Protocol Nr.- din 26.11.2013

Budapesta, Ungaria, 26 noiembrie 2013În conformitate cu prevederile articolului 4 din Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Ungariei privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului, intrat în vigoare la 14 decembrie 2000, în perioada 14-15 februarie 2011, a avut loc în România, la Oradea, cea de-a opta reuniune a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului (denumită în continuare Comisia mixtă).De la a opta reuniune a Comisiei mixte a avut loc câte o întâlnire a grupului permanent de experţi pentru ocrotirea naturii, a grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale, a grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului şi a grupului ad-hoc de experţi Roşia Montană.Cea de-a noua reuniune a Comisiei mixte a fost prezidată de domnul dr. Zoltán Illés, secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Rurale din Ungaria şi de doamna Anne-Rose-Marie Jugănaru, secretat de stat în cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice din România.Lista participanţilor la cea de-a noua reuniune este prezentată în anexa nr. I.La întâlnire s-a adoptat şi s-a dezbătut următoarea ordine de zi:1. Activitatea grupului permanent de experţi pentru ocrotirea naturii;2. Activitatea grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale;3. Activitatea grupului ad-hoc de experţi Roşia Montană;4. Activitatea grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului;5. Diverse: Strategia Dunării;6. Organizarea celei de-a zecea reuniuni a Comisiei mixte.În cadrul celei de-a noua reuniuni, copreşedinţii Comisiei mixte, domnul secretar de stat dr. Zoltán Illés şi doamna secretar de stat Anne-Rose-Marie Jugănaru, au apreciat cooperarea neîntreruptă de mai mulţi ani la nivel de experţi şi şi-au exprimat convingerea că grupurile permanente de experţi şi grupul ad-hoc de experţi Roşia Montană vor continua întâlnirile periodice stabilite prin regulamentele lor de funcţionare, în vederea continuării activităţilor comune.Preşedinţii celor două delegaţii au apreciat pozitiv activitatea desfăşurată la nivelul grupurilor permanente de experţi.În urma reuniunii desfăşurate conform ordinii de zi, Comisia mixtă a luat următoarele hotărâri:1. Activitatea grupului permanent de experţi pentru ocrotirea naturiiComisia mixtă a fost informată asupra activităţii grupului permanent de experţi pentru ocrotirea naturii.Cea de-a şaptea reuniune a grupului permanent de experţi pentru ocrotirea naturii a avut loc în perioada 3-4 noiembrie 2011, la Szarvas, Ungaria. Cu această ocazie experţii au evaluat activităţile cuprinse în planul de lucru pe anul 2011.Comisia mixtă a apreciat pozitiv realizarea următoarelor activităţi:

– vizita, în comun, pe teren a siturilor Natura 2000 din zona de frontieră, armonizarea procesului de monitorizare a populaţiilor de specii prioritare de importanţă comunitară, dezvoltarea în continuare a cooperării;

– organizarea unei conferinţe româno-ungare privind protecţia naturii, la Szarvas, Ungaria, în perioada 19-20 februarie 2013, de către Direcţia Parcului Naţional Criş-Mureş, cu participarea a peste 100 de experţi din Ungaria şi din România;

– continuarea colaborării dintre Direcţia Parcul Naţional Criş-Mureş şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita, în special în ceea ce priveşte managementul zonelor umede de interes comunitar;

– continuarea cooperării dintre Direcţia Parcului Naţional Criş-Mureş şi Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului, prin continuarea monitorizării speciilor protejate din zona de frontieră;

– crearea sistemului de cooperare transfrontalieră între Direcţia Parcul Naţional Criş-Mureş şi Administraţia Parcului Natural Apuseni privind gestionarea Parcului Natural Cefa; implementarea proiectului „Dezvoltarea ariei protejate transfrontaliere pe teritoriul Parcului Naţional Criş-Mureş şi al Parcului Natural Cefa“;

– continuarea cooperării în vederea asigurării sustenabilităţii rezultatelor proiectului LIFE Natura „Conservarea vânturelului de seară (Falco vespertinus) în Regiunea Biogeografică Panonică“, pe durata celor 4 ani în care există obligaţia de monitorizare;

– implementarea acordului de monitorizare şi evaluare a populaţiilor de dropii în contextul Convenţiei de la Bonn. Prezentarea rezultatelor comune la cea de-a 3-a întâlnire a părţilor semnatare ale Memorandumului de înţelegere privind conservarea populaţiei de dropii în Europa Centrală în cadrul Convenţiei de la Berna, întâlnire găzduită de Direcţia Parcului Naţional Criş-Mureş la Szarvas, Ungaria, în perioada 8-12 aprilie 2013;

– continuarea cooperării dintre Direcţia Parcului Naţional Hortobágy, Direcţia Parcului Naţional Criş-Mureş, Administraţia Parcului Natural Apuseni şi Direcţia Parcului Natural Lunca Mureşului în vederea prezervării patrimoniului natural în zona de frontieră (proiecte comune, armonizarea planurilor de gestiune, schimb de experienţă între părţi);

– cooperare în vederea implementării în comun a proiectului LIFE+ „Protecţia şoimului dunărean în zona de nord-est a Bulgariei, Ungariei, României şi Slovaciei“;

– implementarea proiectului iniţiat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Bihor, Inspectoratul pentru protecţia mediului, protecţia naturii şi apelor de dincolo de Tisa şi cu Direcţia Parcului Naţional Hortobágy, în cadrul Programului de cooperare transfrontalieră 2007-2013, pe tema: Crearea infrastructurii de vizitare a ariilor naturale protejate de pe teritoriul judeţelor Bihor şi Hajdú-Bihar;

– Implementarea proiectului „Prezentarea şi prezervarea patrimoniului natural în valea Ierului şi în împrejurimi“ în cadrul cooperării transfrontaliere româno-ungare 2007-2013, împreună cu autoritatea locală a comunei Dioşig, organizaţia Milvus Transilvania Vest, Parcul Naţional Hortobágy şi Autoritatea locală a comunei Kokad.Comisia mixtă a identificat următoarele priorităţi pentru perioada următoare:

– dezvoltarea în continuare a cooperării interinstituţionale dintre Administraţia Parcului Natural Apuseni şi Direcţia Parcului Naţional Criş-Mureş în vederea gestionării Parcului Natural Cefa;

– monitorizarea permanentă şi armonizată a populaţiei de dropii din zona de graniţă Mezőgyán-Salonta şi a habitatelor acestora, luarea măsurilor necesare pentru protejarea populaţiei şi a habitatelor, conform Convenţiei de la Bonn;

– continuarea cooperării dintre Direcţia Parcului Naţional Criş-Mureş şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita privind în special administrarea zonelor umede de importanţă comunitară;

– cooperarea permanentă dintre Direcţia Parcului Naţional Criş-Mureş şi Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului în ceea ce priveşte monitorizarea speciilor protejate în zona de frontieră;

– dezvoltarea cooperării privind organismele modificate genetic;

– intensificarea cooperării dintre partenerii Direcţia Parcului Naţional Bükk şi Administraţia Parcului Natural Retezat, în conformitate cu acordul de cooperare semnat în Ungaria la Eger;

– implementarea proiectului LIFE+ „Protecţia şoimului dunărean în zona de Nord-Est a Bulgariei, Ungariei, României şi Slovaciei“;

– cooperarea în domeniul ştiinţific şi al protecţiei naturii pentru identificarea populaţiilor tuturor speciilor de orbete (Spalax spp) din ambele ţări şi protejarea habitatelor lor, în vederea perpetuării acestor populaţii;

– cooperarea în vederea aplicării reglementărilor UE privind comerţul cu specii sălbatice de floră şi faună;

– intensificarea cooperării dintre experţii care activează în domeniul proiectelor internaţionale;

– schimb de experienţă privind măsurile la nivel european referitoare la dezvoltarea rurală în scopul conservării biodiversităţii (măsurile de agro-mediu, plăţile Natura 2000, împădurirea terenurilor agricole, protecţia mediului în zonele de pădure);

– schimb de experienţă în vederea elaborării şi aplicării metodelor de gestiune ecologică a pădurilor, de silvicultură ecologică (metode de gestiune a pădurilor care conduc la împăduriri în trupuri compacte, cercetări privind dinamica resurselor forestiere, situaţia tipurilor endemice de pădure şi a pădurilor virgine, programe privind rezervaţiile forestiere).Comisia mixtă adoptă protocolul celei de-a şaptea reuniuni a Grupului permanent de experţi pentru ocrotirea naturii (anexa nr. II). 2. Activitatea grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale Comisia mixtă a fost informată asupra activităţii grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale. Cea de-a şaptea reuniune a grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale a avut loc în data de 29 septembrie 2011, la Budapesta, Ungaria. În cadrul întâlnirii, părţile au trecut în revistă activitatea din perioada 2010-2011. Comisia mixtă a apreciat pozitiv colaborarea experţilor din cadrul grupului, în special cu privire la următoarele activităţi:

– schimbul de informaţii permanente asupra progresului înregistrat în implementarea programelor operaţionale de mediu naţionale din România şi Ungaria;

– schimbul de experienţă în ceea ce priveşte implementarea Programului operaţional sectorial Mediu din România şi Programului operaţional Mediu şi Energie din Ungaria;

– schimbul de experienţă privind strategia şi metodologia remunerării structurilor implicate şi a colaboratorilor autorităţilor de management din Fondul de asistenţă tehnică;

– schimbul de experienţă privind achiziţiile publice - experienţele contextului legal din Uniunea Europeană şi din cele două ţări, experienţele şi problemele legate de folosirea documentaţiei din dosarele prezentate la licitaţie;

– informarea reciprocă despre situaţia programelor relevante ETE/ENPI;

– rezultatele implementării Strategiei UE pentru regiunea Dunării şi stadiul acestei implementări;

– elaborarea unui mecanism de coordonare în vederea identificării necesităţilor de investiţii, pentru a înlesni proiectele transfrontaliere de cooperare, dincolo de cadrul financiar multianual (sau pentru a identifica alte mijloace financiare relevante);Comisia mixtă a identificat următoarele priorităţi pentru perioada următoare:

– informarea reciprocă privind pregătirile la nivel naţional referitoare la politica de coeziune pentru perioada financiară 2014-2020, armonizarea priorităţilor naţionale pentru a înlesni crearea unui portofoliu de proiecte de interes comun în domeniile prioritare, care au implicaţii asupra protecţiei mediului şi gospodăririi apelor;

– sprijinirea activităţii grupurilor de experţi din cadrul Comisiei mixte, respectiv a Comisiei mixte româno-ungare de gospodărire a apelor, prin informarea lor asupra mecanismelor şi oportunităţilor de finanţare relevante şi prin identificarea posibilităţilor de accesare de fonduri pentru necesităţile de finanţare a proiectelor prezentate de aceste grupuri;

– informarea reciprocă şi schimb de experienţă privind implementarea Programului operaţional sectorial Mediu al României şi al Programului operaţional de Mediu şi Energie al Ungariei;

– informarea reciprocă asupra proiectelor transfrontaliere de cofinanţare relevante în Uniunea Europeană, având în vedere în special Programul de cooperare transfrontalieră dintre Ungaria şi România şi Programul de cooperare transfrontalieră dintre Ungaria-Slovacia-România-Ucraina;

– identificarea din timp a proiectelor comune din domeniul gospodăririi apelor, protecţiei mediului şi protecţiei naturii, prin elaborarea unui mecanism de coordonare şi prin crearea unui portofoliu de proiecte de interes comun, precum şi concertarea poziţiei comune privind accesarea unor finanţări posibile.Următoarea reuniune a grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale va avea loc în primul semestru al anului 2014, în România. Comisia mixtă adoptă minuta celei de-a şaptea reuniuni a grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale (anexa nr. III). 3. Activitatea grupului ad-hoc de experţi Roşia Montană Comisia mixtă a fost informată asupra subiectului aflat pe agenda grupului ad-hoc de experţi Roşia Montană. Cea de-a şaptea reuniune a grupului ad-hoc de experţi Roşia Montană a avut loc în data de 25 noiembrie 2013, la Budapesta, Ungaria. Comisia mixtă a apreciat pozitiv informaţiile prezentate de partea română, respectiv:

– În prezent, în România, nu se mai desfăşoară activităţi de extracţie şi prelucrare a minereurilor auro-argentifere.

