ORDIN   Nr. 844 din  9 august 2004

pentru aprobarea Strategiei nationale pe termen mediu si lung privind gestionarea combustibilului nuclear uzat si a deseurilor radioactive, inclusiv depozitarea definitiva si dezafectarea instalatiilor nucleare si radiologice

ACT EMIS DE: AGENTIA NUCLEARA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 818 din  6 septembrie 2004

    Avand in vedere solicitarile Ministerului Economiei si Comertului, transmise cu adresele nr. 157.125 din 30 iunie 2004 si, respectiv, nr. 157.465 din 4 august 2004, referitoare la aprobarea si publicarea Strategiei nationale pe termen mediu si lung privind gestionarea combustibilului nuclear uzat si a deseurilor radioactive, inclusiv depozitarea definitiva si dezafectarea instalatiilor nucleare si radiologice,
    in temeiul prevederilor:
    - art. 3 lit. a) din Hotararea Guvernului nr. 1.601/2003 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Deseuri Radioactive;
    - Hotararii Guvernului nr. 1.259/2002 privind aprobarea Strategiei nationale de dezvoltare a domeniului nuclear in Romania si a Planului de actiune pentru implementarea acestei strategii;
    - Ordonantei Guvernului nr. 7/2003 privind utilizarea in scopuri exclusiv pasnice a energiei nucleare, aprobata cu modificari prin Legea nr. 321/2003;
    - art. 7 alin. (3) si (4) din anexa nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 1.425/2003 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare si a structurii organizatorice ale Agentiei Nucleare,

    presedintele Agentiei Nucleare emite urmatorul ordin:

    Art. 1
    Se aproba Strategia nationala pe termen mediu si lung privind gestionarea combustibilului nuclear uzat si a deseurilor radioactive, inclusiv depozitarea definitiva si dezafectarea instalatiilor nucleare si radiologice, componenta a Planului nuclear national, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
    Art. 2
    Agentia Nationala pentru Deseuri Radioactive si institutiile implicate in activitatile privind gestionarea combustibilului nuclear uzat si a deseurilor radioactive, inclusiv depozitarea definitiva si dezafectarea instalatiilor nucleare si radiologice, vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.
    Art. 3
    Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

                       Presedintele Agentiei Nucleare,
                          Serban Constantin Valeca

    ANEXA 1*)

    *) Anexa este reprodusa in facsimil.

    STRATEGIA NATIONALA PE TERMEN MEDIU SI LUNG PRIVIND GESTIONAREA COMBUSTIBILULUI NUCLEAR UZAT SI A DESEURILOR RADIOACTIVE, INCLUSIV DEPOZITAREA DEFINITIVA SI DEZAFECTAREA INSTALATIILOR NUCLEARE SI RADIOLOGICE

    1. INTRODUCERE

    Strategia nationala pe termen mediu si lung privind gestionarea combustibilului nuclear uzat si a deseurilor radioactive, inclusiv depozitarea definitiva si dezafectarea instalatiilor nucleare si radiologice este parte integranta a Planului Nuclear National, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 1.259/2002, ale carei obiective referitoare la gestionarea combustibilului nuclear uzat si a deseurilor radioactive sunt:
    1. Obiectivele derivate privind gestionarea deseurilor radioactive
    - Managementul deseurilor radioactive si a combustibilului uzat in conformitate cu cerintele internationale;
    - Asigurarea unui nivel radiologic, in concordanta cu cerintele nationale si atat pentru personalul implicat in domeniul nuclear, cat si pentru public. Reducerea impactului asupra mediului;
    - Dezvoltarea programelor de cercetare aferente managementul combustibilului uzat si al deseurilor radioactive pana la depozitarea finala;
    - Sustinerea activitatilor de cercetare-dezvoltare-inovare si dezvoltare privind determinarea si aplicarea metodelor de reducere a activitatii izotopilor de viata lunga, metodelor de determinare a actinidelor in mediu, transferului si impactului deseurilor radioactive asupra mediului, modelelor privind migrarea radionuclizilor in mediu.
    2. Obiectivele europene privind gestionarea deseurilor radioactive
    - Ridicarea continua a performantelor de securitate nucleara si securitate radiologica, inclusiv in privinta depozitarii deseurilor radioactive;
    - Asigurarea si cresterea continua a nivelului de protectie fizica a deseurilor radioactive, inclusiv in timpul transportului;
    - Refacerea mediului in urma incetarii activitatilor unor centrale sau obiective nucleare.
    In prezent, majoritatea deseurilor radioactive produse in Romania se datoreaza activitatilor nucleare care concura la productia de energie electrica de origine nucleara de la Unitatea 1 de la CNE Cernavoda, intrata in functiune in anul 1996. Prin punerea in functiune in anul 2007 a Unitatii 2 de la CNE Cernavoda, productia de energie electrica de origine nucleara se va dubla, urmarea fireasca a acestui fapt fiind dublarea productiei de deseuri radioactive in acest sector industrial de activitate. Aplicatiile radioizotopilor in industrie, medicina, cercetare si alte domenii socio-economice genereaza si ele o mica parte din cantitatea totala de deseuri radioactive produse.
    Deseurile radioactive produse prin operarea reactorului tip CANDU 6(R) se impart in doua categorii mari: combustibil uzat si deseuri slab si mediu active. Avand in vedere faptul ca Romania a decis sa utilizeze combustibilul nuclear in ciclu deschis (SFuDD), considerandu-l drept deseu inalt activ (HLW), in cele ce urmeaza ne vom rezuma la utilizarea termenului "gestionarea deseurilor radioactive".
    Eliminarea deseurilor radioactive slab si mediu active tip LILW-SL prin depozitare definitiva constituie in prezent o practica industriala consacrata, atat pe plan international cat si la nivelul Uniunii Europene. Practicile de eliminare utilizate pentru cazul acestui tip de deseuri nu sunt adecvate pentru eliminarea deseurilor tip HLW, acestea din urma implicand riscuri deosebite pentru sanatatea omului si a mediului inconjurator. In plus, deseurile tip HLW genereaza cantitati importante de caldura reziduala produsa prin dezintegrare radioactiva, fapt care obliga la depozitare intermediara indelungata in vederea dezactivarii (50 - 100 ani). Acest interval de timp este utilizat pentru dezvoltarea si implementarea tehnologiilor de depozitare definitiva a SFuDD.
    Gestionarea in siguranta, la scara industriala, a deseurilor radioactive produse in Romania, constituie un obiectiv politic national de prim rang, capabil sa contribuie la dezvoltarea durabila a energeticii nucleare. Politica nationala de gestionare a deseurilor radioactive este aliniata in totalitate la cerintele internationale, stabilite prin "Conventia comuna asupra gestionarii in siguranta a combustibilului uzat si asupra gospodaririi in siguranta a deseurilor radioactive", ratificata prin Legea nr. 105/1999, precum si la politica de gestionare a deseurilor radioactive promovata la nivelul Uniunii Europene.
    Obiectivul principal al politicii nationale de gestionare a deseurilor radioactive este de a asigura un impact negativ teoretic nul si respectiv unul minim rezonabil posibil sub aspect practic, al activitatilor de gestionare a deseurilor asupra populatiei si a mediului inconjurator. Un prim pas in aceasta directie este asigurarea conformitatii procesului de gestionare cu principiile recomandate de AIEA, prin documentul Safety Series No. 111-F "Principiile fundamentale ale gestionarii deseurilor radioactive". Un alt obiectiv important al politicii nationale consta in armonizarea reglementarilor specifice cu cele practicate la nivelul UE.
    Strategia nationala pe termen mediu si lung privind gestionarea in siguranta a deseurilor radioactive stabileste modul general de organizare si desfasurare al proceselor de gestionare a deseurilor radioactive, scopul urmarit fiind atingerea urmatoarelor obiective specifice:
    - cuprinderea intregului inventar de deseuri radioactive in procesul de gestionare, in Baza nationala de evidenta informatizata a deseurilor radioactive, pentru a asigura securitatea radiologica corespunzatoare a personalului expus profesional, a populatiei si a mediului inconjurator, fata de efectele nocive ale radiatiilor ionizante atat in prezent, cat si in viitor.
    - obtinerea si mentinerea nivelului reglementat de securitate in procesul de gestionare, prin adoptarea de masuri tehnice si administrative corespunzatoare, pentru a asigura securitatea radiologica corespunzatoare a personalului ocupat profesional, a populatiei si a mediului inconjurator, fata de efectele nocive ale radiatiilor ionizante atat in prezent, cat si in viitor.
    - informarea efectiva a tuturor partilor implicate cu responsabilitati in procesul de gestionare, inclusiv a populatiei, iar atunci cand este necesar chiar consultarea acesteia din urma, asigurand pe aceasta cale transparenta necesara a procesului de luare a deciziilor.
    Strategia se aplica in toate etapele procesului de gestionare si tuturor instalatiilor nucleare. Strategia nu se aplica deseurilor radioactive care contin prin natura lor doar materiale radioactive naturale si care nu provin din ciclul combustibilului nuclear, cu exceptia cazului in care acestea nu sunt surse inchise de radiatii nucleare sau sunt declarate drept deseuri radioactive de catre titularii de autorizatie.

