ORDIN
Nr. 726 din 1 octombrie 2002
privind criteriile pe baza carora se stabileste gradul de handicap pentru
adulti si se aplica masurile de protectie speciala a acestora
ACT EMIS DE: MINISTERUL SANATATII SI FAMILIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 775 din 24 octombrie 2002
Avand in vedere dispozitiile art. 1 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a
persoanelor cu handicap, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.
519/2002,
vazand Referatul de aprobare al secretarului de stat al Secretariatului de
Stat pentru Persoanele cu Handicap nr. DB.10.930 din 1 octombrie 2002,
in temeiul art. 4 alin. (6) din Hotararea Guvernului nr. 22/2001 privind
organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii si Familiei, cu modificarile
si completarile ulterioare,
ministrul sanatatii si familiei emite urmatorul ordin:
Art. 1
Se aproba criteriile pe baza carora se stabileste gradul de handicap pentru
adulti si se aplica masurile de protectie speciala a acestora, prevazute in
anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2
Comisiile de expertiza medicala a persoanelor cu handicap pentru adulti, precum
si Comisia superioara de expertiza medicala a persoanelor cu handicap pentru
adulti vor aduce la indeplinire dispozitiile prezentului ordin.
Art. 3
Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Ministrul sanatatii si familiei,
Daniela Bartos
ANEXA 1
CRITERII MEDICO-SOCIALE
pentru incadrarea intr-o categorie de persoane cu handicap (adulti)
I. Persoane cu handicap dobandit congenital, neonatal, in copilarie sau
adolescenta si cele mentionate expres in lege
________________________________________________________________________________
Categorii Afectiuni handicapante Asimilare in grad
de handicap
________________________________________________________________________________
1 2 3
________________________________________________________________________________
1. Persoane cu Afectiuni osteoarticulare:
handicap motor cu - boli constitutionale ale oaselor
tulburari de (de exemplu: ancondroplazia);
postura sau/si - malformatii (de exemplu: amielia
gestualitate de unui membru, totala sau partiala,
intensitate toracal sau pelvin, sindactilia);
accentuata si - cifoscolioze si scolioze deformante,
grava, necesitand cu grad mare de curbura ce impiedica
mijloace protetice, capacitatea respiratorie normala
ortetice, mijloace si/sau cu tulburari neurologice
speciale de accentuate sau grave (parapareze,
deplasare, precum paraplegii);
si adaptarea - deformari rahitice grave, cu
locuintei, tulburari de postura, locomotie sau
locului de munca respiratie;
sau reorganizarea - luxatie congenitala de sold
procesului de (unilaterala sau bilaterala) cu
productie pentru coxartroza secundara si/sau modificari
a le facilita ale coloanei vertebrale;
integrarea in - redori si anchiloze congenitale,
viata sociala posttraumatice sau dupa osteoartrite
TBC, contractate precoce
(in copilarie-adolescenta), redori
stranse mono- sau bilaterale de sold,
genunchi sau combinate, in pozitii
vicioase, asociate sau nu cu paralizii
nervoase, lipsa policelui sau a patru
degete bilaterale, cu anchiloze de
degete, cot, umar, in pozitii
nefunctionale, anchiloze bilaterale
ale pumnului, coatelor si umerilor;
pseudoartroze (gamba, coapsa, antebrat
sau brat, neoperabile);
- amputatii contractate precoce, in Handicap accentuat
copilarie-adolescenta (de exemplu: sau grav in
functie
amputatii unilaterale sau bilaterale, de intensitatea
indiferent de nivel, cu exceptia celor tulburarii
de la deget, neprotezabile sau greu functionale si de
protezabile, de membre inferioare, capacitatea de
amputatii bilaterale ale membrelor autoservire
toracale, indiferent de nivel, (dependenta)
amputatii unilaterale, indiferent de
nivel, in raport si cu gestualitatea
si deservirea necesara; dezarticulatia
membrului toracal).
Afectiuni musculare:
- anomalii si malformatii musculare
congenitale, daca impiedica statica si
locomotia (de exemplu: hipertrofii,
redori si retractii musculare
mutilante);
- boli degenerative - distrofia
musculara progresiva (de exemplu:
distrofia Duchenne cu deficit motor
datorita distrofiilor musculare in
functie de forma clinico-genetica, cu
amiotrofii progresive initial distal
si proximal, simetrice, cu evolutie
progresiva, retractii tendinoase;
miopatia in centura; distrofia
miotonica Steinert; miotonia
congenitala Thomson).
In formele clinice cu evolutie
indelungata care conduce la deplasarea
dificila a bolnavilor sau la
imobilizare datorita atrofiilor
musculare marcate, cu tulburari
respiratorii, tulburari de deglutitie,
fonatie, alimentatie, deficienta este
grava;
- miastenia cu tulburari de locomotie,
manipulatie, fonatie, respiratie,
oculare.