– În ceea ce priveşte proiectul minier Roşia Montană, procedura privind evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectul minier Roşia Montană, demarată în anul 2004, nu a fost finalizată. De la ultima reuniune a grupului ad-hoc, în procedura privind evaluarea impactului asupra mediului, au fost analizate aspectele privind garanţiile financiare în caz de accident la închidere şi monitorizarea postînchidere. În conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale, acordul de mediu se va emite prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, după luarea deciziei în cadrul CAT.

– În ceea ce priveşte proiectul minier Baia Mare, în prezent nu se desfăşoară nicio activitate pe amplasament. În cazul în care se va solicita emiterea de acte administrative de reglementare în domeniul protecţiei mediului, partea română va notifica partea ungară conform prevederilor Convenţiei Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier.

– În ceea ce priveşte proiectul minier Certej, procedura naţională privind evaluarea impactului asupra mediului nu a fost finalizată, întrucât actul administrativ a fost contestat în instanţă. După finalizarea procedurilor în instanţă, partea română va comunica părţii ungare, în conformitate cu prevederile Convenţiei Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, Acordul de mediu în care se vor regăsi propunerile părţii ungare.

– Partea ungară a luat act de informaţiile prezentate de partea română şi a solicitat să fie informată cu privire la orice modificare substanţială a proiectelor prezentate.

– Având în vedere faptul că aspectele discutate în cadrul grupului ad-hoc sunt de acelaşi tip ca cele discutate în cadrul grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului, partea română a sugerat părţii ungare ca discuţiile privind proiectul minier Roşia Montană, precum şi a altor proiecte miniere să fie continuate în cadrul grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului, iar grupul ad-hoc de experţi Roşia Montană să îşi înceteze activitatea.

– Partea ungară a acceptat sugestia părţii române.Comisia mixtă a decis ca de la data încheierii acestui protocol grupul ad-hoc de experţi Roşia Montană să îşi înceteze activitatea, iar discuţiile privind acest proiect să fie continuate în cadrul grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului. Comisia mixtă adoptă protocolul reuniunii grupului ad-hoc de experţi Roşia Montană (anexa nr. IV). Comisia mixtă consideră că, în privinţa proiectului de la Roşia Montană, schimbul permanent de informaţii are o importanţă majoră. În rest, poziţia Ungariei în privinţa proiectului de la Roşia Montană nu s-a schimbat. 4. Activitatea grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului Comisia mixtă a fost informată asupra activităţii grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului. Cea de-a noua reuniune a grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului a avut loc în data de 25 noiembrie 2013, la Budapesta, Ungaria. La reuniunea grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului părţile au discutat noutăţile legate de gestionarea deşeurilor. Partea ungară a informat despre intrarea în vigoare cu data de 1 ianuarie 2013 a Legii CLXXXV din 2012 care a modificat procedurile de gestionare a deşeurilor, iar partea română a prezentat noua Strategie naţională de gestionare a deşeurilor pentru perioada 2014-2020. Părţile au prezentat starea actuală a calităţii aerului, reţelele naţionale de monitorizare şi cele mai importante măsuri de reducere a poluării aerului. Părţile au concluzionat că ambele ţări au probleme similare: nivel ridicat de emisii de NO₂ şi emisii de PM₁₀, dificultăţi financiare legate de managementul şi modernizarea reţelelor de monitorizare, dificultăţi în reducerea nivelului de emisii din activităţi rezidenţiale. Comisia a apreciat pozitiv schimbul de informaţii privind E/PRTR. La cererea părţii române delegaţia din Ungaria a prezentat situaţia actuală în urma dezastrului ecologic care a avut loc în apropierea localităţii Kolontár, respectiv:

– monitorizarea apelor Dunării în urma dezastrului privind în special poluarea cu metale grele;

– strategii şi măsuri în urma evenimentului;

– experienţe acumulate pe o perioadă de 3 ani privind implementarea reglementărilor UE.Totodată, partea ungară a prezentat Planul de acţiune privind utilizarea şi managementul rezervelor de resurse minerale energetice. Comisia mixtă adoptă protocolul reuniunii grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului (anexa nr. V). 5. Diverse: Strategia Dunării Ungaria şi România s-au angajat împreună să coordoneze cel de-al 5-lea domeniu prioritar din Strategia UE pentru regiunea Dunării, privind gestionarea riscurilor de mediu (PA5). Comisia mixtă se felicită pentru constituirea în timpul Preşedinţiei ungare a UE a Steering Grupului pentru PA5, care s-a reunit până în prezent de mai multe ori. În vederea participării semnificative a celorlalte state partenere la reuniunile Steering Grupului pentru PA5, părţile coordonatoare vor stimula şi vor facilita participarea celorlalte 12 state la eforturile comune, prin folosirea mijloacelor financiare disponibile. Partenerii coordonatori au o cooperare constructivă şi eficientă, iar schimbarea coordonatorului de către partea română a avut loc fără dificultăţi. Părţile confirmă intenţia lor de a acorda tot sprijinul necesar coordonatorilor PA5 pentru a face faţă sarcinilor care le revin. Comisia mixtă invită grupul permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale să coopereze în continuare cu grupul EDS, având în vedere, în special, identificarea acelor proiecte de interes comun la care România şi Ungaria, în următoarea perioadă financiară a UE, vor putea prezenta dosare la licitaţii pentru finanţarea unor proiecte cu obiective care corespund Strategiei UE pentru regiunea Dunării, în domeniile în care există autorităţi de management în cele două ţări. 6. Organizarea celei de-a 10-a reuniuni a Comisiei mixte Părţile sunt de acord pentru organizarea celei de-a 10-a reuniuni a Comisiei mixte în 2014 pe teritoriul României. Locul şi data vor fi stabilite ulterior. Protocolul celei de-a noua reuniuni a Comisiei mixte pentru aplicarea prevederilor art. 4 alin. 3 din Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Ungariei privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului a fost încheiat şi adoptat de ambele părţi. Anexele nr. I-V constituie parte integrantă a prezentului protocol. Întocmit în Ungaria, la Budapesta, la data de 26 noiembrie 2013, în câte două exemplare, fiecare în limbile română şi maghiară. Ambele variante sunt egal autentice. DIN PARTEA GUVERNULUI ROMÂNIEI Doamna Anne-Rose-Marie Jugănaru, secretat de stat Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice din România DIN PARTEA GUVERNULUI UNGARIEI Domnul dr. Zoltan Illès, secretar de stat Ministerul Dezvoltării Rurale din Ungaria ANEXA Nr. Ila protocol Participanţii la cea de-a noua reuniune a Comisiei mixte româno-ungare pentru aplicarea prevederilor Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului Budapesta, 26 noiembrie 2013

Delegaţia ungară:
Dr. Zoltán Illés	Secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Rurale
Kovács Péter	Secretar de stat adjunct pentru ape, Ministerul Dezvoltării Rurale, conducătorul Grupului ad-hoc de experţi Roşia Montană
Dr. Makai Martina	Şef departament, Ministerul Dezvoltării Rurale, conducătorul grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale
Dr. Dobi Bálint	Şef Departamentul de conservare a mediului, Ministerul Dezvoltării Rurale, conducătorul grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului
Ugron Ákos Gabor	Şef Departament Parcuri Naţionale şi Conservarea Naturii, Ministerul Dezvoltării Rurale, conducătorul grupului permanent de experţi privind conservarea naturii
Tirjak Lazlo	Director, Parcul Naţional Criş-Mureş
Kuntar Tamas	Director adjunct, Departamentul de relaţii internaţionale, Ministerul Dezvoltării Rurale
Íjgyártó Judit	Consilier-şef, Departamentul de relaţii internaţionale, Ministerul Dezvoltării Rurale
Bogar Ferenc	Consilier, Ministerul Afacerilor Externe
Vajna Tünde	Interpret
Delegaţia română:
Anne-Rose-Marie Jugănaru	Secretar de stat, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, conducătorul delegaţiei
Alexandru Victor Micula	Ambasadorul României la Budapesta
Florian Udrea	Director, Direcţia dezvoltare durabilă şi protecţia naturii, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, conducătorul grupului permanent de experţi privind conservarea naturii
Ciprian Constantin Ghioc	Director general, Direcţia generală AM POS Mediu, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, conducătorul grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale
Octavian Pătraşcu	Director, Direcţia evaluare impact şi controlul poluării, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, conducătorul grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului şi al grupului ad-hoc de experţi Roşia Montană
Gheorghe Constantin	Director, Departamentul pentru ape, păduri şi piscicultură
Liliana Bara	Director, Direcţia afaceri europene şi relaţii internaţionale, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice

Lăcrămioara Claudia Chioaru	Director adjunct, Direcţia afaceri europene şi relaţii internaţionale, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice
Adela Paţiu	Consilier pentru afaceri europene, Direcţia afaceri europene şi relaţii internaţionale, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice
Adriana Calapod	Şef serviciu, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor
Liviu Dumitru	Director adjunct, Ministerul Afacerilor Externe
Zenovia Maria Popa	Secretar III, Ambasada României la Budapesta

