REGULAMENT    din 10 septembrie 1887

pentru punerea in aplicare a Codului de Comert Roman

ACT EMIS DE: MINISTERUL COMERTULUI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 126 din 10 septembrie 1887

    - cu modificarile din 3 mai 1900 -

    TITLUL I
    Despre transcriptiuni si despre registrele grefei

    Art. 1
    Pentru transcriptiunile ce trebuiesc sa se faca la tribunalul de comert, petitionarul va prezenta prezidentului, pe langa cerere, actul in dublu exemplar, din care unul pe hartie libera pentru tribunal.
    Actul de transcris va trebui sa fie depus in original, daca va fi vorba de un act sub semnatura privata; in celelalte cazuri va putea sa fie depus in copie legalizata.
    Petitiunea, afara de ceea ce dispune in articolele urmatoare, va trebui sa arate:
    1. Data, natura si obiectul actului de transcris;
    2. Numele autoritatii care autentifica actul sau al autoritatii de la care el emana;
    3. Numele si prenumele sau firma comerciantului, sau firma sociala ori denumirea societatii pentru care transcriptiunea se cere;
    4. Domiciliul sau resedinta comerciantului, ori sediul societatii.
    Art. 2
    Afara de registrele prescrise prin regulamentul pentru organizarea grefelor si tribunalelor de judet, se vor mai tine la grefa tribunalului de comert, pe hartie libera si in conformitate cu modelele anexate:
    1. Registrul de ordine;
    2. Registrul de transcriptiuni;
    3. Registrul pentru registrele de comert;
    4. Registrul societatilor;
    5. Registrul de mersul lucrarilor relative la falimente.
    Aceste registre vor trebui sa fie numerotate si parafate in conformitate cu dispozitiunile art. 26 al codicelui de comert si cele trei dintaiu tinute in conformitate cu dispozitiunile art. 29 al aceluiasi codice.
    Art. 3
    Documentele depuse in original sau in copii legalizate, trebuiesc sa fie conservate dimpreuna cu petitiunea, in dosare separate, destinate anume pentru aceasta intrebuintare.
    Fiecare dosar trebuie sa contina o lista de documente in el depuse si acestea asezate si cusute dupa data depunerii lor aratata in aceasta lista.
    Aceleasi dosare vor servi de asemenea pentru a conserva actele a caror depunere este prescrisa de codicele de comert a se face la grefa tribunalului.
    Art. 4
    Pe registrul de ordine (Model A) grefierul trebuie sa inscrie, zi cu zi si in momentul remiterii, orice cerere relativa la depozitul actelor indicate in art. 3, aratand persoana care a facut cererea, aceea pentru care s-a facut, obiectul cererii si documentele prezentate.
    Dupa efectuarea inscrierii, grefierul va da imediat, la cerere, chitanta pe hartie libera, fara nici o plata, petitionarului, aratand in ea numarul de ordine.
    Registrul de ordine trebuie sa contina o rubrica alfabetica in care sa se treaca numele partilor si trimiterile la celelalte registre, dupa numar si obiect.
    Art. 5
    Grefierul va trece, in rezumat, in registrul de transcriptiuni (Model B) continutul petitiunii, indicand ziua remiterii, numarul de ordine, numarul progresiv al registrului societatilor, numarul dosarului in care se afla actele si numarul progresiv al tabelei aceluiasi dosar.
    Dupa efectuarea transcrierii, grefierul va da petitionarului o dovada pe hartie libera, prin care sa ateste ca transcrierea s-a facut cu indicatiunile sus enuntate.
    Art. 6
    Pe registrul registrelor de comert (Model C) grefierul trebuie sa inscrie toate cererile comerciantilor si ale societatilor, relative la registrele lor numerotate si parafate conform cu dispozitiunile art. 26 din codicele de comert.
    Primind cererea, grefierul trebuie sa indice deosebit de data:
    1. Numele si prenumele sau firma sociala si domiciliul sau resedinta comerciantului, chiar daca acesta ar fi minor emancipat, o femeie maritata sau un minor in interesul caruia altii exerciteaza comertul, precum si firma sociala, denumirea si locul societatii;
    2. Felul comertului exercitat si locul unde se exerciteaza.
