Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

CONVENTIE Nr

CONVENTIE   Nr. 0 din 19 octombrie 2005

IMPOTRIVA DOPAJULUI IN SPORT*)

ACT EMIS DE: ACT INTERNATIONAL

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 828 din 9 octombrie 2006



Conferinţa Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, numită în continuare UNESCO, întrunită la Paris în perioada 3-21 octombrie 2005 cu ocazia celei de-a 33-a sesiuni,

Având în vedere că scopul UNESCO este să contribuie la pace şi securitate favorizând colaborarea între naţiuni prin educaţie, ştiinţă şi cultură,

Referindu-se la instrumentele internaţionale existente în legătură cu drepturile omului,

Luând în consideraţie rezoluţia 58/5 adoptată de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 3 noiembrie 2003 asupra sportului ca mijloc de promovare a educaţiei, sănătăţii, dezvoltării şi păcii, cu precădere paragraful 7 al acesteia,

Conştientă că sportul trebuie să joace un rol important în protejarea sănătăţii, în educaţia morală, culturală şi fizică şi în promovarea înţelegerii internaţionale şi a păcii,

Luând notă de necesitatea de a încuraja şi de a coordona cooperarea internaţională în vederea eliminării dopajului în sport,

Manifestându-şi preocuparea faţă de folosirea dopajului în sport şi consecinţele acestuia asupra sănătăţii sportivilor, faţă de principiul sportului curat, eliminarea fraudei şi viitorul sportului,

Conştientă că dopajul pune în pericol principiile eticii şi valorile educative consacrate prin Carta Internaţională a Educaţiei Fizice şi Sportului a UNESCO şi Carta Olimpică,

Reamintind că adoptarea în cadrul Consiliului Europei a Convenţiei Anti-Doping şi a Protocolului Adiţional sunt instrumente de drept internaţional public care se află la originea politicilor naţionale anti-doping şi a cooperării interguvernamentale în acest domeniu,

Reamintind recomandările în materie adoptate cu prilejul celei de-a doua, a treia şi a patra Conferinţe Internaţionale a Miniştrilor şi Inalţilor Funcţionari responsabili cu Educaţia Fizică şi Sportul organizate de UNESCO la Moscova (1988), la Punta del Este (1999) şi la Atena (2004), precum şi rezoluţia 32 C/9 adoptată de Conferinţa Generală a UNESCO cu ocazia celei de-a 32-a sesiuni (2003),

Păstrând spiritul Codului Mondial Anti-Doping adoptat de către Agenţia Mondială Anti-doping, cu prilejul Conferinţei Mondiale împotriva Dopajului în Sport, la Copenhaga, la 5 martie 2003 şi al Declaraţiei de la Copenhaga împotriva dopajului în sport,

Conştientă, de asemenea, de influenţa pe care sportivii de performanţă o exercită asupra tineretului,

*) Convenţia este reprodusă în facsimil.

In spiritul necesităţii permanente de a desfăşura şi promova cercetări al căror obiectiv este îmbunătăţirea depistării dopajului şi de a înţelege mai bine factorii care determină folosirea acestuia, pentru a asigura o eficacitate maximă strategiilor de prevenire,

Ţinând seama, de asemenea, de importanţa educaţiei permanente a sportivilor, a personalului asistent al sportivilor, precum şi a societăţii în general în scopul prevenirii dopajului,

Conştientă de necesitatea de a asigura Statelor Participante implementarea programele anti-doping,

Conştientă că autorităţile publice şi organizaţiile sportive au responsabilităţi complementare în prevenirea şi combaterea dopajului în sport, în special pentru a veghea la buna desfăşurare, bazându-se pe principiul fair-play-ului, a manifestărilor sportive, precum şi pentru a proteja sănătatea celor care participă la acestea,

Cunoscând că autorităţile publice şi organizaţiile sportive trebuie să acţioneze împreună la realizarea acestor obiective pentru a asigura cel mai înalt grad de independenţă şi transparenţă ia toate nivelele corespunzătoare,

Hotărâtă să continue şi să întărească cooperarea în vederea eliminării dopajului în sport,

Cunoscând că eliminarea dopajului în sport depinde în parte de armonizarea progresivă a normelor şi practicilor împotriva dopajului în sport şi de cooperarea la scara naţională şi mondială,

adoptă prezenta Convenţie în ziua de 19 octombrie 2005.

I.       Domeniul de aplicare

Articolul 1 - Scopul convenţiei

Prezenta convenţie are drept scop ca, în cadrul strategiei şi programului de activităţi UNESCO în domeniul educaţiei fizice şi sportului, să promoveze prevenirea dopajului în sport şi combaterea acestui fenomen pentru a-l elimina.

Articolul 2 - Definiţii

Aceste definiţii trebuie înţelese în contextul Codului Mondial Anti-Doping. Totuşi, în caz de interpretări diferite, au precădere dispoziţiile Convenţiei.

Pentru obiectivele prezentei Convenţii;

1.        Prin „laboratoare anti-doping acreditate" se înţeleg laboratoarele acreditate de către Agenţia Mondială Anti-Doping.

2.        Prin „organizaţie anti-doping" se înţelege o instituţie care răspunde de adoptarea regulilor privind iniţierea, aplicarea sau respectarea tuturor fazelor procesului de control doping. Astfel de organizaţii pot fi, de exemplu, Comitetul Internaţional Olimpic, Comitetul Internaţional Paralimpic, alte organizaţii responsabile pentru marile manifestări sportive şi care efectuează controale cu aceste ocazii, Agenţia Mondială Anti-Doping, federaţiile internaţionale şi organizaţiile naţionale anti-doping.

3.        Prin „încălcarea regulilor anti-doping" în sport se înţelege una sau mai multe din următoarele abateri:

(a)      prezenţa unei substanţe interzise, a metaboliţilor acesteia sau a markerilor acesteia în organismul unui sportiv;

(b)      folosirea sau tentativa de folosire a unei substanţe interzise sau metode interzise;

(c)      refuzul de a se supune unei prelevări a probei biologice după notificare, în conformitate cu reglementările anti-doping în vigoare, sau sustragerea fără justificare valabilă de la prelevarea unei probe biologice sau faptul de a evita prelevarea unei astfel de probe prin orice mijloc;

(d)      încălcarea obligaţiilor privind disponibilitatea sportivilor pentru controlul  în  afara  competiţiei  inclusiv  nerespectarea  de  către sportivi a datoriei de a furniza informaţii privind locul în care se află, precum şi faptul de a nu se prezenta la controale considerate ca fiind organizate pe baza unor reguli rezonabile;

(e)      falsificarea sau tentativa de falsificare a oricărui element din procesul de control doping;

(f)       posesia substanţelor sau metodelor interzise;

(g)      traficul oricărei substanţe sau metode interzise;

(h) administrarea sau tentativa de administrare unui sportiv a unei substanţe sau metode interzise ori asistarea, încurajarea, contribuirea, incitarea, disimularea sau oricare altă formă de complicitate care implică o încălcare sau o tentativă de încălcare a regulilor anti-doping.

4.        In vederea controlului doping, se înţelege prin „sportiv" orice persoană care participă la activitatea sportivă la nivel internaţional sau la nivel naţional în sensul definit de organizaţia naţională anti-doping respectivă şi acceptat de statele părţi şi orice altă persoană care participă la un sport sau la o manifestare sportivă de nivel inferior acceptat de statele părţi. In privinţa educaţiei şi pregătirii prin „sportiv" se înţelege orice persoană care participă la activitatea sportivă, aflată sub autoritatea unei organizaţii sportive.

5.        Prin „personal asistent al sportivului" se înţelege orice antrenor, preparator, manager sportiv, agent, personalul echipei, oficial, personal medical sau paramedical care lucrează cu sau tratează sportivi care participă sau se pregătesc să participe la competiţii sportive.

6.        Prin „Cod" se înţelege Codul Mondial Anti-Doping adoptat de către Agenţia Mondială Anti-Doping la 5 martie 2003 la Copenhaga şi inclus în apendicele nr. 1 la prezenta Convenţie.

7.        Prin „competiţie" se înţelege o cursă, un meci, un joc sau o întrecere individuală.

8.        Prin „control doping" se înţelege procesul care include planificarea repartizării testelor, recoltarea şi mânuirea de probe biologice, analiza de laborator, gestionarea rezultatelor, audieri şi apeluri.

9.        Prin „dopaj în sport" se înţelege un caz de încălcare a regulilor anti­doping.

10.      Prin „echipe de control doping agreate în deplină regulă" se înţeleg echipe de control doping care operează sub autoritatea unei organizaţii anti-doping naţionale sau internaţionale.

11.      Prin control „în cadrul competiţiei" în scopul de a se putea face diferenţa între testele efectuate în cadrul competiţiei şi testele efectuate în afara competiţiei şi cu excepţia situaţiilor în care se prevede altfel în regulamentele federaţiei internaţionale sau ale organizaţiei anti-doping relevante, se înţelege un test pe care trebuie să-l efectueze un sportiv desemnat în acest scop în cadrul unei anumite competiţii.

12.      Prin „Standard Internaţional pentru Laboratoare", se înţelege standardul care figurează în Apendicele nr. 2 al prezentei Convenţii.

13.      Prin „Standarde Internaţionale pentru Testare" se înţeleg standardele care figurează în Apendicele nr. 3 al prezentei Convenţii.

14.      Prin „control fără aviz prealabil" se înţelege un control doping care se desfăşoară fără vreo atenţionare prelabilă a sportivului şi în care sportivul este însoţit în permanenţă, începând din momentul anunţării şi până la prelevarea probei biologice.

15.      Prin „Mişcare Olimpică" se înţeleg toţi cei care acceptă să se conducă după Carta Olimpică şi care recunosc autoritatea Comitetului Internaţional Olimpic, respectiv federaţiile internaţionale pentru sporturile din programul Jocurilor Olimpice, comitetele naţionale olimpice, comitetele de organizare ale Jocurilor Olimpice, sportivii, judecătorii, arbitrii, asociaţiile şi cluburile, precum şi toate organizaţiile şi instituţiile recunoscute de către Comitetul Internaţional Olimpic.

16.      Prin „control în afara competiţiei" se înţelege orice control doping care nu se desfăşoară în cadrul unei competiţii.

17.      Prin „Listă Interzisă" se înţelege lista în care sunt enumerate substanţele interzise şi metodele interzise care figurează în Anexa nr. I la prezenta Convenţie.

18.      Prin „metodă interzisă" se înţelege orice metodă descrisă în lista interzisă care figurează în Anexa nr. I la prezenta Convenţie.

19.      Prin „substanţă interzisă" se înţelege orice substanţă descrisă în Lista Interzisă care figurează în Anexa nr. I la prezenta Convenţie.

20.      Prin „organizaţie sportivă" se înţelege orice organizaţie care are în răspundere o manifestare pentru una sau mai multe discipline sportive.

21.      Prin „Standarde pentru Autorizarea Scutirilor de Uz Terapeutic" se înţeleg standardele care figurează în Anexa nr. II la prezenta Convenţie.

22.      Prin „control" se înţelege partea din procesul global de control doping cuprinzând planificarea repartizării testelor, colectarea probei biologice, mânuirea probei şi transportarea acesteia la laborator.

23.      Prin „scutire de uz terapeutic" se înţelege o scutire acordată conform Standardelor pentru Scutiri de Uz Terapeutic.

24.      Prin „uz" se înţelege aplicarea, ingestia, injectarea sau consumarea prin oricare alt mijloc a unei substanţe interzise sau metode interzise.

25.      Prin „Agenţia Mondială Anti-Doping (AMAD)" se înţelege fundaţia de drept elveţian astfel numită, constituită la 10 noiembrie 1999.

Articolul 3 - Mijloacele care permit atingerea scopului convenţiei

In scopurile prezentei Convenţii, Statele Participante se angajează:

a)        să adopte măsuri potrivite la nivel naţional şi internaţional care să fie conforme cu principiile enunţate în Cod;

b)       să încurajeze orice formă de cooperare internaţională care urmăreşte protejarea sportivilor şi a eticii în sport şi comunicarea rezultatelor cercetării;

c)        să promoveze cooperarea internaţională între Statele Participante şi organizaţiile care joacă un rol predominant în lupta împotriva dopajului în sport, în special cu Agenţia Mondială Anti-Doping.

Articolul 4 - Relaţia dintre Cod şi Convenţie

1. Pentru a coordona punerea în practică a luptei împotriva dopajului în sport la nivel naţional şi internaţional, Statele Participante se angajează să respecte principiile enunţate în Cod, care servesc drept bază pentru măsurile prevăzute la Articolul 5 din prezenta Convenţie. In cadrul prezentei Convenţii, nimic nu împiedică Statele Participante să adopte măsuri suplimentare faţă de Cod.

2.        Textul Codului şi versiunea cea mai recentă a Apendicelor nr. 2 şi nr. 3 sunt reproduse cu titlu informativ şi nu fac parte integrantă din prezenta Convenţie. Apendicele ca atare nu creează nici o obligaţie de constrângere în dreptul internaţional pentru Statele Participante.

3.        Anexele fac parte integrantă din prezenta Convenţie.

Articolul 5 - Măsuri care permit atingerea obiectivelor Convenţiei

In conformitate cu obligaţiile înscrise în prezenta Convenţie, fiecare Stat Participant se angajează să adopte măsuri corespunzătoare. Aceste măsuri pot cuprinde legi, regulamente, politici sau măsuri administrative.

Articolul 6 - Relaţia cu alte instrumente internaţionale

Prezenta Convenţie nu modifică în niciun fel drepturile şi obligaţiile Statele Participante care decurg din alte acorduri încheiate în prealabil şi compatibile cu obiectul şi cu scopul acestei Convenţii. Prin aceasta nu se aduce atingere nici drepturilor şi nici obligaţiilor altor state faţă de prezenta Convenţie.

II. Activităţi anti-doping la scară naţională

Articolul 7 - Coordonarea la nivel naţional

Statele Participante asigură aplicarea prezentei Convenţii, îndeosebi prin măsuri de coordonare la nivel naţional. Pentru a-şi îndeplini obligaţiile care decurg din prezenta Convenţie, Statele Participante pot să se sprijine pe organizaţiile anti­doping, precum şi pe autorităţile şi organizaţiile sportive.

Articolul 8 - Limitarea accesului şi a folosirii în sport a substanţelor interzise şi a metodelor interzise

1.        Statele Participante adoptă, în funcţie de nevoi, măsuri pentru a limita accesul la substanţe interzise şi la metode interzise în vederea restrângerii folosirii acestora de către sportivi, cu excepţia cazurilor de scutiri de uz terapeutic. Cu precădere, ele vor lua în acest sens măsuri de combatere a traficului destinat sportivilor şi, în acest scop, se vor strădui să limiteze producţia, circulaţia, importul, distribuirea şi vânzarea acestor substanţe şi metode.

2.        Statele Participante adoptă măsuri sau încurajează, după caz, ca instituţiile competente ţinând de jurisdicţia lor să adopte măsuri care să prevină şi să restrângă folosirea şi deţinerea de către sportivi a unor substanţe interzise şi metode interzise în sport, în afara cazului în care folosirea acestora este autorizată printr-o scutire în scop terapeutic.

3. Nici o măsură luată în conformitate cu prezenta Convenţie nu va împiedica accesul, în scopuri legitime, la substanţe şi la metode a căror utilizare este altfel interzisă sau limitată în sport.

Articolul 9 - Măsuri privind personalul asistent al sportivului

Statele Participante adoptă ele însele masuri sau încurajează organizaţiile sportive şi organizaţiile anti-doping să ia măsuri, inclusiv sancţiuni sau pedepse faţă de personalul asistent al sportivului care comite o încălcare a unor reguli anti-doping sau altă infracţiune legată de dopajul în sport.

Articolul 10- Suplimente nutritive

In funcţie de nevoi, Statele Participante încurajează producătorii şi distribuitorii de suplimente nutritive să stabilească bune practici faţă de comercializarea şi distribuirea acestor suplimente nutritive, îndeosebi prin oferirea de informaţii cu privire la compoziţia lor analitică şi prin garantarea calităţii.

Articolul II - Măsuri cu caracter financiar

In funcţie de nevoi, Statele Participante:

a)        asigură prin bugetele lor finanţarea unui program naţional de control la toate disciplinele sportive sau sprijină organizaţiile sportive şi organizaţiile anti-doping să finanţeze controalele anti­doping, fie acordându-le subvenţii directe sau alocaţii, fie luând în calcul costurile acestor controale la stabilirea unei sume globale pentru aceste subvenţii sau alocaţii;

b)       iau măsuri pentru a-şi retrage sprijinul financiar acordat sportivilor  sau personalului asistent al sportivilor care au fost suspendaţi în urma unei încălcări a regulilor anti-doping, pe durata suspendării lor;

c)        îşi retrag complet sau parţial sprijinul financiar sau de altă natură pentru orice organizaţie sportivă sau organizaţie anti-doping care nu respectă Codul sau regulile anti-doping aplicabile, adoptate în conformitate cu Codul.

Articolul 12 - Masuri în vederea înlesnirii controalelor anti-doping

In funcţie de nevoi, Statele Participante:

a)        încurajează şi înlesnesc efectuarea, de către organizaţiile sportive şi organizaţiile anti-doping aflate sub jurisdicţia lor, controalelor anti­doping în conformitate cu prevederile Codului, inclusiv controale inopinante şi controale în afara competiţiilor şi în timpul competiţiilor;

b)       încurajează şi înlesnesc negocierea, de către organizaţiile sportive şi organizaţiile anti-doping, de înţelegeri care să permită echipelor de control anti-doping agreate de alte ţări să-i supună pe membrii lor unor controale;

c)        iau măsuri pentru a ajuta organizaţiile sportive şi organizaţiile anti­doping aflate în jurisdicţia lor să aibă acces la un laborator anti­doping acreditat pentru realizarea analizei probelor biologice prelevate.

III. Cooperarea internaţională

Articolul 13 - Cooperarea între organizaţiile anti-doping şi organizaţiile sportive

Statele Participante încurajează cooperarea dintre organizaţiile anti-doping, autorităţile publice şi organizaţiile sportive aflate în jurisdicţia lor şi cele din jurisdicţia altor state părţi în vederea atingerii, pe seară internaţională, a scopului prezentei convenţii.

Articolul 14 - Sprijinirea misiunii Agenţiei Mondiale Anti-Doping

Statele Participante se angajează să susţină Agenţia Mondială Anti-Doping în misiunea sa importantă de combatere a dopajului la scară internaţională.

Articolul 15 - Finanţarea în părţi egale a Agenţiei Mondiale Anti-Doping

Statele Participante sprijină principiul finanţării bugetului anual de bază aprobat al Agenţiei Mondiale Anti-Doping, jumătate de către autorităţile publice şi jumătate de către mişcarea olimpică.

Articolul 16 - Cooperarea internaţională în materie de combatere a dopajului

Ţinând seama că lupta împotriva dopajului în sport nu poate fi eficace decât dacă sportivii vor putea fi controlaţi în mod inopinant şi dacă probele biologice vor fi transmise în timp util la laboratoare în vederea analizării, Statele Participante, în funcţie de nevoi şi în conformitate cu legislaţia şi procedurile naţionale:

a)        înlesnesc sarcina Agenţiei Mondiale Anti-Doping şi a organizaţiilor anti-doping care acţionează conform Codului, sub rezerva regulamentelor din respectivele ţări gazdă, pentru a le permite efectuarea de controale anti-doping la competiţii sau în afara competiţiilor asupra sportivilor lor, pe teritoriul lor sau în afara acestuia;

b)       înlesnesc deplasările transfrontaliere în timp util ale echipelor de control anti-doping agreate corespunzător, atunci când acestea efectuează controale anti-doping;

c)        cooperează pentru a grăbi transportarea sau expedierea peste frontieră în timp util a probelor biologice, astfel încât să fie garantată securitatea şi integritatea acestora;

d)       favorizează coordonarea internaţională a controalelor anti-doping efectuate de diferite organizaţii anti-doping şi cooperarea în acest sens cu Agenţia Mondială Anti-Doping;

e)        favorizează cooperarea dintre laboratoarele de control anti-doping aflate în jurisdicţia lor şi cele din jurisdicţia altor State Participante, în speţă, Statele Participante care au laboratoare anti-doping acreditate trebuie să încurajeze aceste laboratoare să ajute celelalte State Participante să capete experienţă, competenţă şi tehnicile necesare pentru a-şi crea propriile lor laboratoare în caz că doresc;

f)        încurajează şi susţin înţelegerile privind controalele reciproce încheiate între organizaţiile anti-doping, conform Codului;

g)       îşi recunosc reciproc procedurile de control anti-doping şi metodele de gestionare a rezultatelor obţinute de toate organizaţiile anti­doping, care sunt în conformitate cu Codul, inclusiv sancţiunile sportive care decurg din acestea.

Articolul 17 - Fondul din contribuţii voluntare

1.        Se creează un „Fond pentru eliminarea dopajului din sport", numit în continuare „Fondul din contribuţii voluntare". Este un fond-depozit stabilit conform Regulamentului Financiar al UNESCO. Toate contribuţiile vărsate din partea statelor părţi şi a altor subiecţi sunt de natură voluntară.

2.        Sursele Fondului din Contribuţii Voluntare se constituie din:

a)        contribuţiile Statelor Participante;

b)       vărsăminte, donaţii sau legate care pot fi făcute de:

(i)       alte State;

(ii)  organizaţii şi programe din sistemul Naţiunilor Unite, în speţă Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, precum şi alte organizaţii internaţionale;

(iii) organisme publice sau private sau particulari;

c)        orice dobândă la sursele Fondului din contribuţii voluntare;

d)       rezultatul veniturilor şi încasărilor de la manifestările organizate în beneficiul Fondului din contribuţii voluntare;

e)        orice altă sursă autorizată de regulamentul Fondului din contribuţii voluntare stabilită de Conferinţa Părţilor.

3.        Contribuţiile vărsate de Statele Participante la Fondul din contribuţii voluntare nu înlocuiesc sumele pe care acestea s-au angajat sa le verse pentru a-şi achita cota-parte din bugetul anual al Agenţiei Mondiale Anti-Doping.

Articolul 18 - Folosirea şi gestionarea Fondului din contribuţii voluntare

Sursele Fondului din contribuţii voluntare sunt alocate de Conferinţa Părţilor pentru finanţarea activităţilor aprobate de aceasta, în special pentru ajutorarea Statele Participante la elaborarea şi punerea în practică a programelor anti­doping, în conformitate cu dispoziţiile prezentei Convenţii, ţinând seama de obiectivele Agenţiei Mondiale Anti-Doping şi pot fi utilizate pentru a finanţa funcţionarea Convenţiei. Contribuţiile vărsate la Fondul din contribuţii voluntare nu pot fi legate de nici o condiţie politică, economică sau de altă natură.

IV. Educaţia şi formarea

Articolul 19 - Principii generale în materie de educaţie şi de formare

1.        Statele părţi se angajează, în limitele mijloacelor de care dispun, să susţină, să conceapă sau să pună în aplicare programe de educaţie şi de formare privind lupta împotriva dopajului. Pentru comunitatea sportivă, în general, aceste programe au în vedere asigurarea unor informaţii Ia zi şi exacte privind:

a)        efectele negative ale dopajului asupra valorilor etice ale sportului;

b)       consecinţele dopajului asupra sănătăţii.

2.        Pentru sportivi şi pentru personalul asistent al sportivilor, mai ales în cursul pregătirii lor iniţiale, programele de educaţie şi de formare, pe lângă cele de mai sus, vizează asigurarea unor informaţii fa zi şi exacte privind:

a)       procedurile de control anti-doping;

b)       drepturile şi răspunderile sportivilor în domeniul combaterii dopajului, inclusiv informaţii privind Codul şi politicile organizaţiilor sportive şi anti-doping competente. Aceste informaţii se referă îndeosebi Ia consecinţele unei încălcări a regulilor anti­doping;

c)        lista substanţelor interzise şi metodelor interzise, precum şi a scutirilor de uz terapeutic;

d)       suplimentele nutritive.

Articolul 20 - Codurile deontologice

Statele Participante încurajează asociaţiile şi instituţiile profesionale competente să elaboreze şi să pună în aplicare coduri de conduită, de bune practici şi deontologice corespunzătoare şi în conformitate cu Codul în materie de combatere a dopajului în sport.

Articolul 21 - Participarea sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor

Statele Participante favorizează şi, pe măsura mijloacelor lor, susţin participarea activă a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor în toate sferele luptei împotriva  dopajului   duse  de  organizaţiile  sportive  şi  de  alte  organizaţii competente şi încurajează organizaţiile sportive, aflate în jurisdicţia lor, să procedeze în acelaşi mod.

Articolul 22 - Organizaţiile sportive si educarea şi formarea continuă în materie de luptă împotriva dopajului

Statele Participante încurajează organizaţiile sportive şi organizaţiile anti-doping să pună în aplicare programe de educaţie şi de formare continuă pentru toţi sportivii şi personalul asistent al sportivilor privind punctele prevăzute la Articolul 19.

Articolul 23 - Cooperarea în domeniul educaţiei şi formării

Statele Participante cooperează între ele şi cu organizaţiile competente în vederea unor schimburi, în funcţie de nevoi, de informaţii, competenţe tehnice, precum şi de experienţă referitoare la programe anti-doping eficiente.

V. Cercetarea

Articolul 24 - Promovarea cercetării anti-doping

Statele Participante se angajează să încurajeze şi să promoveze, în limitele mijloacelor lor, cercetarea anti-doping în colaborare cu organizaţiile sportive şi alte organizaţii competente privind:

a)        prevenirea, metodele de depistare, aspectele comportamentale şi sociale ale dopajului şi consecinţele acestuia asupra sănătăţii;

b)       căile şi mijloacele de concepere a unor programe ştiinţifice de antrenament   fizic   şi   psihologic   care   să   respecte   integritatea persoanei;

c)        folosirea tuturor substanţelor şi metodelor noi datorate progresului din ştiinţă.

Articolul 25 - Natura cercetării anti-doping

Incurajând cercetarea anti-doping menţionată la Articolul 24, Statele Participante au în vedere ca această cercetare să se desfăşoare:

a)       în  conformitate cu practicile deontologice recunoscute pe plan internaţional;

b)       evitând prescrierea unor substanţe interzise şi metode interzise sportivilor;

c)        prin adoptarea unor precauţiuni corespunzătoare, astfel încât rezultatele cercetării să nu poată fi folosite în mod abuziv şi nici să servească dopajului.

Articolul 26 - Schimbul de rezultate provenind din cercetarea anti-doping

Cu   respectarea   regulilor   naţionale   şi    internaţionale   aplicabile,    Statele Participante, în funcţie de nevoi, fac cunoscute rezultatele cercetării anti-doping celorlalte Statele Participante şi Agenţiei Mondiale Anti-Doping.

Articolul 27 - Cercetarea în ştiinţele sportului Statele Participante încurajează:

a)        oamenii de ştiinţă şi membrii corpului medical să efectueze cercetări în ştiinţele sportului, în conformitate cu principiile enunţate în Cod;

b)        organizaţiile sportive şi personalul asistent al sportivilor aflaţi în jurisdicţia lor, să aplice rezultatele cercetărilor din ştiinţele sportului care sunt conforme cu principiile enunţate în Cod.

VI. Monitorizarea aplicării convenţiei

Articolul 28 - Conferinţa Părţilor

1.        Se stabileşte o Conferinţă a Părţilor. Conferinţa Părţilor este organul suveran al prezentei Convenţii.

2.        Conferinţa Părţilor se întruneşte în sesiune ordinară, în principiu la doi ani. Ea se poate întruni în sesiune extraordinară, dacă decide astfel, sau la cererea a cel puţin o treime din statele părţi.

3.        La Conferinţa Părţilor fiecare Stat Participant dispune de un vot.

4.        Conferinţa Părţilor îşi adoptă propriul regulament intern.

Articolul 29 - Organizaţia consultativă şi observatorii la Conferinţa Părţilor

Agenţia Mondială Anti-doping este invitată la Conferinţa Părţilor în calitate de organizaţie consultativă. Comitetul Internaţional Olimpic, Comitetul Internaţional Paralimpic, Consiliul Europei şi Comitetul Interguvernamental pentru Educaţie Fizică şi Sport (CIGEPS) sunt invitate în calitate de observatori. Conferinţa Părţilor poate decide invitarea altor organizaţii competente în calitate de observatori.

Articolul 30 - Funcţiile Conferinţei Părţilor

1. Pe lângă cele menţionate prin alte dispoziţii din prezenta Convenţie, Conferinţa Părţilor arc următoarele funcţii:

a)  promovarea scopului prezentei Convenţii;

b)  discutarea relaţiilor cu Agenţia Mondială Anti-Doping şi studierea mecanismelor de finanţare a bugetului anual de bază al Agenţiei. Statele care nu sunt părţi pot fi invitate la dezbateri;

c)  adoptarea unui plan de folosire a resurselor Fondului din contribuţii voluntare, în conformitate cu dispoziţiile Articolului 18;

d)  examinarea rapoartelor înaintate de Statele Participante, în conformitate cu Articolul 31;

e)  examinarea în permanenţă a mijloacelor pentru asigurarea respectării prezentei Convenţii ţinând seama de evoluţia sistemelor de combatere a dopajului, în conformitate cu Articolul 31. Orice mecanism sau orice măsură de monitorizare care nu se regăseşte în prevederile Articolului 31 va fi finanţat prin Fondul din contribuţii voluntare creat pe baza Articolului 17;

f) examinarea în vederea adoptării a proiectelor de amendamente la prezenta Convenţie;

g) examinarea în vederea aprobării, conform dispoziţiilor Articolului 34 din Convenţie, a modificărilor operate în Lista Interzisă şi în Standardele pentru Autorizarea Scutirilor de Uz Terapeutic adoptate de Agenţia Mondială Anti-Doping;

h) stabilirea şi punerea în aplicare a cooperării dintre Statele Participante şi Agenţia Mondială Anti-Doping, în cadrul prezentei Convenţii;

i)  solicitarea ca Agenţia Mondială Anti-Doping să-i prezinte spre examinare. la fiecare sesiune, un raport privind aplicarea Codului.

2. Conferinţa Părţilor poate, în exerciţiul funcţiilor sale, să coopereze cu alte organisme interguvernamentale.

Articolul 31 - Rapoartele prezentate de către Statele Participante la Conferinţa Părţilor

Prin intermediul secretariatului, Statele Participante transmit la doi ani Conferinţei Părţilor, într-una din limbile oficiale ale UNESCO, toate informaţiile legate de măsurile pe care le-au luat pentru a se conforma dispoziţiilor din prezenta Convenţie.

Articolul 32 - Secretariatul Conferinţei Părţilor

1.        Secretariatul Conferinţei Părţilor este asigurat de Directorul General al UNESCO.

2.        La cererea Conferinţei Părţilor, Directorul General al UNESCO recurge pe cât de mult îi stă în putinţă la serviciile Agenţiei Mondiale Anti-Doping, potrivit modalităţilor stabilite de Conferinţa Părţilor.

3.        Cheltuielile de funcţionare legate de Convenţie sunt finanţate prin bugetul ordinar al UNESCO, în limita resurselor existente şi la un nivel adecvat, prin Fondul din contribuţii voluntare creat pe baza prevederilor Articolului 17 sau prin combinarea corespunzătoare a acestor surse care se va stabili la fiecare doi ani. Finanţarea cheltuielilor secretariatului din bugetul ordinar se face pe o bază strict minimală, ţinând seama de faptul că orice contribuţie voluntară va trebui să servească, de asemenea, sprijinirii Convenţiei.

4.        Secretariatul stabileşte documentaţia Conferinţei Părţilor, precum şi proiectul ordinii de zi al sesiunilor şi asigură executarea hotărârilor acesteia.

Articolul 33 - Amendamentele

1. Orice Stat Participant poate, printr-o comunicare în scris adresată Directorului General al UNESCO, să propună amendamente la prezenta Convenţie. Directorul General transmite această comunicare tuturor Statelor Participante. Dacă, în termen de şase luni de la data transmiterii comunicării, cel puţin jumătate din Statele Participante răspund favorabil la propunere, Directorul General o prezintă la sesiunea următoare a Conferinţei Părţilor.

2.        Amendamentele sunt adoptate de Conferinţa Părţilor cu o majoritate de două treimi din Statele Participante prezente şi participante la vot.

3.        După adoptare, amendamentele la prezenta Convenţie sunt supuse Statele Participante în vederea ratificării, acceptării, aprobării sau aderării.

4.        Pentru Statele Participante care le-au ratificat, acceptat, aprobat sau au aderat la acestea, amendamentele la prezenta Convenţie intră în vigoare la trei luni de la depunerea de către două treimi din Statele Participante a instrumentelor menţionate la paragraful 3 din prezentul Articol. In continuare, pentru fiecare Stat Participant care ratifică, acceptă, aprobă un amendament sau aderă la acesta, amendamentul respectiv intră în vigoare la trei luni de la data depunerii de către Statul Participant a instrumentului său de ratificare, acceptare, aprobare sau de aderare.

5.        Un stat care devine parte la prezenta Convenţie după intrarea în vigoare a amendamentelor, în conformitate cu paragraful 4 din prezentul Articol este considerat, în afara cazului în care şi-a exprimat o altă intenţie:

a)       parte la prezenta Convenţie astfel amendată;

b)       parte la prezenta Convenţie, fără amendamente faţă de orice stat parte care nu este legat prin aceste amendamente.

Articolul 34 - Proceduri specifice privind amendamentele la anexele Convenţiei

1.        Dacă Agenţia Mondială Anti-Doping modifică Lista Interzisă sau Standardele pentru Autorizarea Scutirilor de Uz Terapeutic, ea poate comunica în scris Directorului General al UNESCO aceste modificări. Directorul General comunică aceste modificări, în calitate de propuneri de amendamente la Anexele prezentei Convenţii, tuturor Statelor Participante, în cel mai scurt timp posibil. Amendamentele la Anexe sunt aprobate de Conferinţa Părţilor, cu prilejul uneia din sesiuni sau printr-o consultare în scris.

2.        Statele Participante au la dispoziţie 45 de zile, de la data comunicării Directorului General, pentru a-l informa pe acesta asupra faptului că se opun amendamentului propus, fie prin intermediul unei scrisori, în cazul consultării în scris, fie cu prilejul unei sesiuni a Conferinţei Părţilor. Amendamentul propus este considerat aprobat de Conferinţa Părţilor, numai dacă două treimi din Statele Participante nu-şi fac cunoscută opoziţia.

3.        Amendamentele aprobate de Conferinţa Părţilor sunt comunicate statelor părţi de către Directorul General. Ele intră în vigoare la 45 de zile de la această comunicare, exceptând statul parte care a comunicat în prealabil Directorului General faptul că nu va subscrie la acele amendamente.

4.        Un Stat Participant care a comunicat Directorului General faptul că nu subscrie la un amendament aprobat conform prevederilor din paragrafele de mai sus rămâne legat de Anexe, în forma fără amendamente.

VII. Dispoziţiile finale

Articolul 35 - State părţi cu regim constituţional federal sau neunitar

Prevederile de mai jos se aplică Statelor Participante care au regim constituţional federal sau neunitar:

a)       în privinţa dispoziţiilor din prezenta Convenţie, a căror aplicare este de competenţa unei puteri legislative federale sau centrale, obligaţiile guvernului federal sau central sunt aceleaşi ca cele ale Statelor Participante care nu sunt state federale;

b)       în privinţa dispoziţiilor din prezenta Convenţie, a căror aplicare este de competenţa fiecărui stat, fiecărei regiuni, provincii sau fiecărui canton component, care conform regimului constituţional al federaţiei, nu are obligaţia de a lua măsuri legislative, guvernul federal, cu avizul său favorabil, aduce la cunoştinţa autorităţilor competente din state, regiuni, provincii sau cantoane dispoziţiile respective, în vederea adoptării.

Articolul 36 - Ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea

Prezenta Convenţie se supune ratificării, acceptării, aprobării sau aderării statelor membre ale UNESCO, în conformitate cu respectivele lor proceduri constituţionale. Instrumentele de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare sunt depuse la Directorul General al UNESCO.

Articolul 37- Intrarea în vigoare

1.        Prezenta Convenţie intră în vigoare în prima zi din luna următoare expirării unui termen de o lună de la data depunerii celui de-al treizecilea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.

2.        Pentru orice stat care îşi dă ulterior consimţământul de a fi legat prin prezenta Convenţie, aceasta intră în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării unui termen de o lună de la data depunerii instrumentului său de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.

Articolul 38 - Extinderea teritorială a Convenţiei

1.        Orice stat poate, în momentul depunerii instrumentului său de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, să specifice teritoriul sau teritoriile pentru care el asigură relaţiile internaţionale şi la care se aplică prezenta Convenţie.

2.        Printr-o declaraţie adresată UNESCO, orice stat poate, la o dată ulterioară, să extindă aplicarea prezentei Convenţii la oricare alt teritoriu specificat în declaraţie. Faţă de acest teritoriu, Convenţia intră în vigoare în prima zi de după expirarea unui termen de o lună de la data primirii acelei declaraţii de către depozitar.

3.        Orice declaraţie făcută pe baza celor două paragrafe precedente, cu privire la orice teritoriu care este menţionat în aceasta, poate să fie retrasă prin notificare adresată UNESCO. Retragerea intră în vigoare în prima zi care urmează unui termen de o lună de la data primirii acelei notificări de către depozitar.

Articolul 39 - Denunţarea

Orice Stat Participant poate denunţa prezenta Convenţia. Denunţarea este notificată printr-un instrument scris, depus la Directorul General al UNESCO. Denunţarea îşi începe efectele în prima zi a lunii următoare expirării unui termen de şase luni de la data primirii instrumentului de denunţare. Ea nu modifică cu nimic obligaţiile financiare care revin statului parte până la data la care retragerea operează efectiv.

Articolul 40 - Depozitarul

Directorul General al UNESCO este depozitarul prezentei Convenţii şi al amendamentelor la aceasta. In calitatea sa de depozitar, acesta comunică Statelor Participante la prezenta Convenţie, precum şi celorlalte state membre ale Organizaţiei:

a)        depunerea oricărui instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau de aderare;

b)       data intrării în vigoare a prezentei Convenţii, în baza Articolului 37;

c)        orice raport întocmit pe baza dispoziţiilor Articolului 31;

d)       orice amendament la Convenţie sau la Anexele acesteia adoptat în baza Articolelor 33 şi 34, precum şi data intrării în vigoare a respectivului amendament;

e)        orice   declaraţie   sau   notificare   făcută   pe   baza   dispoziţiilor Articolului 38;

f)        orice notificare făcută pe baza dispoziţiilor Articolului 39 şi data la care denunţarea îşi începe efectele;

g)       orice alt act, notificare sau comunicare având legătură cu prezenta Convenţie.

Articolul 41 - Inregistrarea

Conform Articolului 102 din Carta Naţiunilor Unite, prezenta Convenţie va fi înregistrată la Secretariatul Organizaţiei Naţiunilor Unite, la cererea Directorului General al UNESCO.

Articolul 42 - Textele de referinţă

1.        Prezenta Convenţie, inclusiv Anexele, este întocmită în engleză, arabă, chineză, spaniolă, franceză şi rusă, cele şase texte fiind egal autentice.

2.        Apendicele  la prezenta Convenţie sunt întocmite în engleză,  arabă, chineză, spaniolă, franceză şi rusă.

Articolul 43 - Rezervele

Nu se admite nici o rezervă care este incompatibilă cu obiectul şi scopurile prezentei Convenţii.

Anexa I       Lista Interzisă - Standard Internaţional

Anexa II      Standardul   Internaţional   de   acordare   a   Scutirilor  pentru  Uz Terapeutic

Apendice 1  Codul Mondial Anti-Doping

Apendice 2 Standardul Internaţional pentru Laboratoare

Apendice 3 Standardul Internaţional pentru Testare

ANEXA I

AGENŢIA MONDIALĂ ANTI-DOPING

Codul Mondial Anti-Doping

LISTA INTERZISĂ 2005

STANDARDUL INTERNATIONAL

Textul oficial al Listei Interzise va fi actualizat de către Agenţia Mondială Anti-doping (AMAD) şi va fi publicat în limbile engleză şi franceză. In cazul existenţei vreunei contradicţii între versiunea în limba engleză şi cea în limba franceză, va rămâne valabilă versiunea în limba engleză.

Această listă va intra în vigoare din data de 1 ianuarie 2005

LISTA INTERZISA 2005

CODUL MONDIAL ANTI-DOPING

Valabilă de la 1 ianuarie 2005

Utilizarea oricărui medicament trebuie să se limiteze la indicaţii justificate medical.

SUBSTANŢE INTERZISE ŞI METODE INTERZISE PERMANENT (ATÂT ÎN COMPETIŢIE, CÂT ŞI ÎN AFARA COMPETIŢIEI) SUBSTANŢE INTERZISE

S1.     AGENŢI ANABOLICI

Agenţii anabolici sunt interzişi.

1.       Steroizi anabolici androgeni (SAA)

(a)      SAA exogeni*, includ:

18-homo-17-hidroxiestr-4-en-3-on; bolasteron; boldenon; boldion; calusteron; clostebol; danazol; debidroclorometiltestosteron; deltal-androsten-3,17-dionă; deltal-androstendiol; deltal-dihidro-testosteron; drostanolon; etilestrenol; fluoximesteron; formebolon; furazabol; gestrinon; 4-hidroxitestosteron; 4-hidroxi-19-nortestosteron; mestanolon; mesterolon; metenolon; metandienonă; metandriol; metildienolon; metiltrienolon; metiltestosteron; miboleron; nandrolon; 19-norandrostendiol; 19-norandrostendionă; norboleton; norclostebol; noretandrolon; oxabolon; oxandrolon; oximesteron; oximetolon; quinbolon; stanozolol; stenbolon; tetrahidrogestrinon; trenbolon, şi alte substanţe cu structură chimică similară sau cu efect(e) biotogic(e) similar(e).

(b)      SAA endogeni**:

androstendiol (androst-5-en-3,17-diol); androstendionă (androst-4-en-3,17-dionă); dehidroepiandrosteron (DHEA); dihidrotestosteron; testosteron, precum şi următorii metaboliţi şi izomeri: 5-androstan-3, 17-diol; 5-androstan-3, 17-diol; 5-androstan-3, 17-diol; 5-androstan-3p, 17-diol; androst-4-en-3,17-diol; androst-4-en-3,17 -diol; androst-4-en-3,17 -diol; androst-5-en-3,17 -diol; androst-5-en-3,17 -diol; androst-5-en-3,17 -diol; 4-androstendiol (androst-4-en-3,17     -diol);     5-androstendion     (androst-5-en-3,17-dion);     epi -dihidrotestosteron;     3-hidroxi-5-androstan-17-ona;     3-hidroxi-5-androstan-17-ona; 19-norandrosteron; 19-noretiocolanolon.

In cazul în care o Substanţă Interzisă (conform celor listate mai sus) poate fi produsă de organism în mod natural, se va considera că o Probă conţine o astfel de Substanţă Interzisă dacă concentraţia Substanţei Interzise sau a metaboliţilor ori markerilor ei şi /sau orice alt raport(e) relevant(e) din Proba Sportivului depăşeşte într-o asemenea măsură domeniul valorilor identificate în mod normal la oameni, încât este improbabil ca ea să se înscrie în limitele producerii fiziologice endogene. Nu se va considera că o Probă conţine o Substanţă Interzisă în nici unul din cazurile în care Sportivul dovedeşte, pe baza unor documente, că respectiva concentraţie a acelei Substanţe Interzise sau a metaboliţilor ori a markerilor ei, precum şi/ sau rapoarte relevante din Proba Sportivului, se pot atribui unei stări fiziologice sau patologice. In toate cazurile, precum şi indiferent de concentraţie, laboratorul va raporta un Rezultat Analitic Pozitiv dacă, pe baza oricărei metode analitice precise, poate arăta că Substanţa Interzisă este de origine exogenă.

Dacă rezultatul laboratorului nu este concludent şi nu se găseşte nici o concentraţie de genul celei menţionate în paragraful de mai sus, Organizaţia Anti-doping relevantă va conduce o investigaţie ulterioară, cu condiţia să existe indicaţii serioase ale unei posibile Utilizări a unei Substanţe Interzise, cum ar fi o comparaţie cu profile steroidice de referinţă.

Dacă laboratorul a raportat prezenţa unui raport T/E mai mare de patru (4) la unu (1) în urină, este obligatorie investigarea ulterioară, pentru a determina dacă raportul se datorează unei stări fiziologice sau patologice, cu excepţia cazului când laboratorul raportează un Rezultat Analitic Pozitiv, pe baza oricărei metode analitice precise, arătând ca Substanţa Interzisă este de origină exogenă.

In cazul unei investigaţii, aceasta va include o revizie a oricăror teste anterioare şi/sau ulterioare. Dacă testele anterioare nu sunt disponibile, Sportivul va fi testat neanunţat de cel puţin trei ori pe parcursul unei perioade de trei luni.

In cazul în care un Sportiv nu cooperează la investigaţii, se va considera că Proba sa conţine o Substanţă Interzisă.

2.       Alţi agenţi anabolici, incluzând, dar nelimitându-se la:

Clenbuterol, zeranol, zilpaterol.

In această secţiune:

* „exogen" se referă la substanţele care nu pot fi produse de organism în mod

natural.

** „endogen" se referă la substanţele care pot fi produse de organism în mod natural.

S2.     Hormoni şi substanţe înrudite

Sunt interzise următoarele substanţe, inclusiv alte substanţe cu o structură chimică similară, sau cu efect(e) biologic(e) similar(e), precum şi factorii lor de eliberare:

1.   Eritropoietina (EPO)

2.   Hormonul de creştere (hGH), Factorul de creştere insulino-similar (IGF-1), Factori de creştere mecanici (MGFs);

3.   Gonadotrofine (LH, hCG);

4.   Insulina

5.   Corticotrofinele

Dacă Sportivul nu poate demonstra că respectiva concentraţie s-a datorat unei stări fiziologice sau patologice, se va considera că o Probă conţine o Substanţă Interzisă (conform celor listate mai sus) în condiţiile în care concentraţia Substanţei Interzise sau a metaboliţilor sau a markerilor şi/sau a unor rapoarte relevante din Proba Sportivului depăşeşte domeniul valorilor identificate în mod normal la oameni într-o asemenea măsură,, încât este improbabil ca ea să se înscrie în limitele producerii fiziologice endogene.

Prezenţa altor substanţe cu o structură chimică similară sau cu efect(e) biologic(e) similar(e), a unor marker(i) de diagnosticare sau factori de eliberare ai unui hormon listat mai sus, precum şi a oricărui alt rezultat ce semnalează că substanţa detectată este de origine exogenă, va fi raportată drept un Rezultat Analitic Pozitiv.

S3.     BETA-2-AGONIŞTI

Toţi beta-2-agoniştii, inclusiv izomerii lor optici D- si L-, sunt interzişi. Utilizarea lor necesită o aprobare pentru Scutire de Uz Terapeutic.

Ca excepţie, formoterolul, salbutamolul, salmeterolul şi terbutalina, pot fi utilizate când sunt administrate prin inhalare, în cazul prevenirii şi/sau tratării astmului şi a bronho-constricţiei/astmului indus de efort, dar necesită o aprobare pentru Scutire pentru Uz Terapeutic în procedură restrânsă.

In ciuda acordării Scutirii pentru Uz Terapeutic, în cazul în care Laboratorul a raportat o concentraţie de salbutamol (liber plus glucuronat) mai mare de 1000 ng/mL, acest lucru va fi considerat drept un Rezultat Analitic Pozitiv, dacă sportivul nu dovedeşte că rezultatul pozitiv a fost consecinţa utilizării terapeutice a salbutamolului inhalat.

S4.      AGENŢI CU ACTIVITATE ANTI-ESTROGENICĂ

Următoarele clase de substanţe anti-estrogenice sunt interzise:

1.   Inhibitori de aromatază, incluzând, dar nelimitându-se la: anastrozol, letrozol, aminoglutetimid, exemestan, formestan, testolacton.

2.   Modulatori ai receptorilor de estrogeni selectivi (SERMs) incluzând, dar nelimitându-se la: raloxifen, tamoxifen, toremifen.

3.   Alte substanţe anti-estrogenice incluzând, dar nelimitându-se la: clomifen, ciclofenil, fulvestrant.

S5.      DIURETICE ŞI ALŢI AGENŢI MASCATORI

Diureticele şi alţi agenţi de mascare sunt interzise.

Agenţii de mascare includ, dar nu se limitează la:

Diuretice*, epitestosteron, probenecid, inhibitori de alfa-reductază (de exemplu, finasterid, dutasterid), substituenţi de plasma (de exemplu, albumina, dextran, hidroxietil-amidon).

Diureticele includ:

Acetazolamid, amilorid, bumetanid, canrenon, clortalidon, acid etacrinic, furosemid, indapamid, metolazon, spironolacton, tiazide (de exemplu, bendroflumetiazidă, clorotiazidă, hidroclorotiazidă), triamteren şi alte substanţe cu structură chimică similară sau cu efect(e) biologic(e) similar(e).

* O Scutire pentru Uz Terapeutic nu este valabilă dacă proba de urină a sportivului conţine un diuretic în asociere cu o Substanţă Interzisă la nivelul pragului de infracţiune sau sub prag.

METODE INTERZISE

M1.   CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE TRANSFER DE OXIGEN

Sunt interzise următoarele:

a) Dopingul cu sânge, inclusiv utilizarea de sânge autolog, homolog sau heterolog sau de produse hematologice (din celule roşii) de orice origine, altele decât cele necesare unui tratament medical.

b) Creşterea artificială a absorbţiei, transportului sau eliberarea de oxigen, incluzând dar nelimitându-se la utilizarea de perfluorochimicale, efaproxiral (RSR13) şi a produselor pe bază de hemoglobina modificată (de exemplu, înlocuitorii de sânge pe bază de hemoglobina, produşi de hemoglobina micro-încapsulată).

M2.   MANIPULAREA CHIMICĂ ŞI FIZICĂ

Următoarele practici sunt interzise:

Falsificarea sau încercarea de a falsifica, cu scopul de a modifica integritatea şi validitatea Probelor colectate în timpul Controalelor Doping.

Aceste practici includ, dar nu se limitează la infuzii intravenoase*, cateterizare şi substituţia urinei.

*        Infuziile intravenoase sunt interzise, cu excepţia cazului în care reprezintă un tratament medical acut legitim.

M3.   DOPINGUL GENETIC

Este interzisă utilizarea non-terapeutică de celule, gene, elemente genetice sau modularea expresiei genetice care au capacitatea de a creşte performanţa sportivă.

SUBSTANŢE ŞI METODE INTERZISE IN COMPETIŢIE

Pe lângă categoriile S1 - S5 şi Ml - M3 definite mai sus, următoarele categorii sunt interzise în competiţie:

SUBSTANŢE INTERZISE

S6.     STIMULENTE

Următoarele stimulente sunt interzise, inclusiv ambii lor izomeri optici (D- si L-), unde este cazul:

Adrafinil, amfepramonă, amifenazol, amfetamina, amfetaminil, benzfetamină, bromantan, carfedon, catină*, clobenzorex, cocaină, dimetilamfetamină, efedrina**, etilamfetamină, etilefrină, famprofazonă, fencamfamină, fencamină, fenetilină, fenfluramină, fenproporex, furfenorex, mefenorex, mefentermină, mesocarb, metamfetamină, metilainfetamină, metilendioxiamfetamină, metilendioximetamfetamină, metilefedrină**, metilfenidat, modafinil, niketamida, norfenfluramină, parahidroxiamfetamină,    pemolină,    fendimetrazină,    fenmetrazină, fentermină, prolintan, selegilină, stricnina şi alte substanţe cu structură chimică similară sau efect(e) biologic(e) similar(e)***.

*        Catina este interzisă, atunci când concentraţia acesteia în urina este mai mare de 5&g/mL.

**      Atât efedrina, cât şi metilefedrina sunt interzise, atunci când concentraţia lor în urină este mal mare de 10 &g/mL.

***    Substanţele incluse în Programul de Monitorizare 2005 (bupropion, cafeina, fenilefrină, fenilpropanolamină, pipradrol, pseudoefedrină, sinefiină) nu sunt considerate substanţe interzise.

NOTĂ: Nu este interzisă utilizarea adrenalinei în asociere cu agenţi anestezici locali, sau administrarea ei locală (de exemplu, nazală, oitalmologică).

S7.      NARCOTICE

Următoarele narcotice sunt interzise:

Buprenorfină, dextromoramidă, diamorfină (heroină), fentanil şi derivatele lui, hidromorfonă, metadonă, morfină, oxicodonă, oximorfonă, pentazocină, petidină.

S8.     CANABINOIDE

Canabinoidele (de exemplu, haşiş, marijuana) sunt interzise.

S9.      GLUCOCORTICOSTEROIZI

Toţi glucocorticosteroizii sunt interzişi în administrarea pe cale orală, rectală, intravenoasă sau intramusculară. Utilizarea lor necesită aprobarea unei Scutiri pentru Uz Terapeutic.

Toate celelalte căi de administrare necesită Scutire pentru Uz Terapeutic în procedură restrânsă.

Preparatele dermatologice nu sunt interzise.

SUBSTANŢE INTERZISE ÎN ANUMITE SPORTURI

P1.     ALCOOL

Alcoolul (etanolul) este  interzis numai  în timpul competiţiilor, în sporturile menţionate mai jos. Detectarea acestuia se va realiza prin analizarea respiraţiei şi/ sau a sângelui. Pragul de infracţiune doping este menţionat în paranteză pentru fiecare Federaţie.

Aeronautică (FAI)                        (0,20 g/L)

Tir cu arcul (FITA)                      (0,10 g/L)

Automobilism (FIA)                    (0,10 g/L)

Biliard (WCBS)                           (0,20 g/L)

Boules (CMSB)                           (0,10 g/L)

Karate(WKF)                              (0,10 g/L)

Pentatlon modern (UIPM)        (0,10 g/L) pentru disciplinele care implică tirul.

Motociclism (FIM)                      (0,00 g/L)

Schi (FIS)                                    (0,10 g/L)

P2.     BETA-BLOCANTE

Dacă nu este specificat altfel, beta-blocantele sunt interzise doar în competiţie, în următoarele sporturi:

•         Aeronautică (FAI)

•         Tir cu arcul (FITA) (interzis şi în afara competiţiei)

•         Automobilism (FIA)

•         Biliard (WCBS)

•         Bob (FIBT)

•         Boules (CMSB)

•         Bridge (FMB)

•         Şah (FIDE)

•         Curling(WCF)

•         Gimnastică (FIG)

•         Motociclism (FIM)

•         Pentatlon modern (UIPM) pentru disciplinele care implică tirul.

•         Popice (FIQ)

•         Navigaţie cu pânze (ISAF) doar cu cârmă

•         Tir (ISSF ) (interzis şi în afara competiţiei)

•         Schi (FIS) în sărituri şi snowboard stil liber

•         Inot (FINA) în scufundări şi înot sincron Lupte (FILA)

Beta-blocantele includ, dar nu sunt limitate la, următoarele:

Acebutolol, alprenolol, atenolol, betaxolol, bisoprolol, bunolol, carteolol, carvediiol, celiproloL, esmolol, labetalol, levobunolol, metipranolol, metoprolol, nadolol, oxprenolol, pindolol, propranolol, sotalol, timolol

SUBSTANŢE SPECIFICE*

"Substanţele specifice"* sunt listate mai jos:

Efedrina, L-metilamfetamina, metilefedrina;

Canabinoidele;

Toţi beta-2 agoniştii inhalaţi (cu excepţia clenbuterolului);

Probenecid;

Toţi glucocorticosteroizii;

Toate beta-blocantele;

Alcoolul.

