Capitolul I Organizarea şi desfăşurarea şedinţelor comune Secţiunea 1 Competenţa; convocarea şedinţelor comune Articolul 1Camera Deputaţilor şi Senatul se întruneşte în şedinţe comune pentru:1. primirea mesajului Preşedintelui României (art. 62 alin. (2) lit. a) din Constituţie);2. aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat (art. 62 alin. (2) lit. b) din Constituţie), a legilor rectificative şi a contului de execuţie bugetară;3. declararea mobilizării generale sau parţiale (art. 62 alin. (2) lit. c) din Constituţie);4. declararea stării de război (art. 62 alin. (2) lit. d) din Constituţie);5. suspendarea sau încetarea ostilităţilor militare (art. 62 alin. (2) lit. e) din Constituţie);6. examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Tarii şi ale Curţii de Conturi (art. 62 alin. (2) lit. f) din Constituţie);7. numirea, la propunerea Preşedintelui României, a directorului Serviciului Român de Informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestui serviciu (art. 62 alin. (2) lit. g) din Constituţie);8. dezbaterea textelor legislative aflate în divergenţa ca urmare a neajungerii la un acord în comisia de mediere sau a neaprobării, în tot sau în parte, a raportului comisiei de mediere de către una din Camere, precum şi adoptarea unui text definitiv în problemele divergenţe (art. 76 alin. (2) din Constituţie);9. reexaminarea Legii bugetului de stat şi a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi reexaminarea legii adoptate în şedinţă comună, în condiţiile art. 113 din Constituţie, prin angajarea răspunderii Guvernului (art. 77 alin. (2) din Constituţie);10. adoptarea proiectelor sau propunerilor de revizuire a Constituţiei în cazul în care, prin procedura de mediere, Camerele nu ajung la un acord (art. 147 alin. (2) din Constituţie);11. depunerea jurămîntului de către Preşedintele României (art. 82 alin. (2) din Constituţie);12. punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare (art. 84 alin. (3) din Constituţie);13. suspendarea din funcţie a Preşedintelui României sau a persoanei care asigură interimatul în exercitarea acestei funcţii, în cazul în care a săvîrşit fapte grave prin care se încalcă prevederile Constituţiei (art. 95 alin. (1) şi art. 98 din Constituţie);14. încuviinţarea stării de asediu sau a stării de urgenta, în întreaga ţară ori în unele localităţi, instituită de Preşedintele României (art. 93 alin. (1) din Constituţie);15. dezbaterea programului şi a listei Guvernului şi acordarea votului de încredere (art. 102 alin. (3) din Constituţie);16. retragerea încrederii acordate Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură (art. 112 din Constituţie);17. desfăşurarea procedurii privitoare la angajarea răspunderii Guvernului asupra unui program, a unei declaraţii de politica generală sau a unui proiect de lege (art. 113 din Constituţie);18. alegerea magistraţilor ce compun Consiliul Superior al Magistraturii (art. 132 din Constituţie);19. numirea membrilor Curţii de Conturi (art. 139 alin. (4) din Constituţie);20. numirea membrilor noii Curţi Supreme de Justiţie (art. 151 alin. (2) din Constituţie);21. efectuarea altor numiri în funcţii care, potrivit legii, intră în competenţa Parlamentului;22. adoptarea unor declaraţii, mesaje sau a altor acte cu caracter exclusiv politic;23. proclamarea rezultatelor referendumului naţional;24. primirea unor reprezentanţi ai altor state sau ai unor organisme internaţionale;25. celebrarea unor sărbători naţionale sau a unor comemorări;26. constituirea unor comisii comune de anchetă sau a altor comisii speciale;27. alte situaţii în care birourile permanente ale celor două Camere consideră necesară convocarea lor în şedinţă comună. Articolul 2Convocarea Camerelor în şedinţă comună se face de preşedinţii acestora, de comun acord.Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, convocarea în şedinţă comună se face de drept în cazurile prevăzute la art. 92 alin. (2) şi (3) şi art. 93 din Constituţie, iar în celelalte cazuri prevăzute la art. 1 din prezentul regulament, convocarea se face în condiţiile alin. 1. Secţiunea a 2-a Atribuţiile birourilor permanente; ordinea de zi Articolul 3Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului se întrunesc în şedinţă comună, la convocarea preşedinţilor acestora, pentru:a)adoptarea proiectului ordinii de zi şi a şedinţelor comune ale Parlamentului;b)stabilirea datei şi locului desfăşurării şedinţelor comune;c)pregătirea şi asigurarea desfăşurării în bune condiţii a lucrărilor şedinţelor comune.Lucrările şedinţelor comune ale birourilor permanente ale celor două Camere sînt conduse, prin rotaţie, de preşedinţii acestora sau, în absenta lor, de către unul din vicepreşedinţi. Articolul 4La şedinţele comune ale birourilor permanente