Protocol Nr.- din 31.01.2019

Ismail, UcrainaÎn conformitate cu prevederile art. 16 al Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră, semnat la 30 septembrie 1997 la Galaţi, în perioada 3-4 octombrie 2018, la Ismail, a avut loc Sesiunea a X-a a împuterniciţilor părţilor.La lucrările Sesiunii au participat:– din partea română:

– din partea ucraineană:

Părţile au convenit următoarea ordine de zi: 1. informarea împuterniciţilor asupra îndeplinirii hotărârilor adoptate la Sesiunea a IX-a a împuterniciţilor (12 octombrie 2017, Negreşti-Oaş, România); 2. stadiul aplicării regulamentelor de colaborare pe bazine hidrografice; 3. analiza şi aprobarea regulamentelor actualizate în cadrul colaborării bilaterale; 4. situaţia lucrărilor hidrotehnice existente, în execuţie şi propuse a fi proiectate; 5. aprobarea Programului de lucru pe anul 2019 pentru aplicarea prevederilor Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră, semnat la Galaţi la 30 septembrie 1997; 6. stabilirea locului, datei şi ordinii de zi preliminare pentru cea de-a XI-a Sesiune a împuterniciţilor; 7. diverse. La punctul 1 Informarea împuterniciţilor asupra îndeplinirii hotărârilor adoptate la Sesiunea a IX-a a împuterniciţilor (12 octombrie 2017, Negreşti-Oaş, România) 1.1. Împuterniciţii s-au informat reciproc asupra îndeplinirii sarcinilor ce decurg din hotărârile celei de-a IX-a Sesiuni (12 octombrie 2017, Negreşti-Oaş, România) şi au constatat următoarele: În perioada de la Sesiunea a IX-a şi până la Sesiunea a X-a au avut loc întâlniri ale locţiitorilor împuterniciţilor, secretarilor împuterniciţilor, grupelor de lucru şi de experţi pentru examinarea problemelor de interes comun în sectorul de frontieră a fluviului Dunărea, râurilor Tisa, Siret şi Prut. Coordonatorii celor trei grupe de lucru au prezentat succint rezultatele colaborării, aşa cum au fost consemnate în procesele-verbale ale acestora. 1.2. În perioada 21-22 mai 2018, la Satu Mare, România, a avut loc întâlnirea locţiitorilor împuterniciţilor pentru finalizarea regulamentelor actualizate şi a anexelor acestora, parte integrantă a Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră (semnat la Galaţi la 30 septembrie 1997). 1.3. Părţile au discutat şi convenit conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnice la nivelul coordonatorilor grupelor de lucru. 1.4. Părţile s-au informat reciproc despre componenţa membrilor grupelor de lucru, prin adrese oficiale, transmise în termenul stabilit de către împuterniciţii celor două guverne, în cadrul celei de-a IX-a Sesiuni a împuterniciţilor, 12 octombrie 2017, Negreşti-Oaş 2017, România. 1.5. În data de 12 aprilie 2018 la Bucureşti, în România, a avut loc întâlnirea specialiştilor pentru discutarea propunerilor de proiecte comune care pot fi depuse spre finanţare prin Programul operaţional comun „România-Ucraina 2014-2020". 1.6. În perioada 1-2 octombrie 2018, la Ismail, Ucraina, a avut loc întâlnirea Grupei de lucru pentru soluţionarea problemelor râului Tisa şi discutarea propunerii privind „Schema complexă de stabilizare a albiei râului Tisa în sectorul comun de frontieră româno-ucrainean." La punctul 2 Stadiul aplicării regulamentelor de colaborare pe bazine hidrografice Împuterniciţii au analizat modul de aplicare a regulamentelor în vigoare: – Regulamentul de colaborare româno-ucrainean privind apărarea împotriva inundaţiilor produse de cursurile de apă şi de apele interne;

– Regulamentul de colaborare româno-ucrainean privind schimbul de date meteorologice şi hidrologice între România şi Ucraina;

– Regulamentul de colaborare româno-ucrainean privind modul de evaluare a calităţii apelor de frontieră;

– Regulamentul de colaborare româno-ucrainean privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale periculoase care nu se mai pot evita.Lista proceselor-verbale ale întâlnirilor grupelor de lucru şi de experţi la care au fost discutate probleme legate de aplicarea acestora, pentru anul 2017, sunt prezentate în anexa nr. 1a (RO) şi nr. 1b (UA) la prezentul protocol. La solicitarea părţii ucrainene au avut loc următoarele întâlniri: – întâlnirea locţiitorilor împuterniciţilor de frontieră din România şi Ucraina cu participarea reprezentanţilor din domeniul de gospodărire a apelor celor două părţi, 4 iulie 2017, în Punctul de trecere a frontierei Solotvino, Ucraina;

– întâlnirea experţilor Grupei de lucru pentru problemele râului Tisa privind efectuarea în comun a măsurătorilor topogeodezice din 26 iulie 2017, Teceul Mic, România;

– întâlnirea locţiitorilor împuterniciţilor de frontieră din România şi Ucraina cu participarea reprezentanţilor din domeniul de gospodărire a apelor celor două părţi, 28 august 2018, Solotvino, Ucraina.2.1. Referitor la aplicarea Regulamentului privind apărarea împotriva inundaţiilor produse de cursurile de apă şi de apele interne, împuterniciţii constată:

– Pentru râul TisaPentru îndeplinirea celor cuprinse în Regulament au avut loc întâlniri ale experţilor celor două părţi. În cursul anului 2017 pe râul Tisa, tronsonul comun, nu s-au produs viituri semnificative de amploarea celor ce au avut loc în noiembrie 1998, martie 2001 şi iulie 2008. La depăşirea cotelor de apărare, înregistrate la staţiile hidrometrice cuprinse în Regulament, au fost emise şi transmise prin e-mail avertizări hidrologice. În data de 26 iulie 2017 s-au efectuat în comun măsurătorile topogeodezice în zona SF 259. În anul 2017 partea ucraineană a transmis spre analiză şi aprobare proiectul „Decolmatare râu Tisa şi râu Kisva, comuna Luh, raion Rahiv, regiunea Transcarpatică", iar partea română a transmis proiectele „Apărare de mal râu Tisa - Lunca la Tisa, SF 309-310, judeţul Maramureş", „Pod peste Tisa în zona Tepliţa din Sighetu Marmaţiei SF 298-299" (documentaţie revizuită), „Îndiguire şi consolidare de mal pe râul Tisa între BF 254-319, jud. Maramureş, consolidare C29i, Teceul Mic". Aceste proiecte au fost analizate şi concordate de către cele două părţi. Pentru îndeplinirea celor cuprinse în Regulamentul de colaborare româno–ucrainean privind apărarea împotriva inundaţiilor şi gheţurilor produse pe cursurile de apă şi pe apele interne au avut loc întâlniri ale experţilor şi coordonatorilor grupului de lucru ale celor două părţi, conform programelor de lucru anuale. În perioada 14-16 iunie 2017 o grupă de geodezi şi hidrologi din cadrul Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa a efectuat măsurători topogeodezice pe râul Tisa în zona SF 309-310. În data de 26 iulie 2017 s-au efectuat în comun măsurători topogeodezice în zona SF 259. Partea ucraineană a transmis rezultatul măsurătorilor către partea română cu Adresa nr. 01-09/988 din 9.08.2017. În perioada 1-2 octombrie 2018, la Ismail, Ucraina, s-a desfăşurat întâlnirea Grupei de lucru pentru soluţionarea problemelor râului Tisa şi discutarea propunerii privind „Schema complexă de stabilizare a albiei râului Tisa în sectorul comun de frontieră româno-ucrainean", care a precedat cea de a X-a Sesiune a împuterniciţilor. În cadrul acestei întâlniri, coordonatorii împreună cu experţii au discutat propunerea „Schemei complexe de stabilizare a albiei râului Tisa în sectorul comun de frontieră româno-ucrainean". Aceştia au convenit asupra documentaţiei „Schema complexă de stabilizare a albiei râului Tisa în sectorul comun de frontieră româno-ucrainean", care include toate observaţiile transmise de partea română către partea ucraineană prin Adresa 126.342/GC din 23.08.2010. S-a convenit, de asemenea, asupra necesităţii actualizării datelor tehnice din schema complexă, ce pot constitui baza de lucru pentru elaborarea viitoarelor documentaţii tehnice de detaliu. Astfel, pentru realizarea lucrărilor viitoare se va ţine cont de situaţia existentă în teren, iar documentaţiile tehnice de proiectare să fie convenite pe obiecte, conform prevederilor articolului 8 din Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră (Galaţi, 30 septembrie 1997). Experţii părţilor au convenit asupra debitelor cu probabilitatea de depăşire de 1% pentru sectorul comun al râului Tisa, conform tabelului bilingv ce constituie anexa nr. 2 la Protocol. Au constatat că există diferenţe semnificative între valorile debitelor cu probabilitate de depăşire de 10% şi 5% şi au convenit că este necesară armonizarea metodologiilor. În acest caz, partea română propune ca pentru armonizarea datelor hidrometeorologice, batimetrice, topografice şi datelor necesare pentru calibrarea modelelor să elaboreze în comun o propunere viitoare de proiect prin programele cu finanţare din fonduri europene. La propunerea părţii ucrainene, verificările lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor aferente anului 2018 vor fi efectuate în anul 2019, conform programului de lucru. Partea ucraineană a informat partea română despre construcţia amenajată ilegal în zona SF 282-283 prin Adresa nr. 2.282/11/11-18 din 17.04.2018. Partea ucraineană va informa periodic partea română cu privire la evoluţia anchetei şi hotărârile adoptate de către autorităţile competente ale părţii ucrainene cu transmiterea copiilor după documentele oficiale. Împuternicitul părţii ucrainene a informat în cadrul sesiunii despre hotărârea că terenul respectiv a fost trecut în proprietatea statului. După procedura juridică şi conform hotărârii definitive şi irevocabile se va demola lucrarea ilegală. Partea română va fi informată prin intermediul unei adrese oficiale. În prezent nu sunt în curs de derulare proiecte şi alte lucrări pe râul Tisa. – Pentru râurile Prut şi SiretPărţile au analizat aplicarea regulamentului în vigoare în cadrul întâlnirilor, după cum urmează: 25-26 octombrie 2017 - verificarea în comun a lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor pe râurile Prut şi Siret, în zona de frontieră, pe teritoriul Ucrainei: Râul Siret: – Consolidare mal stâng în zona Tereblecea;