*         "Lista Interzisă poate cuprinde substanţe specifice care pot fi subiectul încălcărilor fără intenţie a reglementărilor anti-doping, datorită utilizării lor pe scară largă în produsele medicamentoase, sau a căror utilizare în scop de dopaj este mai puţin probabilă''. O încălcare a regulamentelor anti-doping implicând astfel de substanţe poate avea drept rezultat reducerea sancţiunii cu condiţia ca "... Sportivul să poată dovedi că Utilizarea unei astfel de substanţe nu a fost menită să mărească performanţa sportivă ".

ANEXA II

STANDARD INTERNAŢIONAL DE ACORDAREA SCUTIRILOR PENTRU UZ TERAPEUTIC

Extras din „STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE ACORDARE A

SCUTIRILOR PENTRU UZ TERAPEUTIC" al Agenţiei Mondiale Anti-Doping (AMAD) în vigoare de la 1 ianuarie 2005

4.0.     Criterii pentru acordarea unor scutiri pentru uz terapeutic

O scutire pentru uz terapeutic (SUT) poate fi acordată unui sportiv pentru a i se permite utilizarea unei substanţe interzise sau a unei metode interzise prevăzute în Lista interzisă. O cerere privind o SUT va fi examinată de o Comisie de acordare a scutirilor pentru uz terapeutic (CSUT). CSUT va fi desemnată de Organizaţia Anti-Doping. O scutire va fi acordată numai cu stricta respectare a tuturor criteriilor de mai jos:

(Comentariu: Acest standard se aplică tuturor sportivilor aşa cum sunt definiţi în Cod, respectiv sportivi Jură handicap şi sportivi cu handicap. Acest standard va fi aplicat in funcţie de circumstanţele individuale. De exemplu, o scutire potrivită pentru un sportiv cu un handicap poate fi nepotrivită pentru alţi sportivi).

4.1.  Sportivul trebuie să înainteze o cerere pentru acordarea SUT cu cel puţin 21 de zile înainte de participarea la o competiţie.

4.2.  Dacă starea de sănătate a sportivului s-ar înrăutăţi semnificativ, în condiţiile în care substanţa interzisă sau metoda interzisă ar fi retrasă din tratamentul unei afecţiuni acute sau cronice.

4.3.  Utilizarea în scopuri terapeutice a substanţei sau metodei interzise nu va creşte performanţa ci va asigura revenirea la starea de sănătate anterioară tratamentului afecţiunii. Utilizarea unor substanţe interzise sau metode interzise pentru creşterea nivelului scăzut (în mod normai) al unui hormon endogen nu constituie un argument în favoarea acordării scutirilor pentru uz terapeutic.

4.4.  Dacă nu există o alternativă terapeutică autorizată la utilizarea de substanţe interzise sau metode interzise.

4.5.  Necesitatea utilizării substanţei sau metodei interzise nu poate fi, nici în totalitate, nici parţial consecinţa unei utilizări anterioare non-terapeutice a unei substanţe din Lista interzisă.

4.6.   Orice SUT va fi anulată de către organismul care a acordat-o, dacă:

a)  sportivul nu se conformează cu promptitudine la orice cerinţe sau condiţii impuse de Organizaţia Anti-Doping care a acordat scutirea;

b)  termenul pentru care a fost acordată SUT a expirat;

c)  sportivul a fost anunţat că SUT a fost retrasă de Organizaţia Anti-Doping.

(Comentariu: fiecare SUT va avea o durată stabilită, conform hotărârii Comisiei de acordare a scutirii pentru uz terapeutic (CSUT). Pot fi cazuri în care o SUT a expirat sau a fost retrasă, iar substanţa interzisă care a făcut subiectul scutirii să fie încă prezentă în corpul sportivului. In astfel de cazuri, Organizaţia Anti-Doping care cercetează rezultatul iniţial pozitiv va lua în considerare dacă rezultatul este sau nu consecinţa expirării sau retragerii SUT.)

4.70 cerere pentru SUT nu va fi luată în consideraţie pentru o aprobare retroactivă, în afara cazurilor în care:

a)  a fost necesar un tratament de urgenţă sau tratarea unei probleme medicale acute;

b)  datorită unor circumstanţe excepţionale, nu a fost timp suficient pentru solicitant sa prezinte sau pentru comisie CSUT să examineze, o cerere înainte de controlul doping.

(Comentariu: Nu este permis ca situaţiile în care o urgenţă medicală sau o problemă medicală acută necesitând administrarea unei substanţe sau metode interzise înainte de a putea solicita o SUT să devină o practică obişnuită. De asemenea, nu este permis ca situaţiile care necesită o examinare de urgenţă a unei cereri pentru acordarea .SUT, ca urmare a unei competiţii iminente, să devină o practică obişnuită. Organizaţiile Anti-Doping care acordă scutiri SUT trebuie să aibă proceduri interne care să permită rezolvarea unor asemenea situaţii.)

5.0.   Confidenţialitatea informaţiilor

5.1.   Solicitantul trebuie să pună la dispoziţia membrilor CSUT un consimţământ scris pentru transmiterea tuturor informaţiilor legate de cererea sa şi, dacă este cazul, altor experţi medicali sau ştiinţifici independenţi sau întregului personal necesar implicat în gestionarea, examinarea sau atacarea cu apel a SUT.

Dacă este necesară asistenţa unor experţi externi independenţi, toate detaliile din cerere vor fi transmise, fără a se divulga numele sportivului în cauză. Solicitantul trebuie, de asemenea, să-şi dea consimţământul scris pentru ca deciziile CSUT să fie transmise şi altor Organizaţii Anti-Doping relevante, conform prevederilor Codului.

5.2.  Membrii CSUT şi administraţia Organizaţiei Anti-Doping implicate îşi vor desfăşura întreaga lor activitate în conformitate cu principiile strictei confidenţialităţii. Toţi membri unei CSUT şi tot personalul implicat vor semna un acord de confidenţialitate. Aceştia vor păstra, în special, confidenţialitatea următoarelor informaţii:

a)  Toate informaţiile şi datele medicale furnizate de sportiv şi de medicul (medicii) implicat/ implicaţi în îngrijirea sportivului;

b)  Toate detaliile din cerere, inclusiv numele medicului (medicilor) implicat/ implicaţi în cazul respectiv.

Dacă sportivul doreşte să revoce dreptul CSUT sau CSUT a AMAD de a obţine vreo informaţie medicală în numele său, acesta trebuie să-şi înştiinţeze în scris medicul personal asupra acestui fapt. Drept consecinţă a unei astfel de decizii, sportivul nu va primi aprobare pentru o SUT sau o reînnoire a unei SUT existente.

6.0.  Comisiile pentru scutiri pentru uz terapeutic (CSUT)

Aceste CSUT vor fi constituite şi vor acţiona în conformitate cu următoarele indicaţii:

6.1.  CSUT vor fi alcătuite din cel puţin trei medici cu experienţă în îngrijirea şi tratamentul sportivilor având cunoştinţe temeinice în medicina clinică şi sportivă. Pentru a asigura un nivel de independenţă a deciziilor, majoritatea membrilor CSUT nu trebuie să aibă nici o responsabilitate oficială în Organizaţia Anti-Doping. Toţi membrii unei CSUT vor semna un acord de conflict de interese. In cazurile privind sportivii cu handicap, cel puţin unul din membrii acestei comisii trebuie să aibă experienţa specifică în îngrijirea şi tratamentul sportivilor cu handicap.

6.2.  CSUT pot solicita orice expertiză medicală sau ştiinţifică pe care o consideră adecvată în examinarea circumstanţelor oricărei solicitări pentru o SUT.

6.3. Comisia CSUT a AMAD va fi alcătuită conform criteriilor stabilite ia articolul 6.1. CSUT a AMAD este desemnată să examineze, la propria sa iniţiativa, deciziile SUT acordate de Organizaţiile Anti-Doping. După cum se specifică în articolul 4.4 ai Codului, CSUT a AMAD, la cererea sportivilor cărora li s-au respins SUT de către o Organizaţie Anti-Doping, va examina asemenea decizii având competenţa de a le anula.

7.0. Procedura de solicitare a SUT

7.1  O scutire pentru uz terapeutic va fi luată în consideraţie numai după primirea unui formular completat de cerere, care trebuie să includă toate documentele relevante (vezi anexa 1 - formularul SUT). Procedura de solicitare se va desfăşura în concordanţă cu principiile strictei confidenţialităţi medicale.

7.2 Formularul/ formularele SUT, după cum este stabilit în anexa 1, pot fi modificate de către Organizaţiile Anti-Doping pentru a include cereri suplimentare de informaţii, dar nu trebuie eliminată nici o secţiune sau nici o parte din model.

7.3  Formularul/ formularele de solicitare a SUT pot fi traduse în alte limbi de către Organizaţiile Anti-Doping, dar textul în engleză sau franceză, trebuie să rămână în formular.

7.4 Sportivul nu poate solicita o SUT la mai mult de o Organizaţie Anti-Doping. In cerere trebuie să se identifice ramura sportivă şi, unde este cazul, disciplina şi poziţia sau rolul său specifice.

7.5  Solicitarea trebuie să menţioneze orice cerere anterioară şi / sau actuală de a folosi o substanţă sau metodă interzisă, denumirea organismului la care s-a formulat cererea, precum şi decizia acelui organism.

7.6 Cererea trebuie să cuprindă fişa medicală detaliată, precum şi rezultatele tuturor examinărilor, investigaţiilor de laborator şi radiografiilor relevante.

7.7 Orice investigaţii, examinări sau radiografii suplimentare solicitate de CSUT a Organizaţiei Anti-Doping vor fi efectuate pe cheltuiala solicitantului sau a organismului sportiv competent la nivel naţional.

7.8   Cererea trebuie să includă o declaraţie a unui medic cu o calificare corespunzătoare prin care se atestă necesitatea utilizării unei substanţe interzise sau metode interzise în tratamentul sportivului şi se specifică de ce un tratament alternativ permis nu poate, sau nu ar putea fi folosit pentru tratarea problemei medicale în cauză.

7.9  In formular trebuie specificată doza, frecvenţa, calea şi durata administrării substanţei sau metodei interzise respective.

7.10   Hotărârile CSUT vor fi luate în termen de 30 de zile de la primirea documentaţiei relevante complete şi vor fi comunicate în scris sportivului de către Organizaţia Anti-Doping. In cazul în care SUT a fost acordată unui sportiv din Lotul de testare înregistrat al Organizaţiei Anti-Doping, atât sportivul, cât şi AMAD, vor primi în cel mai scurt timp o copie a aprobării, care va include informaţii ce arată durata scutirii şi orice condiţii asociate SUT.

7.11 (a)     Pe baza cererii de reexaminare primite de la un sportiv, în conformitate cu articolul 4.4. din Cod, Comisia AMAD pentru acordarea scutirilor pentru uz terapeutic (CSUT a AMAD) va putea, aşa cum se specifică în articolul 4.4 din Cod, sa anuleze o hotărâre privind o SUT luată de Organizaţia Anti-Doping. Sportivul va furniza CSUT a AMAD toate informaţiile pentru o SUT. în forma în care au fost trimise iniţial Organizaţiei Anti-Doping, însoţite de o taxă de solicitare. Până la finalizarea procesului de reexaminare, rămâne în vigoare decizia iniţiala. Procedura nu trebuie să dureze mai,mult de 30 de zile de la primirea cererii de către AMAD. (b) AMAD poate efectua reexaminări în orice moment. CSUT a AMAD va finaliza reexaminarea în decurs de 30 de zile.

7.12 Dacă hotărârea privind acordarea unei SUT este anulată în urma reexaminării, anularea nu se aplică retroactiv şi nu va descalifica rezultatele sportivului în timpul perioadei în care SUT fusese acordată şi va intra în vigoare în termen de cel mult 14 zile de la data la care sportivul a fost înştiinţat.

8.0  Procedura de solicitare a unei SUT în procedură restrânsă (PRSUT)

8.1  Este cunoscut faptul că unele substanţe incluse în Lista interzisă sunt utilizate pentru a trata afecţiuni medicale frecvent întâlnite la sportivi. In astfel de cazuri, o solicitare completă, după cum este prezentată detaliat în secţiunea 4 şi secţiunea 7, nu este necesară. Prin urmare, se va stabili o examinare în procedură restrânsă a SUT.

8.2  Substanţele interzise sau metodele interzise care pot fi permise prin această examinare în procedură restrânsă sunt limitate strict la următoarele: Beta-2 agoniştii (formoterol, salbutamol, salmeterol şi terbutalină) prin inhalare şi glucocorticosteroizii prin căi nesistemice.

8.3 Pentru a folosi una din substanţele de mai sus, sportivul va înainta Organizaţiei Anti-Doping o înştiinţare medicală care să justifice necesitatea terapeutică. O astfel de înştiinţare medicală, după cum este prezentată în Anexa 2, va indica diagnosticul, numele substanţei, doza, modul de administrare şi durata tratamentului.

Dacă   este   cazul,   se  vor  include   orice  teste  efectuate  pentru   stabilirea diagnosticului (fără rezultate sau detalii).

8.4 Procedura restrânsă include:

a.   aprobarea utilizării substanţei interzise, care face obiectul PRSUT intră în vigoare la primirea unei cereri complete de către Organizaţia Anti-Doping. Cererile incomplete vor fi returnate solicitantului;

b.  la primirea unei cereri complete, Organizaţia Anti-Doping va înştiinţa imediat sportivul După caz, FI. FN, ONAD ale sportivului vor fi, de asemenea, înştiinţate. Organizaţia Anti-Doping va înştiinţa AMAD doar la primirea unei cereri din partea unui sportiv de nivel internaţional. c. o cerere în vederea unei PRSUT nu va fi luată în considerare pentru aprobare retroactivă, cu excepţia următoarelor cazuri:

-  a fost necesar un tratament de urgenţă sau tratarea unei probleme medicale acute;

-  datorită unor circumstanţe excepţionale, nu a fost destul timp sau nu a existat ocazia ca solicitantul să înainteze sau ca CSUT să primească cererea înainte de Controlul Doping.

8.5  a. O reexaminare poate fi iniţiată în orice moment de către CSUT sau CSUT a AMAD în timpul duratei PRSUT. b. Dacă un sportiv solicită reexaminarea unei decizii de neacordare a PRSUT, CSUT a AMAD va avea competenţa de a pretinde de la sportiv informaţii medicale suplimentare, după cum se consideră necesar, iar cheltuielile aferente furnizării lor vor fi suportate de către sportiv.

8.6 O PRSUT poate fi anulată de către CSUT sau CSUT a AMAD oricând. Sportivul, Federaţiile Internaţionale de care aparţine şi toate Organizaţiile Anti-Doping relevante vor fi înştiinţate imediat.

8.7 Anularea va intra în vigoare imediat după înştiinţarea sportivului despre această decizie. Cu toate acestea, sportivul va avea posibilitatea de a solicita o ŞUT, sub incidenţa secţiunii 7.

9.0. Centrul de informare

9.1   Organizaţiilor Anti-Doping li se cere să furnizeze către AMAD toate SUT, precum şi toate documentele aferente prezentate în secţiunea 7.

9.2 In ceea ce priveşte PRSUT, Organizaţiile Anti-Doping vor furniza către AMAD cererile medicale trimise de sportivii de nivel internaţional prezentate în secţiunea 8.4.

9.3  Centrul de informare garantează confidenţialitatea strictă a tuturor informaţiilor medicale.

APENDICE I

CODUL MONDIAL ANTI-DOPING

AGENŢIA MONDIALĂ ANTI-DOPING

pentru un sport curat 2003

INTRODUCERE

SCOPUL, DOMENIUL DE APLICARE ŞI ORGANIZAREA PROGRAMULUI ŞI CODULUI MONDIAL ANTI-DOPING

Scopurile Programului şi ale Codului Mondial Anti-Doping sunt:

*    să protejeze dreptul fundamental al Sportivilor de a participa într-un sport fără dopaj şi, în acest fel, să promoveze sănătatea, corectitudinea şi egalitatea pentru Sportivii din întreaga lume, şi

*   să asigure aplicarea unor programe anti-doping eficace, coordonate şi armonizate la nivel internaţional şi naţional, pentru depistarea, descurajarea şi prevenirea dopajului.

Programul mondial anti-doping

Programul mondial anti-doping include toate elementele necesare pentru a asigura armonizarea optimă şi aplicarea în cele mai bune condiţii a programelor anti-doping la nivel internaţional şi naţional. Principalele elemente sunt:

Nivelul 1 : Codul

Nivelul 2 : Standarde internaţionale

Nivelul 3 : Modele de bună practică

Codul

Codul este documentul fundamental şi universal pe care se bazează Programul Mondial Anti-Doping în domeniul sportiv. Scopul Codului este de a promova lupta împotriva dopajului prin armonizarea universală a elementelor anti-doping de bază. El trebuie să fie suficient de specific pentru a realiza armonizarea totală în problemele în care este nevoie de uniformitate, dar suficient de general în alte domenii, pentru a lăsa loc flexibilităţii în ceea ce priveşte modul în care sunt implementate principiile anti-doping convenite.

Standarde internaţionale

*

Standardele Internaţionale pentru diferite domenii tehnice şi operaţionale din cadrul programului anti-doping vor fi elaborate prin consultarea Semnatarilor şi guvernelor, urmând a fi aprobate de către Agenţia Mondială Anti-Doping (AMAD/WADA). Scopul adoptării Standardelor Internaţionale este armonizarea activităţii organizaţiilor anti-doping responsabile cu părţile tehnice şi operaţionale specifice din programele anti-doping Aderarea la Standardele Internaţionale    este   obligatorie   pentru   respectarea   Codului.    Standardele Internaţionale pot fi revizuite periodic de către Comitetul Executiv ai AMAD/WADA, după o consultare prealabilă a Semnatarilor şi a guvernelor. Prevederile Standardelor Internaţionale, cu toate revizuirile lor, vor deveni efective la data specificată în Standardul Internaţional sau în varianta lui revizuită, dacă nu există vreo altă prevedere în Cod.

[Comentariu: Standardele Internaţionale vor conţine suficient de multe detalii tehnice necesare pentru implementarea Codului. Acestea vor include, de exemplu, cerinţele detaliate pentru prelevarea unei probe, analizele de laborator şi acreditarea laboratorului actualizată in Codul Anti-Doping al Mişcării Olimpice (CAMOD). Standardele Internaţionale, deşi incluse în mod expres in Codul de referinţă, vor fi elaborate, prin consultare cu Semnatarii şi guvernele, dezvoltate de experţi şi promovate în documente tehnice separate. Este important ca experţii tehnici să poată modifica la timp Standardele Internaţionale, fără a fi nevoie de modificarea Codului sau a vreunui regulament sau reglementare privitoare la participanţii individuali. Toate Standardele Internaţionale aplicabile vor fi stabilite până la 1 ianuarie 2004.]

Modele de bună practică

Pe baza Codului, vor fi elaborate modele de bună practică pentru a asigura identificarea celor mai bune soluţii în diferite sfere anti-doping. Modelele vor fi recomandate de către AMAD/WADA şi vor fi puse la dispoziţia Semnatarilor la cererea acestora, dar nu vor fi obligatorii. Pe lângă furnizarea modelelor de documentaţie anti-doping, AMAD/WADA va mai pune la dispoziţia Semnatarilor şi un suport de asistenţă tehnică.

[Comentariu: AMAD/WADA va pregăti modelul regulamentului şi reglementărilor anti-doping, adaptate la nevoile fiecăruia din grupurile majore de Semnatari (de exemplu, Federaţiile Internaţionale pentru sporturile individuale, Federaţiile Internaţionale pentru sporturile de echipă, Organizaţiile Anti-Doping Naţionale etc). Aceste regulamente şi reglementări model vor fi conforme cu şi se vor baza pe Cod, vor constitui exemple de bună practică şi vor conţine toate detaliile (inclusiv referinţe la Standardele Internaţionale) necesare pentru desfăşurarea unui program anti-doping eficace.

Aceste regulamente şi reglementări model vor oferi alternative din care părţile participante interesate vor avea de ales. Unele dintre acestea pot opta să adopte cuvânt cu cuvânt regulamentele şi reglementările model, precum şi alte modele de bună practică. Alte părţi pot decide să adopte modelele cu modificări. In fine, alte părţi participante interesate pot opta să-şi elaboreze singure propriile regulamente şi reglementări, în conformitate cu principiile generale şi cerinţele specifice stabilite de Cod.

Alte documente model pentru elemente specifice ale acţiunii anti-doping pot fi elaborate pe baza nevoilor şi aşteptărilor general recunoscute ale părţilor participante interesate. Pot fi incluse aici modele de programe naţionale anti­doping, gestionarea rezultatelor, testările, (dincolo de cerinţele specifice stabilite în Standardul Internaţional pentru Testări), programe educaţionale etc. Toate modelele de bună practică vor fi revizuite şi aprobate de AMAD/WADA înainte de a fi incluse în Programul Mondial Anti-doping].

ARGUMENTE FUNDAMENTALE PENTRU CODUL MONDIAL ANTI­DOPING

Programele anti-doping urmăresc să apere şi să păstreze ceea ce este intrinsec valoros în sport. Această valoare intrinsecă este evocată adesea ca fiind "spiritul sportului"; este esenţa Olimpismului; este modul în care practicăm un sport curat. Spiritul sportului este celebrarea spiritului uman, a corpului şi a minţii, şi este caracterizat de următoarele valori:

•    Etici, fair-play şi onestitate

•    Sănătate

•    Excelenţă în performanţă

•    Caracter şi educaţie

•    Plăcere şi bucurie

•    Spirit de echipă

•    Devotament şi angajare

•    Respect faţă de legi şi regulamente

•    Respect pentru propria persoană şi pentru ceilalţi participanţi

•    Curaj

•    Comunitate şi solidaritate.

Dopajul este în mod fundamental contrar spiritului sportului.

PARTEA ÎNTÂI

CONTROLUL DOPING

INTRODUCERE

Partea întâi a Codului stabileşte regulile şi principiile specifice anti-doping care urmează să fie aplicate de organizaţiile răspunzătoare de adoptarea, implementarea sau punerea lor în aplicare în cadrul sferei lor de autoritate - de exemplu, Comitetul Internaţional Olimpic, Comitetul Internaţional Paralimpic, Federaţiile Internaţionale, Organizaţiile care se ocupă de Marile Evenimente Sportive şi Organizaţiile Naţionale Anti-Doping. Toate aceste organizaţii sunt denumite în mod colectiv Organizaţii Anti-Doping.

Partea întâi a Codului nu înlocuieşte şi nu elimină necesitatea de a avea regulamente anti-doping elaborate, care să fie adoptate de către fiecare dintre Organizaţiile Anti-Doping. Dacă unele prevederi ale "Părţii întâi" a Codului trebuie introduse esenţialmente cuvânt cu cuvânt de fiecare Organizaţie Anti-Doping în propriul regulament anti-doping, alte prevederi din această secţiune stabilesc principii directoare care, deşi au caracter obligatoriu, permit o flexibilitate în formularea reglementărilor de către fiecare Organizaţie Anti-Doping, sau stabilesc cerinţe ce trebuie respectate de fiecare organizaţie, dar nu este nevoie să fie copiate în propriul regulament anti-doping. Următoarele articole, în măsura în care sunt aplicabile activitatea specifică desfăşurată de Organizaţia Anti-Doping în cauză, trebuie introduse în regulamentele fiecărei Organizaţii Anti-Doping fără modificări substanţiale (permiţând, totuşi, adaptări lingvistice minore la editare, necesare pentru a face referiri la denumirea organizaţiei, sportul, numărul secţiunii etc): articolele 1 (Definiţia dopingului), 2 (Incălcările regulamentului anti-doping), 3 (Dovedirea doping), 9 (Descalificarea automată a rezultatelor individuale), 10 (Sancţiuni aplicate indivizilor), 11 {Consecinţe pentru echipe), 13 (Apeluri) cu excepţia pct. 13.2.2, 17 (Statutul limitărilor) şi Definiţii.

[Comentariu: de exemplu, este necesar pentru această armonizare ca toţi Semnatarii să-şi bazeze deciziile pe aceeaşi listă de încălcări ale regulamentului anti-doping, pe aceleaşi obligaţii de control doping, să impună aceleaşi consecinţe pentru aceleaşi violări ale regulamentului anti-doping. Aceste reguli de fond trebuie să fie aceleaşi indiferent dacă o audiere are loc la Federaţii Intrenaţionale, la nivel naţional sau la Curtea de Arbitraj Sportiv (CAS). Pe de altă parte, pentru ca armonizarea sa fie efectivă nu este necesar să fie obligaţi toţi Semnatarii să folosească acelaşi proces de gestionare a rezultatelor şi aceeaşi procedură de audiere. In prezent, există numeroase - şi totuşi la fel de eficace - forme de gestionare a rezultatelor şi audiere în cadrul diferitelor Federaţii   Internaţionale   şi   organisme   naţionale.    Codul   nu   impune   o uniformitate absolută în privinţa gestionării rezultatelor şi a procedurilor de audiere; în schimb, impune ca diversele abordări ale Semnatarilor să satisfacă principiile stabilite în Cod.

In ceea ce priveşte Articolul 13, pct. 13.2.2 nu este inclus printre prevederile care trebuie adoptate esenţialmente cuvânt cu cuvânt, deoarece pct. 13.2.2 formulează principii directoare care permit o oarecare flexibilitate în redactarea reglementărilor de către fiecare Organizaţie Anti-Doping.

Regulamentele anti-doping, ca şi cele competiţionale, sunt regulamente sportive care guvernează condiţiile în care este practicat sportul. Sportivii acceptă aceste regulamente ca fiind o condiţie de participare. Regulamentele anti-doping nu sunt supuse sau limitate de cerinţele şi normele juridice aplicabile procedurilor penale sau celor legate de dreptul muncii. Politicile şi normele minime susţinute în Cod reprezintă consensul unui spectru larg de părţi participante interesate de practicarea unui sport curat şi trebuie respectate de toate instanţele de judecată şi comisiile de arbitraj.

Participanţii vor fi obligaţi să se conformeze regulamentelor anti-doping adoptate în conformitate cu Codul, de către Organizaţiile Anti-Doping relevante. Fiecare Semnatar va stabili reguli şi proceduri pentru a se asigura că toţi Participanţii aflaţi sub autoritatea Semnatarului şi organizaţiie membre sunt informaţi şi acceptă să se conformeze regulamentelor anti-doping în vigoare ale Organizaţiilor Anti-Doping relevante.

[Comentariu: prin participarea lor în sport, Sportivii sunt obligaţi să respecte regulamentele competiţionale ale sportului lor. In acelaşi mod, Sportivii şi Personalul care acordă asistenţă sportivilor vor respecta regulamentul anti­doping bazat pe Articolul 2 din Cod, în virtutea angajamentelor lor de apartenenţă ca membri, acreditării sau participării în cadrul organizaţiilor sportive sau a manifestărilor sportive supuse Codului. Totuşi, fiecare Semnatar va lua măsurile necesare pentru a se asigura că toţi Sportivii şi Personalul auxiliar din domeniul său de autoritate vor respecta regulamentele anti-doping ale Organizaţiei Anti-doping relevante].

ARTICOLUL 1   DEFINIŢIA DOPINGULUI

Dopingul este definit drept manifestarea a uneia sau mai multor încălcări ale regulamentului anti-doping enunţate în articolele 2.1 până la 2.8 din Cod.

ARTICOLUL 2   ÎNCĂLCĂRILE REGULAMENTULUI ANTI-DOPING

[Comentariu: scopul articolului 2 este de a specifica circumstanţele şi comportamentele  care  constituie  încălcări ale  regulamentelor anti-doping. Audierile în cazurile de dopaj se vor baza pe afirmaţia că una sau mai multe din aceste reguli specifice au fost încălcate. Majoritatea circumstanţelor şi comportamentelor descrise în această listă de infracţiuni se regăsesc într-o formă sau alta în Codul Anti-Doping al Mişcării Olimpice (CAMO) sau în alte regulamente anti-doping existente.].

Sunt considerate încălcări ale regulamentelor anti-doping:

2.1     Prezenţa unei Substanţe Interzise sau a Metaboliţilor acesteia, ori a Markerilor ei, în proba biologică provenind de la Sportiv.

2.1.1 Este de datoria fiecărui Sportiv să se asigure că nici o substanţă interzisă nu îi pătrunde în organism. Sportivii sunt responsabili pentru prezenţa oricărei substanţe interzise, sau a metaboliţilor, ori a markerilor ei, depistată în prelevările din proba biologică. în consecinţă, nu este necesar să se demonstreze intenţia, greşeala, neglijenţa sau folosirea conştientă de către Sportiv pentru a stabili o violare a regulamentului anti-doping conform Articolului 2.1.

[Comentariu : In ceea ce priveşte încălcările anti-doping ce implică prezenţa unei Substanţe Interzise (sau a Metaboliţilor ori Markerilor ei), Codul adoptă regula responsabilităţii stricte prezentă în CAMO şi în marea majoritate a regulamentelor anti-doping existente. Conform principiului responsabilităţii stricte, are loc o încălcare a regulamentului anti-doping ori de câte ori o Substanţă Interzisă este depistată în proba biologică a sportivului. încălcarea are loc fie când Sportivul a folosit intenţionat sau nu o Substanţă Interzisă, fie dintr-o neglijenţă, ori dintr-o greşeală. Dacă proba pozitivă apare după un control la o competiţie, atunci rezultatele din acea competiţie sunt automat invalidate (Articolul 9 - Descalificarea automată a rezultatelor individuale). Totuşi, Sportivul are atunci posibilitatea să evite sau să reducă sancţiunile, dacă poate să demonstreze că el / ea nu a comis o greşeală sau o greşeală semnificativă (Articolul 10.5 - Eliminarea sau reducerea perioadei de suspendare pe baza unor circumstanţe excepţionale).

Regula responsabilităţii stricte pentru depistarea unei Substanţe Interzise în proba prelevată de la un sportiv, cu posibilitatea ca sancţiunile să poată fi modificate pe baza criteriilor specificate, asigură un bun echilibru între aplicarea efectivă a reglementărilor anti-doping în beneficiul tuturor sportivilor "curaţi" şi spiritul de echitate, în circumstanţe excepţionale, atunci când o Substanţă Interzisă a putut pătrunde în organismul sportivului dar nu datorită vreunei greşeli sau neglijenţe din partea acestuia. Este important să subliniem faptul că, în timp ce stabilirea producerii unei violări a regulamentului anti-doping se bazează pe responsabilitatea strictă, decizia de a impune sancţionarea cu o perioadă stabilită de suspendare nu decurge automat

Argumentaţia pentru regula responsabilităţii stricte a fost bine explicată de Curtea de Arbitraj pentru Sport, în cazul Quigley contra UIT

" Intr-un anumit sens, este adevărat că regula responsabilităţii stricte poate părea injustă. De pildă, într-un caz individual, cum este cel al lui Q., caz în care, se pare, sportivul a luat medicamentul ca urmare a unei etichetări greşite sau a unui sfat eronat pentru care el nu este responsabil - mai ales în condiţiile unei îmbolnăviri subite într-o ţară străină. Dar, în acelaşi timp, este într-un fel "injust" ca un sportiv să sufere o intoxicaţie alimentară în ajunul unei competiţii importante. Totuşi, în nici unul dintre cazuri regulile competiţiei nu vor fi modificate pentru a repara injustiţia. Competiţia nu va fi amânată până când sportivul se va restabili; tot astfel, interzicerea substanţelor prohibite nu va fi anulată pe motivul recunoaşterii ingerării accidentale. Vicisitudinile competiţiei, ca şi cele ale existenţei în general, pot genera multe tipuri de injustiţie, fie rezultate în mod accidental, fie datorate neglijenţei unor persoane care nu pot fi făcute responsabile, ceea ce legea nu poate să repare.

De altfel, pare să fie un obiectiv de politică apreciat acela de a nu repara o nedreptate accidentală faţă de un individ generând intenţionat o nedreptate faţă de întregul grup al celorlalţi competitori. Căci asta s-ar întâmpla dacă substanţele de creştere a performanţei ar fi tolerate atunci când sunt ingerate în mod accidental. Ba mai mult, este posibil ca şi abuzul intenţionat să scape, în multe cazuri, sancţionării din lipsă de probe relative la intenţia comiterii greşelii. Şi cu siguranţă cerinţa de a proba intenţia ar duce la investigaţii costisitoare, care ar secătui federaţiile - mai ales pe cele cu bugete modeste - în lupta lor împotriva dopingului".]

2.1.2   Exceptând substanţele pentru care este identificat în mod specific un prag cantitativ în Lista Interzisă, prezenţa oricărei cantităţi dintr-o Substanţă Interzisă, sau a Metaboliţilor, sau a Markerilor acesteia, depistată în proba unui Sportiv va constitui o violare a regulamentului anti-doping.

2.1.3   Ca o excepţie de la regula generală din articolul 2.1, Lista Interzisă poate stabili criterii speciale pentru evaluarea Substanţelor Interzise care pot fi produse şi endogen.

[Comentariu : spre exemplu, Lista Interzisă poate stipula că un raport T/E mai mare de 6:1 este o dovadă de dopaj dacă Organizaţia Anti-Doping nu demonstrează, printr-o analiză longitudinala a rezultatelor testărilor anterioare sau ulterioare,  existenţa unui raport natural crescut sau dacă Sportivul nu dovedeşte într-un alt mod că raportul crescut este efectul unei condiţii fiziologice sau patologice speciale.]

2.2     Folosirea sau tentativa de a folosi o Substanţă Interzisă sau o Metodă Interzisă

2.2.1 Reuşita sau eşecul în folosirea unei Substanţe Interzise sau a unei Metode Interzise nu este decisiv. Este suficient faptul că s-a folosit o Substanţă Interzisă sau o Metodă Interzisă sau că s-a încercat folosirea lor pentru a se considera că a avut loc o violare a regulamentelor anti-doping.

[Comentariu : interzicerea "folosirii" a fost extinsă faţă de textul din CAMO pentru a include atât Substanţele Interzise, cât şi Metodele Interzise. Prin această includere nu mai este nevoie să se delimiteze "recunoaşterea folosirii" ca fiind o încălcare distinctă a regulamentelor anti-doping. "Folosirea " poate fi dovedită, de exemplu, pe calea mărturisirii, a mărturiei unei terţe părţi sau prin alte dovezi.

Pentru a demonstra "Tentativa de a Folosi" o Substanţă Interzisa este necesar să se facă dovada intenţiei din partea Sportivului. Faptul că se cere dovedirea intenţiei în acest caz particular de încălcare a regulamentelor anti-doping nu subminează principiul responsabilităţii stricte stabilit pentru încălcările art. 2.1 şi folosirea unei Substanţe Interzise sau a unei Metode Interzise.

Folosirea de către un Sportiv în Afara Competiţiei a unei Substanţe Interzise care nu este prohibită în Afara Competiţiei nu va constitui o violare a regulamentelor anti-doping.]

2.3     Refuzul sau neprezentarea, fără o justificare valabilă, pentru prelevarea de probe după notificare, în conformitate cu regulamentele anti-doping în vigoare, sau evitarea în alte feluri a prelevării probelor.

[Comentariu : neprezentarea sau refuzul de a se supune prelevării probelor după notificare este interzis în aproape toate regulamentele anti-doping existente. Acest articol extinde prevederea curentă pentru a include şi "evitarea în alte feluri a prelevării probelor" ca fiind un comportament interzis. Spre exemplu, ar fi vorba de o violare a regulamentelor anti-doping dacă s-ar stabili că un Sportiv s-a ascuns de un oficial de la Controlul Doping, care încerca să aplice controlul. O încălcare a regulamentului anti-doping prin "refuzul sau neprezentarea la prelevarea probelor " se poate baza pe comportamentul fie intenţionat, fie neglijent al Sportivului, pe când "evitarea" prelevării probelor indică numai conduita intenţionată din partea sportivului.]

2.4     Violarea prevederilor în vigoare referitoare la disponibilitatea Sportivului pentru controalele în Afara Competiţiei, inclusiv nerespectarea de către Sportiv a obligaţiei de a furniza informaţiile necesare despre locurile unde poate fi găsit, ca şi controalele declarate ca neefectuate pe baza regulilor acceptate.

[Comentariu : controalele neanunţate în Afara Competiţiei constituie esenţa unui Control Doping eficace. Fără informaţiile exacte despre locurile unde poate fi găsit Sportivul astfel de controale sunt ineficiente şi, uneori, imposibile. Acest articol, care nu se regăseşte în mod curent în majoritatea regulamentelor anti-doping existente, cere sportivilor care au fost identificaţi pentru controlul în Afara Competiţiei să fie responsabili de furnizarea şi actualizarea informaţiei despre locurile unde pot fi găsiţi, în scopul de a fi localizaţi pentru "Convocarea inopinată la controlul doping din Afara Competiţiei". Aceste "prevederi în vigoare " sunt stabilite de către Federaţia Internaţională şi de Organizaţia Naţională Anti-Doping la care sportivul este afiliat, pentru a imprima o oarecare flexibilitate în funcţie de circumstanţele variabile ce pot fi întâlnite în diferite sporturi şi ţări. O încălcare a acestui Articol poate rezulta de pe urma conduitei fie intenţionate, fie neglijente a sportivului.]

2.5     Falsificarea sau tentativa de a falsifica orice parte a Controlului Doping.

[Comentariu : acest articol interzice comportamentul care aduce atingere procesului de Control Doping, dar care nu este inclus în definiţia tipică dată Metodelor Interzise. De exemplu, schimbarea numerelor de identificare pe formularul de Control Doping la o testare sau spargerea recipientului cu eşantionul B în momentul analizării acestuia.]

2.6     Posesia de Substanţe şi Metode Interzise:

2.6.1 Posesia de către un Sportiv, în orice Ioc şi în orice moment, a unei Substanţe care este Interzisă la Controlul în Afara Competiţiei, sau a unei Metode Interzise, daca Sportivul nu dovedeşte că posesia este determinată de scutirea pentru uz terapeutic, acordată conform Articolului 4.4 (Folosirea Terapeutică), sau de o altă motivaţie acceptabilă.

2.6.2 Posesia, de către personalul care acorda asistenţă Sportivilor, a unei Substanţe care este Interzisă pentru Controlul în Afara Competiţiei, sau a unei Metode Interzise, în legătură cu un Sportiv, Competiţie sau Pregătirea Sportivă, daca personalul de asistenţă nu dovedeşte că Posesia este urmarea recursului la scutirea pentru uzterapeutic, acordată unui Sportiv conform Articolului 4.4 (Folosirea Terapeutică), sau a altei motivaţii acceptabile.

2.7      Traficarea oricărei Substanţe Interzise sau Metode Interzise.

2.8     Administrarea sau Incercarea de a administra o Substanţă Interzisă sau o Metodă Interzisă oricărui Sportiv, sau asistarea, încurajarea, ajutorul dat, instigarea, acoperirea sau orice alt tip de complicitate implicând o încălcare sau orice încercare de încălcare a regulamentului anti-doping.

ARTICOLUL 3   PROBAREA DOPAJULUI

3.1      Obligaţii şi standarde de dovedire

Organizaţia Anti-Doping (OAD) va avea sarcina să stabilească dacă s-a produs o încălcare a regulamentului anti-doping. Standardul de dovedire va fi dacă OAD a stabilit o încălcare a regulamentelor anti-doping în suficientă măsură încât să satisfacă exigenţele organismului de audiere, ţinând cont de gravitatea afirmaţiei făcute. In toate cazurile, acest standard de dovedire are mai multă pondere decât un simplu raport al probabilităţilor, dar mai puţină decât o dovadă dincolo de orice îndoială. Dacă în cuprinsul Codului, sarcina de dovedire este atribuită Sportivului sau unei alte persoane prezumate a fi comis o violare a regulamentelor anti-doping, pentru a infirma o prezumţie sau a stabili fapte şi circumstanţe specifice, standardul de dovedire se va baza pe echilibrul just al probabilităţilor.

[Comentariu: acest standard de dovedire, pe care OAD-urile au obligaţia să-l îndeplinească, este comparabil cu standardul aplicat în majoritatea ţărilor în cazurile care implică o conduită profesională necorespunzătoare. A fost aplicat pe scară largă şi de către curţile de justiţie şi tribunale în cazurile de dopaj; vezi, spre exemplu, decizia CAS în N., J., Y., W. contra FINA, CAS 98 / 208, 22 decembrie 1998.]

3.2     Metodele de Stabilire a Faptelor şi Prezumţiilor. Faptele referitoare la încălcările regulamentului anti-doping pot fi stabilite prin orice mijloace fiabile, inclusiv mărturisiri. Următoarele prevederi relative la dovedire se vor aplica în cazurile de doping:

3.2.1 Este de presupus că laboratoarele acreditate de AMAD/WADA au făcut analize de probe şi au aplicat proceduri de păstrare în concordanţă cu Standardul Internaţional pentru analizele de laborator. Sportivul poate respinge această prezumţie, stabilind că s-a produs o deviere de la Standardul Internaţional.

Dacă Sportivul respinge prezumţia de mai sus, demonstrând că a existat o deviere de la Standardul International, atunci OAD va avea obligaţia să stabilească faptul ca respectiva deviere nu a fost cauza constatării rezultatului pozitiv la analiză.

[Comentariu : cade în sarcina Sportivului să stabilească, în funcţie de preponderenţa dovezilor, o deviere de la Standardul Internaţional. Dacă Sportivul face acest lucru, sarcina de dovedire trece asupra OAD, care trebuie să demonstreze suficient de convingător pentru organismul de audiere că devierea nu a modificat rezultatul testului.]

3.2.2 Devierile de la Standardul Internaţional pentru Testări care nu au cauzat obţinerea unui rezultat de analiză pozitiv sau vreo altă violare a regulamentului anti-doping nu vor invalida respectivele rezultate. Dacă Sportivul stabileşte că devierile de la Standardul Internaţional s-au produs în timpul testărilor, atunci OAD va avea obligaţia să demonstreze că respectivele devieri nu au determinat rezultatul pozitiv constatat la analiză sau baza faptică pentru încălcarea regulamentului anti-doping.

ARTICOLUL 4   LISTA INTERZISĂ

4.1 Publicarea şi Revizuirea Listei Interzise. AMAD/WADA va publica, cât de des va fi necesar şi cel puţin anual, Lista Interzisă sub forma unui Standard Internaţional. Conţinutul propus pentru Lista Interzisăşi toate revizuirile vor fi furnizate în scris, cu promptitudine, tuturor Semnatarilor şi guvernelor pentru comentarii şi consultări. Fiecare versiune anuală a Listei Interzise şi toate revizuirile vor fi distribuite cu promptitudine de către AMAD/WADA fiecărui Semnatar şi guvern, şi vor fi publicate pe pagina de web a AMAD/WADA, iar fiecare Semnatar va trebui să ia măsurile care se impun pentru a distribui Lista interzisă tuturor membrilor şi partenerilor săi. Regulamentele fiecărei OAD vor specifica faptul că, atunci când nu există alte prevederi în Lista Interzisă sau în forma revizuită, Lista Interzisă şi revizuirile devin efective sub jurisdicţia regulamentelor respectivei OAD după trei luni de la publicarea lor de către AMAD/WADA, fără să mai fie nevoie de vreo altă acţiune din partea OAD.

[Comentariu : Lista Interzisă va fi revizuită si publicată în regim de urgenţă ori de câte ori este nevoie. In fiecare an, însă, va fi publicată o nouă listă, indiferent dacă s-au produs sau nu schimbări pentru a asigura o bună informare. CIO obişnuieşte să publice o nouă listă în fiecare an, în ianuarie, reuşind astfel să evite confuziile (în legătură cu ce listă este cea mai recentă). Pentru a rezolva această problemă, AMAD/WADA va avea întotdeauna cea mai recentă Listă Interzisă publicată pe website-ul său.

Anticipând că ediţia revizuită a regulamentelor anti-doping adoptată de OAD-uri în conformitate cu Codul nu va deveni efectivă până la I ianuarie 2004, când se va publica prima Listă Interzisă adoptată de AMAD/WAD. CAMO va rămâne în vigoare în continuare până la acceptarea Codului de către CIO.]

4.2 Substanţele interzise şi Metodele Interzise identificate pe Lista Interzisă. Lista Interzisă va identifica acele Substanţe Interzise şi Metode Interzise care sunt prohibite, ca fiind doping, în permanenţă (atât la Competiţii, cât şi în Afara competiţiilor), din cauza potenţialului lor de a face să crească performanţa la Competiţiile viitoare, sau a potenţialului lor mascat, ca şi acele substanţe şi metode care sunt prohibite numai la Competiţii. La recomandarea unei Federaţii Internaţionale, Lista Interzisă poate fi extinsă de AMAD/WADA pentru acel sport anume. Substanţele Interzise şi Metodele Interzise pot fi incluse pe Lista Interzisă ca o categorie generală (de exp., agenţi anabolici) sau cu referire specială la o substanţă sau metodă particulară.

[Comentariu : va exista o singură Listă Interzisă. Substanţele care sunt prohibite în permanenţă trebuie să includă agenţii de mascare şi acele substanţe care, folosite în pregătirea sportivă, pot avea efecte de sporire a performanţei pe termen lung, cum este cazul anabolizantelor. Toate substanţele şi metodele de pe Lista Interzisă sunt prohibite la competiţii. Această distincţie între ceea ce este supus controlului la Competiţii şi ceea ce este supus controlului în Afara Competiţiilor revine CAMO.

Va exista un singur document denumit "Lista Interzisă". AMAD/WADA poate adăuga alte substanţe şi metode pe Lista Interzisă pentru un sport anume (de ex., includerea beta-blocantelor pentru tir), dar acest lucru va fi reflectat şi de Lista Interzisă, care va fi una singură. Includerea tuturor Substanţelor Interzise pe o singură listă va evita confuziile curente în legătură cu identificarea substanţelor prohibite corespunzătoare fiecărui sport. Sporturilor individuale nu li se permite să încerce să obţină exceptarea de ia lista de bază cu Substanţe Interzise (de ex., eliminarea anabolizantelor din Lista Interzisă pentru "sporturile minţii"). Premisa acestei decizii este aceea că există anumiţi agenţi doping de bază pe care oricine se consideră sportiv nu ar trebui să-i consume.]

4.3     Criteriile de includere a Substanţelor şi Metodelor pe Lista

Interzisă. AMAD/WADA va avea în vedere următorele criterii pentru a decide daca să includă sau nu o substanţă sau o metodă pe Lista Interzisă.

4.3.1   O substanţă sau metodă va fi avută în vedere pentru a fi inclusă pe Lista Interzisă dacă AMAD/WADA constată că respectiva substanţă sau metodă îndeplineşte oricare două dintre următoarele trei criterii:

4.3.1.1          Dovezi medicale sau din alt domeniu ştiinţific, efect farmacologic sau experienţa că substanţa sau metoda are potenţialul de a mări sau chiar face să crească performanţa sportivă;

4.3.1.2          Dovezi medicale sau din alt domeniu ştiinţific, efect farmacologic sau experienţa că folosirea substanţei sau metodei reprezintă un risc real sau potenţial pentru sănătatea Sportivului;

4.3.1.3          Concluzia AMAD/WADA că folosirea substanţei sau metodei violează spiritul sportului descris în Introducerea la Cod.

4.3.2 O substanţă sau metodă va fi inclusă, de asemenea, şi pe Lista Interzisă, dacă AMAD/WADA ajunge la concluzia că există dovezi medicale sau din alt domeniu ştiinţific, efect farmacologic sau experienţa că respectiva substanţă sau metodă are potenţialul de a masca folosirea altor Substanţe Interzise şi Metode Interzise.

[Comentariu : o substanţă va fi avută în vedere pentru includerea pe Lista Interzisă dacă substanţa este un agent de mascare sau dacă îndeplineşte două din următoarele trei criterii:

(1)  are potenţialul de a creşte sau chiar face să crească performanţa sportivă;

(2) reprezintă un risc potenţial sau real pentru sănătate; sau

(3) este contrară spiritului sportului.

Nici unul din cele trei criterii nu constituie de unul singur o bază suficientă pentru a adăuga o substanţă pe Lista Interzisă. Folosirea potenţialului de a face să crească performanţa ca singur criteriu ar putea include, spre exemplu, antrenamentul fizic şi mental, carnea roşie, încărcătura de hidraţi de carbon şi antrenamentul la altitudine. Riscul de vătămare poate include fumatul. Cerinţa ca toate cele trei criterii să fie îndeplinite ar fi la fel de nesatisfăcătoare. Spre exemplu, folosirea tehnologiei de transfer genetic pentru a face să crească dramatic performanţa sportivă trebuie să fie prohibită ca fiind contrară spiritului sportului, chiar dacă nu este primejdioasă. In mod similar, abuzul potenţial nesănătos de anumite substanţe, fără justificare terapeutică, bazată pe credinţa greşită că fac să crească performanţa, este cu siguranţă contrară spiritului sportului, indiferent dacă expectativa de creştere a performanţei este realistă]

4.3.3 Determinarea de către AMAD/WADA a Substanţelor Interzise şi Metodelor Interzise care vor fi incluse pe Lista Interzisă va fi finală şi nu va face subiectul contestării de către Sportivi sau alte Persoane pe baza argumentului, că substanţa sau metoda nu a fost un agent de mascare sau nu a avut potenţialul de a face să crească performanţa sau nu a reprezentat un risc pentru sănătate sau nu a violat spiritul sportului.

[Comentariu : problema dacă o substanţă îndeplineşte criteriile din Articolul 4.3 (Criterii pentru includerea Substanţelor şi Metodelor pe Lista Interzisă) într-un caz particular nu poate fi ridicată în apărarea unei violări a regulamentului anti-doping. De exemplu, nu este un argument faptul că Substanţa Interzisa depistată nu ar fi determinat creşterea performanţei în acel sport particular. Mai degrabă, dopajul se manifestă când o substanţă de pe Lista Interzisă este depistată în proba biologică a unui sportiv. Acelaşi principiu este prezent şi în CAMO.]

4.4     Uz terapeuticAMAD/WADA va adopta un Standard Internaţional pentru procesul acordării scutirii pentru uz terapeutic.

Fiecare Federaţie Internaţionala va asigura, pentru Sportivii de Nivel Internaţional sau pentru oricare alt Sportiv care este înscris într-o Competiţie Internaţională, desfăşurarea unui proces prin care Sportivii care suferă de o afecţiune documentată medical şi care necesită folosirea unei Substanţe Interzise sau a unei Metode Interzise să poată solicita scutirea pentru uz terapeutic. Fiecare Organizaţie Naţională Anti-Doping (ONAD) va asigura, pentru toţi Sportivii din jurisdicţia sa, care nu sunt Sportivi de Nivel Internaţional, desfăşurarea unui proces prin care cei care suferă de o afecţiune documentată medical şi care necesită folosirea unei Substanţe Interzise sau a unei Metode Interzise să poată solicita scutirea pentru uz terapeutic. Aceste solicitări vor fi evaluate în concordanţă cu Standardul Interanţional referitor la folosirea pentru uz terapeutic. Federaţiile Internaţionale şi ONAD-uri\e vor raporta imediat la AMAD/WADA acordarea scutirilor pentru uz terapeutic pentru orice Sportiv de Nivel Internaţional sau naţional care este înscris în Lotul Inregistrat de Control al respectivei ONAD.

AMAD/WADA, din proprie iniţiativă, poate reconsidera acordarea scutirii pentru uz terapeutic oricărui Sportiv de Nivel Internaţional sau Naţional care este inclus în lotul înregistrat de control al respectivei ONAD. De asemenea, la cererea oricărui astfel de Sportiv căruia i s-a refuzat scutirea pentru uz terapeutic, AMAD/WADA poate reconsidera motivaţia refuzului. Dacă AMAD/WADA consideră ca acordarea sau refuzul scutirii pentru uz terapeutic nu a fost conformă cu Standardul Internaţional pentru scutirile pentru uz terapeutic, AMADWADA poate reveni asupra deciziei.

[Comentariu : este important ca procesele de acordare a scutirilor pentru uz terapeutic să se armonizeze. Sportivii care folosesc ca medicamente Substanţe Interzise prescrise pot face subiectul sancţionărilor dacă ei nu au obţinut în prealabil scutirea pentru uz terapeutic. Cu toate acestea, în mod curent, numeroase organisme sportive nu dispun de nici un fel de prevederi care să permită scutirile pentru uz terapeutic; altele se ghidează după politici nescrise; şi numai câteva dispun de politici scrise, incorporate în regulamentele lor anti­doping. Acest articol încearcă să armonizeze baza pe care se vor acorda scutirile pentru uz terapeutic şi stabileşte că responsabilitatea pentru acordarea sau refuzul scutirlor revine Federaţiilor Internaţionale pentru Sportivii de Nivel Internaţional şi ONAD-urilor pentru cei de Nivel Naţional (care nu sunt şi Sportivi de Nivel Internaţional) şi pentru alţi Sportivi supuşi Controlului Doping conform Codului.

Exemple de Substanţe Interzise prescrise în mod obişnuit, care ar putea fi citate în mod specific în Standardul Internaţional pentru scutirile pentru uz terapeutic, sunt medicamentele recomandate pentru starea gravă a astmului acut şi pentru afecţiuni inflamatorii ale intestinelor. Când scutirea pentru uz terapeutic a fost refuzată sau acordată contrar Standardului Internaţional, acea decizie va fi supusă atenţiei AMAD/WADA pentru a fi revizuită conform Standardului Internaţional şi apoi apelată, conform prevederilor articolul 13.3 (Apeluri). Dacă acordarea scutirii pentru uz terapeutic este retrasă, retragerea nu va acţiona retroactiv şi nu va descalifica rezultatele Sportivului pe durata perioadei de timp când a fost în vigoare scutirea pentru uz terapeutic]

4.5     Programul de Monitorizare

AMAD/WADA, de comun acord cu ceilalţi Semnatari şi guverne, va stabili un program de monitorizare referitor la substanţele care nu sunt pe Lista Interzisă, dar pe care AMAD/WADA doreşte să le monitorizeze pentru a decela modul folosirii lor greşite în sport. AMAD/WADA va publica, înaintea oricărui control, substanţele care vor fi monitorizate. Laboratoarele vor raporta periodic la AMAD/WADA cazurile de semnalare a folosirii sau de depistare a prezenţei acestor substanţe, în mod centralizat, pe sporturi, şi dacă probele au fost prelevate la Competiţii sau în Afara lor. Astfel de rapoarte nu vor conţine alte informaţii referitoare la probele specifice. AMAD/WADA va pune la dispoziţia Federaţiilor Internaţionale şi a ONAD-utilor, cel puţin o dată pe an, informaţii statistice centralizate pe sporturi, informaţii referitoare la alte substanţe.

AMAD/WADA va implementa măsurile care vor asigura caracterul strict anonim a Sportivilor individuali, în ceea ce priveşte asemenea rapoarte. Raportarea folosirii sau depistarea prezenţei substanţelor monitorizate nu vor constitui dovezi de violare a regulamentelor doping.

ARTICOLUL 5   CONTROALE

5.1      Planificarea Repartizării Controalelor. Organizaţiile Anti-Dopîng care desfăşoară Controale, în coordonare cu alte OAD-uxi care desfăşoară Controale pe acelaşi lot de Sportivi:

5.1.1   Vor planifica şi implementa un număr eficient de controale la Competiţii şi în Afara acestora. Fiecare Federaţie Internaţională va organiza o evidenţă cu Sportivii de Nivel Internaţional care intră în Lotul înregistrat pentru Control din sportul respectiv. Fiecare Organizaţie Naţională Anti-Doping (ONAD) va avea o evidenţă similară cu Sportivii din propria ţară pentru Lotul Inregistrat pentru Control. Lotul de nivel naţional va include Sportivii de Nivel Internaţional din acea ţară, ca şi alţi Sportivi de Nivel Naţional. Fiecare Federaţie Internaţională şi fiecare ONAD va planifica şi efectua controale la Competiţii şi în Afara Competiţiei asupra propriului Lot de Sportivi Inregistraţi pentru Control.