participă, la invitaţia acestora, cîte un reprezentant al grupurilor parlamentare, precum şi alte persoane a căror prezenta este utilă pentru discutarea problemelor aflate în dezbatere. Articolul 5Materialele ce urmează a fi înscrise pe ordinea de zi se transmit birourilor permanente cu cel puţin 10 zile înainte de dezbaterea acestora în plen, în afară de cazurile în care, potrivit Constituţiei şi prezentului regulament, este necesară dezbaterea cu procedura de urgenta în plenul Camerelor reunite. Articolul 6Proiectele de legi se înscriu pe ordinea de zi în cel mult 10 zile de la primirea raportului comun al comisiilor sesizate în fond. Articolul 7La solicitarea Preşedintelui României, prezentarea şi dezbaterea mesajelor adresate Parlamentului se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi sau, după caz, la data solicitată.În acelaşi mod se va proceda şi cu alte cereri ale Preşedintelui României formulate în exercitarea atribuţiilor sale. Articolul 8Proiectul ordinii de zi este supus aprobării Parlamentului în ziua stabilită pentru şedinţă comună.Ordinea de zi se adoptă cu votul deschis a cel puţin jumătate plus unu din numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi.În mod excepţional, în orice şedinţă comună, preşedintele Camerei Deputaţilor sau preşedintele Senatului poate propune modificarea ordinii de zi, la cererea, pentru motive temeinice, a unuia din birourile permanente sau a unui grup parlamentar din oricare Cameră, ori, după caz, la cererea Guvernului.Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi se face printr-o singură luare de cuvînt, limitată în timp. În cazul în care există opinii contrare, se va da cuvîntul cîte unui singur vorbitor de la fiecare grup parlamentar, după care se vor supune votării propunerile formulate.Modificarea ordinii de zi se efectuează în aceleaşi condiţii ca şi aprobarea acesteia. Secţiunea a 3-a Lucrările în comisiile permanente Articolul 9Biroul permanent al fiecărei Camere înaintează proiectele de legi, spre dezbatere şi avizare în fond, comisiei permanente a fiecărei Camere în competenţa căreia intra materia reglementată prin proiect, putînd sesiza şi alte comisii permanente pentru a-şi dă avizul. În acelaşi mod se va proceda şi pentru alte materiale care, potrivit art. 1, se dezbat în şedinţă comună a Camerelor Parlamentului, pentru care birourile permanente reunite au stabilit că este necesară dezbaterea şi avizarea în comisii permanente.Proiectele de legi şi celelalte propuneri se transmit spre examinare şi compartimentului tehnic-legislativ al fiecărei Camere, care va comunica avizul sau comisiei sesizate în fond.Cererile de reexaminare a legilor adoptate în şedinţe comune şi a celor pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea se trimit spre dezbatere şi avizare comisiilor sesizate iniţial în fond. Articolul 10Proiectele de legi şi materialele prevăzute la art. 9 se dezbat în şedinţă comună de comisiile permanente ale celor două Camere, sesizate în fond, care întocmesc un raport comun.Convocarea sedinţei comune se face de către preşedinţii comisiilor permanente sesizate în fond, cu cel puţin 48 de ore înainte de data sedinţei, dacă, potrivit procedurii de urgenta, nu este necesar un termen mai scurt.Participarea deputaţilor şi senatorilor la şedinţă comună a comisiilor permanente sesizate în fond este obligatorie. Articolul 11Şedintele comune ale comisiilor nu sînt publice. În mod excepţional, comisiile permanente sesizate în fond pot hotărî ca la dezbaterile lor să fie invitaţi şi specialişti ai unor autorităţi publice, reprezentanţi ai presei, precum şi condiţiile în care lucrările pot fi transmise la radio sau televiziune, dacă acest lucru nu aduce atingere unor interese naţionale care recomandă păstrarea secretului dezbaterilor.Membrii Guvernului au acces la lucrările comisiilor. Comisiile pot solicita participarea la lucrările lor a unor membri ai Guvernului, situaţie în care prezenta acestora este obligatorie.La şedinţele comune ale comisiilor permanente au dreptul să participe deputaţii şi senatorii din alte comisii, care au făcut propuneri sau amendamente, precum şi specialişti de pe lîngă comisiile permanente şi din compartimentul tehnic-legislativ al fiecărei Camere.Persoanele care nu sînt membre ale comisiilor permanente sesizate în fond nu pot participa la vot. Articolul 12Comisiile permanente sesizate în fond lucrează legal, în şedinţe comune, în prezenta a cel puţin jumătate plus unu atît din numărul deputaţilor, cît şi din numărul senatorilor care le compun; hotărîrile se adoptă cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi. Articolul 13Votul în comisie este, de regulă, deschis. Comisia poate decide ca anumite hotărîri să fie luate prin vot secret. Articolul 14Lucrările şedinţelor comune sînt conduse de preşedintele uneia din comisiile permanente sesizate în fond, conform acordului celor doi preşedinţi.Lucrările comisiilor se pot consemna în stenograme sau procese-verbale. Articolul 15Preşedinţii comisiilor permanente sesizate în fond pot stabili, de comun acord, un termen în care să le fie remise avizele celorlalte comisii care examinează proiectul de lege sau alte propuneri.