Colagenoze (depistate precoce):
- sclerodermia cu tulburari cutanate Handicap accentuat
specifice, reducand gestualitatea sau grav in
functie
datorita sclerodactiliei; de intensitatea
- periarterita nodoasa cu tulburari tulburarilor
oculare; functionale
- dermatomiozitele cu atrofii specifice si de
musculare sau cu modificari ale autoservire
staticii coloanei si slabirea fortei
musculare a membrelor toracale, cand
deplasarea este dificila, in formele
cu alterarea accentuata a functiilor
motorii;
- poliartrita reumatoida cu sechele
la nivelul articulatiilor pumnului si
degetelor, cu limitarea sau pierderea
gestualitatii.
2. Persoane cu Afectiuni cronice ale pielii, cu
handicap somatic caracter de boli generale sau fiind
(fizici, viscerali expresia unei boli sistemice ori care
sau de sistem), prin efectul lor impiedica postura si
prin afectiuni gestualitatea, congenitale sau
congenitale sau dobandite precoce (de exemplu:
dobandite precoce epidermoliza buloasa, genodermatoze,
(in copilarie- ihtioza, cicatrici mutilante si
adolescenta), cu invalidante etc.)
deficienta
accentuata ori
grava de adaptare
la efortul fizic
Afectiuni respiratorii. Se considera
afectiuni respiratorii cu handicap
respirator acele forme de boli
dobandite in copilarie-adolescenta,
care determina tulburari functionale
permanente sau care risca sa devina
permanente (de exemplu: astmul bronsic
infantil-juvenil, forme accentuate si
severe; anomalii congenitale cu
insuficienta respiratorie cronica
accentuata sau grava; agenezie
pulmonara partiala, fibroza pulmonara
difuza) cu V max. (VEMS) < 40% din
valoarea corespunzatoare varstei.
Afectiuni cardiovasculare:
- cardiopatii congenitale
(neoperate/operate) cu insuficienta
cardiaca cronica clinic manifesta
(de exemplu: tetrada Fallot,
transpozitii de vase mari, stenoza de
artera pulmonara asociata cu DSV,
atrezia de tricuspida, maladia
Lobstein, DSV, DSA cu shunt
stang-drept semnificativ, DSA cu shunt
operat cu persistenta cardiomegaliei,
HTP, tulburari de ritm; DSV cu HTP,
cardiomegalie manifesta, semne de
insuficienta cardiaca NYHA III sau
III/IV, aritmie ventriculara sau cu
insuficienta cardiaca severa, DSV
operat cu shunt mare, HTP persistenta;
persistenta canalului arterial cu HTP
majora, insuficienta cardiaca;
coartatia de aorta cu HTA,
cardiomegalie, insuficienta cardiaca
NYHA III, III/IV sau bolnavii la care
interventia nu a dat rezultate; Handicap accentuat
stenoza aortica cu sincope repetate, sau grav in
functie
tulburari de ritm si conducere ori de intensitatea
insuficienta cardiaca); tulburarilor
- cardiomiopatii primitive (de functionale
exemplu: fibroelastoza specifice si de
endomiocardica); capacitatea de
- tulburari de ritm si conducere autoservire
persistente si severe (purtator de (necesitatea de
pacemaker), indiferent de etiologie, ingrijire si
depistate precoce; supraveghere)
- valvulopatii de etiologie diversa,
complicate sau decompensate ori
operate (proteze) - inaintea inceperii
activitatii profesionale;
- complicatii ale transplantului
cardiac.
Afectiuni renale: cu insuficienta
renala cronica in stadiul de retentie
azotata fixa sau de uremie depasita,
supuse hemodializei periodice,
indiferent de cauza, dobandite
precoce:
- cauze malformative (de exemplu:
agenezia renala unilaterala,
hipoplazia renala, rinichi
polichistic, rinichi in potcoava,
duplicare ureterala etc.);
- cauze tumorale (de exemplu: tumora
Wilms);
- hidronefroza de gradul III
congenitala, cu fenomene de
insuficienta renala cronica;
- hipertensiunea arteriala
reno-vasculara, severa sau maligna;
- litiaza renala sau pielonefrita pe
rinichi unic congenital sau
chirurgical, cu fenomene de
insuficienta renala cronica.
Afectiuni hematologice (congenitale
sau depistate in
copilarie-adolescenta):
- anemii hemolitice cronice
necompensate;
- anemii cronice severe (de exemplu:
talasemia severa, sferomicrocitoza
necompensata);
- leucemiile, limfomul malign
nehodkian, boala Hodkin, mielomul
multiplu;
- macroglobulinemia Waldenstrom cu
alterare progresiva a starii
generale.
Coagulopatii cronice: de exemplu
hemofilia A, B, boala congenitala ce
apare la sexul masculin prin deficit
de factor VIII (hemofilia A) si factor
IX (hemofilia B), in formele severe cu
modificari ireversibile ale mecanicii
articulare sau in formele cu anchiloze
in pozitii vicioase si amiotrofii care
impiedica mobilizarea sau/si
autoservirea;
- alte sindroame hemoragipare ce
determina hemoragii cronice si anemii
severe.