    2. CLASIFICARE. SURSE SI CANTITATI

    2.1. CLASIFICAREA DESEURILOR RADIOACTIVE
    Prin definitie, deseu radioactiv inseamna orice material radioactiv, in oricare din starile de agregare gazoasa, lichida sau solida, pentru care nu se intrevad nici un fel de utilizari ulterioare atat la nivel national, cat si la nivelul persoanei juridice care l-a produs si a carei decizie in acest sens este legal acceptata si care este inregistrat si controlat de CNCAN.
    Prin similitudine cu clasificarea deseurilor radioactive recomandata de AIEA in documentul Safety Series No. 111-G-1-1 "Clasification of Radioactive Waste" si practicata cu unele mici modificari si in tarile membre ale UE, se introduc urmatoarele clase (categorii, tipuri) de deseuri radioactive:
    LILW-SL: Deseuri radioactive care contin preponderent radionuclizi emitatori beta- gama cu durata de viata scurta (T1/2 inferior valorii de 30 de ani), contin cantitati mici de radionuclizi emitatori alfa cu durata de viata lunga (T1/2 superior valorii 20 de ani), a caror concentratie este inferioara valorii de 4 kBq/g si a caror putere termica datorata incalzirii radioactive este inferioara valorii de 2 kW/mc. Aceste deseuri radioactive sunt destinate depozitarii definitive la suprafata.
    LILW-LL: Deseuri radioactive care contin preponderent radionuclizi emitatori alfa cu durata de viata lunga (T1/2 superior valorii 20 de ani), a caror concentratie este superioara valorii de 4 kBq/g, contin cantitati mici de emitatori beta- gama cu durata de viata scurta (T1/2 inferior valorii de 30 de ani) si a caror putere termica specifica, datorata incalzirii radioactive, este inferioara valorii de 2 kW/mc. Aceste deseuri radioactive sunt destinate depozitarii definitive geologice, la mare adancime.
    HLW: Deseuri radioactive care contin preponderent radionuclizi emitatori beta- gama cu durata de viata scurta (T1/2 inferior valorii de 30 de ani), contin cantitati importante de radionuclizi emitatori alfa cu durata de viata lunga (T1/2 superior valorii 20 de ani), in concentratii superioare valorii de 4 kBq/g si a caror putere termica specifica, datorata incalzirii radioactive, este superioara valorii de 2 kW/mc. Aceste deseuri radioactive sunt destinate depozitarii definitive geologice, la adancime mare. SFuDD, adica combustibilul uzat destinat depozitarii directe, apartine acestei clase.
    Categoria HLW exclude combustibilul uzat tip TRIGAR(R)-HEU si respectiv tip VVRS-HEU (SS 36), care vor fi returnati in tarile de origine, SUA si respectiv Federatia Rusa.
    In plus, este important de luat in considerare faptul ca unele deseuri radioactive, datorita modului de producere, pot contine substante chimice toxice, iar toxicitatea lor, spre deosebire de radioactivitate, nu va scadea in timp, fapt care influenteaza hotarator modul lor de gestionare.