    3. Numele, prenumele si domiciliul prepusului sau al aceluia care exerciteaza comertul pentru minor, si numele administratorilor sau al directorului societatii.
    Art. 7
    Pe registrul societatilor (Model D), societatile si asociatiunile existente se vor inscrie atunci cand pentru prima oara va fi necesar a se face vreo inscriptie relativa la ele, conform noii legi.
    (Al. II mod. Leg. 3 mai 1900)
    Societatile din nou constituite si societatile straine care isi stabilesc in Romania un sediu secundar sau o reprezentanta, se inscriu atunci cand se va cere pentru ele transcriptiunile indicate in art. 91, 92 si 238 din codicele de comert.
    Pentru fiecare societate se va rezerva in registru o fila intreaga consistand din doua pagini, una in fata alteia. Adnotatiunile succesive se fac pe aceeasi foaie.
    Cand foaia rezervata pentru o societate se va completa cu adnotatiunile facute pe ea, partida va trebui sa se transporte pe foaia urmatoare, constatandu-se lamurit lucrul acesta pe pagina terminata si repetand pe noua foaie acelasi numar progresiv al partidei transportate.
    Art. 8
    Inscriptiunea pe registrul societatilor trebuie sa indice:
    1. Firma sociala sau denumirea societatii si speta sa, cu calificatiunea de cooperativa, daca va fi astfel;
    2. Numele si prenumele sau firma de comert si domiciliul sau resedinta tuturor asociatilor responsabili fara limita si a acelor care au semnatura sociala;
    3. Sediul societatilor si al stabilimentelor sau reprezentantelor sale;
    4. Numele, prenumele si domiciliul sau resedinta administratorilor si a directorului;
    5. Obiectul societatii;
    6. Capitalul social si modul constituirii lui, cotele platite si cele promise de catre comanditari si, in societatile prin actiuni, capitalul subscris si varsat;
    7. Valoarea nominala a actiunilor;
    8. Numele, prenumele, domiciliul sau resedinta censorilor;
    9. Timpul cand societatea trebuie sa inceapa si cand trebuie sa fineasca;
    10. Data contractului social, schimbarile introduse in el si transcriptiunile respective.
    Art. 9
    (Mod. Leg. 3 mai 1900)
    Actul constitutiv si statutele societatilor in comandita prin actiuni sau anonime si actele indicate in art. 96, 174 si 129 din codicele de comert, nu pot fi primite, nici transcrise, decat numai dupa ce se va prezenta, in acelasi timp, ordonanta sau incheierea tribunalului, prevazuta de art. 92, 93 si 138 din codicele de comert si, pentru societatile straine care-si stabilesc in Romania un sediu secundar sau o sucursala, autorizatiunea guvernului, prevazuta de art. 244 din codicele de comert. Adnotatia indicata in art. 7 trebuie sa mentioneze despre aceasta ordonanta sau incheiere.
    Art. 10
    Nu se poate primi nici o cerere de transcriptiune daca in acelasi timp cu originalul sau copia actului ce trebuiesc sa se conserve, nu se vor prezenta si copii legalizate sau extractele dupa acelasi act, necesare pentru afisarea si publicarea in jurnale si in "Monitorul Oficial".
    Pe aceste copii de extracte grefierul va scrie certificarea indicata in art. 5 si le va restitui petitionarului, daca insertiunea in jurnale si in Monitorul Oficial nu va trebui facuta din oficiu.
    Raporturile portareilor pentru afisarile efectuate si probele publicatiunei in jurnale si in Monitorul Oficial trebuie sa fie inserate si conservate in dosarul de documente.
    Art. 11
    Grefierii sunt tinuti sa libereze copie, oricui va cere, despre transcriptiunile si adnotatiunile ce contin registrele indicate in art. 2. sau certificat ca nu exista.
    Vor permite, de asemenea, oricui, inspectarea acestor registre si documente in timpul orelor de serviciu, si vor elibera copie dupa documentele ce li se vor fi depus in original.
    Art. 12
    In caz de omisiune sau de executiune neregulata a prescriptiilor continute in articolele precedente, grefierii se vor pedepsi conform dispozitiilor art. 51 din Regulamentul organizarii grefelor si tribunalelor de judete de la 23 iulie 1880, deosebit de orice alta actiune civila sau penala.