ANEXA Nr. IIla protocol Protocol al celei de-a şaptea reuniuni a Grupului bilateral româno-ungar de experţi pentru ocrotirea naturii din cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului 3-4 noiembrie 2011, Szarvas, Ungaria Întâlnirea s-a organizat conform celor convenite la cea de-a şasea întâlnire a Grupului bilateral de experţi pentru ocrotirea naturii din 12-13 septembrie 2010 de la Oradea, România. Scopul întâlnirii este de a evalua activităţile realizate în planul de lucru pentru perioada 2010-2011, precum şi întocmirea şi aprobarea unui plan de activitate pentru anul 2012. Participanţi: Din România: • Doamna Alina Frim, director, Direcţia biodiversităţii - Ministerul Mediului şi Pădurilor • Domnul Nicolae Manta, consilier, Direcţia biodiversităţii - Ministerul Mediului şi Pădurilor • Domnul Jozsef Both, şef birou, APM Harghita • Doamna Monika Ciupleu, şef birou, APM Bihor • Domnul Alin Moş, director, Administraţia Parcului Natural Apuseni Din Ungaria: • Domnul Péter Tóth, şef serviciu, Ministerul Dezvoltării Rurale, Departamentul Parcuri Naţionale şi Protecţia Peisajului • Domnul László Tirják, director, Direcţia Parcului Naţional Körös-Maros • Doamna Ágnes L’Auné, consilier, Ministerul Dezvoltării Rurale, Departamentul Parcuri Naţionale şi Protecţia Peisajului • Domnul István Gyarmathy, consilier superior, Direcţia Parcului Naţional Hortobágy • Domnul Attila Molnar, inspector ecolog, Direcţia Parcului Naţional Hortobágy Şefii grupului de experţi au prezentat, în debutul întâlnirii, membrii delegaţiilor. Părţile au evaluat cooperarea pe perioada anului trecut şi au constatat de comun acord că au avut o activitate diversificată şi cu rezultate bune (anexa nr. 1). Grupul de experţi a dezbătut şi a adoptat programul de lucru pe anul 2012 (anexa nr. 2). Următoarea întâlnire a grupului de experţi va avea loc în cel de-al doilea semestru din anul 2012 în România. Prezentul protocol a fost încheiat şi semnat la Szarvas la data de 3 noiembrie 2011, în câte două exemplare originale, în limbile română şi maghiară. Protocolul a fost adoptat: DIN PARTEA ROMÂNIEI Alina Frim DIN PARTEA UNGARIEI Péter Tóth ANEXA Nr. 1Raport privind stadiul realizării obiectivelor din programul de lucru pentru perioada 2010-2011 al Grupului bilateral de experţi pentru ocrotirea naturii a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului 1. Vizitarea siturilor de importanţă comunitară şi evaluarea speciilor şi habitatelor din siturile Natura 2000 în zona transfrontieră şi intensificarea cooperării Începând din 2007, de la desemnarea siturilor Natura 2000 în România, vizitele comune s-au efectuat permanent. În decursul anului 2011 au avut loc alte 6 întâlniri atât pe teritoriul României, cât şi pe cel al Ungariei. Între timp, în România au fost lansate sesiunile de atribuire în administrare/custodie a siturilor Natura 2000. Parcul Naţional Criş-Mureş a contactat două organizaţii neguvernamentale care au câştigat deja dreptul de administrare-custodie a terenurilor din zona de frontieră, respectiv Asociaţia Grupul Milvus, Târgu Mureş/Milvus Egyesület, Marosvásárhely şi Asociaţia „EXCELSIOR“ Arad/„EXCELSIOR“ Egyesület, Arad). Odată cu monitorizarea speciilor comunitare prioritare din Parcul Natural Cefa (care este în acelaşi timp şi o arie specială de protecţie a păsărilor) s-a efectuat şi numărătoarea sincronizată a speciei de dropii (Otis tarda) din Ungaria, la nivel naţional. S-a continuat numărătoarea sincronizată a păsărilor de baltă, care migrează în zona heleşteielor din parcurile naturale Cefa-Bihor, privind în special raţa roşie (Aythya nyroca), specie strict protejată. Implementarea proiectului Interreg HURO 0801/218 (Evaluarea ariilor protejate din zona de frontieră), proiect comun al „Cercului Verde“ din Hajdúböszörmény, al Asociaţiei Rónaőrző Természetvédelmi Egyesület şi al Asociaţiei Ecotop din Oradea, s-a încheiat la începutul anului 2011. Direcţiunea Parcului Naţional Hortobágy a participat ca partener la acest proiect. Rezultatele proiectului: de partea ungară s-a iniţiat înregistrarea a 3 noi zone de importanţă locală ca arii protejate, s-a început întocmirea planului de management, iar de partea română s-a iniţiat extinderea unei arii protejate existente Natura 2000. S-au organizat 6 vizite în comun cu participanţi atât din România, cât şi din Ungaria, iar ca rezultat al acestor vizite s-a colectat un număr considerabil de date botanice şi zoologice. S-au organizat 8 prelegeri de popularizare a ocrotirii naturii (4 RO + 4 HU), cu prezentarea, în paralel, a unor expoziţii itinerante (4 RO + 4 HU). S-au organizat acţiuni voluntare de monitorizare pentru care în două situaţii s-au ţinut cursuri de pregătire şi s-a organizat o acţiune cu participarea a 20-25 de persoane şi în cadrul proiectului s-au organizat, de asemenea, forumuri de parteneriat. S-a realizat un album de fotografii (1.000 de imagini), un pliant (5.000 de exemplare) şi unele afişe (500 buc.). În scopul continuării activităţilor părţile s-au prezentat la concursul publicat de fundaţia Interreg în vederea derulării unui nou proiect. Programul iniţial a fost publicat pentru situri Natura 2000 învecinate, de exemplu: Fülöpi láprétek Ktt., Hanelek Ktt., Pocsaji-kapu Ktt., Kismarja–Pocsaj-Esztári gyepek Ktt., Kismarjai Nagyszik Ktt., Sebes-Körös Ktt. de partea ungară şi Câmpia Careiului ROSCI, Câmpia Nirului-Valea Ierului ROSPA, Diosig ROSCI, Lunca Barcăului ROSPA, Lunca inferioară a Crişului Repede ROSCI de partea română. Proiectul vizează ca în urma evaluărilor să se întocmească pliante, pagini web, să fie plasate panouri indicatoare, să se amenajeze două trasee educative transfrontiere, să se întocmească harta habitatelor prioritare din zone de ambele părţi, respectiv harta răspândirii speciilor prioritare identificate. În cadrul proiectului se va întocmi, de asemenea, planul de management pentru câte două situri Natura 2000 de ambele părţi în conformitate cu legislaţia în vigoare în fiecare ţară, dar cu consultări permanente între părţi. Proiectul HURO/0802/087, intitulat „Amenajarea infrastructurii de mediu în ariile protejate din Bihor şi Hajdu-Bihar,“ a început în 2011 şi se va încheia în anul 2012. Beneficiarii proiectului sunt autorităţile locale din judeţele Bihor (Consiliul Judeţean Bihor, primăriile Sălacea, Oşorhei, Şimian şi Lugaşu de Jos) şi Autoguvernarea Hajdú-Bihar. Partenerii asociaţi ai acestui proiect sunt Direcţia Parcului Naţional Hortobágy, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, Direcţia Silvică Bihor, Universitatea Oradea. Scopul a fost prezentarea şi dezvoltarea ariilor protejate din zona de frontieră (trasee educative, pliante, crearea unor puncte de informare pe 6 zone protejate de partea română). Există o cooperare sistematică între Parcul Natural Szatmár-Bereg (Szatmár-Beregi Tájvédelmi Körzet) şi Asociaţia Carpatina Ardeleană (Erdélyi Kárpát Egyesület) vizând monitorizarea ariilor protejate din zona de frontieră. La începutul anului 2011 colegii din Parcul Natural Szatmár-Bereg şi Asociaţia Carpatina Ardeleană din Satul Mare au avut o întâlnire pe probleme practice de ocrotire a naturii Ei au prevăzut, de asemenea, o activitate comună de evaluare a populaţiei de lepidoptere din zona de graniţă. 2. Continuarea implementării protocolului de colaborare între Parcul Naţional Criş-Mureş şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita, având în vedere în special managementul habitatelor din zonele umede de importanţă comunitară Reprezentanţii instituţiilor vizate au convenit în acest protocol să coopereze în vederea managementului/custodiei habitatelor din zonele umede de importanţă comunitară. Având în vedere că unele dintre aceste situri au fost extinse în cursul anului 2011, cele două instituţii continuă cooperarea. 3. Cooperare între Parcul Naţional Koros Maros şi Parcul Natural Lunca Mureşului, consultări permanente privind monitorizarea populaţiilor de specii sălbatice prioritare în zona transfrontalieră În octombrie 2011 toţi specialiştii Administraţiei Parcului Natural Lunca Mureşului au efectuat o vizită de studii la invitaţia Parcului Naţional Criş-Mureş. Cele două direcţii şi-au prezentat reciproc activităţile purtând discuţii pe marginea experienţelor acumulate şi au identificat împreună domeniile de cooperare pentru viitor. Cele două instituţii au efectuat în zona de frontieră - ca şi în anii precedenţi - monitorizarea coordonată în perioada de iarnă a populaţiei de vultur codalb (Haliaeetus albicilla) şi a acvilei ţipătoare mici (Aquila pomarina). De asemenea, Administraţia Parcului Naţional Criş-Mureş a participat, în parteneriat cu autorităţile oraşelor Pecica şi Mórahalom şi cu Asociaţia Natura din Pecica, la concursul publicat în cadrul Programului de cooperare transfrontalieră între România şi Ungaria la proiect care implică şi Parcul Naţional Criş-Mureş, privind reluarea tradiţiei de creştere a bivolilor în această zonă. 4. Colaborarea dintre Administraţia Parcului Naţional Criş-Mureş şi Parcul Natural Apuseni pentru înfiinţarea Parcului Natural Cefa: obiectivul fiind constituirea parcului Natural Cefa (definitivarea publicării actului de constituire a Parcului) În această perioadă au avut loc 4 întâlniri şi vizite la faţa locului. Desemnarea Parcului Natural Cefa ca arie protejată a avut loc pe data de 2 decembrie 2010. Constituirea Parcului Natural Cefa are o importanţă majoră atât pentru Parcul Naţional Criş-Mureş, cât şi pentru toate localităţile din zonă. În februarie 2011, Administraţia Parcului Naţional Criş-Mureş şi Administraţia Parcului Natural Apuseni s-au prezentat împreună la licitaţia publicată pentru finanţarea proiectului în cadrul Programului HURO/1001 de cooperare transfrontalieră între România şi Ungaria. Proiectul „ Dezvoltarea ariilor protejate transfrontaliere în Parcul Naţional Criş-Mureş şi în Parcul Natural Cefa“, cu un buget de 84.000 euro, are ca obiectiv armonizarea activităţii celor două parcuri. Adjudecarea dosarelor prezentate este de aşteptat până la sfârşitul anului 2011. În luna iunie 2011 Administraţia Parcului Naţional Criş-Mureş, la invitaţia Administraţiei Parcului Natural Cefa, şi-a ţinut întâlnirea anuală a Consiliului consultativ în Parcul Natural Cefa. 5. Instaurarea sistemului de cooperare interinstituţională privind managementul Parcului Natural Cefa La data de 2 decembrie 2010 s-a publicat actul normativ care desemnează Parcul Natural Cefa ca arie protejată. S-au stabilit forma de administrare, precum şi modul de funcţionare a structurii de administrare, administratorul desemnat fiind Administraţia Parcului Natural Apuseni. Cooperarea dintre cele două instituţii este continuă. 6. Continuarea cooperării pe perioada de monitorizare obligatorie timp de 4 ani, în vederea perenizării rezultatelor obţinute în proiectul vânturelul de seară LIFE Natura Programul a fost încheiat cu succes la data de 31 decembrie 2009. Administraţia Parcului Naţional Criş-Mureş, titularul proiectului, în luna aprilie 2010 a înaintat Comisiei Europene raportul. Comisia a aprobat raportul în scris la data de 14 iunie 2011, atât sub aspect profesional, cât şi sub aspect financiar. Astfel, programul s-a încheiat. Cel mai important rezultat al acestui program, cu un buget de 1,4 milioane euro şi cu o durată de 4 ani, este creşterea efectivă a populaţiei vânturelului de seară (Falco vespertinus) atât în Ungaria, cât şi în zona de nord a Transilvaniei şi în Banat. În primul an de implementare a proiectului, în zona prinsă în proiect s-au numărat 800-920 de perechi clocitoare, iar în 2009 numărul lor a crescut, fiind de 1.400-1.500 de perechi. Participanţii la acest proiect s-au angajat ca după încheierea proiectului să monitorizeze şi să asigure protejarea speciei timp de 4 ani în vederea perenizării rezultatelor obţinute în perioada de implementare. Astfel, de ambele părţi s-au efectuat lucrări de mentenanţă şi de monitorizare a cuiburilor artificiale, respectiv s-au efectuat numărătorile sincronizate în perioada de toamnă. În cursul anului 2011 Asociaţia Grupul Milvus, în colaborare cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, a desfăşurat următoarele activităţi suplimentare: montarea a 97 de cuiburi noi artificiale, plantarea a 50 de puieţi în plantaţiile existente cu colonii de vânturei şi continuarea programului de inelare aplicându-se alte 140 de inele. De partea maghiară Parcul Naţional Koros-Moros şi Hortobagy au continuat aceleaşi activităţi suplimentare. 7. Monitorizarea şi evaluarea populaţiilor de dropii în conformitate cu Memorandumul de înţelegere ca parte a Convenţiei de la Bonn Administraţia Parcului Naţional Criş-Mureş efectuează în permanenţă evaluarea populaţiilor din zona de graniţă la Kis-sárrét, notând datele observate. Pe teritoriul românesc aferent, în zona Salontei, s-a constatat o creştere a populaţiei cu ocazia numărătorilor efectuate la vizitele la faţa locului. De atunci înregistrarea datelor se face fără întrerupere. La numărătoarea sincron de pe teritoriul Ungariei s-a numărat populaţia de ambele părţi ale graniţei. Partenerii de proiect, în vederea protejării şi mai accentuate a speciei, în cadrul proiectului de cooperare transfrontalieră dintre România şi Ungaria, HURO/1001, la care s-au prezentat împreună în februarie 2011, au intenţia de a monitoriza şi mai eficient populaţiile de dropii care trăiesc pe ambele părţi ale graniţei, pe teritoriul SPA din administrarea Parcului Natural Apuseni, care cuprinde şi habitatul de la Salonta. 8. Cooperare în privinţa implementării regulamentelor UE privind comerţul cu specii de plante şi animale sălbatice Cooperarea cu colegii de la autorităţile de management CITES din România este foarte bună, eficientă, de la caz la caz - aşa cum trebuie să fie între state membre UE - privind în special eliberarea autorizaţiilor sau identificarea unor activităţi ilicite. În anul în curs nu am avut niciun program special în afara cazurilor în care s-a luat ocazional legătura. 9. Cooperare în scopul creării condiţiilor pentru informarea reciprocă între autorităţile din cele două ţări, privind capturile de fosile din speciile non-CITES şi de flori de mină Ministerul Dezvoltării Rurale din Ungaria s-a adresat prin curier acelor organe din Ungaria care pot avea competenţă în rezolvarea unor probleme curente. Procedurile judiciare în curs au fost începute nu din cauza unor daune aduse naturii, ci din cauza unor acte criminale de natură vamală. În actualul context de pază a frontierei, foarte rar, numai ocazional se efectuează controlul vamal, astfel nu se poate controla şi împiedica efectiv traficul de fosile. Dat fiind că astfel de transporturi de obicei nu fac decât să tranziteze pe teritoriul Ungariei, traficantul nu poate fi prins nici măcar atunci când îşi vinde marfa. Părţile, dincolo de obligaţia celor două state de a avea o consultare susţinută în materie, au căzut de acord în a preciza că soluţia ar fi o protecţie mai riguroasă a siturilor geologice. Informaţii privind identitatea traficanţilor de fosile nu pot fi obţinute decât la tribunalele care au cazul pe rol sau la autorităţile care îi urmăresc pe traficanţi. Legea LXIII din 2009 privind cooperarea dintre România şi Republica Ungară pentru prevenirea şi oprirea criminalităţii transfrontaliere ar fi o soluţie. Legea stipulează dreptul României de a cere informaţii privind identitatea traficanţilor prin organele centrale de legătură. 10. Dezvoltarea cooperării în domeniul organismelor modificate genetic Cooperarea dintre organele competente în domeniul contaminării seminţelor: cooperarea cu organele române OMG, deşi ocazională, este foarte bună şi eficientă, în special privind cazurile de contaminare a seminţelor cu OMG, ceea ce are o importanţă majoră pentru Ungaria, dat fiind că de multe ori astfel de seminţe contaminate provin din România. Comisia europeană a prezentat pe data de 13 iulie 2010 un nou „pachet OMG“, vizând dreptul statelor membre de a decide în mod autonom delimitarea parţială sau integrală a culturilor de OMG pe teritoriul lor. Tema a fost de mare importanţă în perioada preşedinţiei Ungariei. Pentru a putea ajunge la un compromis, Ungaria a prezentat în perioada preşedinţiei sale la sesiunea Coreper din data de 25 mai 2011 un proiect (10532/11), care nu a fost adoptat, deşi majoritatea delegaţiilor l-au susţinut. Cooperarea dintre specialiştii români şi unguri a fost deosebit de bună, este de menţionat că România a susţinut proiectul înaintat de Ungaria, bazat deja pe un compromis. Părţile continuă cooperarea în acest domeniu. Sarcinile perioadei următoare: se va intra în legătură cu România pe cale diplomatică în vederea protejării zonelor de graniţă faţă de culturile cu OMG, în vederea evitării eventualelor poluări, se va iniţia căutarea unor soluţii eficiente în acest domeniu. 11. Continuarea cooperării dintre Administraţia Parcului Naţional Criş-Mureş, Administraţia Parcului Naţional Hortobágy, Administraţia Parcului Natural Apuseni şi Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului în vederea conservării valorilor naturii în zona de graniţă (proiecte comune, armonizarea planurilor de management, schimb de experienţă pe teme specifice) Principala orientare a cooperării actuale cu Direcţia Parcului Naţional Criş-Mureş este bazată pe activităţile legate de Parcul Natural Cefa (Vezi pct. 4-5). Între Direcţia Parcului Naţional Hortobágy şi Administraţia Parcului Natural Apuseni în perioada aceasta au avut loc în primul rând schimburi de informaţii privind managementul. Direcţia Parcului Naţional Hortobágy este gata să pună la dispoziţia părţii române experienţele sale legate de constituirea parcului „Cerul înstelat“. 12. Reînnoirea parteneriatului dintre Parcul Naţional Bükk şi Parcul Naţional Retezat în baza acordului de parteneriat. Ariile evidenţiate ale cooperării: GIS, habitate comunitare şi prioritare, reţeaua Natura 2000, amenajarea pădurilor, ecoturism Cooperarea care începuse între Administraţia Parcului Naţional Bükk şi Parcului Naţional Retezat, importantă pentru ambele părţi, s-a întrerupt şi nu s-a reluat nici în acest an, ceea ce se datorează în parte schimbărilor structurale care au avut loc şi în parte lipsei de fonduri. 13. Cooperare în privinţa proiectelor comune, transfer de knowhow, cooperare cu Grupul de experţi româno-ungar pentru proiecte şi programe internaţionale comune (internaţionale: LIFE şi Interreg) Grupul permanent de experţi pentru proiecte şi programe internaţionale comune s-a întrunit la data de 28-29 septembrie 2011 în intenţia unui schimb de experienţă privind unele proiecte de interes comun, programele naţionale operaţionale de protecţia mediului, respectiv implementarea programelor de cooperare transfrontalieră, precum şi a unui schimb pe domeniile speciale de ocrotire a naturii, de management al apelor şi de protecţia mediului. În ziua premergătoare celei de a 29-a sesiuni a grupului de experţi Societatea Comercială Energia Központ Nonprofit Sarl a organizat un workshop pe tema „Schimb reciproc de experienţă şi informare între România şi Ungaria privind programele şi proiectele de interes comun în domeniul protecţiei mediului“. Tema principală a fost schimbul de experienţă privind implementarea programelor naţionale operative în cele două state. Părţile au considerat că întâlnirea a fost eficientă şi au determinat împreună sarcinile pentru perioada următoare. 14. Transmiterea experienţelor privind măsurile de dezvoltare rurală în vederea prezervării biodiversităţii (agromediu, compensări Natura 2000, împădurirea unor terenuri agricole) În cadrul proiectului „Improving the Financial Sustainability of the Carpathian System of Protected Areas“, al cărui beneficiar este ROMSILVA, finanţat în cadrul programului UNDP-GEF, la data de 22-24 iunie 2011 a avut loc la Băile Felix o conferinţă cu participarea statelor semnatare ale Convenţiei Carpatice. La acest eveniment au participat atât reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Rurale din Ungaria, cât şi cei ai Ministerului Mediului şi Pădurilor din România. Prezentarea susţinută de partea ungară pe tema „Utilizarea fondurilor de dezvoltare rurală pentru ocrotirea naturii“ a servit ca bază pentru schimburile de experienţă şi consultările purtate între părţi. Părţile au exprimat necesitatea organizării unei întâlniri pentru a cunoaşte detaliile şi practicile de utilizare a fondurilor asigurate în cadrul PAC-ului pentru ocrotirea naturii. 15. Cooperare pentru implementarea proiectului LIFE+ „Protecţia şoimului dunărean în zona de N-E a Bulgariei, Ungariei, României şi Slovaciei“ Administraţia Parcului Naţional Bükk este beneficiarul proiectului LIFE09 NAT/HU/000384 privind protecţia şoimului dunărean în zona de N-E a Bulgariei, Ungariei, României şi Slovaciei. În pofida greutăţilor de la începutul proiectului, ritmul implementării este satisfăcător. Se păstrează o legătură permanentă şi fără probleme între organele competente în implementarea proiectului, cu repetate întâlniri directe între specialişti, atât în România, cât şi în Ungaria. 16. Analiza oportunităţii şi necesităţii înfiinţării unui institut internaţional de cercetare a bazinului hidrografic al Tisei Ambele părţi caută posibilităţile de constituire a acestui institut pentru cercetarea bazinului hidrografic al Tisei, în această perioadă căutându-se sursele de finanţare. ANEXA Nr. 2Programul de lucru pentru anul 2012 al Grupului bilateral de experţi pentru ocrotirea naturii al Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului 1. Vizitarea siturilor de importanţă comunitară şi evaluarea speciilor şi habitatelor din siturile Natura 2000 în zona transfrontalieră şi intensificarea cooperării Responsabili: - Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor

– Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare

– Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad

– Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş

– Administraţia Parcului Natural Apuseni

– Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului

– Direcţia Parcului Naţional Hortobágy

– Direcţia Parcului Naţional Körös-Maros

– ONG-uriTermen: permanent 2. Continuarea implementării protocolului de colaborare între Parcul Naţional Körös-Maros şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita, în special în ceea ce priveşte managementul habitatelor din zonele umede de interes comunitar Responsabili: - Agenţiile pentru Protecţia Mediului Harghita

– Administraţiile Parcului Naţional Körös-MarosTermen: permanent 3. Colaborare între Directoratul Parcului Naţional Körös-Maros şi Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului: menţinerea unei colaborări permanente, respectiv monitorizarea populaţiilor speciilor de animale protejate în regiunea de graniţă Responsabili: - Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului

– Direcţia Parcului Naţional Körös-MarosTermen: permanent 4. Implementarea cooperării dintre Parcul Naţional Körös-Maros şi Parcul Natural Apuseni în legătură cu administrarea Parcului Natural Cefa Responsabili: - Administraţia Parcului Natural Apuseni

– Direcţia Parcului National Körös-Maros, cu sprijinul ministeruluiTermen: permanent 5. Asigurarea sustenabilităţii rezultatelor proiectului LIFE Natura „Conservarea lui Falco vespertinus în Regiunea Biogeografică Panonică“ pentru o perioadă de 4 ani Responsabili: - Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor şi Grupul Milvus