Boli cu deficit imunitar cronic
(documentate si depistate in
copilarie-adolescenta, inaintea
inceperii activitatii profesionale):
- boala SIDA (seropozitiv HIV - SIDA);
- agranulocitoza;
- hipogamaglobulinemia.
Boli cronice de metabolism (de
exemplu: diabet zaharat juvenil sever,
cu complicatii; degenerescenta
hepato-lenticulara Wilson)
Boli endocrine (de exemplu:
insuficienta hipofizara accentuata sau
severa, cu tulburari grave de
nutritie; nanismul hipofizar ajuns la
maturitate, cu talie sub 1,29 m;
insuficienta corticosuprarenala cu
rezerve hormonale labile, sub
tratament sau operata uni-bilateral,
pana la echilibrare, si insuficienta
CSR cronica decompensata, rezistenta
la tratament; insuficienta gonadica cu
tulburari psihice; diabetul insipid
rezistent la tratament; mixedemul
congenital fara raspuns la tratamentul
substitutiv)
3. Persoane cu Afectiuni auditive:
handicap auditiv, - hipoacuzie congenitala sau dobandita Handicap auditiv
care prezinta precoce, cu demutizare slaba sau nula, accentuat
deficiente cu tulburari grave de comunicare
accentuate cu (surdo-mutitate);
dificultati majore - tulburari de auz bilaterale dobandite
de comunicare, precoce (in copilarie-adolescenta), cu
eventual intr-un pierdere peste 70 db, calculata pe
context neurologic audiograma, ce se protezeaza greu,
asociate cu tulburari psihice si de
limbaj
4. Persoane cu Afectiuni oculare (cu ambliopie sau Handicap accentuat
handicap prin cecitate relativa/absoluta, indiferent
deficiente vizuale de cauza), de exemplu: anoftalmii,
accentuate sau cataracta fara posibilitati
grave, cu terapeutice (pentru cataracta bolnavii
dificultati majore vor fi indrumati spre interventie
de orientare in chirurgicala fara a li se elibera
spatiu certificat; dupa operatie se va evalua
acuitatea vizuala), glaucom, miopii
forte-fortisime:
- deficienta vizuala accentuata: AV, Handicap vizual
la ochiul cel mai bun, cu corectia grav, cu pierderea
utila cea mai buna cuprinsa intre capacitatii de
1/12 - 1/25 si/sau CV, la ochiul cel orientare spatiala
mai bun, redus periferic cu peste 20
pana la 40 grade;
- cecitate relativa cu AV dupa
corectie sub 1/25 la ambii ochi
sau/si stramtorarea campului vizual,
tubulara in jurul punctului de
fixatie (0 - 10 grade);
- cecitate absoluta cu PMM, PL, FPL,
cu posibilitatea de a desfasura
activitate in unitati sau locuri de
munca protejate, in meserii adecvate
si accesibile deficientilor vizual,
insusite, in general, prin
invatamantul profesional special.
5. Persoane cu Afectiuni psihice:
handicap mental, - intarzierea mentala (oligofrenia) cu Handicap accentuat
psihic prin QI precizat obligatoriu: sau grav in functie
nedezvoltare sau a) intarziere mentala usoara cu QI de intensitatea
regresie ori cu 50 - 55 la 70, daca este asociata cu tulburarilor
deficiente psihice alta deficienta (senzoriala, neuropsihice, de
prin boli epilepsie, tulburari comportamentale, necesitatea de
neuropsihice de autism); intensitatea deficientei supraveghere si de
intensitate asociate determina includerea in capacitatea de
accentuata si categoria de persoana cu handicap autoconductie
grava, care (este obligatorie investigarea sociala
necesita masuri pentru obiectivarea tulburarilor
speciale de neuropsihice);
protectie
b) retardare mentala moderata
(oligofrenie gradul II -
imbecilitate), QI 35 - 40 la 50. Pot
vorbi sau invata sa comunice in anii
prescolari, cu supraveghere moderata.
Sunt incapabile sa progreseze dincolo
de nivelul clasei a II-a, pot avea
grija de ele insele, pot fi capabile
sa contribuie la propria intretinere
prin efectuarea unor munci
necalificate sau semicalificate, sub
supraveghere stricta in ateliere
protejate. Se adapteaza bine la viata
in comunitate, dar de regula in
camine supravegheate;
c) retardare mentala severa Handicap accentuat
(oligofrenie gradul II - sau grav in
imbecilitate), QI 20 - 34. Au o functie de
dezvoltare psihomotorie redusa si isi intensitatea
insusesc foarte putin sau deloc tulburarilor
limbajul, pot invata sa vorbeasca, se neuropsihice, de
pot familiariza cu alfabetul si necesitatea de
numaratul simplu. Pot fi capabile sa supraveghere si
efectueze sarcini simple sub stricta capacitatea de
supraveghere. Se pot adapta la viata autoconductie
in comunitate in camine sau in
familiile lor, in masura in care nu
au un alt handicap care sa necesite
ingrijire speciala;
d) retardare mentala profunda
(oligofrenie gradul III - idiotie),
QI sub 20 sau 25. Au o minima
dezvoltare senzitivo-motorie, nu isi
pot insusi limbajul vorbit, nu sunt
capabile de autoconductie si necesita
sa fie asistate de o alta persoana in
permanenta.