    2.2. SURSE DE PRODUCERE. CANTITATI
    In conformitate cu prevederile reglementarilor specifice in vigoare, titularii de autorizatie pentru desfasurarea de activitati nucleare, care genereaza sau au generat deseuri radioactive, sunt obligati:
    - sa raspunda pentru gestionarea deseurilor radioactive generate de activitatea proprie;
    - sa suporte cheltuielile aferente colectarii, manipularii, transportului, tratarii, conditionarii si depozitarii temporare si/sau definitive a deseurilor radioactive generate de activitatea proprie;
    - sa elaboreze un program de pregatire a dezafectarii instalatiei nucleare proprii si sa-l prezinte spre aprobare CNCAN;
    - sa achite si sa faca dovada achitarii contributiei legale la "Fondul de dezafectare si depozitare definitiva a deseurilor radioactive".
    Instalatiile nucleare si titularii de autorizatii, producatori de combustibil nuclear uzat si/sau deseuri radioactive, vizati prin lege sunt:
    - reactorul energetic tip CANDU 6(R) de la U1, impreuna cu instalatiile nucleare asociate (FCN, DICA, DIDR) situate pe amplasamentul CNE Cernavoda, titularul autorizatiilor de functionare fiind SNN din subordinea MEC;
    - reactorul energetic tip CANDU 6(R) de la U2, impreuna cu instalatiile nucleare asociate (FCN, DICA, DIDR) situate pe amplasamentul CNE Cernavoda, titularul autorizatiilor de functionare fiind SNN din subordinea MEC;
    - filiala "FCN", situata pe amplasamentul RAAN-SCN de la Mioveni - Arges, titularul autorizatiei de functionare fiind SNN din subordinea MEC;
    - filiala "Feldioara" de fabricatie a pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu de calitate nucleara, titularul autorizatiei de functionare fiind CNU din subordinea MEC;
    - reactorul de incercari de materiale tip TRIGA(R)-14 MW impreuna cu instalatiile nucleare asociate (LEPI, SIGMA si STDR), situate pe amplasamentul RAAN-SCN Mioveni - Arges, titularul autorizatiilor de functionare fiind RAAN din subordinea MEC;
    - reactorul de cercetare tip VVR-S(R)-2 MWt, impreuna cu instalatiile nucleare conexe (DCNU, CPR, STDR) situate pe amplasamentul IFIN "HH" Magurele - Bucuresti, titularul autorizatiilor de functionare fiind IFIN "HH" din subordinea MEdC;
    - depozitul national de deseuri radioactive (DNDR), situat pe amplasamentul Baita - Bihor, titularul autorizatiei de functionare fiind IFIN "HH" din subordinea MEdC;
    - titularii de autorizatie pentru utilizarea radioizotopilor, sub forma de surse inchise si/sau deschise de radiatii nucleare, in aplicatii nucleare din diferite sectoare de activitate (industrie, medicina, cercetare, aparare s.a.).
    Cantitatile de deseuri radioactive estimat a fi produse prin operarea acestor instalatii nucleare pe durata de viata proiectata sunt:
    - reactorul energetic tip CANDU 6(R) - cca. 3750 tone de HLW (SFuDD) si cca. 2100 mc de LILW, majoritar SL si o parte mica LL;
    - reactorul de incercari de materiale tip TRIGA(R)-14 MW: cca. 1 tona de HLW (SFuDD) si cca. 300 mc de LILW majoritar SL si o mica parte LL;
    - reactorul de cercetare tip VVR-S(R)-2MWt: cca. 0.5 tone de HLW (SFuDD) si cca. 300 mc de LILW majoritar SL si o mica parte LL;
    - aplicatiile radioizotopilor in industrie, medicina, cercetare: cca. 15 mc/(milion locuitori), de deseuri tip LILW-SL.
    Experienta tarilor membre ale UE in materie de dezafectare a unitatilor energetice, indica producerea unor cantitati de deseuri de max. 10.000 mc/unitate, acestea fiind majoritar de tipul LILW-SL. Pentru reducerea considerabila a volumului de deseuri, cat si a costurilor dezafectarii, UE recomanda amanarea operatiunilor propriu-zise de dezafectare cu 30 - 50 ani, dupa oprirea definitiva din functionare.
    O cantitate importanta de deseuri radioactive, cu mult peste valorile caracteristice productiei de deseuri generate prin operarea si respectiv dezafectarea instalatiilor nucleare, este generata prin operarea instalatiilor nucleare industriale de extractie si prelucrare a minereurilor de uraniu. Principalele caracteristici radiologice ale acestor deseuri sunt, radioactivitatea deosebit de scazuta, in limitele fondului natural de radiatii din zona de extractie sau prelucrare si durata de viata deosebit de lunga. Deseurile lichide si solide produse in cadrul acestor procese industriale sunt procesate si stocate in imediata vecinatatea a instalatiilor de productie, in bazine de decantare si respectiv transee de colectare, special amenajate in acest scop. Dupa atingerea capacitatii maxime de depozitare aceste facilitati sunt izolate definitiv fata de biosfera prin metode si bariere ingineresti.
    Cantitati importante de deseuri industriale, cum sunt cenusa de la termocentrala (Mintia) si cenusa produsa in instalatiile de producere a ingrasamintelor chimice pe baza de fosfati (Valea Calugareasca, Navodari, Bacau, Turnu Magurele), precum si slamurile rezultate in industria extractiva, contin cantitati mici de de materiale radioactive existente in natura (NORM). Concentratia de material radioactiv in aceste deseuri este atat de redusa incat ele nu sunt considerate deseuri radioactive. Datorita volumelor mari acumulate si care sunt in continua crestere, aceste deseuri ridica in prezent probleme ecologice deosebite. In prezent, izolarea lor fata de biosfera si restaurarea ecologica a amplasamentelor de depozitare, sunt actiuni care trebuie amanate, datorita lipsei standardelor de calitate privind nivelul admis de poluare radioactiva a solului si a criteriilor de acceptanta privind curatarea suprafetelor de sol contaminate.
    Problema cunoasterii cu acuratete a producatorilor si a productiei de deseuri radioactive din Romania, precum si a caracteristicilor lor radiologice, va fi solutionata prin dezvoltarea si implementarea in practica a "Bazei nationale de evidenta informatizata a deseurilor radioactive".

    3. REGLEMENTAREA SI CONTROLUL ACTIVITATILOR

    Legea nr. 111/1996, republicata, modificata prin Legea nr. 193/2003, stabileste clar conditiile de desfasurare a activitatilor nucleare in Romania, sub forma cerintelor de autorizare a activitatilor nucleare, a obligatiilor titularului autorizatiei si ale altor persoane fizice sau juridice care extrag sau prelucreaza substante minerale asociate in zacamant cu uraniu sau toriu sau substante care in fluxul tehnologic de prelucrare sunt susceptibile de a contine materiale radioactive, a regimului de control si a atributiilor si raspunderilor partilor implicate. In legatura cu problema gestionarii deseurilor radioactive, legea stabileste necesitatea instituirii "Fondului pentru dezafectare si depozitare definitiva deseuri radioactive", prin contributia financiara reglementata a producatorilor de deseuri radioactive.
    Prin ratificarea in 1999 a "Conventiei comune asupra gestionarii in siguranta a combustibilului uzat si asupra gospodaririi in siguranta a deseurilor radioactive", Romania a devenit parte contractanta a unei intelegeri de importanta deosebita la nivel mondial. Ratificarea Conventiei inseamna asumarea integrala a responsabilitatilor cu privire la gestionarea in siguranta a deseurilor radioactive, adica asigurarea protectiei corespunzatoare persoanelor ocupate profesional, a populatiei si a mediului inconjurator fata de efectele nocive ale radiatiilor nucleare, atat in prezent, cat si in viitor.
    Romania este aliniata la cerintele AIEA si UE in materie de norme fundamentale de securitate radiologica, control al inventarului de materiale fisionabile, protectie fizica a instalatiilor nucleare, control al transportului de materiale radioactive si analiza de impact a activitatilor nucleare asupra mediului. Recentele dezvoltari in domeniul legislativ specific, adica Ordonanta Guvernului nr. 11/2003, aprobata si modificata prin Legea nr. 320/2003, stabilesc infiintarea ANDRAD, atributiile si responsabilitatile in domeniu ale ANDRAD si titularilor de autorizatii si reglementeaza relatiile intre acestia, in calitatea lor de coordonator unic la nivel national al activitatilor de gestionare deseuri radioactive si respectiv de producatori de deseuri radioactive.
    O analiza atenta a situatiei reglementarilor specifice domeniului gestionarii deseurilor radioactive evidentiaza necesitatea introducerii urgente in practica a urmatoarelor reglementari:
    - clasificarea deseurilor radioactive;
    - dezafectarea reactorilor de cercetare;
    - depozitarea definitiva a LILW-SL;
    - gestionarea deseurilor radioactive produse prin operarea CNE;
    - gestionarea deseurilor radioactive produse de aplicatiile nucleare;
    - gestionarea surselor uzate de radiatii nucleare;
    - gestionarea deseurilor radioactive tip NORM;
    - cerinte referitoare la elaborarea si revizia analizelor de securitate pentru depozite definitive;
    - cerinte referitoare la elaborarea si revizia analizelor de impact ecologic pentru depozite definitive.