    TITLUL II
    Dispozitiuni relative la societati

    Art. 13
    Societatile in nume colectiv si in comandita simpla constituite in tara straina vor trebui sa depuna, in intregul sau, actul constitutiv, la grefa tribunalului de comert in resortul careia ele voiesc a-si stabili principalul lor stabiliment, pentru efectele indicate in art. 91.
    Art. 14
    Prospectele si actele pentru care legea cere publicatiunea in jurnale sau in Monitorul Oficial nu pot, in nici un caz, sa fie publicate decat numai daca cu ele nu se va publica, in acelasi timp, si certificatul grefierului constatand ca aceleasi acte au fost depuse si transcrise la grefa tribunalului de comert.
    In caz de contraventiune la aceasta prohibitiune, editorul jurnalului si tipograful sunt pasibili de daune-interese.
    Art. 15
    (Mod. Leg. 3 mai 1900).
    Intrebuintarea patrimii sau jumatatii din sumele incasate pentru asigurari, impusa prin art. 147 si 260 din codicele de comert, societatilor si asociatiunilor de asigurarea asupra vietii sau administratoare de tontine, si depunerea contravalorii acestor intrebuintari in titluri romane acceptate drept garantie la casele Statului, sau in creante ipotecare si in imobile situate in Romania si apartinand societatilor, la Casa de depuneri, Consemnatiuni si Economie trebuiesc facute cel mai tarziu in cursul lunii care urmeaza fiecarui trimestru al exercitiului social. Cupoanele titlurilor depuse si titlurile iesite la sorti din acelea care formeaza depozitul, se vor elibera societatilor de-a dreptul de Casa de Depuneri, in schimbul altor titluri, de aceeasi natura, care sa reprezinte contravaloarea cupoanelor scazute si a titlurilor iesite la sorti.
    Societatile care voiesc a depune in loc de titluri creantele ipotecare ce posed, vor inainta Ministerului de Comert un tablou, care va arata:
    1. Situatiunea imobilului ipotecat;
    2. Numele proprietarului debitor;
    3. Intinderea si dimensiunile imobilului;
    4. Evaluarea facuta de societate;
    5. Venitul imobilului;
    6. Sarcinile imobilului avand prioritate asupra creantei societatii;
    7. Creanta societatii;
    8. Termenul pentru care ipoteca este facuta;
    9. Data, numarul si tribunalul de inscriptiune a ipotecii.
    Ministerul va putea verifica aceste indicatiuni printr-un delegat, si daca va accepta gajul, va da autorizatiune Casei de depuneri de a primi in gaj aceste ipoteci, pentru sumele imprumutate pe ele de societate.
    Despre aceasta punere in gaj a creantelor ipotecate se va face mentiune in marginea inscriptiunei ipotecare.
    Societatile care, in loc de a depune titlurile sau a angaja creante ipotecare, vor voi sa garanteze intrebuintarile prin afectarea, in numele Statului, a imobilelor ce poseda in Romania, vor inainta Ministerului de Comert un tablou care va arata:
    1. Situatia imobilelor de afectat;
    2. Intinderea sau dimensiunile imobilului;
    3. Pretul cumpararii;
    4. Anul cumpararii;
    5. Venitul imobilului, dupa scaderea impozitelor si a dobanzilor pasive;
    6. Sarcinile care graveaza imobilul;
    7. Suma pentru care se afecteaza pe numele Statului.
    Ministerul va putea rectifica, printr-un delegat, aceste indicatiuni si, daca accepta ipoteca, va lua o inscriptiune pe numele Statului in temeiul art. 1753 alin. III din codul civil.
    Tot asa se va proceda cand societatile ar voi sa retraga - in total sau in parte - titlurile ce le au depuse la Casa de depuneri, inlocuindu-le cu creante ipotecare sau prin afectare de imobile, sau cand vor voi, dupa trebuinta operatiunilor lor, sa preschimbe creantele puse in gaj sau imobilele ipotecate cu altele sau cu titluri.
    Pentru inlesnire, societatile vor putea sa depuna in gaj creante ipotecare sau sa afecteze in ipoteca imobilele lor, pentru sume mai mari decat cele necesare pentru intrebuintari datorite, ramanand ca excedentul sa fie tinut in seama la intrebuintarile viitoare.