La persoanele cu handicap din grupele
prevazute la lit. c) si d), pe langa
testarea inteligentei este obligatorie
investigatia sociala;
- psihoze cu tulburari accentuate si
grave de comportament, cu debut
precoce (copilarie-adolescenta), ce
afecteaza capacitatea de integrare si
realizarea unei activitati organizate
(de exemplu: autismul infantil,
schizofrenia, stari dementiale dupa
agresiuni cerebrale dobandite, cu/fara
tulburari de personalitate; este
obligatorie investigatia sociala
pentru obiectivarea tulburarilor
comportamentale).
6. Persoane cu Afectiuni neurologice:
handicap - malformatii congenitale invalidante
neuromotor, cu (de exemplu: mielomeningocel,
tulburari posturale porencefalia, hidrocefalia,
si gestuale de microcefalia);
intensitate - sechele neurologice (pareze,
accentuata sau paralizii etc.) dupa
grava, care meningoencefalopatii infantile;
necesita masuri - boli degenerative cu demineralizare, Handicap accentuat
protective cu debut la varste tinere si foarte sau grav in
functie
particularizate tinere (de exemplu: leuconevraxita cu de intensitatea
bolii tulburari motorii, extrapiramidale, tulburarilor de
senzoriale); statica, mers,
- coreea cronica care produce prin echilibru,
sindromul distono-diskinetic tulburari gestualitate,
locomotorii si gestuale ce impiedica psihice secundare
activitatea normala; si de capacitatea
- ataxia Friedrich, ataxia cerebeloasa de autoservire,
tip Pierre-Marie (depistata in ingrijire
copilarie, adolescenta);
- leziuni traumatice ale sistemului
nervos central (in copilarie,
adolescenta):
- sechele dupa sindrom ischemic
medular cu parapareze sau plegii,
tetrapareza sau tetraplegii,
monopareza sau monoplegii;
- sechele dupa traumatisme cerebrale
severe si paralizii de plex
brahial, leziuni radiculare de
nerv periferic, care produc
tulburari de manipulatie uni- sau
bilaterale;
- tulburari neurologice sechelare cu
deficiente tip
bi-tri-tetraparetic, plegic,
cu/sau fara tulburari trofice,
afectand deplasarea si
gestualitatea normala, sau
tulburari de tip epileptic ori
alte tulburari de focar;
- sechele dupa poliomielita si
afectiuni medulare infectioase (de
exemplu: poliomielita anterioara
cronica cu tulburari piramidale,
paralizii ce afecteaza ortostatismul,
locomotia, gestualitatea);
- paralizii cerebrale congenitale sau
dobandite precoce (de exemplu:
hemiplegia-hemipareza infantila;
paraplegia-parapareza spastica
infantila, boala Little; ataxia
coreeo-atetozica;
- tumori cerebrale benigne depistate
precoce, ce determina prin extensie
tulburari de focar.
Aceste afectiuni au un caracter
handicapant in raport cu intensitatea
deficitului functional, in absenta
lui ramanand la latitudinea comisiilor
de expertiza medicala a persoanelor cu
handicap pentru adulti stabilirea
gradului de handicap.
- epilepsia (malconvulsivant) cu debut
precoce (copilarie-adolescenta),
indiferent de etiologie, daca
frecventa crizelor este de cel putin
1/zi sau daca se asociaza cu tulburari
psihice; crize frecvente de grand-mal
cel putin 1/saptamana, sub tratament,
cu/sau fara tulburari psihice.
________________________________________________________________________________
II. Persoane cu afectiuni handicapante, indiferent de varsta, de statut si
de data dobandirii handicapului
________________________________________________________________________________
1. Persoane cu Afectiuni locomotorii:
handicap motor si - amputatii de membre unilaterale sau
neuromotor, cu bilaterale, greu protezabile sau
dificultati neprotezabile:
accentuate sau - amputatie de coapsa (bont mai mic de Handicap accentuat
grave de realizare 6 cm), greu protezabila;
a ortostatismului, dezarticulatie coxofemurala;
mersului ori - amputatie bilaterala a membrului
gestualitatii pelvin de la nivelul gambelor;
- amputatie unilaterala asociata cu
anchiloze si calusuri vicioase
controlateral;
- amputatie a ambelor coapse Handicap grav
(imposibilitatea realizarii
ortostatismului fara carje);
- lipsa prin dezarticulatie a unui
membru pelvin, asociata cu anchiloza
membrului pelvin opus;
- lipsa prin dezarticulatie a unui
membru pelvin, asociata cu amputatie
sau dezarticulatie de membru toracic;
- amputatia membrului toracic Handicap accentuat
unilaterala, cu reducerea prehensiunii
controlateral;
- amputatie a ambelor membre toracice Handicap grav
(de la diferite niveluri), cu redori
stranse ale articulatiilor.