– Consolidare mal stâng şi mal drept în zona Cerepkivca, aval de pod;

– Consolidare mal stâng în zona Kamenka, aval de pod;

– Consolidare de mal stâng şi mal drept în zona Iordăneşti, amonte de podul pietonal.Râul Prut – Consolidare de mal la Tărăsăuţi (Tarasivţi) - zonă SF 907-908;

– Consolidare de mal în zona Vancicăuţi SF 908-910;

– Consolidare de mal în zona Costiceni, SF 914-915.În cadrul verificării lucrărilor în teren părţile au constatat că lucrările hidrotehnice sunt în stare bună de funcţionare şi corespund scopului pentru care au fost realizate. Pe sectoarele verificate nu s-a constatat existenţa unor obstacole naturale sau artificiale, depozite de materiale etc., care prin prezenţa sau natura lor ar putea împiedica scurgerea normală a apei. 12-14 decembrie 2017 - verificarea în comun a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor pe râurile Prut şi Siret, în zona de frontieră, pe teritoriul României. Râul Siret: – Apărare de mal pe râul Siret în zona amonte a staţiilor de măsurare a debitelor (DESWAT, WATMAN) şi staţia hidrometrică Siret, judeţul Suceava;

– Barajul acumulării Rogojeşti.Râul Prut: – Consolidare de mal la Baranca 1 - malul drept;

– Consolidare de mal la Baranca 2;

– Consolidare de mal la Baranca 3;

– Consolidare de mal la Baranca 4;

– Lacul de acumulare Ezer de pe râul Jijia (afluent al Prutului).În cadrul verificării lucrărilor în teren părţile au constatat că lucrările hidrotehnice sunt în stare bună de funcţionare şi corespund scopului pentru care au fost realizate. – Pentru fluviul DunăreaPentru îndeplinirea celor prevăzute în regulamentul de colaborare experţii au efectuat în comun verificarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor pe sectorul Ismail-Vâlcov de pe teritoriul Ucrainei, astfel: – dig de apărare la km 0-6 pe braţul Solomon al fluviului Dunărea; experţii au constatat că digul este în stare bună de funcţionare;

– lucrările hidrotehnice pe sectorul fluviul Dunărea-lac de acumulare Sasâc: stăvilarul principal şi canalul Dunăre-Sasâc; experţii au constatat că lucrările sunt în stare bună de funcţionare.În cadrul verificării experţii au constatat că lucrările de apărare împotriva inundaţiilor pe sectorul fluviului Dunărea pe teritoriul ucrainean sunt funcţionale, dar pe anumite sectoare sunt necesare lucrări de reabilitare şi întreţinere. Partea română a informat partea ucraineană asupra faptului că lucrările de dragaj pe fluviul Dunărea pe zona de interes cu partea ucraineană se efectuează de către Administraţia Fluvială a Dunării de Jos-R.A. Galaţi în scopul menţinerii adâncimilor de navigaţie conform Recomandărilor Comisiei Dunării. Volumul dragat în anul 2016, în zona de interes cu partea ucraineană, a fost de 100.451 mc, lucrările de dragaj efectuânduse în punctul critic Isaccea amonte (Mm 56 - Mm 58) în perioada 12-24 octombrie 2016. Materialul rezultat din această activitate a fost deversat la Mm 58-Mm 58+1/2 mal drept, în afara şenalului navigabil, cât mai aproape de malul românesc al Dunării. Volumul dragat în anul 2017, în zona de interes cu partea ucraineană, a fost de 456.349 mc, lucrările de dragaj efectuându-se în punctele critice după cum urmează: – Isaccea amonte (Mm 56-Mm 58) volum dragat 297.232 mc în perioada 6 martie - 7 aprilie 2017 cu deversare la Mm 58-Mm 58+1/2 mal drept;

– Reni aval (Mm 61-Mm 63) volum dragat 102.102 mc în perioada 7 aprilie - 1 mai 2017 cu deversare între Mm 59-Mm 60+1/2;

– Reni aval (Mm 61-Mm 63) volum dragat 57.015 mc în perioada 11-22 septembrie 2017 cu deversare între Mm 59-Mm 60+1/2.Materialul rezultat din aceste activităţi a fost deversat, în afara şenalului navigabil, cât mai aproape de malul românesc al Dunării. Partea ucraineană a informat partea română că pe sectorul de frontieră de interes comun al fluviului Dunărea, în cursul anilor 2016 şi 2017, Administraţia Porturilor Maritime din Ucraina nu a efectuat lucrări de dragaje pe malul ucrainean al fluviului Dunărea. 2.2. Referitor la aplicarea Regulamentului privind schimbul de date meteorologice şi hidrologice între România şi Ucraina, împuterniciţii constată: – Pentru râul TisaÎn cadrul întâlnirii din 28 septembrie 2017 (Sighetu Marmaţiei, România), conform Regulamentului, s-a constatat că schimbul zilnic operativ de informaţii în cursul anului 2016 a fost efectuat între Centrul Hidrometeorologic din Regiunea Transcarpatică (Ucraina) şi Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa (România). Conform anexelor nr. 6a (RO) şi 6b (UA) la regulament, părţile au făcut schimb de date anuale hidrologice şi meteorologice pentru anul 2016 pe suport hârtie şi pe suport electronic (CD). Măsurătorile comune de debite pe râul Tisa pentru anul 2016, în secţiunea pod istoric Sighetu Marmaţiei (România) - Solotvino (Ucraina), s-au efectuat conform programului stabilit. Părţile au constatat că în cursul anului în secţiunea Sighetu Marmaţiei-Solotvino (podul istoric) au fost întâmpinate greutăţi în efectuarea măsurătorilor de debite, din cauza deteriorării construcţiei din lemn a podului (în special la balustradă). Experţii au discutat şi au stabilit programul de măsurători de debite pe râul Tisa şi râul Tarna Mare (Batarci) pentru anul 2018. Părţile au efectuat măsurătorile de debite în conformitate cu programele anuale stabilite de comun acord. Schimbul operativ de date a fost efectuat în conformitate cu prevederile Regulamentului. Pentru îndeplinirea celor prevăzute în Regulament urmează să aibă loc întâlnirea experţilor hidrometeorologici, conform programului de lucru pentru anul 2019. – Pentru râurile Prut şi SiretÎn cadrul întâlnirii grupei de lucru din 12-14 decembrie 2017, Suceviţa, România, partea ucraineană a transmis datele hidrometeorologice aferente anului 2016 conform Regulamentului. În 25 octombrie 2017, experţii celor două părţi au efectuat două măsurători de debite de apă, în comun, cu aparatura şi echipamentele din dotarea proprie în secţiunea Cernăuţi pe râul Prut şi în secţiunea Storojineţ pe râul Siret. Valorile au fost apropiate şi s-au încadrat în marja de eroare admisibilă. Schimbul operativ de date s-a efectuat în conformitate cu prevederile Regulamentului. – Pentru fluviul DunăreaPărţile au efectuat schimbul anual de date şi informaţii hidrologice pentru staţiile hidrometrice aferente fluviului Dunărea pentru anii 2016 şi 2017. În conformitate cu Regulamentul, debitele măsurate în secţiunile alăturate se încadrează în limite acceptabile < 10%. Experţii, în comun, au analizat datele rezultate în urma măsurătorilor efectuate. Acestea au fost realizate în date diferite şi s-a constatat că debitele măsurate în date calendaristice apropiate se încadrează în limite acceptabile < 10%. Schimbul operativ zilnic s-a efectuat între cele două părţi în conformitate cu Regulamentul. Partea română a transmis părţii ucrainene datele referitoare la prognoza debitelor medii zilnice atât la intrarea în ţară, cât şi pentru principalele secţiuni de pe sectorul românesc al Dunării. 2.3. Referitor la aplicarea Regulamentului privind modul de evaluare a calităţii apelor de frontieră, împuterniciţii constată: – Pentru râul TisaÎn cadrul întâlnirii din 26-28 septembrie 2017 (Sighetu Marmaţiei, România) părţile au constatat că aplicarea Regulamentului s-a făcut conform programului stabilit pentru anul 2016. S-au prelevat 12 probe simultane de apă din râul Tisa în secţiunile Valea Vişeului-Dilovoe şi Teceu-Tiaciv conform programului de recoltări aferent anului 2016. Pentru evaluarea calităţii apelor în cele două secţiuni de control s-a făcut compararea mediilor rezultatelor analizelor pe anii 2015-2016. Evaluarea calităţii apelor, aferentă anului 2016, în cele două secţiuni de control arată o menţinere a calităţii apei râului Tisa. A fost stabilit de comun acord programul recoltărilor de probe de apă aferent anului 2018 pentru râul Tisa şi râul Tarna Mare (Batarci). – Pentru râurile Prut şi SiretÎn perioada 2017-2018, experţii Grupei de lucru pentru problemele râurilor Prut şi Siret s-au întâlnit de două ori pentru evaluarea calităţii apelor de frontieră şi intercalibrarea laboratoarelor Botoşani, Suceava şi Cernăuţi pentru râurile Prut şi Siret, în anii 2016 şi 2017: – 3-4 iulie 2017, Botoşani, România;