    In bilanturile lor anuale si in temeiul art. 178 alin. V codul de comert, societatile vor desemna imobilele si sumele pentru care sunt afectate, pe numele Statului, spre indeplinirea dispozitiunilor din art. 147 codul de comert.
    In cursul lunilor ianuarie si iulie ale fiecarui an, societatile, drept dobanda de capitalizat a intrebuintarilor pentru care nu exista titluri, vor depune la Casa de depuneri, in titluri, creante ipotecare sau imobile, echivalentul de 2,5% pe semestru din suma intrebuintarilor efectiv datorate si garantate prin creante ipotecare depuse in gaj sau prin imobile afectate cu ipoteca.
    Art. 16
    Pentru a se stabili daca suma intrebuintata in modul indicat in articolul precedent corespunde cu cifra sumei a carei intrebuintare este prescrisa prin dispozitiunile sus citate, se evalueaza titlurile depuse dupa cursul pietei in care rezida societatea si al zilei care precede depunerea; daca aceasta este zi de sarbatoare, dupa cursul zilei lucratoare din ajun.
    Art. 17
    Polita sus-ziselor depozite trebuie sa fie emisa de catre Casa de Depuneri si Consemnatiuni, in numele societatii depozitare, cu obligatiune in favoarea asiguratilor pentru realizarea dispozitiunilor art. 147 din codicele de comert.
    Art. 18
    (Mod. Leg. 3 mai 1900).
    Ministerul Agriculturii, Domeniilor, Industriei si Comertului are facultatea de a se asigura, oricand, prin examinarea registrelor societatilor si asociatiunilor de catre delegatii sai, ca dispozitiunile art. 147 codul de comert si ale art. 15, 16, 17, 19, 20 si 21 din prezentul regulament sunt exact observate. Delegatii, daca constata vreo abatere, trebuiesc sa reclame autoritatii judiciare competente, pentru aplicatiunea dispozitiunilor art. 265 din codul comercial, adresand presedintelui consiliului de administratie al societatii o copie de pe aceasta reclamatiune.
    Societatile sunt scutite de orice cheltuiala pentru aceste verificari.
    Art. 19
    (Mod. Leg. 3 mai 1900).
    Societatile si asociatiunile indicate in art. 15 au dreptul la liberatiunea sumelor intrebuintate treptat, dupa cum obligatiunile luate se sting, si in proportiune cu sumele platite pentru fiecare asigurare.
    Ca degajari (stingere de obligatiuni) se vor considera pentru patrimea sau jumatatea depusa impreuna cu dobanda capitalizata:
    a) La asociatiuni (tontine):
    1. Imprumuturile ce se acorda asociatilor in temeiul conditiunilor de asigurare, din chiar varsamintele lor, cu observatie ca, restituindu-se asemenea imprumuturi, iarasi se va depune cota legala;
    2 Inchideri (lichidari) de grupe;
    b) La asigurari asupra vietii:
    1. Daunele, adica plata sumei asigurate, in urma mortii asiguratului sau a expirarii termenului pentru care asigurarea era contractata;
    2. Stingerea obligatiunii prin rascumpararea politei de catre societate sau rente viagere, prin moartea rentierului;
    3. Iesirea din vigoare a asigurarilor pentru neplata primelor exigibile sau din orice alte cauze dand loc la stingerea obligatiunii, anume prevazute de conditiunile de asigurare sau de art. 483 si urmatoarele din codul de comert.
    Art. 20
    (Mod. Leg. 3 mai 1900).
    Pentru a justifica compensatiunea operata si a dovedi degajarile in cazurile indicate de articolul precedent, se vor infatisa delegatului ministerului:
    1. Chitanta de plata a sumei asigurate sau probele pentru stingerea obligatiunilor in alt mod;
    2. Polita de asigurare rascumparata si declaratiunea asiguratului de primirea echivalentului;
    3. Registrele societatii sau corespondenta cu agentii, spre a face dovada ca prima de asigurare a fost platita la termen;
    4. Actul de deces si procesul-verbal incheiat de autoritatea competenta, in cazul in care asigurarea ar fi iesita din vigoare in temeiul dispozitiunilor art. 473 si urmatoarele din codul de comert sau in conformitate cu conditiunile generale sau speciale de asigurare. In acest caz, degajarea va fi tinuta in seama numai atunci daca se va prezenta o hotarare definitiva, declarand stinsa obligatiunea societatii sau cand succesorii in drept ai asiguratului vor fi recunoscut in scris ca asigurarea nu a fost in vigoare;