În cazul nerespectării acestui termen, comisiile reunite, sesizate în fond, vor putea redacta raportul fără a mai aştepta avizele celorlalte comisii. Articolul 16După examinarea proiectului de lege sau a altor propuneri, a avizelor şi a amendamentelor scrise primite, unul sau mai mulţi raportori desemnaţi de comisiile permanente reunite, la propunerea preşedinţilor acestora, vor întocmi un raport comun, care va fi supus aprobării prin vot.În raport se va face referire la toate avizele celorlalte comisii şi la toate propunerile de amendamente primite.Raportul va cuprinde, în mod obligatoriu, opinia majorităţii membrilor comisiilor reunite şi, la cerere, părerile contrare, motivate, ale celorlalţi deputaţi şi senatori. Articolul 17Raportul comun, însoţit de avize, se transmite Biroului permanent al fiecărei Camere, care va asigura multiplicarea şi difuzarea acestuia la deputaţi şi senatori şi, după caz, Guvernului ori altor autorităţi publice îndreptăţite, cu 3 zile înainte de dezbaterea în plen. Difuzarea către Guvern sau alte autorităţi publice îndreptăţite se face de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor. Secţiunea a 4-a Desfăşurarea şedinţelor comune Articolul 18Lucrările şedinţelor comune sînt conduse, alternativ, de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului, asistaţi de doi secretari, cîte unul de la fiecare Cameră . Articolul 19Şedintele comune ale celor două Camere sînt publice, în afară cazurilor în care, la cererea preşedintelui care conduce şedinţa sau a unui grup parlamentar, se hotărăşte, cu cel puţin jumătate plus unu din voturile deputaţilor şi senatorilor prezenţi, ca acestea să fie secrete. Articolul 20La şedinţele publice ale celor două Camere pot asista diplomaţi, reprezentanţi ai presei, radioului şi televiziunii, precum şi cetăţeni, pe baza autorizaţiei sau invitaţiei emise de secretarii generali ai aparatelor celor două Camere, în condiţiile stabilite de birourile permanente şi în limita locurilor disponibile.Membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora pot lua parte la lucrările sedinţei comune pe banca ministerială.Persoanele care asistă la şedinţa trebuie să păstreze liniştea şi să se abţină de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, în caz contrar fiind evacuate din sala.Preşedintele care conduce şedinţă comună are dreptul să atragă atenţia ziarelor şi celorlalte mijloace de informare în masă asupra informaţiilor vădit inexacte difuzate de acestea privind lucrările şedinţelor comune. La cererea preşedintelui, mijloacele de informare în masă sînt obligate să dea publicităţii cele arătate de acesta. Dacă abaterea se repetă, preşedintele va putea, consultînd Camerele reunite, să retragă, pe un anumit timp, autorizaţia de participare la lucrări a reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă aflaţi în culpa. Articolul 21Deputaţii şi senatorii sînt obligaţi să fie prezenţi la lucrările sedinţei comune şi să se înscrie pe lista de prezenta, ţinuta de secretari.Deputatul sau senatorul care nu poate lua parte la şedinţa, din motive independente de voinţa sa, va trebui să anunţe din timp Biroul permanent respectiv, menţionînd cauzele care îl împiedica să participe.Deputatului sau senatorului care nu îşi poate motiva absenta i se reţine din indemnizaţia lunară o sumă de bani corespunzătoare unei zile de lucru în plen.Preşedintele care conduce şedinţă comună este obligat să precizeze dacă este întrunit cvorumul legal şi să anunţe ordinea de zi. Articolul 22În timpul şedinţelor, preşedinţii grupurilor parlamentare pot cere preşedintelui sedinţei comune verificarea întrunirii cvorumului. Preşedintele sedinţei comune va decide dacă acest lucru este necesar.