In evaluarea deficientei trebuie sa se
tina seama de:
a) cauzele care au condus la indicatia
de amputatie (distrugere prin
strivire, pierderea
vascularizatiei-gangrena, tumora
maligna, infectie necontrolabila);
b) starea bontului (bont scurt, cu
cicatrici vicioase, cu calusuri,
nevroame hiperalgice, cu leziuni
trofice, fistule cronice, cu sechele
complexe);
c) nivelul amputatiei;
d) faptul daca este protezat
(calitatea protezei), protezabil
(timpul necesar pentru protezare,
adaptare la proteza);
e) posibilitatea si modul in care se
realizeaza deplasarea;
- tulburari organofunctionale grave Handicap
accentuat
postcombustii, posttraumatice sau grav in functie de
agresiuni, dovedite prin intensitatea
certificate medico-legale (de tulburarii
exemplu: anchiloze si redori functionale
stranse, cicatrici mutilante in specifice si de
pozitii vicioase, asociate cu capacitatea
paralizii, amputatii la diferite de autoservire -
niveluri, sechele unice sau necesitatea de
multiple, cu localizari la ambele ingrijire
maini, ambele membre toracice sau
pelvine ori combinate).
Nu se vor elibera certificate de
persoana cu handicap in situatia
vatamarilor corporale rezultate in
urma accidentelor de circulatie,
agresiunilor casnice si a celor
rezultate ca urmare a loviturilor
primite.
Afectiuni reumatismale: Handicap
accentuat
- spondilita anchilozanta (SA) cu sau grav in
functie
tulburari functionale accentuate de intensitatea
si grave: tulburarilor
- SA stadiul III centrala, cu statice, gestuale,
prinderea centurilor scapulohumerale deficientei
sau coxofemurale bilateral, cu respiratorii,
deficiente ventilatorii accentuate de vizuale si
tip restrictiv, cu afectare oculara. capacitatii
Afectarea functiilor articulatiilor de autoservire
periferice pana la 80% din valorile (starea de
fiziologice; dependenta)
- SA stadiul III forme periferice, cu
prinderea articulatiilor mari,
coxofemurale, genunchi sau a
articulatiilor coatelor, pumnului si
degetelor. Afectarea functiilor
articulatiilor periferice pana la
80 - 85%;
- SA stadiul III forma centrala si
periferica.
Bolnavii cu aceste forme clinice stau
in pat majoritatea timpului. Se
deplaseaza cu greutate cu baston sau
carje si pe distante mici;
- SA stadiul IV forma centrala, cu Handicap grav
prinderea centurilor toracice si
pelviene (forma Strumpell
Pierre-Marie), cu prinderea umerilor
(anchiloza in aductie), prindere
coxofemurala bilaterala cu tendinta la
anchiloze;
- SA stadiul IV forme periferice
severe, cu anchiloza pumnilor,
coatelor, coxite bilateral, anchiloza
genunchilor in semiflexie, anchiloza
tibiotarsiana in equin, cu deformare
accentuata a antepiciorului;
- SA stadiul IV forme mixte, forme
severe si cu afectarea grava a
acuitatii vizuale.
Bolnavii cu SA stadiul IV se
deplaseaza cu mare dificultate si
sprijiniti, sunt in imposibilitatea
realizarii activitatii vietii zilnice
de autoservire si ingrijire, necesita
ajutor din partea altei persoane.
Colagenoze:
- poliartrita evolutiva (PE) Handicap accentuat
(poliartrita reumatoida) in stadii
avansate, afectiune depistata tardiv -
boala imunoinflamatorie cronica
progresiva ce afecteaza cu
predilectie articulatiile mici ale
membrelor, simetric si destructiv:
- PE stadiul III/IV forma severa, cu
leziuni distructive cartilaginoase
sau osoase, deformari ale
degetelor, subluxatii, deviatii
axiale (cubitale) ale mainilor,
atrofii musculare extinse, cu
afectare grava a prehensiunii.
Semne radiologice caracteristice,
examene de laborator specifice,
pozitive, in puseele active.
Capacitatea functionala limitata Handicap grav
permite doar o mica parte din
activitatile uzuale pentru propria
ingrijire;
- PE stadiul IV, cu leziuni
osteoarticulare cu deformari si
anchiloze (anchiloza pumnului si a
degetelor, a coatelor, a
soldurilor, genunchiului in
semiflexie, anchiloza
tibiotarsiana cu deformari ale
antepiciorului, cu limitarea
aproape totala a gestualitatii,
posturii si deplasarilor
posturale).
