Ordinul Nr.97 din 14.04.2017

Având în vedere Referatul nr. 336.854 din 11.04.2017 pentru aprobarea modificării şi completării Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, „Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020", elaborat de Serviciul extensie, consultanţă, cercetare, inovare, formare profesională, în baza prevederilor:– art. 46 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare;

– art. 27 lit. e) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările şi completările ulterioare;

– Hotărârii Guvernului nr. 1.266/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea proiectelor din planurile sectoriale de cercetare-dezvoltare, cu modificările ulterioare,în temeiul prevederilor art. 9 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, cu modificările ulterioare, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin. Articolul IOrdinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, „Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020", publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 şi 292 bis din 29 aprilie 2015, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 1Se aprobă Planul sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, «Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020», prevăzut în anexa nr. 1, proiectele componente ale acestuia, prevăzute în anexa nr. 2, precum şi bugetul total estimat în sumă de 83.098.692 2. La anexa nr. 1, secţiunea „Bugetul" se modifică şi va avea următorul cuprins: Bugetul estimat al planului sectorial ADER 2020 este de 83.098.692 lei, din care: în anul 2015 - 17.426.192 lei; în anul 2016 - 20.932.500 lei; în anul 2017 - 22.295.000 lei; în anul 2018 - 22.445.000 lei. 3. La anexa nr. 1, la secţiunea „Obiective generale", literele d), e), h) şi n) se modifică şi vor avea următorul cuprins: d)îmbunătăţirea managementului integrat al culturilor de câmp şi horticole pentru prevenirea şi combaterea buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, prietenoase cu mediul şi sănătatea consumatorilor - număr proiecte - 5, cu o valoare totală de 4.651.400 lei; e)managementul durabil al resurselor genetice animale - număr proiecte - 18, cu o valoare totală de 15.408.450 lei;........ ................ ................ ................ ................ ........ ......... h)asigurarea bunăstării şi sănătăţii animalelor - număr proiecte - 2, cu o valoare totală de 1.167.850 lei; ........ ................ ................ ................ ................ ........ .......... n)îmbunătăţirea nutriţiei şi sănătăţii oamenilor - număr proiecte - 5, cu o valoare totală de 3.651.400 lei; 4. La anexa nr. 1, la obiectivul general 4 „Îmbunătăţirea managementului integrat al culturilor de câmp şi horticole pentru prevenirea şi combaterea buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, prietenoase cu mediul şi sănătatea consumatorilor", la obiectivul specific 4.1 „Utilizarea durabilă a resurselor vegetale şi a mijloacelor de combatere a organismelor dăunătoare din culturile de câmp şi cele horticole" se introduce un nou proiect, Proiectul ADER 4.1.5: Realizarea unui sistem de monitorizare şi cuantificare a efectelor tratamentului seminţelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam) la culturile de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă, asupra producţiei agricole şi a populaţiilor de Apis mellifera, în condiţiile agropedoclimatice specifice ţării noastre, cu următorul cuprins: Proiectul ADER 4.1.5: Realizarea unui sistem de monitorizare şi cuantificare a efectelor tratamentului seminţelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam) la culturile de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă, asupra producţiei agricole şi a populaţiilor de Apis mellifera, în condiţiile agropedoclimatice specifice ţării noastre(1) Perioada de derulare a planului sectorial: 2017-2018(2) Bugetul estimat: 1.200.000 lei