În cazul în care cvorumul legal nu este întrunit, preşedintele suspendă şedinţa şi arata ziua şi ora de reluare a lucrărilor.La cerere, secretarii vor informa şedinţă comună ulterioară despre cauzele lipsei deputaţilor sau senatorilor care nu şi-au anunţat absenta şi despre sancţiunile pecuniare aplicate deputaţilor şi senatorilor care au absentat nemotivat. Articolul 23Preşedintele sau vicepreşedintele care îl înlocuieşte şi care conduce dezbaterile veghează la respectarea regulamentului şi menţinerea ordinii în sala de şedinţa. Articolul 24Deputaţii şi senatorii iau cuvîntul în ordinea înscrierii pe lista, cu încuviinţarea preşedintelui.Miniştrilor prezenţi în şedinţă comună li se poate da cuvîntul în orice fază a dezbaterii şi ori de cîte ori îl solicită. Articolul 25Nimeni nu poate lua cuvîntul decît dacă îi este dat de preşedinte. Persoanele care iau cuvîntul vorbesc de la tribună. Articolul 26Preşedintele are dreptul să limiteze durată luărilor de cuvînt, în funcţie de obiectul dezbaterilor.Vorbitorii sînt obligaţi ca în cuvîntul lor să se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea căreia s-au înscris la cuvînt. În caz contrar, preşedintele le atrage atenţia şi, dacă nu se conformează, le retrage cuvîntul. Articolul 27Preşedintele va da cuvîntul oricînd unui deputat sau senator pentru a răspunde într-o chestiune ce implică persoană sa, limitînd timpul acordat în acest scop.Prevederile alin. 1 se aplică şi în cazul în care se cere cuvîntul în probleme privitoare la regulament. Articolul 28Preşedintele sau un grup parlamentar poate cere încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuţie.Cererea de încheiere a dezbaterii se adoptă cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi. Articolul 29Este interzisă proferarea de insulte sau calomnii atît de la tribună, cît şi din sala de şedinţe.Se interzice dialogul între vorbitorii aflaţi la tribună şi persoanele aflate în sala. Articolul 30Preşedintele cheamă la ordine deputaţii sau senatorii care tulbura dezbaterile sau creează agitaţie. El poate întrerupe şedinţa cînd tulburarea persistă şi poate dispune evacuarea din sala a persoanelor care împiedica în orice mod desfăşurarea normală a lucrărilor sedinţei comune. Articolul 31Dezbaterile se înregistrează pe banda magnetică şi se stenografiază.Stenogramele se publică de urgenta în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, cu excepţia celor privitoare la şedinţele secrete.Deputaţii şi senatorii au dreptul de a examina exactitatea stenogramei prin confruntarea ei cu banda magnetică, înainte de publicarea textului în Monitorul Oficial al României. Secţiunea a 5-a Procedura de vot Articolul 32Votul deputaţilor şi al senatorilor este personal. El poate fi deschis sau secret.Votul deschis se exprima public prin ridicare de mîini, prin ridicare în picioare ori prin apel nominal, iar rezultatul votării se comunică de către preşedintele care conduce şedinţa.Votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot, prin bile sau electronic.Rezultatul votului secret exprimat prin buletine de vot sau prin bile se constată de către birourile permanente ale celor două Camere. Articolul 33Camera Deputaţilor şi Senatul, întrunite în şedinţă comună, vor stabili de fiecare dată ce procedura de vot vor utiliza, în afară cazurilor în care prin prezentul regulament se stabileşte o procedură de vot obligatorie. Articolul 34Acordarea votului de încredere Guvernului şi retragerea încrederii acordate Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură sînt supuse procedurii votului secret prin bile. Articolul 35Votarea prin apel nominal se face în modul următor: preşedintele explică obiectul votării şi sensul cuvintelor "pentru" şi "contra"; unul dintre secretari da citire numelui şi prenumelui deputaţilor şi senatorilor; fiecare deputat şi senator răspunde "pentru" sau "contra".După terminarea apelului se repetă numele şi prenumele deputaţilor şi senatorilor care nu au răspuns. Articolul 36Votul prin bile se desfăşoară astfel: în faţa preşedintelui care conduce lucrările sedinţei comune se aşează o urnă albă şi altă neagră. Deputaţii şi senatorii vin pe rînd la urne, după ce primesc de la secretari cîte două bile, una albă şi una neagră, şi le introduc în cele două urne. Bilă albă introdusă în urnă albă şi bilă neagră introdusă în urnă neagră înseamnă vot "pentru", iar bilă neagră introdusă în urnă albă şi bilă albă introdusă în urnă neagră înseamnă vot "contra". Articolul 37În cazul votului cu buletine de vot, pe buletin se trec numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care acesta candidează şi, după caz, grupul parlamentar din care face parte.Deputatul şi senatorul votează "pentru" lăsînd neatinse pe buletinul de vot numele şi prenumele persoanei propuse; ei votează "contra" ştergînd numele şi prenumele persoanei propuse.Buletinele de vot se introduc în urne. Articolul 38Aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat se face cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi.Textele aflate în divergenta din proiectele sau propunerile de revizuire a Constituţiei, în cazul în care prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, se adoptă cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.Adoptarea textelor definitive asupra problemelor aflate în divergenta din legile organice şi care nu au fost soluţionate prin procedura de mediere, precum