– 17-19 iulie 2019, Cernăuţi, Ucraina.Conform Regulamentului, experţii celor două părţi au efectuat, cu frecvenţă lunară, prelevarea probelor de apă din secţiunile de frontieră a râurilor Prut şi Siret în baza programului agreat între părţi. De asemenea s-au efectuat în comun prelevări de probe de apă din secţiunile de frontieră a râurilor Siret (Cerepkivţi) şi Prut [Tărăsăuţi (Tarasivţi) podul grănicerilor], pe teritoriul ucrainean. Ambele părţi au respectat programul de prelevări de apă în comun. În fiecare lună s-a făcut schimbul de buletine (rapoarte de încercare) aferente probelor prelevate. Determinarea indicatorilor de calitate s-a efectuat în cadrul Laboratorului de Calitatea Apei ABA Siret (Bacău) şi SGA Suceava, Laboratorului de Calitatea Apei ABA Prut-Bârlad (Iaşi) şi SGA Botoşani şi a Laboratorului de Calitatea Apei şi a Solului din cadrul Direcţiei de Bazin a Resurselor de Apă Prut-Siret (Cernăuţi). Fiecare laborator a folosit metodele de analiză utilizate la determinările curente. În cadrul întâlnirii au fost centralizate şi analizate datele de calitate a apelor de frontieră pentru anul anterior. Datele obţinute sunt în limitele admise. Părţile au discutat şi concordat programul anual de prelevare a probelor de apă din secţiunile de frontieră pentru anul viitor. – Pentru fluviul DunăreaPărţile în cadrul Grupei de lucru pentru problemele fluviului Dunărea au analizat datele aferente anilor 2016 şi 2017, în conformitate cu Regulamentul privind modul de evaluare a calităţii apelor de frontieră, şi au constatat următoarele: – partea ucraineană, în cei doi ani, nu a efectuat conform Regulamentului analize pentru malul drept şi mijloc la cele două secţiuni Reni Mm 71 şi Vâlcov km 20; de asemenea, pentru anul 2017 nu a efectuat două campanii de monitorizare pentru secţiunea Vâlcov km 20 (ianuarie şi noiembrie);

– partea română a efectuat, în cei doi ani, analize pentru cele două secţiuni Reni km 132 şi Vâlcov km 17 pentru malul stâng, mijloc şi mal drept, conform Regulamentului;

– cele două părţi au efectuat schimbul de date aferente anilor 2016 şi 2017, la paritate, pentru ambele secţiuni, malul stâng;

– părţile nu au efectuat cele două prelevări anuale comune, conform prevederilor Regulamentului.Experţii au centralizat datele obţinute şi au realizat compararea acestora, rezultând:

– pentru anii 2016 şi 2017, partea ucraineană nu a efectuat analize pentru indicatorii: azot total, conductivitate, mercur dizolvat, cadmiu dizolvat, plumb dizolvat, nichel dizolvat, arsen dizolvat, cianuri, fitoplancton (indice saprob) şi clorofila a pentru că nu dispun de echipamentele necesare, la care se adaugă saturaţie oxigen şi temperatura pentru secţiunea Vâlcov km 20;

– partea română determină fosforul total din probe nefiltrate, iar partea ucraineană determină fosfor total din probe filtrate;

– pentru indicatorii fier total, cupru dizolvat, zinc dizolvat, crom dizolvat, detergenţi şi hidrocarburi petroliere s-au constatat diferenţe între valorile determinate de cele două părţi, diferenţe datorate metodelor de analiză şi echipamentelor utilizate în cadrul laboratoarelor de calitate a apei ale celor două părţi.2.4. Referitor la Regulamentul privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale periculoase care nu se mai pot evita, împuterniciţii constată: Pentru râurile Prut şi Siret în anul 2017 şi pentru fluviul Dunărea în perioada 2016-2017 nu au fost înregistrate poluări accidentale cu impact transfrontalier. Aplicarea acestui regulament pentru râul Tisa va fi analizată în luna martie 2019, conform programului de lucru. La punctul 3 Analiza regulamentelor reactualizate în cadrul colaborării bilaterale Pentru finalizarea regulamentelor reactualizate a avut loc întâlnirea locţiitorilor împuterniciţilor în perioada 21-22 mai 2018 la Satu Mare, România: – Regulamentul de colaborare româno-ucrainean privind schimbul de date meteorologice şi hidrologice - părţile au convenit asupra textului regulamentului şi anexelor;

– Regulamentul de colaborare româno-ucrainean privind lucrările de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor produse de cursurile de apă şi de apele interne - textul regulamentului şi anexele au fost revizuite, reactualizate şi convenite;

– Regulamentul privind evaluarea calităţii apelor de frontieră şi procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale ce nu se mai pot evita pe cursurile de apă de frontieră - părţile au convenit asupra textului regulamentului, cu excepţia anexei nr. 9.Împuterniciţii au analizat această întâlnire şi au concluzionat după cum urmează: 1. Referitor la Regulamentul de colaborare româno-ucrainean privind lucrările de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor produse de cursurile de apă şi de apele interne au constatat că textul şi anexele au fost revizuite şi propuse spre aprobare împuterniciţilor [anexa nr. 3a (RO), 3b (UA)]. 2. Pentru Regulamentul de colaborare româno-ucrainean privind schimbul de date meteorologice şi hidrologice, la solicitarea părţii române, s-a decis revizuirea acestuia. 3. Pentru Regulamentul de colaborare româno-ucrainean privind evaluarea calităţii apelor de frontieră şi procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale ce nu se mai pot evita pe cursurile de apă de frontieră, la solicitarea părţii ucrainene, s-a decis revizuirea acestuia. La punctul 4 Situaţia lucrărilor hidrotehnice existente, în execuţie şi propuse a fi proiectate – Pentru râul TisaÎn cursul anului 2017 partea ucraineană a efectuat lucrări de decolmatare pe râul Tisa, în zona comunei Lug SF 309-310, în conformitate cu aprobarea acordată de partea română pentru documentaţia „Decolmatare râu Tisa şi râu Kisvaz, comuna Luh, raion Rahiv, regiunea Transcarpatia". – Pentru râurile Prut şi SiretPentru perioada analizată nu au fost elaborate proiecte şi nu s-au executat lucrări hidrotehnice pe râurile Prut şi Siret. Lucrările de regularizare s-au efectuat în baza documentaţiilor concordate anterior la nivelul celor două părţi. În perioada analizată au fost concordate 6 documentaţii tehnice pentru lucrări de regularizare aferente zonelor de frontieră ale râurilor Prut şi Siret pe teritoriile ambelor state. La punctul 5 Aprobarea Programului de lucru pe anul 2019 pentru aplicarea prevederilor Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră, ce constituie anexele nr. 4a (RO) şi nr. 4b (UA) la Protocolul Sesiunii a X-a Împuterniciţii au analizat şi au aprobat Programul de lucru pe anul 2019 pentru realizarea prevederilor Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră. La punctul 6 Stabilirea locului, datei şi ordinii de zi preliminare pentru cea de-a XII-a Sesiune a Împuterniciţilor Împuterniciţii, în conformitate cu articolul 16 din Acord, au convenit ca cea de-a XI-a Sesiune a împuterniciţilor să aibă loc în perioada septembrie-octombrie 2019, pe teritoriul României, cu următoarea ordine de zi provizorie: 1. informarea împuterniciţilor asupra îndeplinirii hotărârilor adoptate la Sesiunea a X-a a împuterniciţilor (4 octombrie 2018, Ismail, Ucraina); 2. stadiul aplicării regulamentelor de colaborare pe bazine hidrografice; 3. finalizarea Regulamentului de colaborare româno-ucrainean privind schimbul de date meteorologice şi hidrologice, actualizat; 4. situaţia lucrărilor hidrotehnice existente, în execuţie şi propuse a fi proiectate; 5. aprobarea Programului de lucru pe anul 2020 pentru aplicarea prevederilor Acordului interguvernamental româno-ucrainean privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră; 6. stabilirea locului, datei şi ordinii de zi preliminare pentru cea de-a XII-a Sesiune a împuterniciţilor; 7. diverse. La punctul 7 Diverse 7.1. Informaţiile referitoare la volumele exploatărilor de balast excavat în perioada 2017 pe râurile Tisa, Prut şi Siret sunt prezentate în anexele nr. 5a (RO), 5b (UA) la Protocolul Sesiunii a X-a. Volumele şi perimetrele de exploatare se stabilesc anual de către organizaţiile de gospodărire a apelor; exploatarea acestora se va face pe bază de documentaţii convenite între părţi. 7.2. Părţile se informează reciproc despre realizarea unor proiecte comune din domeniul apelor, finanţate în cadrul programelor europene de colaborare transfrontalieră: – Proiectul „Prevenirea şi protecţia la inundaţii în bazinele superioare ale râurilor Prut şi Siret, prin implementarea unui sistem modern de monitorizare cu staţii automate - EAST AVERT" MIS ETC 966, a fost finalizat în data de 31 decembrie 2017;