    4. PRACTICI DE GESTIONARE

    Primul pas pe calea coordonarii activitatilor de gestionare o reprezinta dezvoltarea si implementarea Bazei nationale de evidenta informatizata a deseurilor radioactive. Sistemul de evidenta va contine si va stoca in timp urmatoarele date:
    - descrierea sumara a proceselor care genereaza deseuri;
    - rezultatele obtinute prin segregarea si sortarea deseurilor;
    - cantitatea si caracteristicile deseurilor produse (gazoase, lichide, solide);
    - cantitatea si caracteristicile efluentilor descarcati in mediu;
    - descrierea sumara a proceselor de tratare si conditionare a deseurilor;
    - descrierea sumara a ambalajelor/containerelor si a supraambalajelor;
    - descrierea sumara a proceselor de depozitare definitiva;
    - inventarul deseurilor depozitate temporar, inclusiv caracteristicile lor;
    - inventarul deseurilor depozitate definitiv, inclusiv caracteristicile lor;
    - rezultatele inspectiilor, evaluarilor si verificarilor privind activitatile de gestionare;
    - neconformitati si actiuni corective privind activitatile de gestionare;
    - rezultatele evaluarilor de securitate;
    - rezultatele evaluarilor de impact mediu;
    - rezultatele monitorarii mediului;
    - date cu privire la defectiuni, incidente sau accidente;
    - pregatirea, calificarea si perfectionarea personalului;
    - date cu privire la autorizare.
    Sistemul de evidenta poate fi largit, in functie de obiectivele particulare urmarite prin implementarea bazei de date. Calitatea mediilor de retinere a datelor precum si metodele de depozitare in timp a acestor date vor fi consistente cu perioadele estimate de retinere, si vor trebui sa asigure o recuperare usoara a informatiilor si datelor si simplitate deosebita la citire.
    Gestionarea deseurilor radioactive este determinata in mod hotarator de urmatorii factori:
    - nivelul de radiatii debitat de materialul radioactiv;
    - durata de viata a materialului radioactiv, determinata de T1/2 ai radionuclizilor preponderenti.
    Primul factor determina caracteristicile protectiei biologice necesare pentru asigurarea securitatii protectiei radiologice a personalului operator, a populatiei si a mediului. Cel de al doilea factor determina intervalul de timp necesar pentru izolarea deseurilor fata de populatie si biosfera.
    Toate metodele de izolare a deseurilor radioactive, atat cele actuale, cat si cele aflate in curs de dezvoltare, se bazeaza pe utilizarea mai multor bariere fizice. O parte din acestea, numite bariere ingineresti, sunt confectionate din materiale cum ar fi betonul, fonta si otelul si servesc si drept protectie biologica. Altele sunt naturale, sub forma de straturi groase de roca si sunt numite bariere naturale.
    Deseurile radioactive tip LILW-SL isi pierd radioactivitatea aproape in intregime in cateva sute de ani iar izolarea lor sigura fata de om si biosfera este asigurata in principal prin bariere ingineresti. Pentru cazul deseurilor radioactive tip HLW (SFuDD) si LILW-LL, barierele ingineresti singure nu sunt capabile sa asigure izolarea sigura pe termen lung fata de om si biosfera, aceasta fiind asigurata printr-o combinatie inteligenta de bariere ingineresti si naturale.
    Pentru gestionarea in siguranta a deseurilor radioactive, pentru programe nucleare similare cu cele stabilite prin PNN, practica curenta a EU recomanda centralizarea si industrializarea activitatilor de gestionare drept forme sigure si eficiente de gestionare. In acest sens, practica internationala si in particular practica UE, pune la dispozitie urmatoarele tehnici si tehnologii, bine verificate la scara industriala:
    - caracterizarea deseurilor radioactive;
    - tratarea deseurilor in vederea conditionarii, prin reducerea considerabila a volumului (evaporare, incinerare, precipitare, uscare in vid, supercompactare);
    - conditionarea deseurilor in vederea depozitarii definitive, prin incapsulare in beton, fonta sau otel, dupa caz;
    - controlul calitatii in procesele de tratare, conditionare si depozitare a deseurilor;
    - decontaminarea si demontarea structurilor si instalatiilor nucleare in procesele de dezafectare;
    - transportul deseurilor intre instalatiile de gestionare, prin utilizarea de echipamente specifice de transport, capabile sa satisfaca reglementarile internationale in domeniu;
    - depozitarea pe termen lung in depozite amenajate corespunzator, in asteptarea depozitarii definitive;
    - eliminarea propriu-zisa, in depozite definitive la suprafata sau in depozite geologice la adancime.
    Un rol deosebit in asimilarea si implementarea practica a acestor tehnici si tehnologii revine institutiilor cu responsabilitati in domeniu adica SNN, RAAN-SITON, RAAN-SCN, IFIN "HH", CNU s.a. Este evident faptul ca asimilarea si implementarea lor este practic imposibila in absenta unei cooperari internationale deosebit de active, la baza careia trebuie sa stea principiile statuate prin:
    - Conventia comuna asupra gestionarii in siguranta a combustibilului uzat si asupra gestionarii in siguranta a deseurilor radioactive;
    - recomandarile de securitate ale AIEA privind domeniul gestionarii in siguranta a combustibilului uzat si a deseurilor radioactive.
    In legatura cu rolul si scopul activitatilor de cercetare-dezvoltare in sprijinul programelor de gestionare a deseurilor radioactive, in ultimul deceniu la nivelul UE s-a inregistrat o reducere a volumului acestor activitati, datorita faptului ca principalele tehnici si tehnologii au fost dezvoltate anterior la nivel industrial. In prezent, activitatile de cercetare-dezvoltare sunt orientate spre rezolvarea problemelor care privesc minimizarea cantitatilor de deseuri, perfectionarea formelor obtinute prin tratare si conditionare, si perfectionarea proceselor de management a calitatii. Eforturile principale de cercetare-dezvoltare sunt directionate spre rezolvarea problemelor ridicate de siguranta procesului de depozitare definitiva geologica, la adancime, a HLW, precum si catre definirea si introducerea in practica a indicatorilor de securitate aferenti acestui mod de depozitare.
    Laboratoarele subterane, amenajate in mod special pentru executia lucrarilor de cercetare-dezvoltare specifice depozitarii geologice, au si vor avea un rol hotarator in dezvoltarea tehnicilor si tehnologiilor specifice de depozitare a HLW si vor produce informatii specifice privind formatiunile geologice gazda utilizate. Majoritatea acestor laboratoare sunt utilizate sub forma de actiuni coordonate in cadrul unor programe de cercetare-dezvoltare internationale. In prezent, ne aflam la momentul oportun de aderare la astfel de programe, avantajul participarii constand in accesibilitatea la toate informatiile si datele obtinute pe aceasta cale.
    Informatii valoroase privind migrarea in timp indelungat a radioizotopilor in diferite medii geologice, au fost obtinute in cadrul cercetarilor privind analogiile naturale cu depozitele definitive geologice, acestea fiind reactorul natural Oklo (Gabon), cu o vechime de 2000 milioane de ani si bogatele zacaminte de uraniu de la Cigar Lake (Canada). Aceste cercetari au scos in evidenta o serie de caracteristici ale migrarii materialelor radioactive prin medii geologice, pe durate de timp deosebit de lungi. Rezultatele cercetarilor reprezinta probe indubitabile pentru securitatea depozitarii definitive geologice, la adancime, a HLW.