şi a regulamentului şedinţelor comune se face cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.Adoptarea textelor definitive asupra problemelor aflate în divergenta din legile ordinare şi care nu au fost soluţionate prin procedura de mediere, precum şi a celorlalte hotărîri care se iau în şedinţele comune este supusă regulii majorităţii simple, ele putînd fi aprobate cu majoritatea de voturi a deputaţilor şi senatorilor prezenţi la lucrările sedinţei comune.Punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare se hotărăşte cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.Suspendarea din funcţie a Preşedintelui României sau a persoanei care asigură interimatul funcţiei se hotărăşte cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.Aprobarea încrederii Guvernului şi retragerea încrederii acordate se hotărăsc cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Celelalte alegeri şi numiri în funcţii se hotărăsc cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi.Aprobarea actelor cu caracter exclusiv politic se face cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi la şedinţă comună a celor două Camere. Articolul 39În toate cazurile în care Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţe comune, adoptă legi, hotărîri sau moţiuni, trebuie să fie prezenţi cel puţin jumătate plus unu din membrii care compun cele două Camere ale Parlamentului.Dacă în sala nu sînt prezenţi cel puţin jumătate plus unu din numărul deputaţilor şi senatorilor, preşedintele care conduce şedinţă comună a celor două Camere amină votarea pînă la întrunirea cvorumului legal. Articolul 40În caz de paritate de voturi, votul preşedintelui care conduce lucrările sedinţei comune este decisiv.Preşedinţii celor două Camere îşi exercită votul după exprimarea voinţei tuturor deputaţilor şi senatorilor. Articolul 41În cursul votării nu se poate acorda deputaţilor sau senatorilor dreptul de a lua cuvîntul. Articolul 42Legile adoptate în şedinţă comună se semnează de preşedinţii celor două Camere şi se înaintează Preşedintelui României, în vederea promulgării, de către preşedintele Camerei Deputaţilor. Articolul 43Preşedintele României are dreptul, înainte de a promulga legea, să ceară ambelor Camere, printr-un mesaj motivat, o nouă deliberare asupra legii sau a unor articole din lege adoptate în şedinţă comună a celor două Camere. În acest caz, după reexaminarea legii sau a articolelor în cauză, potrivit procedurii legislative, cele două Camere ale Parlamentului, în şedinţă comună, se pronunţă asupra obiecţiilor cuprinse în mesajul Preşedintelui României; ele se adoptă cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor în cazul legilor constituţionale, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor în cazul legilor organice şi cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi în cazul legilor ordinare.În cazul în care obiecţiile cuprinse în mesajul Preşedintelui României sînt adoptate, legea se trimite spre promulgare în noua sa redactare.Dacă obiecţiile cuprinse în mesaj sînt respinse, legea se trimite spre promulgare în redactarea iniţială. Capitolul II Proceduri speciale Secţiunea 1 Aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat Articolul 44Proiectul Legii bugetului de stat şi proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat se întocmesc anual de către Guvern şi se supun aprobării sedinţei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului.Proiectul Legii bugetului de stat şi proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat se trimit de către Guvern birourilor permanente ale celor două Camere, care vor asigura difuzarea acestora către deputaţi şi senatori. Articolul 45Proiectul Legii bugetului de stat şi proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat se trimit de către birourile permanente, spre dezbatere şi avizare, comisiilor pentru probleme de buget şi de finanţe. Celelalte comisii avizează aceste proiecte în legătură cu acele capitole care intra sub incidenta obiectului lor de activitate. Articolul 46Grupurile parlamentare, deputaţii şi senatorii pot prezenta comisiilor amendamente scrise şi motivate, în cel mult 5 zile de la data primirii proiectului. Articolul 47Comisiile sesizate în fond pentru examinarea proiectelor de buget întocmesc cîte un raport comun asupra fiecărui proiect, în care vor fi prezentate amendamentele admise şi cele respinse, cu o scurtă motivare a soluţiei adoptate.Rapoartele comune se întocmesc în cel mult 30 de zile de la sesizare. Articolul 48Dezbaterea proiectelor de buget în şedinţă comună este precedată de prezentarea, de către iniţiator, a elementelor de fundamentare a proiectelor, precum şi a raportului comun. Raportul este prezentat de către unul din preşedinţii comisiilor permanente sesizate în fond sau de către un raportor desemnat de aceştia. Articolul 49La dezbaterea generală a proiectelor de buget poate lua cuvîntul numai cîte un reprezentant al grupurilor parlamentare din cele două Camere, precum şi parlamentarii care nu fac parte din asemenea grupuri.Reprezentantul Guvernului are dreptul să ia cuvîntul înainte de încheierea dezbaterii generale.