    5. Orice acte care ar dovedi, in mod cert, stingerea obligatiunii pentru alte cauze.
    Delegatul ministerului, dupa verificare, incheie un proces-verbal in dublu, din care unul ramane la societate, iar altul se inainteaza ministerului impreuna cu statul asigurarilor stinse. Ministerul va autoriza Casa de depuneri a restitui societatii suma depusa, cu procentele acumulate, privitoare la asigurarile stinse, in titluri, in creante ipotecare depuse in gaj, sau prin degrevare de imobile afectate, dupa cum va cere societatea.
    Art. 21
    (Mod. Leg. 3 mai 1990).
    Cand se inchide o tontina, societatile si asociatiunile administratoare de tontine sunt datoare sa prezinte spre verificare delegatului ministerului statul repartitiunii, in care se va arata suma totala de repartitie si partea cuvenita fiecarui asociat, impreuna cu piesele justificative, adica: contul de lichidare cu toate anexele lui si procesul-verbal al comitetului asociatiunilor.
    Un exemplar al acestui stat de repartitiune, vizat pentru exactitate de delegatul ministerului, se va inainta ministerului, care ordona publicarea lui, pe cheltuiala Statului, prin Monitorul Oficial, dar fara numele asociatilor si autoriza Casa de depuneri a restitui societatii suma depusa, cu procentele acumulate privitoare la grupa intrata in repartitiune, in titluri, in creante ipotecare depuse in gaj, sau prin degrevare de imobile afectate, dupa cererea societatii.
    Art. 22
    (Mod. Leg. 3 mai 1900).
    Formularele statelor trimestriale ce urmeaza a se publica de catre societatile si asociatiunile care au de obiect exercitiul creditului sau care, in temeiul art. 173, vor emite obligatiuni pentru o suma mai mare decat capitalul varsat si asistat si acelea pentru bilantul societatilor si asociatiunilor care au de obiect asigurarile, se vor alcatui printr-o deciziune a Ministerului de Comert, care se va publica in Monitorul Oficial pana la 31 octombrie 1900.
    Art. 23
    Cererea de liberatiune sau de reductiune a cautiunilor date de societatile existente la punerea in aplicatiune a noului codice de comert, conform dispozitiunilor art. 950, numarul 3, trebuie sa fie prezentata Camerei de Comert in resortul careia societatea reclamanta isi are sediul si afisata in localurile bursei si in sala Camerei si a Tribunalului de Comert din acelasi loc si din toate locurile in care societatea are stabilimente, reprezentante sau agentii, cu incunostintarea expresa ca fiecare este liber de a face opozitiune in termen de trei luni.
    Sus-zisa publicatiune trebuie sa se faca impreuna cu aceleasi incunostintari si in foaia anunturilor judiciare, precum si in unul din jurnalele cele mai raspandite din aceleasi locuri.
    Art. 24
    Opozitiunea, la cererea prevazuta in articolul precedent, trebuie sa se faca prin citatiune inaintea Tribunalului de Comert caruia s-ar adresat cererea. Daca termenul sus-zis a trecut fara opozitiuni, sau daca opozitiunile facute s-au retras ori au fost respinse prin sentinte nesusceptibile de opozitie sau apel, Camera de Comert trebuie sa transmita cererea, cu avizul sau, Ministerului Agriculturii, Domeniilor, Industriei si Comertului, care urmeaza a statua in conformitate cu dispozitiunile art. 20 si 21.
    Cu toate acestea, reductiunea cautiunilor date de catre societatile si asociatiunile de asigurare asupra vietii sau administratoare de tontine poate fi acordata numai atunci cand pentru garantia obligatiunilor existente ramane cel putin o suma corespunzatoare cu partea capitalului si a procentelor acumulate, care ar fi fost afectata in favoarea acelorasi obligatiuni pentru rezervele determinate in art. 147 din codicele de comert, daca dispozitiunea zisului articol ar fi fost aplicata inca de la incheierea fiecarui contract in vigoare.