– Proiectul „Consolidarea cooperării în cadrul realizării planurilor de management al bazinelor hidrografice şi al planurilor de prevenire a riscului la inundaţii pentru îmbunătăţirea stării apelor în Bazinul Tisei" - JOINTISZA, finanţat prin Programul Interreg V-B al Uniunii Europene, care este în curs de implementare.7.3. În conformitate cu pct. 13 al Programului de lucru pentru anul 2018 şi la solicitarea părţii ucrainene a avut loc întâlnirea extraordinară a specialiştilor pentru discutarea propunerilor de proiecte care pot fi depuse spre finanţare prin Programul operaţional comun „România-Ucraina 2014-2020", 12 aprilie 2018, la Bucureşti (România). În urma acestei întâlniri specialiştii din cadrul ABA Siret (România) şi ai Direcţiei de Bazin a Resurselor de Apă Prut-Siret (Ucraina) în luna mai 2018 au elaborat şi au aplicat prin Secretariatul tehnic comun din Suceava (România) propunerea de proiect în vederea participării la concurs prin Programul operaţional comun „România-Ucraina 2014-2020", instrument european pentru prioritatea 4.2. „Susţinerea activităţilor comune de apărare împotriva calamităţilor naturale, inclusiv acţiuni comune în cazul situaţiilor de urgenţă". Ca rezultat al lucrărilor celei de a X-a Sesiuni, împuterniciţii au hotărât: 1. Aprobă procesele-verbale ale întâlnirilor secretarilor împuterniciţilor, grupelor de lucru şi de experţi pentru examinarea problemelor de interes comun în sectorul de frontieră al râurilor Tisa, Prut şi Siret şi fluviului Dunărea. 2. Aprobă Programul de lucru pe anul 2019. 3. Aprobă situaţia volumelor privind exploatarea nisipurilor şi pietrişurilor pe râurile Tisa, Prut şi Siret. 4. Aprobă conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnice ce se vor transmite pentru analiză şi aprobare între părţi, anexa nr. 6a (RO), 6b (UA). 5. Cu privire la regulamentele reactualizate se hotărăşte: 5.1. Se aprobă Regulamentul de colaborare româno-ucrainean privind apărarea împotriva inundaţiilor şi gheţurilor produse de cursurile de apă şi de apele interne şi anexele; 5.2. Organizarea unei întâlniri comune bilaterale de lucru, care se va desfăşura sub coordonarea locţiitorilor împuterniciţilor, în scopul finalizării Regulamentului privind schimbul de date meteorologice şi hidrologice şi Regulamentului de colaborare româno-ucrainean privind evaluarea calităţii apelor de frontieră şi procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale ce nu se mai pot evita pe cursurile de apă de frontieră şi anexelor acestora, actualizate. 6. Aprobă documentaţia propusă: „Schema complexă de stabilizare a albiei râului Tisa în sectorul comun de frontieră româno-ucrainean", care include toate observaţiile transmise de partea română către partea ucraineană prin Adresa nr. 126.342/GC din 23.08.2010. 7. Aprobă decalarea întâlnirilor experţilor pe calitatea apei şi hidrometeorologie pentru râul Tisa, în luna martie 2018. 8. Până la sfârşitul anului, partea română va transmite părţii ucrainene ghidurile solicitantului ale diferitelor programe cu finanţate externă, pentru elaborarea unor proiecte în comun. 9. În cadrul Grupei de lucru pentru problemele râului Tisa se va efectua armonizarea metodologiilor şi a debitelor cu probabilitate de depăşire de 5% şi 10%. Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentul protocol. Prezentul protocol a fost semnat la data de 4 octombrie 2018 la Ismail, Ucraina, în două exemplare originale, fiecare în limba română şi în limba ucraineană, ambele texte fiind egal autentice. Împuternicitul Guvernului României, Adriana Petcu Împuternicitul Guvernului Ucrainei, Mykhailo Khoriev ANEXA Nr. 1 ala Protocolul Sesiunii a X-a, 4 octombrie 2018, Ismail, Ucraina Lista întâlnirilor 1. Întâlnirea experţilor în domeniul calităţii apelor, din cadrul Grupei de lucru pentru problemele râurilor Prut şi Siret, din perioada 3-4 iulie 2017, la Botoşani 2. Întâlnirea experţilor din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut şi Siret pentru verificarea în comun a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, în zona de frontieră, Cernăuţi, Ucraina, 25-26 octombrie 2017 3. Întâlnirea Grupei de lucru pentru problemele râurilor Prut şi Siret şi a afluenţilor în zona de frontieră, 12-14 decembrie 2017, Suceviţa, România 4. Întâlnirea experţilor în zona de frontieră România-Ucraina, Izvoarele Sucevei (pe teritoriul Ucrainei, 14 martie 2018) 5. Întâlnirea specialiştilor pentru discutarea propunerilor de proiecte care pot fi depuse spre finanţare prin Programul operaţional comun România-Ucraina 2014-2020 (Bucureşti, România, 12 aprilie 2018) 6. Întâlnirea locţiitorilor împuterniciţilor pentru desfăşurarea activităţii în vederea finalizării regulamentelor actualizate şi a anexelor la acestea (Satu Mare, România, 21-22 mai 2018) 7. Întâlnirea grupului de experţi din cadrul Grupei de lucru pentru problemele râurilor Prut şi Siret (Cernăuţi, Ucraina, 17-19 iulie 2018) 8. Întâlnirea Grupei de lucru pentru soluţionarea problemelor legate de fluviul Dunărea pe zona de frontieră comună (Ismail, Ucraina, 28-30 august 2018) 9. Întâlnirea experţilor din cadrul Grupei de lucru pentru problemele fluviului Dunărea privind verificarea anuală în comun a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor (Ismail, Ucraina, 29 august 2018) 10. Întâlnirea Grupei de lucru pentru soluţionarea problemelor râului Tisa şi discutarea propunerii privind „Schema complexă de stabilizare a albiei râului Tisa în sectorul comun de frontieră româno-ucrainean (1-2 octombrie, 2018, Ismail, Ucraina) ANEXA Nr. 2*)la Protocolul Sesiunii a X-a, 4 octombrie 2018, Ismail, Ucraina *) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil. ANEXA Nr. 3la Protocolul Sesiunii a X-a, 4 octombrie 2018, Ismail, Ucraina REGULAMENT de colaborare româno-ucrainean privind apărarea împotriva inundaţiilor şi gheţurilor produse de cursurile de apă şi de apele interne Dispoziţii generale Prezentul Regulament privind apărarea împotriva inundaţiilor şi gheţurilor produse de cursurile de apă şi de apele interne (denumit în continuare Regulament) are la bază Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră, semnat la 30 septembrie 1997 la Galaţi, denumit în continuare Acord. În conformitate cu articolele 11 şi 13 din Acord, prin Regulament se reglementează măsurile şi activităţile premergătoare viiturilor, în timpul viiturilor şi gheţurilor şi după trecerea viiturilor, pe cursurile de apă, precum şi pe canalele de desecare care intersectează sau formează frontiera de stat, în scopul obţinerii eficienţei maxime în activitatea părţilor, desfăşurată pentru evacuarea viiturilor şi a surplusului de apă, cu cele mai mici pierderi pentru economia naţională. Datele referitoare la instituţiile competente ale părţilor, precum şi obiectivele şi instalaţiile aferente sunt prezentate în anexele acestui regulament. Instituţiile competente ale părţilor îşi vor comunica anual, până la 31 decembrie, date privind toate modificările care au avut loc în datele conţinute în anexe. Părţile vor face schimb de planuri-schemă ale zonelor de frontieră, pe care sunt indicate digurile de protecţie, canalele care intersectează sau formează frontiera de stat, posturile hidrometrice, stăvilarele, şi vor transmite, de asemenea, profilurile longitudinale şi transversale ale sectoarelor de frontieră, ale canalelor şi digurilor de protecţie, în sistemul Baltic. În cazul modificării în plan a caracteristicilor canalelor, construcţiilor şi instalaţiilor, părţile se vor informa din timp asupra acestora. În scopul coordonării activităţii, părţile vor conveni anual planurile de măsuri de gospodărire a apelor de frontieră. În fiecare toamnă se va face o verificare a amenajărilor de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor de pe teritoriile ambelor state, încheindu-se cu aceste ocazii protocoale corespunzătoare. Părţile vor face anual schimb de experienţă privind realizarea măsurilor de protecţie împotriva inundaţiilor. La elaborarea planurilor de dezvoltare în perspectiva gospodăririi apelor, în zonele de frontieră, părţile vor avea în vedere schimbul de informaţii privind măsurile preconizate, a căror realizare poate influenţa negativ regimul apelor de frontieră. Anual, părţile convin activitatea de gospodărire a apelor care se va desfăşura în anul curent şi care este preconizată în perspectivă, îşi transmit reciproc planurile convenite pentru lucrările de gospodărire a apelor, care au influenţă asupra regimului curgerii apelor de frontieră. În locurile critice din punctul de vedere al trecerii viiturilor (pe lângă poduri, construcţii, consolidări de maluri, diguri), instituţiile competente de gospodărire a apelor stabilesc secţiunile de calcul al albiei râului, pentru care se vor face anual măsurători şi evaluări. La fiecare 5 ani, pe baza metodologiei convenite, se verifică condiţiile curgerii, se evaluează şi se întreprind acţiuni pentru eliminarea cauzelor care duc la modificări nefavorabile ale regimului curgerii. Prevederile Regulamentului vor fi aplicate de către instituţiile competente ale părţilor, cuprinse în anexa nr. 1 la prezentul regulament. Pentru coordonarea acţiunilor în cazul producerii de fenomene hidrometeorologice periculoase şi accidente la construcţiile hidrotehnice, instituţiile competente de gospodărire a apelor întreţin legături directe între ele, în care scop fiecare parte desemnează delegaţi competenţi pentru a da informaţii în legătură cu apărarea împotriva inundaţiilor şi pentru a aplica în mod operativ măsurile ce decurg din prezentul regulament. În acest scop, delegaţii competenţi pot avea permise de trecere a frontierei, în conformitate cu prevederile privind trecerea frontierei, prevăzute în Acord. Capitolul IMăsuri ce trebuie luate şi lucrări ce trebuie realizate înaintea perioadei de ape mari Articolul 1Permanent, instituţiile competente de gospodărire a apelor ale părţilor, fiecare pe teritoriul statului său, iau următoarele măsuri: – asigurarea funcţionării la parametrii optimi a fluxului informaţional;