În faza dezbaterii generale nu pot fi propuse amendamente. Articolul 50După încheierea dezbaterii generale se trece la dezbaterea pe articole a proiectului legii fiecărui buget.La discutarea fiecărui articol, deputaţii şi senatorii pot lua cuvîntul.În cursul luărilor de cuvînt pot fi prezentate numai amendamentele privind probleme de redactare sau care nu aduc atingere fondului problemei discutate.Preşedintele care conduce lucrările poate supune aprobării sedinţei comune sistarea discuţiilor la articolul dezbătut. Articolul 51Discutarea articolelor începe cu amendamentele propuse în raportul comun, care se supun la vot cu prioritate. Articolul 52Amendamentele şi articolele sînt adoptate dacă întrunesc majoritatea de voturi a deputaţilor şi senatorilor prezenţi la lucrările sedinţei comune. Articolul 53După terminarea dezbaterii pe articole, proiectele de legi se supun în întregime votului final al deputaţilor şi senatorilor. Secţiunea a 2-a Dezbaterea textelor legislative aflate în divergenta Articolul 54În cazul în care un proiect de lege este adoptat în redactări diferite de către cele două Camere, iar comisia de mediere nu ajunge la un acord, ori dacă una din Camere nu aprobă, în tot sau în parte, raportul comisiei de mediere, textele aflate în divergenta se supun dezbaterii Camerei Deputaţilor şi Senatului în şedinţă comună, cu respectarea regulilor procedurii legislative stabilite în secţiunea precedenta şi la art. 38 alin. 2, 3 şi 4. Articolul 55Legile adoptate se trimit spre promulgare Preşedintelui României, sub semnatura preşedintelui Camerei Deputaţilor, în termen de cel mult 10 zile de la votarea acestora. Secţiunea a 3-a Raporturile Parlamentului cu Preşedintele României Articolul 56În termen de 24 de ore de la validarea rezultatului alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României de către Curtea Constituţională, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului convoacă deputaţii şi senatorii, în şedinţă comună, pentru depunerea jurămîntului de către candidatul a cărui alegere a fost validată.Dacă alegerile parlamentare şi cele prezidenţiale au loc la aceeaşi dată, convocarea Camerelor în şedinţă comună pentru depunerea jurămîntului se face în cel mult 24 de ore de la constituirea legală a Camerelor nou alese. Articolul 57Şedinţa comuna este prezidată de preşedinţii Camerelor Parlamentului. Unul dintre aceştia, după anunţarea scopului sedinţei, da cuvîntul preşedintelui Curţii Constituţionale sau reprezentantului acestuia în cazul în care preşedintele nu poate fi prezent pentru a prezenta raportul privind validarea rezultatului alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României şi invita candidatul a cărui alegere a fost validată să depună jurămîntul.Depunerea jurămîntului se consemnează într-o declaraţie a Parlamentului, prin care acesta ia act de începerea exercitării mandatului Preşedintelui României.Prevederile alin. 1 şi 2 se aplică şi în cazul interimatului funcţiei de Preşedinte, după primirea confirmării Curţii Constituţionale cu privire la existenţa împrejurărilor care justifică interimatul. Articolul 58În cazul în care Preşedintele României sesizează Parlamentul cu una din situaţiile prevăzute la art. 1 pct. 3, 4, 5 şi 14 din prezentul regulament, birourile permanente ale Camerelor stabilesc întrunirea Parlamentului în şedinţă comună în termen de cel mult 24 de ore sau, după caz, de 48 de ore. Articolul 59După examinarea, în cadrul dezbaterilor, a cererii Preşedintelui României, deputaţii şi senatorii, întruniţi în şedinţă comună, aprobă sau încuviinţează măsurile luate de Preşedinte în exercitarea atribuţiilor sale, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi. Articolul 60Procedura de punere sub acuzare a Preşedintelui României se declanşează pe baza unei cereri semnate de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor. Cererea trebuie să cuprindă descrierea faptelor care îi sînt imputate şi încadrarea lor juridică. După primirea cererii de către birourile permanente, acestea vor informa neîntîrziat Preşedintele României asupra cererii de punere sub acuzare. Articolul 61În cadrul sedinţei comune a celor două Camere, preşedintele care conduce şedinţa aduce la cunoştinţa deputaţilor şi senatorilor conţinutul cererii de punere sub acuzare şi procedează la constituirea unei comisii de anchetă, care, în termenul hotărît în şedinţă