5.1.2  Vor acorda prioritate Controalelor Inopinate.

5.1.3   Vor efectua Controale-Ţintă.

[Comentariu : Controlul-Ţintă este specificat deoarece Controlul aleator sau chiar cel aleator ponderat nu asigura testarea tuturor Sportivilor vizaţi. (Spre exemplu, Sportivii de clasă mondială, Sportivii ale căror performanţe s-au ameliorat surprinzător de repede, cei ai căror antrenori au avut şi alţi Sportivi cu rezultate pozitive la teste etc).

Evident, Controlul-Ţintă nu trebuie folosit pentru nici un alt scop decât Controlul Doping legitim. Codul stabileşte clar că Sportivii nu au dreptul să se aştepte să fie testaţi numai în mod aleator. De asemenea, el nu impune nici o suspiciune rezonabilă sau necesitate datorată unei cauze probabile care să declanşeze Controlul-Ţintă.

5.2     Standarde pentru Controale

OAD-urile care desfăşoară Controale vor efectua aceste Controale în conformitate cu Standardul Internaţional pentru Testare.

[Comentariu: metodele şi procedurile necesare pentru diferitele tipuri de Controale la Competiţii şi în Afara acestora vor fi descrise pe larg în Standardul Internaţional pentru Testare.]

ARTICOLUL 6   ANALIZA PROBELOR

Probele pentru Controlul Doping vor fi analizate in concordanţă cu următoarele principii:

6.1      Folosirea Laboratoarelor Acreditate

Probele pentru Controlul Doping vor fi analizate numai în laboratoarele acreditate de AMAD/WADA sau în cele altfel aprobate de AMAD/WADA. Alegerea unui laborator acreditat de AMAD/WADA (sau a unei alte metode aprobate de AMAD/WADA) pentru analiza probelor va fi determinată exclusiv de OAD-ul care răspunde de gestionarea rezultatelor.

[Comentariu: formularea "sau a unei alte metode aprobate de AMAD/WADA" este introdusă pentru a acoperi, spre exemplu, cazul laboratoarelor mobile de Control sanguin, pe care AMAD/WADA le-a verificat şi le consideră fiabile.]

6.2     Substanţe Supuse Detectării

Probele pentru Controlul Doping vor fi analizate în scopul detectării Substanţelor Interzise şi a Metodelor Interzise identificate pe Lista Interzisă, precum şi a altor substanţe, la solicitarea AMAD/WADA, în conformitate cu articolul 4.5 (Programul de Monitorizare).

6.3     Cercetarea probelor

Nici o Probă nu poate fi folosită pentru nici un alt scop decât depistarea de substanţe (sau clase de substanţe) sau metode de pe Lista Interzisă sau altfel identificate de AMAD, potrivit Articolului 4.5 (Program de Monitorizare), fără consimţământul scris al Sportivului.

6.4     Standarde pentru analiza Probelor şi Raportarea Rezultatelor

Laboratoarele vor analiza probele de Control Doping şi vor raporta rezultatele în conformitate cu Standardul Internaţional pentru analize de laborator.

ARTICOLUL 7   GESTIONAREA REZULTATELOR

Fiecare OAD care efectuează gestionarea rezultatelor va stabili procedura pentru investigarea preliminară a posibilelor violări ale regulamentelor anti-doping în conformitate cu următoarele principii:

[Comentariu: diferiţi Semnatari şi-au creat propriile abordări în gestionarea rezultatelor anormale constatate. Deşi diversele abordări nu au fost încă uniformizate în întregime, multe s-au dovedit a fi sisteme corecte şi eficace de gestionare a rezultatelor. Codul nu înlocuieşte nici unul dintre sistemele Semnatarilor de gestionare a rezultatelor. Acest articol evidenţiază însă principiile fundamentale care asigură respectarea, de către fiecare dintre Semnatari, a unui proces corect de gestionare a rezultatelor. Regulamentele anti-doping specifice ale fiecărui Semnatar vor trebui să fie conforme cu aceste principii fundamentale.]

7.1      Verificarea iniţială în legătură cu rezultatele analitice pozitive

La primirea unui Rezultat Analitic Pozitiv pentru Proba A, OAD care răspunde de gestionarea rezultatelor va declanşa o verificare pentru a determina dacă:

a) a fost acordată o scutire pentru uz terapeutic sau

b) există vreo abatere aparentă de la Standardul Internaţional pentru Testare sau analiza de laborator care să infirme validitatea Rezultatului Analitic pozitiv.

7.2     Notificarea după Verificarea Iniţială

Dacă verificarea iniţială, conform Articolului 7.1, nu evidenţiază acordarea unei scutiri pentru uz terapeutic sau o abatere care sa infirme validitatea Rezultatului Analitic pozitiv, OAD va notifica imediat sportivul, conform procedurii stabilite în regulamente, despre:

a) Rezultatul analitic pozitiv;

b) prevederea anti-doping încălcată sau, în cazul aplicării art. 7.3, descrierea investigaţiei suplimentare care va fi întreprinsă pentru a vedea dacă într-adevăr s-a produs o violare a regulamentului anti-doping;

c) dreptul Sportivului de a cere imediat analizarea Probei B sau, în lipsa unei astfel de solicitări, se va considera că se renunţă la analizarea Probei B;

d) dreptul Sportivului şi/sau a reprezentantului Sportivului de a fi de faţă la deschiderea şi analiza Probei B, dacă această analiză este solicitată şi

e) dreptul Sportivului de a solicita copii ale documentaţiei de laborator pentru Probele A şi B, documentaţie care include informaţiile prevăzute de Standardul Internaţional pentru analizele de laborator.

[Comentariu: Sportivul are dreptul să solicite efectuarea promptă a analizei Probei B indiferent dacă continuarea investigaţiei este necesară conform articolelor 7.3 sau 7.4]

7.3     Verificarea Ulterioară a Rezultatului Analitic Pozitiv Impusă pe Baza Listei Doping

OAD sau alt organism de control desemnat de respectiva organizaţie va efectua, de asemenea, oricare dintre investigaţiile ulterioare impuse de Lista Interzisă. La terminarea unei astfel de investigaţii, OAD va notifica imediat Sportivul în legătură cu rezultatele acesteia şi dacă OAD susţine sau nu că a avut loc o violare a regulamentelor anti-doping.

7.4     Examinarea Altor Violări ale Regulamentului Anti-Doping

OAD sau alt organism de control desemnat de respectiva organizaţie va efectua oricare dintre investigaţiile ulterioare prevăzute ca fiind aplicabile conform politicilor şi regulamentelor anti-doping adoptate în conformitate cu Codul sau pe care OAD le consideră adecvate, dintr-un motiv sau altul. OAD va notifica imediat Sportivul sau orice altă Persoană care poate primi o înştiinţare de sancţionare, în forma prevăzută de regulamentele proprii, în legătură cu reglementarea care pare să fi fost încălcată şi cu argumentele care susţin infracţiunea.

[Comentariu : ca exemplu, o Federaţie Internaţională va notifica, de regulă, Sportivul prin intermediul Federaţiei Sportive Naţionale a respectivului Sportiv.]

7.5     Principiile Aplicabile Suspendărilor Provizorii

Un Semnatar poate adopta regulamente, aplicabile oricărei manifestări sportive pentru care Semnatarul este organismul de decizie sau pentru orice proces de selecţie a unei echipe de care răspunde Semnatarul, regulamente care să permită impunerea de suspendări provizorii după verificarea şi notificarea descrise la Art. 7.1 şi 7.2, dar înainte de audierea finală descrisă la Art. 8 (Dreptul la o audiere echitabilă). Totuşi, o suspendare provizorie nu poate fi impusă decât dacă Sportivului i se acordă fie:

a) ocazia unei audieri provizorii înainte de impunerea suspendării provizorii sau imediat după impunerea unei suspendări provizorii sau

b) posibilitatea unei audieri de urgenţă, în concordanţă cu art. 8 (Dreptul la o audiere echitabilă), imediat după intrarea în vigoare a suspendării provizorii.

Dacă o suspendare provizorie este impusă pe baza unui Rezultat Pozitiv la Analiza Probei A şi analiza ulterioară a Probei B nu confirmă analiza Probei A, atunci Sportivul nu va fi supus nici unei alte acţiuni disciplinare şi orice sancţiune impusă anterior va fi ridicată. In situaţiile în care Sportivul sau echipa Sportivului a fost exclusă din competiţie şi analiza ulterioară a Probei B nu confirmă rezultatul Probei A, dacă - fără a afecta în vreun fel Competiţia - este încă posibil ca Sportivul sau echipa să fie reintegrat(-ă), atunci Sportivul sau echipa poate continua să ia parte la Competiţie.

[Comentariu : acest articol continuă să permită posibilitatea impunerii unei suspendări provizorii înainte de adoptarea unei decizii finale la o audiere, conform art. 8 (Dreptul la o audiere echitabilă). Suspendările provizorii sunt autorizate în mod curent în cadrul CAMO şi de regulamentele multor Federaţii Internaţionale. Totuşi, înainte ca o suspendare provizorie să fie impusă în mod unilateral de o OAD, trebuie să se încheie verificarea internă specificată în Cod. In plus, Semnatarul care impune o suspendare provizorie trebuie să-i acorde Sportivului posibilitatea de a avea o audiere provizorie fie înainte, fie imediat după impunerea suspendării provizorii sau o audiere finală în regim de urgenţă, conform Ari. 8, imediat după impunerea suspendării provizorii. Sportivul are dreptul să facă apel, conform Art. 13.2. Ca o alternativă la procesul de impunere a unei suspendări provizorii pe baza acestui articol, OAD are oricând posibilitatea să anticipeze o suspendare provizorie şi să procedeze direct la audierea finala, folosindu-se de procedura de urgenţă, conform Art. 8.

In rarele situaţii când analiza probei B nu confirmă rezultatul probei A, se va permite sportivului care a fost suspendat în prealabil, în funcţie de circumstanţe, să participe la competiţiile care se desfăşoară în continuare, în cadrul manifestării sportive respective. La fel, în funcţie de regulamentele relevante ale federaţiei internaţionale dintr-un sport de echipă, dacă echipa este încă în competiţie, Sportivul va putea participa la întrecerile ulterioare.]

ARTICOLUL 8   DREPTUL LA O AUDIERE ECHITABILĂ

Fiecare OAD care răspunde de gestionarea rezultatelor va trebui să stipuleze un proces de audiere pentru orice Persoană acuzată de comiterea unei încălcări a regulamentelor anti-doping. Un astfel de proces de audiere va trebui să stabilească dacă s-a produs o încălcare a regulamentelor anti-doping şi dacă da, care vor fi consecinţele. Procesul de audiere va respecta următoarele principii:

•    oragnizarea audierii într-un interval de timp rezonabil;

•    o instanţă de audiere echitabilă şi imparţială;

•    dreptul de a fi reprezentat de un consilier juridic pe cheltuiala Persoanei în cauză;

•    dreptul de a fi informat corect şi la timp despre acuzaţia adusă, de violare a regulamentului anti-doping;

•    dreptul de a se apăra faţă de acuzaţia adusă de violare a regulamentului anti-doping şi faţă de Consecinţele decurgând din aceasta;

•    dreptul fiecărei părţi de a prezenta dovezi, inclusiv dreptul de a chema şi interoga martori (acceptarea mărturiei acestora prin telefon sau sub forma declaraţiei scrise este la latitudinea instanţei de audiere);

•    dreptul Persoanei în cauză la un interpret pe durata audierii, instanţa de audiere având responsabilitatea de a desemna interpretul şi de a stabili cui îi revin costurilor acestui interpret;

•    dreptul la o decizie în scris, motivată şi într-un timp rezonabil.

[Comentariu : acest articol expune principiile de bază în legătură cu asigurarea unei audieri echitabile pentru Persoanele acuzate de comiterea unei violări a regulamentelor anti-doping. Acest articol nu intenţionează să înlocuiască reglementările proprii fiecărui Semnatar privind audierile, ci mai degrabă să asigure că fiecare Semnatar va organiza un proces de audiere conform acestor principii.

Referirea la CAS ca instanţă de apel, referire prevăzută în Art. 13, nu împiedică un Semnatar să desemneze CAS şi ca primă instanţă de audiere.]

Audierile ţinute în legătură cu manifestările sportive pot urma o procedură în regim de urgenţă, dacă regulamentele OAD relevante şi cele ale instanţei de audiere permit acest lucru.

[Comentariu : de exemplu, o audiere poate avea loc în regim de urgenţă în ajunul unui mari manifestări sportive, unde este nevoie de a se lua o decizie în privinţa violării regulamentelor anti-doping pentru a hotărî asupra dreptului Sportivului de a participa la acea manifestare sau în timpul unei manifestări sportive unde decizia, într-un asemenea caz, va afecta validitatea rezultatelor Sportivului sau participarea sa în continuare în Competiţie.]

ARTICOLUL 9   DESCALIFICAREA AUTOMATĂ A REZULTATELOR INDIVIDUALE

Violarea regulamentelor anti-doping în legătură cu Controlul în cadrul Competiţiilor duce automat la descalificarea rezultatelor individuale obţinute în acea Competiţie, cu toate Consecinţele decurgând din aceasta, inclusiv retragerea oricăror medalii, puncte sau premii.

[Comentariu: acest principiu se regăseşte în prezent în CAMO. Când Sportivul câştigă medalia de aur, existând o Substanţă Interzisă în sistemul său fiziologic, acest lucru este incorect faţă de ceilalţi Sportivi participanţi la acea Competiţie, indiferent dacă medaliatul cu aur poartă vreo vină sau nu. Numai unui Sportiv "curat" trebuie să i se permită să beneficieze de rezultatele sale competiţionale.

Pentru sporturile de echipă, vezi art. 11 (Consecinţe pentru echipe).]

ARTICOLUL 10 SANCŢIUNI APLICATE INDIVIZILOR

10.1    Descalificarea Rezultatelor într-o Competiţie în care se Produce o Incălcare a Regulamentului Anti-Doping

O încălcare a regulamentului anti-doping, care se produce în cursul sau în legătură cu o manifestare sportivă, poate - conform deciziei organizatorului manifestării - să ducă la descalificarea tuturor rezultatelor individuale obţinute de sportivi în acea manifestare, cu toate consecinţele decurgând din aceasta, inclusiv retragerea tuturor medaliilor, punctelor şi premiilor, cu excepţia prevăzută la art. 10.1.1

[Comentariu : daca Art. 9 (Descalificarea automată a rezultatelor individuale) descalifică rezultatul dintr-o singură probă la care Sportivul a avut un rezultat pozitiv la controlul doping (de ex., 100 m spate), acest articol poate duce la descalificarea tuturor rezultatelor din toate probele de la acel eveniment sportiv (de ex., Campionatele Mondiale ale FINA).

Printre factorii de care trebuie să se ţină seama când se decide asupra descalificării altor rezultate din cadrul unei manifestări sportive se numără, de exemplu, gravitatea incălcării regulamentului anti-doping de către Sportiv şi dacă Sportivul a fost testat negativ la alte competiţii.]

10.1.1           Dacă Sportivul dovedeşte că nu a comis nici o greşeală

sau neglijenţă în legătură cu acuzaţia adusă, rezultatele individuale ale Sportivului la celelalte Competiţii nu vor fi descalificate decât daca rezultatele Sportivului la alte Competiţii decât cea în care s-a produs violarea regulamentelor anti-doping ar putea fi afectate de violarea de către Sportiv a regulamentelor anti-doping.

10.2   Aplicarea Suspendării pentru Folosirea Substanţelor Interzise şi a Metodelor Interzise

Cu excepţia substanţelor menţionate la Art. 10.3, perioada de suspendare impusă de violarea Art. 2.1 (Prezenţa unei Substanţe Interzise sau a Metaboliţilor sau a Markerilor acesteia), 2.2 {Folosirea sau Tentativa de a Folosi o Substanţă Interzisă sau o Metodă Interzisă) şi 2.6 (Posesia de Substanţe Interzise sau Metode Interzise) va fi:

la prima încălcare : Suspendare pe timp de 2 (doi) ani

la a doua încălcare : Suspendare pe viaţă

Totuşi, Sportivul sau o altă Persoană va avea posibilitatea în fiecare caz, înainte de impunerea perioadei de Suspendare, să argumenteze în favoarea eliminării sau reducerii acestei sancţiuni, conform Art. 10.5.

[Comentariu : armonizarea sancţiunilor a constituit una dintre cele mai dezbătute si discutate teme de anti-doping. Argumentele împotriva cerinţei de armonizare a sancţiunilor se bazează pe diferenţele dintre sporturi, inclusiv, spre exemplu:

•    în unele sporturi, Sportivii sunt profesionişti care câştigă bine de pe urma sportului, pe când în altele Sportivii sunt cu adevărat amatori;

•    în acele sporturi unde cariera Sportivului este scurtă (de exemplu, gimnastica artistică), o descalificare de 2 ani are un efect mult mai semnificativ asupra Sportivului decât în sporturi unde carierele sunt, de regulă, mult mai lungi (de expemplu, călărie şi tir);

•    în sporturile individuale, Sportivul poate mai bine să-şi menţină calităţile competiţionale antrenându-se singur pe durata perioadei de descalificare, pe când în alte sporturi, antrenamentul desfăşurat în echipă are un rol mult mai important.

Un prim argument în favoarea armonizării constă înfăptui că este pur şi simplu nedrept ca doi Sportivi din aceeaşi ţară, testaţi pozitiv pentru aceeaşi Substanţă Interzisă în condiţii similare, să primească sancţiuni diferite numai pe motiv că participă la sporturi diferite. In plus, flexibilitatea în stabilirea sancţiunilor a fost privită întotdeauna ca o posibilitate inacceptabilă pentru unele organisme sportive de a fi mult mai îngăduitoare cu Sportivii care se dopează. Totodată, lipsa de armonizare a sancţiunilor a constituit în mod frecvent o sursă de conflicte de jurisdicţie între Federaţiile Internaţionale şi OAD-uri.

Prin consens, Conferinţa Mondială asupra Dopingului în Sport, desfăşurată la Lausanne, în februarie 1999, a susţinut o perioadă de Suspendare de 2 ani pentru prima încălcare gravă a regulamentelor anti-doping, urmată de excluderea pe viaţă la a doua infracţiune. Acest consens se reflectă în CAMO.]

10.3   Substanţe specifice

Lista Interzisă poate conţine acele substanţe specifice care pot fi în mod special subiectul încălcărilor fără intenţie a reglementărilor anti-doping, datorită folosirii lor pe scară largă în realizarea produselor medicinale sau despre care este mai puţin probabil să fie folosite excesiv, cu succes, drept agenţi dopanţi. In situaţia în care un sportiv poate stabili că Folosirea acelei substanţe specifice nu a avut ca intenţie mărirea performanţei sportive, perioada de suspendare care se regăseşte în cuprinsul Articolului 10.2 va fi înlocuită după cum urmează:

la prima încălcare:           cel puţin un avertisment şi o mustrare severă, fără acordarea vreunei perioade de Suspendare de la viitoarele Manifestări Sportive, şi cel mult un (1) an de Suspendare.

la a doua încălcare:          doi (2) ani de Suspendare

la a treia încălcare:           Suspendare pe viaţă

Oricum, Sportivul sau altă Persoană va avea ocazia, în fiecare caz, înainte de impunerea unei perioade de Suspendare, să argumenteze pentru eliminarea sau reducerea respectivei sancţiuni (în cazul unei a doua sau a treia încălcări), după cum este prevăzut în Articolul 10.5.

(Comentariu: acest principiu este preluat din CAMO şi permite, de exemplu, o oarecare flexibilitate în acordarea de sancţiuni pentru acei Sportivi depistaţi „pozitiv" ca rezultat al folosirii prealabile incorecte a unui medicament pentru răceală, dar conţinând un stimulent interzis. „Reducerea" unei sancţiuni în conformitate cu Articolul 10.5.2 se aplică numai în cazul unei a doua sau a treia încălcări, deoarece prin sancţiunea pentru prima încălcare se manifestă deja suficientă îngăduinţă faţă de gradul de vinovăţie al Sportivului.)

10.4 Suspendarea pentru Alte Incălcări ale Regulamentului Anti-Doping

Perioada de Suspendare pentru alte încălcări ale regulamentului anti­doping va fi:

10.4.1           Pentru încălcarea Articolului 2.3     (refuzul sau sustragerea de la colectarea de Probe) sau a   Articolului 2.5 {Falsificarea rezultatelor Controlului Doping),    se vor aplica perioadele de Suspendare stabilite în Art. 10.2.

10.4.2           Pentru încălcarea Articolului 2.7 (Comercializarea Ilicită) sau 2.8 (administrarea de Substanţe Interzise sau Metode Interzise), perioada de Suspendare care se va impune va fi de minimum patru (4) ani, mergând până la Suspendarea pe viaţă. O încălcare a regulamentului anti-doping ce presupune implicarea unui Sportiv Minor va fi considerată drept extrem de gravă şi, în situaţia în care va fi săvârşită de către membri ai personalului asistent al respectivului Sportiv în alte condiţii decât cele prevăzute de Articolul 10.3, va fi pedepsită cu Suspendarea pe viaţă a respectivilor membri ai Personalului Asistent al Sportivului. In plus, încălcările unor asemenea articole care lezează şi alte legi şi reglementări ce nu aparţin vieţii sportive, pot fi raportate autorităţilor competente administrative, profesionale sau judecătoreşti.

(Comentariu: Persoanele implicate în dopajul Sportivilor sau care acoperă dopajul vor fi pedepsite cu mai multă asprime decât Sportivii declaraţi „pozitiv" la controlul doping. Deoarece autoritatea organizaţiilor sportive este în general limitată la Neeligibilitatea pentru acreditări, acordarea calităţii de membru sau alte beneficii care pot rezulta din activitatea sportivă, raportarea Personalului Asistent al Sportivului către autorităţile competente reprezintă un pas important în vederea descurajării dopajului.)

10.4.3           Pentru încălcarea Articolului 2.4 (neefectuarea testului

sau nedeclararea localizării), perioada de Suspendare va fi de minimum trei luni şi de maximum doi ani, în concordanţă cu regulile stabilite de OAD al cărui test nu s-a efectuat sau ale cărei solicitări referitoare la declararea localizării au fost încălcate. Perioada de Suspendare pentru încălcări ulterioare ale Articolului 2.4 se va stabili prin dispoziţiile acelei OAD ale cărei teste nu s-au efectuat sau ale cărei solicitări referitoare la declararea localizării au fost încălcate.

(Comentariu:          Politicile  promovate   de   diferitele   OAD   referitoare   la neefectuarea de teste şi nedeclararea localizării pot să varieze considerabil, mai ales la punerea în aplicare a acestor politici. Astfel, s-a asigurat o flexibilitate considerabilă privind sancţionarea acestor încălcări ale reglementărilor anti­doping. Acele OAD care au politici mai sofisticate, inclusiv în materie de protecţie, precum şi acele organizaţii care au mai multă experienţă de lucru cu Sportivii în ceea ce priveşte politica referitoare la localizarea acestora, au posibilitatea de a acorda în anumite cazuri perioade de Suspendare dintre cele mai mari.)

10.5 Eliminarea sau Reducerea Perioadei de Suspendare pe Baza unor Circumstanţe Excepţionale

10.5.1           Absenţa culpei sau a neglijenţei

Dacă Sportivul sau Sportiva stabileşte, într-un caz individual legat de o încălcare a regulamentului anti-doping, sub incidenţa Articolului 2.1 (prezenţa de Substanţe Interzise sau de Metabolici sau Markeri ai acestora), sau de Folosirea unei Substanţe Interzise sau Metode Interzise, prevăzută în Articolul 2.2, că nu are vreo vină efectivă şi nici nu i se poate imputa neglijenţa, pentru acea încălcare, nu se va mai aplica perioada de Suspendare care s-ar fi cuvenit pentru o astfel de Infracţiune. In situaţia în care se detectează prezenţa unor Substanţe Interzise sau a unor Metaboliţi sau Markeri ai acestora în probele biologice ale sportivului, încălcându-se, astfel, prevederile Articolului 2.1 (prezenţa de Substanţe Interzise sau de Metaboliţi sau Markeri ai acestora), Sportivul trebuie să stabilească, totodată, şi modalitatea în care Substanţa Interzisă a pătruns în corpul său, pentru a putea obţine, astfel, eliminarea sancţiunii de Suspendare. In cazul în care se vor aplica prevederile acestui articol şi se va renunţa la aplicarea perioadei de Suspendare care s-ar fi cuvenit, infracţiunea respectivă de încălcare a regulamentelor anti-doping nu va mai fi considerată drept încălcare în vederea determinării perioadei de Suspendare acordată pentru încălcări multiple, prevăzută de articolele 10.2, 10.3 şi 10.6.

(Comentariu: Prevederile Articolului 10.5.1 se aplică numai pentru situaţiile de încălcare stipulate la Articolele 2.1 şi 2.2 (prezenţa şi folosirea de Substanţe Interzise), deoarece vina sau neglijenţa reprezintă, deja, elementele constituente necesare pentru stabilirea unei încălcări din cadrul altor reglementări anti­doping).

10.5.2            Absenţa unei culpe sau a unei neglijenţe semnificative

Prevederile acestui Articol 10.5.2 se aplică numai în situaţia unor încălcări ale regulamentelor anti-doping prevăzute de Articolul 2.1 (prezenţa de Substanţe Interzise sau de Metaboliţi sau Markeri ai acestora) sau Folosirea de Substanţe Interzise sau Metode Interzise, prevăzute de Articolul 2.2, neprezentarea Sportivului pentru a i se recolta probe, conform Articolul 2.3, sau administrarea de Substanţe Interzise sau Metode Interzise, prevăzută de Articolul 2.8. Dacă Sportivul sau sportiva dovedeşte, într-un caz individual, determinat de asemenea încălcări ale regulamentului anti-doping, că nu are o Vina sau Neglijenţă Semnificativă, perioada de Suspendare care se va aplica va putea fi redusă, însă aceasta nu va putea fi mai mică decât jumătate din perioada minimă de Suspendare care s-ar fi cuvenit pentru o astfel de Infracţiune. Dacă perioada de Suspendare care s-ar fi cuvenit pentru o astfel de Infracţiune este pe viaţă, atunci perioada redusă care se va aplica sub incidenţa acestui articol nu va putea fi mai mică de 8 ani. In situaţia în care se detectează prezenţa unor Substanţe Interzise sau a unor Metaboliţi sau Markeri ai acestora în probele biologice ale Sportivului, încălcându-se, astfel, prevederile Articolului 2.1 (prezenţa de Substanţe Interzise), Sportivul trebuie să stabilească, totodată, şi modalitatea în care Substanţa Interzisă a pătruns în corpul său, pentru a putea obţine, astfel, reducerea perioadei de Suspendare.

(Comentariu: Practica obişnuită, în cazurile de dopaj, a fost să se recunoască necesitatea existenţei anumitor oportunităţi în decursul audierii respectivelor procese, pentru a se lua în considerare circumstanţele şi faptele fiecărui caz în parte, în momentul impunerii de Sancţiuni. Acest principiu a fost acceptat la Conferinţa Mondială asupra Dopajului în Sport şi a fost încorporată în CAMO, care prevede că aceste Sancţiuni pot fi reduse „ in circumstanţe excepţionale ". Codul mai prevede, de asemenea, posibila reducere sau eliminare a perioadei de Suspendare în singura situaţie în care Sportivul poate dovedi că nu are o Vină Efectivă sau Semnificativă şi nici nu poate fi acuzat de Neglijenţă sau de Neglijenţă Gravă, referitor la respectiva încălcare a regulamentelor în vigoare. Această abordare este în concordanţă cu principiile de bază ale drepturilor omului şi asigură un echilibru între acele OAD care se manifestă pentru o îngrădire şi mai mare a excepţiilor, mergând până la eliminarea lor cu totul, şi acelea care optează pentru reducerea unei Suspendări de doi ani pe baza luării în consideraţie a unei game largi de factori, chiar şi pentru situaţia în care Sportivul respectiv a fost declarat vinovat. Prevederile acestor articole se aplica numai în ce priveşte impunerea de Sancţiuni; ele nu se aplică pentru a stabili dacă s-a produs sau nu respectiva Infracţiune.

Articolul 10.5 este menit să aibă efect numai în acele cazuri în care circumstanţele sunt într-adevăr excepţionale iar nu pentru marea majoritate a cazurilor.

Pentru a ilustra modalitatea de operare a Articolului 10.5, un exemplu în care prevederea referitoare la „ inexistenţa vreunei vini sau neglijenţe " ar putea duce la eliminarea totală a sancţiunii ar putea fi acela în care un Sportiv sau o Sportivă poate dovedi că, în ciuda tuturor măsurilor de protecţie, a fost sabotat sau sabotată de un concurent sau de o concurentă. In mod invers, nici o sancţiune bazată pe principiul „ inexistenţei vreunei Vini sau Neglijenţe " nu va putea fi eliminată complet, în următoarele împrejurări: a) un test care a rezultat pozitiv în urma ingerării de către Sportiv de vitamine sau adaosuri nutritive greşit etichetate sau contaminate (Sportivii sunt direct responsabili referitor la substanţele pe care le ingerează - articolul 2.1.1 - şi au fost atenţionaţi privind posibilitatea unei contaminări a suplimentului nutritiv); b) administrarea de Substanţe Interzise de către personalul asistent al Sportivului, medici sau antrenori, fără ca acest lucru să fi fost adus la cunoştinţa Sportivului (Sportivii sunt responsabili pentru alegerea făcută, în ceea ce priveşte personalul medical asistent şi de atenţionarea personalului medical asupra faptului că nu este permis să li se administreze Sportivilor nici un fel de Substanţe Interzise) şi c) sabotarea mâncării sau băuturii Sportivului/Sportivei de către partener(ă), antrenor sau altă Persoană din anturajul acestuia (Sportivii sunt răspunzători de ceea ce ingerează şi pentru comportamentul celor cărora ei le încredinţează accesul la mâncarea şi băutura sa). Oricum, depinzând de faptele singulare ale unui caz particular, oricare dintre situaţiile ilustrate ar putea avea ca rezultat reducerea Sancţiunii, pe baza principiului „Inexistenţei vreunei Vini sau Neglijenţe Grave, Semnificative". (De exemplu, se poate foarte bine aplica reducerea în situaţia ilustrată în exemplul a), în eventualitatea în care Sportivul stabileşte în mod clar cauza apariţiei rezultatului „pozitiv" la testul efectuat, prin contaminarea prezentă într-o multivitamină obişnuită, cumpărată dintr-o sursă fără legătură cu Substanţele Interzise, în vreme ce Sportivul s-a îngrijit să nu ia alte suplimente nutritive).

Articolul 10.5.2 se aplică numai pentru încălcările prevederilor regulamentare anti-doping identificate, deoarece aceste încălcări se pot baza pe o conduită lipsită de intenţia săvârşirii faptei. încălcările prevăzute de articolul 2.4 (neefectuarea de teste şi refuzul punerii la dispoziţie de informaţii referitoare la localizare) nu sunt incluse aici, chiar dacă nu este necesară o conduită intenţionată pentru stabilirea acestor încălcări, deoarece Sancţiunile stabilite pentru abaterile de la prevederile Articolului 2.4 (de la trei luni la doi ani) conferă deja destulă precauţie, atunci când se iau în considerare aspectele privitoare la gradul de vinovăţie al Sportivului.)

10.5.3           Sprijinul Substanţial al Sportivului Acordat în Vederea Descoperirii sau Stabilirii încălcărilor Regulamentelor Anti-Doping de către Personalul Asistent al Sportivului sau de către alte Persoane.

OAD poate, de asemenea, să reducă perioada de Suspendare într-un caz individual în care Sportivul a furnizat sprijin substanţial OAD amintite, având ca rezultat descoperirea sau stabilirea de către această OAD a unei încălcări a regulamentului anti-doping săvârşite de către o altă Persoană, prin posesia prevăzută de Articolul 2.6.2 (posesia de către Personalul de sprijin al Sportivului), Articolul 2.7 {Comercializarea Ilicită) sau Articolul 2.8 (administrarea către Sportiv). Totuşi, această perioadă redusă de Suspendare nu va putea fi mai mică decât jumătate din perioada minimă de Suspendare care s-ar fi cuvenit pentru o astfel de Infracţiune. Dacă perioada de Suspendare care s-ar fi cuvenit pentru o astfel de Infracţiune este pe viaţă, atunci perioada redusă care se va aplica, sub incidenţa acestei secţiuni, nu va putea fi mai mică de 8 ani.

10.6   Reglementări pentru Cazurile de Incălcări Repetate

10.6.1           Pentru  scopurile   legate  de   impunerea  sancţiunilor prevăzute la Articolele 10.2, 10.3 şi 10.4, o a doua încălcare a regulamentului anti-doping poate fi luată în considerare pentru aplicarea de sancţiuni, numai dacă OAD poate stabili că Sportivul sau altă Persoană a comis cea de-a doua încălcare a regulamentului anti-doping după ce aceştia au fost încunoştinţaţi asupra primei sau după ce OAD a făcut o încercare rezonabilă de a aduce la cunoştinţă prima încălcare a reglementărilor anti-doping. Dacă OAD nu poate stabili acest lucru, atât prima cât şi cea de-a doua încălcare vor fi considerate   ca  fiind  doar  una  singură,  prima  de   acest  gen, Sancţiunile aferente acesteia fiind bazate pe acea încălcare dintre ele pedepsită cel mai sever.

(Comentariu: Potrivit prevederilor acestui articol, un Sportiv care a ieşit a doua oară pozitiv la un control doping, înainte de a fi înştiinţat de prima testare "pozitivă", va fi Sancţionat doar pe baza unui singure încălcări a reglementărilor anti-doping)

10.6.2           In situaţia în care un Sportiv, pe baza aceluiaşi control doping este găsit vinovat de încălcarea unei reglementări anti­doping, aflată atât sub incidenţa articolului 10.3 privind folosirea de substanţe specifice, cât şi a altor Substanţe Interzise sau Metode Interzise, Sportivul va fi considerat vinovat de o singură încălcare a regulamentului anti-doping, dar Sancţiunea impusă va fi bazată pe Substanţa Interzisă sau Metoda Interzisă care aduce cu sine cea mai severă pedeapsă.

10.6.3           In situaţia în care un Sportiv, este găsit vinovat de comiterea a două încălcări separate ale reglementărilor anti-doping, una implicând o substanţă specifică pentru care sancţiunile sunt menţionate în articolul 10.3 (substanţe specifice), iar alta - o Substanţă Interzisă sau Metodă Interzisă, aflată sub sancţiunile menţionate în Articolul 10.2, sau o încălcare pentru care sancţiunile sunt prevăzute de Articolul 10.4.1, perioada de suspendare aplicată pentru cea de-a doua abatere va fi de minimum doi ani şi de maximum trei ani de suspendare. Un Sportiv găsit vinovat de a fi comis o a treia încălcare a unei reglementări anti-doping implicând orice combinare între abaterea prin folosirea de substanţe specifice prevăzute în Articolul 10.3, şi orice altă încălcare anti-doping conform Articolelor 10.2, sau 10.4.1, va primi sancţiunea de suspendare pe viaţă.

(Comentariu: Articolul 10.6.3 se referă la situaţii în care sportivul comite două încălcări separate ale regulamentelor anti-doping, însă una dintre încălcări presupune o substanţă specifică aflată sub incidenţa unor sancţiuni mai mici ale Articolului 10.3. Fără prezenţa acestui articol în cuprinsul Codului, cea de-a doua încălcare ar putea, în mod discutabil, să implice: o sancţiune aplicabilă pentru o a doua încălcare a regulamentului, prin folosirea de substanţe interzise în cadrul celei de-a doua abateri, o sancţiunie aplicabilă pentru a doua abatere, prin folosirea de substanţe din cadrul primei abateri sau o combinaţie între sancţiunile aplicabile pentru cele două abateri. Acest articol impune o sancţiune combinată, calculată prin cumularea sancţiunilor prevăzute pentru prima abatere - articolul 10.2 (doi ani) şi prima abatere - articolul 10.3 (până la un an). Acest aspect asigură aceeaşi sancţiune pentru sportivul care comite o primă încălcare penalizată de 10.2, urmată de o a doua abatere, ce presupune folosirea de substanţe specifice, ca si pentru sportivul care comite o primă abatere ce presupune folosirea de substanţe specifice, urmată de o a doua abatere aflată sub incidenţa Articolului 10.2. In ambele cazuri, sancţiunea va consta în aplicarea unei perioade de suspendare de doi până la trei ani)

10.7   Descalificarea Rezultatelor în Competiţii după Prelevarea Probelor

In plus faţă de Invalidarea automată a rezultatelor obţinute în Competiţia în cadrul căreia s-au recoltat probele pozitive, prin efectele Articolului 9 (Descalificarea Automată a Rezultatelor Individuale), toate celelalte rezultate din competiţie obţinute din data la care s-a prelevat Proba pozitivă - fie în cadrul Competiţiei, fie în Afara Competiţiei - sau din data la care s-a săvârşit orice altă încălcare a regulamentului anti-doping, prin începerea perioadei de Suspendare Provizorie sau de Suspendare, cu excepţia situaţiei în care principiul corectitudinii va impune contrariul, vor fi invalidate, cu toate consecinţele ce rezultă din aceasta, inclusiv retragerea de medalii, puncte şi premii.

10.8   Debutul Perioadei de Suspendare

Perioada de Suspendare va debuta cu începere de la data deciziei luate în urma audierii în vederea aplicării Suspendării sau, dacă audierea nu a avut loc, de la data la care Suspendarea este acceptată sau impusă în alt mod, Orice perioadă de Suspendare Provizorie, fie impusă, fie voluntar acceptată, se va deduce din perioada totală de Suspendare care urmează a fi efectuată. Pentru raţiuni de corectitudine, cura ar fi întârzieri ale procesului de audiere sau alte aspecte ale controlului doping care nu se pot imputa direct Sportivului, organismul care aplică sancţiunea poate începe perioada de Suspendare la o dată devansată, adică începând chiar din data prelevării de Probe.

(Comentariu: In prezent multe OAD încep calcularea perioadei de doi ani de Suspendare din momentul în care decizia luată în urma audierii este pusă în practică. De asemenea, acele OAD invalidează retroactiv, în mod frecvent, rezultatele obţinute de la data la care o probă biologică recoltată a fost declarată pozitivă. Alte OAD încep direct perioada de Suspendare de doi ani, de la data recoltării probei declarate pozitive. CAMO, aşa cum precizează în documentul său de referinţă, nu impune nici una dintre cele două abordări. Abordarea prevăzută în cuprinsul Codului descurajează evident Sportivul de la orice încercare a acestuia de a lungi nejustificat procesul de audiere, pe perioada interimară cât acesta participă la Competiţii. De asemenea, îi încurajează să accepte în mod voluntar Suspendarea provizorie pe timpul cât aşteaptă rezultatul unei audieri. Pe de altă parte, organismul care impune sancţiunea poate începe calculul acesteia dinaintea datei la care se ajunge la o hotărâre, astfel încât sportivul să nu fie penalizat cu întârzierile produse în cadrul procesului de control doping, de care nu este răspunzător, ca, de exemplu, o întârziere neprevăzută a laboratorului în raportarea testului respectiv ca pozitiv sau întârzieri în programarea procesului de audiere, din partea OAD).

10.9   Statutul pe Durata Suspendării

Nici o Persoană care a fost declarată Suspendată nu poate participa, pe timpul perioadei de Suspendare, în nici o calitate la o Competiţie sau activitate (altele decât cele educative anti-doping autorizate sau decât programele de reabilitare), organizate sau autorizate de orice Semnatar sau organizaţie membră a unui Semnatar. In plus, pentru orice încălcare a reglementărilor anti-doping care nu se referă la substanţele specifice prevăzute de Articolul 10.3, o parte sau tot sprijinul financiar sportiv, ori alte beneficii provenite din sport, primite de acea Persoană, vor fi retrase de către Semnatari, organizaţiile membre ale Semnatarilor şi guverne. O Persoană având o perioadă de Suspendare mai mare de patru ani, după realizarea a patru ani din perioada de Suspendare poate participa în cadrul manifestărilor sportive locale, la alt sport decât sportul la care participa atunci când a săvârşit abaterea de la regulamentul anti-doping, dar numai atât timp cât manifestarea sportivă locală nu se ridica la un nivel care ar putea, pe de altă parte, să califice în mod direct sau indirect o astfel de persoană pentru a concura/acumula puncte într-un campionat naţional sau într-o Manifestare Sportivă Internaţionala.

(Comentariu: Regulamentele unor OAD doar opresc Sportivul de la „activitatea competiţională" pe timpul efectuării perioadei de Suspendare. De exemplu, un Sportiv de la un anumit sport, poate, totuşi, să antreneze pe timpul perioadei de Suspendare. Acest articol adoptă poziţia formulată în CAMO, potrivit căreia un Sportiv care este declarat suspendat pentru dopaj, nu va participa în nici o calitate, la nici o manifestare sportivă sau în cadrul nici unei activităţi sportive autorizate, pe întreaga perioadă pentru care este declarat ca suspendat. Aceasta va exclude, de exemplu, antrenamentul cu echipa naţională sau prestarea de activităţi ca antrenor sau oficial sportiv. Sancţiunile dintr-un sport vor fi, de asemenea, recunoscute de către alte sporturi (a se vedea prevederile formulate în cadrul Articolului 15.4). Prevederile acestui articol nu îi vor interzice Persoanei participarea la activitatea sportivă cu scopuri pur recreative.)

10.10 Controlul de Reabilitare

Pentru obţinerea din nou a dreptului de participare la sfârşitul perioadei specificate de Suspendare, un Sportiv sau o Sportivă trebuie, pe parcursul oricărei perioade de Suspendare Provizorie sau de Suspendare, să se pună la dispoziţia tuturor testărilor stabilite în Afara Competiţiilor, realizate de orice OAD având competenţă în vederea efectuării unor asemenea teste şi trebuie, dacă se cere, să ofere informaţii la zi şi corecte asupra locului în care poate fi găsit. Dacă un Sportiv care a fost sancţionat cu o perioadă de Suspendare se retrage din activitatea sportivă şi este scos din evidenţele testărilor făcute în Afara Competiţiilor, iar mai târziu solicită reabilitarea, acest Sportiv nu va fi eligibil pentru a primi reabilitarea până când nu înştiinţează OAD relevante şi nu se ya supune unor testări în Afara Competiţiei pentru o perioadă de timp egală cu perioada de Suspendare rămasă de la momentul când acel Sportiv s-a retras din sport.

(Comentariu: In această chestiune, Codul nu stabileşte o regulă de acţiune, lăsând maniera de rezolvare mai degrabă la latitudinea diferitelor OAD, pentru ca acestea, la rândul lor, să-şi stabilească propriile reguli, solicitând criterii de eligibilitate pentru Sportivii care nu sunt ineligibili şi se retrag din activitatea sportivă pe timpul cât sunt incluşi în evidenţele testărilor în Afara Competiţiei şi intenţionează mai apoi să revină în spori, în vederea unei participări active.)

ARTICOLUL 11            CONSECINŢE PENTRU ECHIPE

Atunci când mai mult de un membru al unei echipe sportive a fost anunţat despre o posibilă încălcare a regulamentului anti-doping, sub incidenţa Articolului 7, referitor la o manifestare sportivă, echipa va fi supusă Testelor Ţintă stabilite pentru acea Manifestare Sportivă. In situaţia în care mai mult de un membru al unei echipe sportive este găsit vinovat de încălcarea regulamentului anti-doping în timpul respectivei Manifestări Sportive, echipa poate fi supusă sancţiunii cu Descalificarea sau cu altă măsură disciplinară luată împotriva sa. La sporturile care nu sunt Sporturi de Echipă, dar se acordă premii pentru echipe, Descalificarea sau orice altă măsură disciplinară luată împotriva echipei, când unul sau mai mulţi membri ai echipei au comis o încălcare a regulamentului anti-doping, se va aplica conform regulamentelor în vigoare ale Federaţiei Internationale.

ARTICOLUL 12            SANCŢIUNI      APLICATE  ORGANISMELOR SPORTIVE

Nici o prevedere din acest Cod nu exclude vreun Semnatar sau guvern care acceptă prevederile acestui Cod de la aplicarea propriilor sale reguli, în scopul de a impune sancţiuni asupra unui alt organism sportiv, asupra căruia Semnatarul sau guvernul respectiv are autoritatea necesară

(Comentariu: Acest articol stabileşte clar faptul că nu există în cuprinsul Codului vreo restricţie privitoare la orice drepturi disciplinare care ar putea exista, în caz contrar, între organizaţii.)

ARTICOLUL 13            APELURI

13.1   Deciziile care pot face Subiectul Apelului

Deciziile luate în baza prevederilor Codului sau regulile adoptate în conformitate cu Codul pot fi apelate aşa cum se specifică mai jos, în cuprinsul Articolelor 13.2 până la 13.4. Deciziile respective îşi vor păstra efectele pe timpul efectuării procedurii de apelare, cu excepţia situaţiei în care corpul decizional la care se face apel hotărăşte altfel. Inaintea începerii unei proceduri de apelare, trebuie să fie încheiată orice procedură postdecizională, prevăzută în regulamentul OAD, cu condiţia ca această procedură să respecte principiile prezentate mai jos, în cuprinsul articolului 13.2.2.

(Comentariu: Articolul CAMO comparabil cu acesta are o mai mare largheţe, stipulând că orice dispută care ar apărea în urma aplicării CAMO poate fi apelată la Curtea de Arbitraj Sportiv (CAS).

13-2 Apeluri la Deciziile Referitoare la încălcările Regulamentului Anti-Doping, Consecinţe şi Suspendări Provizorii

Decizia potrivit căreia a fost încălcat regulamentul anti-doping, o decizie care impune Consecinţe pentru o încălcare a regulamentului anti-doping, o decizie că nu s-a încălcat regulamentul anti-doping, o decizie conform căreia o OAD nu are jurisdicţie pentru a judeca o presupusă încălcare a regulamentului anti-doping sau a Consecinţelor sale şi o decizie de a impune o Suspendare Provizorie ca rezultat al unei Audieri Provizorii sau prin încălcarea Articolului 7.5, se pot apela exclusiv în condiţiile specificate de acest Articol 13.2.

13.2.1           Apelurile care implică Sportivi de Nivel Internaţional In situaţii survenite în competiţiile dintr-o Manifestare Sportivă Internaţională  sau    în    cazurile    privind    Sportivii   de    Talie Internaţională,   decizia  poate   fi  apelată  exclusiv   la  CAS,   în concordanţă cu prevederile aplicabile în faţa unei asemenea Curţi.

(Comentariu: Deciziile CAS sunt definitive şi obligatorii, cu excepţia oricărei revizuiri solicitate de legile în vigoare, referitoare la anularea sau executarea hotărârilor de arbitraj.)

13.2.2           Apelurile care vor implica sportivi de nivel naţional

In cazurile în care este vorba de Sportivi de nivel naţional, aşa cum sunt ele definite de fiecare OAD Naţională, şi care nu au dreptul de a apela conform articolului 13.2.1, decizia poate fi apelată la un organism decizional independent şi imparţial, în concordanţă cu regulile stabilite de respectiva OAD naţională. Regulile pentru o asemenea apelare vor respecta următoarele principii:

•    audiere în timp util;

•    organism care să realizeze audierea corect, imparţial şi independent;

•    dreptul de a fi reprezentat de un avocat, pe cheltuiala respectivei Persoane;

•    decizie în timp util, în scris şi argumentată.

(Comentariu: In spiritul acestui articol OAD poate să acorde Sportivilor săi de nivel naţional dreptul de a apela direct la CAS.)

13.2.3           Persoanele care au Dreptul la Apel:

In situaţiile care intră sub incidenţa prevederilor Articolului 13.2.1, următoarele părţi vor avea dreptul să facă apel la CAS: a) Sportivul sau alta Persoană care este subiect al deciziei care se apelează; b) cealaltă parte aflată în litigiul în legătură cu care s-a luat decizia; c) Federaţia Internaţională relevantă şi oricare altă OAD sub ale cărei prevederi regulamentare s-ar fi putut lua o sancţiune în urma respectivei decizii; d) Comitetul Internaţional Olimpic sau Comitetul Internaţional Paralimpic, după caz, acolo unde respectiva decizie priveşte Jocurile Olimpice sau Jocurile Paralimpice, inclusiv deciziile care afectează eligibilitatea pentru Jocurile Olimpice sau Jocurile Paralimpice; e) Agenţia Mondială Anti-Doping (AMAD/WADA). In situaţiile care cad sub incidenţa Articolului 13.2.2, părţile care au dreptul să solicite apel la organismul de nivel naţional însărcinat cu revizuirea vor fi cele specificate în reglementările OAD naţionale, însă vor include cel puţin: a) sportivul sau altă persoană care este subiect al deciziei care se apelează; b) cealaltă parte aflată în litigiul în legătură cu care s-a luat decizia; c) Federaţia Internaţională relevantă ; (d) Agenţia Mondială Anti-Doping (AMAD/WADA). Pentru situaţii care cad sub incidenţa prevederilor Articolului 13.2.2, AMAD/WADA şi Federaţia Internaţională vor avea, de asemenea, dreptul să facă apel la CAS în ceea ce priveşte hotărârea organismului de nivel naţional care va face revizuirea.

Fără a ţine seama de vreo prevedere stipulată în cuprinsul acestui Cod, singura persoană care poate face apel în legătură cu o suspendare provizorie este sportivul, sau o altă persoană asupra căreia a fost impusă sancţiunea de suspendare provizorie.

13.3   Apeluri la Deciziile privind Autorizarea sau Refuzul Scutirii pentru Uz Terapeutic

Deciziile AMAD/WADA de revocare a autorizării sau refuzului privind scutirea pentru uz terapeutic vor putea fi apelate exclusiv la CAS de către sportiv sau OAD ale cărei decizii au fost revocate. Deciziile luate de OAD, altele decât cele adoptate de AMAD/WADA, care vor duce la refuzul scutirii pentru uz terapeutic şi nu vor fi revocate de AMAD/WADA pot fi apelate la CAS de Sportivii de Nivel Internaţional iar, de către alţi Sportivi, la organismul de nivel naţional menţionat în cuprinsul Articolului 13.2.2. In situaţia în care organismul de nivel naţional care va face revizuirea revocă hotărârea de refuz privind scutirea pentru uz terapeutic, această decizie poate fi apelată la CAS de AMAD/WADA,

13.4   Apeluri la Deciziile Generatoare de Consecinţe, în Virtutea Părţii a Treia a Codului

In ceea ce priveşte consecinţele impuse în virtutea părţii a treia a Codului (Roluri şi Responsabilităţi), entitatea asupra căreia sunt impuse aceste consecinţe, survenite în urma aplicării efectelor părţii a treia a Codului va avea dreptul să facă apel în mod exclusiv la CAS, în concordanţă cu prevederile care se pot aplica în faţa unei asemenea Curţi.

13.5   Apeluri la Deciziile de Suspendare sau Revocare a Acreditării unui laborator

Deciziile luate de AMAD/WADA de a suspenda sau revoca acreditarea AMAD acordată unui laborator pot fi apelate numai de acel laborator, exclusiv în faţa CAS.

(Comentariu: Obiectivul Codului este de a rezolva problemele legate de anti­doping prin intermediul unor procese interne corecte şi transparente, cu o apelare finală. Deciziile anti-doping ale OAD sunt clar stipulate în cuprinsul Articolului 14. Se oferă ocazia Persoanelor şi Organizaţiilor Specificate, inclusiv AMAD/WADA, de a apela împotriva acelor decizii. Este necesar a se lua nota, în acest sens, că, la definirea Persoanelor şi Organizaţiilor care ar avea dreptul să facă apel, conform prevederilor Articolului 13, nu s-au inclus în această categorie sportivii sau federaţiile acestora, care ar putea beneficia de faptul că un concurent a fost descalificat.)

ARTICOLUL 14            CONFIDENŢIALITATEA ŞI RAPORTĂRILE

Semnatarii sunt de acord cu principiile coordonării rezultatelor anti-doping, transparenţa şi responsabilitatea faţă de public, precum şi respectul pentru interesele de confidenţialitate ale sportivilor bănuiţi ca ar fi încălcat regulamentele anti-doping, după cum este specificat în cele ce urmează:

14.1    Informaţii privind Rezultatele Analitice Pozitive şi alte Incălcări Potenţiale ale Regulamentelor Anti-Doping

Un Sportiv a cărui Probă biologică prezintă un Rezultat Analitic Pozitiv sau un Sportiv sau altă Persoană care ar fi putut încălca o reglementare anti-doping, vor fi încunoştinţaţi de către OAD care răspunde de gestionarea rezultatelor, după cum se prevede în Articolul 7 (Gestionarea rezultatelor). OAD Naţională a Sportivului, Federaţia Internaţională şi AMAD vor fi şi ele încunoştinţate, nu mai târziu de momentul încheierii procedurii descrise la Articolele 7.1 şi 7.2. înştiinţarea va cuprinde: numele Sportivului, ţara, sportul şi disciplina sportivă, dacă testul respectiv a fost în Cadrul Competiţiei sau în Afara Competiţiei, data prelevării Probei şi rezultatele analitice raportate de laborator. Aceleaşi Persoane şi OAD -uri vor fi informate în permanenţă cu stadiul şi rezultatele oricărei revizuiri sau proceduri realizate în conformitate cu Articolele 7 (Gestionarea rezultatelor), 8 (Dreptul la o audiere corectă) sau 13 (Apeluri), şi, în toate situaţiile în care este eliminată perioada de neeligibilitate sub efectul articolului 10.5.1 (Absenţa vreunei culpe sau neglijenţe), sau este redusă sub efectele prevederilor articolului 10.5.2 (Absenţa unei culpe sau neglijenţe semnificative), acestora li se va înmâna o decizie în scris, argumentată, explicând raţiunile eliminării sau reducerii. Organizaţiilor care primesc aceste date vor trebui să nu le dezvăluie şi altor persoane din organizaţie, în afara celor direct interesaţi de a le cunoaşte, până când OAD care are responsabilităţi în administrarea rezultatelor face publice rezultatele respective, sau nu face acest lucru, conform cu Articolul 14.2 de mai jos.

14.2   Dezvăluirea Publică

Identitatea Sportivilor ale căror Probe biologice s-au constatat a avea Rezultate Analitice Pozitive, sau a acelor Sportivi ori Persoane care sunt bănuiţi de către o OAD că ar fi putut încălca alte reglementări anti-doping, va putea fi făcută publică de acea OAD care are responsabilitatea administrării rezultatelor nu mai devreme de momentul încheierii procedurii administrative descrise în Articolele 7.1 şi 7.2. Nu mai târziu de 20 de zile de la stabilirea, într-un proces aflat în concordanţă cu Articolul 8, că există acea abatere de la reglementările anti-doping sau de la amânarea unei asemenea audieri, sau dacă acuzaţia referitoare la încălcarea reglementărilor anti-doping nu a fost atacată în termenul corespunzător, OAD, care răspunde de administrarea rezultatelor va trebui să facă public raportul privind stadiul respectivei probleme anti-doping.

14.3    Informaţii despre Localizarea Sportivilor

Sportivii care au fost nominalizaţi de Federaţia Internaţională sau OAD Naţională de care aparţin pentru a fi incluşi în eşantionul de testare In Afara Competiţiei, vor trebui să prezinte informaţii corecte şi actualizate asupra localizării lor. Federaţiile Internaţionale şi OAD Naţionale vor coordona identificarea Sportivilor şi strângerea de informaţii actualizate asupra localizării acestora, date pe care le vor remite AMAD/WADA. La rândul său, AMAD/WADA va face accesibile aceste informaţii celorlalte OAD care au autoritatea de a testa Sportivii, conform Articolului 15. Aceste informaţii vor fi menţinute în strictă confidenţialitate tot timpul; vor fi folosite exclusiv pentru scopuri de planificare, coordonare sau realizarea testărilor, urmând a fi distruse după ce nu vor mai fi relevante pentru aceste scopuri.