    5. SECURITATEA GESTIONARII DESEURILOR

    Pentru cazul deseurilor LILW-SL, securitatea etapelor procesului de gestionare, inclusiv a depozitarii definitive, este obtinuta prin utilizarea de tehnologii industriale bine verificate, capabile sa asigure si eficienta economica corespunzatoare si mai ales prin implementarea unor sisteme corespunzatoare de reglementare si control al activitatilor.
    Instalatiile de depozitare definitiva de suprafata pot fi amplasate, construite si operate numai daca CNCAN este satisfacuta de modul in care sunt indeplinite cerintele de securitate, impuse sistemelor de bariere utilizate precum si de sistemul de management al calitatii. Dupa incheierea activitatii de depozitare definitiva, este obligatorie mentinerea pentru o durata determinata a controlului institutional asupra amplasamentului, adica restrictionarea accesului persoanelor pe amplasament si monitorarea radioactivitatii pe amplasament.
    Pentru cazul deseurilor HLW si LILW-LL, securitatea depozitarii definitive geologice la adancime este asigurata prin utilizarea sistemului de bariere multiple, una din acestea fiind formatiunea geologica gazda. Securitatea sistemelor cu bariere multiple depinde direct de performanta pe termen lung a fiecarei bariere in parte, care poate fi evaluata numai prin calcul, acesta avand la baza cunoasterea profunda a fenomenelor si proceselor care conduc la defectarea barierelor si eliberarea de material radioactiv din deseuri catre mediul gazda si ulterior catre biosfera. Avand in vedere durata deosebit de mare a depozitarii definitive, implementarea controlului institutional asupra amplasamentului, dupa oprirea activitatii de depozitare definitiva, nu este obligatorie.
    Evaluarea securitatii depozitelor definitive este o activitate complexa, si este bazata pe analiza detaliata prin calcul a consecintelor pe termen lung ale depozitarii. Scopul evaluarii securitatii depozitarii rezida in cuantificarea riscurilor potentiale, care pot interveni la orice moment dupa inchiderea depozitului. Rezultatele obtinute sunt apoi comparate cu limitele reglementate de securitate radiologica stabilite de CNCAN, pentru a permite luarea deciziei cu privire la eliberarea autorizatiilor de amplasare, constructie si respectiv de operare ale depozitului. De asemenea, evaluarile de securitate sunt extrem de utile pentru identificarea problemelor pentru care sunt necesare lucrari suplimentare de cercetare-dezvoltare.

    6. PROBLEME DE NATURA FINANCIARA SI SOCIALA

    6.1. COSTURI. FINANTARE

    Pentru cazurile similare cu cel luat in considerare in PNN, costul global al gestionarii deseurilor radioactive, in particular al depozitarii lor definitive, este ridicat, acesta reprezentand 3000 - 3500 MEUR, pentru deseurile radioactive generate pe durata a 50 de ani de operare si apoi prin dezafectarea instalatiilor nucleare. De fapt, acest cost reprezinta doar cateva procente din valoarea totala a incasarilor obtinute prin vanzarea cantitatii totale de energie electrica produsa. Costul global al gestionarii deseurilor radioactive este dominat de cheltuielile pentru depozitarea definitiva a HLW.
    Costul specific pentru depozitare definitiva a LILW-SL, determinat la nivelul UE, dupa multi ani de experienta, este cuprins intre 1000 EUR/mc si 6000 EUR/mc, in functie de cantitatea totala de deseuri necesar a fi depozitata si de solutia de depozitare definitiva aleasa, adica la suprafata, la adancime mica sau la adancime mare. Costul specific pentru depozitarea definitiva a HLW si LILW-LL, estimat la nivelul UE, este cuprins intre 300 KEUR/mc si 1000 KEUR/mc, in functie de cantitatea de deseuri necesar a fi depozitata, solutia de depozitare aleasa (in galerie, puturi) si de stratul geologic gazda selectionat pentru depozitare (argila, sare, tuf vulcanic, granit).
    Costul specific al dezafectarii reactorilor energetici, determinat de asemenea la nivelul UE, dupa o experienta indelungata in domeniu, este cuprins intre 180 MEUR si 400 MEUR, si este determinat de particularitatile constructive ale instalatiei nucleare si de solutia de dezafectare aleasa.
    Principiul "poluatorul plateste", alaturi de alte doua principii "poluatorul este obligat sa achite integral costurile gestionarii" si "gestionarea deseurilor radioactive este un serviciu national public de lunga durata" stau la baza finantarii activitatilor de gestionare a deseurilor radioactive. Aceasta inseamna ca operatorii de instalatii nucleare fac provizii de natura financiara, pe seama incasarilor de la beneficiarii serviciilor nucleare produse, numite in general "Fondul de dezafectare si depozitare definitiva a deseurilor radioactive".
    Schemele de finantare difera mult de la tara la tara, ele fiind bazate pe contributii banesti reglementate, acestea avand la baza:
    - taxa reglementata pe costurile de productie ale serviciilor nucleare care au generat deseuri;
    - taxa reglementata pe costurile aferente unuia din parametrii specifici ai deseurilor generate, (volum, greutate, caracteristici radiologice) si tip (LILW-SL, LILW-LL, SFuDD)
    - taxa reglementata pe costurile de vanzare ale energiei electrice vanduta si pentru producatorii mici de deseuri pe costurile aferente unuia din parametrii deseurilor generate.
    Necesitatile de finantare pentru activitatile coordonate de ANDRAD vor reprezenta suma costurilor implicate de urmatoarele activitati:
    - retehnologizarea si inchiderea DNDR Baita;
    - dezafectarea reactorului VVR-S de la IFIN "HH";
    - dezafectarea reactorului TRIGAR de la RAAN-SCN;
    - dezafectarea reactorului CANDU 6R de la U1 a CNE Cernavoda;
    - dezafectarea reactorului CANDU 6R de la U2 a CNE Cernavoda;
    - amplasarea, constructia, operarea, inchiderea si supravegherea post-inchidere a unui centru national pentru depozitarea definitiva a deseurilor tip LILW-SL;
    - amplasarea, constructia, operarea si inchiderea unui centru national pentru depozitare definitiva a deseurilor tip HLW (SFuDD) si LILW-LL;
    - inchiderea si ecologizarea depozitelor definitive de deseuri de la CNU - Filiala Feldioara.
    Un studiu recent intocmit de SNN, privind la dezafectarea reactorului CANDU 6R de la CNE Cernavoda, dupa perioada proiectata de functionare si in conditiile utilizarii strategiei de dezafectare SAFESTORE, a relevat necesitatea stringenta a instituirii si initierii colectarii contributiei lunare reglementate la "Fondul de dezafectare si depozitare definitiva a deseurilor radioactive". In acest sens AN, in colaborare cu CNCAN si ANDRAD, vor elabora in regim de urgenta proiectul de H.G. privind instituirea acestui fond, valoarea initiala a contributiei la fond si modul de depunere a contributiei titularilor de autorizatii la fond.