    TITLUL III
    Dispozitiuni relative la cambie

    Art. 25
    In marginea registrului prescris de codicele de comert pentru transcriptiunea actelor de protest, numerotat, parafat si vizat de presedinte, portarerul si judecatorul de ocol vor indica:
    1. Data fiecarui protest;
    2. Numele, prenumele si domiciliul sau resedinta reclamantului;
    3. Numele, prenumele, firma comerciala si domiciliul sau resedinta persoanei, ori firma sociala sau denumirea si sediul societatii contra careia s-a facut protestul;
    4. Suma datorata;
    5. Motivele refuzului de plata.

    TITLUL IV
    Dispozitiuni relative la comertul maritim si la navigatiune

    Art. 26
    Declaratiunile si contractele care au de obiect constructiunea, proprietatea sau folosinta vaselor, precum asemenea contractele de gaj si de imprumut maritim, in cazul cand sunt facute prin acte sub semnatura privata, nu pot fi primite pentru transcriptiune in registrele maritime, daca semnaturile partilor nu vor fi autentificate conform legii.
    Cu toate acestea, actele sus-zise, care au de obiect vasele sau alte bastimente scutite de obligatiunea de a avea actul de nationalitate, pot fi primite pentru adnotare in registrul maritim, desi numai semnaturile dintr-insele ar fi legalizate.
    Art. 27
    Vasele si celelalte bastimente destinate exclusiv la navigare pe lacuri si pe rauri, vor trebui sa fie inscrise intr-un registru format dupa modelul anexat E, la biroul destinat pentru aceasta si, in lipsa la autoritatea comunala a locului unde vasele sau bastimente sunt de ordinar stationate.
    Daca locul de stationare se schimba, biroul sus-zis sau autoritatea comunala unde inscriptiunea s-a facut va transmite o copie a partidei, cu toate comutarile facute, autoritatii comunale a locului noii statiuni.
    Art. 28
    Declaratiunile si contractele care au de obicei constructiunea, proprietatea sau folosinta vaselor si a bastimentelor aratate in alineatul articolului precedent si in acest articol, si orice limitare la libera lor disponibilitate, derivand din gaj sau din alt contract, nu au efect, in privinta celor de al treilea, daca actele care le contin nu vor fi depuse in original sau in copie autentica la autoritatea respectiva si adnotate in registrele indicate in aceste articole.
    Adnotarile se vor face imediat, sub responsabilitatea personala a functionarului sau a primarului respectiv, si documentele prezentate in sprijinul cererii de inscriptiune vor fi conservate intr-un dosar prevazut cu o lista si o rubrica alfabetica de numele proprietarilor sau al altor indrituiti.
    Art. 29
    Inventarul bordului indicat in art. 510 din codicele de comert, va fi informat dupa modelul stabilit de Ministerul Afacerilor Straine.
    El va cuprinde aratarea imprimata a tuturor uneltelor si aparatelor fixe si mobile prescrise in legile maritime pentru orice fel de calatorie, dupa natura vasului, cu panza sau cu vapori. El va mai cuprinde aratarea in scris a cantitatii acelorasi obiecte si a altora care se gasesc de fapt la bordul vasului.
    Inventarul va fi subscris de capitan si vizat de functionarul competent sau de expertii insarcinati cu vizitarea vasului conform regulilor de marina mercantila.
    Art. 30
    Schimbarile facute in inventarul bordului se vor adnota in locurile anume indicate pentru aceasta in modelul prevazut prin articolul precedent si vor fi justificate, in mod sumar, cu o simpla trimitere la adnotarile ce se gasesc in jurnalul general al vasului.
    In vizitele succesive ce se fac vasului, conform dispozitiunilor legilor maritime, functionarul sau expertii vor certifica prin viza lor regularitatea inventarului si a sus-ziselor schimbari.
    Inainte de plecarea dintr-un port unde capitanul si-a facut raportul sau despre sinistrele suferite cu pierderea sau deteriorarea obiectelor descrise in inventar, capitanul va face a se constata in inventar, prin viza autoritatii maritime sau consulare, ca a substituit alte obiecte in locul celor pierdute sau deteriorate, cu care vasul trebuie sa fie echipat.
    In privinta vaselor care, dupa legile de mai sus-zise, nu sunt supuse la vize, vizita pentru verificarea inventarului se va face la fiecare doi ani.
    Art. 31
    Raportul capitanului in cazurile prevazute de art. 527 din codicele de comert, daca nu l-a prezentat in scris, se va primi cu proces-verbal, de presedintele tribunalului, de judecatorul delegat sau de judecatorul de ocol respectiv, asistat de grefier sau ajutor.
    Aceeasi autoritate va constata in jurnalul general al vasului ca a primit raportul.
    Deciziunile care fixeaza ziua pentru verificare raportului se va scrie pe marginea lui si, atat afiptele cat si raportul portareilor pentru efectuarea afisarii, se vor face pe hartie libera si fara nici o plata de taxe.
    Ziua fixata se va notifica, prin ingrijirea grefei, biroului maritim, care este dator sa transmita, in orice caz, autoritatii judiciare care a primit, raportul si toate documentele aratate in regulamentele marinei mercantile.
    Art. 32
    Intelegerea prevazuta in art. 509 din codicele de comert, intre proprietarii sau armatorii vasului si capitan, pentru intocmirea echipajului si fixarea retributiilor personalului ce-l compune, poate rezulta din concursul ambelor parti in contractul de inrolare, iar daca capitanul nu poate sau nu voieste sa uzeze de drepturile ce-i sunt acordate si inrolarea s-a facut de proprietari sau de armatori, ei pot sa subscrie si contractul.
    In cazul cand acestia au mai multe vase, inrolarea se poate face printr-un singur contract, insa inrolatii sa se oblige a presta serviciile lor pentru timpul convenit pe acela din vase apartinand acelorasi proprietari sau armatori la care au fost succesiv destinati si pentru diferitele calatorii ce aceleasi vase intreprind.
    Art. 33
    In cazurile prevazute in ultimul alineat al art. 532 din codicele de comert, indicatiunile rolului echipajului, formate in conformitate cu dispozitiunile regulamentului marinei mercantile, tin loc de contract de inrolare pentru toate efectele ce legea ii atribuie.
    Art. 34
    In aplicatiunea art. 688 din codicele de comert, girantul, cesionarul, subrogat sau creditorul care a primit in gaj o creanta asupra unui vas, transcrisa in registrele capitaniei si adnotata pe actul de nationalitate, poate cere sa se faca adnotarea girului, cesiunii, subrogatiunii sau a constituirii gajului, oriunde se gaseste vasul, daca prezinta titlul sau in forma autentica autoritatii maritime sau consulare a aceluiasi loc, si daca ii prezinta si actul de nationalitate al vasului.
    Autoritatea maritima sau consulara transcrie actul in registrele sale, ii face adnotarea pe actul de nationalitate si transmite o copie autentica dupa dansul biroului maritim unde vasul este inscris.
    Acesta va face indata o adunare pe marginea transcrierii creantei si pe matricola vasului.