– întreţinerea în bună stare a digurilor din lungul cursurilor de apă şi a digurilor acumulărilor nepermanente, precum şi a altor construcţii hidrotehnice;

– dotarea liniilor de apărare împotriva inundaţiilor cu materiale şi unelte de apărare conform normativelor proprii ale fiecărei părţi;

– curăţarea albiilor cursurilor de apă şi îndepărtarea obstacolelor, pentru păstrarea capacităţii de curgere a apelor şi gheţurilor;

– întocmirea planurilor de apărare, conform normativelor proprii ale fiecărei părţi. Articolul 2Delegaţii competenţi ai celor două părţi se vor întâlni în toamna fiecărui an, până cel târziu la 1 noiembrie, pe teritoriile român şi ucrainean, pentru a examina stadiul măsurilor luate privind acţiunea de apărare împotriva inundaţiilor pe sectoarele cursurilor de apă prevăzute în anexa nr. 2 la Regulament. Constatările examinării vor fi consemnate într-un proces-verbal, ce va fi înaintat împuterniciţilor spre aprobare. Capitolul IIMăsuri ce se întreprind şi lucrări ce se realizează în timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice Articolul 3În timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice, instituţiile competente de gospodărire a apelor acţionează, fiecare pe teritoriul său şi pe cheltuiala proprie, în baza planului de apărare, a legislaţiei naţionale proprii şi a prevederilor prezentului regulament, asigură legătura permanentă între ele şi coordonarea, în funcţie de necesităţi, a acţiunilor de apărare împotriva inundaţiilor. Articolul 4Instituţiile competente de gospodărire a apelor se vor informa reciproc în perioada de apărare şi în afara acesteia asupra oricăror măsuri sau evenimente legate de exploatarea construcţiilor hidrotehnice (lacuri de acumulare, staţii de pompare etc.) care ar modifica esenţial curgerea apelor în secţiunile de frontieră. Articolul 5În timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice periculoase şi a accidentelor la construcţiile hidrotehnice, instituţiile competente de gospodărire a apelor iau următoarele măsuri, fiecare pe teritoriul propriu: – închiderea stavilelor din digurile de apărare împotriva inundaţiilor, conform planului de apărare;

– asigurarea cu materiale şi unelte necesare a punctelor critice de apărare;

– închiderea breşelor din diguri şi din alte lucrări hidrotehnice, localizarea apelor revărsate şi readucerea lor în albie;

– înlăturarea pericolului ce poate fi provocat de gheţuri şi zăpoare;

– executarea intervenţiilor necesare la lucrările de apărare periclitate. Articolul 6În timpul acţiunii de apărare se efectuează legătura directă, permanentă, prin sistemul de telecomunicaţii existent, între instituţiile competente de gospodărire a apelor ale celor două părţi, prin dispecerate. În situaţii extraordinare, instituţiile competente ale părţilor iau măsuri concordate pentru realizarea legăturilor directe după necesităţi. Articolul 7Reprezentanţi ai instituţiilor competente de gospodărire a apelor ale celor două părţi se pot întâlni în perioada apelor mari, ori de câte ori se va considera necesar, pe teritoriul statului oricăreia dintre părţi, pentru rezolvarea operativă a problemelor apărute. Crearea condiţiilor necesare pentru rezolvarea acestora revine instituţiilor competente ale părţii pe teritoriul statului în care există probleme. Articolul 8Măsurile de apărare în perioada apelor mari se desfăşoară în trei faze: a)faza I de apărare (pregătire pentru apărare); b)faza a II-a de apărare (apărare efectivă); c)faza a III-a de apărare (apărare intensivă, extraordinară).Instituţiile competente de gospodărire a apelor dispun luarea măsurilor prevăzute pentru fiecare fază de apărare atunci când nivelul apei atinge, la cel puţin una din mire, cotele prevăzute în anexele nr. 3a, 3b şi 4a, 4b şi dacă se aşteaptă din amonte creşterea în continuare a nivelului apei. Instituţiile competente de gospodărire a apelor pot dispune încetarea fazei respective de apărare atunci când nivelul apei a scăzut sub cota corespunzătoare fazei respective prevăzută în anexele nr. 4a şi 4b şi se aşteaptă în continuare scăderea nivelului apei. În cazul unor condiţii excepţionale, instituţiile competente de gospodărire a apelor pot dispune aplicarea măsurilor prevăzute pentru oricare din fazele de apărare, chiar înainte de atingerea nivelelor stabilite. Instituţiile competente de gospodărire a apelor îşi vor comunica reciproc, imediat, conform art. 6 din prezentul regulament, trecerea de la o fază de apărare la alta sau ieşirea din fazele de apărare, precum şi modificarea valorilor mărimilor nivelurilor caracteristice de apărare. Mărimile caracteristice de apărare pentru cele trei faze sunt: A. pentru zonele îndiguite ale cursurilor de apă: – cota fazei I de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la piciorul taluzului exterior al digului pe o treime din lungimea acestuia;

– cota fazei a II-a de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la jumătatea înălţimii dintre cota fazei I şi cea a fazei a IIIa de apărare;

– cota fazei a III-a de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la 0,5-1,5 m sub cota nivelurilor apelor maxime cunoscute sau sub cota nivelului maxim pentru care s-a dimensionat digul respectiv sau la depăşirea unui punct critic;B. pentru zonele neîndiguite ale cursurilor de apă: – cota de atenţie - nivelul apei la care pericolul de inundare este posibil după un interval de timp relativ scurt, în care se pot organiza acţiunile de apărare sau de evacuare;

– cota de inundaţie - nivelul apei la care începe inundarea primului obiectiv;

– cota de pericol - nivelul apei la care sunt necesare măsuri deosebite de evacuare a oamenilor şi bunurilor, restricţii la folosirea podurilor şi căilor rutiere, precum şi luarea unor măsuri deosebite în exploatarea construcţiilor hidrotehnice;C. pentru acumulări: a)fazele I, II şi III de apărare sunt stabilite în funcţie de nivelul apei în lac şi se calculează de proiectantul lucrării în ecartul cuprins între nivelul normal de retenţie (NNR) şi cota creastă deversor;D. pentru comportarea barajelor: a)pragurile critice sunt stabilite de proiectantul lucrării pentru fiecare obiectiv, pe baza instrucţiunilor interne ale fiecărei părţi, în funcţie de:– nivelul apei în lac, când acesta depăşeşte cota crestei deversorului;

– atingerea unor valori-limită în comportarea construcţiei astfel:

– pragul de atenţie - valorile unora dintre parametri se apropie sau chiar depăşesc domeniul considerat normal, fără ca starea generală de stabilitate a construcţiei să fie modificată;

– pragul de alertă - modificări periculoase ale parametrilor de comportare cu evoluţia spre forme incipiente de cedare;