– Direcţia Parcului Naţional Körös-Maros

– Direcţia Parcului Naţional HortobágyTermen: permanent 6. Monitorizarea şi evaluarea populaţiilor de dropii în conformitate cu Memorandumul de înţelegere ca parte a Convenţiei de la Bonn Responsabili: - Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor

– Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad

– Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş

– Direcţia Parcului Naţional Körös-MarosTermen: permanent 7. Cooperare în privinţa implementării regulamentelor UE privind comerţul cu specii de plante şi animale sălbatice Responsabili: - Ministerul Mediului şi Pădurilor din România – Ministerul Dezvoltării Rurale din UngariaTermen: permanent 8. Dezvoltarea cooperării în domeniul organismelor modificate genetic Responsabili: - Ministerul Mediului şi Pădurilor din România – Ministerul Dezvoltării Rurale din UngariaTermen: permanent 9. Continuarea cooperării dintre Direcţia Parcului Naţional Körös-Maros, Direcţia Parcului Naţional Hortobágy, Administraţia Parcului Natural Apuseni şi Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului în domeniul protecţiei şi conservării valorilor naturale în zona de graniţă (proiecte comune, armonizarea planurilor de management, schimb de experienţă pe teme specifice) Responsabili: - Direcţia Parcului Naţional Körös-Maros

– Direcţia Parcului Naţional Hortobágy

– Administraţia Parcului Natural Apuseni

– Administraţia Parcului Natural Lunca MureşuluiTermen: permanent 10. Cooperare în privinţa proiectelor comune, transfer de know-how, cooperare cu Grupul de experţi româno-ungar pentru proiecte şi programe internaţionale comune (internaţionale: LIFE şi Interreg) Responsabili: - Ministerul Mediului şi Pădurilor din România

– Ministerul Dezvoltării Rurale din UngariaTermen: permanent 11. Transmiterea experienţelor privind măsurile de dezvoltare rurală în vederea prezervării biodiversităţii (agromediu, compensări Natura 2000, împădurirea unor terenuri agricole) Responsabili: - Ministerul Mediului şi Pădurilor din România

– Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita

– Ministerul Dezvoltării Rurale din UngariaTermen: permanent 12. Cooperare pentru implementarea proiectului LIFE+ „Protecţia şoimului dunărean în zona de N-E a Bulgariei, Ungariei, României şi Slovaciei“ Responsabili: - Grupul Milvus

– Societatea Ornitologică Română

– Direcţia Parcului Naţional Hortobágy

– Direcţia Parcului Naţional Körös-MarosTermen: permanent 13. Analiza oportunităţii şi necesităţii înfiinţării unui institut internaţional de cercetare a bazinului hidrografic al Tisei Responsabili: - Ministerul Mediului şi Pădurilor din România – Ministerul Dezvoltării Rurale din UngariaTermen: până la următoarea şedinţă 14. Cooperare vizând transferul reciproc de know-how în domeniul protecţiei habitatelor subterane (peşteri) Responsabili: - Ministerul Mediului şi Pădurilor din România

– Ministerul Dezvoltării Rurale din Ungaria

– Administraţia Parcului Natural ApuseniTermen: permanent 15. Cooperare în vederea monitorizării şi protecţiei speciilor cu migraţie la nivel regional peste graniţă (micromamifere şi păsări) Responsabili: - Direcţia Parcului Naţional Hortobágy – Administraţia Parcului Natural Apuseni

– Agenţia pentru Protecţia Mediului BihorTermen: permanent ANEXA Nr. III la protocolMINUTA celei de a şaptea reuniuni a Grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale din cadrul Comisiei româno-ungare pentru protecţia mediului 28-29 septembrie 2011, Budapesta, Ungaria OBIECTIVE În conformitate cu cele prevăzute în Regulamentul de procedură al Grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale (denumit în continuare grupul de experţi), precum şi cele convenite în cadrul celei de a şasea reuniuni care a avut loc la Bucureşti la data de 11 octombrie 2010, principalele obiective ale reuniunii au fost: • informarea reciprocă cu privire la experienţele şi posibilităţile oferite de programele naţionale de mediu operaţionale din România şi Ungaria şi schimbul de experienţă în privinţa lecţiilor învăţate, respectiv Programul operaţional sectorial Mediu din România, precum şi Programul operaţional Mediu şi Energie din Ungaria; • informarea reciprocă cu privire la stadiul programelor relevante de cooperare transfrontalieră, cum ar fi Programul de cooperare transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 şi Programul de cooperare transfrontalieră Ucraina-Ungaria-Slovacia-România 2007-2013; • asigurarea de sprijin pentru activitatea altor grupuri permanente de experţi în cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului şi a Comisiei româno-ungare în domeniul apelor. PARTICIPANŢI Lista participanţilor se regăseşte în anexa 1 a prezentei minute. Principalele subiecte incluse în agendă au cuprins următoarele: • schimbul de informaţii cu privire la stadiul implementării şi evaluarea programelor operaţionale naţionale în domeniul mediului; • schimbul de experienţă privind lecţiile învăţate pe parcursul implementării Programului operaţional sectorial Mediu din România, precum şi a Programului operaţional Mediu şi Energie din Ungaria; • strategia şi metodologia de motivare a personalului din cadrul Organismului intermediar şi Autorităţii de management prin folosirea fondurilor dedicate asistenţei tehnice; • schimbul de informaţii cu privire la achiziţiile publice - aplicarea legislaţiei naţionale, modele ale documentaţiei de atribuire UE; • informarea reciprocă cu privire la stadiul programelor de cooperare teritoriale relevante; • stadiul şi progresul înregistrat în implementarea Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării; • discuţii cu privire la mecanismul de coordonare ce permite identificarea nevoilor de dezvoltare, care să fie sprijinit în cadrul programelor operaţionale transfrontaliere (sau orice alt instrument de finanţare relevant) ale următorului cadru financiar multianual; • rezultatele obţinute în cadrul programului de lucru pentru 2011-2012. Ziua 1, 28 septembrie 2011 Reuniunea grupului de experţi a fost precedată de atelierul „România şi Ungaria - Schimbul de informaţii şi schimbul de lecţii cu privire la programele şi proiectele de interes comun în domeniul protecţiei mediului“, care a avut loc la data de 28 septembrie 2011 şi a fost organizat de organizaţia nonprofit „Centrul de Energie“. Scopul acestui eveniment a fost de a face schimb de informaţii între România şi Ungaria şi de a împărtăşi lecţiile învăţate cu privire la programele şi proiectele de mediu de interes comun. Ordinea de zi detaliată a atelierului este prezentată în anexa 2. În cadrul atelierului, delegaţii au prezentat evoluţia programelor lor naţionale operaţionale de mediu, respectiv Programul operaţional sectorial Mediu din România şi Programul operaţional Mediu şi Energie din Ungaria, şi au discutat despre aspecte specifice, precum achiziţiile publice, motivaţia personalului OI/AM şi alte subiecte de interes comun. Principalele concluzii ale atelierului pot fi sintetizate după cum urmează: • Delegaţiile au ajuns la concluzia că atelierul a fost util şi de succes şi au concluzionat că această formă de cooperare ar trebui continuată în viitor. • Delegaţia română a precizat că în toamna anului 2012 se va organiza o vizită de studiu în Ungaria, cu participarea autorităţilor de management şi a organismelor intermediare din ambele ţări. • Ca urmare a discuţiilor, delegaţiile au convenit că Ungaria va furniza informaţii suplimentare cu privire la implementarea axei prioritare dedicate energiei regenerabile şi eficienţei energetice din cadrul Programului operaţional Mediu şi Energie din Ungaria, raportul-sinteză al evaluării intermediare a Programul operaţional Mediu şi Energie şi a listelor de verificare a achiziţiilor publice şi a procesului de selecţie a proiectelor. Ziua 2, 29 septembrie 2011 Domnul András Rácz, secretar de stat adjunct în cadrul Ministerului Dezvoltării Rurale din Ungaria, a deschis reuniunea subliniind importanţa cooperării şi a schimbului de informaţii realizate în cadrul grupului, în special cu privire la lecţiile învăţate în timpul implementării programelor operaţionale de mediu şi de cooperare transfrontalieră şi, de asemenea, stadiul şi progresul Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării. Doamna dr. Martina Makai şi domnul Adrian Mîndroiu, în calitate de conducători ai delegaţiilor ungare şi române, au prezentat componenţa delegaţiei fiecărei părţi şi au prezentat agendei reuniunii (anexa 3). Participanţii la atelierul „România şi Ungaria - Schimbul de informaţii şi schimbul de lecţii învăţate cu privire la programele de mediu şi proiecte de interes comun“ şi-au exprimat opinia cu privire la rezultatele discuţiilor şi au ajuns la concluzia că informaţiile transmise au fost utile pentru activitatea lor viitoare. Odată cu prezentările autorităţilor de management, urmate de întrebări şi răspunsuri, delegaţiile părţilor s-au informat reciproc cu privire la stadiul şi oportunităţile de finanţare ale programelor de importanţă bilaterală. Doamna Nikoletta Horváth, reprezentând Autoritatea de management HU-RO CBC, a prezentat stadiul Programului de cooperare transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 şi oportunităţile de proiecte comune viitoare în domeniul mediului, managementului apei şi protecţiei naturii. Domnul Gábor Street, din partea Autorităţii de management CBC HU-SK-RO-UA, a prezentat stadiul Programului de cooperare transfrontalieră Ungaria-România-Ucraina-Slovacia 2007-2013. Din perspectiva prezentărilor oferite, delegaţia română a solicitat o listă de proiecte de gestionare a deşeurilor aprobate pentru a evita eventuale suprapuneri între măsurile susţinute în cadrul programelor operaţionale naţionale şi al celor de cooperare transfrontalieră. Doamna Erzsébet Gergely, din partea Ministerului Dezvoltării Rurale din Ungaria, a prezentat stadiul implementării Strategiei UE pentru regiunea Dunării cu privire la progresele înregistrate de statele membre. Doamna Elvira Gábos, din partea Ministerului Dezvoltării Rurale din Ungaria. a prezentat progresele realizate în cadrul Strategiei UE pentru regiunea Dunării din punctul de vedere al coordonării celei de-a 5-a arii prioritare „Gestionarea riscurilor de mediu“. Delegaţii au convenit să exploreze posibilităţile de cooperare privind planificarea pentru următorul cadru financiar multianual, după cum urmează: • schimbul de experienţă în ceea ce priveşte lecţiile învăţate din punerea în aplicare a programelor de cooperare transfrontalieră actuale, cu un accent special pe performanţa măsurilor de mediu ale Programului de cooperare transfrontalieră Ungaria-România şi ale Programului de cooperare transfrontalieră Ungaria-România-Ucraina-Slovacia, eventual în cadrul unui atelier de lucru care poate fi organizat cu ocazia următoarei reuniuni a grupului de experţi; • definirea nevoilor de dezvoltare şi priorităţilor tematice pentru următoarea generaţie de programe de cooperare transfrontalieră care implică cele două ţări, bazate printre altele pe contribuţia altor grupuri permanente de experţi din cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului. Grupul de experţi a decis să aibă a opta reuniune în al doilea trimestru al anului 2012, în România. Prezenta minută a fost elaborată şi semnată la 29 septembrie 2011, la Budapesta, de conducătorii Grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale. Doamna dr. Martina Makai, în numele Ministerului Dezvoltării Rurale din Ungaria Domnul Adrian Mîndroiu, în numele Ministerului Mediului şi Pădurilor din România ANEXA 1Atelier „România şi Ungaria - Schimbul de informaţii şi schimbul de lecţii cu privire la programele şi proiectele de interes comun în domeniul protecţiei mediului“ Budapesta, 28 septembrie 2011 Locaţie: Organizaţia nonprofit Centrul de Energie (1134 Budapesta, str. Váci nr. 45) PARTICIPANŢI ROMÂNIA Dl Adrian Mîndroiu Director general, Autoritatea de management POS Mediu, Ministerul Mediului şi Pădurilor, România - şef delegaţie Dl Florian Burnar Director, Direcţia programare şi evaluare, Autoritatea de management POS Mediu, Ministerul Mediului şi Pădurilor József Attila Nagy Director, Direcţia asistenţă tehnică, Autoritatea de management POS Mediu, Ministerul Mediului şi Pădurilor Dna Cerasela Doniceanu Şef serviciu, Direcţia fondul de coeziune, Autoritatea de management POS Mediu, Ministerul Mediului şi Pădurilor Dna Anna Erzsébet Péter Consilier, Direcţia pentru managementul apelor, Ministerul Mediului şi Pădurilor Dna Erzsébet Békéssy Director executiv, Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare UNGARIA Dr. Martina Makai Şef departament, Departamentul de politici de mediu, Ministerul Dezvoltării Rurale - şef delegaţie Dl Norbert Boros Şef serviciu, Organism intermediar pentru Programul operaţional Energie şi Mediu, Centrul de Energie Dl Iván Vitályos Consilier, Departamentul de politici de mediu, Ministerul Dezvoltării Rurale Dr. Zsolt Háfra Expert-şef, Centrul de Energie Dl Attila Boros Manager de proiect, Centrul de Energie Dna Gyöngyvér Gyene Expert-şef, Agenţia Naţională de Dezvoltare Dna Szilvia Szántó Expert-şef, Centrul de Energie Dr. András Kiss Centrul de Energie Dna Éva Anka Agenţia Naţională de Dezvoltare A şaptea reuniune a Grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale din cadrul Comisiei româno-ungare pentru protecţia mediului Budapesta, 29 septembrie 2011 Locaţie: Ministerul Dezvoltării Rurale (1134 Budapesta, str. Kossuth nr. 11, camera 101/a) PARTICIPANŢI ROMÂNIA Dl Adrian Mîndroiu Director general, Autoritatea de management POS Mediu, Ministerul Mediului şi Pădurilor, România - şef delegaţie Dl Florian Burnar Director, Direcţia programare şi evaluare, Autoritatea de management POS Mediu, Ministerul Mediului şi Pădurilor József Attila Nagy Director, Direcţia asistenţă tehnică, Autoritatea de management POS Mediu, Ministerul Mediului şi Pădurilor Dna Cerasela Doniceanu Şef serviciu, Direcţia fondul de coeziune, Autoritatea de management POS Mediu, Ministerul Mediului şi Pădurilor Dna Anna Erzsébet Péter Consilier, Direcţia pentru managementul apelor, Ministerul Mediului şi Pădurilor Dna Erzsébet Békéssy Director executiv, Agenţia pentru Protecţia Mediului, Satu Mare András Peti Consilier personal al ministrului mediului şi pădurilor UNGARIA Dr. Martina Makai Şef departament, Departamentul de politici de mediu, Ministerul Dezvoltării Rurale - şef delegaţie Dl Norbert Boros Şef serviciu, Organism intermediar pentru Programul operaţional Energie şi Mediu, Centrul de Energie Dl Örs Marczin Consilier superior, Departamentul conservarea naturii, Ministerul Dezvoltării Rurale Dl Iván Vitályos Consilier, Departamentul de politici de mediu, Ministerul Dezvoltării Rurale Dr. András Rácz Secretar de stat adjunct, Ministerul Dezvoltării Rurale Dl László Tirják Director, Direcţia Parcului Naţional Körös - Maros Dl László Kóthay Director general, Institutul de Cercetare a Managementului Apei VITUKI Dna Nikoletta Horváth Şef serviciu, Autoritatea de management HU–RO CBC, Agenţia Naţională de Dezvoltare Dl Gábor Street Manager de program, Autoritatea de management HU–RO CBC, Agenţia Naţională de Dezvoltare Dna Magdolna Kalapáti Director, Secretariatul tehnic comun HU–RO CBC, Váti Dl Attila Darabos Manager de program, Secretariatul tehnic comun HU–RO CBC, Váti Dna Elvira Gábos Referent, Departamentul de avertizare a distrugerilor provocate de ape, Ministerul Dezvoltării Rurale Dna Erzsébet Gergely, Şef de departament adjunct, Departamentul strategii, Ministerul Dezvoltării Rurale Dr. Zsuzsanna Kerekesné Steindl Şef de departament adjunct, Departamentul managementul bazinelor hidrografice şi protecţiei apelor, Ministerul Dezvoltării Rurale Dna Judit Íjgyártó Referent, Departamentul relaţii internaţionale, Ministerul Dezvoltării Rurale ANEXA 2Atelier „România şi Ungaria - Schimbul de informaţii şi schimbul de lecţii cu privire la programele şi proiectele de interes comun în domeniul protecţiei mediului“ AGENDA Budapesta, 28 septembrie 2011 Locaţie: Organizaţie Nonprofit - Centrul de Energie (1134 Budapesta, str. Váci nr. 45)