    6.2. INFORMAREA SI IMPLICAREA PUBLICULUI

    Modul de perceptie al publicului fata de industria nucleara, atat pe plan international, cat si in unele State Membre ale UE, este strans legat de modul de perceptie al problemei gestionarii deseurilor radioactive, iar ingrijorarea acestuia este deosebit de mare atunci cand se pune problema amplasarii si constructiei depozitelor definitive geologice. Anxietatea publicului este determinata mai ales de riscurile induse de utilizarea energiei nucleare, in particular, cele datorate generarii deseurilor radioactive cu durata lunga de viata.
    In prezent, este bine cunoscut faptul ca publicul este insuficient informat si educat in legatura cu avantajele utilizarii energiei nucleare in raport cu energetica bazata pe utilizarea combustibililor fosili, asupra faptului ca productia actuala de deseuri radioactive este extrem de mica in raport cu cantitatile de deseuri toxice si periculoase, produse de alte activitati industriale si mai ales asupra tehnologiilor aplicabile de gestionare a deseurilor radioactive.
    In aceste conditii, pentru a preveni aparitia unor probleme deosebite in legatura cu energetica nucleara, in general si cu problema gestionarii deseurilor radioactive, in particular, ANDRAD ii revine responsabilitatea informarii publicului asupra problemelor gestionarii deseurilor radioactive, fapt ce poate fi realizat prin editarea si raspandirea de materiale scrise, infiintarea unui site adecvat pe internet, organizarea periodica de conferinte de informare, asociate cu expozitii de prezentare a realizarilor in domeniu si mai ales prin realizarea de actiuni cu caracter educativ in scoli si universitati.

    7. PLAN DE ACTIUNE PRIVIND IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

    Prezenta strategie de gestionare a deseurilor radioactive prezinta in continuare un plan de actiuni pe diferite subdomenii, cu accent pe necesitatile de termen scurt, dar fara a lasa la o parte actiunile pe termen mediu sau lung. Planul de Actiune constituie anexa la prezenta strategie.
    Prezenta strategie si/sau Planul de Actiune pentru implementarea acesteia poate fi revizuita la initiativa Agentiei Nationale pentru Deseuri Radioactive sau la solicitarea Agentiei Nationale.

                                 ABREVIERI

    AIEA        Agentia Internationala pentru Energia Atomica
    AN          Agentia Nucleara
    ANDRAD      Agentia Nationala pentru Deseuri Radioactive
    CE          Comisia Europeana
    CNCAN       Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare
    CNE         Centrala Nuclearo-electrica Cernavoda
    CNE-PROD    Centrala Nuclearo-electrica Cernavoda, Unitatea 1
    CNE-INVEST  Centrala Nuclearo-electrica Cernavoda, Unitatea 2
    CNU         Compania Nationala a Uraniului
    CPR         Centrul de Productie Radioizotopi, IFIN "HH"
    DCNU        Depozitul de Combustibil Nuclear Uzat, IFIN "HH"
    DICA        Depozitul Intermediar pentru Combustibil Ars, CNE-PROD
    DIDR        Depozitul Intermediar pentru Deseuri Radioactive, CNE-PROD
    DNDR        Depozitul National pentru Deseuri Radioactive,
                Baita - jud. Bihor
    HEU         Uraniu puternic imbogatit (Highly Enriched Uranium) - 235U/238U,
                in greutate, superior valorii 0.20
    HLW         Deseuri inalt active (High Level Waste)
    IFIN "HH"   Institutul National de Fizica si Inginerie Nucleara "Horia
                Hulubei", Bucuresti - Magurele
    LEPI        Laboratorul pentru Examinare Post-iradiere, SCN, Pitesti
    LEU         Uraniu usor imbogatit (Low Enriched Uranium) - 235U/238U, in
                greutate, inferior valorii de 0.20
    LILW-SL     Deseuri slab si mediu active de viata scurta (Low - and
                Intermediate - Level Waste-Short Lived)
    LILW-LL     Deseuri slab si mediu active de viata lunga (Low - and
                Intermediate - Level Waste-Long Lived)
    NORM        Materiale radioactive existente in natura (Naturaly Occuring
                Radioactive Material)
    PNN         Programul Nuclear National
    RAAN        Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare, Drobeta-Turnu Severin
    SCN         Sucursala de Cercetari Nucleare, Pitesti-Mioveni
    SFuDD       Combustibil nuclear uzat destinat depozitarii definitive directe
                (Spent Fuel for Direct Diposal)
    SIGMA       Statia de Iradiere Gama de Mare Activitate
    SITON       Sucursala de Inginerie Tehnologica pentru Obiective Nucleare,
                Magurele
    SNN         S.C. Nuclearelectrica S.A.
    STDR        Statie de Tratare Deseuri Radioactive, IFIN "HH", SCN
    UE          Uniunea Europeana

    ANEXA 1
    la strategie

                                  PLAN DE ACTIUNE
STRATEGIA NATIONALA PE TERMEN MEDIU SI LUNG PRIVIND GESTIONAREA COMBUSTIBILULUI NUCLEAR UZAT SI A DESEURILOR RADIOACTIVE, INCLUSIV DEPOZITAREA DEFINITIVA SI DEZAFECTAREA INSTALATIILOR NUCLEARE SI RADIOLOGICE