14.4   Raportarea Datelor Statistice

OAD vor da publicităţii, cel puţin o dată pe an, un raport statistic general referitor la activităţile de control doping întreprinse, o copie a acestui raport înaintându-se către AMAD/WADA.

14.5   Centrul de Informaţii în ceea ce priveşte Controlul Doping

AMAD/WADA va acţiona ca un centru de informaţii în materie de date referitoare la Testele de Control Doping şi rezultatele acestora, pentru Sportivii de nivel internaţional şi sportivii de nivel naţional care au fost incluşi în eşantionul de testare înregistrat al OAD Naţionale de care aparţin. Pentru a facilita planificarea distribuţiei coordonate a testărilor şi pentru a evita dublarea inutilă a testărilor din partea diferitelor OAD, fiecare OAD va raporta toate testările efectuate în Cadrul Competiţiei şi în Afara Competiţiei asupra acestor Sportivi, către AMAD/WADA, cât de curând posibil, după efectuarea lor. La rândul său, AMAD/WADA va facilita accesul la aceste informaţii pentru Sportivi, Federaţia Naţională a acelor Sportivi, Comitetul Naţional Olimpic sau Comitetul Naţional Paralimpic, OAD Naţională, Federaţia Internaţională, Comitetul Internaţional Olimpic sau Comitetul Internaţional Paralimpic. De asemenea, AMAD/WADA va menţine confidenţialitatea absolută asupra informaţiilor referitoare la sportivi. Cel puţin o dată pe an, AMAD/WADA va da publicităţii un raport statistic, ce va prezenta o trecere în revistă asupra respectivelor informaţii.

ARTICOLUL 15            CLARIFICAREA  RESPONSABILITĂŢILOR REFERITOARE LA CONTROLUL DOPING

(Comentariu: Pentru a se dovedi eficiente, eforturile anti-doping trebuie să implice multe OAD, cu programe puternice, atât la nivel internaţional cât şi naţional Nelimitând responsabilităţile deţinute de un grup în favoarea competenţei exclusive a altuia, Codul gestionează potenţialele probleme asociate suprapunerii de responsabilităţi, mai întâi prin intermediul creării unui nivel mult mai ridicat de armonizare generală şi în al doilea rând stabilind reguli de precădere şi cooperare în domenii specifice.)

15.1    Controlul la o Manifestare Sportivă

Recoltarea de Probe biologice pentru Controlul Doping are loc - aşa cum şi este obligatoriu să fie - atât în cadrul Manifestărilor Sportive Internaţionale, cât şi Naţionale. In orice caz, numai o singură organizaţie trebuie să fie responsabilă de iniţierea şi conducerea testărilor, pe perioada desfăşurării unei manifestări sportive. In situaţia manifestărilor sportive internaţionale, colectarea de probe biologice pentru controlul doping trebuie să fie iniţiată şi condusă de acea organizaţie internaţională care reprezintă organismul de conducere al respectivei Manifestări Sportive (de exemplu: Comitetul Internaţional Olimpic pentru Jocurile Olimpice, Federaţia Internaţională pentru un Campionat Mondial sau PASO pentru Jocurile Pan Americane). In situaţia în care respectiva organizaţie internaţionala decide să nu realizeze nici unul din testele prevăzute a se efectua la respectiva manifestare sportivă, OAD Naţională a ţării în care se desfăşoară acea Manifestare Sportivă va putea, în coordonare cu dispoziţiile date de organizaţia internaţională sau AMAD/WADA şi cu aprobarea acestora, să iniţieze şi să realizeze asemenea testări. In cadrul manifestărilor sportive cu caracter naţional, recoltarea de probe biologice pentru controlul doping va fi iniţiată şi condusă de OAD Naţională desemnată a acelei ţări.

(Comentariu: OAD care „ iniţiază si conduce testarea" va putea, dacă va considera de cuviinţă acest lucru, să stabilească acorduri cu alte organizaţii, cărora le va delega responsabilităţi referitoare la colectarea de probe biologice sau alte aspecte ale procesului de control doping.)

15.2   Testările efectuate în afara competiţiilor

Testările făcute In Afara Competiţiei sunt şi trebuie să fie iniţiate şi conduse atât de organizaţiile internaţionale, cât şi de cele naţionale. Testările făcute In Afara Competiţiei sunt iniţiate şi conduse de: a) AMAD/WADA, b) Comitetul Internaţional Olimpic sau Comitetul Internaţional Paralimpic în legătură cu Jocurile Olimpice sau Jocurile Paralimpice; c) Federaţia Internaţională a Sportivului; d) OAD Naţională de care aparţine Sportivul sau e) OAD Naţională din orice ţară unde respectivul Sportiv este prezent. Testările făcute In Afara Competiţiei trebuie să fie coordonate prin intermediul AMAD/WADA, cu scopul de a se mări eficienţa efortului combinat al testărilor şi de a evita repetarea testării în mod inutil a Sportivilor.

(Comentariu: Dreptul suplimentar pentru realizarea activităţilor de testare poate fi acordat prin intermediul acordurilor bilaterale sau multilaterale încheiate între Semnatari şi guverne.)

15.3   Gestionarea Rezultatelor, Audieri şi Sancţiuni

Cu excepţia prevederilor stipulate în Articolul 15.3.1, prezentat mai jos, gestionarea rezultatelor şi audierile vor fi responsabilitatea şi vor fi conduse prin mijlocirea reglementărilor procedurale ale OAD care a iniţiat şi condus recoltarea de Probe biologice (sau, dacă nu are loc o colectare de Probe biologice, ale organizaţiei care a descoperit respectiva încălcare a regulamentului). Indiferent de organizaţia care asigură gestionarea rezultatelor sau audierile, principiile formulate în cuprinsul prevederilor Articolelor 7 şi 8 vor fi respectate, iar regulile identificate în introducerea la Partea Intâi, care trebuie încorporate fără schimbări substanţiale, trebuie urmate întocmai.

(Comentariu: In unele cazuri, reglementările procedurale ale OAD care a iniţiat şi condus recoltarea de Probe biologice pot specifica în mod expres că gestionarea rezultatelor va constitui responsabilitatea unei alte organizaţii (de exemplu: Federaţia Naţională a Sportivului). Intr-o asemenea situaţie, va fi de responsabilitatea OAD să confirme faptul că reglementările celeilalte organizaţii sunt în conformitate cu Codul)

15.3.1           Gestionarea   rezultatelor   şi   desfăşurarea   audierilor

prilejuite de o încălcare a regulamentului anti-doping survenită în urma efectuării unui test, de către o OAD Naţională sau descoperită de acea organizaţie, care implică un Sportiv ce nu este cetăţean sau rezident al ţării respective, se vor realiza aşa cum este prevăzut de reglementările în vigoare ale Federaţiei Internaţionale în cauză. Gestionarea rezultatelor şi desfăşurarea audierilor survenite în urma efectuării unui test de către Comitetul Internaţional Olimpic, Comitetul Internaţional Paralimpic sau o Organizaţie răspunzătoare de o Manifestare Sportivă de mare importanţă, vor fi raportate Federaţiei Internaţionale în cauză, la fel ca şi sancţiunile privind descalificarea din manifestarea sportivă respectivă sau invalidarea rezultatelor obţinute în cadrul acelei manifestări sportive.

(Comentariu: Nu există o regulă stabilită strict pentru gestionarea rezultatelor şi desfăşurarea audierilor în cazul unei OAD Naţionale care testează un Sportiv de altă naţionalitate decât ţara în care concurează, asupra căruia nu are altă jurisdicţie decât faptul că se află la o competiţie desfăşurată pe teritoriul naţional al acestei OAD. Potrivit prevederilor acestui articol, se lasă la latitudinea Federaţiei Internaţionale sarcina de a determina potrivit propriilor sale reguli, dacă, de exemplu, gestionarea cazului în speţă trebuie acordată OAD Naţionale a acelui Sportiv, dacă aceasta trebuie să rămână în sarcina OAD care a prelevat Proba biologică, sau să fie preluată de către Federaţia Internaţională.)

15.4   Recunoaşterea Reciprocă

Constituind subiect al exercitării dreptului de a face apel, prevăzut de conţinutul Articolului 13, testarea, scutirile pentru uz terapeutic, rezultatele audierilor sau alte hotărâri finale ale Semnatarilor care sunt în concordanţă cu prevederile formulate în Cod şi sub autoritatea Semnatarilor, vor fi recunoscute şi respectate şi de toţi ceilalţi Semnatari. De asemenea, Semnatarii pot recunoaşte aceleaşi acţiuni efectuate de alte organisme care nu au acceptat Codul, dacă reglementările după care funcţionează acele organisme sunt, de altfel, în concordanţă cu prevederile Codului.

ARTICOLUL 16            CONTROLUL DOPING PENTRU ANIMALELE CARE PARTICIPĂ LA COMPETIŢIILE SPORTIVE

16.1    In cadrul oricărui sport care include animale în competiţie, Federaţia Internaţională pentru acel sport va stabili şi implementa reglementări anti-doping pentru animalele incluse în acel sport. Aceste reglementări anti-doping vor cuprinde o listă de Substanţe Interzise, proceduri adecvate de Testare şi o listă de laboratoare acreditate, pentru analiza Probelor biologice.

16.2   In ceea ce priveşte determinarea încălcărilor reglementărilor anti­doping, gestionarea rezultatelor, audierile corecte, consecinţele şi apelurile formulate pentru animalele implicate în viaţa sportivă, Federaţia Internaţională pentru acel sport va stabili şi implementa reguli care, în general, corespund Articolelor 1, 2, 3, 9, 10, 11, 13 şi 17 din Cod.

ARTICOLUL 17           STATUTUL LIMITĂRILOR

Nici o acţiune nu va putea fi începută împotriva vreunui Sportiv sau a altei Persoane pentru o încălcare a vreunei reguli anti-doping prevăzută în prezentul Cod, dacă o acţiune de acest gen nu este începută într-o perioadă de opt ani de la data la care a avut loc încălcarea reglementării.

(Comentariu: Acest aspect nu împiedică respectiva OAD de la a lua în considerare o prealabilă încălcare a reglementărilor anti-doping în scopul sancţionării unei încălcări ulterioare, care se petrece peste opt ani mai târziu. Cu alte cuvinte, o a doua încălcare petrecută la 10 ani după prima încălcare, este considerată o a doua încălcare pentru scopurile în sine ale sancţiunii.)

PARTEA A DOUA EDUCAŢIE ŞI CERCETARE

ARTICOLUL 18            EDUCAŢIE

18.1    Principiul Fundamental şi Obiectivul Principal

Principiul fundamental în ceea ce priveşte programele de informare şi educaţie va fi acela de a păstra spiritul sportiv neatins de fenomenul nociv al dopingului, după cum este descris în Introducerea acestui Cod. Obiectivul principal va fi descurajarea Sportivilor de la folosirea de Substanţe Interzise şi Metode Interzise.

18.2   Program şi Activităţi

Fiecare OAD trebuie să planifice, implementeze şi monitorizeze programe de informare şi educare. Va fi necesar ca programele să furnizeze Participanţilor informaţii curente şi actualizate asupra cel puţin următoarelor subiecte:

•    substanţe şi metode aflate pe Lista Interzisă

•    consecinţele dopajului asupra sănătăţii

•    proceduri de Control Doping

•    drepturile şi responsabilităţile sportivilor

Programele trebuie să promoveze spiritul sportiv, pentru a se crea o atmosferă      anti-doping,      care      să     influenţeze      comportamentul

Participanţilor.

Personalul Asistent al Sportivilor trebuie să educe şi să consilieze Sportivii cu privire la politicile anti-doping şi reglementările adoptate în acest sens, în conformitate cu prevederile Codului.

18.3   Coordonare şi Cooperare

Toţi Semnatarii şi Participanţii vor coopera atât între ei, cât şi cu guvernele acestora, pentru a-şi coordona eforturile în vederea realizării informării şi educării anti-doping.

ARTICOLUL 19     CERCETARE

19.1    Scopul Cercetării Anti-Doping

Cercetarea anti-doping contribuie la dezvoltarea şi implementarea de programe eficiente în cadrul Controlului Doping şi la realizarea informării şi educării în spirit anti-doping.

19.2   Tipuri de cercetare

Cercetarea anti-doping poate cuprinde, spre exemplu, studii sociologice, comportamentale, juridice şi etice, în plus faţă de investigaţiile efectuate în domeniul medical, analitic şi psihologic.

19.3    Coordonare

Este încurajată coordonarea de către AMAD/WADA a cercetării anti-doping. Cu respectarea legilor dreptului proprietăţii intelectuale, copii ale rezultatelor cercetării efectuate în domeniul anti-doping-ului trebuie să fie puse la dispoziţia AMADWADA.

19.4   Practici în Domeniul Cercetării

Cercetările efectuate în domeniul anti-doping vor fi în conformitate cu practicile etice recunoscute pe plan mondial.

19.5   Cercetarea folosind Substanţe Interzise şi Metode Interzise

Eforturile de investigare trebuie să evite administrarea de Substanţe Interzise şi Metode Interzise Sportivilor.

19.6   Folosirea Greşită a Rezultatelor

Vor trebui luate precauţii adecvate, astfel încât rezultatele obţinute în urma cercetării anti-doping să nu fie greşit folosite şi aplicate în scopul favorizării dopajul.

PARTEA A TREIA

ROLURI ŞI RESPONSABILITĂŢI

(Comentariu: Responsabilităţile care cad în sarcina semnatarilor şi a participanţilor sunt reflectate în mai multe ¦ articole din cuprinsul Codului; responsabilităţile menţionate în cadrul acestei părţi sunt înscrise în plus faţă de cele specificate anterior.)

ARTICOLUL 20            ROLURI ŞI RESPONSABILITĂŢI SUPLIMENTARE ALE SEMNATARILOR

20.1    Rolurile şi Responsabilităţile Comitetului Internaţional Olimpic

20.1.1           Adoptarea şi implementarea de politici şi reglementări referitoare la problema anti-doping, pentru Jocurile Olimpice, care sa fie în strictă conformitate cu Codul.

20.1.2           Să solicite, ca o condiţie esenţială de recunoaştere din partea Comitetului Internaţional Olimpic, ca Federaţiile Internaţionale ce activează în cadrul Mişcării Olimpice să îşi desfăşoare această activitate în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul Codului.

20.1.3           Să se manifeste împotriva unora sau tuturor cazurilor de finanţare din fonduri Olimpice a acelor organizaţii sportive care nu îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul Codului.

20.1.4           Să acţioneze corespunzător în vederea descurajării oricărei nerespectări a Codului, aşa cum se prevede la Articolul 23.5

20.1.5           Să autorizeze şi să faciliteze Programul Independent de Observare.

20.2   Rolurile    şi    Responsabilităţile     Comitetului    Internaţional Paralimpic

20.2.1           Adoptarea şi implementarea de politici şi reglementări referitoare la problema anti-doping, pentru Jocurile Paralimpice, care să fie în conformitate cu Codul.

20.2.2           Să solicite, ca o condiţie esenţială de recunoaştere din partea Comitetului Internaţional Paralimpic, ca toate Comitetele Paralimpice ce activează în cadrul Mişcării Olimpice să îşi desfăşoare această activitate în conformitate cu prevederile stipulate m cuprinsul Codului.

20.2.3           Să retragă parţial sau în întregime finanţarea din fonduri Paralimpice acelor organizaţii sportive care nu îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul Codului.

20.2.4           Să ia atitudinea corespunzătoare în vederea descurajării apariţiei situaţiilor care nu sunt în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul Codului, aşa cum se prevede în Articolul 23.5

20.2.5           Să autorizeze şi să faciliteze Programul Independent de Observare.

20.3   Rolurile şi Responsabilităţile Federaţiilor Internaţionale

20.3.1           De a adopta şi implementa politicile şi reglementările anti-doping în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul Codului.

20.3.2           De a solicita, ca o condiţie impusă de calitatea de membru, ca politicile, reglementările şi programele Federaţiilor Naţionale să fie în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul Codului.

20.3.3           De a solicita tuturor Sportivilor şi membrilor Personalului Asistent al Sportivilor care sunt în jurisdicţia acestora să recunoască şi să se supună reglementărilor anti-doping, stipulate în cuprinsul Codului.

20.3.4           De a solicita acelor Sportivi care nu sunt în mod obişnuit membrii ai Federaţiei Internaţionale sau ai uneia dintre Federaţiile ei Naţionale membre, de a se pune la dispoziţie în vederea recoltării de Probe biologice, ca şi de a furniza informaţii corecte şi actualizate referitoare la localizarea acestora, dacă aceste cerinţe sunt necesare pentru îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate stabilite de Federaţia Internaţională sau, acolo unde este cazul, de entitatea organizatoare a Evenimentului Sportiv de Mare Importanţă.

(Comentariu: Această prevedere va include, spre exemplu, Sportivii din ligile profesioniste.)

20.3.5           De a monitoriza programele anti-doping ale Federaţiilor Naţionale.

20.3.6           Să întreprindă acţiuni corespunzătoare în vederea descurajării apariţiei situaţiilor care nu sunt în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul Codului, aşa cum se prevede în Articolul 23.5

20.3.7           Să autorizeze şi să faciliteze programul Independent de Observare la Manifestările Sportive Internaţionale.

20.3.8           Să retragă parţial sau în întregime finanţarea Federaţiilor Naţionale membre şi care nu îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul Codului.

20.4   Rolurile şi Responsabilităţile Comitetelor Naţionale Olimpice şi ale Comitetelor Naţionale Paralimpice

20.4.1           De a se asigura de faptul că politicile şi reglementările lor referitoare la domeniul anti-doping sunt în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul Codului.

20.4.2           De a solicita, ca o condiţie impusă de calitatea de membru şi ca o condiţie a recunoaşterii, ca politicile şi reglementările Federaţiilor Naţionale în domeniul anti-doping să fie în conformitate cu prevederile în vigoare, stipulate în cuprinsul Codului.

20.4.3           De a solicita acelor Sportivi care nu sunt în mod obişnuit membri ai unei Federaţii Naţionale, de a se pune la dispoziţie în vederea recoltării de Probe biologice, ca şi de a furniza informaţii corecte şi actualizate referitoare la localizarea acestora, în mod regulat, dacă îndeplinirea acestor cerinţe, pe durata anului premergător celui în care se vor desfăşura Jocurile Olimpice, este o condiţie de a primi acceptul în vederea participării la Jocurile Olimpice.

20.4.4           De a colabora cu OAD Naţională proprie.

20.4.5           De a retrage parţial sau în întregime finanţarea, în cursul oricărei perioade de Suspendare pentru Sportivii sau Membrii Personalului Asistent al Sportivilor care s-au făcut vinovaţi de încălcarea reglementărilor anti-doping.

20.4.6           De   a   retrage  parţial   sau   în   întregime   finanţarea

Federaţiilor Naţionale membre sau recunoscute ca atare şi care nu îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul Codului.

20.5   Rolurile  şi Responsabilităţile  Organizaţiilor Naţionale Anti-Doping

20.5.1           De a adopta şi implementa politicile şi reglementările anti-doping, în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul Codului.

20.5.2           De a coopera cu alte organizaţii naţionale relevante şi alte OAD.

20.5.3           De a încuraja procesul de testare reciprocă între OAD Naţionale.

20.5.4           De a promova cercetarea anti-doping.

20.6   Rolurile     şi     Responsabilităţile     Organizatorilor     Marilor Manifestări Sportive

20.6.1           De a adopta şi implementa politicile şi reglementările anti-doping în cadrul Manifestării Sportive de mare importanţă pe care o organizează, în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul Codului.

20.6.2           Să întreprindă acţiuni corespunzătoare în vederea descurajării neîndeplinirii prevederilor stipulate în cuprinsul Codului, aşa cum se prevede în Articolul 23.5

20.6.3           Să autorizeze şi să faciliteze Programul Independent de Observare.

20.7   Rolurile şi Responsabilităţile AMAD/WADA

20.7.1           De a adopta şi implementa politicile şi procedurile care sunt în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul Codului.

20.7.2           De a monitoriza procesarea rezultatelor analitice pozitive.

20.7.3           De a aproba Standardele Internaţionale aplicabile pentru implementarea Codului

20.7.4           De a acredita laboratoarele, în vederea realizării de către acestea a activităţii de analiză a Probelor biologice, sau de a aproba ca alte laboratoare să realizeze analize de Probe biologice.

20.7.5           De a dezvolta şi aproba Modele de Bună Practică.

20.7.6           De a promova, realiza, mandata, finanţa şi coordona activitatea de cercetare anti-doping.

20.7.7           De a realiza un Program Independent de Observare eficient.

20.7.8           De a realiza activităţile legate de Controalele Doping, după cum a fost autorizată de alte OAD.

ARTICOLUL 21     ROLURILE ŞI RESPONSABILITĂŢILE PARTICIPANŢILOR

21.1   Rolurile şi responsabilităţile Sportivilor

21.1.1           Să cunoască şi să respecte toate politicile şi reglementările anti-doping în vigoare, adoptate în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul Codului.

21.1.2           Să fie disponibili în vederea recoltării de Probe biologice.

21.1.3           Să îşi asume răspunderea, în contextul implicat de conceptul anti-doping, cu privire la ceea ce ingerează sau folosesc.

21.1.4           Să informeze personalul medical asupra obligaţiilor ce li se impun de a nu folosi Substanţe Interzise şi Metode Interzise şi să îşi asume răspunderea de a se asigura că nici unul din tratamentele medicamentoase administrate nu aduce vreo încălcare a politicilor şi reglementărilor anti-doping, adoptate în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul Codului.

21.2   Rolurile şi Responsabilităţile Personalului care Asistă Sportivii

21.2.1           Să cunoască şi să respecte toate politicile şi reglementările anti-doping adoptate în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul Codului şi care sunt aplicabile atât lor, cât şi Sportivilor cărora le acordă asistenţă.

21.2.2           Să manifeste cooperarea cu programul de Testare al Sportivilor.

21.2.3           Să îşi folosească în mod benefic influenţa pe care o posedă asupra valorilor şi comportamentului Sportivilor, pentru a cultiva la aceştia o atitudine anti-doping.

ARTICOLUL 22      IMPLICAREA GUVERNELOR

Angajamentul fiecărui guvern referitor la prevederile Codului va fi evidenţiat prin propria semnare a unei Declaraţii în ziua sau înaintea zilei de începere a Jocurilor Olimpice de la Atena, pentru a fi urmată de un proces care va conduce la o convenţie sau o altă obligaţie ce urmează a fi implementată după cum se va considera potrivit, ţinând cont de contextul constituţional şi administrativ al fiecărui guvern, în ziua sau înaintea zilei de începere a Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Torino.

(Comentariu: Cele mai multe guverne nu se pot constitui în părţi sau nu pot respecta prevederile unor instrumente ne-guvernamentale particulare, cum este, de exemplu acest Cod. Pentru acest motiv, guvernelor nu li se cere să devină Semnatari ai acestui Cod. In orice caz, efortul de a combate dopajul prin programul coordonat şi armonizat care este reflectat în acest Cod este în mare măsură un efort comun al mişcării sportive şi guvernelor. Un exemplu de tip de obligaţie la care s~a făcut referire anterior îl reprezintă convenţia discutată în cadrul Comunicatului Final al Mesei Rotunde UNESCO a Miniştrilor şi Inalţilor Oficiali Responsabili cu Educaţia Fizică şi Sportul, ţinută la Paris, pe 9-10 ianuarie 2003.)

Semnatarii pornesc de la premisa că în respectiva Declaraţie sau convenţie sau alt tip de obligaţie asumată, se vor reflecta următoarele puncte principale:

22.1   Fiecare guvern va lua măsuri pozitive în sprijinul activităţii anti­doping, referitoare la cel puţin următoarele domenii:

•    sprijin acordat programelor naţionale anti-doping;

•    recunoaşterea listei de Substanţe Interzise şi Metode Interzise;

•    facilitarea accesului AMAD/WADA la realizarea activităţilor referitoare la Controalele Doping în Afara Competiţiei;

•    problema suplimentelor nutritive care conţin Substanţe Interzise neevidenţiate şi

•    retragerea parţială sau totală a sprijinului financiar organizaţiilor sportive şi Participanţilor care nu îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul Codului sau cu reglementările anti-doping în vigoare, adoptate în conformitate cu Codul.

22.2   Toate celelalte activităţi ale guvernelor în ce priveşte acţiuni anti­doping vor fi armonizate cu prevederile stipulate în cuprinsul Codului.

22.3   Toate angajamentele aflate în desfăşurare, reflectate în convenţii sau alt tip de obligaţii vor fi monitorizate potrivit prevederilor hotărâte în urma consultărilor dintre AMAD/WADA şi guvernul (guvernele) în cauză.

PARTEA A PATRA

ACCEPTARE, RESPECTARE, MODIFICARE ŞI INTERPRETARE

ARTICOLUL 23  ACCEPTARE, RESPECTARE ŞI MODIFICARE

23.1   Acceptarea Codului

23.1.1           Următoarele entităţi se vor constitui în Semnatari şi vor accepta prevederile formulate în cuprinsul Codului: AMAD/WADA, Comitetul Internaţional Olimpic, Federaţiile Internaţionale, Comitetul Internaţional Paralimpic, Comitetele Olimpice Naţionale, Comitetele Paralimpice Naţionale, Organizatorii Marilor Manifestări Sportive si Organizaţiile Naţionale Anti-Doping. Aceste entităţi vor accepta Codul prin semnarea unei declaraţii de acceptare, ca urmare a aprobării respectivei structurii directoare.

(Comentariu: Fiecare Semnatar va semna separat o copie identică a formularului standard cuprinzând declaraţia comună de acceptare şi o va remite către AMAD/WADA. Actul de acceptare va fi autorizat prin documentele organice ale fiecărei organizaţii. De exemplu, o Federaţie Internaţională - de Congresul său, iar AMAD/WADA de Consiliul Fondator.)

23.1.2           Alte organizaţii sportive care nu s-ar afla sub controlul unui Semnatar ar putea, de asemenea, să accepte prevederile Codului, la invitaţia AMAD/WADA.

(Comentariu: Acele ligi profesioniste care nu sunt în prezent sub jurisdicţia nici unui guvern sau Federaţii Internaţionale, vor fi încurajate să accepte prevederile Codului.)

23.1.3           AMAD/WADA va face publică lista tuturor acceptărilor.

23.2   Implementarea Codului

23.2.1           Semnatarii vor implementa prevederile în vigoare ale Codului prin intermediul politicilor, statutelor, regulilor şi regulamentelor, în funcţie de autoritatea deţinută şi în limitele sferelor proprii, relevante de responsabilitate.

23.2.2           In implementarea prevederilor stipulate în cuprinsul Codului, Semnatarii vor fi încurajaţi să folosească Modelele de Bună Practică, recomandate de AMAD/WADA.

23.3    Termene pentru Acceptare şi Implementare

23.3.1           Semnatarii vor accepta şi implementa prevederile Codului în ziua sau înainte de ziua de începere a Jocurilor Olimpice de la Atena.

23.3.2           Codul poate fi acceptat după termenul limită specificat mai sus; în orice caz, Semnatarii nu vor fi consideraţi ca respectând prevederile Codului decât atunci când au acceptat Codul (iar respectiva acceptare nu a fost revocată).

23.4   Monitorizarea Respectării Codului

23.4.1           Respectarea prevederilor Codului va fi monitorizată de AMAD/WADA sau se va efectua în altă modalitate, acceptată de AMAD/WADA.

23.4.2           Pentru a facilita monitorizarea, fiecare Semnatar va informa AMAD/WADA asupra detaliilor referitoare la modalitatea sa de respectare a prevederilor Codului, la fiecare doi ani, oferind şi explicaţii pentru nerespectarea acestuia.

23.4.3          AMAD/WADA va lua în considerare explicaţiile oferite pentru cazurile de nerespectare a Codului şi, în situaţii extraordinare, va putea recomanda Comitetului Internaţional Olimpic, Comitetului Internaţional Paralimpic, Federaţiilor Internaţionale şi Organizatorilor Marilor Manifestări Sportive ca acestea să accepte, în mod provizoriu, respectiva nerespectare.

(Comentariu: AMAD/WADA recunoaşte că între Semnatari şi între guverne vor fi diferenţe semnificative referitoare la experienţa în activitatea anti-doping, la resursele privitoare la aceasta, precum şi la contextul legislativ în care se desfăşoară activităţile anti-doping. Atunci când va concluziona asupra respectării sau nu de către o organizaţie a prevederilor formulate în cuprinsul Codului, se vor lua în calcul şi aceste diferenţe.)

23.4.4            După   dialogul   purtat   cu   organizaţiile   în   cauză, AMAD/WADA va face informările referitoare la modalitatea de respectare a prevederilor Codului, către Comitetul Internaţional Olimpic, Comitetul Internaţional Paralimpic, Federaţiile Internaţionale şi Organizatorii Marilor Manifestări Sportive. Respectivele rapoarte vor fi, de asemenea, disponibile pentru public.

23.5    Consecinţele Nerespectării Codului

23.5.1            Nerespectarea prevederilor Codului de către guvernul sau Comitetul Naţional Olimpic dintr-o ţară poate avea drept rezultat consecinţe legate de Jocurile Olimpice, Jocurile Paralimpice, Campionatele Mondiale sau Competiţii din cadrul unor Mari Manifestări Sportive, aşa cum este stabilit de către organismul de conducere al fiecărei competiţii. Impunerea unor consecinţe de acest gen poate fi apelată de Comitetul Naţional Olimpic sau de guvernul respectiv la CAS, cu respectarea prevederilor stipulate în cuprinsul Articolului 13.4.

23.6    Modificarea Codului

23.6.1           AMAD/WADA va fi răspunzătoare de realizarea unei supravegheri privind evoluţia şi îmbunătăţirea Codului. La acest proces vor fi invitaţi să participe Sportivii, toţi Semnatarii şi toate guvernele.

23.6.2           AMAD/WADA va iniţia propuneri privind amendamente la prevederile stipulate în cuprinsul Codului şi va asigura un proces consultativ, atât pentru a primi cât şi pentru a răspunde recomandărilor, şi pentru a facilita revizuirea şi feed-back-ul din partea Sportivilor, Semnatarilor şi guvernelor acestora, asupra amendamentelor recomandate.

23.6.3            Amendamentele la Cod, după o consultare adecvată, vor fi aprobate de Consiliul Fondator al AMAD/WADA, cu o majoritate de două treimi cuprinzând cele mai multe sectoare publice şi membri ai mişcării olimpice cu drept de vot. Amendamentele vor deveni efective după o perioadă de trei luni de la votarea lor, cu excepţia situaţiei în care se prevede de altă manieră.

23.6.4            Semnatarii vor implementa orice amendament aplicabil Codului, în termen de un an de la aprobarea acestuia de către Consiliului Fondator al AMAD/WADA.

23.7   Renunţarea la Acceptarea Codului

23.7.1           Semnatarii îşi  pot  retrage  acceptarea  dată  faţă de prevederile Codului, după remiterea cu şase luni înainte a unei notificări prealabile în scris, către AMAD/WADA, cu privire la intenţia acestora de a se retrage.

ARTICOLUL 24             INTERPRETAREA CODULUI

24.1    Textul oficial al Codului va fi păstrat de AMAD/WADA şi va fi publicat în engleză şi franceză. In eventualitatea apariţiei vreunui conflict între versiunile în limba engleză şi în limba franceză, va prevala versiunea în limba engleză.

24.2    Comentariile făcute, înscrise ca adnotări la diversele prevederi ale Codului, sunt incluse cu scopul de a sprijini înţelegerea şi interpretarea Codului.

24.3    Codul va fi interpretat ca fiind un text independent şi autonom, şi nu prin referirea la legile sau statutele existente ale Semnatarilor sau guvernelor.

24.4    Titlurile folosite pentru diferitele părţi şi articole ale Codului sunt doar din convenienţă şi nu vor fi socotite parte a conţinutului de substanţă al Codului sau elemente care să afecteze în vreun fel limbajul utilizat în exprimarea prevederilor la care se referă aceste titluri.

24.5    Prevederile stipulate în cuprinsul acestui Cod nu se vor aplica retroactiv în ceea ce priveşte problemele existente, mai înaintea datei la care a fost acceptat Codul de către un Semnatar şi implementat în reglementările sale.

(Comentariu: De exemplu, un caz care a dus la comiterea unei abateri la reglementările anti-doping descrise în cuprinsul Codului, dar care nu constituie o încălcare a unui regulament al unei Federaţii Internaţionale anterior Codului, nu va fi considerată o abatere ca atare, până când reglementările Federaţiei Internationale nu se vor schimba încălcările regulamentelor anti-doping existente înaintea apariţiei Codului vor continua să conteze ca fiind „ Prima încălcare " sau „ a Doua încălcare ", pentru scopul de a servi la determinarea sancţiunilor prevăzute de Articolul 10, pentru încălcări ale Codului survenite după apariţia acestuia.)

24.6    ANEXA I DEFINIŢII va fi considerată parte integrantă a Codului.

ANEXA I

DEFINIŢII

Rezultate pozitive constatate: un raport de la un laborator sau altă entitate căreia i s-a aprobat efectuarea de Testări, care identifică într-o Probă biologică prezenţa unei Substanţe Interzise sau a Metaboliţilor sau Markerilor acesteia (inclusiv însemnate cantităţi de substanţe endogene) sau dovezi ale folosirii de Metode Interzise.

Organizaţie anti-doping: un Semnatar care este responsabil de adoptarea de reguli pentru iniţierea, implementarea sau impunerea oricărei faze din procesul de Control Doping. Aceasta include, spre exemplu, Comitetul Internaţional Olimpic, Comitetul Internaţional Paralimpic, alţi Organizatori de Mari Manifestări Sportive care efectuează Testări în cadrul Manifestărilor Sportive, AMAD, Federaţiile Internaţionale şi Organizaţiile Naţionale Anti-Doping.

Sportiv : pentru scopurile prevăzute de Controlul Doping, orice Persoană care participă la activitatea sportivă la un nivel internaţional (definit ca atare de fiecare Federaţie Internaţională) sau la nivel naţional (aşa cum este definit de fiecare Organizaţie Naţională Anti-Doping) şi orice altă Persoană care participă la activitatea sportivă la un nivel inferior, dacă este desemnată de Organizaţia Naţională Anti-Doping respectivă. Pentru scopuri referitoare la informarea şi educarea în privinţa activităţii anti-doping, orice Persoană care participă în activitatea sportivă, aflată sub autoritatea unui Semnatar, guvern sau altă organizaţie sportivă care acceptă prevederile Codului.

(Comentariu: această definiţie stabileşte clar faptul că toţi sportivii de nivel internaţional şi naţional sunt supuşi regulilor anti-doping formulate în cuprinsul Codului, urmând ca definirea precisă a nivelului sportiv internaţional şi naţional să se realizeze în reglementările anti-doping ale Federaţiilor Internaţionale, respectiv ale Organizaţiei Naţionale Anti-Doping. La nivel naţional, reglementările anti-doping adoptate în conformitate cu prevederile Codului se vor aplica, cel puţin, tuturor persoanelor din echipele naţionale şi tuturor persoanelor calificate să concureze în orice campionat naţional, la orice sport. Această definiţie permite, de asemenea, fiecărei Organizaţii Naţionale Anti-Doping, în situaţia în care aceasta consideră ca fiind potrivit, să îşi realizeze programul de control anti-doping nu doar asupra sportivilor de nivel naţional, cât şi asupra unor sportivi la nivele inferioare de competiţie. Sportivii de la toate nivelele competiţionale vor trebui să beneficieze de informaţii şi educaţie anti-doping.)

Personal Asistent al Sportivului: orice antrenor, instructor, manager, agent, personal din conducerea echipei, oficial, personal medical sau paramedical care lucrează cu, sau tratează Sportivii care participă sau se pregătesc să participe, la competiţii sportive.

Incercare: angajare comportamentală deliberată care constituie un important pas în desfăşurarea unei acţiuni plănuite să culmineze prin comiterea unei încălcări a reglementărilor anti-doping. In orice caz, nu se va considera ca fiind o încălcare a reglementărilor anti-doping simpla încercare de a comite o încălcare, dacă Persoana renunţă la Incercare mai înainte ca aceasta să fie descoperită de o terţă parte, neimplicată în respectiva încercare.

Cod: Codul Mondial Anti-Doping

Competiţie : o singură cursă, meci, ghem sau întrecere sportivă. Spre exemplu, finalele olimpice la cursa de 100 m plat. Pentru alergările sau alte întreceri sportive unde premiile sunt acordate zilnic sau pe baza unei alte consideraţii interimare, distincţia între o Competiţie şi o Manifestare Sportivă va fi făcută după cum se stipulează în regulamentele respectivei Federaţiei Internaţionale.

Consecinţele unei încălcări a reglementărilor anti-doping : încălcarea de către un Sportiv sau o altă Persoană a prevederilor unei reglementări anti-doping poate avea ca rezultat una sau mai multe consecinţe şi anume: a) Descalificarea, care înseamnă că rezultatele Sportivului, obţinute în cadrul unei anumite Competiţii sau Manifestări Sportive sunt invalidate, cu toate consecinţele ce decurg din aceasta, inclusiv retragerea de medalii, puncte şi premii; b) Suspendarea, care înseamnă că Sportivul sau altă Persoană este oprit pentru o perioadă determinată de timp de la participarea la orice Competiţie sau la altă activitate sau să fie subvenţionat, după cum se prevede în cuprinsul Articolului 10.9 şi c) Suspendarea Provizorie, care înseamnă că Sportivul sau altă Persoană este oprit temporar de la participarea la orice Competiţie până la luarea deciziei finale în urma unei audieri realizate conform Articolului 8 (Dreptul la o Audiere Corectă).

Descalificarea: a se Vedea Consecinţele unei Incălcări a Reglementărilor Anti-Dopîng, tratate mai sus.

Controlul doping: procesul care include planificarea distribuirii testărilor, recoltarea şi manipularea de Probe biologice, analiza de laborator, gestionarea rezultatelor, audieri şi apeluri.

Manifestare sportivă: o serie de Competiţii individuale realizate de către un singur organism conducător (spre exemplu: Jocurile Olimpice, Campionatele Mondiale FINA sau Jocurile Pan Americane).

In cadrul competiţiei: în scopul de a se putea face diferenţa între Testele efectuate în Cadrul Competiţiei şi Testele efectuate în Afara Competiţiei, cu excepţia situaţiilor în care se prevede altfel în reglementările unei Federaţii Internaţionale sau ale unei alte Organizaţii Naţionale Anti-Doping relevante, un test efectuat în Cadrul Competiţiei reprezintă un test în care Sportivul este selecţionat pentru a fi testat în legătură cu o anume Competiţie.

(Comentariu: deosebirea făcută între testările realizate în Competiţie " şi „ în Afara Competiţiei" este semnificativă, deoarece toată lista de Substanţe Interzise este testată numai „în Competiţie". Substanţele stimulente interzise, spre exemplu, nu sunt testate „ în Afara Competiţiei" deoarece nu aduc nici un beneficiu de sporire a performanţei, decât dacă se află în corpul Sportivului pe timpul efectiv în care acesta concurează. Atât timp cât substanţa stimulentă interzisă nu se mai află în corpul Sportivului atunci când acesta concurează, nu mai are nici o importanţă dacă acel stimulent ar fi putut fi găsii în urina Sportivului în ziua de dinaintea Competiţiei sau în ziua de după Competiţie.)

Programul de Observare Independentă: o echipă de observatori, aflată sub supravegherea AMAD/WADA, ce observă modalitatea de efectuare a procesului de Control Doping prilejuit de desfăşurarea unei anume Manifestări Sportive, informând asupra observaţiilor făcute. In situaţia în care AMAD/WADA desfăşoară o activitate de testare ,,In Competiţie'" în cadrul unei Manifestări Sportive, observatorii vor fi supervizaţi de o organizaţie independentă.

Suspendare : a se vedea Consecinţele unei încălcări a Reglementărilor Anti-Doping, tratate mai sus.

Manifestare sportivă internaţională: este o Manifestare Sportivă în cadrul căreia Comitetul Internaţional Olimpic, Comitetul Internaţional Paralimpic, o Federaţie Internaţională, un organizator al unei Mari Manifestări Sportive reprezintă organismul de conducere responsabil pentru acea Manifestare Sportivă sau desemnează delegaţii tehnici pentru acea Manifestare Sportivă.

Sportiv de Nivel Internaţional : Sportivii desemnaţi de una sau mai multe Federaţii Internaţionale ca făcând parte din eşantionul de testare înregistrat al unei Federaţii Internaţionale.

Standard Internaţional : un standard adoptat de AMAD/WADA în sprijinul prevederilor formulate în cuprinsul Codului. Respectarea Standardului Internaţional (spre deosebire de un standard alternativ, o practică sau o procedură alternativă) va fi suficientă pentru a concluziona că procedurile la care se face referire prin Standardul Internaţional au fost îndeplinite în mod corespunzător.

Organizatori de Mari Manifestări Sportive : acest termen se referă la asociaţiile continentale ale Comitetelor Naţionale Olimpice şi la alte organizaţii sportive internaţionale pluridisciplinare, care funcţionează ca organ de conducere al oricărei manifestări sportive internaţionale de nivel continental, regional sau de alt nivel.

Marker : un compus, grup de compuşi sau parametri biologici care indică Folosirea de Substanţe Interzise sau Metode Interzise.

Metabolit: orice substanţă produsă printr-un proces de biotransformare.

Minor : o Persoană care nu a atins vârsta majoratului, după cum este stabilită de legile în vigoare ale ţării sale de rezidenţă.

Organizaţie Naţională Anti-Doping: acea entitate (sau acele entităţi) desemnate de fiecare ţară ca fiind posesoare ale autorităţii şi responsabilităţii de prim rang în adoptarea şi implementarea reglementărilor anti-doping, conducerea activităţii de prelevare de Probe biologice, gestionarea rezultatelor la testele efectuate şi conducerea audierilor, toate aceste responsabilităţi fiind la nivel naţional. Dacă această desemnare nu a fost făcută de autoritatea sau autorităţile publice competente, entitatea respectivă va fi Comitetul Naţional Olimpic al ţării respective sau reprezentantul său.

Manifestare Sportivă de Nivel Naţional: o Manifestare Sportivă ce implică în desfăşurarea sa participarea unor Sportivi de nivel naţional sau internaţional, care nu este însă o Manifestare Sportivă Internaţională.

Comitet Naţional Olimpic : acea organizaţie recunoscută de Comitetul Internaţional Olimpic. Termenul de Comitet Naţional Olimpic include, de asemenea, Confederaţiile Naţionale Sportive, în acele ţări în care responsabilităţile tipice Comitetului Naţional Olimpic, referitoare la domeniul anti-doping, sunt asumate de Confederaţiile Naţionale Sportive.

Fără aviz prealabil: un Control Doping care se desfăşoară fără vreo atenţionare prealabilă a Sportivului şi în care Sportivul este însoţit în permanenţă, începând din momentul anunţării şi până la prelevarea Probei biologice.

Lipsa unei culpe sau neglijenţe : când Sportivul dovedeşte că nu a ştiut sau suspectat, şi nici nu ar fi avut efectiv cum să ştie sau să suspecteze, chiar în cazul manifestării unei griji extreme, faptul că a Folosit sau că i s-au administrat Substanţe Interzise sau Metode Interzise.

Lipsa unei culpe sau a unei neglijenţe semnificative : când Sportivul dovedeşte că   vina   sau   neglijenţa   lui   -   în   situaţia   când   se   analizează   ansamblul împrejurărilor şi se se ia în calcul criteriile stabilite pentru lipsa vreunei vini sau neglijenţe - nu au fost semnificative în ceea ce priveşte încălcarea legislaţiei anti-doping.

In afara competiţiei : orice Control Doping care nu este realizat „în Cadrul Competiţiei".

Participant: orice Sportiv sau Membru al Personalului Asistent al Sportivului.

Persoană : o Persoană fizică sau o organizaţie sau altă entitate.

Posesie : posesia fizică, reală sau posesia constitutivă (care va fi invocată numai dacă Persoana în cauză are controlul exclusiv asupra Substanţei/Metodei Interzise sau există premise cu privire la existenţa unei Substanţe Interzise/Metode Interzisă); totuşi, în cazul în care Persoana nu are controlul exclusiv asupra Metodei/Substanţei Interzise sau exista premise cu privire la existenţa unei Substanţe Interzise /Metode Interzise posesia constitutivă va fi invocată numai dacă Persoana ştia despre prezenţa Substanţei Interzise/Metodei Interzise şi intenţiona să obţină controlul asupra acesteia. Acest lucru este valabil, în orice caz, ţinând cont că nu există nici o încălcare a unei reglementări anti-doping bazate numai pe posesie dacă, mai înainte de primirea vreunei notificări că Persoana ar fi comis o încălcare a regulamentului anti-doping, această Persoană a acţionat în mod concret, demonstrând că nu mai are intenţia de a Poseda şi a încetat Posesia preliminară.

(Comentariu : în urma acestei definiţii, steroizii găsiţi în automobilul unui Sportiv vor constitui o încălcare numai dacă Sportivul nu demonstrează faptul că altcineva i-a folosit maşina; în respectiva situaţie, OAD trebuie să stabilească dacă, deşi Sportivul nu a avut control exclusiv asupra maşinii, acesta a ştiut despre steroizi şi a încercat să preia controlul asupra acestora. In mod similar acestui exemplu, dacă steroizii sunt găsiţi într-un cabinet medical, la domiciliu, sub controlul comun al Sportivului şi soţiei sale, OAD trebuie să stabilească dacă Sportivul ştia că steroizii se aflau în cabinet şi că acest Sportiv intenţiona să preia controlul asupra steroizilor.)

Lista Interzisă : lista care denumeşte Substanţele Interzise şi Metodele Interzise.

Metoda Interzisă : orice metodă calificată astfel în cuprinsul Listei Interzise.

Substanţă Interzisă : orice substanţă calificată astfel în cuprinsul Listei Interzise.

Audierea Provizorie : o scurtă audiere expeditivă ce va avea loc înaintea audierii prevăzute la Articolul 8 (Dreptul la o audiere corectă), în vederea îndeplinirii scopurilor prevăzute în cuprinsul Articolului 7.5, care asigură Sportivului notificarea şi ocazia de a fi audiat, fie sub formă verbală, fie sub formă scrisă, Suspendarea Provizorie : vezi prevederile definiţiei Consecinţele unei încălcări a reglementărilor anti-doping, prezentate mai sus.

Divulgarea Publică sau Raportul Dat Publicităţii : pentru a răspândi sau distribui informaţia către publicul larg ori către alte Persoane decât cele îndreptăţite la atenţionarea anterioară, în concordanţă cu prevederile stipulate în cuprinsul Articolului 14.

Eşantionul de Testare înregistrat : eşantionul de Sportivi de nivelul competiţional cel mai înalt, stabilit separat de către fiecare Federaţie Internaţională şi Organizaţie Naţională Anti-Doping, sportivi care sunt supuşi atât testărilor ,,In Competiţie", cât şi celor ,,In Afara Competiţiei", aceste proceduri constituindu-se ca parte a planului de distribuire a testărilor aparţinând Organizaţiei sau Federaţiei Internaţionale.

(Comentariu : fiecare Federaţie Internaţională îşi va defini în mod clar criteriile specifice pentru includerea Sportivilor în cadrul eşantionului de Testare Inregistrat. Spre exemplu, criteriile pot fi limita de clasificare pe plan mondial, un standard de timp specificat, calitatea de membru al unei echipe naţionale etc.)

Probă biologica : orice material biologic colectat pentru îndeplinirea scopurilor Controlului Doping.

Semnatari : acele entităţi care semnează Codul şi se declară de acord să se conformeze prevederilor stipulate în cuprinsul acestuia, cuprinzând Comitetul Internaţional Olimpic, Federaţiile Internaţionale, Comitetul Internaţional Paralimpic, Comitetele Olimpice Naţionale, Comitetele Paralimpice Naţionale, organizatorii de Mari Manifestări Sportive, Organizaţiile Naţionale Anti-Doping şi AMAD/WADA.

Falsificarea : modificarea cu un scop neregulamentar sau printr-o acţiune neregulamentară; realizarea unei influenţe neregulamentare; intervenţia neregulamentară în scopul de a modifica rezultate sau de a împiedica să se desfăşoare normal procedurile obişnuite.

Testările Ţintă : selecţionarea de Sportivi pentru Testări, acolo unde anumiţi Sportivi aleşi special sau grupuri de Sportivi sunt selectaţi pe o bază guvernată de reguli specifice, pentru efectuarea de testări, la un anumit moment.

Sport de Echipă : un sport la care înlocuirea jucătorilor este permisă pe timpul unei Competiţii.

Testare : parte a procesului de desfăşurare a Controlului Doping, ce presupune planificarea distribuirii testelor, recoltarea de Probe biologice, manipularea lor şi transportul de Probe biologice la laborator.

Comercializarea Ilicită : a vinde, a da, a administra, a transporta, a trimite, a livra sau a distribui o Substanţă Interzisă sau o Metodă Interzisă unui Sportiv, fie direct, fie prin intermediul unui terţ sau mai multora, excluzând, însă, vânzarea sau distribuirea (de către personalul medical sau de către alte Persoane decât Membrii Personalului Asistent al Sportivului) a unei Substanţe Interzise, pentru uz terapeutic legal şi corect.

Uz : aplicarea, ingerarea, injectarea sau consumul prin orice mijloace a oricărei Substanţe Interzise sau Metode Interzise.

AMAD/WADA : Agenţia Mondială Anti-Doping

Apendice 2

STANDARD INTERNAŢIONAL PENTRU LABORATOARE

Versiunea 4.0

August 2004

PREAMBUL

Standardul Internaţional pentru Laboratoare din cadrul Codului Mondial Antidoping reprezintă Standard Internaţional de nivel 2, întocmit ca parte a Programului Antidoping Mondial.

Baza Standardului Internaţional pentru Laboratoare este reprezentată de secţiunile relevante din Codul Antidoping al Mişcării Olimpice. Un grup de experţi, împreună cu Comitetul AMA de Acreditare a Laboratoarelor, a pregătit documentul şi proiecte au fost trimise pentru examinare şi comentare la toate Laboratoarele doping acreditate de CIO şi la Subcomisia de Doping şi Biochimia Sportului a CIO.

Versiunea 1.0 a Standardului Internaţional pentru Laboratoare a fost trimisă Semnatarilor, guvernelor şi laboratoarelor acreditate spre examinare şi comentare, în noiembrie 2002. Versiunea 2.0 se bazează pe comentariile şi propunerile primite de la aceştia.

Toţi Semnatarii, guvernele şi Laboratoarele au fost consultate şi au avut posibilitatea de a examina şi de a face comentarii la versiunea 2.0. Proiectul versiunii 3.0 a fost prezentat spre aprobare Comitetului Executiv AMA pe 7 iunie 2003.

Standardul Internaţional pentru Laboratoare va intra în vigoare la 1 ianuarie 2004.

In prezent, Laboratoarele sunt acreditate de Comitetul Internaţional Olimpic (CIO). Ca o parte a tranziţiei de la acreditarea actuală, de către CIO, la acreditarea de către AMA, organismele de acreditare vor cere Laboratoarelor cărora le acordă şi le menţin acreditarea, să îndeplinească cerinţele Standardului Internaţional pentru Laboratoare şi ISO/IEC î 7025 de la 1 ianuarie 2004. Pentru Laboratoarele care trec de la acreditarea CIO la acreditarea AMA (a se vedea secţiunea 4.1.7), va fi nevoie de un audit intern înainte de 1 ianuarie 2004, în conformitate cu Standardul Internaţional pentru Laboratoare. Viitoarea supraveghere ISO sau auditul de reacreditare, realizat de organismul naţional de acreditare în 2004, va documenta conformitatea cu Standardul Internaţional pentru Laboratoare. Laboratoarele care solicită acreditarea iniţială de la AMA vor avea un audit de acreditare la faţa locului, realizat de organismul naţional de acreditare, în conformitate cu acest standard, înainte de a primi acreditarea AMA.

Textul oficial al Standardului Internaţional pentru Laboratoare va fi actualizat de AMA şi va fi publicat în engleză şi franceză. In cazul unui conflict între cele două versiuni, versiunea engleză va fi hotărâtoare.

PARTEA ÎNTÂI: INTRODUCERE, PREVEDERILE şi DEFINIŢIILE CODULUI

1.0     Introducere, Scop şi Referinţe

Principalul obiectiv al Standardului Internaţional pentru Laboratoare este acela de a asigura realizarea în laboratoare a unor rezultate la testări şi date de evidenţă valabile, precum şi obţinerea de rezultate şi rapoarte uniforme şi armonizate de la toate Laboratoarele de Control Doping acreditate.

Standardul internaţional pentru Laboratoare cuprinde cerinţe pentru acreditarea de către AMA a laboratoarelor doping, standarde de lucru pentru performanţele laboratoarelor şi descrierea procesului de acreditare.

Standardul Internaţional pentru Laboratoare, inclusiv toate Anexele şi Documentele Tehnice, sunt obligatorii pentru toţi Semnatarii Codului.

Programul Mondial Antidoping cuprinde toate elementele necesare pentru a asigura o armonizare optimă şi cea mai bună practică în cazul programelor antidoping internaţionale şi naţionale. Principalele elemente sunt: Codul (nivelul 1), Standardele Internaţionale (nivelul 2) şi Modele de bună practică (nivelul 3).

In introducerea la Codul Mondial Antidoping {Codul), scopul şi implementarea Standardelor Internaţionale sunt rezumate după cum urmează:

,,Standardele Internaţionale pentru diferite zone tehnice şi operaţionale în cadrul programului antidoping vor fi dezvoltate în consultare cu Semnatarii şi cu guvernele şi aprobate de AMA. Obiectivul Standardelor Internaţionale este armonizarea Organizaţiilor Anti-doping responsabile de părţile tehnice şi operaţionale ale programelor anti-doping. Aderarea la Standardele Internaţionale este obligatorie pentru îndeplinirea Codului. Standardele Internaţionale pot fi revizuite din timp în timp de către Comitetul Executiv al AMA, după consultarea rezonabilă a Semnatarilor şi a guvernelor. Dacă nu se prevede în alt mod în Cod, Standardele Internaţionale şi toate revizuirile vor intra în vigoare la data specificată în Standardele Internaţionale sau în revizii."

Conformitatea cu un Standard Internaţional (în opoziţie cu alte standarde, practici sau proceduri alternative) va fi suficientă pentru a concluziona că procedurile prevăzute de Standardul Internaţional au fost realizate corespunzător.

Prezentul document stabileşte cerinţele pentru Laboratoarele de Control Doping care doresc să dovedească că sunt competente din punct de vedere tehnic, operează cu un sistem managerial calitativ eficient şi că sunt capabile să dea rezultate valabile din punct de vedere legal. Testările de Control Doping implică detecţia, identificarea şi în unele cazuri dovedirea prezenţei peste un anumit prag a unei concentraţii de medicamente şi a altor substanţe socotite interzise prin Lista de Substanţe şi Metode Interzise (Lista Interzisă) în fluidele sau ţesuturile biologice umane.

Cadrul de acreditare a Laboratoarelor cuprinde două elemente principale: Partea a Doua a standardului: cerinţele de acreditare.a Laboratoarelor şi standardele de operare; şi Partea a Treia: Anexele şi Documentele Tehnice. Partea a Doua descrie cerinţele necesare pentru a obţine recunoaşterea de către AMA şi procedurile implicate pentru îndeplinirea cerinţelor. Cuprinde, de asemenea, un formular al standardului ISO/IEC 17025 în domeniul Controlului Doping. Obiectivul acestei secţiuni a documentului este de a permite o aplicare consistentă şi o evaluare a standardului ISO/IEC 17025 şi a cerinţelor AMA specifice Controlului Doping, de către organismele de acreditare care operează în conformitate cu Ghidul 58 ISO/IEC. Standardul Internaţional prevede de asemenea cerinţele pentru Laboratoarele de Control Doping în cazul Rezultatelor Analitice Pozitive.