– pragul de pericol - barajul suferă modificări ce pot conduce la avarierea gravă sau la ruperea construcţiei. Articolul 9În timpul fazei I de apărare, organele competente de gospodărire a apelor iau următoarele măsuri, fiecare pe teritoriul statului său: a)punerea în funcţiune a sistemului de supraveghere, informare şi pază; b)verificarea construcţiilor şi a instalaţiilor de apărare, stabilirea măsurilor suplimentare de apărare, precum şi urmărirea condiţiilor de curgere; c)acumulările vor fi pregătite pentru exploatarea optimă (atenuare), în situaţia de viitură; d)închiderea stavilelor din diguri, conform prescripţiilor din regulamentele de exploatare proprii; e)citirea şi înregistrarea nivelurilor şi debitelor apelor la mirele din secţiunile menţionate în anexele nr. 3a şi 3b se fac la interval de 4 ore (0, 4, 8, 12, 16, 20), începând cu atingerea C.A., cu excepţia fluviului Dunărea, pentru care se aplică propriile reguli de apărare datorită regimului hidrologic specific.Simultan cu transmisia nivelurilor apei se vor transmite şi date privind nivelul de culminaţie şi ora producerii la mirele din anexele nr. 3a şi 3b. Articolul 10În timpul fazei a II-a de apărare, instituţiile de gospodărire a apelor iau următoarele măsuri, fiecare pe teritoriul statului său: a)intensificarea activităţii sistemului de supraveghere, de informare şi de pază; b)supravegherea şi paza de zi şi noapte a construcţiilor şi a instalaţiilor de apărare, urmărirea condiţiilor de curgere, efectuarea, în funcţie de necesităţi, a lucrărilor de apărare provizorii. Dispozitivele construcţiilor hidrotehnice vor fi exploatate în conformitate cu regulamentele proprii de exploatare; c)citirea şi înregistrarea nivelurilor la mirele menţionate în anexele nr. 3a şi 3b pentru râurile Tisa, Someş, Tur, Crasna, Prut şi Siret se vor face la interval de 4 ore (0, 4, 8, 12, 16, 20), care sunt asigurate de filialele competente ale administraţiei de hidrometeorologie pentru partea ucraineană şi de instituţiile competente de gospodărire a apelor pentru partea română. Pentru toate râurile menţionate în anexele nr. 3a şi 3b se vor transmite suplimentar şi în funcţie de disponibilitate datele de la staţiile automate prevăzute în anexele nr. 3a şi 3b la un interval de 2 ore începând de la ora „00", care vor fi asigurate de instituţiile competente de gospodărire a apelor.Nivelurile înregistrate se vor comunica instituţiilor teritoriale competente de gospodărire a apelor ale celeilalte părţi, într-un interval de o oră de la înregistrare. Totodată, se vor comunica reciproc şi evenimentele mai importante în legătură cu condiţiile de curgere a viiturii şi starea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor. De asemenea se vor comunica reciproc datele privitoare la culminaţia undei de viitură, secţiunea, râul, Hmax., Qmax., ora producerii. În timpul fazei a II-a de apărare, instituţiile competente de gospodărire a apelor ale ambelor părţi vor comunica prognoza hidrologică întocmită pentru mirele determinante precizate în anexele nr. 3a şi 3b. Articolul 11În timpul fazei a III-a de apărare instituţiile competente de gospodărire a apelor iau următoarele măsuri, fiecare pe teritoriul statului său: a)intensificarea activităţii sistemului de supraveghere, de informare şi de pază; b)supravegherea şi paza de zi şi de noapte a construcţiilor şi instalaţiilor de apărare în locurile periclitate şi, în caz de necesitate, luarea măsurilor excepţionale de apărare; c)citirea şi înregistrarea nivelurilor la mirele menţionate în anexele nr. 3a şi 3b pentru râurile Tisa, Someş, Tur, Crasna, Prut şi Siret se vor face la interval de 4 ore (0, 4, 8, 12, 16, 20), care sunt asigurate de filialele competente ale administraţiei de hidrometeorologie pentru partea ucraineană şi de instituţiile competente de gospodărire a apelor pentru partea română. Pentru toate râurile menţionate în anexele nr. 3a şi 3b se vor transmite suplimentar şi în funcţie de disponibilitate datele de la staţiile automate prevăzute în anexele nr. 3a şi 3b la un interval de 2 ore începând de la ora „00", care vor fi asigurate de instituţiile competente de gospodărire a apelor.Nivelurile şi debitele critice se vor comunica imediat instituţiilor competente de gospodărire a apelor ale celeilalte părţi. De asemenea se vor comunica reciproc datele conform anexelor nr. 3a şi 3b privitoare la culminaţia undei de viitură, staţia hidrometrică, râul, Hmax., Qmax. şi ora producerii. Cu ocazia transmiterii nivelurilor şi debitelor se vor comunica reciproc evenimentele mai importante în legătură cu condiţiile de curgere a apei şi starea lucrărilor de apărare care interesează cealaltă parte din punctul de vedere al apărării împotriva inundaţiilor. De asemenea se vor comunica reciproc datele privitoare la culminaţia viiturilor; d)în cazul în care instituţiile de gospodărire a apelor ale uneia dintre părţi apreciază că linia de apărare proprie nu va putea fi apărată în mod sigur, va informa fără întârziere instituţiile competente de gospodărire a apelor ale celeilalte părţi.În timpul fazei a III-a de apărare, instituţiile competente de gospodărire a apelor ale ambelor părţi vor comunica prognozele hidrologice întocmite pentru mirele precizate în anexele nr. 3a şi 3b. Articolul 12În cazul accidentelor la construcţiile hidrotehnice (ruperi de diguri, baraje etc.), instituţiile competente de gospodărire a apelor iau următoarele măsuri, fiecare pe teritoriul statului său: a)informarea neîntârziată a instituţiilor competente de gospodărire a apelor ale celeilalte părţi asupra orei, locului şi dimensiunii accidentului (lăţime, adâncime etc.), asupra posibilităţilor limitării efectelor, precum şi asupra altor situaţii care sunt importante pentru cealaltă parte din punctul de vedere al apărării împotriva inundaţiilor; b)în cazul producerii accidentului la construcţiile hidrotehnice, partea afectată poate solicita suportarea cheltuielilor de către partea pe teritoriul statului căreia s-a produs accidentul; c)în cazuri extreme de extindere a pericolului de inundaţii în zone locuite, pe bază de înţelegere între împuterniciţi sau reprezentanţii acestora, se pot lua măsuri de inundare dirijată în zone nelocuite, pentru limitarea efectelor. Înţelegerea va reglementa şi problemele suportării cheltuielilor financiare. Fiecare parte îşi va stabili dinainte, pe teritoriul propriu, zonele posibil a fi inundate dirijat, caracteristicile acestora pe planuri cu curbe de nivel, posibilităţile de evacuare ulterioară a apei acumulate, precum şi condiţiile precise în care măsura inundării dirijate va deveni operativă; d)continuarea fără întrerupere a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor pe restul liniei de apărare; e)informarea operativă a instituţiilor competente de gospodărire a apelor ale celeilalte părţi asupra terminării lucrărilor de localizare. Articolul 13Măsuri şi lucrări specifice de apărare împotriva gheţurilor: a)măsurile de apărare împotriva gheţurilor se desfăşoară în trei faze:

– faza I poate fi ordonată atunci când gheaţa se desprinde şi sloiurile se scurg pe cursurile de apă;

– faza a II-a poate fi ordonată când sloiurile formează îngrămădiri;

– faza a III-a poate fi ordonată când sloiurile s-au blocat, formând zăpoare.Fazele de apărare pot fi ordonate în cazurile sus-menţionate numai atunci când fenomenele de gheaţă observate pot provoca creşterea în continuare şi într-un mod periculos a nivelurilor; b)instituţiile locale de gospodărire a apelor urmăresc continuu fenomenele de gheaţă de la apariţia gheţii până la dispariţia acesteia, iar de la începerea curgerii sloiurilor se informează reciproc zilnic, până la ora 12, despre grosimea gheţii şi despre evoluţia fenomenelor de gheaţă; c)în cazul apariţiei fenomenelor de gheaţă extraordinare (formarea zăpoarelor, pornirea bruscă a gheţii etc.) se informează reciproc, fără întârziere; d)instituţiile competente de gospodărire a apelor ale celor două părţi sunt obligate reciproc, fiecare pe teritoriul statului său, să ia măsurile necesare pentru asigurarea curgerii nestânjenite a gheţurilor, în scopul evitării creşterilor periculoase ale nivelurilor apelor.Aceste măsuri se vor lua în funcţie de necesităţi, indiferent de faza de apărare în care se găsesc. Intervenţiile mai importante pentru eliminarea pericolului gheţurilor şi care au influenţă asupra teritoriului statului celeilalte părţi vor fi efectuate în mod coordonat, părţile informându-se reciproc asupra rezultatului acţiunii; e)necesitatea îndepărtării zăpoarelor de pe cursurile de apă care formează frontiera sau întretaie frontiera va fi adusă la cunoştinţa organelor grănicereşti; f)referitor la fluviul Dunărea, intervenţiile pentru eliminarea pericolelor produse de gheţuri sunt precizate într-un acord separat, încheiat între organele de transporturi din ambele ţări. Capitolul IIIMăsuri şi lucrări după trecerea apelor mari Articolul 14După trecerea apelor mari şi încetarea activităţii de apărare, şi anume după scăderea nivelului apei şi dispariţia pericolului real, instituţiile competente de gospodărire a apelor, fiecare pe teritoriul statului său, iau următoarele măsuri: – refacerea neîntârziată a construcţiilor de apărare deteriorate, pentru a fi aduse la capacitatea iniţială de apărare;