(3) Rezumat:Proiectul impune o abordare multidisciplinară şi o implicare activă a partenerilor din filiera de produse apicole, respectiv fermieri cultivatori de plante melifere (rapiţă, floarea-soarelui) şi porumb (nonmeliferă), în vederea determinării impactului utilizării tratamentelor la sămânţă cu insecticide neonicotinoide asupra populaţiilor de insecte polenizatoare, în principal cele de Apis mellifera. Din punct de vedere ştiinţific, activitatea de cercetare din cadrul proiectului va urmări rezolvarea următoarelor aspecte: – stabilirea pragurilor critice şi a zonelor de favorabilitate climatică pentru apariţia şi dezvoltarea principalilor dăunători ai culturilor în principalele zone de cultură a porumbului, rapiţei şi florii-soarelui din România (Sudul României, Câmpia de Vest, Podişul Moldovei, dealurile subcarpatice), prin monitorizarea anuală în câmpurile experimentale dedicate şi în terenurile fermierilor a frecvenţei şi intensităţii atacului speciilor de: Tanymecus dilaticollis, Agriotes sp., Phyllotreta sp., Psilliodes sp. şi Athalia rosae; – stabilirea/determinarea corelaţiilor dintre variaţia factorilor climatici favorizanţi şi frecvenţa şi intensitatea atacului insectelor dăunătoare la culturile de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă în principalele zone de cultură (Sudul României, Câmpia de Vest, Podişul Moldovei, dealurile subcarpatice), în paralel cu analiza condiţiilor meteorologice din perioada 2016-2018; – elaborarea modelelor experimentale şi a procedurilor de lucru pentru determinarea influenţei insecticidelor neonicotinoide asupra culturilor luate în studiu (porumb, floarea-soarelui şi rapiţa) şi a familiilor de albine în zonele: Sudul României,Câmpia de Vest, Podişul Moldovei, dealurile subcarpatice); – realizarea studiilor de impact privind utilizarea neonicotinoidelor în combaterea dăunătorilor culturilor de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă, asupra mortalităţii şi depopulării familiilor de albine (Apis mellifera), prin monitorizarea efectelor letale sau subletale asupra familiilor de albine în perioada culesului de polen, nectar, apa de gutaţie, dar şi după cules, inclusiv pe perioada sezonului inactiv, prin utilizarea unor familii de albine experimentale, dar şi a unor familii de albine din stupine private amplasate în areale cu risc; – elaborarea protocoalelor de prelevare, procesare/ pregătire şi de analiză pentru determinarea prezenţei insecticidelor neonicotinoide în probele de material biologic apicol, nectar, miere şi părţi ale plantelor de cultură [în diferite stadii BBCH-scala (desfăşurat) de dezvoltare fenologică a plantelor]; – realizarea hărţilor de risc pentru insectele dăunătoare din culturile menţionate, în contextul schimbărilor climatice actuale; – realizarea modelelor experimentale şi procedurilor de lucru pentru stabilirea eficacităţii biologice a tratamentelor la sămânţă cu insecticide neonicotinoide, precum şi a influenţei acestora asupra polenizatorilor, în culturile de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă; – realizarea studiilor de impact privind utilizarea neonicotinoidelor în combaterea dăunătorilor culturilor de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă asupra mortalităţii şi depopulării familiilor de albine (Apis mellifera), prin monitorizarea efectelor letale sau subletale asupra familiilor de albine în perioada culesului de polen, nectar, apa de gutaţie, dar şi după cules, inclusiv pe perioada sezonului inactiv, prin utilizarea unor familii de albine şi a unor colonii de bondari (Bombus spp.); – optimizarea modelelor experimentale privind prelevarea probelor vegetale şi apicole (miere) în vederea determinării nivelului de reziduuri de insecticide neonicotinoide şi evaluarea nivelului de pesticide neonicotinoide în aceste probe; – elaborarea scenariilor climatice şi proiecţiilor privind zonele de risc pentru apariţia şi dezvoltarea dăunătorilor culturilor de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă; – testarea modelelor experimentale şi procedurilor de lucru pentru stabilirea eficacităţii biologice a tratamentelor la sămânţă cu insecticide neonicotinoide şi a influenţei acestora asupra polenizatorilor în cultura de porumb, conform noilor hărţi de risc pentru insectele dăunătoare; – testarea modelelor experimentale şi procedurilor de lucru pentru stabilirea eficacităţii biologice a tratamentelor la sămânţă cu insecticide neonicotinoide, conform noilor hărţi de risc pentru insectele dăunătoare, precum şi a influenţei acestora asupra polenizatorilor din