Partea a Treia a Standardului cuprinde toate Anexele. Anexa A descrie Programul AMA de Testare a Competenţei, incluzând criterii de performanţă necesare pentru menţinerea unui nivel bun în testarea competenţei. Anexa B descrie standardele etice cerute pentru recunoaşterea în continuare de către AMA a Laboratoarelor. Anexa C este o listă a Documentelor Tehnice. Documentele Tehnice sunt întocmite, modificate şi anulate de AMA, din timp în timp, şi oferă orientări pentru Laboratoare în legătură cu probleme tehnice specifice. După aprobare, Documentele Tehnice devin o parte a Standardului Internaţional pentru Laboratoare. Introducerea prevederilor din Documentele Tehnice în sistemul de management calitativ al Laboratoarelor este obligatorie pentru acreditarea de către AMA.

Pentru a pune de acord acreditarea Laboratoarelor cu cerinţele ISO/IEC 17025 şi cu cerinţele specifice pentru recunoaştere ale AMA, este de aşteptat ca organismele naţionale de acreditare să folosească acest standard, inclusiv anexele, drept document de referinţă în procesul lor de acreditare şi audit.

Termenii definiţii în Cod, care sunt incluşi în acest standard, apar cu literă italică. Termenii care sunt definiţi în acest standard sunt subliniaţi.

Referinţe

Următoarele referinţe au fost consultate în elaborarea acestui document. Cerinţele şi conceptele specifice din aceste documente nu înlocuiesc şi nu schimbă într-un fel cerinţele fixate în Standardul Internaţional pentru Laboratoare.

A2LA, 2001, Cerinţe de Testare a Competenţei pentru laboratoare de testare şi calibrare acreditate.

EA-03/04 (august 2001). Folosirea Testării Competenţei drept instrument de acreditare pentru testare.

Grupul de Testare a Competenţei Eurachem (2000). Selecţia, folosirea şi interpretarea de către Laboratoare a schemelor de testare a competenţei (PT).

Ghidul Eurachem/CITAC, ediţia a II-a, (2000), Cuantificarea incertitudinii în măsurătorile analitice.

Decizia 2002/657/EC a Uniunii Europene, în „Official Journal of the European Communities" 17.8.2002: L 221: 8-36.

ISO/IEC 17025: 1999. Cerinţe generale pentru competenţa laboratoarelor de testare şi calibrare.

Documentul ILAC G-7:1996 (International Laboratory Accreditation Cooperation). Cerinţe de acreditare şi criterii de operare pentru Laboratoarele de curse de cai.

Documentul ILAC G-l 5:2001 .Ghidul pentru acreditarea ISO/IEC 17025

Documentul ILAC G-17:2002. Introducerea conceptului de incertitudine a măsurătorii în testare în asociere cu aplicarea standardului ISO/IEC 17025.

Documentul ILAC G-19:2002.Ghid pentru laboratoarele de medicină legală.

Documentul ILAC P-10:2002. Politica ILAC privind trasabilitatea rezultatelor măsurătorilor.

Documentul C-43P, 2002, Standarde pentru laboratoare de chimie clinice naţionale. „Cromatografie de gaze/spectrometrie de masă (GC/MS). Confirmarea drogurilor; Ghid aprobat."

Codul antidoping al Mişcării Olimpice (1999).

Societatea de toxicologie legală şi Academia americană de ştiinţe legale, secţia de toxicologie, 2002 (proiect). Ghid pentru laboratoarele de toxicologie legală.

Abuzul de substanţe şi administrarea serviciilor de sănătate psihică (SAMHSA), Departamentul de Stat al Serviciilor umane şi de sănătate (DHHS), 2001, Ghid obligatoriu pentru programul federal de testare a drogurilor şi înştiinţare privind revizuirile propuse (Registrul Federal 2001; 66: 43876 - 43882).

Codul Antidoping Mondial.

2.0     Prevederi ale Codului

Următoarele articole din Cod se referă direct la Standardul Internaţional pentru Laboratoare:

Articolul 3.2 din Cod- Metode de stabilire a faptelor şi prezumţiilor

3.2.1 Laboratoarele acreditate de AMA sunt considerate că au realizat analiza Probelor şi au urmat procedurile de păstrare conform Standardului Internaţional pentru analiza de laborator. Sportivul poate respinge această prezumţie demonstrând că s-a produs o abatere de la Standardul Internaţional. Dacă sportivul respinge prezumţia, dovedind că s-a produs o abatere de la Standardul Internaţional, atunci Organizaţia Anti-doping va avea obligaţia de a dovedi că o asemenea abatere nu a provocat Rezultatele Analitice Pozitive.

Articolul 6 din Cod- Analiza probelor

Probele de Control Doping vor fi analizate în conformitate cu următoarele principii:

6.1  Folosirea Laboratoarelor Aprobate. Probele de Control Doping vor fi analizate numai în laboratoare acreditate de AMA sau aprobate în alt mod de AMA. Alegerea laboratorului acreditat de AMA (sau a unei alte metode aprobate de AMA) pentru analizarea Probei va fi stabilită în mod exclusiv de Organizaţia Anti-Doping care răspunde de managementul rezultatelor. [Comentariu: Fraza „sau alte metode aprobate de AMA" intenţionează să acopere, de exemplu, procedurile mobile de Testare a sângelui, pe care AMA le-a revizuit şi le consideră de încredere.]

6.2  Substanţe Supuse Detectării. Probele de Control Doping vor fi analizate pentru a Detecta Substanţe şi Metode Interzise, menţionate în Lista Interzisă, precum şi alte substanţe indicate de AMA conform articolului 4.5 (Programul de monitorizare).

6.3 Cercetări pe Probe. Nici o Probă nu va putea fi folosită pentru un alt scop în afară de detectarea substanţelor (sau claselor de substanţe) sau a metodelor de pe Lista Interzisă, sau altfel identificate de AMA pe baza articolului 4.5 (Programul de monitorizare), tară consimţământul scris al Sportivului.

6.4 Standarde pentru Analizarea şi Raportarea Probelor. Laboratoarele vor analiza Probele de Control Doping şi vor raporta rezultatele, în conformitate cu Standardul Internaţional pentru analizele de laborator.

Articolul 13.5 din Cod - Apeluri împotriva Deciziilor de Suspendare sau de Revocare a Acreditării Laboratorului. Deciziile AMA de a suspenda sau revoca acreditarea AMA a laboratorului poate forma obiectul unui apel numai din partea acelui laborator, iar apelul va fi înaintat numai la Curtea de Arbitraj Sportiv.

Articolul 14.1 din Cod - Informaţii privind Rezultate Analitice Pozitive şi alte Posibile Incălcări ale Regulamentului Anti-Doping. Un Sportiv a cărui Probă a avut un Rezultat Analitic Pozitiv sau un Sportiv sau o altă Persană care ar fi putut încălca o regulă antidoping, va fi înştiinţat de către Organizaţia Anti-Doping care răspunde de gestionarea rezultatelor, conform prevederilor de la articolul 7 (Managementul rezultatelor). Organizaţia Anti-Doping Naţională a Sportivului, federaţia internaţională şi AMA vor fi de asemenea înştiinţate nu mai târziu de încheierea procesului descris în articolele 7.1 şi 7.2. Inştiinţarea va cuprinde: numele Sportivului, ţara, sportul şi proba sportivă, dacă testarea s-a făcut în cadrul competiţiei sau în afara acesteia, data colectării Probei şi rezultatul analitic raportat de laborator. Aceleaşi Persoane şi Organizaţii Anti-Doping vor fi ţinute la curent în mod regulat cu privire la situaţia şi rezultatele oricărei reexaminări sau proceduri realizate pe baza articolelor 7 (Managementul rezultatelor), 8 (Dreptul la o audiere corectă) sau 13 (Apelurile) şi în orice caz în care perioada de suspendare este eliminată conform articolului 10.5.1 (Lipsa de vină efectivă sau de neglijenţă), sau redusă conform articolului 10.5.2 (Lipsa unei vini sau neglijenţe semnificative) şi vor primi o hotărâre argumentată în scris, prin care se va explica fundamentul eliminării sau reducerii. Organizaţiile primitoare nu vor difuza aceste informaţii Persoanelor din cadrul organizaţiei care au nevoie să le cunoască, înainte ca Organizaţia Anti-Doping care are responsabilitatea gestionării rezultatelor nu a făcut publică difuzarea sau a omis să facă publică difuzarea conform cerinţelor articolului 14.2.

3.0      Termeni şi definiţii

3.1      Termenii definiţi de Cod

Adverse Analytical Finding (Rezultate Analitice Pozitive): un raport de la un Laborator sau o altă instituţie aprobată pentru Testare care identifică într-un Specimen prezenţa unei Substanţe Interzise sau a Metaboliţilor sau Indicatorilor săi (inclusiv cantităţi mărite de substanţe endogene) sau dovezi ale Folosirii unei Metode Interzise.

Anti-Doping Organization (Organizaţie Anti-Doping): Un Semnatar care răspunde de adoptarea regulamentului pentru iniţierea, implementarea sau punerea în aplicare a oricărei părţi a Procesului de Control Doping. Acest lucru include, de exemplu, Comitetul Internaţional Olimpic, Comitetul Paralimpic Internaţional, Organizaţiile care organizează Marile Competiţii şi Testările cu prilejul acestora, AMA, Federaţiile Internaţionale şi Organizaţiile Anti-Doping Naţionale.

Athlete (Sportivul): Pentru obiectivele Controlului Doping, orice Persoană care face sport la nivel internaţional (aşa cum stabileşte fiecare Federaţie Internaţională) sau la nivel naţional (aşa cum stabileşte fiecare Organizaţie Anti-Doping Naţională) şi oricare altă Persoană care face sport, la un nivel mai redus, dacă este desemnată de Organizaţia Anti-Doping Naţională a Persoanei. Pentru obiectivele informării şi educării antidoping, orice Persoană care face sport, sub autoritatea oricărui Semnatar, guvern sau altă organizaţie sportivă care acceptă Codul.

Code (Codul): Codul Antidoping Mondial.

Doping control (Controlul Doping): Procesul cuprinde planificarea distribuirii testelor, colectarea şi mânuirea Probelor, analizele de Laborator, managementul rezultatelor, audierile şi apelurile.

Event (Competiţia): O serie de Concursuri individuale desfăşurate sub auspiciile unui organism conducător (de exemplu, Jocurile Olimpice, Campionatul Mondial FINA sau Jocurile Pan Americane).

In-competition (In cadrul competiţiei): Pentru a face deosebirea dintre Testările din cadrul competiţiei şi cele din afara competiţiei, în afara cazului în care o federaţie internaţională sau o altă Organizaţie Anti-Doping relevantă a prevăzut altfel, un test în cadrul competiţiei este un test în care un Sportiv este selectat pentru Testare în legătură cu un Concurs anume.

International Standard (Standard Internaţional): un standard adoptat de AMA, pe baza Codului. Indeplinirea Standardului Internaţional (spre deosebire de alt standard, de altă practică sau procedură alternativă) va fi suficientă pentru a concluziona că procedurile stabilite de Standardul Internaţional au fost îndeplinite corespunzător.

Marker (Indicator): un compus, un grup de compuşi sau de parametri biologici care indică Folosirea unei Substanţe Interzise sau a unei Metode Interzise, Metabolite (Metabolit): orice substanţă produsă într-un proces de biotransformare.

National Anti-Doping Organization (Organizaţie antidoping naţională): Instituţia (instituţiile) desemnate de fiecare ţară care are autoritatea şi responsabilitatea primară de a adopta şi de a implementa regulamentul antidoping, să conducă colectarea Probelor, managementul rezultatelor testărilor şi desfăşurarea audierilor, toate acestea la nivel naţional. Dacă această desemnare nu a fost făcută de autorităţile publice competente, instituţia va fi Comitetul Naţional Olimpic al ţării sau cea desemnată de către acesta.

National   Olympic   Committee   (Comitetul   Naţional   Olimpic):   organizaţia recunoscută de Comitetul Internaţional Olimpic. Termenul de Comitet Naţional Olimpic include de asemenea Confederaţia Sportivă Naţională în ţările în care Confederaţia   Sportivă  Naţională   are   asumate   responsabilităţile   tipice   ale Comitetului Naţional Olimpic în sfera anti-dopingului.

Out-of-Competition (In afara concursului): orice Control Doping care nu este „in-competition" (în cadrul concursului).

Person (Persoana): o persoană naturală sau o organizaţie sau o altă instituţie.

Prohibited List (Lista Interzisă): lista care identifică Substanţele şi Metodele Interzise, Prohibited Method (Metoda interzisă): orice metodă astfel descrisă în Lista Interzisă.

Prohibited Substance (Substanţă interzisă): orice substanţă astfel descrisă în Lista Interzisă.

Publicly Disclose or Publicly Report (Făcut public sau raportat public): răspândirea sau distribuirea de informaţii pentru Persoane sau publicul general, în afara Persoanelor care au dreptul de a fi înştiinţate în prealabil, conform articolului 14.

Sample/Specimen (Proba/Specimen): orice material biologic colectat pentru obiectivele Controlului Doping.

Signatories (Semnatari): acele instituţii care au semnat Codul şi sunt de acord să îndeplinească Codul, incluzând Comitetul Internaţional Olimpic, federaţiile internaţionale, Comitetul Paralimpic Internaţional, Comitetele Naţionale Olimpice, Comitetele Naţionale Paralimpice, Organizatorii de Mari Competiţii, Organizaţiile Anti-doping Naţionale şi AMA.

Testing (Testarea): Părţi ale procesului de Control Doping, implicând planificarea distribuirii de teste, colectarea de Probe, manevrarea Probelor şi transportarea Probelor la Laborator.

Use  (Folosirea):   aplicarea,   ingestia,  injectarea  sau consumarea prin orice mijloace a oricărei Substanţe Interzise sau Metode Interzise.

WADA   (The  World Anti-Doping Agency):  Agenţia Mondială Antidoping

(AMA).

3.2     Termenii definiţi de Standardul Internaţional pentru Laboratoare

Aliquot (Porţiunea, alicotul, procentul): O porţiune din proba de fluid sau ţesut biologic (de exemplu, urină, sânge etc.) obţinută de la un Sportiv, folosită în procesul de testare.

Certified Reference Material (Material de referinţă certificat); Material de Referinţă însoţit de un certificat, unul sau mai multe, prin care valorile calitative sunt certificate printr-o procedură care îi stabileşte trasabilitatea cu o realizare precisă a unităţii în care valorile calitative sunt exprimate şi pentru care fiecare valoare certificată este însoţită de o incertitudine la un nivel stabilit de încredere.

Confirmation procedure (Procedura de confirmare): o procedură de test analitic în scopul de a identifica prezenţa unei Substanţe Interzise specifice într-o Probă. [Comentariu: O Procedură de Confirmare poate de asemenea să indice o cantitate de Substanţă Interzisă mai mare decât o valoare de prag sau poate cuantifica concentraţia unei Substanţe Interzise într-o Probă].

Flexible Accreditation (Acreditarea flexibilă): Aprobarea dată unui Laborator de a face modificări restrânse în scopul acreditării, fără a implica organismul naţional de acreditare mai înainte ca modificările să fie implementate.

Intermediate Precision, szi (Precizie intermediară): variaţie în rezultate, atunci când unu) sau mai mulţi factori cum ar fi timpul, echipamentul şi operatorul variază în cadrul unui Laborator, unde i reprezintă numărul factorilor care variază.

Laboratory Internai Chain of Custody (Lanţul de Custodie Intern al Laboratorului): Documentarea succesiunii Persoanelor care au fost în posesia Probei şi a oricărei porţiuni din Proba luată spre Testare. [Comentariu: Lanţul de Custodie/intern ai Laboratorului este în general documentat printr-o înregistrare în scris a datei, locului, acţiunii întreprinse şi a unei acţiuni individuale realizate cu o Probă sau alicot din probă].

Laboratory (Laboratorul): un laborator care aplică metode şi procese de testare pentru furnizarea de date de evidenţă, în vederea detectării şi/sau cuantificării Substanţelor cu Prag de pe Lista Interzisă, din urină şi alte Probe biologice.

Laboratory Documentation Packages (Setul de documente al laboratorului): Materialul realizat de Laborator în sprijinul rezultatelor, în cazul unor Rezultate Analitice Pozitive, aşa cum se prevede în Documentul Tehnic al AMA pentru Setul de Documente al Laboratorului.

Minimum Required Performance Limit (Limita minimă de performanţă cerută): O concentraţie a unei Substanţe Interzise, a unui Metabolit al unei Substanţe Interzise sau a unui Indicator al unei Substanţe sau Metode Interzise, pe care un Laborator doping trebuie să o detecteze cu încredere în operaţiile de rutină ale Laboratorului. A se vedea Documentul Tehnic Limite minime de performanţă cerute, pentru detecţia Substanţelor Interzise.

Non-threshold Substance (Substanţă fără prag): O substanţă trecută pe Lista Interzisă, pentru care detectarea documentată a oricărei cantităţi este considerată drept o încălcare a regulamentului antidoping.

Presumptive Analvtical Finding (Rezultate analitice prezumtive): statutul unui rezultat al unui test de Probă, pentru care există un test screening pozitiv, dar pentru care nu s-a realizat încă un test de confirmare.

Reference Collection (Colecţie de referinţă): o colecţie de probe având originea cunoscută, care poate fi folosită în determinarea identităţii unei substanţe necunoscute. De exemplu, o probă bine caracterizată obţinută pe baza unui studiu de administrare verificat, în care, pe baza unei documentaţii ştiinţifice justificabile, se poate demonstra identitatea metabolitului (metaboliţilor).

Reference Material (Material de referinţă): material sau substanţă, ale căror proprietăţi, una sau mai multe, sunt suficient de omogene şi de bine stabilite pentru a fi folosite pentru calibrarea unui aparat, evaluarea unei metode de măsurare sau pentru stabilirea unor valori ale materialelor.

Repeatability, Sr (Repetabilitatea): variabilitatea observată în cadrul unui laborator, pe o perioadă scurtă de timp, folosind un singur operator, un anumit echipament, etc.

Reprodutibilitv, Sr. (Reproductibilitatea): variabilitatea obţinută atunci când diferite laboratoare analizează aceeaşi Probă.

Revocation (Revocarea): Retragerea permanentă a acreditării AMA a Laboratorului.

Screening Procedure (Procedura Screening"): O procedură de testare analitică având scopul de a identifica Probele suspecte în privinţa prezenţei unei Substanţe Interzise, a unui Metabolit sau a unui Indicator de Metodă Interzisă şi care necesită o testare suplimentară de confirmare.

Split Sample (Probă împărţită): împărţirea unei Probe luate spre testare în două porţii la colectare, de obicei desemnate drept „A" şi „B".

Suspension (Suspendarea): Retragerea temporară a acreditării AMA a Laboratorului.

Testing Authority (Autoritatea de testare): Comitetul Internaţional Olimpic, Agenţia Mondială Antidoping, Federaţiile Internaţionale, Organizaţia Sportivă Naţională, Organizaţia Anti-Doping Naţională, Comitetul Naţional Olimpic, Organizatorii Marilor Competiţii sau altă autoritate recunoscută de Cod şi care răspunde de colectarea şi transportarea Probelor, fie în cadrul competiţiilor, fie în afara competiţiilor şi/sau de managementul rezultatelor testelor.

Threshold Substance (Substanţă cu prag): o substanţă trecută pe Lista Interzisă, pentru care detectarea unei cantităţi mai mari decât un prag stabilit este considerată rezultat analitic pozitiv (Adverse Analytical Finding).

PARTEA A DOUA: CERINŢE de ACREDITARE şi STANDARDE de OPERARE pentru LABORATOARE

4.0      Cerinţe pentru acreditarea de către AMA

4.1      Acreditarea iniţială de către AMA

Această secţiune descrie cerinţelele specifice pentru acreditarea iniţială a laboratoarelor de către AMA. Toate cerinţele trebuie îndeplinite pentru a se obţine o acreditare iniţială de către AMA. Pentru unele din cerinţe, laboratorul trebuie să dovedească conformitatea pe timpul perioadei de probă, iar pentru alte cerinţe conformitatea va fi verificată şi controlată pe baza unui audit de acreditare (ref. 5.1., 5.2 şi 5.3).

4.1.1   ISO/IEC 17025

Laboratorul va fi acreditat de un organism naţional de acreditare relevant, conform ISO/IEC 17025, cu primă referire la interpretările şi aplicările cerinţelor din ISO/IEC 17025, aşa cum sunt ele descrise în Aplicarea ISO/IEC 17025 la analiza Probelor de Control Doping (Secţiunea 5). Acreditarea ISO/IEC 17025 trebuie obţinută înainte de a se acorda acreditarea iniţială a AMA.

4.1.2   Scrisoarea de sprijin

Laboratorul va prezenta o scrisoare oficială de sprijin din partea autorităţii publice naţionale relevante care răspunde de programul antidoping naţional, dacă există, sau o scrisoare similară de sprijin din partea Comitetului Naţional Olimpic sau a Organizaţiei Naţionale Anti-Doping. Scrisoarea de sprijin va cuprinde drept minimum:

-    garantarea unui sprijin financiar anual, pentru o perioadă de cel puţin 3 ani;

-    garantarea unui număr anual suficient de Probe, pentru o perioadă de 3 ani;

-    garantarea asigurării instalaţiilor şi instrumentelor analitice necesare, atunci când este cazul.

In plus, orice explicaţie privind împrejurări excepţionale va fi luată în considerare cu atenţie de AMA. Scrisoarea de sprijin pe o perioadă de trei ani, nu implică câtuşi de puţin un sprijin exclusiv doar pentru un laborator.

Scrisori de sprijin de la organizaţii sportive internaţionale, cum ar fi Federaţii Internaţionale, pot fi de asemenea prezentate în plus faţă de scrisorile menţionate mai sus.

Dacă laboratorul este legat, ca organizaţie, de organizaţii gazdă, (de ex. universităţi, spitale...), se va prezenta o scrisoare oficială de sprijin din partea organizaţiilor gazdă, care va cuprinde următoarele informaţii:

-    documentare privind sprijinul administrativ pentru laborator 

-    sprijinul financiar pentru laborator, dacă este relevant

-    sprijinul pentru activităţile de cercetare şi de dezvoltare

-    garantarea asigurării necesarului de instalaţii şi instrumente analitice

4.1.3   Codul etic

Laboratorul va semna şi va îndeplini prevederile din Codul Etic (Anexa B) care sunt relevante pentru un laborator în perioada de probă.

4.1.4   Programul de testare a competenţei

Pe timpul perioadei de probă, laboratorul va analiza cu succes cel puţin patru seturi de probe de testare a competenţei, cuprinzând cel puţin cinci probe pe set. Testul final de acreditare va evalua atât competenţa ştiinţifică, cât şi capacitatea laboratorului de a opera Probe multiple.

4.1.5   Impărtăşirea cunoştinţelor

Laboratorul va dovedi pe timpul perioadei de probă disponibilitatea şi capacitatea de a împărtăşi cunoştinţe cu alte Laboratoare Acreditate de AMA. O descriere a acestei comunicări apare în Codul Etic (Anexa B).

4.1.6   Cercetarea

Laboratorul va dovedi că are în bugetul său o alocaţie pentru activităţi de cercetare şi de dezvoltare în domeniul Controlului Doping, de cel puţin 7% din bugetul anual pentru perioada iniţială de 3 ani. Activităţile de cercetare pot fi realizate de laborator sau în cooperare cu alte Laboratoare acreditate de AMA sau cu alte organizaţii de cercetare.

4.1.7   Acreditarea iniţială a laboratoarelor care deţin acreditarea CIO

Laboratoarele acreditate de CIO în 2003 şi care îndeplinesc cu succes testul comun de reacreditare CIO/AMA din 2003 vor primi acreditarea AMA in 2004, după un audit intern conform Secţiunii 5 din Standardul Internaţional pentru Laboratoare. Cerinţele Standardelor Internaţionale pentru Laboratoare vor intra deplin în vigoare la 1 ianuarie 2004. Laboratoarele care au retrogradat sau n-au trecut testul de reacreditare CIO/AMA din 2003 vor avea acreditarea suspendată sau revocată de AMA conform secţiunii 6.4.8. Laboratoarele care au solicitat, dar nu au primit acreditarea CIO, îşi vor completa perioada de probă conform Standardelor Internaţionale pentru Laboratoare.

4.2     Menţinerea acreditării AMA

Această secţiune descrie cerinţele specifice pentru o reacreditare AMA a Laboratorului.

4.2.1   Acreditarea ISO/IEC 17025

Laboratorul va dovedi o acreditare valabilă de la un organism naţional de acreditare, în conformitate cu ISO/IEC 17025, cu primă referire la interpretările şi aplicaţiile cerinţelor din ISO/IEC 17025, aşa cum sunt descrise în Aplicarea ISO/IEC 17025 la analiza Probelor de Control Doping (Secţiunea 5).

4.2.2   Acreditarea flexibilă

Laboratoarele acreditate de AMA pot adăuga sau modifica metode ştiinţifice, sau pot adăuga analiţi, fără să fie necesară aprobarea organismului care a realizat acreditarea ISO/IEC 17025 a acelui Laborator. Orice metodă sau procedură analitică trebuie să fie selectată şi validată corespunzător şi inclusă în obiectivul Laboratorului, la viitorul audit ISO, dacă metoda se foloseşte pentru analiza Probelor de Control Doping.

4.2.3   Scrisoarea de sprijin

Laboratorul va prezenta o scrisoare oficială de sprijin, reînnoită, din partea autorităţii publice naţionale relevante care răspunde de programul antidoping naţional, în cazul în care acesta există, sau o scrisoare de sprijin similară din partea Comitetului Naţional Olimpic sau a Organizaţiei Anti-Doping Naţionale în anii în care Laboratorul are un audit de reacreditare ISO. Scrisoarea de sprijin reînnoită va cuprinde cel puţin:

-   garantarea unui sprijin financiar anual suficient, pentru o perioadă de minimum 3 ani

-   garantarea unui număr suficient de Probe pe an

-   garantarea asigurării necesarului de instalaţii şi instrumente analitice, dacă este cazul.

Orice explicaţie privind împrejurări excepţionale va fi luată în consideraţie cu atenţie de către AMA. Scrisoarea de sprijin nu implică câtuşi de puţin un sprijin exclusiv doar pentru un Laborator.

Scrisori de sprijin de la organizaţii sportive internaţionale, cum ar fi Federaţii Internaţionale, pot fi de asemenea prezentate în plus faţă de scrisorile menţionate mai sus.

Dacă Laboratorul, ca organizaţie, este legat de organizaţii gazdă, (de ex. universităţi, spitale...) o scrisoare oficială de sprijin din partea organizaţiilor gazdă va fi reînnoită pentru fiecare an în care Laboratorul are un audit de reacreditare ISO şi va cuprinde următoarele informaţii: documentaţie privind sprijinul administrativ pentru Laborator sprijin financiar pentru Laborator, dacă este relevant garantarea asigurării necesarului de instalaţii şi instrumente analitice sprijin pentru activităţile de cercetare

4.2.4   Număr minim de Probe de testare

Laboratorul va furniza periodic, la cererea AMA, un raport cu documentarea tuturor rezultatelor raportate într-un format care va fi specificat de AMA,

Pentru menţinerea competenţei, Laboratoarele acreditate de AMA trebuie să analizeze minimum 1500 de Probe de Control Doping pe an, trimise de o Autoritate de Testare. Dacă Laboratorul nu analizează acest număr de Probe, acreditarea va fi suspendată sau revocată, în funcţie de împrejurări.

4.2.5   Programul de testare a competenţei

Laboratoarele au datoria de a participa cu succes la Programul AMA de Testare a Competenţei. Programul este descris mai amănunţit în Anexa A.

4.2.6   Raportarea

Laboratorul va raporta simultan la AMA şi la Federaţia Internaţională relevantă toate Rezultatele Analitice Pozitive care au fost raportate unei Autorităţi de Testare. Toate rapoartele vor respecta cerinţele de confidenţialitate prevăzute de Cod.

4.2.7   Codul Etic

Laboratorul va furniza documentaţia privind conformitatea cu prevederile Codului Etic (Anexa B) referitoare la un Laborator acreditat de AMA. Directorul Laboratorului va trimite în fiecare an o scrisoare de conformitate către AMA.

4.2.8   Impărtăşirea cunoştinţelor

Laboratorul va dovedi disponibilitatea şi capacitatea de a-şi împărtăşi cunoştinţele cu alte Laboratoare acreditate de AMA. O descriere a acestei împărtăşiri de cunoştinţe apare în Codul Etic (Anexa B).

4.2.9 Cercetarea

Laboratorul va menţine un plan actualizat, pe o perioadă de trei ani, pentru cercetare şi dezvoltare în domeniul Controlului Doping, inclusiv un buget anual în acest domeniu.

Laboratorul va demonstra publicarea rezultatelor cercetărilor în materiale ştiinţifice relevante în publicaţii de valoare. Aceste materiale vor fi puse la dispoziţia AMA, la cerere. Laboratorul poate de asemenea dovedi un program de cercetare prin prezentarea unor cereri, satisfăcute sau în curs de soluţionare, pentru obţinerea unor subvenţii pentru cercetare.

4.3     Cerinţe speciale pentru Marile Competiţii

Sprijinul Laboratorului pentru Jocurile Olimpice şi alte Competiţii mari poate fi de asemenea gen încât instalaţiile Laboratorului acreditat să nu fie corespunzătoare. Aceasta poate face necesară mutarea Laboratorului într-o nouă clădire, mărirea personalului sau cumpărarea de echipament suplimentar. Directorul Laboratorului acreditat de AMA, desemnat să realizeze testări, va răspunde de asigurarea calităţii sistemului managerial.

4.3.1   Instalaţii satelit ale unui Laborator acreditat

Dacă Laboratorului i se cere să se mute sau să-şi extindă temporar operaţiile într-o nouă clădire, Laboratorul trebuie să dovedească o acreditare valabilă ISO/IEC 17025 în conformitate cu Aplicarea ISO/IEC 17025 la analiza Probelor de Control Doping în noua clădire (satelit).

Orice metodă sau echipament unic din instalaţia satelit trebuie validat înaintea auditului de acreditare a instalaţiei satelit. Orice schimbare în metode sau alte proceduri în manualul privind calitatea va trebui de asemenea validată înainte de audit.

4.3.2   Personalul

Laboratorul va raporta la AMA orice personal superior (de exemplu cercetători de certificare, personalul din managementul sistemului de calitate, supervizorii etc,) care lucrează temporar în Laborator. Directorul Laboratorului se va asigura că acest personal este pregătit corespunzător pentru metodele, politicile şi procedurile Laboratorului. Un accent deosebit se va pune pe Codul Etic şi pe confidenţialitatea procesului de management de date. Documentaţia corespunzătoare privind pregătirea acestor angajaţi temporari se va păstra la Laborator.

4.3.3   Testarea competenţei

AMA poate să trimită, la discreţia sa, spre analiză la Laborator, probe de testare a competenţei. Probele vor fi analizate prin aceleaşi metode folosite în testarea Probelor de la o Autoritate de Testare. Aceste probe pot fi o parte a auditului ISO/IEC 17025, împreună cu organismul naţional de acreditare. Neîndeplinirea completă a testului de competenţă va fi luată în consideraţie de către AMA atunci când va decide acreditarea Laboratorului. In cazul unui raport inacceptabil, Laboratorul va trebuie să dovedească schimbările făcute, pentru remedierea greşelii.

Procesul de testare a competenţei va include orice personal suplimentar care se alătură personalului permanent pentru marile Competiţii. Probele vor fi analizate folosind proceduri şi procese-verbale care sunt întrebuinţate pentru analizarea Probelor la Competiţie.

4.3.4 Raportarea

Laboratorul va dovedi că raportarea rezultatelor de la testări respectă confidenţialitatea.

5.0     Aplicarea standardului ISO 17025 în Analiza Probelor de Control Doping

5.1      Introducere şi scop

Această secţiune a documentului este înţeleasă drept o aplicare, aşa cum se arată în Anexa B.4 (Ghid pentru stabilirea aplicaţiilor pe domenii specifice) de la ISO/IEC 17025, pentru domeniul Controlului Doping. Orice aspect privind testarea sau managementul neexaminat în mod specific în acest document se va conduce după ISO/IEC 17025 şi, unde este cazul, după ISO 9001. Aplicarea se axează pe părţile specifice ale proceselor care sunt critice pentru calitatea performanţelor laboratorului ca Laborator de Control Doping. Aceste procese au fost stabilite drept critice conform criteriilor din ISO 17025 şi, în consecinţă, sunt considerate semnificative în procesul de evaluare şi de acreditare.

Secţiunea de faţă prezintă standardele specifice de performanţă pentru un Laborator de Control Doping. Desfăşurarea testării este considerată drept un proces conform definiţiilor din ISO 9001. Standardele de performanţă sunt definite conform unui model de proces în care practica Laboratorului de Control Doping este structurată în trei mari categorii de procese:

-    Procese analitice şi tehnice

-    Procese de management

-    Procese de sprijin

Pe cât posibil, aplicarea va urma formatul din documentul ISO 17025. Conceptele privind sistemul de management al calităţii, îmbunătăţirile continue şi satisfacerea clientului cuprinse în ISO 9001, au fost incluse.

5.2      Procese analitice şi tehnice 5.2.1  Primirea Probelor

5.2.1.1     Probele pot fi primite prin oricare metodă autorizată de Standardul Internaţional pentru Testare.

5.2.1.2     Containerul de transportare va fi în primul rând inspectat, iar orice neregularitate va fi înregistrată.

5.2.1.3     Numele şi semnătura (sau alt mijloc de identificare şi înregistrare) ale persoanei care predă sau transferă custodia Probelor expediate, data, ora primirii, precum şi numele şi semnătura reprezentantului Laboratorului care primeşte Probele, vor fi specificate ca înregistrare în Lanţul Intern de Custodie al Laboratorului.

5.2.2  Mânuirea Probelor

5.2.2.1      Laboratorul va avea un sistem unic de identificare a Probelor şi va asocia fiecare Probă cu documentul de colectare sau cu alt lanţ extern de custodie.

5.2.2.2     Laboratorul va avea proceduri ale Lanţului Intern de Custodie în vederea menţinerii controlului şi a răspunderii pentru Probe, de la primire până la rezolvarea finală a Probelor. Procedurile trebuie să cuprindă conceptele din documentul tehnic al AMA pentru Lanţul Intern de Custodie al Laboratorului (Anexa C).

5.2.2.3     Laboratorul va observa şi va documenta condiţiile existente în momentul primirii care pot avea impact asupra integrităţii raportului Probei. De exemplu, neregularităţile care pot fi notate de Laborator, fără a fi limitate la acestea, sunt;

•    Deteriorarea Probei este evidentă.

•    Proba nu este sigilată cu un dispozitiv sau un sigiliu rezistent la lovire, în momentul primirii.

•    Proba nu are un formular de colectare (incluzând codul de identificare a Probei) sau este însoţită de un formular în alb.

•    Identificarea Probei este inacceptabilă. De exemplu, numărul de pe sticlă nu corespunde cu numărul de identificare al Probei care apare pe formular.

•    Volumul Probei este extrem de mic.

5.2.2.4     Laboratorul va înştiinţa şi va solicita sfatul Autorităţii de Testare cu privire la respingerea şi testarea Probelor la care s-au notat neregularităţi.

5.2.2.5     Laboratorul va reţine Proba (Probele) A şi B pentru cel puţin trei (3) luni după ce Autoritatea de Testare a primit un raport negativ. Probele vor fi păstrate în ¦ stare congelată, în condiţii corespunzătoare.

Probele prezentând neregularităţi vor fi păstrate în stare congelată minimum trei (3) luni după raportul către Autoritatea de Testare.

5.2.2.6     Laboratorul va reţine Proba (Probele) cu Rezultate Analitice Pozitive cel puţin trei (3) luni după ce Autoritatea de Testare a primit raportul analitic final {Proba A sau B). Proba va fi păstrată în stare congelată, în condiţii corespunzătoare de stocare pe termen lung.

5.2.2.7     Dacă Laboratorul a fost informat de către Autoritatea de Testare analiza unei Probe este contestată sau formează obiectul unei dispute, Proba va fi congelată şi depozitată în condiţii corespunzătoare, iar toate înregistrările privind Testarea acestei Probe vor fi păstrate până la încheierea oricărei dispute.

5.2.2.8     Laboratorul va menţine o politică legată de reţinerea, eliberarea şi dispunerea Probelor sau a porţilor din acestea.

5.2.2.9 Laboratorul va avea informaţii privind custodia Probelor la transferarea acestora sau a unor porţiuni din acestea către un alt Laborator.

5.2.3   Pregătirea Probelor şi a porţilor din acestea pentru Testare

5.2.3.1     Laboratorul va avea proceduri ale Lanţului Intern de Custodie al Laboratorului în vederea menţinerii controlului şi a răspunderii pentru toate Părţile, de la preparare până la rezolvarea finală. Procedurile trebuie să cuprindă conceptele din Documentul Tehnic al AMA pentru Lanţul Intern de Custodie al Laboratorului.

5.2.3.2     Inainte de deschiderea iniţială a unei sticle cu Probă, va fi inspectat şi se va consemna integritatea dispozitivului folosit pentru a asigura integritatea Probei (de exemplu, dop de siguranţă sau sigiliul sticlei).

5.2.3.3     Procedura de preparare a Porţiei, pentru orice Procedură Screening sau Procedură de confirmare va asigura absenţa oricărui risc de contaminare a Probei sau Porţiei.

5.2.4   Testarea

5.2.4.1      Testarea integrităţii urinei

5.2.4.1.1     Laboratorul trebuie să aibă o politică scrisă prin care să stabilească procedurile şi criteriile pentru testele referitoare la integritatea Probei.

5.2.4.1.2       Laboratorul va nota orice condiţie neobişnuită a urinei - de exemplu: culoarea, mirosul sau spuma. Orice condiţie neobişnuită va fi înregistrată şi inclusă ca o parte a raportului către Autoritatea de Testare.

5.2.4.1.3     Laboratorul va testa pH-ul şi greutatea specifică, ca parametri pentru integritatea urinei la Proba „A". Alte teste pot fi efectuate dacă sunt cerute de Autoritatea de Testare şi aprobate de AMA.

5.2.4.2     Testul Screening al urinei

5.2.4.2.1     Procedura (procedurile) Screening va detecta Substanţa (Substanţele) Interzise sau Metabolitul (Metaboliţii) Substanţei (Substanţelor) Interzise sau Indicatorul (Indicatorii) Folosirii Unei Substanţe sau Metode Interzise, pentru toate substanţele înscrise pe Lista Interzisă, atât la secţiunea „In Afara Competiţiei" cât şi la „în competiţie" după caz, pentru care există metodă Screening acceptată de AMA. AMA poate face excepţii specifice la această secţiune.

5.2.4.2.2     Procedura Screening va fi realizată cu o metodă validată acceptată de AMA, potrivită pentru substanţa sau metoda care se testează. Criteriile de acceptare a unui rezultat screening şi care să permită testarea Probei trebuie să fie valabile din punct de vedere ştiinţific.

5.2.4.2.3     Toate încercările screening vor include probe de control negative şi pozitive pe lângă Probele care sunt testate.

5.2.4.2.4     Pentru analiţii care trebuie să depăşească un prag pentru a fi raportaţi ca Rezultate Analitice Pozitive, se vor include probe de control corespunzătoare în încercările screening. Procedurile Screening pentru Substanţele cu Prag nu trebuie să îndeplinească cerinţe cantitative sau de incertitudine.

5.2.4.3     Testul de confirmare al urinei

Toate Procedurile de Confirmare trebuie să fie documentate şi să îndeplinească cerinţele corespunzătoare de incertitudine. Obiectivul unei Proceduri de Confirmare este de a asigura identificarea şi/sau cuantificarea şi de a exclude orice deficienţă tehnică din Procedura Screening. Ţinând seama că obiectivul încercării de confirmare este de a strânge informaţii suplimentare privind un rezultat Pozitiv, Procedura de Confirmare va avea o selectivitate/ discriminare mai mare decât o Procedură Screening.

5.2.4.3.1     Confirmarea Probei „A"

5.2.4.3.1.1     Identificarea prezumtivă, în cadrul unei Proceduri Screening, a unei Substanţe Interzise, a Metabolitului (Metaboliţilor) Unei Substanţe Interzise sau a Indicatorului (Indicatorilor) Privind Folosirea Unei Substanţe Sau Metode Interzise trebuie să fie confirmată folosind o a doua Porţie luată dintr-o Probă originală ,,A".

5.2.4.3.1.2    Spectrometria de masă combinată cu cromatografia de gaz sau de lichid constituie o metodă la alegere pentru Confirmarea Substanţelor Interzise, a Metabolitului (Metaboliţilor) unei Substanţe Interzise sau a Indicatorului (Indicatorilor) Referitori la Folosirea Unei Substanţe sau Metode Interzise. GC/MS sau HPLC/MS sunt acceptabile atât pentru Procedurile Screening cât şi pentru Procedurile de Confirmare în cazul unui analit specific.

5.2.4.3.1.3    Se permit imunoanalize pentru confirmarea proteinelor interzise, a peptidelor, mimeticelor şi a produselor analoage sau a Indicatorului (Indicatorilor) privind Folosirea lor. Imunoanaliza folosită pentru confirmare trebuie să folosească o procedură cu anticorp diferit care să recunoască un alt epitop al peptidei/proteinei decât la încercarea folosită pentru screening.

5.2.4.3.1.4    Laboratorul trebuie să aibă o politică pentru a defini acele împrejurări în care testul de confirmare pentru o Probă A" se poate repeta (de ex. ratarea probei de controlul calităţii). Fiecare repetare a confirmării trebuie documentată şi realizată pe o nouă Porţie din Proba „A".

5.2.4.3.1.5    Laboratorul nu are obligaţia de a confirma fiecare Substanţă Interzisă, care a fost identificată prin Procedurile Screening. Hotărârea privind priorităţile în ordinea confirmărilor se va lua în cooperare cu Autoritatea de Testare, iar decizia va fi documentată. In plus, nu se va elibera un certificat de analiză sau un raport de testare final scris cuprinzând Date Analitice Prezumtive.

5.2.4.3.2       Confirmarea Probei „B"

5.2.43.2.1 Atunci când se cere confirmarea, pe o Probă „B" a unei Substanţe Interzise, a Metabolitului (Metaboliţilor) unei Substanţe Interzise sau a Indicatorului (Indicatorilor) privind Folosirea unei Substanţe sau Metode Interzise, analiza Probei ,3" se va realiza cât mai curând posibil şi se va face în termen de 30 (treizeci) de zile de la notificarea Rezultatelor Analitice Pozitive de la Proba „A".

5.2.4.3.2.2    Confirmarea Probei „B" trebuie realizată la acelaşi Laborator ca şi confirmarea Probei „A". Un alt analist va trebui să realizeze procedura analitică „B"- Aceeaşi persoană (aceleaşi persoane) care au realizat analiza „A" pot realiza pregătirea echipamentului, controlul performanţei şi verificarea rezultatelor.

5.2.4.3.2.3    Pentru a fi valabile Rezultate Analitice Pozitive, rezultatul de la Proba „B" trebuie să confirme identificarea de la Proba „A". Valoarea medie pentru detectarea în Proba „B" a Substanţelor cu Prag trebuie să depăşească pragul respectiv incluzând considerarea incertitudinii.

5.2.4.3.2.4 Sportivul şi/sau reprezentantul său, un reprezentant al instituţiei care răspunde de colectarea Probei sau de managementul rezultatelor, un reprezentant al Comitetului Naţional Olimpic, al federaţiei sportive naţionale, al federaţiei internaţionale şi un translator vor fi autorizaţi să asiste la confirmarea „B".

In absenţa tuturor persoanelor mai sus menţionate, Autoritatea de Testare sau Laboratorul va desemna un înlocuitor (un martor independent) care să verifice dacă containerul Probei „B" nu are semne de deteriorare şi că numerele de identificare corespund cu cele de pe documentaţia de colectare.

Directorul Laboratorului poate limita numărul de persoane în zonele controlate ale Laboratorului, din considerente de siguranţă sau securitate.

Directorul Laboratorului poate îndepărta sau să fi îndepărtat, pe baza propriei sale autorităţi, orice Sportiv sau reprezentant care ar deranja procesul de testare. Orice comportament care a dus la o îndepărtare va fi raportat Autorităţii de Testare şi poate fi considerat ca o violare a regulamentului anti-doping în conformitate cu Articolul 2.5 al Codului, „Falsificarea sau încercarea de falsificare, în orice etapă a Controlului Doping".

5.2.4.3.2.5    Porţia pentru analiză trebuie luată din Proba originală ,,B"

5.2.4.3.2.6    Laboratorul trebuie să aibă o politică care să stabilească acele împrejurări în care testul de confirmare al Probei „B" poate fi repetat. Fiecare repetare a confirmării trebuie executată pe o nouă Porţie luată din Proba „B".

5.2.4.3.2.7    Dacă confirmarea Probei „B" nu dă rezultate analitice care să confirme rezultatul Probei „A'', Proba va fi considerată negativă, iar Autoritatea de Testare va fi înştiinţată despre noile rezultate analitice.

5.2.4.4    Screening-ul   matricelor   biologice   alternative   şi   testul   de confirmare

5.2.4.4.1        Dacă nu s-a stabilit altfel, această operaţie se referă numai la analizarea Probelor de urină. Sângele, plasma şi serul sunt matrice acceptabile pentru testare în anumite împrejurări. Cerinţe specifice pentru testarea acestor matrice nu sunt cuprinse în obiectivul acestui document şi vor fi stabilite separat.

5.2.4.4.2        Nici un rezultat de testare a părului, unghiilor, fluidului bucal sau a altui material biologic nu va fi folosit pentru a contracara Rezultatele Analitice Pozitive din urină.

5.2.5 Managementul Rezultatelor

5.2.5.1   Revederea rezultatelor

5.2.5.1.1        Cel puţin doi cercetători certificatori trebuie să revadă în mod independent toate Rezultatele Analitice Pozitive, înainte de emiterea raportului. Procesul de revedere va fi probat documentar.

5.2.5.1.2        Revederea va cuprinde, cel puţin:

•    Documentaţia  privind   Lanţul   Intern  de  Custodie   al Laboratorului

•    Date privind integritatea urinei

•    Valabilitatea   screening-ului    şi    datele    şi    calculele confirmării

•    Datele privind controlul de calitate

•    Caracterul    complet    al    documentării    în    sprijinul rezultatelor analitice raportate

5.2.5.1.3       Atunci când Rezultatele Analitice Pozitive sunt respinse, motivul (motivele) trebuie dovedite documentar.

5.2.6 Documentarea şi Raportarea

5.2.6.1 Laboratorul trebuie să aibă proceduri documentate care să permită păstrarea unei înregistrări coordonate pentru fiecare Probă analizată. In cazul unui Rezultat Analitic Pozitiv, dosarul trebuie să cuprindă datele necesare pentru susţinerea concluziilor raportate (conform celor stabilite în Documentul tehnic „Setul de Documente al Laboratorului"). In general, dosarul va fi astfel încât în absenţa analistului, un alt analist competent să poată evalua ce teste au fost realizate şi interpreta datele.

5.2.6.2  Fiecare pas al testării va fi detectabil pentru membrul personalului care a realizat acel pas.

5.2.6.3  Deosebirile semnificative faţă de procedura scrisă vor fi probate documentar, drept parte a dosarului (de exemplu, memorandumul pentru dosar).

5.2.6.4  Când au loc analize instrumentale, se vor înregistra parametrii de operare pentru fiecare analiză.

5.2.6.5   Raportarea rezultatelor de la Proba „A" se va face în termen de 10 (zece) zile lucrătoare de la primirea Probei. Timpul de raportare cerut pentru anumite competiţii poate fi mult mai mic de zece zile. Timpul de raportare poate fi modificat printr-o înţelegere între Laborator şi Autoritatea de Testare.

5.2.6.6  Certificatul de Analiză al Laboratorului sau Raportul de Testare va cuprinde, pe lângă problemele stipulate în ISO 17025, următoarele:

•    Numărul de identificare al Probei

•    Numărul de identificare al Laboratorului (dacă este cazul)

•    Statutul testului (în afara competiţiei/ în competiţiei)

•    Numele competiţiei şi/sau al sportului

•    Data primirii Probei

•    Data raportului

•    Tipul de probă (urină, sânge etc.)

•    Rezultatele testului

•    Semnătura persoanei care certifică

•    Alte informaţii, după cum a specificat Autoritatea de Testare.

5.2.6.7  Laboratorul nu are obligaţia de a măsura sau de a raporta o concentraţie pentru Substanţe Interzise, în cazul unui analit fără prag.   Laboratorul   va  raporta  Substanţa Interzisă  (Substanţele Interzise) Reale, Metabolitul (Metaboliţii) Substanţei Interzise (Substanţelor Interzise) sau Metoda (Metodele) sau Indicatorul (Indicatoarele) detectate în Probă.

5.2.6.8   Pentru Substanţele cu Prag, raportul Laboratorului va stabili faptul că Substanţa Interzisă sau Metabolitul (Metaboliţii) săi sau Indicatorul (Indicatorii) unei Metode Interzise este prezentă într-o concentraţie mai mare decât pragul de concentraţie, luând în considerare şi incertitudinea pentru a concluziona că, concentraţia în Probă depăşeşte pragul. Estimarea incertitudinii nu trebuie să fie inclusă în Certificatul de Analiză sau în Raportul Testării, dar trebuie să fie inclusă în Setul de Documentare al Laboratorului.

5.2.6.9   Laboratorul va avea o politică privind administrarea opiniilor şi interpretarea datelor. O opinie sau interpretare poate fi inclusă în Certificatul de analiză sau Raportul de testare, cu condiţia ca opinia sau interpretarea să fie clar identificată. Fundamentul pe care s-a întemeiat opinia va fi documentat.

Notă: O opinie sau interpretare poate include, fără a se limita la aceasta, recomandări asupra modului de folosire a rezultatelor, informaţii privind farmacologia, metabolismul şi datele farmacocinetice ale unei substanţe şi dacă un rezultat observat este legat de un set de condiţii raportate.

5.2.6.10   Pe lângă raportul către Autoritatea de Testare, Laboratorul va raporta în acelaşi timp orice Rezultat Analitic Pozitiv la AMA şi la Federaţia Internaţională responsabilă. In cazul în care sportul sau Evenimentul Sportiv nu este asociat unei Federaţii Internaţionale (de ex. sporturi universitare) sau Sportivii nu sunt membrii ai unei Federaţii Internaţionale, Laboratorul va raporta Rezultatul Analitic Pozitiv numai la AMA. Toate rapoartele vor îndeplini condiţiile de confidenţialitate cerute de Cod.

5.2.6.11   Laboratorul va raporta trimestrial la AMA, într-un format specificat de AMA, un rezumat al tuturor testelor efectuate. Nu vor fi incluse informaţii care să facă legătura între un Sportiv şi un rezultat individual. Raportul va include un rezumat al oricărei Probe respinse la testare şi motivul respingerii.

Când „clearinghouse-ul" este în funcţiune, Laboratorul va raporta simultan la AMA toate informaţiile raportate Autorităţii de Testare conform cerinţelor listate în Secţiunea 5.2.6.6, în loc de paragraful de mai sus. Informaţiile vor fi folosite pentru a întocmi rezumatul rapoartelor.

5.2.6.12   Setul de Documente al Laboratorului va cuprinde materialele specificate în documentul tehnic al AMA privind Setul de Documente al Laboratorului.

5.2.6.13   Confidenţialitatea Sportivului are un rol cheie pentru toate Laboratoarele implicate în cazuri de Control Doping, Confidenţialitatea cere măsuri de siguranţă suplimentare, dată fiind natura sensibilă a acestor teste.

5.2.6.13.1      Cererile de informaţii ale Autorităţii de Testare către Laboratoare trebuie făcute în scris.

5.2.6.13.2     Rezultatele Analitice Pozitive nu vor fi transmise telefonic.

5.2.6.13.3      Se acceptă informaţii trimise prin fax, dacă securitatea aparatului de fax a fost verificată şi dacă există proceduri care să asigure că faxul a fost trimis la numărul corect de fax.

5.2.6.13.4     Mesajele pe e-mail neparolate nu sunt autorizate pentru nici o raportare sau discutare a Rezultatelor Analitice Pozitive dacă Sportivul poate fi identificat sau dacă este inclusă orice informaţie privind identitatea Sportivului. Laboratorul va furniza de asemenea orice informaţie cerută de AMA în legătură cu Programul de monitorizare, după cum este prevăzut în articolul 4.5 din Cod.

5.3     Procesele de Management al Calităţii

5.3.1   Organizarea

5.3.1.1 In cadrul ISO/IEC 17025. Laboratorul va fi considerat un laborator de testare (şi nu un laborator de calibrare).

5.3.1.2 Directorul (ştiinţific) al Laboratorului va avea răspunderile unui Şef Executiv, dacă nu s-a prevăzut altfel.

5.3.2   Politica şi Obiectivele Privind Calitatea

5.3.2.1   Politica şi implementarea Calităţii vor fi conforme cu cerinţele ISO/IEC 17025 Secţiunea 4.2 - Sistemul de Management al Calităţii - şi va include un manual al calităţii, care descrie sistemul calităţii.

5.3.2.2  Un singur membru al personalului va fi desemnat ca Director de Calitate şi va avea răspunderea şi autoritatea de a implementa şi de a asigura îndeplinirea sistemului de calitate.

5.3.3   Controlul Documentelor

Controlul documentelor care alcătuiesc Sistemul de Management al Calităţii va îndeplini cerinţele din ISO/IEC 17025 secţiunea 4.3 Controlul Documentelor.

5.3.3.1   Directorul de Laborator (sau cel desemnat de către acesta) va aproba Manualul de Calitate şi toate celelalte documente folosite de membrii personalului în realizarea testării.

5.3.3.2   Sistemul de Management al Calităţii va asigura că cele cuprinse în Documentele Tehnice ale AMA să fie incorporate în manuale corespunzătoare, puse la zi, precum şi realizarea şi documentarea pregătirii. Dacă acest lucru nu este posibil, AMA va fi contactată şi i se va cere în scris o amânare.

5.3.4   Revederea Cererilor, Ofertelor şi Contractelor

Revederea documentelor juridice sau a înţelegerilor privind testarea trebuie să satisfacă cerinţele din ISO/IEC 17025 secţiunea 4.4.

Laboratorul se va asigura că Autoritatea de Testare este informată în privinţa setului de teste care pot fi realizate pe Probele supuse analizării.

5.3.5   Subcontractarea Testelor

Un Laborator acreditat de AMA trebuie să realizeze toate lucrările cu personalul şi echipamentul său, în cadrul dotărilor sale acreditate. In cazul tehnologiilor specifice care nu ar exista în Laborator (de exemplu, GC/CARMS, focalizare Izoelectrică [EPO/NESP]), proba poate fi transferată la un alt Laborator acreditat de AMA, la care există acea tehnologie, în scopul analizării.

In împrejurări excepţionale, AMA poate decide acordarea unei autorizaţii speciale pentru subcontractarea unei părţi a sarcinilor. In asemenea cazuri, asigurarea menţinerii nivelului de calitate şi a lanţului corespunzător de păstrare de-a lungul întregului proces constituie o responsabilitate a Directorului Laboratorului acreditat de AMA.

5.3.6   Achiziţionarea de servicii şi furnituri

5.3.6.1      Chimicale şi reactivi

Chimicalele şi reactivii trebuie să servească obiectivului şi să aibă puritatea stabilită. Documentaţia privind puritatea de referinţă trebuie   procurată,   ori   de   câte   ori   este   posibil   şi   inclusă   în documentele sistemului de calitate.