comună, prezintă un raport asupra celor constatate. Articolul 62În termen de 48 de ore de la depunerea raportului comisiei de anchetă la birourile permanente, Camerele Parlamentului se întrunesc în şedinţă comună pentru examinarea şi dezbaterea acestuia. Articolul 63După încheierea dezbaterilor, propunerea comisiei de anchetă se supune votului secret prin bile. Articolul 64Dacă se hotărăşte punerea sub acuzare a Preşedintelui României, Parlamentul, sub semnatura preşedinţilor celor două Camere, solicită de îndată procurorului general să sesizeze, potrivit legii, Curtea Supremă de Justiţie. Articolul 65În tot cursul procedurii de punere sub acuzare, Preşedintele României este în drept să se apere. Articolul 66Propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României în cazul săvîrşirii de către acesta a unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, făcută de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor, se depune concomitent la birourile permanente ale Camerelor Parlamentului.Birourile permanente, sub semnatura preşedinţilor, comunică neîntîrziat această propunere Preşedintelui României, precizîndu-se totodată data şi locul sedinţei comune a Camerelor. Articolul 67Preşedintele care conduce şedinţă comună, după prezentarea propunerii de suspendare din funcţie şi ascultarea explicaţiilor Preşedintelui României, consultă deputaţii şi senatorii dacă datele existente sînt suficiente pentru a fi sesizată Curtea Constituţională sau dacă este necesară constituirea unei comisii comune de anchetă. Hotărîrea se ia cu majoritatea voturilor din numărul total al deputaţilor şi senatorilor.În cazul în care s-a apreciat că datele sînt suficiente, propunerea de suspendare, însoţită de informaţiile necesare, se trimite de îndată, de către preşedintele care a condus şedinţă comună, Curţii Constituţionale spre consultare, menţionîndu-se şi termenul pînă la care această trebuie să se pronunţe.În termen de 24 de ore de la primirea avizului Curţii Constituţionale, Camerele Parlamentului se întrunesc în şedinţă comună pentru a hotărî asupra propunerii de suspendare din funcţie.La dezbateri este invitat şi Preşedintele României, căruia i se va da cuvîntul, la cererea sa, oricînd în timpul dezbaterilor, pentru a da explicaţii asupra faptelor ce i se impută.Hotărîrea se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Votul este secret, prin bile. Articolul 68În cazul în care s-a hotărît constituirea unei comisii comune de anchetă, raportul întocmit de această în termenul stabilit în hotărîrea prevăzută la art. 67 alin. 1 se trimite, prin grija preşedinţilor celor două Camere, Curţii Constituţionale spre consultare, în termen de 3 zile de la data depunerii raportului. Articolul 69Hotărîrea adoptată de Parlament în cadrul procedurii de suspendare din funcţie a Preşedintelui României se comunică acestuia, în termen de 48 de ore, sub semnatura preşedinţilor celor două Camere.Dacă propunerea de suspendare din funcţie a fost aprobată, hotărîrea se trimite şi Guvernului în vederea iniţierii proiectului de lege privind organizarea şi desfăşurarea referendumului pentru demiterea Preşedintelui. Articolul 70Prevederile art. 66-69 se aplică, în mod corespunzător, şi în cazul propunerii de suspendare a persoanei care asigură interimatul funcţiei de Preşedinte. Secţiunea a 4-a Acordarea şi retragerea încrederii acordate Guvernului Articolul 71Birourile permanente ale celor două Camere vor asigura multiplicarea şi difuzarea către deputaţi şi senatori a programului şi listei Guvernului, de îndată ce acestea au fost primite de la candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru. Articolul 72Birourile permanente, în condiţiile art. 3 din prezentul regulament, stabilesc data sedinţei comune, la cel mult 15 zile de la primirea programului şi listei Guvernului, luînd totodată măsuri pentru convocarea deputaţilor şi senatorilor.Fiecare candidat pentru funcţia de ministru, înscris pe lista Guvernului, va fi audiat, în şedinţă comună, de către comisiile permanente ale celor două Camere al căror obiect de activitate corespunde sferei de competenţă a viitorului ministru.În urmă audierii, comisiile vor întocmi un aviz comun consultativ, motivat, pe care îl vor prezenta candidatului pentru funcţia de prim-ministru. Articolul 73Preşedintele care conduce şedinţă comună a Camerelor Parlamentului, după aprobarea ordinii de zi, da cuvîntul candidatului desemnat pentru funcţia de prim-ministru, în vederea prezentării programului şi a listei Guvernului.