cultura de floarea-soarelui; – testarea modelelor experimentale şi a procedurilor de lucru pentru stabilirea eficacităţii biologice a tratamentelor la sămânţă cu insecticide neonicotinoide, conform noilor hărţi de risc pentru insectele dăunătoare, precum şi a influenţei acestora asupra polenizatorilor, din cultura de rapiţă; – testarea modelelor experimentale şi a procedurilor de lucru pentru prelevarea probelor vegetale şi apicole (miere), în vederea determinării nivelului de reziduuri de insecticide neonicotinoide din producţia vegetală şi apicolă; – elaborarea sistemului de avertizare a atacului insectelor dăunătoare, bazat pe hărţile de favorabilitate corespunzătoare zonelor pedoclimatice studiate; – demonstrarea funcţionalităţii modelelor experimentale şi a procedurilor de lucru pentru stabilirea eficacităţii biologice a tratamentelor la sămânţă cu insecticide neonicotinoide, conform noilor hărţi de risc pentru insectele dăunătoare, precum şi a influenţei acestora asupra familiilor de albine, în culturile de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă; – demonstrarea funcţionalităţii modelelor experimentale şi a procedurilor de lucru pentru prelevarea probelor vegetale şi apicole (miere) în vederea determinării nivelului de reziduuri de insecticide neonicotinoide.Acţiunile întreprinse în proiect în vederea realizării rezultatelor scontate: a)elaborarea procedurilor de lucru pentru recoltare, conservare, transport şi analiza de litigiu a probelor de produse agricole şi apicole; b)redefinirea pragurilor economice de dăunare pentru speciile de insecte dăunătoare (Tanymecus dilaticollis, Agriotes sp., Phyllotreta sp., Psilliodes sp. şi Athalia rosae) în condiţiile schimbărilor climatice în plan teritorial pentru principalele zone de cultură din România pentru rapiţa de toamnă, floarea-soarelui şi porumb boabe; c)editarea şi diseminarea hărţilor de risc pentru Tanymecus dilaticollis, Agriotes sp., Phyllotreta sp., Psilliodes sp. şi Athalia rosae; d)dezvoltarea metodelor de prelevare, pregătire, detectare şi monitorizare a nivelului de reziduuri de insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam) în plante, în produsele agricole, în materialul biologic apicol şi în produsele apicole; e)elaborarea de ghiduri de bune practici, lucrări ştiinţifice, articole ISI, cereri de brevete; f)organizarea de info-day, mese rotunde, simpozioane, conferinţe tematice pentru partenerii economici ai proiectului. (4) Rezultate scontate:– evaluarea impactului tratamentului seminţelor cu neonicotinoide la culturile de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă, asupra mortalităţii/depopulării familiilor de albine (Apis mellifera); – remaparea zonelor de favorabilitate pentru insectele dăunătoare pentru care este aplicat tratamentul seminţelor cu neonicotinoide, în contextul schimbărilor climatice actuale şi a proiecţiilor viitoare; – punerea la punct a metodelor de prelevare, pregătire şi analiză a insecticidelor neonicotinoide; – detectarea şi monitorizarea nivelului de reziduuri ale insecticidelor neonicotinoide în plante (în diferite fenofaze) sau în produşii acestora (polen, nectar, apa de gutaţie) utilizaţi ca suport trofic de albine; – evaluarea eficacităţii biologice a tratamentelor la sămânţă cu neonicotinoide pentru combaterea insectelor dăunătoare importante din punct de vedere economic: Tanymecus dilaticollis, Agriotes sp., Phyllotreta sp., Psilliodes sp. şi Athalia rosae; – realizarea unor modele experimentale pentru combaterea insectelor dăunătoare din culturile de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă, prin aplicarea metodelor de minimizare a riscurilor pe care le pot avea insecticidele neonicotinoide faţă de populaţiile de polenizatori; – corelarea riscurilor asociate cu utilizarea insecticidelor neonicotinoide, cu evoluţia stării de sănătate şi a mortalităţii populaţiilor de albine (Se vor identifica şi potenţiali factori climatici, pedologici etc. care pot influenţa aceste date.). (5) Modul de aplicare a rezultatelor:Rezultatele preconizate ale proiectului vor fi aplicate practic în producţie de către cultivatorii de rapiţă, floarea-soarelui şi porumb. Diseminarea rezultatelor obţinute prin prezentarea de lucrări