    TITLUL V
    Dispozitiuni relative la faliment

    Art. 35
    Tabloul lunar al protestelor cambiale prescrise de art. 702 din Codicele de comert trebuie sa contina indicatiunile aratate in art. 25 din acelasi regulament.
    Fascicolele lunare ale tablourilor sus zise vor fi intrunite din an in an intr-un dosar destinat pentru acestea.
    Art. 36
    Incunostintarile prevazute de art. 735, 754, 772 si 819 din Codicele de comert si cele ce ar mai fi necesare in procedura falimentului, trebuie sa fie remise persoanei in drept, sub luare de chitanta din parte-i, sau trimise prin posta cu epistola recomandata.
    Art. 37
    La fiecare tribunal de comert se va tine un registru in care se vor inscrie:
    1. Numele, prenumele, domiciliul si protectiunea falitului;
    2. Felul comertului ce exercita;
    3. Data pronuntarii falimentului, epoca incetarii platilor si numele sindicului;
    4. Diversele lucrari savarsite in cursul falimentului, de exemplu: depunerea relatiei provizorii, vanzarea marfii supuse stricaciunii, deschiderea magazinului, imprumuturi, etc;
    5. Data relatiei sindicului despre depunerea sumelor de bani stransi din vanzarea averii falitului, inainte de inchiderea concordantului;
    6. Activul mobiliar si imobiliar;
    7. Pasivul privilegiat, ipotecat si chirografar;
    8. Data convocarii creditorilor pentru verificarea creantelor;
    9. Data convocarii creditorilor pentru concordat;
    10. Data concordatului si  cat s-a oferit la suta;
    11. Data omologarii concordatului;
    12. Sumele realizate din vanzarea activului mobiliar si imobiliar;
    13. Data vanzarii;
    14. Data depunerii tablourilor de imparteala si cat la suta au luat creditorii;
    15. Specificarea averii ramase nevanduta;
    16. Daca s-a cerut si obtinut moratoriu;
    17. Calificarea data falimentului, daca este brancruta simpla sau frauduloasa;
    18. Lucrarile efectuate pentru inchiderea falimentului;
    19. Data incheierii tribunalului pentru incuviintarea reabilitarii falitului;
    20. Observatii.
    Art. 38
    Pentru a se facilita culegerea acestor informatiuni, se va remite sindicului indata dupa numirea sa, o lista cuprinzatoare de toate aceste informatiuni, si el va fi dator sa o inapoieze grefei indata dupa terminarea deliberatiunii asupra incheierii concordatului.