    1.1. LEGISLATIE SI REGLEMENTARI

________________________________________________________________________________
                Actiune              | Coordonator| Responsabil|   Prioritate
_____________________________________|____________|____________|________________
 1. Legislatie specifica             |     AN     |    CNCAN   | Imediat (2004)
    - Fondul pentru dezafectarea     |            |   ANDRAD   |
      instalatiilor nucleare si      |            |            |
      gestionarea deseurilor         |            |            |
      radioactive                    |            |            |
 2. Norme si reglementari in domeniul|    CNCAN   |            |Termen f. scurt
    managementului deseurilor        |            |            |   (1 - 2 ani)
    radioactive active               |            |            |
    - Clasificarea deseurilor        |            |   ANDRAD   | Semestrul II,
      radioactive                    |            |            |     2004
    - Gestionarea deseurilor         |            |   ANDRAD   | Semestrul I,
      radioactive generate prin      |            |            |     2005
      operarea reactorilor nucleari  |            |            |
    - Gestionarea deseurilor         |            |   ANDRAD   | Semestrul I,
      radioactive generate de        |            |            |     2005
      aplicatiile nucleare           |            |            |
    - Gestionarea surselor inchise   |            |   ANDRAD   | Semestrul II,
      de radiatii nucleare uzate     |            |            |     2005
    - Depozitarea definitiva a       |            |   ANDRAD   | Semestrul I,
      deseurilor slab si mediu active|            |            |     2006
      cu durata scurta de viata      |            |            |
    - Gestionarea deseurilor         |            |   ANDRAD   | Semestrul II,
      radioactive rezultate de       |            |            |     2006
      prelucrarea minereurilor de    |            |            |
      uraniu                         |            |            |
    - Cerinte privind intocmirea/    |            |    CNCAN   | Semestrul II,
      revizia evaluarilor de         |            |            |     2005
      securitate pentru instalatiile |            |            |
      de depozitare definitiva       |            |            |
    - Cerinte privind intocmirea/    |            |    CNCAN   | Semestrul II,
      revizia evaluarilor de impact  |            |            |     2005
      mediu pentru instalatiile      |            |            |
      nucleare de depozitare         |            |            |
      definitiva                     |            |            |
_____________________________________|____________|____________|_______________

    1.2. CARACTERIZAREA RADIOLOGICA SI EVIDENTA INFORMATIZATA A DESEURILOR RADIOACTIVE

________________________________________________________________________________
                Actiune              | Coordonator| Responsabil|   Prioritate
_____________________________________|____________|____________|________________
 1. Caracterizarea radiologica a     |     AN     |   ANDRAD   | Termen scurt
    deseurilor radioactive           |            |            | (3 - 5 ani)
    - Elaborarea si implementarea    |            |            | Semestrul II,
      tehnologiei de caracterizare   |            |            |     2006
 2. Baza nationala de evidenta       |     AN     |   ANDRAD   | Termen scurt
    informatizata a deseurilor       |            |            | (3 - 5 ani)
    radioactive                      |            |            |
    - Specificatii tehnice pentru    |            |            | Semestrul II,
      realizarea bazei               |            |            |     2004
    - Realizarea bazei de evidenta   |            |            | Semestrul II,
      informatizata                  |            |            |     2005
    - Punerea in functiune a bazei   |            |            | Semestrul II,
      de evidenta informatizata      |            |            |     2006
_____________________________________|____________|____________|________________

    1.3. GESTIONAREA IN SIGURANTA A DESEURILOR SLAB SI MEDIU ACTIVE

________________________________________________________________________________
                Actiune              | Coordonator| Responsabil|   Prioritate
_____________________________________|____________|____________|________________
 1. Strategia de gestionare a        |    MEdC    |  IFIN-HH   | Termen scurt
    deseurilor slab si mediu active  |            |            | (3 - 5 ani)
    la IFIN-HH Magurele              |            |            |
    - Conditionarea si depozitarea   |     AN     |            | Semestrul II,
      deseurilor slab si mediu active|            |            |     2006
      "istorice"                     |            |            |
    - Dezvoltarea si implementarea   |   ANDRAD   |            | Semestrul II,
      tehnologiilor de tratare si    |            |            |     2006
      conditionare a deseurilor      |            |            |
      radioactive solide generate    |            |            |
      prin dezafectarea reactorului  |            |            |
      VVR-S                          |            |            |
 2. Strategia de gestionare a        |     MEC    |  RAAN-SCN  | Termen scurt
    deseurilor slab si mediu active  |            |            | (3 - 5 ani)
    la RAAN-SCN Pitesti              |            |            |
    - Dezvoltarea si implementarea   |     AN     |            | Semestrul II,
      tehnologiei de tratare si      |   ANDRAD   |            |     2006
      conditionare a deseurilor      |            |            |
      lichide produse prin           |            |            |
      dezafectarea reactorului VVR-S |            |            |
    - Dezvoltarea si implementarea   |            |            | Semestrul II,
      tehnologiei de tratare a       |            |            |     2006
      deseurilor radioactive         |            |            |
      institutionale                 |            |            |
    - Dezvoltarea si implementarea   |            |            | Semestrul II,
      tehnologiei de conditionare a  |            |            |     2006
      surselor de radiatii uzate     |            |            |
    - Dezvoltarea si implementarea   |            |            | Semestrul II,
      tehnologiei de conditionare si |            |            |     2006
      depozitare a uraniului saracit |            |            |
 3. Strategia de gestionare a        |     MEC    |     SNN    | Termen scurt
    deseurilor slab si mediu active  |            |            | (3 - 5 ani)
    de la CNE Cernavoda              |            |            |
    - Dezvoltarea si implementarea   |     AN     |            | Semestrul II,
      tehnologiei de tratare a       |            |            |     2006
      deseurilor lichide organice    |            |            |
    - Revizia tehnologiei actuale de |   ANDRAD   |            | Semestrul II,
      depozitare a deseurilor        |            |            |     2006
      radioactive solide             |            |            |
    - Elaborarea tehnologiei de      |            |            | Semestrul II,
      tratare-conditionare a         |            |            |     2006
      deseurilor slab si mediu active|            |            |
 4. Strategia de gestionare a        |     MEC    |     CNU    | Termen scurt
    deseurilor radioactive de la     |            |            | (3 - 5 ani)
    CNU Feldioara                    |            |            |
    - Elaborarea SF pentru inchidere |     AN     |            | Semestrul II,
      a primei parti a bazinului de  |   ANDRAD   |            |     2006
      decantare Cetatuia II          |            |            |
_____________________________________|____________|____________|________________