ştiinţifice, participarea la mese rotunde, elaborarea şi prezentarea de pliante, broşuri şi întâlniri cu cultivatorii de rapiţă, floarea-soarelui şi porumb. Publicarea de articole de popularizare a rezultatelor în lucrările şi revistele de specialitate, precum şi participarea la emisiunile de radio şi TV. Prezentarea rezultatelor activităţii de cercetare şi a noilor realizări pe site-ul MADR. 5. La anexa nr. 1, la Obiectivul general 5 „Managementul durabil al resurselor genetice animale", Obiectivul specific 5.3 „Îmbunătăţirea indicatorilor de reproducţie la animalele de fermă prin utilizarea biotehnologiilor specifice", Proiectul ADER 5.3.4 „Cercetări şi studii de genetică moleculară în vederea optimizării indicatorilor de reproducţie pentru obţinerea hibrizilor de găină pentru ouă şi carne" se modifică şi va avea următorul cuprins: Proiectul ADER 5.3.4: Cercetări şi studii de genetică moleculară în vederea optimizării indicatorilor de reproducţie pentru obţinerea hibrizilor de găină pentru ouă şi carne(1) Perioada de derulare a planului sectorial: 2017-2018(2) Bugetul estimat: 350.000 lei

(3) Rezumat:Apariţia intersexului la galinacee, respectiv teza şi antiteza creării raselor noi de păsări reprezintă două aplicaţii de interes pentru cercetarea ştiinţifică. Rezultatele obţinute şi prezentate în acest proiect atestă modificări şi completări esenţiale care privesc determinismul genic al culorii penajului şi al sexului la păsări. Noua teorie este susţinută în prezent de cinci aplicaţii practice. Dintre acestea, producerea puilor hibrizi de o zi sexabili după culoarea pufului şi metoda propusă pentru stoparea decolorării penajului şi îmbunătăţirea acestui caracter la hibrizii comerciali de ouă vor prezenta interes pentru companiile producătoare de material biologic. Activitatea desfăşurată în domeniul geneticii aviare permite semnalarea unor neconcordanţe în transmiterea culorii penajului. Din acest motiv au fost reluate experimentele efectuate în primele decenii ale secolului al XX-lea, experimente în care s-a urmărit determinismul genetic al culorii penajului şi al sexului. Pornind de la neconcordanţele apărute în transmiterea culorii penajului de la masculul-părinte la femelele din generaţia F1, sau reluat experimental cercetările referitoare la perechile de caractere silver-gold şi barat-gold. Rezultatele obţinute au oferit unele noutăţi care privesc ereditatea culorii penajului şi a sexului la păsări. În urma încrucişării unui mascul homozigot dominant cu o femelă homozigot recesivă s-a observat modul de transmitere a culorii penajului şi s-a constatat la un număr mic de femele din generaţia F1 că gena gold este prezentă în cromozomul W. Efectuând încrucişarea reciprocă (mascul homozigot recesiv x femelă homozigot dominantă) s-a observat la femelele hibride Roso SL-2000 prezenţa penelor de culoare albă în penajul preponderent roşu, iar la femelele hibride Robar SL-2001 s-a observat că penajul este negru pe corp şi negru-roşiatic pe gât şi cap. Spre deosebire de culoarea penajului femelelor hibride Roso SL-2000 şi Robar SL-2001, genitorul mascul aparţine rasei Rhode-Island roşu şi este homozigot pentru gena gold. O a doua neconcordanţă s-a observat în urma încrucişării între ei a masculilor şi femelelor din generaţia F1. Astfel, în generaţia F2 s-au obţinut trei categorii de genotipuri în care ambele sexe sunt egal reprezentate pentru fiecare categorie genotipică, cu rol în transmiterea culorii penajului. Comparativ cu încrucişarea directă în care s-au obţinut trei categorii de fenotipuri şi trei categorii de genotipuri, la încrucişarea reciprocă s-au obţinut patru categorii de fenotipuri şi trei categorii de genotipuri. În acest caz, genotipul heterozigot se realizează tot cu o frecvenţă de 50%, dar aceasta se obţine prin însumarea a două categorii de fenotipuri care au culori diferite, sunt heterozigote şi se obţin în proporţii egale. Din punct de vedere ştiinţific, rezultatele cercetărilor scot în evidenţă următoarele descoperiri: – identificarea în cromozomul W a genelor care determină culoarea penajului şi modul particular de acţiune al acestora; – determinismul genic al sexului care se bazează pe identificarea genei dominante a sexului (SDW) în cromozomul W şi