– întocmirea dărilor de seamă, ce vor cuprinde: funcţionarea fluxului informaţional, modul în care au fost îndeplinite prevederile prezentului regulament, datele şi fenomenele caracteristice legate de curgerea viiturilor, de îndepărtarea pericolului provocat de gheţuri, de operaţiunile şi măsurile cele mai importante efectuate, de acţiunile de apărare, în această perioadă, a lucrărilor hidrotehnice şi de apărare, precum şi concluziile ce se desprind din acestea pentru viitor.Dările de seamă, ce constituie anexe la procesele-verbale şi care vor fi schimbate de delegaţiile competente ale celor două părţi cu ocazia verificării lucrărilor de apărare, se analizează de către grupele de lucru şi se aprobă de împuterniciţi. Imediat după producerea viiturilor, în cel mai scurt timp posibil, părţile vor realiza în comun profile transversale în secţiunea de frontieră, pentru determinarea debitelor şi nivelurilor maxime, precum şi cartarea zonei inundate. Articolul 15În perioada de ape mari şi cu gheţuri, instituţiile competente de gospodărire a apelor ale celor doua părţi, organizând şi conducând acţiunile de apărare, fiecare pe teritoriul statului său, pot ajuta cealaltă parte pentru combaterea pericolului de inundaţii şi gheţuri. Trecerea frontierei de către personalul muncitor, cu materiale, utilaje şi mijloace de comunicaţie, pentru efectuarea unor lucrări, se face în conformitate cu prevederile art. 14 şi 15 din Acord. Capitolul IVInundaţii produse de ape interne Articolul 16Curgerea apelor interne se face în modul următor: în zonele în care pe teritoriul român, respectiv ucrainean există sisteme de colectare şi evacuare în emisari a apelor interne, evacuarea apelor până la capacitatea maximă a acestor sisteme se va face prin ele, precum şi prin canalele existente care întretaie frontiera, în conformitate cu regulamentul de exploatare propriu al fiecărei părţi. Articolul 17Reţeaua de canale de desecare este exploatată de fiecare parte în conformitate cu regulamentele proprii. Articolul 18Dacă se ating valorile prevăzute la staţiile hidrometrice din anexa nr. 6, părţile se vor informa reciproc cu privire la nivelurile apei până la scăderea acestora. Informaţiile privind nivelurile apei se măsoară o data pe zi, la ora 8,00, şi se transmit la ora 9,00 celeilalte părţi. În cazul apariţiei pericolului de revărsare a apei din canale şi producerii de inundaţii pe teritoriile Ucrainei sau României, părţile se informează reciproc de cel puţin două ori pe zi (la ora 9,00 şi 21,00). Articolul 19Odată cu transmiterea datelor cu privire la nivelurile apei, părţile se informează reciproc în legătură cu măsurile de protecţie împotriva inundaţiilor pe teritoriile statelor proprii, cu folosirea staţiilor de pompare, stăvilarelor, nodurilor hidrotehnice, precum şi despre umplerea şi golirea lacurilor de acumulare. Tranzitarea debitelor de apă la nivelele stabilite, conform anexei nr. 5, este realizată de către părţi prin măsurile prevăzute în regulamentele proprii. Articolul 20În perioada de pericol excepţional de inundaţii, instituţiile competente de gospodărire a apelor vor stabili legătura directă între ele şi vor lua măsuri comune de accelerare a evacuării surplusului de apă, limitării zonei inundate şi se va acorda ajutor reciproc, sub formă de forţă de muncă, materiale şi utilaje, mijloace de transport, conform celor stabilite în Acord. Articolul 21Instituţiile competente ale părţilor se informează anual în legătură cu cauzele care au determinat viiturile şi inundaţiile din anul precedent, caracteristicile lor, cu experienţa căpătată în activitatea de apărare şi posibilităţile de perfecţionare şi organizare a metodelor de apărare. Articolul 22După trecerea apelor mari, fiecare parte determină pe teritoriul statului său pagubele produse asupra râurilor, canalelor şi construcţiilor hidrotehnice şi stabileşte măsurile de refacere a lucrărilor şi de îmbunătăţire a curgerii şi evacuării apelor. Fiecare parte execută lucrări de refacere pe teritoriul statului său. Parametrii canalelor, lucrărilor de refacere şi reparaţii trebuie să asigure trecerea debitelor de calcul prevăzute în anexa nr. 5. Articolul 23La cererea uneia dintre părţi, instituţiile competente de gospodărire a apelor se întrunesc, după trecerea viiturilor şi inundaţiilor, pentru verificarea generală a digurilor de protecţie, consolidărilor de maluri, canalelor de desecare şi a construcţiilor aferente, convin volumul lucrărilor de reparaţii, precum şi perioada de realizare a acestora. Toate aceste lucrări se supun aprobării împuterniciţilor părţilor, prin schimb de scrisori. Articolul 24Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentul regulament. Prezentul regulament va intra în vigoare la data primirii ultimei notificări prin care părţile se informează reciproc asupra îndeplinirii procedurilor interne necesare intrării în vigoare a Protocolului sesiunii împuterniciţilor. Prezentul regulament poate fi modificat şi completat prin hotărârea împuterniciţilor. Modificările şi completările Regulamentului vor intra în vigoare conform procedurii prevăzute în articolul precedent. Semnat la ........ ........, la data de ........ ............, în două exemplare originale, fiecare în limba română şi în limba ucraineană, ambele texte fiind egal autentice. Împuternicitul Guvernului României, ................ Împuternicitul Guvernului Ucrainei, ................ ANEXA Nr. 1Instituţiile competente ale părţilor Pe teritoriul României: Pentru date hidrologice: 1. Ministerul Apelor şi Pădurilor Direcţia managementul resurselor de apă Calea Plevnei nr. 46-48, sector 1, Bucureşti Telefon: 0040 21 316 22 20 Telefon/Fax: 0040 21 319 46 15 www.apepaduri.gov.ro 2. Administraţia Naţională „Apele Române" Bucureşti, str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1 Telefon: +40 21 315 55 35 sau +40 21 315 13 01 Fax: +40 21 315 55 35 sau +40 21 312 21 74 E-mail: dispecer@rowater.ro www.rowater.ro 3. Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor Bucureşti, şoseaua Bucureşti-Ploieşti nr. 97, sector 1 Telefon: +40 21 318 11 15 Fax: +40 21 318 11 16 E-mail: relatii@hidro.ro www.inhga.ro Centrul Naţional de Prognoze Hidrologice Bucureşti Telefon: +40 21 317 99 94 Fax: +40 21 317 99 95 E-mail: comun@hidro.ro E-mail: relatii@meteoromania.ro www.meteoromania.ro Bazinul râului Tisa 4. Administraţia Naţională „Apele Române" - Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa Cluj-Napoca, Str. Vânătorului nr. 17 Telefon: +40 264 43 30 28 Fax: +40 264 43 30 26 E-mail: dispecerat@dast.rowater.ro 5. Administraţia Naţională „Apele Române" - Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa Sistemul de Gospodărire a Apelor Maramureş Baia Mare, Str. Hortensiei nr. 2 Telefon: +40 262 22 52 97 Fax: +40 262 22 62 66 E-mail: sgamm@dast.rowater.ro 6. Administraţia Naţională „Apele Române" - Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare Satu Mare, Str. Mircea cel Bătrân nr. 8/A Telefon: +40 261 73 66 25 Fax: +40 261 77 01 75 E-mail: dispecer@sgasm.dast.rowater.ro; laborator@sgasm.dast.rowater.ro 7. Administraţia Naţională „Apele Române" - Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa Sistemul Hidrotehnic Tisa Sighetu Marmaţiei, Str. Primăverii nr. 4 Telefon: +40 262 31 16 23 Fax: +40 262 31 16 23 E-mail: sistemsg@sgamm.dast.rowater.ro Bazinul râurilor Prut, Siret şi Suceava 8. Administraţia Naţională „Apele Române" - Administraţia Bazinală de Apă Prut - Bârlad Iaşi, str. Theodor Văscăuţeanu nr. 10 Telefon: + 40 232 21 81 92 Fax: + 40 232 21 38 84 E-mail: dispecer@dap. rowater.ro 9. Administraţia Naţională „Apele Române" - Administraţia Bazinală de Apă Prut - Bârlad Sistemul de Gospodărire a Apelor Botoşani Botoşani, str. Nicolae Iorga nr. 23 Telefon: +40 231 58 40 64 Fax: +40 231 58 40 65 E-mail: dispecer@sgabt.dap.rowater.ro 10. Administraţia Naţională „Apele Române" - Exploatarea Complexă Stânca - Costeşti Oraşul Ştefăneşti, judeţul Botoşani Telefon: +40 231 56 42 47 Fax: +40 231 56 43 21 E-mail: stanca.nh@cliknet.ro E-mail: cnar_stanca_is@iasi.astral.ro 11. Administraţia Naţională „Apele Române" - Administraţia Bazinală de Apă Siret Bacău, str. Cuza Vodă nr. 1 Telefon: + 40 234 51 54 66 Fax: + 40 234 51 00 50 E-mail: dispecer@das.rowater.ro 12. Administraţia Naţională „Apele Române" - Administraţia Bazinală de Apă Siret Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava Suceava, Str. Universităţii nr. 48 Telefon: +40 230 21 68 35 Fax: +40 230 52 34 67 E-mail: dispecer@sgasv.das.rowater.ro 13. Administraţia Naţională „Apele Române" - Administraţia Bazinală de Apă Siret Sistemul Hidrotehnic Independent Siret Siret, str. Alexandru cel Bun nr. 61 Telefon: +40 230 28 07 36 Fax: +40 230 28 13 18 E-mail: dispecerat.shsr@das.rowater.ro Bazinul râului Dunărea 14. Administraţia Naţională „Apele Române" - Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral Constanţa, bd. Mircea cel Bătrân nr. 122 Telefon: + 40 241 67 30 24 Fax: + 40 241 67 30 25 E-mail: dispecer@dadl.rowater.ro 15. Administraţia Naţională „Apele Române" - Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral Sistemul de Gospodărire a Apelor Tulcea Tulcea, str. Alex. Ciucurencu nr. 3 Telefon: + 40 240 51 74 45 Fax: + 40 240 51 41 45 E-mail: dispecerat.tl@dadl.rowater.ro Pentru date meteorologice: 16. Ministerul Mediului Direcţia generală evaluare impact şi controlul poluării Bucureşti, Bulevardul Libertăţii nr. 12, sector 5 Telefon: +400 214 089 595 Fax: +400 213 160 421 E-mail: dorina.mocanu@mmediu.ro 17. Administraţia Naţională de Meteorologie Bucureşti, şoseaua Bucureşti-Ploieşti nr. 97, sector 1 Telefon: +40 21 318 32 40 Fax: +40 21 316 31 43 E-mail: relatii@meteoromania.ro Pe teritoriul Ucrainei: 1. Agenţia de Stat a Resurselor de Apă din Ucraina Kiev 01004, str. Velyka Vasylkivska nr. 8 Telefon/fax: + 380 44 235-6046 Е-mail: davr@davr.gov.ua, bilous@davr.gov.ua Bazinul râului Tisa 2. Direcţia de Bazin a Resurselor de Apă - Tisa Ujgorod 88018, str. Slovianska Naberejna nr. 5 Tel: (+ 380 312) 61-27-41, (+380 312) 61-27-34, (+380 312) 61-27-85 Tel./Fax: (+380 312) 61-28-53 E-mail: office@buvrtysa.gov.ua Web: www.buvrtysa.gov.ua 3. Centrul regional hidrometeorologic din Zakarpatia 88018 Ujgorod, str. Slovianska Naberejna nr. 5 Tel./Fax: +380 312 61-27-66; +380 312 61-71-23 E-mail: agduzhgorod@meteo.gov.ua; hydroprouzhgorod@meteo.gov.ua Web: http://www.gmc.uzhgorod.ua 4. Sistemul interraional de gospodărire a apelor Tiacev Teaciv 90500, str. Lazivska nr. 48 Tel.: (+380 3134) 21-289 Tel./Fax: (+380 3134) 21-172 E-mail: tmuvg@buvrtysa.gov.ua 5. Sistemul interraional de gospodărire a apelor Vinogradov Vinogradov 90300, str. Ivana Franca nr. 100 Telefon/fax: + 380 3143 22-977 E-mail: vmuvg@buvrtysa.gov.ua Bazinul râurilor Prut, Siret şi Suceava 6. Direcţia de Bazin a Resurselor de Apă Prut şi Siret 58013 Cernăuţi, str. Geroiv Maidanu nr. 194 b Tel.: +380 372 27-46-42, +380 372 53-92-00 Fax: +380 372 27-46-42 E-mail: dpbuvr@dpbuvr.gov.ua; dpbuuvr.cruz@gmail.com Web: http://dpbuvr.gov.ua 7. Centrul regional hidrometeorologic din regiunea Cernăuţi 58010 Cernăuţi, str. Glinka nr. 1 Telefon: + 380 372 52 69 38; +380 3725165 46 Fax: +380 372 52 18 71 E-mail: pgdchernivci@meteo.gov.ua; hydrochernivci@meteo.gov.ua Bazinul râului Dunărea 8. Direcţia Regională de Gospodărire a Apelor Odessa 65078 Odessa, str. Gaidara nr. 13 Telefon: + 380 48 766-90-87 Web: www.oouvr.gov.ua 9. Direcţia de Bazin a Resurselor de Apă - Fluviul Dunărea 68600, Regiunea Odessa, Ismail, Bolgradsche şoseaua nr. 27-a Telefon: + 380 4841 4-0898 Fax: + 380 4841 4-0898 E-mail: dbuvr@ukrpost.ua Web: http://www.dbuvr.davr.gov.ua 10. Observatorul Hidrometeorologic Dunărea 68609 Ismail, str. Gheroiv Stalingradu nr. 36 Telefon: + 380 4841 7-5138 E-mail: gidromet@dhmo.org.ua; mgdunau@meteo.gov.ua ANEXA Nr. 2Lista lucrărilor hidrotehnice existente în zonele de frontieră de interes comun pe teritoriul României şi pe teritoriul Ucrainei Râul Tisa Pe teritoriul României:

Pe teritoriul Ucrainei:

Fluviul Dunărea Pe teritoriul României:

Pe teritoriul Ucrainei:

Râul Prut Pe teritoriul României:

Pe teritoriul Ucrainei:

Râul Siret Pe teritoriul României:

Pe teritoriul Ucrainei:

Râul Suceava şi afluenţi Pe teritoriul României: La data prezentului regulament nu există lucrări hidrotehnice pe teritoriul României, pe sectorul comun de frontieră. Pe teritoriul Ucrainei: La data prezentului regulament nu există lucrări hidrotehnice pe teritoriul Ucrainei, pe sectorul comun de frontieră. ANEXA Nr. 3aStaţiile hidrometrice care participă la informarea privind viiturile, aflate pe teritoriul României

Observaţii: informarea referitoare la rezervele de apă din stratul de zăpadă se transmite până la 1 ianuarie la fiecare 10 zile, iar după 1 ianuarie la fiecare 5 zile. Informarea începe odată cu existenţa unui strat de zăpadă mai mare de 5 cm. Forma informaţiei: sub formă de text în limba engleză. Mod de transmitere: instituţiile competente ale părţii române transmit instituţiilor competente ale părţii ucrainene prin e-mail. ANEXA Nr. 3bStaţiile hidrometrice care participă la informarea privind viiturile, aflate pe teritoriul Ucrainei

Observaţii: informarea referitoare la rezervele de apă din stratul de zăpadă se transmite până la 1 ianuarie la fiecare 10 zile, iar după 1 ianuarie la fiecare 5 zile. Informarea începe odată cu existenţa unui strat de zăpadă mai mare de 5 cm. Forma informaţiei: sub formă de text în limba engleză. Mod de transmitere: instituţiile competente ale părţii ucrainene transmit instituţiilor competente ale părţii române prin e-mail. ANEXA Nr. 4aDatele staţiilor hidrometrice la care începe şi se termină serviciul de protecţie împotriva inundaţiilor, pe teritoriul României

ANEXA Nr. 4bDatele staţiilor hidrometrice la care începe şi se termină serviciul de protecţie împotriva inundaţiilor, pe teritoriul Ucrainei

ANEXA Nr. 5Lista canalelor care formează sau sunt întretăiate de frontiera româno-ucraineană şi cele mai importante caracteristici

NOTĂ: R - România U - Ucraina ANEXA Nr. 6Lista canalelor situate pe teritoriul României pentru care se prevede transmiterea informaţiilor privind protecţia împotriva inundaţiilor din ape interne

NOTĂ: R - România U - Ucraina CPE - Canal principal de evacuare ANEXA Nr. 4ala Protocolul Sesiunii a X-a, 4 octombrie 2018, Ismail, Ucraina PROGRAM DE LUCRU pe anul 2019 pentru realizarea prevederilor Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră

ANEXA Nr. 5ala Protocolul Sesiunii a X-a, 4 octombrie 2018, Ismail, Ucraina Situaţia volumelor privind exploatarea nisipurilor şi pietrişurilor pe râul Tisa, în anul 2017, România

Situaţia volumelor privind exploatarea nisipurilor şi pietrişurilor pe râul Prut în anul 2017, România

ANEXA Nr. 6la Protocolul Sesiunii a X-a, 4 octombrie 2018, Ismail, Ucraina PROPUNEREA PĂRŢII ROMÂNE Conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnice pentru lucrările care se execută în zonele de frontieră şi se transmit pentru analiză şi aprobare între părţi I. Pentru aprobarea documentaţiilor privind execuţia construcţiilor de apărare împotriva acţiunii distructive a apei (îndiguiri, apărări şi consolidări de maluri şi albii, rectificări şi reprofilări de albii, lucrări de dirijare a apei, alte lucrări de apărare) A. Documentaţia va avea următorul cuprins: PIESE SCRISE Date generale: 1. denumirea obiectivului de investiţii; 2. amplasamentul (se vor nominaliza stâlpii de frontieră din zona lucrării); 3. elaboratorul studiului. Descrierea investiţiei: 1. scopul pentru care se va realiza proiectul; 2. descrierea generală a zonei unde se vor executa lucrările, cu menţionarea stâlpilor de frontieră care încadrează lucrarea pe teren; 3. situaţia actuală a arealului, care rezultă din măsurătorile topografice la faza preexistentă lucrării propuse; 4. concluziile evaluării impactului asupra mediului; 5. argumentarea soluţiei propuse. Date tehnice ale investiţiei: 1. lista studiilor de specialitate elaborate şi utilizate la întocmirea documentaţiei care ar putea fi puse la dispoziţie pentru obţinerea unor informaţii suplimentare (studii topografice, geotehnice, hidrologice, alte studii de specialitate, după caz); 2. caracteristicile construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii; 3. durata de realizare şi etapele principale, graficul de realizare a investiţiei. PIESE DESENATE: 1. plan de amplasare în zonă/ortofotoplan (1:25000-1:5000) (se vor marca stâlpii de frontieră); 2. plan general (1: 2000-1:500) (se vor marca stâlpii de frontieră). Acesta va cuprinde şi marcarea profilelor transversale pe cursul de apă, până la acoperirea nivelului corespunzător debitului maxim istoric realizat, cu precizarea datei la care s-a produs acest nivel; 3. planuri speciale, profile longitudinale ale lucrărilor existente în zonă (diguri pe ambele maluri, linia malului, panta apei la data efectuării măsurătorilor topografice etc.), profiluri transversale, după caz. NOTĂ: În vederea identificării amplasamentului lucrărilor proiectate se va avea în vedere ca în planul general să fie materializate cel puţin 2 puncte (de preferat 2 stâlpi de frontieră, dacă este posibil) în sistemul de coordonate geografice (latitudine, longitudine). B. Procedura de urmat Procedura are la bază următorul principiu: pentru clarificări şi informaţii suplimentare, partea care urmează să aprobe documentaţia va putea să solicite inspecţii la sit. C. Urmărirea execuţiei lucrărilor În funcţie de durata şi complexitatea lucrărilor, la convenire, se va stabili un număr de vizite comune în perioada de executare a lucrărilor. D. Recepţia la terminarea lucrărilor Emitentul documentului de convenire poate fi invitat la recepţia la terminarea lucrărilor. II. Pentru aprobarea documentaţiilor privind exploatarea agregatelor minerale Documentaţia va avea următorul cuprins: – memoriu tehnic, cu precizarea volumului de agregate minerale şi a tehnologiei de exploatare;

– plan de situaţie;

– plan de ansamblu;

– profile transversale în secţiunile semnificative.NOTĂ: În vederea identificării perimetrului de exploatare se va avea în vedere ca în planul general să fie materializate cel puţin 2 puncte (de preferat 2 stâlpi de frontieră, dacă este posibil) în sistemul de coordonate geografice (latitudine, longitudine).