In cazuri rare sau de dificultăţi în obţinerea reactivilor, a Materialelor de Referinţă sau a Colecţiilor de Referinţă, în particular pentru a fi folosite în metodele calitative, data de expirare a soluţiei poate fi prelungită dacă există o documentaţie adecvată în sensul că nu s-a produs o deteriorare semnificativă.

5.3.6.2     Eliminarea deşeurilor va fi în concordanţă cu legile naţionale şi cu alte reglementări relevante. Sunt incluse aici materialele periculoase, chimicalele, substanţele supuse regimului controlat şi radioizotopii, dacă sunt folosiţi.

5.3.6.3     Se vor aplica politicile privind siguranţa şi sănătatea mediului, pentru a proteja personalul, publicul şi mediul înconjurător.

5.3.7     Servicii pentru Clienţi

5.3.7.1      Serviciile pentru clienţi se vor realiza în conformitate cu ISO/IEC 17025 Secţiunea 4.7

5.3.7.2     Asigurarea informării AMA

Directorul Laboratorului sau persoana desemnată de acesta trebuie:

•    Să asigure o comunicare adecvată.

•    Să raporteze la AMA orice împrejurare sau informaţie neobişnuită privind programele de testare, genuri de neregularităţi la Specimene sau eventuala Folosire a unor noi substanţe.

•    Să furnizeze informaţii explicative complete şi la timp pentru AMA, în mod corespunzător şi aşa cum se cere pentru o acreditare de calitate.

5.3.7.3 Asigurarea atenţiei Autorităţii de Testare

5.3.7.3.1     Directorul Laboratorului va fi familiarizat cu regulamentul Autorităţii de Testare şi cu Lista Interzisa.

5.3.7.3.2     Directorul Laboratorului va acţiona împreună cu Autoritatea de Testare în ceea ce priveşte programul specific, informaţiile de raportare sau alte necesităţi de sprijin. Aceste acţiuni comune vor include, fără însă să se limiteze, următoarele:

•    Comunicarea la Autoritatea de Testare a oricărei probleme importante privind nevoile de testare sau a oricărei circumstanţe neobişnuite în procesul de testare (inclusiv întârzierile în raportare).

•    Intervenţia neîntârziată în afilierea naţională a Autorităţii de Testare.

•    Trimiterea la timp a unor explicaţii complete la Autoritatea de Testare, atunci când sunt cerute sau când există posibilitatea unei neînţelegeri a Raportului de Testare sau a Certificatului de Analiză.

•    Furnizarea de probe şi/sau mărturii privind oricare rezultat sau raport de testare emis de Laborator, ca urmare a unei proceduri administrative, legale sau de arbitraj.

•    Răspunsuri la orice comentariu sau plângere făcută de o Autoritate de Testare sau Organizaţie Anti-Doping cu privire la Laborator şi operaţiile acestuia,

5.3.7.3.3     Laboratorul va monitoriza satisfacerea Autorităţii de Testare. Se va dovedi prin documente că observaţiile Autorităţii de Testare au fost incluse în Sistemul de Management pentru Calitatea Laboratorului, atunci când este cazul.

5.3.7.3.4     Laboratorul va dezvolta un sistem, conform cerinţelor din ISO 17025, pentru monitorizarea indicatorilor cheie ai serviciului de Laborator.

5.3.8   Reclamatiile

Reclamatiile vor fi rezolvate în conformitate cu ISO/IEC 17025 secţiunea 4.8.

5.3.9   Controlul Incercărilor Neconforme

5.3.9.1      Laboratorul va avea politici şi proceduri care vor fi aplicate când orice aspect al testării sau când un rezultat al testării nu corespunde cu procedurile stabilite.

5.3.9.2     Documentaţia privind orice neîndeplinire sau abatere de la procedură sau de la procesul-verbal privind testarea unei Probe va fi păstrată drept parte a înregistrării permanente a acelei Probe.

5.3.10  Acţiunile Corective

Acţiunile corective vor fi luate în conformitate cu ISO/IEC  17025 secţiunea 4.10.

5.3.11  Acţiunile Preventive

Acţiunile preventive vor fi luate în conformitate cu ISO/IEC 17025 secţiunea 4.11.

5.3.12 Controlul Inregistrărilor

5.3.12.1   Inregistrările Tehnice

5.3.12.1.1   Inregistrările analitice privind Probele negative, inclusiv documentaţia asupra Lanţului Intern de Custodie al Laboratorului şi informaţiile medicale (raportul T/E, profilurile steroidice şi parametrii de sânge) vor fi păstrate în siguranţă cel puţin 2 (doi) ani. Inregistrările relevante privind Probele cu neregularităţi sau Probele respinse trebuie păstrate în siguranţă cel puţin 2 (doi) ani.

5.3.12.1.2   Toate înregistrările analitice privind Probe cu Rezultate Analitice Pozitive trebuie păstrate în siguranţă cel puţin 5 (cinci)   ani,   dacă  nu   s-a   specificat   în   alt   mod   de   către

Autoritatea de Testare sau prin contract.

5.3.12.1.3   Datele neprelucrate pe care se bazează toate rezultatele analitice trebuie păstrate în siguranţă cel puţin 5 (cinci) ani.

5.3.13 Auditul Intern

5.3.13.1   Auditul intern va fi realizat în conformitate cu cerinţele din ISO/IEC 17025 secţiunea 4.13

5.3.13.2   Răspunderile legate de Auditul Intern pot fi repartizate în cadrul personalului, cu condiţia ca nici o Persoană să nu efectueze auditul pentru propria sa sferă.

5.3.14 Reviziile Managementului

5.3.14.1   Reviziile managementului vor fi efectuate în conformitate cu cerinţele din ISO/IEC 17025, secţiunea 4.14.

5.3.14.2   AMA va publica din timp în timp recomandări tehnice specifice într-un Document Tehnic. Aplicarea recomandărilor tehnice descrise în Documentele Tehnice este obligatorie şi se va face de la aceeaşi dată.

Documentele Tehnice vor înlocui orice publicaţie anterioară asupra unei chestiuni similare sau, dacă este cazul, documentul de faţă. Documentul în vigoare va fi acel Document Tehnic a cărui dată de intrare în vigoare este cea mai recentă şi anterioară datei de primire a Probei, Versiunea curentă a Documentului Tehnic va fi disponibilă pe website-ul AMA.

5.4     Procesele de sprijinire

5.4.1   Generale

Sprijinul general va fi acordat în conformitate cu ISO/IEC 17025.

5.4.2   Personalul

5.4.2.1      Fiecare angajat trebuie să aibă un dosar de personal accesibil pentru auditori. Dosarul trebuie să cuprindă copii ale rezumatului angajatului sau formularele de calificare, o descriere a muncii prestate şi o documentaţie privind pregătirea iniţială şi cea din prezent. Laboratorul trebuie să asigure confidenţialitatea privind informaţiile despre personal.

5.4.2.2     Intreg personalul va cunoaşte complet răspunderile sale inclusiv securitatea Laboratorului, confidenţialitatea rezultatelor, procesele-verbale ale Lanţului Intern de Custodie al Laboratorului şi procedurile din standardele de operare pentru orice metodă pe care o foloseşte.

5.4.2.3     Directorul de Laborator răspunde de faptul că personalul Laboratorului trebuie să fie pregătit corespunzător şi să aibă experienţa necesară pentru îndeplinirea îndatoririlor. Certificarea va fi dovedită în dosarul de personal al fiecăruia.

5.4.2.4     Laboratorul de Control Doping trebuie să aibă o persoană calificată în calitate de Director de Laborator care va prelua răspunderile profesionale, organizatorice, educative şi administrative.

Calificarea Directorului de Laborator este:

•    Doctor în filozofie sau echivalentul într-o ştiinţă naturală sau o Pregătire comparabilă cu cea de doctor în filozofie într-una din ştiinţele naturale, cum ar fi un grad medical sau ştiinţific cu experienţă sau pregătire corespunzătoare.

•    Experienţă în analiza materialelor biologice pentru substanţe folosite în doping.

•    Pregătire sau experienţă corespunzătoare în aplicaţiile de medicină legală ale Controlului Doping.

5.4.2.5 Laboratorul de Control Doping trebuie să aibă personal calificat care să servească drept Cercetători de Certificare care să revizuiască toate datele pertinente, rezultatele controlului doping şi să ateste valabilitatea rapoartelor de testare ale Laboratorului.

Calificarea este:

•    Licenţă în Tehnologie Medicală, Chimie, Biologie sau într-o ştiinţă naturală înrudită sau echivalentă. Experienţa dovedită prin documente a cel puţin 8 ani într-un Laborator de Control Doping este echivalentă cu o licenţă pentru această poziţie.

•    Experienţă în analizarea materialelor de doping în fluidele biologice.

•    Experienţă în folosirea unor tehnici analitice relevante cum sunt cromatografia, imunoanalizele şi cromatografia de gaze/spectrometria de masă.

5.4.2.6 Personalul de supraveghere va cunoaşte la perfecţie procedurile privind Controlul de Calitate; revizuirea, interpretarea şi raportarea rezultatelor de la testare; respectarea Lanţului Intern de Custodie al Laboratorului si acţiuni corespunzătoare de remediere care se iau ca răspuns la problemele analitice. Calificarea supraveghetorilor va fi:

•    Licenţiat în Tehnologie Medicală, Chimie, Biologie sau în ştiinţe naturale înrudite sau echivalente. Experienţa dovedită prin documente a cel puţin 5 ani într-un Laborator de Control Doping este echivalentă cu o licenţă pentru această poziţie.

•    Experienţă în testări analitice relevante, incluzând analizarea Substanţelor Interzise în materiale biologice.

•    Experienţă în folosirea de tehnici analitice cum ar fi cromatografia, imunoanalizele şi cromatografia de gaze/spectrometria de masă.

•    Priceperea de a asigura îndeplinirea sistemelor de management pentru calitate şi a proceselor care asigură calitatea.

5.4.3 Condiţiile de Amplasare şi de Mediu

5.4.3.1     Controlul mediului înconjurător

5.4.3.1.1     Menţinerea unor servicii electrice corespunzătoare

5.4.3.1.1.1     Laboratorul se va asigura că există disponibile servicii electrice adecvate încât să nu fie nici o întrerupere sau compromitere a datelor înmagazinate.

5.4.3.1.1.2    Toate computerele, perifericele şi dispozitivele de comunicare vor fi deservite în aşa fel încât să nu se producă întreruperi.

5.4.3.1.1.3    Laboratorul va avea politici în vigoare pentru asigurarea integrităţii probelor stocate refrigerate şi/sau congelate în eventualitatea unei căderi de curent electric.

5.4.3.1.2     Laboratorul va avea o politică scrisă de siguranţă şi se va asigura punerea în aplicare a politicii privind securitatea laboratorului.

5.4.3.1.3     Inmagazinarea şi mânuirea substanţelor controlate trebuie să se facă în conformitate cu legislaţia naţională aplicabilă.

5.4.3.2     Securitatea clădirilor

5.4.3.2.1     Laboratorul va avea o politică privind securitatea clădirilor sale, care poate include evaluarea pericolului şi a riscului.

5.4.3.2.2     Se vor avea în vedere trei nivele de acces în manualul de calitate sau în planul de evaluare a pericolului:

* Zona de primire (Recepţia). Un punct de control iniţial, dincolo de care persoanele neautorizate trebuie să fie însoţite.

*   Zone operaţionale comune.

*    Zone controlate. Accesul în aceste zone va fi monitorizat şi se va înregistra accesul vizitatorilor.

5.4.3.2.3     Laboratorul va limita accesul în Zonele Controlate numai pentru persoanele autorizate. Un membru al personalului va fi desemnat drept ofiţer de securitate, care va cunoaşte şi va controla întreg sistemul de securitate.

5.4.3.2.4     Persoanele neautorizate trebuie să fie escortate în cadrul Zonelor Controlate. O autorizaţie temporară va putea fi eliberată persoanelor care solicită accesul în Zonele Controlate, cum ar fi grupele de audit şi persoanele care asigură serviciile sau reparaţiile.

5.4.3.2.5     Se recomandă să existe o Zona separată Controlată pentru primirea Probelor şi pregătirea Porţiilor.

5.4.4 Metode de Testare şi Validarea Metodelor

5.4.4.1     Selectarea metodelor

Metodele standard nu sunt în general valabile pentru analizele de Control Doping. Laboratorul va dezvolta, valida şi documenta metode proprii pentru compuşii prezentaţi pe Lista Interzisă şi pentru substanţe înrudite. Metodele vor fi selectate şi validate astfel încât să corespundă scopului.

5.4.4.1.1     Substanţe fără prag

Laboratoarele nu au obligaţia de a raporta concentraţia pentru Substanţele Fără Prag.

Laboratorul trebuie să dezvolte, ca parte a procesului de validare a metodelor, standarde acceptabile pentru identificarea Substanţelor Interzise (a se vedea Documentul Tehnic despre Criteriile de Identificare pentru Incercările Calitative ).

Laboratorul trebuie să dovedească capacitatea de a obţine Limitele Minime Cerute pentru Performanţă folosind o substanţă sau substanţe reprezentative dacă există standarde potrivite. In cazul în care se foloseşte pentru identificare o Colecţie de Referinţă, se va estima o limită de detecţie pentru acea metodă prin evaluarea unei substanţe reprezentative.

5.4.4.1.2     Substanţe cu prag

Laboratorul trebuie să dezvolte metode cu o incertitudine acceptabilă, apropiată de concentraţia pragului. Metoda trebuie să fie capabilă să stabilească atât concentraţia relativă, cât şi identitatea Substanţei Interzise sau a Metabolitului (Metaboliţilor) sau a Indicatorului (Indicatorilor).

Metodele de confirmare pentru Substanţele cu Prag trebuie efectuate pe trei Replici din flaconul „A" şi trei Replici din flaconul „B", dacă se efectuează confirmarea probei „B". Dacă volumul probei este insuficient pentru a analiza trei Replici, se va analiza numărul maxim de Replici care poate fi preparat. Deciziile Rezultatelor Analitice Adverse vor fi bazate pe media concentraţiilor măsurate şi vor include consideraţii ale incertitudinii cu factorul de acoperire k, reflectând numărul Replicilor analizate şi un nivel de încredere de 95%. Rapoartele şi documentele vor raporta, unde este necesar, concentraţia medie.

5.4.4.1.3    Limita minimă de performanţă cerută

Atât pentru Substanţele cu Prag, cât şi pentru Cele Fără Prag. Laboratorul trebuie să îndeplinească Limita Minimă de Performanţă cerută pentru detectarea, identificarea şi demonstrarea faptului că o substanţă depăşeşte pragul (dacă se cere).

5.4.4.2     Validarea Metodelor

5.4.4.2.1 Metodele de confirmare pentru Substanţele fără Prag trebuie validate.

Exemple de factori relevanţi pentru a stabili dacă metoda este potrivită pentru scop sunt:

•    Specificitatea. Capacitatea de a detecta numai substanţa căutată va trebui determinată şi documentată. Operaţia va trebui să fie capabilă să distingă între compuşi având structuri foarte apropiate.

•    Capacitatea de identificare. Pentru că rezultatele pentru substanţele fără prag nu sunt cantitative, Laboratorul va stabili criterii pentru a se asigura că identificarea unei substanţe reprezentativă unei clase din Substanţele Interzise poate fi realizată în mod repetat şi detectată ca prezentă în probă la o concentraţie apropiată limitei minime de performanţă cerute.

•    Robusteţea. Metoda trebuie determinată astfel încât să producă aceleaşi rezultate la variaţii minore în condiţiile de analiză. Condiţiile care sunt critice pentru rezultate repetabile trebuie ţinute sub control.

•    Contaminarea. Condiţiile cerute pentru a elimina contaminarea cu substanţa de interes de la o probă la alta, pe timpul analizei de prelucrare sau instrumentale trebuie să fie stabilite şi implementate.

•    Interferenţe ale matricei. Metoda trebuie să evite interferenţa în detectarea Substanţelor Interzise sau a Metaboliţilor sau a Indicatorilor lor din partea unor componenţi ai matricei.

•    Standarde. Se vor folosi standarde de referinţă pentru identificare, dacă este posibil. Dacă standarde de referinţă nu sunt disponibile, se acceptă folosirea datelor sau a probei dintr-o Colecţie de Referinţă valabilă.

5.4.4.2.2 Metodele de confirmare pentru Substanţele cu Prag trebuie să fie validate. Exemple de factori relevanţi care să determine dacă metoda este potrivită pentru acel scop sunt:

•    Specificitatea. Posibilitatea de a detecta numai substanţa de interes trebuie să fie stabilită şi dovedită documentat. Incercarea trebuie să fie capabilă să deosebească componenţi având structuri foarte apropiate.

•    Precizia Intermediară. Metoda trebuie să permită o repetare sigură a rezultatelor în momente diferite şi cu diferiţi operatori care execută încercarea. Precizia Intermediară pentru prag trebuie să fie documentată.

•    Robusteţea. Metoda trebuie să fie stabilită pentru a produce aceleaşi rezultate în condiţii de variaţii minore ale condiţiilor analitice. Condiţiile care sunt critice pentru rezultatele repetabile trebuie să fie controlate.

•    Contaminarea. Condiţiile cerute pentru a îndepărta contaminarea cu substanţa de interes de la o probă la alta pe timpul prelucrării sau al analizei instrumentale trebuie stabilite şi implementate.

•    Interferenţe de matrice. Metoda trebuie să limiteze interferenţele la măsurarea cantităţii de Substanţe Interzise sau a Metaboliţilor sau a Indicatorilor din partea componenţilor matricei probei.

•    Standarde. Se vor folosi standarde   de referinţă pentru cuantificare, dacă există. Dacă nu   există standarde de referinţă, se acceptă folosirea datelor  sau a probei dintr-o Colecţie de Referinţă valabilă.

•    Limite Minime de Performanţă Cerute (MRPL). Laboratorul trebuie să demonstreze că poate detecta compuşi reprezentativi din fiecare clasă interzisă, la MRPL-urile prevăzute. Laboratorul trebuie de asemenea să stabilească limita de detecţie şi limita de cuantificare dacă MRPL-ul este apropiat de aceste limite.

•    Liniaritatea trebuie dovedită de la 50% la 200% din valoarea pragului, în afara cazului în care s-a prevăzut altfel într-un Document Tehnic.

5.4.4.3     Estimarea incertitudinii metodei

In cele mai multe cazuri o identificare a unei Substanţe Interzise, a Metabolitului (Metaboliţilor) sau Indicatorului (Indicatorilor) lor este suficientă pentru a raporta un Rezultat Analitic Pozitiv. De aceea, incertitudinea cantitativă, aşa cum este ea definită în ISO/IEC 17025, nu se aplică. în identificarea unui component prin GC/MS sau HPLC/MS există măsurători calitative care micşorează substanţial incertitudinea identificării.

In cazul unei Substanţe cu Prag, incertitudinea trebuie avută în vedere atât în privinţa identificării, cât şi a rezultatului, în sensul că substanţa este prezentă într-o cantitate mai mare decât concentraţia de prag.

5.4.4.3.1     Incertitudinea în identificare

Caracteristicile analitice corespunzătoare trebuie să fie documentate pentru fiecare analiză în parte. Laboratorul trebuie să stabilească criterii pentru identificarea unui component, cel puţin tot atât de stricte ca cele prevăzute în orice Document Tehnic relevant.

5.4.4.3.2     Incertitudinea în a stabili că o substanţă depăşeşte pragul.

Scopul pragului de raportare la un Control Doping este de a stabili că Substanţa Interzisă sau Metabolitul (Metaboliţii) sau Indicatorul (Indicatorii) sunt prezenţi într-o concentraţie mai mare decât valoarea pragului. Metoda, inclusiv selectarea standardelor şi a controalelor, precum şi raportarea incertitudinii vor fi stabilite pentru a corespunde obiectivului.

5.4.4.3.2.1     Incertitudinea rezultatelor cantitative, în speţă faţă de valoarea de prag, va fi examinată pe timpul validării analizei, prin măsurarea Repetabilităţii, a Preciziei Intermediare şi a bias-ului, atunci când este posibil.

5.4.4.3.2.2    Exprimarea incertitudinii va cuprinde incertitudinea extinsă folosind factorul de acoperire k pentru un nivel de încredere  de   95%.   Exprimarea  incertitudinii  poate  de asemenea fi formulată ca un (one-sided) test-t pentru un nivel de încredere de 95%.

5.4.4.3.2.3    Incertitudine poate fi apoi stabilită în documentele tehnice, pentru a reflecta obiectivul analizei pentru substanţe specifice.

5.4.4.4     Controlul Datelor

5.4.4.4.1       Securitatea Datelor şi a Calculatorului

5.4.4.4.1.1    Accesul la terminalele calculatoarelor, la calculatoare sau alt echipament de lucru va fi controlată prin accesul fizic şi prin mai multe nivele de acces, controlate prin parole sau alte mijloace de recunoaştere şi identificare a angajaţilor. Acest lucru include, tară a limita, conturi speciale, coduri de identificare a utilizatorului, accesul la discuri şi controlul asupra accesului la fişier.

5.4.4.4.1.2    Software-ul de operare şi toate fişierele vor fi asigurate în mod regulat, iar o copie păstrată într-un Ioc sigur,

5.4.4.4.1.3    Software-ul va preveni modificarea rezultatelor, în afara cazului în care există un sistem pentru a înregistra că o persoană redactează, iar această redactare poate fi limitată la beneficiarii care au nivel corespunzător de acces.

5.4.4.4.1.4 Toate datele intrate, înregistrarea proceselor şi toate modificările în datele de raportare vor fi înregistrate pe formular de audit. Aceasta include data şi ora, informaţiile care s-au schimbat şi persoana care realizează operaţia.

5.4.5   Echipamentul

5.4.5.1      Se va stabili şi se va ţine la zi o listă cu echipamentul disponibil.

5.4.5.2     Drept parte a sistemului de calitate, Laboratoarele vor pune în aplicare un program de întreţinere şi calibrare a echipamentului, în conformitate cu ISO 17025 secţiunea 5.5.

5.4.5.3     Echipamentul pentru servicii generale, care nu este folosit pentru efectuarea de măsurători, va fi întreţinut prin examinare vizuală, controale de siguranţă şi curăţenie, de câte ori este nevoie. Calibrările sunt necesare numai în cazurile în care ajustarea poate afecta semnificativ rezultatul testării. Se va stabili un grafic de întreţinere pentru unele elemente cum ar fi hotele, centrifugile, evaporatoarele etc, care sunt folosite în metoda de testare.

5.4.5.4     Echipamentul sau dispozitivele volumetrice folosite în măsurători vor fi verificate periodic în privinţa performanţelor, pe lângă service, curăţare şi reparaţii.

5.4.5.5     Firme calificate pot fi folosite pe bază de contracte pentru service, întreţinere şi repararea echipamentului de măsurare.

5.4.5.6     Toate operaţiile de întreţinere, service şi reparare a echipamentelor trebuie să fie înregistrate în documente.

5.4.6   Trasabilitatea Măsurătorilor

5.4.6.1      Standardele de referinţă

Puţine droguri de referinţă şi Metaboliţi de droguri sunt decelabili (trasabili) pe baza standardelor naţionale sau internaţionale. Când este posibil, se vor folosi droguri de referinţă sau Metaboliţi de referinţă decelabili conform unui standard naţional sau certificaţi de către o instituţie având un statut recunoscut, cum ar fi USP, BP, Ph.Eur. sau WHO. Când este posibil, se va obţine un certificat de analiză sau de autenticitate.

Când un standard de referinţă nu este certificat, Laboratorul va verifica identitatea şi puritatea lui prin comparare cu datele publicate sau prin caracterizare chimică.

5.4.6.2     Colecţii de Referinţă

O colecţie de probe sau izolaţi poate fi obţinută dintr-o matrice biologică urmând o administrare autentică şi verificabilă a unei Substanţe Interzise Sau Metodă, astfel încât datele analitice să fie suficiente pentru a justifica identitatea picului cromatografic sau a izolatului relevant, drept o Substanţă Interzisă sau Metabolit al unei Substanţe Interzise sau Indicator de Substanţă Interzisă sau Metodă.

5-4.7  Asigurarea Calităţii Rezultatelor Testării

5.4.7.1     Laboratorul trebuie să participe la Programul AMA de testare a competenţei.

5.4.7.2     Laboratorul va aplica un sistem de asigurare a calităţii, inclusiv prezentarea de probe oarbe de controlul calităţii, care să se refere la întregul obiectiv al procesului de testare (de exemplu, de la primirea probelor până la raportarea rezultatului).

5.4.7.3     Performanţa analitică va fi monitorizată prin folosirea unor scheme de control al calităţii, corespunzătoare tipului şi frecvenţei de testare realizate de Laborator. Gama controlului de calitate include:

•    Controale pozitive şi negative analizate în acelaşi timp cu proba prezentând Rezultate Analitice Pozitive Prezumtive;

•    Folosirea unor standarde deuterate sau a altor standarde interne sau adăugarea de standard.

•    Compararea spectrelor de masă sau a unor rapoarte ionice din modul de lucru cu monitorizarea ionului selectat (SIM) cu un Material de Referinţă sau o probă din Colecţia de Referinţă, analizată în aceeaşi procedură analitică.

•    Confirmarea probelor împărţite „A" şi „B"

•    Diagrame de control de calitate folosind limite corespunzătoare de control (de exemplu, +/- 20% din valoarea ţintă), depinzând de metoda analitică folosită.

•    Procedurile de controlul calităţii vor fi documentate în Laborator.

6.0      Procesul Acreditării de către. AMA

Secţiunea aceasta descrie cerinţele financiare şi tehnice pe care laboratorul trebuie să le îndeplinească în procesul acreditării de către AMA. Descrierea fazelor din procesul de acreditare este legată de cerinţele stabilite şi prezentate în secţiunea 4.

6.1.     Cererea pentru Acreditarea Laboratorului de către AMA

6.1.1   Inaintarea Formularului de Cerere

Laboratorul va trebui să completeze toate informaţiile necesare pe un formular de cerere pus la dispoziţie de AMA şi îl va returna la AMA împreună cu documentaţia cerută şi cu taxa adecvată. Cererea va fi semnată de directorul de laborator şi, dacă este necesar, de către directorul organizaţiei gazdă.

6.1.2   Descrierea Laboratorului

Ca pregătire pentru vizita iniţială a AMA, laboratorul va completa un chestionar pus la dispoziţie de AMA şi îl va înainta la AMA în cel mult patru săptămâni de la primirea chestionarului. Următoarele informaţii vor fi furnizate pe baza chestionarului:

•       Lista personalului şi calificarea acestuia

•       Descrierea dispozitivelor fizice, incluzând o descriere a considerentelor de securitate privind Probele şi înregistrările

•       Lista echipamentelor şi a instrumentarul existent şi propus

•       Lista Materialelor de Referinţă sau a standardelor disponibile sau a planurilor de achiziţionare a Materialelor sau Standardelor de Referinţă, incluzând Colecţii de Probe biologice de Referinţă validate corespunzător.

•       Planurile financiare sau de afaceri ale laboratorului.

AMA poate cere actualizarea acestei documentaţii pe timpul procesului de acreditare.

6.1.3   Prezentarea unei scrisori de sprijin

Conform punctului 4.1.2, Laboratorul va prezenta scrisori de sprijin cuprinzând informaţii din partea autorităţilor publice naţionale relevante, sau a Comitetului Olimpic Naţional, sau a Organizaţiei Naţionale Antidoping.

6.1.4   Desfăşurarea vizitei iniţiale

Dacă este nevoie, AMA va realiza o vizită iniţială (de 2-3 zile) la laborator, pe cheltuiala laboratorului. Obiectivul acestei vizite este de a clarifica problemele legate de procesul de acreditare şi de cerinţele fixate prin Standardul Internaţional pentru Laboratoare şi de a se obţine informaţii relevante pentru acreditare privind diferite aspecte ale laboratorului.

6.1.5   Emiterea raportului final şi a recomandării

In termen de opt (8) săptămâni de la vizita iniţială sau de la primirea chestionarului, AMA va completa şi va transmite laboratorului un raport. In raport, AMA va face recomandările necesare privind acordarea pentru laborator a statutului de laborator AMA de probă sau, dacă nu este cazul, indicând îmbunătăţirile necesare pentru a fi un laborator AMA de probă.

6.2     Pregătirea pentru Acreditarea AMA a Laboratorului

Se va stabili o perioadă de probă pentru un laborator AMA de probă. Perioada va fi între 12-24 de luni, în funcţie de statutul laboratorului şi de cerinţele stabilite (a se vedea secţiunea 4.1). Principalul obiectiv al acestei perioade este ca laboratorul să se pregătească pentru acreditarea iniţială. In timpul acestei perioade, AMA va asigura asistenţa corespunzătoare laboratorului în vederea îmbunătăţirii calităţii activităţii sale de testare. In această perioadă laboratorul va realiza:

6.2.1   Obţinerea acreditării ISO 17025

Laboratorul va pregăti şi va stabili documentaţia şi sistemul necesar conform cerinţelor din Aplicarea ISO 17025 în analiza Probelor de Control Doping (secţiunea 5) şi din ISO 17025. Pe această bază, laboratorul va începe şi va pregăti procesul de acreditare prin consultarea unui organism naţional relevant de acreditare. O echipă de audit, constând din reprezentanţi ai unui organism naţional de acreditare, inclusiv asesori tehnici independenţi recomandaţi de către AMA, va efectua auditul laboratorului. Copii ale raportului de audit vor fi trimise la AMA. Laboratorul va trebui să corecteze şi să documenteze corespunzător, în intervalul de timp stabilit, orice neconformitate constatată. Copii ale documentaţiei referitoare la corectarea neconformităţilor vor fi trimise la AMA.

6.2.2   Participarea la Programul AMA de Testare a Competenţei

Laboratorul trebuie să participe cu succes, cel puţin un an, la Programul AMA de Testare a Competenţei, înainte de încheierea acreditării iniţiale. (A se vedea Anexa A pentru descrierea Programului de Testare a Competenţei).

Ca test de competenţă final, laboratorul va analiza 25 - 50 de Probe de urină, în prezenţa unui reprezentant al AMA. Cheltuielile legate de vizita AMA la faţa locului vor fi suportate de laborator. Laboratorul va identifica şi/sau documenta o concentraţie peste prag, pentru toate Substanţele Interzise, Metaboliţi ai Substanţelor Interzise sau Indicatori ai Substanţelor sau metodelor interzise, în termen de 5 (cinci) zile de la deschiderea de către laborator a Probelor. Laboratorul va emite un Certificat de Analiză pentru fiecare din Probele testului de competenţă. Pentru Probele negative, AMA poate să ceară toate sau o parte din datele screening-ului negativ. Pentru fiecare din Probe, la care există un Rezultat Analitic Pozitiv, laboratorul va elibera un Pachet de Documentare al Laboratorului. Aceste date vor fi transmise în termen de 2 (două) săptămâni de la emiterea raportului iniţial.

6.2.3   Implementarea Codului Etic

Laboratorul va comunica Codul Etic (Anexa B) tuturor angajaţilor şi va asigura înţelegerea şi respectarea diferitelor aspecte din Codul Etic.

6.2.4   Planificarea şi implementarea activităţilor de cercetare

Laboratorul va dezvolta un plan de activităţi de cercetare şi dezvoltare în domeniul Controlului Doping, pentru o perioadă de 3 ani, incluzând un buget. Cel puţin două activităţi de cercetare şi dezvoltare vor fi iniţiate şi implementate în timpul perioadei de probă.

6.2.5   Planificarea şi implementarea difuzării cunoştinţelor

Laboratorul va pregăti şi trimite informaţii şi cunoştinţe privind cel puţin două probleme specifice celorlalte Laboratoare acreditate de AMA, în timpul perioadei de probă.

6.3     Obţinerea acreditării AMA

6.3.1   Participarea la un audit AMA de acreditare

In ultima fază a perioadei de probă, AMA va pregăti, în cooperare cu laboratorul, un audit final de acreditare AMA. Reprezentanţi ai AMA vor efectua auditul în conformitate cu cerinţele stabilite în Aplicarea ISO 17025 în Analiza Probelor de Control Doping (secţiunea 5), a activităţii practice şi a documentaţiei laboratorului. Dacă AMA a participat la auditul ISO iniţial, auditul final al AMA va constitui un audit document. Altfel, auditul poate fi realizat împreună cu organismul naţional de acreditare sau separat, dacă este mai practic. Dacă are loc un audit AMA la faţa locului, cheltuielile vor fi suportate de laborator. Pe baza auditului, AMA va emite un raport de audit şi-l va trimite laboratorului. Dacă este necesar, laboratorul va trebui să corecteze neconformităţile constatate într-o perioadă stabilită de timp şi să le raporteze la AMA.

6.3.2   Raportul şi recomandarea AMA

Pe baza documentaţiei relevante primite de la laborator, a consultanţei tehnice a AMA şi a organismului relevant de acreditare (Raportul de Audit), AMA va întocmi un raport final cuprinzând o recomandare privind acreditarea laboratorului. Raportul şi recomandarea vor fi supuse aprobării Comitetului Executiv AMA. In cazul în care recomandarea este de a nu se acredita laboratorul, acesta va avea cel mult 6 (şase) luni pentru a corecta şi îmbunătăţi părţile specifice din operaţiile sale, după care AMA va întocmi un raport ulterior.

6.3.3   Eliberarea şi publicarea certificatului de acreditare

Un certificat semnat de un reprezentant, autorizat corespunzător, al AMA va fi eliberat drept recunoaştere a acreditării. Acest certificat va specifica numele Laboratorului şi perioada pentru care certificatul este valabil. Certificatele pot fi eliberate după data efectivă, având efect retroactiv. O listă cu Laboratoarele acreditate va fi publicată anual de AMA.

6.4     Menţinerea acreditării AMA

6.4.1   Eliberarea unei noi scrisori de sprijin

In anii în care are loc un audit de reacreditare ISO 17025 vor fi necesare scrisori de sprijin din partea unei autorităţi publice naţionale, a Comitetului Olimpic Naţional sau  a  Organizaţiei Anti-Doping Naţionale,  care  răspunde  de  un program naţional de control doping sau din partea unei federaţii internaţionale care răspunde de un program internaţional de control doping.

O scrisoare de sprijin din partea organizaţiei gazdă, prin care este reînnoit angajamentul său faţă de Laborator va fi de asemenea necesară la fiecare audit de reacreditare ISO 17025.

6.4.2   Documentarea anuală a numărului de teste

Laboratorul va raporta periodic la AMA rezultatele de la toate testele realizate, pe formulare specifice. AMA va monitoriza volumul de teste realizat de Laborator. Dacă numărul de Probe scade sub 1500 pe an, acreditarea AMA a Laboratorului va fi suspendată sau revocată conform Secţiunii 6.4.8.

6.4.3   Acreditarea flexibilă

Laboratoarele acreditate de AMA pot adăuga sau modifica metodele ştiinţifice sau pot adăuga analiţi la obiectivul activităţii sale, fără să fie necesară aprobarea organismului care a realizat acreditarea ISO/IEC 17025 a acelui Laborator. Orice metodă sau procedură analitică trebuie selectată corespunzător, validată şi inclusă în obiectivul Laboratorului la următorul audit ISO dacă utilizarea ei continuă.

6.4.4   Documentul privind îndeplinirea Codului Etic pentru laboratorul AMA

Directorul Laboratorului trebuie să trimită la AMA o scrisoare de conformitate în fiecare an.

Laboratorului i se poate cere să prezinte documentaţie privind conformitatea cu prevederile Codului Etic (Anexa B).

6.4.5   Documentul privind activităţile de cercetare realizate

Laboratorul trebuie să prezinte un raport anual înfăţişând rezultatele cercetărilor şi dezvoltărilor din domeniul controlului doping şi al răspândirii rezultatelor. Laboratorul va prezenta de asemenea planurile de cercetare şi de dezvoltare pentru anul următor.

6.4.6   Documentul privind împărtăşirea cunoştinţelor

Laboratorul va trebui să furnizeze un raport anual privind împărtăşirea cunoştinţelor cu toate celelalte Laboratoare acreditate de AMA.

6.4.7 Participarea la auditurile periodice AMA/ISO şi la auditul de reacreditare

AMA îşi rezervă dreptul de a inspecta şi de a face auditul Laboratorului în orice moment. Informarea privind auditul/inspecţia va fi trimisă în scris Directorului de Laborator. In circumstanţe excepţionale, auditul/inspecţia va fi neanunţat.

6.4.7.1     Auditul de reacreditare AMA/ISO

Laboratorul trebuie să primească acreditarea ISO/IEC 17025 inclusiv conformitatea cu Aplicarea ISO 17025 în Analiza Probelor de Control Doping (secţiunea 5 din acest document). Echipa de audit poate include un Consultant AMA care să completeze echipa de audit selectată de organismul naţional de acreditare, pentru auditul de reacreditare.

Copii ale raportului rezumat de audit, precum şi răspunsurile Laboratorului trebuie trimise la AMA. Laboratorul va trimite de asemenea o copie a certificatului ISO 17025, obţinut de la organismul naţional de certificare.

6.4.7.2 Auditul periodic ISO

In anii în care este cerut un audit periodic ISO/IEC 17025, Laboratorul va trimite la AMA o copie a oricărui audit extern şi evidenţa acţiunilor corective pentru orice neconformitate.

6.4.8 Raportul şi recomandarea AMA

AMA va examina în fiecare an îndeplinirea de către Laborator a cerinţelor menţionate în secţiunile 4 şi 5. Cu excepţia auditului de reacreditare şi şi a altor audituri cerute ad-hoc, examinarea anuală constă într-un audit documentar. AMA poate cere o documentare din partea Laboratorului. Nefurnizarea de către Laborator a informaţiei cerute pentru evaluarea performanţei, până la o dată specificată, va fi considerată drept un refuz de a coopera şi va duce la Suspendarea sau Revocarea acreditării.

AMA va examina toate realizările Laboratorului în luarea deciziilor privind acreditarea în continuare. Performanţele Laboratorului solicitant privind aspecte din standardele descrise în secţiunea 5 (cum ar fi perioade de revenire, conţinutul Setului de Documente şi datele de la organizaţiile cliente) pot fi considerate la acest audit.

6.4.8.1     Menţinerea acreditării

In cazul în care Laboratorul şi-a păstrat performanţa în mod satisfăcător, AMA va recomanda Comitetului Executiv al AMA reacreditarea Laboratorului.

6.4.8.2     Suspendarea acreditării

Ori de câte ori AMA are motive să creadă că Suspendarea poate fi cerută şi că este necesară o acţiune imediată pentru a proteja interesele AMA şi ale Mişcării Olimpice, AMA va putea suspenda imediat acreditarea Laboratorului. Dacă este necesar, o astfel de decizie poate fi luată de Preşedintele Comitetului Executiv AMA. Exemple de acţiuni care pot duce la suspendarea acreditării:

•    Suspendarea acreditării ISO 17025;

•    neluarea de măsuri corespunzătoare de corectare după o activitate nesatisfăcătoare;

•    neîndeplinirea oricărei cerinţe sau standard listate în Standardul Internaţional pentru Laboratoare (inclusiv anexa A - Testarea competenţei);

•    necooperarea cu AMA sau cu Autoritatea relevantă de Testare în asigurarea documentării;

•    neîndeplinirea Codului Etic pentru laboratoarele AMA.

AMA poate recomanda în orice moment Suspendarea acreditării, pe baza rezultatelor Programului de testare a competenţei.

Perioada şi termenii Suspendării vor fi proporţionali cu gravitatea neîndeplinirii sau a lipsei de performanţă şi cu nevoia de a asigura testări corecte şi sigure ale Sportivilor. O perioadă de Suspendare va dura până la 6 luni, perioadă în care orice neconformitate va trebui corectată. Dacă neconformitatea nu este corectată în timpul perioadei de Suspendare, acreditarea Laboratorului va fi revocată.

In caz de neconformitate, AMA poate suspenda Laboratorul de la realizarea analizelor pentru oricare Substanţă Interzisă. Dacă AMA stabileşte că neconformitatea se limitează la o clasă de Substanţe Interzise, AMA poate limita suspendarea pentru analizarea clasei de compuşi la care s-a produs neconformitatea.

6.4.8.3     Revocarea acreditării

Comitetul Executiv AMA revocă acreditarea oricărui Laborator acreditat pe baza acestor prevederi, dacă AMA stabileşte că Revocarea este necesară pentru a asigura deplina siguranţă şi precizie a testărilor de droguri şi raportarea corectă a rezultatelor de la testări. Revocarea acreditării se poate baza, fară a se limita, pe următoarele considerente:

•    Pierderea acreditării ISO 17025;

•    Performanţe nesatisfăcătoare în analizarea şi raportarea rezultatelor de la testările de droguri;

•    Participarea nesatisfacătoare la evaluarea performanţelor sau ca urmare a auditurilor ad-hoc la Laborator;

•    Neluarea de măsuri corespunzătoare de corectare, în urma unei performanţe nesatisfacătoare, fie la Testare, fie intr-un test de competenţă;

•    Incălcare materială a acestui standard sau a altei condiţii stabilite pentru Laborator de către AMA;

•    Necorectarea unei neconformităţi cu oricare din cerinţele sau standardele listate în Standardul Internaţional pentru Laboratoare (inclusiv Anexa A - Teste de competenţă) pe timpul unei perioade de Suspendare;

•    Lipsa de cooperare cu AMA sau cu autoritatea de testare relevantă în timpul etapei de Suspendare;

•    Gravă încălcare a Codului Etic;

•    Condamnarea oricărei persoane cu funcţie cheie pentru orice delict având legătură cu activităţile laboratorului; sau

•    Orice altă cauză care afectează din punct de vedere material capacitatea laboratorului de a asigura deplina siguranţă şi acurateţe a testărilor de droguri şi raportarea corectă a rezultatelor.

Un Laborator a cărui acreditare a fost revocată nu are dreptul de a realiza Testări de Control Doping pentru nici o Autoritate de Testare.

Dacă un Laborator a cărui acreditare a fost revocată solicită acreditarea, va începe procedura exact ca un laborator nou, conform celor descrise în secţiunea 4.1, în afara cazului că ar exista circumstanţe sau justificări excepţionale, care pot fi stabilite numai de AMA. In cazul unor circumstanţe excepţionale, AMA va stabili ce paşi vor fi întreprinsi înainte de a se acorda noua acreditare.

6.4.9  Notificarea

6.4.9.1     Notificarea în Scris

Când un Laborator este suspendat sau AMA doreşte să revoce acreditarea, AMA va trebui să trimită Laboratorului o înştiinţare în scris cu privire la Suspendare sau la Revocarea propusă, prin fax, curier, poştă recomandată sau confirmare de primire.

Inştiinţarea va cuprinde:

1.   motivul suspendării sau revocării propuse;

2.   termenii suspendării sau revocării propuse; şi

3.   perioada de suspendare.

6.4.9.2     Data Efectivă

O Suspendare este imediat efectivă. O Revocare propusă este efectivă în 30 de zile calendaristice de la data înştiinţării scrise sau, dacă se cere revizuirea, la hotărârea AMA de a se reţine Revocarea propusă. Un Laborator care a primit înştiinţarea că acreditarea sa este pe cale de a fi revocată va fi suspendat până când Revocarea este definitivă sau este anulată de AMA. Dacă AMA decide să nu menţină Suspendarea sau Revocarea propusă, Suspendarea se va încheia imediat, iar orice revocare propusă nu se va aplica.

6.4.9.3     Inştiinţarea Publică

AMA va comunica imediat tuturor autorităţilor publice naţionale relevante, Organizaţiilor Anti-Doping Naţionale, Comitetelor Olimpice Naţionale, Federaţiilor Internaţionale şi CIO numele şi adresa oricărui Laborator a cărui acreditare a fost suspendată sau revocată şi numele oricărui Laborator căruia i s-a ridicat Suspendarea.

AMA va trimite oricărei Autorităţi de Testare, în urma unei cereri în scris, hotărârea în scris a AMA de a menţine sau de a anula Suspendarea sau Revocarea propusă.

6.4.10       Costurile reacreditării

Anual AMA va factura Laboratorul pentru o parte a costurilor asociate procesului de reacreditare. Laboratorul va suporta cheltuielile de transport şi cazare ale reprezentantului (reprezentanţilor) AMA, în eventualitatea inspecţiilor ad-hoc.

6.4.11     Emiterea şi publicarea certificatului de acreditare

Dacă menţinerea acreditării este aprobată, Laboratorul va primi un certificat semnat de un reprezentant AMA autorizat corespunzător, drept recunoaştere a acreditării. Un asemenea certificat va specifica numele Laboratorului şi perioada pentru care certificatul va fi valabil. Certificatele pot fi eliberate după data efectivă, cu efect retroactiv.

6.5     Cerinţele de acreditare pentru instalaţiile satelit la marile competiţii

In general, cerinţele legate de timpul de raportare la marile competiţii fac necesar ca instalaţiile Laboratorului să fie în apropierea locului competiţiei, astfel încât Probele să poată fi predate de personalul de Control Doping de la Competiţie. Acest lucru poate face necesară reamplasarea unui Laborator existent pe o perioadă de timp suficientă pentru a valida operaţii la instalaţiile satelit şi pentru a realiza testările pentru competiţie.

In împrejurări extraordinare, Probele pot fi trimise la sediul existent al Laboratorului. Trebuie să existe o înţelegere între Organizatorul Marelui Eveniment şi AMA în sensul că cerinţele de testare, cum ar fi periodizarea şi drepturile Sportivului sunt menţinute în orice eventualitate. Dacă Laboratorul funcţionează la sediul său obişnuit, cerinţele menţionate mai jos privind instalaţiile nu se vor aplica. Laboratorul va trebui totuşi să raporteze în privinţa personalului, echipamentului şi transportării probei.

Laboratorul va răspunde de comunicarea regulată la AMA a datelor actualizate privind dezvoltarea instalaţiilor de testare.

6.5.1   Participarea la vizita/inspecţia iniţiala a AMA/ISO

AMA poate vizita instalaţiile Laboratorului de îndată ce este posibil, pentru a stabili dacă acestea sunt adecvate. Costurile unei astfel de vizite vor fi suportate de Laborator. Un accent deosebit se va pune pe oportunitatea considerentelor de securitate, pe dispunerea spaţiilor, pentru a asigura separarea adecvată a diferitelor părţi din Laborator şi pentru a asigura o examinare preliminară a altor elemente cheie de sprijin.

6.5.2   Documentul ISO/IEC 17025 de acreditare a instalaţiilor satelit

Cu cel puţin o lună înainte de o mare Competiţie, Laboratorul trebuie să prezinte documentaţia în sensul că organismul naţional de acreditare a acordat acreditarea ISO/IEC pentru instalaţia satelit, în conformitate cu Aplicarea ISO/IEC în Analiza Probelor de Control Doping (secţiunea 5). AMA poate solicita ca un consultant al AMA să fie prezent la auditul organismului naţional de acreditare a instalaţiei satelit. Costurile AMA asociate unui astfel de audit vor fi suportate de Laborator.

5.3 Completarea unui raport anterior competiţiei privind instalaţiile şi personalul

Cu cel puţin o lună înainte de Competiţie, Laboratorul trebuie să raporteze:

•    Lista cu personalul Laboratorului

•    Lista cu cercetătorii din personal care nu sunt în mod normal folosiţi de Laborator (dacă se solicită)

•    Planul de pregătire pentru noul personal ştiinţific

•    Lista cu echipamentul şi resursele instrumentare

•    Manual   de   procedură  specific   instalaţiei   satelit,   incluzând   metode analitice

•    Rezumatul procesului  de gestionare a rezultatelor,  incluzând criterii pentru determinarea rezultatelor pozitive şi negative

•    Metode de raportare a rezultatelor de la testări într-o manieră sigură către autorităţile corespunzătoare.

Orice schimbare care s-ar produce înainte de competiţie va fi imediat raportată la AMA.

Chiar dacă testarea urmează să aibă loc la instalaţiile obişnuite ale Laboratorului, Raportul de dinaintea Competiţiei va trebui completat, în special în ceea ce priveşte schimbările de personal şi orice echipament suplimentar.

6.5.4   Participarea la auditul AMA de acreditare

AMA poate decide să efectueze un audit ad-hoc independent sau un audit document al instalaţiei satelit. In cazul unui audit ad-hoc, cheltuielile AMA referitoare la acest audit vor fi suportate de Laborator. Auditul poate include analizarea unui set de probe dintr-un test de competenţă. Intreg personalul trebuie să fie de faţă. O atenţie deosebită se va da implicării noilor membri ai personalului pentru evaluarea competenţei lor.

6.5.5   Revederea rapoartelor şi corectarea neconformităţilor identificate

Directorul Laboratorului trebuie să semnaleze şi să corecteze neconformităţile. Documentarea şi raportul de audit privind acţiunile corective trebuie comunicate la AMA.

6.5.6   Eliberarea şi publicarea unui certificat temporar şi limitat de acreditare

Pe baza documentaţiei comunicate, AMA va lua o decizie cu privire la acreditarea Laboratorului. In cazul în care acreditarea este acordată, AMA va elibera o acreditare pentru perioada Competiţiei, având o perioadă potrivită înainte şi după competiţia respectivă.

6.5.7   Monitorizarea şi evaluarea pe timpul competiţiei

AMA poate decide, la discreţia sa, să aibă un observator în Laborator pe timpul competiţiei.   Directorul   Laboratorului   urmează   să   coopereze   deplin   cu observatorul. AMA, împreună cu Organizatorul De Mari Competiţii, va trimite Laboratorului teste de competenţă dublu oarbe.

In cazul unui rezultat pozitiv fals, Laboratorul va înceta imediat să mai testeze clasa de Substanţe şi Metode Interzise. Laboratorul va întreprinde acţiuni corective în termen de 12 ore de la comunicarea rezultatului pozitiv fals. Toate Probele analizate înainte de rezultatul pozitiv fals vor fi reanalizate la clasa de Substanţe şi Metode Interzise la care s-a produs neconformitatea. Rezultatele investigaţiei şi analizei vor fi prezentate la AMA în termen de 24 de ore, în afara cazului în care s-ar fi convenit altfel în scris.

In cazul unui rezultat fals negativ, Laboratorul va trebui să cerceteze cauza fundamentală şi să aplice acţiuni corective în termen de 24 de ore de la comunicarea rezultatului negativ fals. Un grup reprezentativ de Probe, în număr corespunzător pentru a se asigura că riscul de rezultate negative este minim, va fi reanalizat pentru clasa de Substanţe şi Metode Interzise la care s-a produs neconformitatea. Rezultatele investigaţiei şi analizei vor fi comunicate la AMA în termen de 48 de ore, în afara cazului în care s-ar fi convenit altfel în scris.

7.0      Cerinţe în sprijinul Rezultatelor Analitice Pozitive în Procesul de Judecare

In această secţiune sunt descrise procedurile relevante de urmat atunci când un sportiv contestă un Rezultat Analitic Pozitiv în cadrul unei audieri, aşa cum prevede Codul.

7.1      Setul cu documentaţia laboratorului

In sprijinul oricărui Rezultat Analitic Pozitiv, Laboratorul trebuie să asigure Setul cu Documentaţia Laboratorului, descrisă amănunţit în Documentul Tehnic despre Setul cu Documentaţia Laboratorului.

Laboratorul nu este obligat să prezinte nici o documentaţie care nu este inclusă în mod specific în Setul de Documente al Laboratorului. Ca atare, Laboratorul nu are obligaţia de a justifica Rezultatul Analitic Pozitiv prin prezentarea, - fie pentru Autoritatea de Testare, fie ca răspuns la cererile formulate la audieri -, de proceduri standard de operare, documente generale privind gestionarea calităţii (de exemplu, documente obligatorii ISO) sau oricare alt document necerut în mod expres de Documentul tehnic despre setul de documente al laboratorului. Referirile din Standardele Internaţionale pentru Laboratoare la cerinţele ISO sunt doar în scopul general de controlare a calităţii şi nu au aplicabilitate pentru nici o judecare a unui Rezultat Analitic Pozitiv.

PARTEA  A TREIA:   ANEXE

ANEXA A - PROGRAMUL AMA DE TESTARE A COMPETENŢEI

Programul AMA de Testare a Competenţei (PT) este destinat evaluării competenţei Laboratorului şi îmbunătăţirii gradului de uniformitate al rezultatelor testelor dintre diferite Laboratoare, precum şi asigurării oportunităţilor educaţionale pentru Laboratoarele acreditate de AMA. Scopul modelelor individuale de programe de testare va stabili compoziţia şi forma acestora.

1.        Perioada de probă

Programul de testare a competenţei (PT) constituie o parte a evaluării iniţiale, atunci când se solicită acreditarea Laboratorului. Pe lângă trimiterea probelor, în cadrul probelor trimestriale pentru programul PT, AMA va furniza, la cerere, probe din fazele anterioare ale programului PT, în ideea de a permite Laboratorului solicitant să-şi evalueze propriile sale performanţe, în raport cu performanţele Laboratoarelor acreditate.

Toate procedurile legate de gestionarea şi testarea probelor din cadrul programului PT de către Laborator urmează să fie realizate, în cea mai mare măsură posibilă, într-un mod identic cu cel obişnuit pentru Probele de Laborator, în afara cazurilor în care s-ar menţiona altfel. Nu se va face nici un efort pentru optimizarea instrumentelor de lucru (cum ar fi, de exemplu, schimbarea multiplicatorilor sau a coloanelor cromatografice) sau a performanţei metodei înainte de a se efectua analiza probelor din cadrul programului PT, în afara activităţilor planificate de întreţinere. Se vor folosi metode sau proceduri care se întrebuinţează în cadrul probelor de rutină.

Este necesară participarea cu succes la rundele probelor din cadrul programului PT, pe timp de 12-24 de luni, mai înainte ca un Laborator să fie considerat apt pentru acreditare. Probele pentru programul PT vor avea loc cel puţin trimestrial şi vor cuprinde cel puţin 5 (cinci) probe pentru o temă de control. Cel puţin 4 (patru) probe vor conţine Substanţe cu Prag. Vor putea fi incluse probe blank sau modificate.

2.        Perioada de întreţinere/reacreditare

După acreditare, Laboratoarele vor fi controlate în fiecare trimestru cu cel puţin 5 (cinci) probe din programul PT. In fiecare an, cel puţin 2 (doua) probe vor conţine Substanţe cu Prag. Vor putea fi incluse probe blank sau modificate.

Toate procedurile legate de gestionarea şi testarea probelor din cadrul programului PT de către Laborator urmează să fie realizate, în cea mai mare măsură posibilă, într-un mod identic cu cel obişnuit pentru Probele de Laborator, în afara cazurilor în care s-ar menţiona altfel. Nu se va face nici un efort pentru optimizarea instrumentelor de lucru (cum ar fi, de exemplu, schimbarea multiplicatorilor sau a coloanelor cromatografice) sau a performanţei metodei înainte de a se efectua analiza probelor din cadrul programului PT, în afara activităţilor planificate de întreţinere. Nu se vor folosi metode sau proceduri care nu se întrebuinţează în cadrul probelor de rutină.

2.1      Probe "open" în programul PT

Laboratorul poate fi îndrumat să analizeze o probă din programul PT pentru o Substanţă Interzisă specifică. In general, o asemenea abordare se foloseşte în scopuri de pregătire profesională sau pentru strângerea de date.

2.2      Probe „oarbe" în cadrul programului PT

Laboratorul va fi informat că proba este o probă din programul PT, dar nu va cunoaşte conţinutul probei. Performanţa de la probele „oarbe" din programul PT vor fi la acelaşi nivel al probelor „open" sau „neoarbe" din programul PT.

2.3      Raportarea pentru probele de competenţă „open" şi „oarbe"

Laboratorul va raporta la AMA rezultatele probelor „open" şi oarbe din cadrul programului PT în acelaşi mod ca în cazul Probelor de rutină. Pentru unele probe sau seturi de probe din programul PT, Laboratorului i se pot cere informaţii suplimentare.