Moderator: Dl Norbert Boros, şef serviciu, Centrul de Energie, Ungaria
09:30	Sosirea participanţilor, înregistrarea
10:00	Deschiderea atelierului - prezentarea scopului, agenda reuniunii, introducerea participanţilor
	Prezentarea activităţilor Centrului de Energie, rolul organizaţiei în implementarea fondurilor europene
	Dna Tímea Lasch, director executiv, Centrul de Energie, Ungaria
10:20	Prezentarea raportului intermediar al Programului operaţional sectorial Mediu din România, schimbul de informaţii cu privire la stadiul punerii implementării şi evaluării programului
	Dl Florian Burnar, director, Direcţia programare şi evaluare, Autoritatea de management POS Mediu, Ministerul Mediului şi Pădurilor
10:50	Prezentarea raportului intermediar al Programului operaţional Energie şi Mediu din Ungaria, schimbul de informaţii cu privire la stadiul punerii implementării şi evaluării programului
	Dna Gyöngyvér Gyene, Agenţia Naţională de Dezvoltare

11:20	Pauză de cafea
11:30	Schimb de informaţii cu privire la achiziţiile publice - aplicarea prevederilor legale naţionale şi europene, modele de documentaţii de atribuire
	Dl dr. Zsolt Háfra, expert-şef, Centrul de Energie, Ungaria
	Dl Attila Boros, manager de proiect, Centrul de Energie, Ungaria
	Dl Adrian Mîndroiu, director general, Autoritatea de management POS Mediu, Ministerul Mediului şi Pădurilor
	Întrebări şi răspunsuri
12:45	Pauză de prânz
14:15	Motivarea personalului organismelor intermediare şi ale Autorităţii de management folosind fondurile disponibile prin asistenţă tehnică
	Dl Norbert Boros, şef serviciu, Centrul de Energie
	Întrebări şi răspunsuri
15:15	Alte subiecte propuse de delegaţia română şi Centrul de Energie
16:00	Închiderea întâlnirii
18:30	Cină informală

ANEXA 3A şaptea reuniune oficială a Grupului permanent de experţi pe programe şi proiecte internaţionale ale Comisiei mixte maghiaro-române privind protecţia mediului AGENDA Budapesta, 29 septembrie 2011 Locaţie: Ministerul Dezvoltării Rurale (1055 Budapest, Kossuth tér 11, camera 101/a)

9:00	Discurs introductiv susţinut de Dl András Rácz, Secretar de Stat adjunct, Ministerul Dezvoltării Rurale, Hungary
9:05	Deschiderea lucrărilor - prezentarea oficială a delegaţiilor
	Dna Martina Makai, şef departament, Ministerul Dezvoltării Rurale, Hungary
	Dl Adrian Mîndroiu, director general, Autoritatea de management POS Mediu, Ministerul Mediului şi Pădurilor, România
9:10	Rezumatul rezultatelor-cheie ale workshopului cu privire la experienţele şi oportunităţile oferite de programele operaţionale de mediu (ziua 1)
	Dl Norbert Boros şef serviciu, Centrul de Energie, Ungaria
	Dl Florian Burnar, director, Direcţia programare şi evaluare, Autoritatea de management POS Mediu, Ministerul Mediului şi Pădurilor, România
	Dna Cerasela Doniceanu, şef serviciu, Direcţia fondul de coeziune, Autoritatea de management POS Mediu, Ministerul Mediului şi Pădurilor România
9:30	Schimbul de informaţii privind stadiul de implementare a programelor relevante de cooperare transfrontalieră: Programul de cooperare transfrontalieră Ungaria-România
	Nikoletta Horváth, şef serviciu, Autoritatea de management HU–RO CBC
9:50	Schimbul de informaţii cu privire la stadiul implementării programelor relevante de cooperare transfrontalieră: Programul de cooperare transfrontalieră Ungaria-Slovacia-România-Ucraina
	Dl Gábor Street, manager de program, Autoritatea de management HU–RO CBC
10:10	Stadiul implementării Strategiei Dunării, prezentare cu privire la progresele realizate de statele membre, eventualele proiecte de interes comun, introducerea de proiecte care pot fi depuse, discuţii cu privire la posibilităţile unor mecanisme de coordonare
	Dna Erzsébet Gergely, şef adjunct de departament, Ministerul Dezvoltării Rurale, Ungaria
10:30	Pauză de cafea
10:45	Progresul strategiei macroregionale din zona dunăreană privind coordonarea domeniului prioritar 5 „Gestionarea riscurilor de mediu“
	Mrs Elvira Gábos, referent, Departamentul de prevenire a daunelor apelor, Ministerul Dezvoltării Rurale, Ungaria
11:05	Punerea în aplicare a unui mecanism de coordonare care permite identificarea timpurie a proiectelor de interes comun în domeniul gospodăririi apelor, de mediu şi de conservare a naturii
	Discuţie liberă (tur de masă)
11:35	Concluzii, finalizarea minutei
12:30	Închiderea reuniunii
12:35	Prânz

ANEXA Nr. IVla protocol PROTOCOLUL semnat la cea de-a şaptea reuniune a grupului ad-hoc de experţi Roşia Montană din cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru aplicarea prevederilor Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului Budapesta, 25 noiembrie 2013 Reuniunea a avut loc ca urmare a deciziilor luate la reuniunea grupului ad-hoc de experţi Roşia Montană din cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru aplicarea prevederilor Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului, care a avut loc la Bucureşti la data de 27 octombrie 2010. Lista participanţilor la reuniune este prezentată în anexa protocolului. Conducătorul părţii ungare al grupului ad-hoc Roşia Montană, dl Kovács Péter, a deschis lucrările salutând experţii prezenţi şi prezentând agenda, cu care participanţii au fost de acord. Singurul punct al agendei a fost prezentarea de informaţii privind stadiul procedurilor de autorizare a extracţiei minereurilor auro-argentifere din România. Partea română a precizat că în prezent, în România, nu se mai desfăşoară activităţi de extracţie şi prelucrare a minereurilor auro-argentifere. În ceea ce priveşte proiectul minier Roşia Montană, partea română a menţionat următoarele: • Procedura privind evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectul minier Roşia Montană, demarată în anul 2004, nu a fost finalizată. • Proiectul de Lege care include Acordul privind anumite măsuri de extragere de minereu de aur şi argint din zona Roşia Montană nu are nicio legătură cu procedura de evaluare a impactului asupra mediului, care este în derulare. Prin această lege Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice a dorit să prevadă aspecte referitoare la:

– garanţia financiară, instituită conform prevederilor Directivei privind deşeurile miniere, să fie de 146 mil. USD şi să fie actualizată periodic prin luarea în considerare a evoluţiei legislaţiei în domeniu şi stadiului amplasamentului în ansamblul său¹;

– garanţia financiară pentru posibile poluări accidentale, instituită conform prevederilor Directivei privind răspunderea de mediu, să fie de 25 mil. USD şi să fie actualizată gradual în funcţie de evoluţia proiectului²;

– cianurile să fie utilizate în circuit închis, controlat, în condiţii de maximă securitate, iar evacuarea tulburelii sterile în iazul de decantare să se facă la o concentraţie a cianurilor de 3 ppm, faţă de 10 ppm cât prevede Directiva privind deşeurile miniere.• Comisia special constituită în cadrul Parlamentului a respins propunerea de Lege a Guvernului şi a propus promovarea unui act normativ cu aplicabilitate pentru toate proiectele majore sau modificarea Legii minelor care să includă un capitol special privind proiectele majore. • Procedura privind evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectul minier Roşia Montană nu a avansat prea mult în ultimii ani, însă au fost analizate aspectele privind garanţiile financiare în caz de accident la închidere şi monitorizarea postînchidere. • Nu se poate estima data la care procedura de evaluare a impactului va fi finalizată. • În conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale, acordul de mediu se va emite prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, după luarea deciziei în cadrul Comisiei de analiză tehnică. În ceea ce priveşte proiectul minier Baia Mare, în prezent nu se desfăşoară nicio activitate pe amplasament. În cazul în care se va solicita emiterea de acte administrative de reglementare în domeniul protecţiei mediului, partea română va notifica partea ungară conform prevederilor Convenţiei Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier. În ceea ce priveşte proiectul minier Certej, procedura naţională privind evaluarea impactului asupra mediului nu a fost finalizată, întrucât actul administrativ a fost contestat în instanţă. Procedura transfrontalieră a fost derulată conform prevederilor Convenţiei Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, iar propunerile părţii ungare se vor regăsi în conţinutul Acordului de mediu. După finalizarea procedurilor în instanţă, partea română va comunica părţii ungare Acordul de mediu, în conformitate cu prevederile Convenţiei Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier. Partea ungară a luat act de informaţiile prezentate de partea română şi a solicitat să fie informată cu privire la orice modificare substanţială a proiectelor prezentate. Având în vedere faptul că aspectele discutate în cadrul grupului ad-hoc sunt de acelaşi tip cu cele discutate în cadrul grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului, partea română a sugerat părţii ungare ca discuţiile privind proiectul minier Roşia Montană, precum şi alte proiecte miniere să fie continuate în cadrul grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului, iar grupul ad-hoc de experţi Roşia Montană să îşi înceteze activitatea. Partea ungară a precizat că aşteaptă o solicitare formală a părţii române în acest sens. Conform propunerii părţii române, cu care şi partea ungară a fost de acord, următoarea reuniune a grupului ad-hoc de experţi Roşia Montană va avea loc în a doua jumătate a anului 2014 în România. Conducătorii celor două delegaţii vor fixa agenda pe parcurs pe cale electronică. În încheiere, părţile au propus ca până la următoarea întâlnire dialogul între experţi pe domeniile de interes să se desfăşoare şi pe alte canale de comunicaţie (de exemplu, sub formă de corespondenţă electronică). Protocolul a fost adoptat de conducătorii grupului ad-hoc de experţi Roşia Montană. DIN PARTEA ROMÂNĂ Octavian Pătraşcu, conducătorul grupului ad-hoc de experţi Roşia Montană DIN PARTEA UNGARĂ Kovács Péter, conducătorul grupului ad-hoc de experţi Roşia Montană ¹ Costurile vor acoperi în orice moment lucrările de închidere, reabilitare şi monitorizare postînchidere a mediului, corelat cu impactul generat de fiecare stadiu de dezvoltare a proiectului. ² Pentru stabilirea acestei garanţii au fost analizate 45 de scenarii pentru cele mai nefavorabile condiţii. ANEXĂParticipanţii la cea de-a şaptea reuniune a grupului ad-hoc de experţi Roşia Montană Budapesta, 25 noiembrie 2013

Delegaţia ungară:
Kovács Péter	Secretar de stat adjunct pentru ape, Ministerul Dezvoltării Rurale, conducătorul grupului ad-hoc de experţi Roşia Montană
Dr. Toldi Ottó	Director adjunct, Direcţia generală de strategii şi politici energetice, Departamentul strategii din Ministerul Dezvoltării Rurale
Pomozi Virág	Expert, Direcţia generală protecţia naturii, Ministerul Dezvoltării Rurale
Hasznos Gábor	Expert, Direcţia protecţia apelor şi management bazinal, Ministerul Dezvoltării Rurale
Horváthné Kiss Ildikó	Expert, Direcţia protecţia apelor şi management bazinal, Ministerul Dezvoltării Rurale
Íjgyártó Judit	Referent internaţional, Departamentul de relaţii internaţionale, Ministerul Dezvoltării Rurale
Dr. Kuntar Tamas	Director adjunct, Departamentul de relaţii internaţionale, Ministerul Dezvoltării Rurale
Vajna Tünde	Interpret
Delegaţia română:
Octavian Pătraşcu	Director, Direcţia evaluare impact şi controlul poluării, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, conducătorul român al grupului ad-hoc de experţi Roşia Montană
Dorina Mocanu	Consilier superior, Direcţia evaluare impact şi controlul poluării, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice
Ana-Maria Nistorescu	Şef serviciu, Direcţia deşeuri şi substanţe periculoase, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice
Gheorghe Constantin	Director, Departamentul pentru ape, păduri şi piscicultură
Corina Lupu	Director general, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului
Elena Mehedinţu	Director, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului
Lăcrămioara Claudia Chioaru	Director adjunct, Direcţia afaceri europene şi relaţii internaţionale, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice
Adela Paţiu	Consilier pentru afaceri europene, Direcţia afaceri europene şi relaţii internaţionale, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice
Adriana Calapod	Şef serviciu, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor
Liviu Dumitru	Director adjunct, Ministerul Afacerilor Externe
Zenovia Popa	Secretar III, Ambasada României la Budapesta

ANEXA Nr. V la protocol PROTOCOLUL semnat la cea de-a noua reuniune a grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului din cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru aplicarea prevederilor Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului Budapesta, 25 noiembrie 2013 Reuniunea a avut loc ca urmare a deciziilor luate la cea de-a opta reuniune a Grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului din cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru aplicarea prevederilor Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului, care a avut loc la Bucureşti, în 27 octombrie 2010. Lista participanţilor la reuniune este prezentată în anexa protocolului. Domnul Péter Kovács, secretar de stat pentru ape în cadrul Ministerului Dezvoltării Rurale, în calitate de conducător al delegaţiei părţii ungare, a urat bun venit delegaţiei României, precizând importanţa organizării acestor două reuniuni, precum şi a Comisiei mixte care va avea loc în 26 noiembrie 2013 şi a prezentat delegaţia. Doamna Anne Rose Marie Jugănaru, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice din România, în calitate de conducător al delegaţiei părţii române, a mulţumit pentru invitaţia la această reuniune şi a prezentat delegaţia. Doamna secretar de stat Anne Rose Marie Jugănaru a precizat că subiectele de pe agenda reuniunii sunt deosebit de importante, iar schimbul de informaţii care va avea loc pe parcursul reuniunii va ajuta ambele părţi. În final doamna secretar de stat Anne Rose Marie Jugănaru şi domnul secretar de stat Péter Kovács au urat succes în continuarea discuţiilor şi schimburilor de informaţii, care să contribuie la consolidarea colaborării între cele două părţi. Conducătorul părţii ungare al grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului, dl Dobi Bálint, a deschis lucrările salutând experţii prezenţi şi a prezentat agenda reuniunii. Participanţii au adoptat agenda reuniunii prezentată de dl Dobi Bálint, respectiv: 1. Schimb de informaţii în domeniul gestiunii deşeurilor 2. Schimb de informaţii între părţi privind calitatea aerului şi reţeaua de monitorizare 3. Schimb de informaţii privind EPRTR 4. Partea ungară informează partea română despre dezastrul de mediu de la Kolontar din Ungaria 5. Schimb de informaţii în ceea ce priveşte exploatările miniere Conform agendei, participanţii au abordat următoarele teme: Punctul 1 din agendă: Partea ungară prezintă modificările intervenite în gestionarea deşeurilor din Ungaria, în urma adoptării legii CLXXXV din 2012 (în continuare Ht), care a intrat în vigoare pe data de 1 ianuarie 2013. Legea Ht fixează principiile de bază de gestionare a deşeurilor (de exemplu, prevenirea, proximitatea, principiul poluatorul plăteşte sau principiul autonomiei), respectiv reglementează ierarhia deşeurilor, încetarea statutului de deşeu şi produsele complementare. Legea Ht, respectiv unele norme de aplicare ale ei, fixează obligaţii lărgite pentru producători şi agenţi comerciali, punând un accent deosebit pe reutilizarea deşeurilor şi pregătirea pentru reutilizare. Legea Ht stipulează noi norme pentru unii agenţi noi de gestionare a deşeurilor (precum comercianţii, intermediarii), definind amănunţit drepturile şi obligaţiile lor. În privinţa serviciilor publice de gospodărie comunală, cea mai relevantă schimbare - în vederea ridicării nivelului serviciilor - este introducerea unor forme de societăţi nelucrative şi avantajarea autorităţii locale ca acţionar majoritar în aceste structuri. De asemenea, legea Ht leagă serviciul public de gestionare a deşeurilor de o autorizaţie specială, care se poate obţine, conform legii aferente, printr-o procedură specială de calificare a prestatorului de serviciu public de gospodărie comunală. Regulile privind taxa de depozitare a deşeurilor sunt de asemenea stabilite prin legea Ht în vederea reducerii cantităţii deşeurilor şi a creşterii ratei de reutilizare. Legea Ht introduce restricţii privind regulile de înregistrare şi de raportare a deşeurilor, privind campaniile de colectare a obiectelor de prisos din casă sau privind depozitarea ilegală a deşeurilor şi stipulează crearea unui sistem de colectare de la domiciliu a deşeurilor. Astfel s-au pus bazele unui nou model de tarifare, conform căruia începând din 2015 se va aplica un sistem tarifar unic pentru prestările de servicii publice de gospodărie comunală. Partea română a prezentat, de asemenea, ultimele evoluţii în ceea ce priveşte domeniul gestiunii deşeurilor, şi anume adoptarea unei noi Strategii naţionale de gestionare a deşeurilor pentru perioada 2014-2020 (SNGD), în acord cu noile cerinţe din Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor, care a transpus Directiva nr. 2008/98/CE. Strategia propune cadrul de măsuri care să asigure trecerea de la modelul actual de dezvoltare bazat pe producţie şi consum la un model bazat pe prevenirea generării deşeurilor şi utilizarea materiilor prime din industria de valorificare, asigurând astfel prezervarea resurselor naturale naţionale, creând premisele reconcilierii imperativelor economice şi „de mediu“. Scopul SNGD este de a îndrepta România către o „societate a reciclării“ prin:

– prioritizarea eforturilor din domeniul gestionării deşeurilor în conformitate cu ierarhia deşeurilor;

– încurajarea prevenirii generării deşeurilor şi reutilizarea pentru o mai mare eficienţă a resurselor;

– dezvoltarea şi extinderea sistemelor de colectare separată a deşeurilor în vederea promovării unei reciclării de înaltă calitate;

– dezvoltarea/implementarea tehnologiilor/instalaţiilor de reciclare şi/sau valorificarea cu randament ridicat de extragere şi utilizare a materiei prime din deşeuri;

– susţinerea recuperării energiei din deşeuri, după caz, pentru deşeurile care nu pot fi reciclate;

– reducerea cantităţilor de deşeuri eliminate prin depozitare.Această nouă strategie reprezintă un reper important în procesul de punere în aplicare a Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, care a transpus Directiva 2008/98/CE, şi de stabilire a unei abordări integrate în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor în sens mai larg. Totodată, strategia reprezintă o condiţionalitate ex-ante pentru accesarea viitoarelor fonduri europene pentru perioada 2014-2020. România doreşte să continue investiţiile în dezvoltarea sistemelor de management al deşeurilor şi să sprijine investiţiile care promovează prevenirea generării de deşeuri, reutilizarea, reciclarea, valorificarea (inclusiv utilizarea lor ca materii prime secundare/subproduse, în vederea creşterii eficienţei utilizării resurselor naturale). Punctul 2 din agendă: Partea ungară a prezentat situaţia actuală privind poluarea atmosferei, reţeaua de monitorizare şi modalităţile de management al reţelei, cât şi cele mai importante măsuri de reducere a nivelului de poluare. În Ungaria, în comparaţie cu celelalte state de pe glob, problema cea mai mare este cea legată de particulele în suspensie (PM₁₀), dioxidul de azot şi poluarea cu ozon la nivelul solului. În ceea ce priveşte valorile concentraţiilor de PM₁₀, în 2011 au fost înregistrate niveluri ridicate, iar cauzele nu au fost identificate decât în parte. Programul integrat pentru PM₁₀, care prevede măsuri pentru toate sursele de emisii, a fost adoptat în 2011 în vederea reducerii nivelului de poluare în diferitele domenii de activitate, respectiv transporturile, agricultura şi operatorii industriali, inclusiv fumători. Partea română a arătat că, având în vederea intrarea în vigoare a Directivei 2008/50/EC privind calitatea aerului ambiental şi un aer mai curat pentru Europa, România a stabilit 13 aglomerări şi 41 de zone pentru evaluarea şi gestionarea calităţii aerului. În urma evaluării calităţii aerului la nivel naţional, în perioada 2008-2012, în mai multe aglomerări urbane s-au înregistrat depăşiri ale valorilor-limită pentru indicatorul PM₁₀, unde au fost întocmite programe pentru gestionarea calităţii aerului care cuprind măsuri de reducere a emisiilor de particule în suspensie. Sursele principale pentru aceste depăşiri identificate sunt traficul rutier, marile şantiere în construcţie, activităţile industriale. Cu referire la evaluarea calităţii aerului în zona de graniţă româno-ungară, ca urmare a aplicării măsurilor din programele de gestionare a calităţii aerului, aceasta s-a îmbunătăţit, astfel că pentru anul 2012 şi primul semestru al anului 2013 nu s-au mai înregistrat depăşiri ale valorilor-limită pentru niciun indicator în această zonă, inclusiv în aglomerarea Timişoara, care face obiectul unei scrisori de avertizare din partea Comisiei Europene. Din cele două prezentări reiese că ambele ţări au probleme similare (nivel ridicat de emisii de NO₂ şi PM₁₀, dificultăţi financiare legate de managementul şi modernizarea reţelelor de monitorizare, dificultăţi în reducerea nivelului de emisii din activităţi rezidenţiale etc.). Punctul 3 din agendă: Partea ungară a prezentat emisiile de cianuri şi metale grele în atmosferă şi în apele de suprafaţă pe anul 2011, înregistrate în E/PRTR. Partea română a precizat că se încearcă dezvoltarea unei baze de date integrate în care toţi operatorii economici, IPPC şi non-IPPC, să îşi asume responsabilitatea privind emisiile în apă, aer şi transferul deşeurilor. Punctul 4 din agendă: La cererea părţii române delegaţia din Ungaria a prezentat situaţia actuală în urma dezastrului ecologic care a avut loc în apropierea localităţii Kolontár. A dat informaţii în urma întrebărilor care i-au fost adresate, respectiv:

– Monitorizarea apelor Dunării în urma dezastrului privind în special poluarea cu metale greleÎn timpul evenimentelor legate de dezastrul ecologic s-a asigurat monitorizarea permanentă a mediului (apă/sol/aer) şi a efectelor asupra sănătăţii umane/sănătăţii la locul de muncă. În prima perioadă a dezastrului s-a asigurat luarea de probe din oră în oră pentru monitorizarea nivelului de poluare în undele râurilor şi pârâurilor, a apelor de suprafaţă din zona afectată. În faza de reparare a daunelor frecvenţa probelor a fost redusă la nivel zilnic. În privinţa poluării apelor Dunării am emis imediat alerta către centrele PIAC din ţările riverane conform sistemului AEWS instituit în temeiul Convenţiei internaţionale privind protecţia Dunării, iar apoi am transmis informaţii detaliate despre măsurători şi despre stadiile poluării. De asemenea, am informat despre stadiul evenimentelor şi centrul OCHRA al ONU care se ocupă cu situaţiile de urgenţă. Din aceste rapoarte şi informări reiese că nivelul de poluare al apelor Dunării nu s-a modificat în urma evenimentului de la Kolontar, valorile măsurătorilor de calitate a apei nu au arătat o creştere a concentraţiei de metale grele în apă.

– Strategii şi măsuri în urma evenimentuluiÎn urma prelungirii situaţiei de urgenţă pe o perioadă de mai bine de o jumătate de an, timp în care s-au efectuat lucrări de reparare a daunelor aduse mediului, în afară de monitorizare nu au mai rămas alte măsuri de întreprins. Managementul riscurilor de mediu s-a asigurat prin refacerea calităţii solului terenurilor agricole şi intravilane, securizarea şi izolarea rezervorului de nămol roşu, schimbarea tehnologiei în activitatea industrială (în loc de nămol roşu lichid nămol roşu solid), măsuri de bioinginerie în urma tratării chimice a apelor de suprafaţă. Starea mediului înconjurător din zonă este investigată în permanenţă.

– Experienţe acumulate pe o perioadă de 3 ani privind implementarea reglementărilor UEDirecţia generală mediu a Comisiei Europene a verificat permanent implementarea Directivei 2004/35/CE privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea şi repararea daunelor aduse mediului, derulând şi o procedură EU pilot în legătură cu acest eveniment. Punctul 5 din agendă: Partea ungară a prezentat Planul de acţiune privind utilizarea şi managementul rezervelor de resurse minerale energetice, ale cărui prevederi sunt următoarele:

– în domeniul geotermic: atingerea obiectivelor fixate pentru 2020 la nivelul UE, în conformitate cu prevederile Planului de acţiune al Ungariei privind folosirea energiei din surse regenerabile şi a programelor operaţionale;

– cărbunele: menţinerea, eventual, creşterea nivelului de folosire a cărbunilor pentru producerea energiei electrice şi intensificarea cercetărilor privind posibilităţile de folosire a cărbunelui curat şi a tehnologiilor CCS în condiţiile pieţii;

– hidrocarburi: intensificarea explorării şi exploatării zăcămintelor de hidrocarburi, investigarea tehnologiilor de exploatare şi analiza impactului asupra mediului a explorării şi exploatării resurselor nonconvenţionale din Ungaria, derularea procedurilor de autorizare a exploatării prin fracturare, în baza viitoarelor reglementări ale UE şi asigurarea cadrului legislativ necesar;

– materiale radioactive: investigarea oportunităţilor de reluare a mineritului;

– metale neferoase rare: elaborarea unei strategii, a unui studiu economic privind exploatarea şi a evaluării impactului asupra mediului.Conform propunerii avansate de partea română, cu care ambele părţi au fost de acord, următoarea întâlnire a grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului va avea loc în România în a doua jumătate a anului 2014. Agenda acestei întâlniri va fi stabilită prin corespondenţă electronică între cei 2 conducători ai grupului. În încheiere părţile au propus ca până la următoarea întâlnire dialogul între experţii, pe domeniile de interes, să se desfăşoare şi pe alte canale de comunicare. Protocolul a fost adoptat de conducătorii grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului. Din partea română Octavian Pătraşcu, conducătorul grupului permanent de experţi privind protecţia mediului Din partea ungară Dr. Dobi Bálint, conducătorul grupului permanent de experţi privind protecţia mediului ANEXĂParticipanţii la cea de-a noua reuniune a grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului din cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru aplicarea prevederilor Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului Budapesta, 25 noiembrie 2013

Delegaţia ungară:
Kovács Péter	Secretar de stat adjunct pentru ape, Ministerul Dezvoltării Rurale, conducătorul grupului ad-hoc de experţi Roşia Montană
Dr. Dobi Bálint	Şef Departamentul de conservare a mediului, Ministerul Dezvoltării Rurale, conducătorul grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului
Petrov Ferdinánd	Director interimar, Direcţia generală protecţia naturii, Ministerul Dezvoltării Rurale
Fehérváry Ákos	Consilier-şef, Departamentul de conservare a mediului, Ministerul Dezvoltării Rurale
Dr. Varga Judit	Expert, Departamentul de conservare a mediului, Ministerul Dezvoltării Rurale
Szőgyényi-Kovács Szabolcs	Expert, Departamentul de politică de dezvoltare a mediului, Ministerul Dezvoltării Rurale
Dr. Toldi Ottó	Director adjunct, Direcţia generală de strategii şi politici energetice, Departamentul strategii din Ministerul Dezvoltării Rurale
Hasznos Gábor	Expert, Direcţia protecţia apelor şi management bazinal, Ministerul Dezvoltării Rurale
Horváthné Kiss Ildikó	Expert, Direcţia protecţia apelor şi management bazinal, Ministerul Dezvoltării Rurale
Kuntár Tamás	Director adjunct, Departamentul de relaţii internaţionale, Ministerul Dezvoltării Rurale
Íjgyártó Judit	Consilier-şef, Departamentul de relaţii internaţionale, Ministerul Dezvoltării Rurale
Vajna Tünde	Interpret
Delegaţia română:
Anne Rose Marie Jugănaru	Secretar de stat, Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice Conducătorul delegaţiei
Octavian Pătraşcu	Director, Direcţia evaluare impact şi controlul poluării, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Conducătorul român al grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului
Ana-Maria Nistorescu	Şef serviciu, Direcţia deşeuri şi substanţe periculoase, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice
Dorina Mocanu	Consilier superior, Direcţia evaluare impact şi controlul poluării, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice
Gheorghe Constantin	Director, Departamentul pentru ape, păduri şi piscicultură
Corina Lupu	Director general, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului
Elena Mehedinţu	Director, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului
Lăcrămioara Claudia Chioaru	Director adjunct, Direcţia afaceri europene şi relaţii internaţionale, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice
Adela Paţiu	Consilier pentru afaceri europene, Direcţia afaceri europene şi relaţii internaţionale, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice
Adriana Calapod	Şef serviciu, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor
Liviu Dumitru	Director adjunct, Ministerul Afacerilor Externe
Zenovia Popa	Secretar III, Ambasada României la Budapesta