Bolnav imobilizat la pat sau in
fotoliu. Propria ingrijire o
realizeaza cu dificultate sau
deloc;
- sclerodermia (afectiunea tesutului Handicap accentuat
conjunctiv) depistata dupa perioada de sau grav in
functie
adolescenta: de intensitatea
a) forma progresiva cu sindactilie tulburarilor de
(fenomene de tip Raynaud, tegumentele nutritie,
falangelor subtiate, uscate, ulcerate, tulburarilor
atrofierea si sclerozarea tendoanelor gestuale,
musculare); respiratorii si
b) forma progresiva cu tulburari renale
viscerale la nivelul tubului digestiv
(tulburari de deglutitie),
parenchimului pulmonar (scleroza
pulmonara) si renal;
c) forma edematoasa cu infiltratii
cronice si dure ale tegumentelor
fetei, trunchiului si membrelor,
manifeste, ce nu cedeaza la
tratamentul permanent.
Aceste categorii de bolnavi au o
limitare accentuata si progresiva in
exercitarea activitatii vietii
zilnice;
- lupusul visceralizat (eritematos Handicap accentuat
sistemic), cu insuficienta renala in functie de
cronica (retentie azotata fixa - uree stadiul
50 - 100 mg/dl, creatinina insuficientei
3 - 4 mg/dl, clearence la uree renale cronice
26 - 20 ml/min. sau decompensata -
uree > 100 mg/dl,
creatinina > 4,5 mg/dl, clearence la
uree 20 - 2,5 ml/min.) sau tulburari
osteoarticulare severe.
Afectiuni neurologice:
- accidente vasculare cerebrale
(hemoragice, trombotice sau embolice)
cu diverse localizari, cu deficiente
locomotorii secundare:
a) deficienta accentuata:
- dereglare locomotorie si gestuala Handicap accentuat
datorata parezelor pronuntate a
miscarilor distale si mai putin
limitata a celor proximale.
Bolnavul se poate deplasa
sprijinit in baston (sprijin
unilateral) sau nesprijinit, dar
cu mare dificultate, neputand
realiza mersul normal nici chiar
pe distante scurte (10 - 50 m);
- dereglare de fonatie, deglutitie
(sindrom bulbar), de limbaj;
afazie expresiva (motorie) si de
receptie;
- dereglari de sensibilitate -
sindromul talamic dureros;
- incontinenta urinara;
- dereglare psihica;
b) deficienta grava:
- dereglari motorii si gestuale Handicap grav
severe; hemiplegie sau hemipareze
accentuate, caracterizate prin
miscari minimale in partea
proximala si lipsa lor in partea
distala;
- contracturi musculare spastice;
- akinezii pronuntate, fenomene
pseudobulbare, de nutritie;
- dereglari vizuale;
- afazie totala mixta;
- accese convulsive;
- dificultati sfincteriene.
Bolnavul nu se poate deplasa nici cu
sprijin, nici fara sprijin, fiind
dependent de un mijloc de transport
adecvat (carucior, scaun rulant, alte
dispozitive), nu se poate autoservi,
necesita sprijin si ingrijire adecvate.
Pentru categoriile prevazute la Handicap grav
lit. a) si b) certificatele de
incadrare intr-o categorie de persoana
cu handicap se vor emite numai pentru
accidentele vasculare cerebrale cu
deficit motor, aparute anterior
calitatii de asigurat in sistemul
asigurarilor de stat, dar nu mai
tarziu de varsta standard de
pensionare;
- paraplegia (tetraplegia) contractata Handicap grav
dupa inceperea activitatii
profesionale, indiferent de etiologie
(traumatica, vasculara, infectioasa,
tumorala, degenerativa etc.), cu lipsa
totala de control asupra vezicii
urinare si intestinului;
- boala Parkinson, cu deficienta
functionala grava privind capacitatea
de autoservire, cu prezenta de semne
de severitate a bolii:
a) sindrom hiperkinetic cu tremor
involuntar de repaus; tremor al
buzelor, barbiei, capului, limbii si
picioarelor; tremor la mers;
b) modificari tonice ale corpului,
fata isi pierde mobilitatea si
expresivitatea;
c) rigiditatea musculara imprima
segmentelor corpului o semiflexie, cu
miscari incete, pana la
imposibilitatea de deplasare;
d) dereglari mentale de la moderate
pana la accentuate si chiar grave;
e) dereglari accentuate de vorbire -
limbaj.