a alelei sale recesive (sdw) în cromozomul Z; – existenţa unui alt mecanism genetic care explică separarea pe sexe a puilor hibrizi de o zi, diferit de mecanismul hemizigotic.Genele identificate sunt elemente constitutive ale teoriei genice a sexualităţii. Noua teorie se caracterizează prin aceea că, pentru prima dată, explică din punct de vedere genic determinismul sexului şi obţinerea unui raport egal între masculi şi femele în descendenţă. De asemenea, cercetările efectuate au şi o importanţă practică concretizată prin obţinerea noilor hibrizi româneşti pentru ouă Roso SL-2000, Robar SL-2001 şi Robar SL-2002. Aceşti hibrizi sunt separaţi pe sexe la vârsta de o zi după culoarea pufului şi realizează producţii medii de peste 320 ouă/găină, într-un ciclu de producţie până la vârsta de 77 de săptămâni. Atât rezultatele obţinute în generaţia F2, cât şi diferenţele de culoare a pufului existente între femelele hibride Robar SL-2001 şi Robar SL-2002 au scos în evidenţă universalitatea homozigoţiei şi a heterozigoţiei în detrimentul mecanismului hemizigotic descris de către Thomas Morgan (1919) în lucrarea sa The Physical Basis of Heredity. Pe baza descoperirilor făcute se propune amendarea hărţii heterosomilor prin simplificarea acesteia de la doi loci la un singur locus polialelic în teoria genică a sexualităţii şi aplicaţiile ei practice care sunt situate la genele silver, barat şi gold, cu rol în determinismul culorii penajului. Totodată, se propune introducerea în harta heterosomilor a locusului pentru gena dominantă a sexului (SDW), identificată în cromozomul W, şi a alelei sale recesive (sdw), în cromozomul Z. Acţiunile întreprinse în proiect în vederea realizării rezultatelor scontate: a)cercetări şi studii de genetică moleculară în vederea evidenţierii prezenţei efectului epistatic diferenţiat în plan fenotipic, în funcţie de prezenţa genei dominante a culorii penajului sau a alelei sale recesive în cromozomul W; b)efectuarea de teste de ADN, secvenţieri, amplificări ADN, manipulări genetice în vederea validării prezenţei genei dominante a sexului (SDW), poziţionarea în cromozomul W; c)efectuarea de teste de ADN, secvenţieri, amplificări ADN, manipulări genetice în vederea validării prezenţei genei recesive a sexului (sdw), poziţionarea în cromozomul Z; d)cercetări şi studii de genetică moleculară, manipulări ale genelor pentru culoare, barat B, silver S, gold b, în vederea identificării şi validării unui locus polialelic în cromozomul W la galinacee; e)realizarea unor experimente practice la specia Gallus gallus prin încrucişări între masculi homozigoţi recesivi cu femele homozigote dominante, masculi homozigoţi dominanţi cu femele homozigote recesiv, în vederea obţinerii materialului biologic pe care se va studia transmiterea culorii penajului; f)analize genetice, teste ADN, care să caracterizeze structura genetică a femelelor din F1 şi F2 rezultate din experimentele menţionate, la locii, genele pentru culoarea penajului; g)verificarea prin teste ADN şi validarea ipotezei referitoare la genele heterosomale, barat, silver, gold, care transmit culoarea penajului la specia Gallus gallus în cromozomul W. (4) Rezultate scontate:– promovarea genotipurilor valoroase, respectiv a hibrizilor de găini pentru ouă proveniţi din încrucişări de linii pure ce duc la creşterea productivităţii; – elaborarea unui ghid de bune practici, în vederea optimizării indicatorilor de reproducţie în cadrul tehnologiei de reproducţie în avicultură pentru obţinerea hibrizilor de ouă şi carne. (5) Modul de aplicare a rezultatelorRezultatele preconizate ale proiectului vor fi aplicate practic în producţie de fermierii din avicultura industrială. Diseminarea rezultatelor obţinute prin prezentarea de lucrări ştiinţifice, participarea la mese rotunde, elaborarea şi prezentarea de pliante, broşuri şi întâlniri cu crescătorii din industria avicolă Publicarea de articole de popularizare a rezultatelor în lucrările şi revistele de specialitate, precum şi participarea la emisiunile de radio şi TV Prezentarea rezultatelor activităţii de cercetare şi a noilor realizări pe site-ul MADR. 6. La anexa nr. 1, la obiectivul general 8 „Asigurarea bunăstării şi sănătăţii animalelor", obiectivul specific 8.1 „Suport tehnico-ştiinţific pentru asigurarea bunăstării şi sănătăţii animalelor", Proiectul ADER 8.1.2 „Creşterea bunăstării şi sănătăţii tineretului animal în special porcin, prin utilizarea de aditivi furajeri (premixuri sau suplimente furajere) care să conţină anticorpi mono şi policlonali (IgY) obţinuţi din gălbenuşul de ouă provenit de la găini imunizate specific" se modifică şi va avea următorul cuprins: Proiectul ADER 8.1.2: Creşterea bunăstării şi sănătăţii tineretului animal în special porcin, prin utilizarea de aditivi furajeri (premixuri sau suplimente furajere) care să conţină anticorpi mono- şi policlonali (IgY) obţinuţi din gălbenuşul de ouă provenit de la găini imunizate specific(1) Perioada de derulare a planului sectorial: 2017-2018(2) Buget estimat: 375.000 lei

(3) RezumatImunoglobulinele (Ig) extrase din gălbenuşul oului (Y) de găină sunt imunoglobuline specifice preparate faţă de un antigen dat (tulpini bacteriene, virale - inactivate), care au devenit o mare speranţă în prevenirea şi combaterea unor boli la animale, în creşterea bunăstării şi sănătăţii tineretului animal. În prezent, interesul faţă de imunoglobulinele preparate pe găină este mare, datorită incidenţei din ce în ce mai ridicate a tulpinilor rezistente la antibiotice. În oul de găină se găsesc imunoglobuline IgA şi IgM, care ajung în albuş din oviduct, în timp ce IgG-ul, numit mai recent IgY, se transferă din sânge în ovar, iar cantitatea de anticorpi specifici produsă pe an de o găină este mare (20-40 g Ig în total). Scopul proiectului este îmbunătăţirea bunăstării tineretului animal, în special porcin, prin realizarea şi utilizarea unor mijloace alternative (produse conţinând imunoglobuline IgY) în locul antibioticelor folosite deseori în exces. Activităţile principale ale proiectului se vor concretiza în: – cartarea principalilor agenţi patogeni (tulpini bacteriene) care afectează sănătatea tineretului animal, în special porcin, în perioade critice de viaţă (înţărcare, transport, convalescenţă etc.); – prepararea antigenelor specifice (tulpini bacteriene - inactivate), urmată de imunizarea găinilor ouătoare, recoltarea la momentul optim a ouălor care vor fi procesate în vederea obţinerii imunoglobulinelor specifice de gălbenuş (IgY) monovalente sau polivalente.După controlul cantitativ şi calitativ al imunoglobulinelor specifice (IgY) mono- sau polivalente, folosind testul de inhibare a creşterii bacteriilor, testul ELISA «in house», se vor realiza preparate (aditivi furajeri, formule medicamentoase sau soluţii dezinfectante); în funcţie de antigenul dat (monovalent sau polivalent), condiţionarea preparatelor (aditivi furajeri, formule medicamentoase) se va face sub formă lichidă (concentrat), pulbere (liofilizată). Controlul calitativ şi cantitativ al preparatelor (aditivi furajeri, formule medicamentoase, dezinfectanţi) în condiţii de laborator (biobază) şi în condiţii de teren (ferme), pentru evaluarea eficacităţii lor. (4) Rezultate scontate:– obţinerea unor imunoglobuline specifice (IgY) mono- sau polivalente extrase din gălbenuşul ouălor de găină, acestea fiind apoi condiţionate sub formă de pulberi concentrate (aditivi furajeri), sub formă lichidă (formule medicamentoase, dezinfectanţi), pulberi liofilizate; – elaborarea Ghidului de bune practici privind imunoglobulinele specifice (IgY), obţinute în creşterea bunăstării şi sănătăţii la animale. (5) Modul de aplicare al rezultatelorMetodologiile, produsele cu imunoglobuline (IgY) (aditivi furajeri, formule medicamentoase, dezinfectanţi) realizate vor fi puse la dispoziţia fermelor de animale, în scopul creşterii bunăstării şi sănătăţii tineretului animal, în special porcin; produsele cu imunoglobuline specifice (IgY) vor contribui la dezvoltarea unei alternative solide şi specifice la utilizarea excesivă a antibioticelor în perioadele critice din creşterea tineretului animal, în special porcin; folosirea antibioticelor este din ce în ce mai restrictivă, datorită producerii antibiorezistenţei la unii germeni patogeni, afectând bunăstarea şi creşterea animalelor, având acţiune nefastă, inclusiv la om. Metodologiile, tehnicile şi rezultatele obţinute vor fi publicate online sau în reviste de specialitate. Instruirea