2.4      Proba dublă „oarbă" de competenţă

Laboratorul va primi seturi de probe, în cadrul programului PT, care nu sunt diferenţiate de probele normale de testare. Probele vor consta în probe „blank", modificate sau pozitive. Aceste probe pot fi folosite pentru evaluarea timpului consumat, a respectării cerinţelor legate de setul de documente şi a altor criterii de performanţă neanalitice, ca şi a competenţei Laboratorului.

3. Compoziţia probei de testare a competenţei

3.1     Descrierea substanţelor

Probele din cadrul programului PT conţin acele Substanţe Interzise, Metaboliţi de Substanţe Interzise şi Marcatori de Substanţe şi Metode Interzise pe care fiecare Laborator acreditat trebuie să fie pregătit să le analizeze în concentraţii care să permită detectarea analiţilor cu ajutorul tehnicilor folosite în mod curent pentru screening. Sunt în general concentraţii care pot fi aşteptate în urina celor care folosesc medicamente. Pentru unii analiţi, compoziţia probei poate să constea din substanţa părinte ca şi din Metaboiiţii majori. Compoziţia actuală a probelor din cadrul programului PT trimise diferitelor Laboratoare poate diferi în cazul unei anumite probe din programul PT, dar pe oricare perioadă anuală, toate Laboratoarele participante urmează să analizeze acelaşi set total de probe.

O probă poate conţine mai mult decât o Substanţă Interzisă, Metabolit sau Marcator de Substanţă sau Metodă Interzisă. O probă din programul PT nu va conţine mai mult de trei substanţe sau Metaboliţi ai acestora sau Marcatori de Substanţe sau Metode Interzise. Este posibil ca proba să conţină mai mulţi Metaboliţi ai unei singure substanţe, care vor indica prezenţa unei anumite Substanţe Interzise. Toţi Metaboliţii detectaţi vor fi raportaţi conform procedurilor standard de operare ale Laboratorului.

3.2     Concentraţiile

Probele din programul PT pot fi contaminate cu Substanţe Interzise şi/sau cu Metaboliţii acestora sau pot proveni din studii de administrare. Pentru Substanţele cu Prag, concentraţia din probă poate fi dirijată, fără a se limita, după unul din următoarele criterii:

(i) cel puţin 20% peste prag fie pentru încercarea iniţială sau pentru testul de confirmare, depinzând de ceea ce se evaluează;

(ii) aproape de pragul limită sau sub acesta, pentru scopuri speciale. In acest caz, Laboratorului i se va cere să analizeze Proba pentru o anumită Substanţă Interzisă, drept parte a unui obiectiv de pregătire profesională şi nu va fi luat în consideraţie la evaluarea destinată obiectivelor programului PT.

Pentru Substanţele fără Prag, concentraţia va fi dirijată., fără a se limita, după unul din următoarele criterii:

(i) Substanţa Interzisă şi/sau Metaboliţii ei majori va fi prezentă în cantităţi mai mari decât Limita Minimă Cerută Pentru Performanţă;

(ii) Substanţa Interzisă şi/sau Metaboliţii ei majori va fi prezentă aproape de limita de detecţie pentru scopuri speciale. In acest caz, Laboratorul va fi îndrumat să analizeze proba pentru o anumită Substanţă Interzisă, drept parte a unui obiectiv de pregătire profesională şi nu se va lua în seamă la evaluarea legată de obiectivele programului PT.

Aceste concentraţii şi tipuri de substanţe pot fi schimbate periodic ca răspuns la unii factori cum sunt schimbările din tehnologia de detectare şi modelele de folosire a substanţelor.

Probele negative nu vor conţine concentraţii pentru nici o substanţă ţintă peste Limita Minimă Cerută Pentru Performanţă, atunci când analiza se face prin metode folosite în mod normal.

3.3     Probe „blank" sau „modificate"

Probele din programul PT includ probe care nu conţin substanţe interzise sau probe care au fost modificate în mod intenţionat, prin adăugarea unor substanţe străine în vederea diluării probei, a degradării substanţei analizate sau pentru a o masca pe timpul determinării analitice.

4.       Evaluarea rezultatelor de la testarea competenţei

4.1     Evaluarea rezultatelor cantitative

Atunci când s-a raportat o determinare cantitativă, rezultatul poate fi înregistrat pe baza valorii reale sau a valorii de consens a probei analizate şi o deviaţie standard care poate fi stabilită fie de rezultatele grupului , fie în funcţie de precizia aşteptată a măsurătorii. Scorul „z" este calculat folosind ecuaţia:

în care x  este valoarea găsită,

x^ este valoarea desemnată,  este valoarea ţintă pentru deviaţia standard.

Deviaţia standard relativă ţintă se va stabili astfel încât un scor „z" absolut între 2 (doi) şi 3 trei) va fi considerat drept o performanţă discutabilă. Un scor „z" mai mare de 3 (trei) este considerat drept o performanţă neacceptabilă.

In plus, suma recalculată a scorului (RSZ) şi suma recalculată a scorului la pătrat (RSSZ) vor fi calculate. Atunci când rezultatul „n" indică o tendinţă estimată, atunci RSZ-ul, ţinând seAMA de semnul tendinţelor, va reflecta o tendinţă sistematică consistentă. RSSZ-ul, eliminând posibilitatea anulări tendinţei pozitive şi negative, oferă un alt indicator al tendinţei. RSZ-ul şi RSSZ-uI sunt calculate pe bazaurmătoarelor ecuaţii:

în care „m" reprezintă numărul de teste.

4.2           Perioada de probă

4.2.1   Orice rezultat fals pozitiv raportat descalifică automat un Laborator în ceea ce priveşte ulterioara sa acreditare. Laboratorul va putea fi recalificat după ce va furniza o documentaţie care să satisfacă AMA, în sensul că s-au luat măsuri de remediere şi de prevenire.

4.2.2   Un Laborator care a depus cerere de acreditare urmează să obţină un nivel general de 90% pentru testele din programul PT cerute pentru perioada de probă, respectiv va trebui să identifice şi să confirme corect 90% din totalul de teste privind substanţele (calitativ incluzând teste modificate).

4.2.3   Un laborator care a depus cerere de acreditare urmează să obţină un scor „z" satisfăcător pentru orice rezultat cantitativ raportat, bazat pe media a trei determinări în replică. In vederea acreditări, se cere un rezultat cantitativ pentru substanţele cu prag. Deviaţia standard relativă va fi corespunzătoare cu datele validării.

Orice Laborator care nu reuşeşte să atingă rezultatul satisfăcător de cel puţin 90% din determinările cantitative, pe timpul perioadei de probă, nu va mai fi luat în consideraţie pentru evaluarea următoare. Dacă Laboratorul primeşte mai puţin de 10 teste cantitative pe an, i se va permite un singur rezultat nesatisfăcător, în materie de apreciere cantitativă, în cadrul programului PT, într-o perioadă de 12 luni. Laboratorul va putea fi reacreditat după ce va furniza o documentaţie care să satisfacă AMA în sensul că s-au luat măsuri de remediere şi de prevenire.

4.3     Perioada de întreţinere şi de reacreditare

4.3.1 Nu se acceptă nici o identificare fals pozitivă pentru nici o substanţă, iar următoarea procedură se va aplica într-o asemenea situaţie:

i) Laboratorul va fi informat imediat de AMA despre eroarea unui rezultat fals pozitiv.

ii) Laboratorul va trimite la AMA o explicaţie scrisă cu motivele erorii, în termen de 5 (cinci) zile lucrătoare. Această explicaţie va include prezentarea tuturor datelor controlului calitativ de la setul de teste care a inclus proba cu rezultat pozitiv fals, dacă eroarea este considerată a fi tehnică/ştiinţifică.

iii) AMA va examina prompt explicaţiile Laboratorului şi va decide asupra acţiunii ulterioare, dacă este cazul.

iv) Dacă se stabileşte că eroarea este administrativă (birocratică, încurcare a probelor etc), AMA va putea cere Laboratorului să ia măsuri de îndreptare pentru a minimaliza producerea unei asemenea eroi în viitor şi, dacă există motive pentru a crede că eroarea ar avea caracter sistematic, ea poate cere Laboratorului să-şi revizuiască şi să reanalizeze probele rulate anterior.

v) Dacă se stabileşte că eroarea este tehnică sau de metodologie, Laboratorului i se poate cere reanalizarea tuturor Probelor la care Laboratorul a dat rezultat pozitiv, din momentul stabilirii definitive a erorii şi până în momentul ultimei runde de teste cu eficienţă satisfăcătoare. O declaraţie purtând semnătura Directorului Laboratorului va atesta retestarea. Laboratorului i se va putea de asemenea cere să comunice tuturor clienţilor ale căror rezultate ar putut fi afectate de eroare, în cadrul sistemului său de managementul caiităţii. In funcţie de tipul de eroare care a dus la rezultatul pozitiv fals, retestarea se poate limita la o substanţă, la o clasă de Substanţe sau Metode Interzise sau poate include orice substanţă interzisă. Laboratorul va comunica imediat la AMA dacă rezultatul unei Probe, transmis unui client, a fost detectat drept rezultat pozitiv fals. AMA poate suspenda sau revoca acreditarea Laboratorului. Totuşi, în cazul unei erori mai puţin serioase, pentru care s-au efectuat deja corectări efective, având asigurarea că eroarea nu se va mai produce, AMA poate hotărî să nu se întreprindă nici o acţiune,

vi) Pe perioada în care i s-a cerut să rezolve eroarea, Laboratorul rămâne acreditat, dar cu precizarea că are un rezultat pozitiv fals în curs de rezolvare. Dacă AMA hotărăşte suspendarea sau revocarea acreditării Laboratorului, statutul oficial al Laboratorului devine de „Suspendat" sau „Revocat", până când Suspendarea sau Revocarea este ridicată sau orice proces este încheiat.

4.3.2   Un Laborator acreditat trebuie să identifice corect un procent de 100% din Substanţele Interzise pentru a trece runda de probe din programul PT. El trebuie să identifice şi să confirme corect 100% din totalul de probe din programul PT (calitativ incluzând probe modificate).

4.3.3   Un Laborator acreditat trebuie să obţină scoruri „z" satisfăcătoare pentru orice rezultat cantitativ, raportate pe baza mediei a trei determinări în replică. In cazul acreditării, se cere un rezultat cantitativ pentru substanţele cu prag. Deviaţia standard relativă va fi corespunzătoare cu datele validării.

Orice Laborator care nu reuşeşte un scor satisfăcător pentru determinări cantitative va fi considerat nereuşit la evaluarea acelei probe. Laboratorul trebuie să obţină un rezultat satisfăcător de 90% din testele cantitative pe timp de un an. Dacă Laboratorul primeşte mai puţin de 10 probe pentru determinări cantitative într-un an, Laboratorului i se poate permite un singur rezultat nesatisfăcător în determinarea cantitativă din cadrul programului PT, de-a lungul unei perioade de 12 luni.

4.4. Laboratoarele care n-au reuşit în runda de testări privind competenţa vor fi informate imediat de către AMA. Laboratoarele trebuie să ia şi să raporteze la AMA acţiuni de corectare în termen de 30 de zile calendaristice. Laboratoarele pot fi altfel sfătuite de AMA să întreprindă acţiuni de corectare pentru un anumit motiv sau să-şi modifice acţiunile de corectare raportate în prealabil la AMA. Acţiunea de corectare raportată la AMA va fi aplicată în cadrul operaţiilor de rutină ale Laboratorului. Greşeli repetate de acelaşi gen vor determina AMA să solicite acţiuni de corectare.

Laboratoarele care au greşit două runde consecutive din schema programului PT vor fi imediat suspendate. Laboratorului respectiv i se va cere să furnizeze documentaţie asupra acţiunii de corectare, în termen de 10 zile lucrătoare de la notificarea Suspendării. Neexecutarea va duce la Revocarea imediată a acreditării. Ridicarea Suspendării se va face numai atunci când s-a întreprins acţiunea de corectare şi aceasta a fost raportată către AMA. AMA poate alege, la discreţia sa, trimiterea către Laborator de probe suplimentare în cadrul programului PT sau să ceară ca Laboratorul să fie re-auditat, pe cheltuielile Laboratorului, după ce a oferit rezultate satisfăcătoare pentru o nouă rundă de testare a competenţei.

4.5     AMA va evalua performanţele anuale ale tuturor Laboratoarelor acreditate.

ANEXA B - CODUL ETIC PENTRU LABORATOARE

1.        Confidenţialitatea

Şefii de Laboratoare, delegaţii acestora şi personalul Laboratoarelor nu vor discuta şi nu vor comenta faţă de mass-media rezultatele individuale înainte de încheierea oricărui caz fără consimţământul organizaţiei care a furnizat Laboratorului proba şi al organizaţiei căreia îi revin Rezultatele Analitice Pozitive spre judecare.

2.        Cercetarea

Laboratoarele pot participa la programe de cercetare cu condiţia ca directorul Laboratorului să fie convins de buna credinţă {bona fide) a acestora, programele urmând să aibă aprobarea etică corespunzătoare (de exemplu a subiecţilor umani),

2.1.     Cercetarea în Sprijinul Controlului Doping

Laboratoarele urmează să dezvolte un program de cercetări şi de dezvoltare în vederea fundamentării ştiinţifice a Controlului Doping, Această cercetare poate consta în dezvoltarea de noi metode sau tehnologii, pentru caracterizarea farmacologică a unui nou agent de dopaj, pentru caracterizarea unui agent sau metode de mascare şi pentru alte probleme relevante din domeniul Controlului Doping.

2.2.     Subiecţii umani

Laboratoarele trebuie să respecte Acordurile de la Helsinki şi orice standard naţional aplicabil privind implicarea subiecţilor umani în cercetări.

Consimţământul informat al voluntarilor va trebui obţinut de asemenea de la subiecţii umani pentru orice studiu privind administrarea de medicamente în scopul dezvoltării unei Colecţii de Referinţă sau materiale pentru testarea competenţei.

2.3.     Substanţe controlate

Laboratoarele vor îndeplini legile naţionale relevante privind mânuirea şi depozitarea substanţelor controlate (ilegale).

3.        Testarea

3.1.    Competiţiile

Laboratoarele vor accepta şi analiza doar Probe provenind din surse cunoscute în cadrul programelor de Control Doping desfăşurate în competiţiile organizate de organizaţiile naţionale şi internaţionale care conduc sportul. Acestea cuprind federaţii naţionale şi internaţionale, Comitete Naţionale Olimpice, asociaţii naţionale, universităţi şi alte organizaţii similare. Această regulă se aplică sporturilor Olimpice şi ne-Olimpice.

Laboratoarele vor face diligentele necesare pentru a se convinge că probele au fost colectate în conformitate cu Standardele Internaţionale pentru Testări ale Codului Mondial Anti-Doping sau cu Standardele internaţionale pentru controalele doping (ISO/PAS 18873) sau cu alte ghiduri similare. Aceste ghiduri trebuie să cuprindă colectarea de Probe Divizate, prevederi privind securitatea corespunzătoare a containerelor de Probe şi condiţii formale lanţului de custodie.

3.2.    In afara competiţiei

Laboratoarele vor accepta Probe luate pe timpul antrenamentelor (sau în afara competiţiei) numai dacă sunt îndeplinite simultan următoarele condiţii:

(a)    Probele   au    fost   colectate    şi    sigilate    în    condiţiile   general predominante în competiţii, conform Secţiunii 3.1 de mai sus;

(b) Dacă colectarea constituie o parte a unui program anti-doping; şi

(c) Dacă se vor lua sancţiuni corespunzătoare într-un caz pozitiv.

Laboratoarele nu vor accepta Probe, fie pentru screening sau identificare, din partea unor surse comerciale sau de alt gen atunci când condiţiile din paragraful de mai sus nu sunt îndeplinite simultan.

Laboratoarele nu vor accepta Probe de la Sportivi individuali, pe o bază particulară, sau de la indivizi sau organizaţii care acţionează în numele lor.

Aceste reguli se aplică sporturilor Olimpice şi ne-Olimpice.

3.3     Clinice sau medico-legale

Uneori Laboratoarelor li se cere să analizeze o Probă pentru o substanţă interzisă sau pentru o substanţă endogenă despre care se presupune că ar proveni de la o Persoană spitalizată sau bolnavă, în scopul de a-l ajuta pe medic în procesul de diagnosticare. In aceste împrejurări, directorul Laboratorului trebuie să explice solicitantului problema pre-testării şi să să-şi dea apoi acordul pentru analizarea Probei numai dacă o scrisoare însoţeşte Proba şi confirmă în mod explicit că Proba este pentru un diagnostic medical sau pentru scopuri terapeutice.

Scrisoarea trebuie de asemenea să explice raţiunea medicală a testării.

Pot fi asumate lucrări de ajutorare a cercetărilor medico-legale, dar se vor face diligentele necesare pentru a se asigura că lucrările sunt cerute de o agenţie sau de un organism corespunzător. Laboratorul nu se va angaja în testări sau expertize care ar pune sub semnul întrebării integritatea persoanei sau valabilitatea ştiinţifică a lucrărilor realizate în cadrul programului anti-doping.

3.4     Alte testări

Dacă Laboratorul acceptă Probe de la o instituţie care nu este Autoritatea de Testare recunoscută de Codul Mondial Anti-Doping, Directorului Laboratorului îi revine răspunderea de a se asigura că orice Rezultat Analitic Pozitiv va fi prelucrat conform Codului, şi că rezultatele nu vor putea fi folosite în nici un fel de către Sportiv sau o Persoană asociată pentru a evita detecţia.

Laboratorul nu se va angaja în testări care ar submina sau ar provoca daune programului antidoping al AMA. Laboratorul nu va furniza rezultate care într-un fel ar sugera sprijinirea unor produse sau servicii pentru Sportivi sau pentru autorităţile sportive. Laboratorul nu va furniza servicii de testare în apărarea unui Sportiv în cazul judecării unui Control Doping.

3.5.     Distribuirea informaţiilor şi a resurselor

3.5.1   Substanţe noi

Laboratoarele acreditate de AMA pentru Controlul Doping vor informa AMA atunci când detectează sau suspectează un nou agent doping.

Atunci când este posibil, Laboratoarele vor distribui informaţii privind detectarea unor posibili noi sau greu de detectat agenţi de dopaj.

3.5.2   Difuzarea cunoştinţelor

Difuzarea cunoştinţelor va consta în, fără a se limita la, diseminarea de informaţii privind noi Substanţe şi Metode Interzise şi detectarea lor în termen de 60 (şaizeci) de zile de la descoperire. Aceasta se poate face prin participarea la reuniuni ştiinţifice, prin publicarea de rezultate ale cercetărilor, prin difuzarea unor detalii specifice din metodologia necesară detectării şi lucrând împreună cu AMA la difuzarea informaţiilor prin prepararea unei substanţe de referinţă sau a unui studiu privind excreţia biologică sau a unor informaţii referitoare la retenţia cromatografică şi spectrul de masă al substanţei sau al Metaboliţilor acesteia. Directorul Laboratorului sau personalul acestuia va participa la realizarea unor standarde de bună practică şi vor întări uniformizarea testării în sistemul Laboratoarelor  acreditate  de AMA.  Un  exemplu în  acest sens va fi stabilirea unor standarde de raportare pentru determinarea Datelor Analitice Pozitive,

4.        Conduita în detrimentul programului anti-doping

Personalul Laboratorului nu se va angaja într-un comportament sau în activităţi care să submineze sau să dăuneze programului antidoping al AMA, al unei federaţii internaţionale, al unei Organizaţii Naţionale Anti-Doping, al unui Comitet Naţional Olimpic, al unui Comitet Care Organizează Mari Competiţii sau al Comitetului Internaţional Olimpic. Un asemenea comportament ar putea cuprinde, fără a se limita la, îndemnarea la fraudă, deturnarea, sperjurul etc, care ar putea da naştere la dubii în privinţa integrităţii programului anti-doping.

Nici un angajat sau consultant de Laborator nu va acorda sfaturi, îndrumări sau informaţii Sportivilor sau altora cu privire la tehnicile sau metodele de mascare a detecţiei, la modificarea metabolismului sau la oprirea excreţiei Substanţelor Interzise sau a Marcatorilor unei Substanţe sau metode interzise, pentru a evita un Rezultat Analitic Pozitiv. Nimeni din personalul Laboratoarelor nu va acorda asistenţă unui Sportiv pentru a evita colectarea unei Probe. Acest paragraf nu interzice prezentări făcute în vederea educării Sportivilor, studenţilor sau a altora în privinţa programelor anti-doping sau a Substanţelor şi Metodelor Interzise.

ANEXA C - LISTA DOCUMENTELOR TEHNICE

Titlul

Numărul documentului

Numărul versiunii

Data

efectivă

Lanţul     Intern     de     Custodie     al Laboratorului

TD2003LCOC

1.2

1 ian. 2004

Setul cu Documente ale Laboratorului

TD2003LDOC

1.3

1 ian. 2004

Limitele    Minime    de    Performanţă Cerute pentru Detectarea Substanţelor Interzise

TD2004MRPL

1.0

15feb.2004

Criterii      de      Identificare      pentru Incercările       Calitative       Incluzând Cromatografie    şi    Spectrometrie    în Masă

TD2003IDCR

1.2

1 ian. 2004

Raportarea Norandrosteronului

TD2004NA

1.0

13aug.2004

Ghid de Raportare şi Evaluare pentru Testosteron, Epitestosteron, Raport T/E şi alţi Steroizi Endogeni

TD2004EAAS

1.0

13aug.2004

Armonizarea       Metodelor       pentru Identificarea  Epoetinei  Alfa şi  Beta (EPO) şi a Darbepoetinei Alfa (NESP) prin IEF-Dublă Spotare şi Detecţie în Chemiluminiscentă

TD2004EPO

1.0

15ian.2005

Măsurarea Incertitudinii în Analizele Anti-Doping

în viitor

Ghid        de        Raportare        pentru Cromatografie    de    Gaze/Combustie/ Raport   Izotopic   -   Spectrometrie   de Masă

în viitor

Ghid de Raportare pentru Salbutamol şi alţi beta-2 agonişti

în viitor

AGENŢIA MONDIALĂ ANTI-DOPING

Intră în vigoare la 1 iulie 2004

ADDENDUM LA STANDARDUL INTERNAŢIONAL PENTRU LABORATOARE

CERINŢE PENTRU ANALIZA ANTI-DOPING A SÂNGELUI, PLASMEI, SERULUI SAU ALTOR FRACŢII SANGVINE

Pentru detectarea practicilor doping din sport, s-au dezvoltat şi teste anti-doping pe matrice de sânge, teste ce pot fi aplicate atât sângelui în ansamblu cât şi unor fracţii sangvine (de ex. plasma, serul).

Aşa cum s-a stabilit, Codul Mondial Anti-Doping-Standardul Internaţional pentru Laboratoare nu acoperă în întregime procedurile de manipulare şi analiză a sângelui din Laboratoarele anti-doping. Dispoziţiile 5.2.4.4.1 din Standardul Internaţional pentru Laboratoare se referă la cerinţele specifice pentru analiza sângelui care vor fi promulgate separat.

Prezentul document este menit să completeze sau să modifice Standardul Internaţional pentru Laboratoare existent, să solicite adhoc Laboratoarelor cerinţe pentru manipularea şi analiza Probelor de sânge în cadrul analizei anti­doping.

Textul oficial al Anexei la Standardul Internaţional pentru Laboratoare va fi susţinut de AMA şi va fi publicat în engleză şi franceză. In cazul unei neconcordanţe între versiunile în engleză şi franceză, versiunea în limba engleză va prevala.

Cerinţe specifice pentru analiza sângelui sau a fracţiilor sangvine

In orice Secţiune care se referă la urină şi în care se face trimitere la prezentul document, termenii sânge, plasmă sau ser vor fi înlocuiţi în mod corespunzător. Dacă nu se stabileşte altfel, nu există echivalenţă între sânge, plasmă sau ser şi informaţiile sau testul de stabilitate a urinei şi orice referire la acestea trebuie eliminată.

Următoarele puncte din Secţiunea 5 a Standardului Internaţional pentru Laboratoare se aplică analizelor Probelor de sânge:

5.1     şi toate subpunctele;

5.2.1  şi toate subpunctele;

5.2.2   şi toate subpunctele, cu excepţia subpunctelor 5.2.2.5 şi 5.2.2.6, care sunt înlocuite de următoarele:

Prevederile de la 5.2.2.5 şi 5.2.2.6 se aplică plasmei, serului sau altor fracţii sangvine care nu conţin celule de sânge. Probele vor fi refrigerate de la primire până la analiză şi, atunci când este posibil, după ce s-a efectuat alicotarea pentru analiză. Laboratorul va păstra Probele A şi B timp de minim 3 luni după ce Autoritatea pentru Testare primeşte raportul negativ. Probele vor fi păstrate refrigerate în condiţii adecvate. Probele care prezintă neregularităţi se vor păstra refrigerate o perioadă de minim 3 luni după înaintarea raportului către Autoritatea pentru Testare.

Probele de sânge sau fracţiile sangvine care conţin celule intacte vor fi depozitate la o temperatură de aproximativ 4°C de la primire şi trebuie să fie analizate în 48 de ore. Atunci când este posibil, după ce s-a efectuat alicotarea pentru analiză, Probele vor fi depozitate din nou la 4°C. Laboratorul anti-doping va păstra Probele A şi B, cu sau fără Rezultat Analitic Pozitiv, timp de minim 1 lună după ce Autoritatea pentru Testare primeşte raportul analitic final (Proba „A" sau „B").

5.2.3   şi toate subpunctele;

5.2.4   şi toate subpunctele, cu excepţia 5.2.4.1, 5.2.4.3.1.1, 5.2.4.2.1, 5.2.4.2.4, 5.2.4.3.1.2 şi 5.2.4.3.2.1 care sunt înlocuite sau modificate acolo unde este necesar cu următoarele:

5.2.4.3.1.1 Testele de Screening şi confirmare pot fi efectuate iniţial pe acelaşi alicot al Probei. Testul trebuie repetat pe alt alicot al Probei pentru a se asigura faptul că rezultatele testului iniţial sunt repetabile pe acelaşi flacon de Probă,

Detectarea transfuziei de sânge se bazează pe utilizarea anticorpilor multipli şi pe citometrie de curgere pentru a se evidenţia câţiva antigeni ai celulelor roşii din sânge. In consecinţă, articolul 5.2.4.3.1.3 nu se aplică pentru acest tip de analiză imuno-chimică.

5.2.4.3.2.1, pentru confirmarea Probei „B" a sângelui sau a fracţiei sangvine conţinând doar celule de sânge, analiza Probei „B" se va efectua în 30 de zile de la înştiinţarea despre un Rezultat Analitic Pozitiv al Probei „A".

5.2.5 şi toate subpunctele;

5.2.6 şi toate subpunctele cu excepţia 5.2.6.4, 5.2.6.7 şi 5.2.6.8;

5.3      şi toate subpunctele;

5.4   şi toate subpunctele cu excepţia 5.4.4.1, 5.4.4.2.2, 5.4.4.3, 5.4.6 şi 5.4.7 care sunt modificate acolo unde este posibil, după cum urmează:

5.4.4.1          Alegerea metodelor

Pentru analizele din Controlul Doping, metodele nu sunt în general standardizate. Laboratorul va dezvolta, valida şi documenta „in-house" metode pentru substanţele din Lista Interzisă sau pentru Metaboliţii sau Markerii acestora. Metodele vor fi selectate şi validate astfel încât să corespundă scopului.

5.4.4.3          Laboratorul va prevedea o estimare a măsurătorii, acolo unde este posibil.

5.4.6.2          Indrumări pentru Colectare

O colecţie de Probe sau fracţii poate fi obţinută dintr-o matrice biologică după administrarea autentică şi verificabilă a unui amestec trasabil dintr-o Substanţă sau Metodă Interzisă, cu condiţia ca datele analitice să fie suficiente pentru a justifica identitatea Substanţei Interzise sau a Metabolitului sau a Markerului acesteia sau a unei metode.

5.4.7   Asigurarea calităţii rezultatului testului

5.4.7.1          Performanţa Laboratoarelor în ceea ce priveşte analiza matricei de sânge, va fi evaluată de către Agenţia Mondială Anti-Doping, când se consideră necesar, conform principiilor Standardului Internaţional pentru Laboratoare, aplicate în mod specific la proba de sânge.

5.4.7.2          Laboratorul va deţine un sistem de asigurare a calităţii, incluzând efectuarea unor probe oarbe de control al calităţii, care testează competenţa procesului de testare.

5.4.7.3          Performanţa analitică va fi monitorizată prin elaborarea unor scheme de control al calităţii adecvate tipului şi frecvenţei testelor de sânge efectuate de Laborator.

Documente tehnice aplicabile pentru analiza de sânge: Setul de documente al laboratorului Lanţul de custodie intern al laboratorului.

Document Tehnic WADA - TD2003LCOC

Numărul documentului:

TD2003LCOC

Numărul versiunii:

1.2

Intocmit de:

echipa de proiecte WADA

Aprobat de:

Data:

5 iunie 2003

Efectiv de la:

1 ian 2004

LANŢUL DE CUSTODIE INTERN AL LABORATORULUI

In lanţul de custodie al unei Probe individuale există două părţi implicate. Ambele componente trebuie păstrate în Laborator drept parte a înregistrărilor sale de testare. Inregistrarea externă începe la locul de colectare şi asigură faptul că Probele şi rezultatele produse de Laborator au o legătură inechivocă cu sportivul. Inregistrările din cadrul Lanţului de Custodie Intern din Laborator sunt păstrate în cadrul Laboratorului în vederea reflectării procesului de testare şi de localizare a Probei pe timpul testării.

Lanţul de Custodie Intern al Laboratorului este alcătuit dintr-o documentaţie (planuri de lucru, jurnale de lucru, formulare etc.) în care este înregistrată mişcarea Probelor şi a Părţilor din Probe în timpul analizei. Lanţul Intern de Custodie al Laboratorului nu necesită un formular separat. In cadrul Laboratorului, Lanţul Intern de Custodie al Laboratorului va reprezenta o înregistrare continuă a persoanelor care au în păstrare probe sau Părţi din Probe. Atunci când nu sunt în păstrarea unei persoane, se va dovedi prin documente că Proba sau Alicotul se află în interiorul unei zone controlate (a se vedea Standardele Internaţionale pentru Laboratoare pct. 5.4.3.2). Proba sau Alicotul trebuie să se afle în păstrarea unei persoane atunci când se găseşte într-o zonă necontrolată sau nesecurizată a laboratorului. Intrarea în Lanţul Intern de Custodie al Laboratorului se va completa în momentul în care se produce orice schimbare a posesiei. Lanţul Intern de Custodie al Laboratorului trebuie să cuprindă numele sau iniţialele persoanei, data transferării şi motivul transferării posesiei. Semnătura/numele complet al persoanei va apare pe documentaţie cel puţin o dată.

Un lanţ de custodie este necesar atât pentru flacoanele cu proba „A" şi cu proba „B", cât şi pentru fiecare Alicot de probă pregătită pentru procedura de testare, In cazul Probelor, Lanţul Intern de Custodie al Laboratorului va înregistra toate mişcările din momentul primirii la Laborator, trecând prin depozitare şi eşantionare până la destinaţie. In cazul Alicotului, Lanţul Intern de Custodie al Laboratorului va înregistra toate mişcările, de la pregătire la analiză Când un grup de Probe este eşantionat pentru testare, se va putea folosi un Lanţ Intern de Custodie al Laboratorului pentru alicot la screening şi/sau confirmare, legat de Lanţul individual de Custodie Intern al alicotului.

Document Tehnic WADA - TD2003LCOC

Numărul documentului:

TD2003LCOC

Numărul versiunii:

1.2

Intocmit de:

echipa de proiecte WADA

Aprobat de:

Data:

5 iunie 2003

Efectiv de la:

1 ian 2004

Orice corectare legală necesară în document se va face cu o singură linie , iar modificarea va purta iniţialele şi va fi datată de persoana care a efectuat-o. Nu se va accepta ştergerea sau acoperirea cu alb a înscrierii originale.

Lanţul de custodie, împreună cu dovada relevantă a persoanelor identificate în lanţul de păstrare a documentelor vor oferi o înregistrare completă a locului în care se află Proba sau Alicotul.

Document Tehnic WADA - TD2003LDOC

Numărul documentului:

TD2003LDOC

Numărul versiunii:

1.3

întocmit de:

echipa de proiecte WADA

Aprobat de:

Data:

5 iunie 2003

Efectiv de la:

1 ian 2004

SETUL CU DOCUMENTE ALE LABORATORLUI

Setul cu Documente vor fi puse la dispoziţie de laborator ori de câte ori o cer Standardele Internaţionale pentru Laboratoare sau în vederea sprijinirii Rezultatelor Analitice Pozitive, atunci când sunt contestate de Sportiv, Setul va cuprinde informaţiile menţionate mai jos. Fiecare pagină din pachet va fi numerotată consecutiv, iar setul va certifica faptul că este o copie adevărată a datelor şi formularelor originale. Punctele menţionate mai jos nu constituie o listă a diagramelor, formularelor sau documentelor necesare, ci mai degrabă o listă de informaţii necesare în sprijinul rezultatelor analitice. Documentele de lucru ale laboratorului, materialele din calculator şi documentele similare pot fi în limba maternă a personalului laboratorului. Tabelele cu cuprinsuri şi orice diagramă care explică succesiunea etapelor din proces şi oricare altă parte explicativă din Setul cu Documente se va întocmi, dacă se cere, în engleză sau franceză.

Punctele menţionate mai jos constituie singura informaţie pe care Laboratorul trebuie s-o includă în Setul cu Documente. De aceea, Laboratorului nu i se cere să-şi susţină Rezultatele Analitice Pozitive prin proceduri standard de operare, prin documente de managementul calităţii generale (de exemplu, documente de îndeplinire a ISO) sau oricare alt document care nu a fost specificat mai jos drept necesar.

Setul cu Documente va cuprinde următoarele informaţii:

•    Cuprinsul

•    Lista   cu   Personalul   Laboratorului   implicat   în   testare,   incluzând semnăturile şi/sau iniţialele şi funcţiile

•    Formularul de Control pentru Colectarea Probei (formular din lanţul extern de custodie)

•    Documentaţia privind expedierea şi primirea Probei intacte

•    Documentaţia făcând legătura dintre Numărul de Identificare al Probei şi Numărul de Identificare al Laboratorului

•    Lanţul Intern de Custodie a Laboratorului pentru flaconul cu Proba „A"

•    Rezultatele testului privind Integritatea urinei (dacă s-a completat)

Document Tehnic WADA - TD2003LCOC

Numărul documentului:

TD2003LDOC

Numărul versiunii:

1.3

întocmit de:

echipa de proiecte WADA

Aprobat de:

Data:

5 iunie 2003

Efectiv de la:

I ian 2004

•    Date privind analiza Screening

•    Descrierea analizei Screening

•    Documentaţia privind Screening-ul Alicotului în cadrul Lanţului Intern de Custodie al Laboratorului

•    Rezultatele analizei Screening, pe Alicot negativ, pozitiv şi de la sportiv

•    Documentaţia privind orice deviere de la procedurile Screening scrise, dacă este cazul

•    Datele rulării analizei în cadrul aceleiaşi analize sau folosită pentru a verifica performanţa aparaturii sau a operaţiei pe timpul acelei analize

(De exemplu, datele calibrare (tune) pentru spectrometrul de masă; probele de verificare a performanţei cromatografice, dacă există; şi/sau datele privind controlul de calitate, dacă există. Aceasta nu se referă la datele obţinute în alte perioade (de exemplu, datele de validare a metodei).

•    Datele privind Procedura de Confirmare a Probei „A"

•    Descrierea Procedurii de Confirmare

•    Documentaţia privind confirmarea Alicotului în cadrul Lanţului Intern de Custodie al Laboratorului

•    Date privind Procedura de Confirmare pe Alicot negativ, pozitiv şi pentru toate Alicoturile Sportivului

•    Date cantitative sau raporturi şi estimarea incertitudinii, dacă este cazul

•    Documentaţia pentru orice deviere de la procedurile scrise de confirmare, dacă este cazul (De exemplu, modificarea ratei de splitare sau o diluare a probei derivatizate, ca urmare a supraîncărcării probei în GM/MS; aplicarea unei etape suplimentare de purificare; sau o explicaţie privind reanalizarea probei cu un alicot nou).

•    Datele de rulare în cadrul aceleiaşi analize sau folosită pentru a verifica performanţa aparaturii sau a operaţiei pe timpul acelei analize

(De exemplu, datele de calibrare (tune) pentru spectrometrul de masă; probele de verificare a performanţei cromatografice, dacă există şi/sau datele privind controlul de calitate, dacă există. Aceasta nu se referă la datele obţinute în  alte perioade (de exemplu, datele de validare a metodei).

Document Tehnic WADA - TD2003LCOC

 Numărul

documentului:

TD2003LDOC

Numărul versiunii:

1.3

Intocmit de:

echipa de proiecte WADA

Aprobat de:

Data:

5 iunie 2003

Efectiv de la:

1 ian 2004

•    Certificatul de analiză pentru Proba „A" sau Raportul certificat de Testare

•    Documentaţia privind identitatea Probei „B" cu informaţii privind procedura de deschidere şi semnătura sportivului, a reprezentantului sau a înlocuitorului prezent la deschidere

•    Lanţul Intern de Custodie a Laboratorului pentru Flaconul cu Proba „B"

•    Datele privind Procedura de Confirmare a Probei „B"

•    Descrierea Procedurii de Confirmare

•    Documentaţia privind confirmarea Alicotului în cadrul Lanţului Intern de Custodie al Laboratorului

•    Datele Procedurii de Confirmare pentru Alicotul negativ, pozitiv şi pentru toate Alicoturile Sportivului

•    Datele de rulare în cadrul aceleiaşi analize sau folosită pentru a verifica performanţa aparaturii sau a operaţiei pe timpul acelei analize. {Pentru exemple, a se vedea partea privind proba „A ")

•    Date cantitative sau raporturi şi estimarea incertitudinii, dacă este cazul

•    Documentaţia pentru orice deviere de la procedurile scrise de confirmare, dacă este cazul (Pentru exemple, a se vedea partea privind proba „A")

•    Certificatul de Analiză sau Raportul certificat de Testare pentru Proba ,3".

Documentul Tehnic WADA - TD2004MRPL

Numărul documentului:

TD2004MRPL

Numărul versiunii:

1.0

Intocmit de;

echipa de proiecte WADA

Aprobat de:

Comitetul executiv WADA

Data:

15 ianuarie 2004

Efectiv de la:

15 februarie 2004

LIMITE MINIME DE PERFORMANTĂ CERUTE PENTRU DETECTAREA SUBSTANŢELOR INTERZISE

Pentru a fi siguri că toate Laboratoarele de Control Doping pot raporta în mod uniform prezenţa Substanţelor Interzise, a Meiaboliţilor sau a Markerilor acestora, s-a stabilit un nivel minim al capacităţii de detecţie pentru metodele de testare. S-a recunoscut faptul că unele Laboratoare vor fi în stare să identifice o gama mai largă sau concentraţii mai joase de Substanţe Interzise decât alte

Laboratoare. In vreme ce asemenea capacităţi individuale sunt încurajate în vederea îmbunătăţirii întregului sistem, s-a recunoscut totodată că exista o Limită Minimă de Performanţă Cerută (MRPL) la care toate Laboratoarele trebuie să fie capabile să opereze.

MRPL-ul nu constituie un prag şi nici o limită de detecţie sau o limită de cuantificare. Rezultate Analitice Pozitive pot rezulta din concentraţii mai mici decât cele care apar în tabel.

Tabelul de mai jos listează cerinţele generale pentru detectarea concentraţiilor substanţelor reprezentative din clasele de Substanţe Interzise, iar unde este cazul, se indică excepţiile specifice.

Documentul Tehnic WADA - TD2004MRPL

Numărul documentului:

TD2004MRPL

Numărul versiunii:

1.0

întocmit de:

echipa de proiecte WADA

Aprobat de:

Comitetul executiv WADA

Data:

15 ianuarie 2004

Efectiv de la:

15 februarie 2004

Limite Minime Pentru Performanţa Cerută

Clasa interzisă

Exemple/excepţii specifice

Concentraţia

Stimulente(a)

0,5 ug/mL

Stricnina

0,2 ug/mL

Narcotice

0,2 ug/mL

Buprenorfină

10 ng/mL

Agenţi anabolici(a)

10 ng/mL

Clenbuterol

2 ng/mL

Metandienonă(b)

2 ng/mL

Metiltestosteron(c)

2 ng/mL

Norandrosteron

1 ng/mL

Stanozolol(d)

2 ng/mL

Epitestosteron

2 ng/mL

 -blocanti

0,5 ng/mL

Diuretice(e)

0,25 ug/mL

Glucocorticosteroizi

30 ng/mL

Hormoni peptidici

hCG

5 mIU/mL

Pentru compuşi înrudiţi sau pentru principalul metabolit

17-metil-5-androst-l-ene-3, 17-diol

17-metil-5-androstan-3, 17-diol

3u-hydroxzstanozoIol pentru tiazide: metaboliţi şi compuşi de degradare.

Pentru Substanţele fără Prag, Laboratorul va dovedi prin documente, cel puţin o dată pe an (sau ori de câte ori se fac reparaţii majore la aparate) că poate identifica substanţe reprezentative din clasa de compuşi. Atunci când sunt date valori MRPL pentru substanţe specifice, Laboratorul va realiza teste privind asemenea compuşi.

Laboratoarele trebuie să fie capabile să detecteze substanţe la concentraţiile sau deasupra concentraţiilor care apar în tabelul de mai sus.

Este de presupus că aceste concentraţii şi tipuri de substanţe se vor schimba periodic, datorită unor factori cum ar fi modificări în tehnologia de detectare şi în modul de folosire a substanţelor.

Metodele de testare trebuie sa fie de asemenea capabile să stabilească prezenţa Substanţelor cu Prag în concentraţii mai mari decât pragul. Pragurile sunt listate în tabelul de mai jos.

Compusul

Pragul

Carboxi-THC(a)

>15 ng/mL

Catină

>5 ug/mL

Efedrina

>10 ug/mL

Epitestosteron(b)

>200 ng/mL

Metilefedrină

>10 ug/mL

Morfină(c,d)

>1 ng/mL

19-norandrosteron (bărbaţi&femei)(e)

>2 ng/mL

Salbutamol(c,t)

>1 ug/mL

Raportul T/E(g)

a O concentraţie urinară pentru 11-nor-delta 9-tetrahidrocanabinol-9-acid carboxilic (carboxi-THC) mai mare de 15 ng/mL constituie o infracţiune de dopaj şi va trebuiraportată.

b Corectată pentru densitatea de 1,020

c Concentraţia prag se bazează pe suma dintre concentraţia substanţei libere şi a glucuronaţilor conjugaţi.

Morfina într-o concentraţie mai mare de 1 pg/mL constituie o infracţiune de dopaj, în afara cazului în care a fost cauzată de administrarea unei substanţe permise, cum ar fi codeina. Laboratoarele vor ţine seAMA de prezenţa altor substanţe care ar evidenţia administrarea codeinei şi a substanţelor înrudite. e Prag corectat dacă densitatea este de peste 1,020

d Concentraţiile de salbutamol în urnă mai mari de 1  ug/mL sunt considerate o infracţiune de dopaj. Concentraţiile mai mari de 100 ng/mL vor fi raportate drept rezultat Pozitiv, legat de folosirea unui b2 agonist.

gA se vedea secţiunea S4-lb din Lista interzisă.

Documentul Tehnic Wada - TD2003IDCR

Numărul documentului:

TD2003IDCR

Numărul versiunii:

1.2

întocmit de:

echipa de proiecte WADA

Aprobat de:

Data:

11 mai 2003

Efectiv de la:

1 ianuarie 2004

CRITERII DE IDENTIFICARE PENTRU ÎNCERCĂRILE CALITATIVE CUPRINZÂND CROMATOGRAFIA şi SPECTROMETRIA DE MASĂ

Pentru o anumită încercare vor trebui documentate caracteristici analitice corespunzătoare. Laboratorul trebuie să stabilească criterii de identificare a unui compus. Exemple de criterii acceptabile:

Separarea cromatografică

Pentru cromatografia de gaze capilară, timpul de retenţie (RT) al substanţei de analizat nu va diferi mai mult de I (un) procent sau ±_0,2 minute (oricare este mai mic) faţă de cel al aceleaşi substanţe aflate într-o proba de urină spike-ată, într-o probă din Colecţia de Referinţă sau într-un Material de Referinţă analizat în acelaşi timp.In cazurile în care diferenţele de retenţie pot fi explicate, cum ar fi prin supraîncărcarea probei, criteriile privind timpul de reţinere pot fi mai relaxate. Pentru cromatografia de lichide de înaltă performanţă, timpul de retenţie al substanţei de analizat nu va diferi mai mult de 2 (două) procente sau +-0,4 minute (oricare este mai mic) faţă de cel al aceleaşi substanţe aflate într-o proba de urină spike-ată, într-o probă din Colecţia de Referinţă sau într-un Material de Referinţă analizat în acelaşi lot analitic.

Detecţia prin spectrometrie de masă

Modul de scanare completă  (full  scan):  Scanarea  completă sau parţială constituie abordarea preferată pentru identificare. O scanare parţială poate începe la o valoare m/z mai mare decât orice ion abundent datorat agentului de derivatizare sau reactantului de ionizare chimică.

Când se obţine un scan total sau parţial, toţi ionii de diagnostic având o abundenţă relativă mai mare de 10% în spectrul de referinţă obţinut dintr-o urină de control pozitivă, o probă din Colecţia de Referinţă sau un Material de Referinţă trebuie să fie prezenţi în spectrul picului necunoscut. In plus, abundenţa relativă a trei ioni de diagnostic nu va diferi mai mult decât cifra indicată în Tabelul 1 faţa de intensităţile aceloraşi ioni dintr-o urină spike-ată, o probă din Colecţia de Referinţă sau un Material de Referinţă. Abundenţa relativă a ionilor de diagnostic poate fi obţinută dintr-un singur sau din media spectrelor sau din integrarea ariilor picurilor din profilul ionilor extraşi.

Documentul Tehnic Wada - TD2003IDCR

Numărul documentului:

TD2003IDCR

Numărul versiunii:

1.2

întocmit de:

echipa de proiecte WADA

Aprobat de:

Data:

11 mai 2003

Efectiv de la:

1 ianuarie 2004

Scăderea backgroundu-lui, dacă este aplicabilă, se va efectua uniform pe toate Probele analizate simultan şi va servi la luarea hotărârilor privind prezenţa unei Substanţe sau Metode interzise, a Metabolitului sau a Markerilor.

Este permisă folosirea unei biblioteci de spectre de masă, pe calculator, pentru căutare sau interpretare. Laboratorul trebuie să stabilească criterii de acceptare pentru identificarea compuşilor pe baza calităţi identităţii spectrale. Ţinând seama de faptul că factorul de interpretare pentru o căutare inversă nu garantează identificarea, toate interpretările din banca de date spectrale trebuie revăzute de un om de ştiinţă calificat.

Dacă trei ioni de diagnostic având o abundenţă relativă mai mare de 5% nu sunt posibili, se va efectua o derivatizare secundară sau se va folosi o ionizare sau o tehnică de fragmentare secundară. Cea de-a doua derivatizare va produce alţi ioni de diagnostic. Cea de-a doua tehnică de ionizare trebuie să se bazeze pe un alt principiu fizic, de exemplu, ionizarea chimică faţă de ionizarea electronică şi din nou va da alţi ioni de diagnostic. Nu se poate accepta folosirea unei tehnici care să modifice doar abundenţa relativă a aceloraşi ioni de masă. Oricum, este obligatorie prezenţa în fiecare spectru de masă a cei puţin doi ioni de diagnostic.

Modul de monitorizare a ionului selectat (SIM): In unele cazuri, poate fi necesară monitorizarea ionilor selectaţi, în vederea detectării substanţei la limitele minime cerute pentru performanţă. Atunci când ionii selectaţi sunt monitorizaţi, trebuie obţinuţi cel puţin trei ioni de diagnostic. Abundenţa relativă a unui ion de diagnostic va fi de preferinţă determinată din aria sau înălţimea picului din cromatogramele de ioni selectaţi integraţi. Raportul semnal/zgomot al celui mai puţin intens ion de diagnostic trebuie să fie mai mare de 3:1 (trei la unu). Intensităţile relative ale oricărui ion nu vor diferi mai mult de cifra din Tabelul 1, faţă de intensităţile relative ale aceloraşi ioni obţinute dintr-o urină spike-ată, dintr-o probă din Colecţia de Referinţă sau Material de Referinţă. Pentru un ion de diagnostic cu o abundenţă relativă mai mica de 5% în referinţă, ionul va trebui să fie prezent în proba necunoscută. Concentraţia Substanţei Interzise, a Metabolitului sau Markerului ei va fi comparabilă în Probă şi în urina spike-ată, proba din Colecţia de Referinţă sau în Materialul de Referinţă.

Documentul Tehnic Wada - TD2003IDCR

Numărul documentului:

TD2003IDCR

Numărul versiunii:

1.2

Intocmit de:

echipa de proiecte WADA

Aprobat de:

Data:

11 mai 2003

Efectiv de la:

1 ianuarie 2004

Tabelul 1

Ferestre de toleranţă maximă pentru intensităţi relative de ioni în vederea asigurării unei incertitudini corespunzătoare la identificare

Abundenta relativă S

(% din picul de bază)

EI-GC/MS

CI-GS/MS; GC/MSn LC/MS; LC/MSn

>50%

±10% (absolut)

±15% (absolut)

25% - 50%

+20% (relativ)

+25% (relativ)

<25%

±5% (absolut)

±10% (absolut)

Dacă protocolul Laboratorului cere ca trei ioni să se afle într-o fereastră de toleranţă pentru a identifica o substanţă, nu se va permite colectarea de ioni adiţionali şi selectarea acelor proporţii de ioni din cadrul toleranţei şi ignorarea celorlalţi care nu duc la întrunirea criteriilor de identificare, fără o explicaţie valabilă.

Dacă trei ioni de diagnostic nu sunt posibili, se va efectua o derivatizare secundară sau se va folosi o ionizare sau tehnică de fragmentare secundară. Derivatizarea secundară va produce alţi ioni de diagnostic. Cea de-a doua tehnică de ionizare trebuie să se bazeze pe un alt principiu fizic, de exemplu, ionizarea chimică faţă de ionizarea electronică şi din nou va da diferiţi ioni de diagnostic. Nu se poate accepta folosirea unei tehnici care să modifice doar abundenţa relativă a aceloraşi ioni de masă. Oricum, este obligatorie prezenţa în fiecare spectru de masă a cel puţin doi ioni de diagnostic.

Detecţia prin spectrometrie de masă în tandem (MS")

Datele privind spectrometria de masă în tandem pot fi obţinute fie prin scanare completă (full scan), fie prin modul cu monitorizarea reacţiei selectate (SRM). Combinarea selecţiei masei ionului precursor, urmată de o posibilă unică disociere indusă prin coliziune şi selecţia masei sau scanarea ionilor produşi oferă specificitatea crescută a spectrometriei de masă tandem. Condiţiile de coliziune vor fi selectate pentru a asigura prezenţa ionului precursor în scanarea MS/MS sau în achiziţia prin SRM. In unele cazuri, combinarea unei singure perechi de ioni precursor-produs poate fi suficientă pentru a fi definitivă. Atunci când se monitorizează un singur ion precursor pentru a produce un singur ion produs, rezoluţia primului analizor de masă trebuie să fie stabilită la unitate. Când se monitorizează mai mult de un ion produs, intensităţile relative ale oricărui ion nu vor diferi mai mult decât cifra indicată în Tabelul 1, faţă de intensităţile relative ale aceloraşi ioni obţinuţi dintr-o urină spike-ată, o probă din Colecţia de Referinţă sau un Material de Referinţă analizat în aceeaşi perioadă. Raportul semnal - zgomot al celui mai puţin intens ion de diagnostic trebuie să fie mai mare de trei la unu (3:1). Abundenţa relativă a unui ion de diagnostic va fi de preferinţă stabilită din înălţimea sau aria picului din cromatogramele de ioni selectaţi integraţi. Pentru un ion de diagnostic cu o abundenţă relativă mai mică de 5 % în referinţă, ionul trebuie să fie prezent în proba necunoscută.

Documentul Tehnic Wada - TD2003IDCR

Numărul documentului:

TD2003IDCR

Numărul versiunii:

1.2

întocmit de:

echipa de proiecte WADA

Aprobat de:

Data:

11 mai 2003

Efectiv de la:

1 ianuarie 2004

Dacă ion(i) produs(şi) unic(i) de diagnostic nu sunt posibili, se va efectua o derivatizare secundară sau se va folosi o ionizare sau tehnică de fragmentare secundară. Derivatizarea secundară va produce ioni precursori şi/sau produşi diferiţi. Cea de-a doua tehnică de ionizare poate folosi un reactant de ionizare chimică diferit, dar va produce ioni precursori sau produşi diferiţi. Nu se acceptă folosirea unei tehnici care să modifice numai abundenţa relativă a aceloraşi ioni de masă.

Estimarea concentraţiei

Concentraţia poate fi estimată prin oricare din tehnicile expuse mai sus, stabilind proporţia înălţimii picului (sau aria picului) obţinut la timpul de retenţie pentru analitul de interes comparativ cu cel obţinut dintr-un standard intern. Este de preferat, dar nu cerut, un standard intern deuterat corespunzător. Proporţia înălţimii picului (sau aria picului) poate fi apoi comparată cu un standard sau o urină de control pozitivă. Folosirea unui singur ion la un raport corespunzător masă-sarcină (de exemplu m/z 405 pentru derivatul 19-norandrosteron di-TMS), luat din cromatograma ionului extras sau dintr-o cromatogramă de monitorizare a unui ion selectat este suficient pentru estimarea concentraţiei. Trebuie folosiţi ioni adiţionali pentru a îndeplini criteriile de identificare.

Definiţii

Ion(i) de diagnostic: ion molecular sau ioni fragmente a căror prezenţă si abundenţă sunt caracteristice pentru substanţă şi ca atare pot ajuta la identificarea acesteia. Un al doilea ion aparţinând aceleiaşi grupe izotopice va putea fi de asemenea folosit pentru diagnostic numai atunci când particularitatea compoziţiei atomice a fragmentului o justifică (de exemplu prezenţa clorului, a bromului sau a altor elemente cu mulţi ioni izotopici).

Documentul Tehnic Wada - TD2003IDCR

Numărul documentului:

TD2003IDCR

Numărul versiunii:

1.2

Intocmit de:

echipa de proiecte WADA

Aprobat de:

Data:

11 mai 2003

Efectiv de la:

1 ianuarie 2004

Spectrometrie de masă de înaltă rezoluţie (HRMS): In scopurile Standardelor Internaţionale pentru Laboratoare, HRMS-uI este definit drept spectrometria de masă având o putere de rezolvare (definită ca valea 10%) de peste 3.000.

Spectrometrie de masă de joasă rezoluţie (LRMS): LRMS este definită ca spectrometria de masă având o putere de rezolvare (definită ca valea 10%) mai mică decât 3.000.

Abundenţa relativă (spectrometria de masă): Abundenţa unui anumit ion faţă de cel mai abundent ion monitorizat, exprimată sub formă de procent.

Diferenţa maximă în abundenţa relativă: Diferenţa maximă permisă între abundenţa relativă a unui anumit ion obţinut dintr-o Probă şi a celui obţinut dintr-o urină pozitivă de control. Se poate exprima în termeni ABSOLUŢI sau RELATIVI.