Dependenta totala in exercitarea Handicap grav
vietii zilnice. Bolnavul necesita
ingrijire si sprijin permanent;
- sindroame extrapiramidale, cu Handicap grav
deficiente functionale grave,
constituite dupa perioada de
adolescenta, in timpul vietii, prin
afectarea sistemului extrapiramidal,
de cauze diverse (postencefalitice,
medicamentoase, toxice, tumorale),
care prezinta semnele bolii Parkinson
(tremor, rigiditate musculara
evidentiata prin semnul Noica -
fenomenul de roata dintata, exagerare
ROT, tulburari de mobilitate oculara,
tulburari vegetative - sialoree,
tulburari psihice):
- formele clinice cu evolutie
indelungata, care pot duce la
imobilizarea bolnavului, cele cu
tulburari de vorbire, deficienta
de deglutitie si respiratie
permanente, care necesita
ingrijire si supraveghere;
- leuconevraxita (boala Handicap accentuat
demielinizanta), sinonime: scleroza in functie de
in placi, scleroza multipla, predominanta
encefalomielita diseminata cronica, sindroamelor sau
encefalita periaxiala difuza, boala combinarea lor,
Devic (oftalmo-neuromielita) - respectiv a
afectiune depistata tardiv, cu deficitului motor
tulburari functionale accentuate si si a tulburarilor
grave: ataxice, la care
se
asociaza
deficienta
vizuala care poate
merge pana la
cecitate practica
- formele clinice cu evolutie Handicap grav cu
progresiva si frecvente pusee pierderea
acute, cu tulburari accentuate de capacitatii de
mers, mers dificil, uneori cu autoservire
partial
sprijin unilateral, cu tulburari sau permanent,
de echilibru, tulburari in functie de
de coordonare, tulburari de evolutia bolii
manipulatie. In formele combinate,
parapareza si monopareza brahiala
dreapta/stanga si/sau forme cu
hemipareza dreapta sau stanga
Obiectiv: sindrom piramidal
(parapareza spastica si/sau
hemipareza spastica dreapta/stanga),
sindrom cerebelo-vestibular, tulburari
vizuale (diplopie, modificari de camp
vizual), tulburari de sensibilitate
- formele clinice cu evolutie
continua (fara remisiuni) care
poate sa duca chiar la
imobilizarea bolnavului, facandu-l
dependent de ajutorul altei
persoane (partial sau permanent),
datorita sindromului piramidal
(hemiplegie dreapta/stanga,
parapareza/paraplegie,
tetrapareza/tetraplegie),
sindromului vestibulo-cerebelos
(tulburari de statica si echilibru
grave).
- boala Alzheimer - dementa senila Handicap accentuat
Tabloul clinic in primele stadii este sau grav in
functie
nespecific si poate fi confundat cu de intensitatea
toata patologia de involutie, tulburarilor
diagnosticul impunandu-se prin neuro-psihice si
excluderea altei patologii organice necesitatea de
cerebrale (sifilis, tumori cerebrale ingrijire, sprijin
etc.). si supraveghere
Diagnosticul pozitiv se obiectiveaza permanenta
prin dovada tomo- sau
pneumoencefalografica a atrofiei
cerebrale generalizate, predominant
frontala si a polilor anteriori ai
lobilor temporali, cu LCR normal, fara
semne de hipertensiune intracraniana.
In mod conventional dementa Alzheimer
poate aparea dupa varsta de 40 de ani,
deci relativ timpuriu, inexplicabila
prin alti factori organici, si are ca
semne patognomonice triada: agnozie,
afazie si apraxie, in primul rand
scaderea memoriei de fixare si
evocare, cu instalarea amneziei
antero-retrograde progresive, globale.
Practic debutul este insidios si se
intinde pe o perioada de mai multi ani
sub diferite masti clinice derutante
(accentuarea trasaturilor negative de
caracter), urmate de faza de stare, in
care se constata dementa (agnozia,
afazia, apraxia) care conduce la
diagnosticul pozitiv.
Faza de stare dureaza cativa ani si
continua cu faza terminala in care
apar complicatiile bolilor cronice
fatale, adesea fracturi, infectii,
escare, tulburari de deglutitie,
crize convulsive majore.
Durata totala a bolii este de 5 - 7
ani, dar se poate prelungi la 15 - 20
de ani. Evolutia depinde de calitatea
ingrijirii.
In boala Alzheimer functiile
neurologice clasice (sensibilitate,
reflectivitate), precum si functiile
viscerale sunt pastrate, in schimb
sunt afectate progresiv functiile
psihice propriu-zise superioare.
Daca tabloul clinic evolueaza lent,
fara fenomene neurologice clare, la
persoane de varsta inaintata, dementa
este senila, daca in sindromul
dementei senile (imbatranire
progresiva) nu apar agnozia, afazia
si apraxia.