fermierilor şi promovarea informaţiilor ştiinţifice privind imunoglobulinele specifice (IgY) mono- sau polivalente realizate ca produse (aditivi furajeri, formule medicamentoase, dezinfectanţi) 7. La anexa nr. 1, la Obiectivul general 14 „Îmbunătăţirea nutriţiei şi sănătăţii oamenilor", Obiectivul specific 14.1 „Diversificarea materiilor prime agricole cu proprietăţi nutritive superioare în vederea obţinerii de alimente sănătoase", Proiectul ADER 14.1.1 „Cercetări şi studii privind calitatea nutriţională a grupelor şi subgrupelor de produse alimentare româneşti în vederea asigurării unei alimentaţii sănătoase" se modifică şi va avea următorul cuprins: Proiectul ADER 14.1.1: Cercetări şi studii privind calitatea nutriţională a grupelor şi subgrupelor de produse alimentare româneşti în vederea asigurării unei alimentaţii sănătoase.(1) Perioada de derulare a planului sectorial: 2017-2018;(2) Buget estimat: 600.000 lei

(3) RezumatAlimentele trebuie să răspundă la necesitatea consumatorului de a fi hrănit corespunzător, prin aportul de nutrienţi, pentru ca acesta să fie sănătos, iar, în acest sens, trebuie să existe o mai mare transparenţă în ceea ce priveşte compoziţia alimentelor, astfel încât consumatorul să poată cumpăra alimente după nevoile sale. Dezvoltarea unui program cu informaţii complete asupra compoziţiei nutriţionale a alimentelor, cu diseminare largă în rândul consumatorilor, nutriţioniştilor, producătorilor şi procesatorilor din sectorul agroalimentar, cercetătorilor din domeniul alimentar şi, nu în ultimul rând, al factorilor de decizie politică, va contribui la orientarea şi formularea cerinţelor privind calitatea şi siguranţa alimentelor, securitatea alimentară, nutriţia, legislaţia şi controlul. Calitatea şi siguranţa produselor alimentare au devenit un drept al consumatorilor, cu efecte directe asupra calităţii vieţii, aflându-se în centrul atenţiei organismelor constituite pentru apărarea intereselor consumatorilor. Schimbările rapide care au loc în structura şi autoritatea guvernamentală, în economia globală, în structura sectorului agricol şi a industriei alimentare locale şi globale, în comerţ, precum şi în globalizarea şi liberalizarea comerţului conduc la schimbări rapide şi în nevoile şi cerinţele consumatorilor privind calitatea şi siguranţa alimentelor, securitatea alimentară, nutriţia, legislaţia şi controlul. Dezvoltarea unor noi tehnologii, apariţia unor noi cunoştinţe despre aliment-alimentaţie vin să satisfacă aceste cerinţe. Cerinţele alimentare situează pe primul plan menţinerea stării de sănătate a organismului uman şi prevenirea apariţiei bolilor. În ceea ce priveşte alimentul se aşteaptă ca acesta să fie din ce în ce mai complex şi să fie conectat la toate aspectele care influenţează organismul la trecerea lui prin viaţă. Dieta şi stilul de viaţă sunt principalele cerinţe pentru dezvoltarea şi performanţa fizică şi mentală, ca şi pentru reducerea riscului de apariţie a bolilor cronice netransmisibile. Impactul acestora se extinde pe tot parcursul vieţii de la viaţa prenatală până la bătrâneţe. Adăugarea unor nutrienţi în alimente în doze fiziologice sau în concentraţii mai mari trebuie să conducă la obţinerea unor alimente funcţionale necesare pentru anumite cerinţe nutriţionale. Informarea corectă a consumatorilor privind beneficiile aduse de aceste alimente trebuie să aibă la bază dovezi ştiinţifice. Calitatea alimentelor şi compoziţia lor depind de: calitatea materiilor prime - influenţată de: soi/rasă, calitatea solului, condiţii climatice, tehnologia de cultură/creştere, condiţii de recoltare/sacrificare/colectare, condiţii de depozitare şi transport, tehnologii de procesare (tratamente minimale, tratamente termice, conservare etc.), ambalare, condiţii de distribuţie şi comercializare. Proiectul propus prezintă un grad mare de complexitate, care se reflectă în etapele ce trebuie parcurse pentru a atinge ţinta dorită - baza de date informatizată pentru compoziţia nutriţională a alimentelor de pe piaţa românească, în conformitate cu cerinţele standardelor şi ghidurilor internaţionale referitoare la generarea datelor de compoziţie nutriţională, compilarea şi managementul datelor, software capabil să cuprindă asamblarea, arhivarea