Diferenţa absolută: Calculată prin scăderea procentului stabilit din abundenţa relativă obţinută pentru ionul studiat din urina de control pozitivă sau din Materialul de Referinţă. De exemplu, dacă abundenţa relativă a unui ion în picul cromatografic de interes în urina pozitivă de control sau în Materialul de Referinţă este 20%, atunci abundenţa relativă observată pentru acelaşi ion în picul de interes, în proba necunoscută de urină, va trebui să fie în domeniul 15-25% (20% ±5%) pentru ion, pentru a putea contribui la o identificare acceptabilă.

Diferenţa relativă: calculată prin înmulţirea procentului stabilit cu abundenţa relativă obţinută pentru ionul studiat din urina pozitivă de control sau din Materialul de Referinţă. De exemplu, dacă abundenţa relativă a unui ion în picul cromatografic de interes, în urina pozitivă de control sau în Materialul de Referinţă, apare ca 30%, iar diferenţa maximă permisă este de 20% (relativă), atunci abundenţa relativă observată pentru acelaşi ion în picul de interes, din proba de urină necunoscută va trebui să fie în domeniul 24 -36% (30% +- (30 x 20%) pentru ion, pentru a putea contribui la o identificare acceptabilă.

Documentul Tehnic Wada - TD2003IDCR

Numărul documentului:

TD2003IDCR

Numărul versiunii:

1.2

întocmit de:

echipa de proiecte WADA

Aprobat de:

Data:

11 mai 2003

Efectiv de la:

1 ianuarie 2004

Scanarea: Achiziţia ionilor într-un domeniu continuu de valori m/z.

Monitorizarea ionului selectat (SIM): Achiziţia ionilor având una sau mai multe valori predeterminate distincte m/z pentru timpi specifici de achiziţie.

Raportul semnal - zgomot: Mărimea răspunsului instrumentului la substanţa analizată (semnal) în raport cu mărimea zgomotului de fond.

Spectrometria de masă în tandem (MS/MS sau MSn): O tehnică în care un ion precursor este izolat într-un analizor de masă, fragmentat prin coliziune cu un gaz, iar ionii produşi colectaţi într-un al doilea analizor de masă. Procesul poate fi aplicat de mai multe ori, fiecare aplicaţie fiind reflectată într-un exponent „n". Tehnica poate fi realizată fie în spaţiu (de exemplu MS triplu quadrupol), fie în timp (de exemplu, trapă de ioni MS).

Document tehnic AMAD- TD2004NA

Nr. documentului

TD2004NA

Nr. versiunii

1.0

Elaborat de

Comitetul       pentru laboratoare al AMAD

Aprobat de

Comitetul   executiv al AMAD

Data

28 mai 2004

Data intrării în vigoare

13 august 2004

RAPORTAREA REZULTATELOR PENTRU NORANDROSTERON

1.        Introducere

Acest document a fost elaborat în vederea armonizării analizelor şi raportării Rezultatelor Analitice Pozitive pentru norandrosteron de către Laboratoare.

S-a demonstrat că administrarea de 19-norsteroizi, cum ar fi 19-nortestosteron (nandrolon), 19-norandrosten-3,17-dionă şi 19-norandrosten-3,17-diol (izomeri delta-4 şi -5) duce, în principal, la excreţia de 19-norandrosteron (NA), 19-noretiocolanolon (NE) şi 19-norepiandrosteron (NEA), NEA se găseşte exclusiv sub forma sulfoconjugatului său, iar celelalte sunt de obicei excretate sub forma derivatului glucuronat. Derivaţii sulfat, de obicei persistente, pot fi predominante la sfârşitul perioadei de excreţie.

După administrarea intramusculară a preparatelor de nandrolon persistente mult timp, metaboiiţii pot fi detectaţi timp de mai multe luni, în timp ce metaboliţii formaţi după ingerarea orală sunt excretaţi masiv în primele ore şi sunt detectabili doar câteva zile. Excreţia de 19-norandrosteron este în general predominantă în comparaţie cu izomerul 5, dar au fost raportate proporţii inversate la câteva persoane după administrarea orală, fie la sfârşitul perioadei de excretare, fie atunci când au fost administraţi izomeri --?5 ai norsteroizilor înrudiţi (1). Norandrosteron-ul este excretat pe perioada sarcinii şi sub forma unui metabolit minor al noretisteronului (2).

Pentru detectarea, identificarea şi cuantificarea 19-norandrosteron-ului endogen (cu limite de detecţie care trebuie sa fie de 10 ori mai mici decât ia testarea obişnuită, adică aproximativ 0,01 ng/mL) sunt necesare proceduri speciale, cum ar fi instrumente mai sensibile, cantităţi mai mari de urină, purificarea suplimentară a probei. In condiţii strict controlate, când 19-norandrosteron a fost detectat în probe de la bărbaţi, acesta a fost descoperit la valori medii de mai puţin de 0,1 ng/mL, ceea ce reprezintă mult sub limita pentru raportarea Rezultatelor Analitice Pozitive (3). Nivelurile fiziologice de 19-norandrosteron măsurate în probele colectate de la femei sunt mai mici de 1 ng/mL, o valoare maximă de 0,8 ng/mL fiind înregistrata in timpul ovulaţiei şi sunt corelate aparent cu nivelurile ridicate de estrogen (4).

Se pare că exerciţiul fizic nu determină creşterea nivelurilor fiziologice de 19-norandrosteron în mod semnificativ şi cu siguranţă nu suficient pentru atingerea pragului (5). In câteva probe de urină colectate de la sportivi după competiţie s-a raportat prezenţa 19-norandrosteron-ului într-o cantitate între 1 şi 2 ng/mL. Totuşi, aceste observaţii au fost făcute fără controale adecvate, care să excludă posibila administrare de norsteroizi (6).

Deşi puţin probabil, consumul unei cantităţi substanţiale de măruntaie de porc necastrat, în care s-a demonstrat prezenţa norsteroizilor precum 19-nortestosteron, ar putea avea ca rezultat excreţia de 19-norandrosteron într-o cantitate peste limită, în câteva ore de la ingerare (7).

Document tehnic AMAD- TD2004NA

Nr. documentului

TD2004NA

Nr. versiunii

1.0

Elaborat de

Comitetul       pentru laboratoare al AMAD

Aprobat de

Comitetul   executiv al AMAD

Data

28 mai 2004

Data intrării  în vigoare

13 august 2004

In   final,   administrarea   unor   „suplimente   nutritive"   poate   fi   motivul   prezenţei   19-norandrosteron-ului în probele de urină umană (8).

2.        Cerinţe privind raportarea

Următoarele cerinţe trebuie aplicate de către toate Laboratoarele în practica lor curentă.

Laboratorul trebuie să raporteze ca având Rezultat Analitic Pozitiv orice Probă de urină, atât de la bărbaţi cât şi de la femei, care conţine 19-norandrosteron (19-NA) la o concentraţie mai mare de 2ng/mL. Densitatea specifică a Probei trebuie să fie egală sau mai mică de 1,020 (măsurată în Laborator cu un instrument adecvat). Pentru Probele de urină cu o densitate specifică mai mare de 1, 020, pragul trebuie corectat.

Corectarea pragului în funcţie de densitatea specifică a Probei se va calcula după următoarea formulă;

Prag 1,020 ng/mL = (Densitatea specificăa probei- 1)/(1,020 -l )• 2 ng/mL.

In plus faţă de criteriile de identificare (TD2003IDCR), Laboratorul trebuie să demonstreze că o concentraţie de 19-NA este peste limită. De asemenea, concentraţia de 19-norandrosteron trebuie determinată atunci când este mai mică de 10 ng/mL. La raportarea rezultatului trebuie să se ia în consideraţie incertitudinea extinsă estimată.

Pot fi detectaţi mai mulţi metaboliţi ai norsteroizilor administraţi, dar, pentru raportarea unui Rezultat Analitic Pozitiv este suficientă numai identificarea şi cuantificarea 19-NA şi a glucuronaţilor săi (calculat ca total după hidroliza glucuronaţilor).

Inainte de a raporta un Rezultat Analitic Pozitiv în Proba de urină a unei femei, Laboratorul trebuie să se asigure că prezenţa nivelurilor scăzute de 19-norandrosteron nu se datorează sarcinii sau folosirii anti - concepţionalelor sau medicamentelor cu progestogen, care conţin noretisteron. Laboratorul trebuie să justifice absenţa hCG, adică mai puţin de 5 mIU/mL de hCG imunoreactiv, pentru a exclude posibilitatea ca un Rezultat Analitic Pozitiv să se datoreze sarcinii. Laboratorul va determina dacă este posibil ca 19-norandrosteronul să fie excretat în cantitatea măsurată după ingerarea de noretisteron, prin verificarea prezenţei izomerului major de tetrahidronoretisteron glucuroconjugat. In acest caz, în raport Laboratorul va adăuga următoarea frază: „ar putea fi compatibil cu un tratament cu noretisteron".

Textul oficial al documentului tehnic privind Raportarea Rezultatelor pentru Norandrosteron va fi susţinut de AMA şi va fi publicat în engleză şi franceză. In cazul unei neconcordanţe între varianta din engleză şi cea din franceză, varianta în engleză va prevala.

Document tehnic AMAD- TD2004NA

Nr. documentului

TD2004NA

Nr. versiunii

1.0

Elaborat de

Comitetul      pentru laboratoare al AMAD

Aprobat de

Comitetul   executiv al AMAD

Data

28 mai 2004

Data intrării în vigoare

13 august 2004

3.          Referinţe:

I.        Engel  LL,  Alexander J,  Wheeler M.   Urinaty metabolites of administered 19-nortestosterone. J Biol Chem 1958;231:159-64;

Masse R, Laliberte C, Tremblay L, Dugal R. Gas chromatographic/mass spectrometricanalysis of 19-nortesiosterone urinary metabolites in man. Biomed Mass Spectrom 1985; 12(3): 115-21;

Schanzer W. Metabolism of anaholic androgenic steroids. Clin Chem 1996; 42(7): 1001-20;

Kintz P, Cirimele V, Ludes B, Norandrosterone et noretiocholanolone: Ies metabolites revelateurs. Acta Clin Belg Suppl 1999;Suppl 1:68-73

Schanzer W, Breidbach A, Geyer H, van Kuk C, Nolteernsting E, Thevis M. Metabolism of nortestosterone, norandrostenedione and norandrostenediol. Identification of 3ahydroxyestr-4-en-l 7-one glucuronide and 3a, I6a-dihydroxy-5a-estran-17-one glucuronide and sulphate. In: Schănzer W, Geyer H, Gotzmann A and Mareck-Engelke U, editors. Recent advances in doping analysis (7). 17th Cologne Workshop on Dope Analysis 14th to 19th March 1999. Koln: Sport and Buch Strauss, 2000. pp.155-74;

Uralets VP, Gillette PA. Over-the-Counter anaholic steroids 4-androsten-3,l7-dione; 4-androsten-3a,17a-diol, and  19-nor-4-androslene-3,17-dione: Excretion studies in men. J Anal Toxicol 1999;23(5):357-66;

Uralets VP, Gillette PA. Over-the-Counter delta-5 anaholic steroids 5-androsten-3,17-dione; 5-androsten-3a, 17b-diol; Dehydroepiandrosterone and 19-Nor-5-androstene-3,17-dione: Excretion studies in men. J Anal Toxicol 2000;24 (3): 188-93.2,  Dehennin L, Jondet M, Scholler R. Androgen and 19-norsteroid projiles in human preovulatory follicles from stimulated cycles: an isotope dilution-mass spectrometric study. J Steroid Biochem 1987; 26(3):399-405.;

Reznik Y, Herrou M, Dehennin L, Lemaire M, Leymarie P. Rising plasma ievels of 19-nortestosterone throughoui pregnancy: determination by radioimmunoassay and validation by gas chromatography-mass speclrometry. J Clin Endocr Metabol 1987;64(5):1086-8;

Document tehnic AMAD- TD2004NA

Nr. documentului

TD2004NA

Nr. versiunii

1.0

Elaborat de

Comitetul   pentru laboratoare al AMAD

Aprobat de

Comitetul   executiv al AMAD

Data

28 mai 2004

Data intrării în vigoare

13 august 2004

Van Eenoo P, Delbeke FT, de Jong FH, De Backer P., Endogenous origin of norandrosterone  in female  urine:   indirect evidence for the production  of 19-norsteroids as by-products in the conversion from androgen to estrogen, J. Steroid Biochem. Mol. Biol.,78 (4) (2001) 351-7.

3.          Ciardi M, Ciccoli R, Barbarulo MV, Nicoietti R. Presence of norandrosterone in "normal'' urine samples. In: Schanzer W, Geyer H, Gotzmann A and Mareck-Engelke U, editors. Recent advances in doping analysis (6). 16th Cologne Workshop on Dope Analysis 15th to 20th March 1998. Koln: Sport and Buch Strauss, 1999. pp. 97-104.

Jeanneau T, Kintz P, Cirimele V, Ludes B. Determination des concentrations physiologiques de la norandrosterone et de la noretiocholanolone, metabolites urinaires de la nandrolonepar CPG/SM. Toxicorama 1999;XI:25-9;

Dehennin, L. et al., Urinary excretion of 19-norandrosterone of endogenous origin in man: quantitative analysis by gc/ms, J. Chromatogr. B 721 (1999) 301;

LeBizec, B., Monteau, F., Gaudin, I., and Andre, F. (1999). Evidence for the presence of endogenous 19-norandrosterone in human urine. J. Chromatogr. B. 723: 157 - 172

4.          Van Eenoo P, Delbeke FT, De Jong FH, De Backer P. Endogenous origin of norandrosterone in female urine: indirect evidence for the production of 19-norsteroids as by-products in the conversion from androgen to estrogen. J Steroids Biochem Moi Biol 2001;78(4):351-7;

Hemmersbach P, Hagensen AH, Misund J. Determination of urinary norandrosterone excretion in females during one menstrual cycle by gas chromatography/mass spectrometry. In: Schanzer W, Geyer H, Gotzmann A and Mareck-Engelke U, editors. Recent advances in doping analysis (7). 17th Cologne Workshop on Dope Analysis 14th to 19th March 1999. Koln: Sport and Buch Strauss, 2000. pp. 141-4.

5.          Schmitt, N., et al., Nandrolone excretion is not increased by exhaustive exercise in irained athletes, Med. Sci. Sports & Exerc., 34, 1436 (2002)

6.          Robinson N., Taroni F., Saugy M., Ayotte C, Mangin P. and Dvorak J., Detection of nandrolone metabolites in urine after a football game in professional and amateur players: a Bayesian comparison, Forensic Science International, 122 (2001) 130;

Document tehnic AMAD- TD2004NA

Nr, documentului

TD2004NA

Nr. versiunii

1.0

Elaborat de

Comitetul pentru laboratoare al AMAD

Aprobat de

Comitetul   executiv al AMAD

Data

28 mai 2004

Data     intrării     în vigoare

13 august 2004

Le Bizec B. et al., Endogenous Nandrolone .metabolites in human urine. Two-year monitoring of male professional soccer players, J. Anal. Toxicol., 26 (2002) 43; Gambelunghe C, Sommavilla M, Rossi R., Testing for nandrolone metabolites in urine samples of professional athletes and sedentary subjects by GC/MS/MS analysis, Biomed.Chromatogr. 16(8) (2002) 508-12

7.          Le Bizec, B., I. Gaudin, F. Monteau, F. Andre, S. Impens, K. De Wasch and H. De Brabander, Consequence of boar edible tissue consumption on urinary profiles of nandrolone metabolites./. Mass spectrometric detection and quantification of 19-norandrosterone and ] 9-noretiocholanolone in human urine, Rapid Commun. Mass Spectrom., 14, 1058(2000);

C. Ayotte, C. Guay, M. Cleroux, D. Goudreault and A. Fakirian, Origin of elevated levels of norandrosterone in human urine: half-truths vs facts, Lecture presented during the 2002 Workshop for Doping analysis, in Recent Advances of Doping Analysis, (2002), p. 13

8.          Ayotte,  C., Nutritional supplements and doping controls, IAF New Studies  in Athletics, 14(1999)37;

Ayotte C. et al., Sport Nutritional Supplements: Quality and Doping Controls, Canadian J. Appl. Physiology (2001), 2b, Suppiement, 120-129;

Kamber, M., Baume, N., Saugy, M., and Rivier, L. (2000). Nutritional supplements as a source for positive doping cases?. J. Int. Sport Nutr. Exerc. Metab. 11: 258; de Cock, KJ. et ai., Detection and determination of anabolic steroids in nutritional supplements, J. Pharm. Biomed. Anal., 25: 843 (2001).

Geyer H. et al., The analysis of « non-hormonal » nutritional supplements for prohormones, in Recent advances in Doping analysis, Proceedings of the 19th Cologne Workshop on Dope Analysis, March 2001, p. 63; and Report from IOC funded study available at http://multimedia.olympic.org/pdf/en_ report 324.pdf

Reti S., Steroids masquerading as natural herbs: a case for regulatory control. N Z Med J. 2002;115(1159):U125.

Catlin DH, Leder BZ, Ahrens B, Starcevic B, Hatton CK, Green GA, Finkelstein JS., Trace contamination of over-the-counter androstenedione and positive urine test results for a nandrolone metabolite, JAMA. 2000; 284(20):2618-21.

UK Sports, Nandrolone report and Nandrolone progress report to the UK Sports Council from the expert committee on nandrolone, January 2001 and February 2003.

Document Tehnic AMAD - TD 2004 EAAS

Numărul documentului

TD 2004 EAAS

Numărul versiunii

1.0

Elaborat de

Comitetul pentru laboratoare al AMAD

Aprobat de

Comitetul   executiv al AMAD

Data

30 mai 2004

Data intrării în vigoare

13 august 2004

ÎNDRUMAR PRIVIND RAPORTAREA ŞI EVALUAREA PENTRU TESTOSTERON, EPITESTOSTERON, RAPORTUL T/E ŞI ALŢI STEROIZI ENDOGENI

1.        Introducere:

Acest ghid a fost elaborat pentru a se asigura faptul că Laboratoarele pot raporta, în mod uniform, prezenţa profilelor steroidice anormale din urină rezultate din administrarea de testosteron sau a precursorilor săi, androstenediol, androstenedionă, dehidroepiandrosteron (DHEA) sau a metabolitului testosteronului, dihidrotestosteron sau a agentului mascator, epitestosteron. De asemenea, oferă Autorităţii pentru Testare îndrumări despre cum să evalueze Rezultatele Analitice Pozitive, raportate de Laboratoare.

Este dovedit că administrarea acestor steroizi alterează unul sau mai mulţi parametrii ai profilului steroidic din urină. Nivelurile crescute de metaboliţi din urină, care sunt parte a profilului steroidic, de exemplu, testosteron, epitestosteron, dihidrotestosteron, androsteron, etiocolanolon, DHEA, precum şi alţi metaboliţi specifici nu sunt compatibile cu producţia endogenă normală şi rezultă din administrarea acestor steroizi. Raporturile crescute ale perechilor specifice de metaboliţi ai steroizilor sunt. de asemenea, reprezentative pentru administrarea acestor steroizi endogeni.

Este foarte important ca următoarele cerinţe să fie aplicate de toate Laboratoarele în practica lor curentă.

2. Cerinţe specifice pentru măsurarea GC/MS a valorii T/E, concentraţiei testosteronului şi a concentraţiei epitestosteronului:

Valoarea T/E este dată de raportul dintre aria sau înălţimea picului de testosteron şi epitestosteron (echivalent glucuronatului), obţinut prin măsurarea ionului la m/z 432, prin analiza GC/MS în modul de lucru SIM (monitorizarea ionului selectat). Valoarea T/E este măsurabilă, de obicei, indiferent de concentraţia ambilor steroizi. Indiferent că este măsurată prin Procedura de Screenjng sau prin Procedura de Confirmare, aceasta trebuie corectată utilizându-se un standard adecvat (de exemplu, curba de calibrare, proba (probele) de controlul calităţii sau soluţii standard autentice de testosteron şi epitestosteron). Concentraţia testosteronului şi epitestosteronului (echivalentă glucuronatului) trebuie să fie estimată dar nu trebuie să fie utilizată pentru a se determina valoarea T/E. In cazul valorilor mari T/E, concentraţia epitestosteronului este în mod frecvent mică şi nu poate fi posibil întotdeauna să se măsoare în mod precis epitetstosteronul. In asemenea cazuri, se va determina numai concentraţia testosteronului (echivalent glucuronatului).

Document Tehnic AMAD - TD 2004 EAAS

Numărul documentului

TD 2004 EAAS

Numărul versiunii

1.0

Elaborat de

Comitetul pentru laboratoare al AMAD

Aprobat de

Comitetul   executiv al AMAD

Data

30 mai 2004

Data intrării în vigoare

13 august 2004

Procedura de Screening, care este efectuată de obicei pe un singur alicot, va fi desfăşurată incluzându-se, în aceeaşi secvenţă, o probă de control care conţine o valoare T/E şi concentraţii de testosteron şi epitestosteron cunoscute.

Domeniile de referinţă ale diferiţilor parametrii ai profilului steroidic din urina au fost descrise atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Trebuie să se ţină cont de faptul că există diferenţe semnificative între indivizi. Nivelul normal al unui individ poate fi evaluat şi considerat doping în cazul altui individ. Laboratorul va adapta procedurile de testare probei supuse analizei; de exemplu, femeie sau bărbat, asiatic sau caucazian (atunci când sunt cunoscute informaţiile). Concentraţia steroizilor din urina cum sunt testosteronul şi epitestosteronul variază forte mult între indivizi şi depinde şi de densitatea specifică a probei de urină; numai valorile adaptate unei densităţi specifice de 1.020 pot fi comparate.

Este recomandat ca o Probă de urină în care se regăsesc oricare din următoarele criterii, în Procedura de Screening, să fie supusă analizei IRMS:

i)      valoare T/E egală sau mai mare decât 4;

ii)     concentraţie de testosteron sau epitestosteron (echivalent glucuronat) mai mare de 200ng/mL1:

iii)    concentraţie de androsteron şi etioncholanolon (echivalent glucuronat) mai mare de 10.000 ng/mL1 ;

iv)    concentraţie de DHEA (echivalent glucuronat) mai mare de 100 ng/mL1.

Este recunoscut faptul că alţi parametrii pot justifica necesitatea unui studiu IRMS şi motivul trebuie fundamentat.

Orice rezultat care va fi folosit pentru a sprijini un Rezultat Analitic Pozitiv va fi confirmat şi cuantificat.

Confirmarea valorilor T/E crescute, a concentraţiei testosteronului, epitestosteronului sau al oricărui alt metabolit al steroidului în cauză va fi efectuată pe trei replici. Trebuie efectuată confirmarea identităţii oricărui steroid raportat cu proprietăţi anormale (conform documentului tehnic TD2003IDCR). Calibrarea adecvată (de exemplu, curba de calibrare, standardele deuterate şi probele de controlul calităţii) trebuie inclusă in protocolul Procedurii de Confirmare.

Concentraţiile crescute de steroizi confirmate vor fi raportate ca atare împreună cu valoarea ajustată pentru densitatea specifică a Probei de urină folosind următoarea formulă:

Concentraţie 1.020 ng/mL = (1.020 - 1)/(densitatea specifică a Probei - 1 ) * concentraţia măsurată în ng/mL.

Document Tehnic AMAD - TD 2004 EAAS

Numărul documentului

TD 2004 EAAS

Numărul versiunii

1.0

Elaborat de

Comitetul pentru laboratoare al AMAD

Aprobat de

Comitetul   executiv al AMAD

Data

30 mai 2004

Data intrării în vigoare

13 august 2004

Proba de urină nu este colectată în condiţii sterile şi în anumite circumstanţe, microbii prezenţi în Probă pot cauza modificări ale profilului steroidic. Iniţial, există descompunerea glucuronaţilor şi sulfaţilor, urmată de modificări ale structurii steroizilor prin reacţii oxido-reductive. Pentru a se raporta un Rezultat Analitic Pozitiv al unei valori crescute T/E, al concentraţiei de testosteron sau epitestosteron sau al oricăror alţi parametri ai steroizilor endogeni, concentraţia testosteronului liber şi/sau epitestosteronului din probă nu trebuie să fie mai mare de 5 % din glucuronoconjugaţii respectivi. Cantităţile crescute de 5a- şi 5P-androstan - 3,17 - dionă din forma liberă indică de asemenea degradarea microbiană.

3.         Spectrometria de masă cu raport izotopic

Când un parametru al profilului steroidic indică faptul că este necesară studierea ulterioară, valoarea sa l3C/12C exprimată în unităţi delta per mililitru (d%o) sau cea a metaboliţilor săi, va fi măsurată şi comparată cu cea a steroizilor de referinţă din urină dintr-o probă care nu a fost afectată prin administrare. In funcţie de natura steroizilor endogeni suspectaţi a fi fost administraţi, metaboliţii analizaţi pot fi testosteron, epitestosteron, androsteron, etiocolanolon, androstanediolii, DHEA sau alţi metaboliţi relevanţi, în timp ce steroizii de referinţă analizaţi de obicei de Laboratoare sunt cei de pregnandiol, pregnantriol, colesterol, 11-hidroxîandrosteron sau 11-cetoetiocolanolon. Aparatura trebuie calibrată cu un Material de Referinţă adecvat.

Rezultatele vor fi raportate ca fiind compatibile cu administrarea unui steroid atunci când valoarea 13C/12C măsurată pentru metabolit (-i) este diferită semnificativ, adică cu 3 unităţi delta sau mai mult decât cea a steroidului de referinţă ales. In unele Probe, măsurarea valorii 13C/12C a steroidului (steroizilor) de referinţă poate să nu fie posibilă din cauza concentraţiei scăzute a acestora. Rezultatele unor astfel de analize vor fi raportate ca neconcludente cu excepţia situaţiei în care raportul măsurat al metabolitului (metaboliţilor) este mai mic de -28%o pe baza steroidului nederivatizat.

4.         Revizuirea şi evaluarea rezultatelor testelor

Următoarele acţiuni vor fi solicitate de către Autoritatea de Testare în acord cu Laboratorul:

•    Rapoartele izotopice (13C/12C) ale metaboliţilor relevanţi trebuie măsurate, când este posibil, de fiecare dată când este estimat un parametru crescut al profilului steroidic prin Procedura de Screening sau Procedura de Confirmare şi trebuie raportate autorităţii de testare, ca fiind determinate. Dacă Laboratorul nu are capacitatea de a conduce o astfel de testare, Probele vor fi transferate în siguranţă, respectând lanţul de custodie la un alt Laborator care deţine capacitatea necesară.

•    Rezultatele analizei IRMS şi/sau profilul steroidic măsurat prin GC/MS vor fi utilizate în stabilirea concluziilor referitoare la o încălcare a reglementărilor anti-doping. Dacă studiul IRMS nu indică prompt administrarea exogenă, rezultatul va fi raportat ca neconcludent şi dacă este necesar vor fî efectuate studii longitudinale ulterioare.

Document Tehnic AMAD - TD 2004 EA AS

Numărul documentului

TD 2004 EAAS

Numărul versiunii

1.0

Elaborat de

Comitetul pentru laboratoare al AMAD

Aprobat de

Comitetul   executiv al AMAD

Data

30 mai 2004

Data intrării în vigoare

13 august 2004

•     Atunci când sunt disponibile, vor fi consultate testele anterioare ale sportivului înregistrate la Autoritatea de Testare şi datele profilului steroidic corespunzător solicitate de la Laborator. Aceste rezultate vor fi examinate şl luate în consideraţie împreună cu dovada existentă (studiul longitudinal).

•     Dacă, din orice motiv, o analiză IRMS nu poate fi efectuată satisfăcător (de exemplu, cantitate insuficientă de urină, cantitate de analit prea scăzută pentru a permite o măsurătoare validă) sau examinarea rezultatelor testelor anterioare ridică suspiciuni din cauza valorilor instabile ale profilului, se vor efectua cel mult 3 teste fără aviz prealabil în următoarele 3 luni după raportarea unui rezultat analitic suspicios. Trebuie să existe un minim de 3 rezultate, altele decât Proba anormală, pe baza datelor anterioare sau ulterioare. O Probă în care parametrul crescut este măsurat din nou, va fi analizată prin IRMS. aşa cum s-a descris mai sus. In cazuri dificile, poate fi necesară monitorizarea mai îndelungată.

5.          Evaluarea studiilor longitudinale

La bărbaţi, s-a evidenţiat că valorile T/E individuale variază de la valoarea medie cu mai puţin de 30% (valori de screening). La femei, apare o concentraţie mică a unor steroizi din urină cum ar fi epitestosteron şi testosteron, aproape de limita de detecţie, atunci când se folosesc metode analitice curente. Se poate aştepta o variaţie normală de până la 60%. Valoarea T/E individuală de bază trebuie să fie determinată de la cel puţin 3 rezultate ale testelor, excluzându-se rezultatul suspicios. Media, deviaţia standard şi coeficientul de variaţie (exprimat în procente) trebuie să fie calculate pentru cele 3 valori de bază. Când rezultatul suspicios al testului este descoperit a fi semnificativ diferit prin comparaţie cu valoarea de bază utilizându-se evaluarea statistică adecvată, acesta va constitui o dovadă a administrării unei surse de testosteron. Este înţeles că valoarea de bază poate fi calculată pornind de la rezultatele anterioare ale testelor de screening. Comparaţia rezultatelor de screening şi a rezultatelor confirmate este acceptabilă.

Aceiaşi motivaţie se aplică oricărui alt parametru al profilului steroidic care a fost estimat a fi într-o cantitate care depăşeşte limitele valorilor găsite în mod normal la oameni.

6.          Alţi parametri :

Alţi parametri, cum ar fi raportul dintre testosteronul din urină şi hormonul luteinizant (T/LH) şi raportul dintre androsteron şi testosteron (A/T), pot fi utilizaţi pentru a furniza informaţii suplimentare care să ajute la stabilirea folosirii unor substanţe, în special testosteron injectat şi mulţi dintre esterii săi. Un raport T/LH mare poate fi utilizat ca dovadă auxiliară. Raportul A/T care este modificat considerabil de la valoarea normală descoperită la un individ în timpul studiului longitudinal, poate indica ce tip de substanţă s-a folosit. O modificare într-o valoare mare poate indica utilizarea de testosteron iar o modificare în valori mici poate indica utilizarea precursorilor testosteronului cum ar fi DHEA. Totuşi, orice administrare de testosteron şi de precursori ai săi, androstenediona sau DHEA nu vor altera neapărat excreţia de LH şi epitestosteron glucuronat.

Document Tehnic AMAD - TD 2004 EAAS

Numărul documentului

TD 2004 EAAS

Numărul versiunii

1.0

Elaborat de

Comitetul pentru laboratoare al AMAD

Aprobat de

Comitetul   executiv al AMAD

Data

30 mai 2004

Data intrării în vigoare

13 august 2004

7. Exemple de metaboliţi specifici din urină care pot fi alteraţi prin administrarea de „steroizi endogeni"

Steroizi din urină

Steroizi administraţi

Testosteron (G)

Testosteron, androstendionă, DHEA

Epitestosteron (G)

Epitestosteron

T/E (G)

Testosteron,androstendionă, DHEA

Androsteron (G)

Testosteron, DHT, androstendionă, DHEA şi

androstendiol

Etiocolanolon (G)

Testosteron,     androstendionă,     DHEA     şi

androstendiol

DHEA (G) (S)

DHEA

6- OH androstendionă (G)

Androstendionă

6- OH androsteron (G)

Androstendionă

6- OH etiocolanolon (G)

Androstendionă

6- OH epiandrosteron (S)

Androstendionă

7-OHDHEA/16-OH androsteron (S)

DHEA

7- OH DHEA, 7 ceto DHEA

7 ceto DHEA

* G indică glucuronatul şi S indică conjugatul sulfat.

Textul oficial al documentului tehnic îndrumar privind raportarea şi evaluarea pentru testosteron, epitestosteron, raportul t/e şi alţi steroizi endogeni, este susţinut de AMA şi va fi publicat în engleză şi franceză. In cazul unei neconcordanţe între versiunile în engleză şi franceză, versiunea în engleză va prevala.

8.Referinţe:

Aguilera R., M. Becchi, H. Casabianca, C.K. Hatton, D. H. Catiin and B. Starcevic, Improved method ofdetection of testosterone abuse by gas chromatography /combustion/ isotope ratio mass spectrometry analysis of urinary steroids, J. Mass Spectrom. 31 (1996) 169

Aguilera, R., Catlin, D.H., Becchi, M., Phillips, A., Wang, C, Swerdloff, R.S., Pope, H.G., and Hatton, C.K. (1999). Screening for exogenous testosterone by isotope ratio mass spectrometricanalysis of one pregnanediol and two androstanediols. J. Chromatogr.B. 727:95.

Document Tehnic AMAD - TD 2004 EAAS

Numarul documentului

TD 2004 EAAS

Numarul versiunii

1,0

Elaborat de

Comitetul pentru laboratoare al AMAD

Aprobat de

Comitetul   executiv al AMAD

Data

30 mai 2004

Data intrarii in vigoare

13 august 2004

Aguilera, R., Chapman, T.E., and Catlin, D.H. (2000). A rapid screening assay for measuring urinary androsterone and etiocholanolone dl3C /00) values by gas chromatography/combustion/isotope ratio mass spectrometry. Rapid Commun. Mass Spectrom.14:2294.

Aguilera, R., Chapman, T.E., Starcevic, B., Hatton, C.K., and Catlin, D.H. (2001). Performance characteristics of a carbon isotope ratio method for detecting doping with testosterone based on urine diols: controls and athletes with elevated testosterone/epitestosterone ratios. Clin. Chem. 47: 292.

Aguilera R, Hatton CK, Catlin DH, Detection of epitestosterone doping by isotope ratio mass spectrometry.Clin Chem. 2002;48(4):629-36.

Ayotte C, Charlebois, A., Lapointe, S., Barriault D. and Sylvestre M. : Validity' of urine samples : microbial degradation. Recent advances in doping analysis. Proceedings of the 14th Koln Workshop on Dope Analysis, Institut fur Biochemie, Koln, Germany, March 17-22, 1996, W.

Schanzer, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke (editors) Sport and Buch Straub, Koln, pp 127-137(1997).

Ayotte C, D. Goudreault, A. Lajeunesse, M. Cleroux, Y. Richard, A. Charlebois, J. -P.

Couture and A. Fakirian: GC/C/IRMS and GC/MS in "Natural" Steroids Testing, in Recent Advances in Doping Analysis (9), Proceedings of the 19th Cologne Workshop on Dope Analysis, W. Schanzer,

H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke (editors) Sport and Buch Straub, Koln (2001) p. 133

Ayotte C, Evaluation of elevated testosterone/epitestosterone values in athletes' urine samples, 1AF New Studies in Athletics, 12:2-3 (1997) p. 87 and reference cited

Ayotte C: The integrity of urine samples: the effects of temperature and bacteria on the validity of the analytical result. Proceedings of the IAF Seminar 1995, Paris, France, October 10-11, 1995, in " Harmonisation of Doping Issues in the IAAF ", p. 127-138 (1997)

Baenziger J. and L. Bowers, Variability of T/E ratios in Athletes, Proceedings of the 11th Cologne Workshop on dope analysis, 7th to 12th March 1993, M. Donike, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke, S. Rauth eds, Sport und Buch Strausse Edition Sport, Koln (1994) p.41

Document Tehnic AMAD - TO 2004 EAAS

Numarul documentului

TD 2004 EAAS

Numarul versiunii

1.0

Elaborat de

Comitetul pentru laboratoare al AMAD

Aprobat de

Comitetul   executiv al AMAD

Data

30 mai 2004

Data intrarii in vigoare

13 august 2004

Bassindale T., D.A Cowan, S. Dale, A.J. Hutt, A.R. Leeds and A.T. Kicman, Disposition of androstenedione and testosterone following oral administration of androstenedione to healthy female volunteers: influence on the urinary T/E ratio, in Recent Advances in Doping Analysis (10), Proceedings of the 20th Cologne Workshop on Dope Analysis, W. Schanzer, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke (editors) Sport and Buch Stratib, Koln (2002) p. 51

Becchi M., R. Aguilera, Y. Farizon, M. M. Flament, H. Casabianca and P. James, Gas chromatography/combustion/isotope-ratio mass spectrometry analysis of urinary steroids to detect misuse of testosterone in sport, Rapid Commun. Mass Spectrom., 8 (1994) 304

Bosy, T.Z., Moore, K.A., and Poklis, A. (1998). The effect of oral ehydroepiandrosterone(DHEA) on the urine testosterone/epitestosterone (T/E) ratio in human male volunteers. J. Anal. Toxicol. 22 (6): 455.

Bowers, L.D. (1999). Oral Dehydroepiandrosterone supplementation can increase the testosterone /epitestosterone ratio. Clin. Chem. 45 (2): 295.

Carlstrom K., E. Palonek, M. Garle, H. Oftebro, J. Stanghelle and I. Bjorkhem, Detection of testosterone administration by increased ratio between serum concentrations of testosterone and 17 alpha-hydroxyprogesterone, Clin. Chem., 38 (1992) 1779

Catlin D. H., C. K. Hatton and S. H. Starcevic, Issues in detecting abuse of xenobiotic anabolic steroids and testosterone by analysis of athletes' urine, Doping in Sport Symposium, Clin.Chem.,43(7) (1997) 1280

Catlin D. H., C. K. Hatton, P. W. Straus and B. Starcevic, in D. A. Cowan and A. T. Kicman (eds), Control of Doping with Anabolic Agents, Proceedings of the Scientific Meeting of the 4th Permanent world Conference on Anti-Doping in Sport, London (1993) p. 2

Catlin D.H., Leder BZ, Ahrens BD, Hatton CK, Finkelstein JS. Effects of androstenedione administration on epitestosterone metabolism in men Steroids. 2002 Jun;67(7):559-64.

Cowan D. A., A. T. Kicman, C. J. Walker and M. J. Wheeler, Effect of administration of human chorionic gonadotrophin on criteria used to assess testosterone administration in athletes, J. Endocrinol., 131 (1991) 147

Dehennin L. and A. M. Masumoto, Long-term administration of testosterone enanthate to normal men: alterations of the urinary profile of androgen metabolites potentially useful for detection of testosterone misuse in sport, J. Steroid Biochem. Mol. Biol., 44 (1993) 179 Donike M., H. Geyer, M. Kraft and S. Rauth, Long-term Influence of Anabolic Steroid Misuse on the Steroid Profile, in P. Belotti, G. Benzi, A. Ljungqvist eds., Doping in Sport, Monte Carlo 1989, International Athletic Foundation, Monte Carlo (1990) 107.

Document Tehnic AMAD - TD 2004 EAAS

Numarul documentului

TD 2004 EAAS

Numarul versiunii

1.0

Elaborat de

Comitetul pentru laboratoare al AMAD

Aprobat de

Comitetul   executiv alAMAD

Data

30 mai 2004

Data     intrarii     in vigoare

13 august 2004

Donike M., K.-R, Barwald, K. Kiostermann, W. Schanzer and J. Zimmermann, Nachweis von exogenem Testosteron in Sport: Leistung und Gesundheit, H. Heck, W. Hollmann, H. Liesen, R. Rost eds, Deutscher Arzte Verlag Koln, (1983) 293;

Donike M, S. Rauth and A. Wolansky, Reference Ranges of urinary endogenous steroids determined by GC/MS, Proceedings of the 10th Cologne Workshop on dope analysis, 7th to 12th June 1992, M. Donike, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engeike, S. Rauth eds, Sport und Buch Strausse Edition Sport, Koln (1993) p.69

Donike  M.,  S.  Rauth,  U.  Mareck-Engeike,  H.  Geyer and R. Nitschke, Evaluation of longitudinal studies, the determination of subject based reference ranges of the T/E ratio, Proceedings of the 11th Cologne Workshop on dope analysis, 7th to 12th March 1993, M. Donike, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck- Engelke, S. Rauth eds, Sport und Buch Strausse Edition Sport, Koln (1994) p.33

Donike M., Steroid Profile in Cologne, Proceedings of the 10th Cologne Workshop on Dope Analysis, 7th to 12th June 1992, M. Donike, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engeike, S. Rauth eds, Sport und Buch Strausse Edition Sport, Koln (1993) p.47

Donike M., U. Mareck-Engeike and S. Rauth, Statistical evaluation of longitudinal studies, part 2 : the usefulness of subject based reference ranges, Proceedings of the 12th Cologne Workshop on Dope analysis, Koln 1995 p. 157

Falk O., E. Palonek and I. Bjorkhem, Effect of Ethanol on the Ratio between testosterone and epitestosterone in urine, Clin. Chem., 34(7) (1988) 1462

Flenker U. and Schanzer W., Kinetic isotope effects during metabolism of delta-4-steroids, in Recent Advances in Doping Analysis (9), Proceedings of the 19th Cologne Workshop on Dope Analysis, W. Schanzer, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke (editors) Sport and Buch Straub, Koln (2001) p. 179

Leder BZ, Catlin DH, Longcope C, Ahrens B, Schoenfeld DA, Finkelstein JS. Metabolism of orally  administered androstenedione   in young  men. J  Clin   Endocrinol   Metab.   2001 Aug;86(8):3654-8.

Garle M., R. Ocka, E. Palonek and I. Bjorkhem, Increased urinary testosterone/epitestosterone ratios found in Swedish athletes in connection with a national control program. Evaluation of 28 cases, J. Chromatogr. B, 687 (1996) 55

Garle, M., and Palonek, E. (1998). Androstenedione: excretion studies from single and multipledose experiments. In: Recent advances in doping analysis (6), Proceedings of the Manfred Donike Workshop, 16th Cologne Workshop on Dope Analysis, 15th to 20th March 1998, W. Schanzer, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke, (Eds,), Verlag Sport und Buch Strau_J, Edition Sport, p. 181. Koln, Germany.

Document Tehnic AMAD - TD 2004 EAAS

Numarul documentuiui

TD 2004 EAAS

Numarul versiunii

1.0

Elaborat de

Comitetul  pentru laboratoare al AMAD

Aprobat de

Comitetul   executiv al AMAD

Data

30 mai 2004

Data     intrarii     in vigoare

13 august 2004

Geyer H., U. Mareck-Engelke, W. Schanzer and M. Donike, The Cologne protocol to follow up high testosterone-/epitestosterone ratios, in Recent advances in doping analysis (4), Proceedings of the 14th Cologne Workshop on dope analysis, 12th to 17th March 1996, M. Donike, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engeike, eds, Sport und Buch Strausse Edition Sport, Koln (1997) p. 139

Geyer H., W. Schanzer, U. Mareck-Engelke and M. Donike, Factors Influencing the Steroid Profile, in Recent advances in doping analysis (3), Proceedings of the 13th Cologne Workshop on dope analysis, 12th to 17th March 1995, M. Donike, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engeike, eds, Sport und Buch Strausse Edition Sport, Koln (1996) p.95

Hemmersbach P., K. I. Birkeland, J. R. Norli and S. H. Ringertz, Urine Storage Conditions and Steroid Profile Analysis, in Recent Advances in Doping Analysis (4), Proceedings of the 14th Cologne Workshop on Dope analysis, 12th to 17th March 1996, M. Donike, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke, eds, Sport und Buch Strausse Edition Sport, Koln (1997) p.99

Horning S., H. Geyer, M. Machnik, W. Schanzer, A, Hilkert and J. Oe elmann, Detection of Exogenous testosterone by 13C/J2C Analysis, in Recent Advances in Doping Analysis (4), Proceedings of the Manfred Donike Workshop 14th Cologne Workshop on Dope Analysis, 17th to 22nd March 1996, M. Donike, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engeike, eds, Sport und Buch Strausse Edition Sport, Koln (1997) p. 275

Kazlauskas, R, Effects of DHEA on urinary steroids, in Recent Advances in Doping Analysis (5), Proceedings of Koln Workshop, (1997) p. 83

Kicman A. T., H. Oftebro, C. Walker, N. Norman and D. A. Cowan, Potential use of ketoconazole in a dynamic endocrine test to differentiate between biological outliers and testosterone use by athletes, Clin. Chem., 39 (1993) 1798

Kicman A. T„ R. V. Brooks, S. C. Collyer, D. A. Cowan, M. N. Nanjee, G, H. Southan and M. J. Wheeler, Criteria to indicate testosterone administration, Br. J. Sport Med., 24 (1991) 253

Levesque J.-F. and Ayotte C. : The oral administration of DHEA : the efficiency of steroid profiling, in Recent Advances in Doping Analysis (7), Proceedings of the 17th Cologne Workshop on Dope Analysis, W. Schanzer, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engeike (editors) Sport and Buch Straub, Koln (1999) p. 213

Document Tehnic AMAD - TD 2004 EAAS

Numarul documentului

TD 2004 EAAS

Numarul versiunii

1.0

Elaborat de

Comitetul pentru laboratoare al AMAD

Aprobat de

Comitetul   executiv alAMAD

Data

30 mai 2004

Data  intrarii in vigoare

13 august 2004

Levesque J.-F. and Ayotte, C. : Criteria for the detection of Androstenedione oral administration, in Recent Advances in Doping Analysis (7), Proceedings of the 17th Cologne Workshop on Dope Analysis, W. Schanzer, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke (editors) Sport and Buch Straub, Koln (1999) p. 169 .

Liu X., Zhang Y., Wu M. and Zhang C, The steroid profiles after oral administration of testosterone undecanoate with different doses, in Recent Advances in Doping Analysis (7), Proceedings of the 17th Cologne Workshop on Dope Analysis, W. Schanzer, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke (editors) Sport and Buch Straub, Koln (1999) p. 311

Mareck-Engelke U., H. Geyer and M. Donike, Stability of Steroid profiles, Proceedings of the 10lh Cologne Workshop on dope analysis, 7th to 12th June 1992, M. Donike, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck- Engelke, S. Rauth eds, Sport und Buch Strausse Edition Sport, Koln (1993) p.87

Mareck-Engelke U., H. Geyer and M. Donike, Stability of Steroid profiles (4) : The circadian rhythm of urinary ratios and excretion rates of endogenous steroids in female and its menstrual dependency, in Recent advances in doping analysis (2), Proceedings of the 12th Cologne Workshop on dope analysis, 10th to 15th April 1994, M. Donike, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke, eds, Sport und Buch Strausse Edition Sport, Koln (1995) p.135;

Mareck-Engelke U., H. Geyer and M. Donike, Stability of steroid profile (2) : excretion rates from morning urines, Proceedings of the 11th Cologne Workshop on Dope analysis, Koln 1994 p. 85

Mareck-Engelke U., H. Geyer and M. Donike, Stability of steroid profiles (3) : ratios and excretion rates of endogenous steroids in male urines collected over 24 hours, Proceedings of the 12th Cologne Workshop on Dope analysis, Koln 1995 p. 121

Mareck-Engelke U., H. Geyer, U. Schindler, U. Flenker, R. lffland and M. Donike, Influence of Ethanol on Steroid Profile Parameters, in Recent Advances in Doping analysis (3), Proceedings of the 13th Workshop on Dope Analysis, 12th to 17th March 1995, M. Donike, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke, Sport und Buch Strau? ?dition Sport, Koln (1996)p.l43

Mareck-Engelke U., U. Flenker and M. Donike, Stability of Steroid profiles (5) : The annual rhythm of urinary ratios and excretion rates of endogenous steroids in female and its menstrual dependency, in Recent advances in doping analysis (3), Proceedings of the 13th Cologne Workshop on dope analysis, 12th to 17th March 1995, M. Donike, H. Geyer,

Document Tehnic AMAD - TD 2004 EAAS

Numarul documentului

TD 2004 EAAS

Numarul versiunii

1.0

Elaborat de

Comitetul pentru laboratoare al AMAD

Aprobat de

Comitetul   executiv al AMAD

Data

30 mai 2004

Data intrarii in vigoare

13 august 2004

A.Gotzmann, U. Mareck-Engelke, eds, Sport und Buch Strausse Edition Sport, Koln (1996) p. 177

Mareck-Engelke U., U. Flenker and W. Schanzer, Stability of Steroid profiles (6) : The influence of oral contraceptives on steroid profiles, in Recent advances in doping analysis (4), Proceedings of the 14th Cologne Workshop on dope analysis, 12th to 17th March 1996, M. Donike, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke, eds, Sport und Buch Strausse Edition Sport, Koln (1997) p. 139

Namba O., Y. Miyachi, M. Irie and Y. Kuroda, Urinary testosterone and epitestosterone secretion in a doping positive subject, International Congress of Endocrinolo gy, Kyoto, 1988, Abstract 16-22-324

Palonek E. and M. Garle, Single Injection of Testosterone to 7 Volunteers : Results from this Study, in Proceedings of the 10th Cologne Workshop on Dope analysis, M. Donike, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke and S. Rauth (eds), Sport und Buch Strausse, Edition Sport, Koln, 1993, p. 131

Raynaud E., M. Audran, J. F. Brun, C. Fedou, J. L. Chanal and a. Orsetti, False-positive cases in detection of testosterone doping, Lancet (Letter), 340 (1992) 1468

Schweizer C, C. Cardis, M. Cauderay, L. Rivier and M. Saugy, T/E ratio variations through puberty in male adolescents, Proceedings of the 14th Cologne Workshop on Dope analysis, Koln 1997 p. 159

Setiawati E., Suyatna F.D., Wiria, M.S. and Ulamsari D., Profile of urinary excretion in Indonesian volunteers after DHEA administration, in Recent Advances in Doping Analysis (9), Proceedings of the 19th Cologne Workshop on Dope Analysis, W. Schanzer, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke (editors) Sport and Buch Straub, Koln (2001) p. 287

Shackleton, C.H.L., Phillips, A., Chang, T., and Li, Y. (1997). Confirming testosterone administration by isotope ratio mass spectrometry analysis of urinary androstanediols. Steroids, 62: 379.

Shackleton, C.H.L., Roitman, E., Phillips, A., and Chang, T. (1997). Androstanediol and 5-androstenediol profiling for detecting exogenously administered dihydrotestosterone, epitestosterone, and dehydroepiandrosterone: Potential use in gas chromatography isotope ratio mass spectrometry. Steroids, 62: 665.

Document Tehnic AMAD - TD 2004 EAAS

Numarul documentului

TD 2004 EAAS

Numarul versiunii

1.0

Elaborat de

Comitetul                pentru laboratoare al AMAD

Aprobat de

Comitetul   executiv al AMAD

Data

30 mai 2004

Data intrarii in vigoare

13 august 2004

Ueki, M., and Okano, M. (1999). Analysis of exogenous dehydroepiandrosterone excretion in urine by gas chromatography /combustion/ isotope ratio mass spectrometry. Rapid Commun. Mass Spectrom. 13:2237.

Uralets V. P., Gillette PA. and Latven R.K., Over-the-counter anabolic steroids 4-androsten-3,17-dione, 4-androsten-3,17-diol and 19-Nor-4-androsten-3,17-dione : excretion studies in men, Recent advance in doping analysis (6), Proceedings of the Manfred Donike Workshop, 16th Cologne Workshop on Dope Analysis, 15th to 20th March 1998, W. Schanzer, H. Geyer, A. Gotzmann and U. Mareck-Engelke (eds.), Sport & Buch Strauss (1999) p. 147 ;

Uralets, V.P., and Gillette, P.A. (1999). Over-the-Counter anabolic steroids 4-androsten-3,17-dione; 4-androsten-3,17-diol and 19-nor-4-androslen-3,17-dione; excretion studies in men. L Anal. Toxicol., 23: 357.

Uralets V.P. and Gillette P.A. (2002). New anabolic steroids available as nutritional supplements: S-alpha-androstan-3,17-diol, 1,4-androstadien-3,17-dione and5 alpha-androst-l-en-17-ol-3-one, in Recent Advances in Doping Analysis (10), Proceedings of the 20th Cologne Workshop on Dope Analysis, W. Schanzer, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke (editors) Sport and Buch Straub, Koln (2002) p. 73

Van Eenoo, P., Deibeke, F. R., Desmet, N., and De Backer, P. (1998). Excretion studies with 4-androstene-3,17-dione, Recent advances in doping analysis (6), Proceedings of the Manfred Donike Workshop, 16th Cologne Workshop on Dope Analysis, 15th to 20th March 1998, W. Schanzer, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke, (Eds,), Verlag Sport und Buch StrauTi, Edition Sport, p. 171. Koln, Germany.

Van Eenoo P., F.T. Deibeke, Desmet N. and De Backer P., Excretion studies with 7-ketodehydroepiandrosterone, in Recent Advances in Doping Analysis (9), Proceedings of the 19xh Cologne Workshop on Dope Analysis, W. Schanzer, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke (editors) Sport and Buch Straub, Koln (2001) p. 91

Wright F., J. P. Lafarge, J. Antreassian, M. Lagoguey and G. Peres, in P. Hemmersbach and K. I. Birkerland (eds), Long term Study of Steroid and Peptidic Hormones in the Plasma of Healthy Young Men under Controlled Testosterone Undecanoate Therapy, in Blood Sample in Doping Control, Second International Symposium on Drugs in Sports, Lillehammer, Norway (1993), p. 65

Documentul Tehnic AMAD -TD2004EPO

Nr. Documentului:

TD2004EPO

Nr. Versiunii:

1.0

Elaborat de:

D. Catlin, G. Nisenn-Lie, C. Howe, J. A. Pascual, F. Lasne, M. Saugy

Aprobat de:

Comitetul executiv AMAD

Data:

15.10.2004

Solicitat           pentru analize, după data de:

15 ianuarie 2005

ARMONIZAREA METODEI DE IDENTIFICARE A EPOIETINEI ALFA ŞI BETA (EPO) ŞI DARBEPOIETINEI ALFA (NESP) PRIN IEF - SPOTARE DUBLĂ ŞI DETECŢIE ÎN CHEMILUMINISCENTĂ.

Criteriile prezentate în acest document au fost stabilite pentru a se asigura armonizarea între Laboratoare. în ceea ce priveşte efectuarea testului de urină pentru EPO şi a raportării ulterioare a rezultatelor.

Tuturor Laboratoarelor li se solicită să aplice aceste criterii în efectuarea obişnuită a testului de urină pentru EPO.

In acest document, eritropoietina şi analogii săi sunt menţionaţi după cum urmează:

rEPO: eritropoietina recombinantă, care mai este denumită şi epoietină, inclusiv epoietina  şi .

uEPO:eritropoietina endogenă, care se găseşte în urină.

Endogen:secretat în mod natural de ţesuturile sportivului.

NESP: analogul eritropoietinei, darbepoietina.

Metoda originală a fost descrisă de F. Lasne şi colaboratorii, în Analytical Biochemistry 311 (2002) 119-126.

Descrierea metodei

Testul pentru EPO trebuie efectuat conform următoarei metode:

1) Prepararea Probei:

Prepararea Probei constă într-o tehnică de pre-concentrare parţial selectivă bazată pe utrafiltrarea centrifugală şi cu tampon de spălare. Prevenirea degradării EPO în timpul procesului de concentrare este esenţială.

Notă: deşi pot fi folosite alte tehnici de concentrare mai selective, orice modificare în prepararea probei poate afecta distribuţia izoformă si, în consecinţă, va necesita validarea adecvată de către laborator.

2) Focalizarea izoelectrică (IEF):

Focalizarea izoelectrică este efectuată într-un domeniu de pH compatibil cu punctul izoelectric (pl) atât al EPO urinare naturale cât şi al analogilor săi recombinanţi (de ex., în mod normal, cu pH între 2 şi 6). Variaţia pH-ului este realizată folosind amfoliţi purtători iar IEF este realizată în condiţii de denaturare (aproximativ 7M uree).

Documentul Tehnic AMAD -TD2004EPO

Nr. Documentului:

TD2004EPO

Nr. Versiunii:

1.0

Elaborat de:

D. Catlin, G. Nisenn-Lie, C. Howe, J. A. Pascual, F. Lasne, M. Saugy

Aprobat de:

Comitetul executiv AMAD

Data:

15.10.2004

Solicitat pentru analize, după data de:

15 ianuarie 2005