    1.4. DEPOZITAREA INTERMEDIARA A COMBUSTIBILULUI NUCLEAR UZAT

________________________________________________________________________________
                Actiune              | Coordonator| Responsabil|   Prioritate
_____________________________________|____________|____________|________________
 1. Depozitarea intermediara a       |    MEC     |  IFIN-HH   | Termen mediu
    combustibilului nuclear uzat     |            |            | (6 - 10 ani)
    - Dezvoltarea si implementarea   |    MEdC    |  RAAN-SCN  |
      tehnologiei de depozitare      |    AN      |  RAAN-SCN  |
      uscata a combustibilului uzat  |            |            |
      tip EK-10 de la reactorul VVR-S|            |            |
    - Dezvoltarea si implementarea   |    ANDRAD  |            |
      tehnologiei de depozitare      |            |            |
      uscata a combustibilul uzat tip|            |            |
      TRIGA-LEU de la reactorul TRIGA|            |            |
    - Dezvoltarea si implementarea   |            |            |
      tehnologiei de depozitare      |            |            |
      uscata a fragmentelor de       |            |            |
      combustibil nuclear uzat de la |            |            |
      LEPI al RAAN-SCN Pitesti       |            |            |
_____________________________________|____________|____________|________________

    1.5. DEPOZITAREA DEFINITIVA A DESEURILOR RADIOACTIVE

________________________________________________________________________________
                Actiune              | Coordonator| Responsabil|   Prioritate
_____________________________________|____________|____________|________________
 1. Depozitul national pentru deseuri|     AN     |   ANDRAD   | Termen scurt
    radioactive Baita - jud. Bihor   |            |            | (3 - 5 ani)
   - Retehnologizarea si modernizarea|    MEdC    |            |
     depozitului. Reautorizarea      |            |            |
     depozitului                     |            |            |
   - Criterii de acceptanta pentru   |            |            |
     deseurile radioactive pentru    |            |            |
     depozitare definitiva           |            |            |
 2. Centrul national pentru          |     AN     |   ANDRAD   | Termen mediu
    depozitarea definitiva a         |            |            | (6 - 10 ani)
    deseurilor slab si mediu active  |            |            |
   - Selectia, caracterizarea si     |    MEC     |            |
     autorizarea amplasamentului     |            |            |
   - Dezvoltarea si implementarea    |            |            |
     tehnologiilor de tratare,       |            |            |
     conditionare si depozitare      |            |            |
   - Criterii de acceptanta pentru   |            |            |
     deseurile destinate depozitarii |            |            |
     definitive                      |            |            |
   - Constructia si punerea in       |            |            |
     functiune a depozitului         |            |            |
 3. Centrul national pentru          |     AN     |   ANDRAD   | Termen lung
    depozitarea deseurilor inalt     |            |            | (11 - 50 ani)
    active                           |            |            |
    - Selectia, caracterizarea si    |    MEC     |            |
      autorizarea amplasamentului    |            |            |
    - Dezvoltarea si implementarea   |            |            |
      tehnologiilor de tratare,      |            |            |
      conditionare si depozitare     |            |            |
    - Criterii de acceptanta pentru  |            |            |
      deseurile destinate depozitarii|            |            |
      definitive                     |            |            |
    - Constructia si punerea in      |            |            |
      functiune a depozitului        |            |            |
_____________________________________|____________|____________|________________

    1.6. DEZAFECTAREA INSTALATIILOR NUCLEARE

________________________________________________________________________________
                Actiune              | Coordonator| Responsabil|   Prioritate
_____________________________________|____________|____________|________________
 1. Dezafectarea reactorului VVR-S al|    MEdC    |   IFIN-HH  | Termen mediu
    IFIN-HH Magurele                 |            |            | (6 - 10 ani)
    - Actualizarea si aprobarea      |   ANDRAD   |            | Semestrul II,
      documentatiilor necesare       |            |            |     2005
      (plan de dezafectare, analiza  |            |            |
      de securitate, analiza de      |            |            |
      impact ecologic, manualul de   |            |            |
      calitate)                      |            |            |
    - Dezafectarea propriu-zisa      |            |            |
      (Stadiile 1, 2, 3)             |            |            |
 2. Pregatirea dezafectarii          |     MEC    |  RAAN-SCN  | Termen lung
    reactorului TRIGA al RAAN-SCN    |            |            | (11 - 50 ani)
    Pitesti                          |            |            |
    - Intocmirea si aprobarea        |   ANDRAD   |            | Semestrul II,
      documentatiilor preliminare    |            |            |     2005
      (plan de dezafectare, analiza  |            |            |
      de securitate, analiza de      |            |            |
      impact mediu)                  |            |            |
    - Intocmirea documentatiilor     |            |            |
      tehnico-economice de executie  |            |            |
      (plan de dezafectare, analiza  |            |            |
      de securitate, analiza de      |            |            |
      impact ecologic, manualul de   |            |            |
      calitate)                      |            |            |
 3. Pregatirea dezafectarii          |     MEC    |     CNU    | Termen lung
    instalatiilor nucleare de la CNU |            |            | (11 - 50 ani)
    Feldioara                        |            |            |
    - Intocmirea si aprobarea        |   ANDRAD   |            | Semestrul II,
      documentatiilor preliminare    |            |            |     2005
      (plan de dezafectare, analiza  |            |            |
      de securitate, analiza de      |            |            |
      impact mediu)                  |            |            |
    - Intocmirea documentatiilor     |            |            |
      tehnico-economice de executie  |            |            |
      (plan de dezafectare, analiza  |            |            |
      de securitate, analiza de      |            |            |
      impact ecologic, manualul de   |            |            |
      calitate)                      |            |            |
 4. Pregatirea dezafectarii          |     MEC    |     SNN    | Termen lung
    Unitatii 1 de la CNE-PROD        |            |            | (11 - 100 ani)
    Cernavoda                        |            |            |
    - Intocmirea si aprobarea        |    ANDRAD  |            | Semestrul II,
      documentatiilor preliminare    |            |            |     2005
      (plan de dezafectare, analiza  |            |            |
      de securitate, analiza de      |            |            |
      impact mediu)                  |            |            |
    - Intocmirea documentatiilor     |            |            |
      tehnico-economice de executie  |            |            |
      (plan de dezafectare, analiza  |            |            |
      de securitate, analiza de      |            |            |
      impact ecologic, manualul de   |            |            |
      calitate)                      |            |            |
 5. Pregatirea dezafectarii          |     MEC    |     SNN    | Termen lung
    Unitatii 2 de la CNE-PROD        |            |            | (11 - 100 ani)
    Cernavoda                        |            |            |
    - Intocmirea si aprobarea        |   ANDRAD   |            | Semestrul II,
      documentatiilor preliminare    |            |            |     2005
      (plan de dezafectare, analiza  |            |            |
      de securitate, analiza de      |            |            |
      impact mediu)                  |            |            |
    - Intocmirea documentatiilor     |            |            |
      tehnico-economice de executie  |            |            |
      (plan de dezafectare, analiza  |            |            |
      de securitate, analiza de      |            |            |
      impact ecologic, manualul de   |            |            |
      calitate)                      |            |            |
_____________________________________|____________|____________|________________