informaţiilor şi controlul calităţii datelor. Este pentru prima dată când, în ţară, un proiect de o astfel de complexitate va constitui, prin rezultatele obţinute, baza infrastructurii în dezvoltarea politicilor de sănătate şi nutriţie, securitate alimentară, producerea de alimente care să prevină şi să menţină starea de sănătate a consumatorilor. Proiectul se va finaliza cu programul de întocmire a bazei de date privind compoziţia alimentelor şi cu realizarea bazei de date privind compoziţia alimentelor. Programul iniţiat trebuie să capete caracter permanent datorită dinamicii pieţei alimentare. De asemenea, rezultatele proiectului vor sta la baza unor propuneri de elaborare a politicilor de securitate alimentară şi de stimulare a producţiei interne de materii prime agroalimentare. (4) Rezultate scontate: – bază de date privind calitatea nutriţională a produselor alimentare pe bază de legume şi fructe, minimal procesate şi procesate; – bază de date privind calitatea nutriţională a preparatelor şi produselor din carne; – bază de date privind calitatea nutriţională a produselor lactate; – bază de date informatizată pentru compoziţia nutriţională a alimentelor de pe piaţa românească, în baza de date EuroFIR, în conformitate cu cerinţele standardelor şi ghidurilor internaţionale referitoare la generarea datelor de compoziţie nutriţională, compilarea şi managementul datelor, software capabil să cuprindă asamblarea, arhivarea informaţiilor şi controlul calităţii datelor.
(5) Modul de aplicare al rezultatelor: – proiectul va constitui, prin rezultatele obţinute, baza infrastructurii în dezvoltarea politicilor de sănătate şi nutriţie, securitate alimentară şi producerea de alimente care să prevină şi să menţină starea de sănătate a consumatorilor; – baza de date cu compoziţia nutriţională va putea fi accesată de pe site-ul proiectului legat de site-ul MADR; – deschiderea unui site public cu informaţii nutriţionale despre alimentele existente pe piaţă în vederea diseminării rezultatelor; – utilizarea informaţiilor în alte aplicaţii IT viitoare (de exemplu: pentru managementul greutăţii corporale, date statistice privind consumul de nutrienţi la nivel local, regional şi naţional etc.); – stimularea producţiei agroalimentare autohtone, de calitate; – completarea bazei de date cu informaţii compoziţionale privind alimentele. 8. La anexa nr. 2, primul tabel se modifică şi va avea următorul cuprins:

9. La anexa nr. 2, la Obiectivul general 4. „Îmbunătăţirea managementului integrat al culturilor de câmp şi horticole pentru prevenirea şi combaterea buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, prietenoase cu mediul şi sănătatea consumatorilor", la Obiectivul specific 4.1 „Utilizarea durabilă a resurselor vegetale şi a mijloacelor de combatere a organismelor dăunătoare din culturile de câmp şi cele horticole", după punctul 40 se introduce un nou punct, punctul 40¹, Proiectul ADER 4.1.5 „Realizarea unui sistem de monitorizare şi cuantificare a efectelor tratamentului seminţelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam) la culturile de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă, asupra producţiei agricole şi a populaţiilor de Apis mellifera, în condiţiile agropedoclimatice specifice ţării noastre", cu următorul cuprins:

10. La anexa nr. 2, la Obiectivul general 5 „Managementul durabil al resurselor genetice animale", Obiectivul specific 5.3 „Îmbunătăţirea indicatorilor de reproducţie la animalele de fermă prin utilizarea biotehnologiilor specifice", numărul curent 58 se modifică şi va avea următorul cuprins:

11. La anexa nr. 2, la Obiectivul general 8 „Asigurarea bunăstării şi sănătăţii animalelor", Obiectivul specific 8.1 „Suport tehnico-ştiinţific pentru asigurarea bunăstării şi sănătăţii animalelor", numărul curent 66 se modifică şi va avea următorul cuprins:

12. La anexa nr. 2, la Obiectivul general 14 „Îmbunătăţirea nutriţiei şi sănătăţii oamenilor", obiectivul specific 14.1 „Diversificarea materiilor prime agricole cu proprietăţi nutritive superioare în vederea obţinerii de alimente sănătoase", numărul curent 83 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Articolul II Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,Petre Daea