În continuare, la cererea reprezentanţilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi Senat, preşedintele le da cuvîntul pentru exprimarea punctelor de vedere ale respectivelor grupuri cu privire la programul şi lista Guvernului. Articolul 74După încheierea dezbaterilor se supune la vot propunerea de acordare a încrederii Guvernului. Votul este secret şi se exprima prin bile. Articolul 75După numărarea voturilor, preşedintele anunţa rezultatul votării, consemnat în procesul-verbal încheiat în acest scop. Articolul 76Hotărîrea Parlamentului privind acordarea votului de încredere se semnează de preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului şi se înaintează de îndată Preşedintelui României spre a proceda la numirea Guvernului. Articolul 77În cazul neacordării votului de încredere pentru formarea Guvernului, Parlamentul, sub semnatura preşedinţilor celor două Camere, aduce de îndată această situaţie la cunoştinţa Preşedintelui României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcţia de prim-ministru. Articolul 78Moţiunea de cenzură iniţiata de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor se prezintă birourilor permanente şi se comunică Guvernului de către preşedintele Camerei Deputaţilor, în ziua în care această a fost depusă. Moţiunea de cenzură se prezintă în şedinţă comună a celor două Camere în cel mult 5 zile de la data depunerii.Dezbaterea moţiunii de cenzura are loc după 3 zile de la data cînd a fost prezentată în şedinţă comună a celor două Camere.Data şi locul sedinţei comune, împreună cu invitaţia de participare, se comunică Guvernului de către preşedintele Camerei Deputaţilor, cu 24 de ore înainte ca această să aibă loc. Articolul 79După prezentarea moţiunii de cenzura de către deputatul sau senatorul desemnat de iniţiatorii acesteia, preşedintele care conduce şedinţă comună da cuvîntul primului-ministru sau, în cazul imposibilităţii participării acestuia, membrului Guvernului care îl reprezintă, pentru prezentarea poziţiei Guvernului.În continuare, preşedintele da cuvîntul deputaţilor şi senatorilor, în ordinea înscrierii lor la cuvînt. Articolul 80După încheierea dezbaterilor se procedează la votarea moţiunii de cenzura. Articolul 81Dispoziţiile art. 74-77 sînt aplicabile, în mod corespunzător, şi în cazul adoptării moţiunii de cenzura. Articolul 82Prevederile prezentei secţiuni sînt aplicabile, în mod corespunzător, şi în cazul moţiunii de cenzura privitoare la angajarea răspunderii Guvernului asupra unui program, a unei declaraţii de politica generală sau a unui proiect de lege, în condiţiile art. 113 din Constituţie. Secţiunea a 5-a Numiri şi alegeri Articolul 83Dezbaterea, în şedinţă comună a Camerelor Parlamentului, a propunerilor de numiri şi alegeri în funcţiile prevăzute la art. 1 pct. 7, 18, 19, 20 şi 21 din prezentul regulament se face pe baza raportului comun întocmit de comisiile permanente de specialitate ale celor două Camere. Articolul 84Votul este secret şi se exercită prin buletinele de vot. Secţiunea a 6-a Alte proceduri speciale Articolul 85Data sedinţei comune pentru dezbaterea rapoartelor ce se prezintă Parlamentului de către autorităţile publice prevăzute de Constituţie se stabileşte cu respectarea unui termen de cel puţin 5 zile de la data difuzării lor către deputaţi şi senatori.Rapoartele se examinează de comisiile permanente sesizate în fond şi raportul comun al acestora se difuzează parlamentarilor cu cel puţin o zi înainte de prezentarea lui în şedinţă comună a celor două Camere.În cazul în care din dezbateri rezultă necesitatea adoptării unor măsuri, hotărîrea se ia cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Articolul 86Camerele întrunite în şedinţă comună pot hotărî, în exercitarea atribuţiilor de control ale Parlamentului, efectuarea unor verificări sau anchete proprii de către comisii comune special constituite în acest scop sau de către comisiile permanente ale Camerelor, care vor prezenta un raport comun. Capitolul III Dispoziţii finale Articolul 87La stabilirea cvorumului legal al şedinţelor comune ale Camerelor Parlamentului, nu este socotit în numărul regulamentar cerut deputatul sau senatorul care nu participă la lucrări pentru ca a primit de la Parlament o însărcinare temporară care împiedica prezenta la şedinţa.Prevederile alin. 1 se aplică, de asemenea, deputaţilor şi senatorilor care sînt membri ai Guvernului, în cazul în care absenta acestora a fost determinată de exercitarea atribuţiilor funcţiei pe care o îndeplinesc. Articolul 88Prezenta la şedinţele comune a deputaţilor şi senatorilor, membri ai Guvernului, este obligatorie la dezbaterea şi adoptarea proiectelor de legi din sfera lor de competenţă, la dezbaterea învestiturii şi a moţiunii de cenzura, a mesajelor Preşedintelui României şi a declaraţiilor de politica generală ale Guvernului. Articolul 89Dispoziţiile prezentului regulament se completează cu prevederile aplicabile din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi din Regulamentul Senatului.