2. Persoane cu Afectiuni renale insotite de Handicap accentuat
handicap somatic insuficienta renala cronica, de orice sau grav in
functie
(fizici, viscerali cauza, in stadiul de uremie depasita, de perioadele de
sau de sistem) prin supuse hemodializei iterative alterare a
functiei
afectiuni dobandite In afara manifestarilor bolii de fond renale,
evidentiate
dupa perioada de apar si semnele de uremie: clinic si
adolescenta, in - functia renala grav alterata; paraclinic,
timpul activitatii - masa de nefroni functionali sub 10%; alterari
progresive
profesionale si - homeostazia grav alterata prin sau grave
vietii, cu cresterea semnificativa a produsilor
deficiente de retentie azotata (uree sanguina
accentuate si grave 300 - 500 mg/dl, creatinina
sanguina > 6 mg/dl);
- anemie medie sau severa.
In acest stadiu supravietuirea este
asigurata prin mijloace de substitutie
a functiei renale: epurarea
extrarenala (de exemplu: hemodializa)
sau epurarea intracorporeala (de
exemplu: dializa peritoneala) sau
transplantul renal.
In aprecierea deficientei functionale
se vor avea in vedere:
- functia renala (gradul insuficientei
renale cronice dupa hemodializa,
dializa peritoneala);
- cresterea sau mentinerea constanta
a hemoglobinei;
- aparitia de complicatii specifice
nefropatiei de fond;
- patologia indusa de tehnica de
epurare extrarenala;
- tipul dializei, numarul de sedinte,
durata sedintelor.
Starile posttransplant de rinichi
In primele 12 luni deficienta va fi Handicap grav in
considerata grava, deoarece pot aparea primele 12 luni
complicatii dupa interventie (fenomene dupa transplant,
de reject); necesita control periodic iar ulterior, in
la centrul unde a efectuat functie de stadiul
transplantul; pot aparea fenomene de insuficientei
respingere; necesita o medicatie renale cronice si
imunosupresoare si cu antibiotice, de de psihicul
lunga durata; bolnavii pot fi reluati bolnavului. Pe
in program de hemodializa. termen lung
Restabilirea incompleta a functiei este posibila
renale si/sau prezenta complicatiilor recuperarea.
genereaza deficiente in functie de
intensitatea tulburarii functionale.
In evaluare se va tine seama si de
efectele tratamentului imuno-supresor.
Starile posttransplant de cord (dupa Intensitatea
6 - 12 luni). Aprecierea se va face in handicapului se va
raport de functionalitatea noului evalua potrivit
organ si de fenomenele de reject. problematicii
medico-sociale
individuale.
Starile posttransplant hepatic Transplantul de
(total sau partial) cord sau de ficat
In primele 12 luni deficienta este vizeaza
recuperarea
considerata accentuata sau grava. si reintegrarea
Ulterior aprecierea se va face in socioprofesionala
functie de bilantul clinic si normala.
paraclinic postoperator in dinamica,
de eventualele fenomene de respingere
si complicatii postoperatorii.
Boala canceroasa. In cazul persoanelor Handicap accentuat
cu sechele handicapante dupa neoplazii sau grav in
functie
operate, de exemplu: cancer de colon de intensitatea
cu anus iliac, sigma anus, anus tulburarilor
contra-lateralis; cancer de vezica functionale
urinara sau alte cancere cu implantare si de starea de
de ureter (indiferent unde este nutritie
implantul); cancer laringian cu
laringectomie totala - purtator de
canula; gastrostoma pentru
alimentatie; tulburari neurologice
ale unor neoplazii (sistem nervos,
osteoarticular, parti moi).
Afectiuni de nutritie: Handicap accentuat
- diabet zaharat de maturitate sau grav in
functie
complicat, cu micro- sau de intensitatea
macroangiopatii insotite de deficiente deficientei
accentuate si grave: vizuale,
a) retinopatie neproliferativa cu locomotorii si de
afectarea zonei maculare si stadiul
proliferativa cu microhemoragii, insuficientei
microanevrisme, exsudate capilare de renale cronice
neoformatie, tracte fibroase, cu (separate sau
VAO dupa corectie 1/12 - 1/25 sau combinate)
stramtorare de camp vizual cu peste
20 - 40 grade. Retinopatie diabetica
in stadiu avansat cu hemoftalmus,
dezlipire de retina, cataracta, cu:
- cecitate practica: VAO dupa corectie
sub 1/25 sau stramtorarea campului
vizual tubular in jurul punctului de
fixatie (0 - 10 grade);
- cecitate absoluta: VAO cu PMM, PL,
FPL;
b) nefropatie diabetica cu albuminurie
peste 300 mg/24 de ore si fenomene de
insuficienta renala cronica in stadiul
de retentie azotata fixa (proteinurie
peste 500 mg/24 de ore, creatinina
serica peste 1,5 mg/24 de ore,
clearence la creatinina sub
40 ml/min.) sau cu insuficienta renala
cronica in stadiul de uremie depasita
sub tratament cu hemodializa (Vezi
criteriile de la afectiunile renale
supuse hemodializei.);
c) neuropatie diabetica -
polineuropatie periferica
senzitivo-motorie cu amiotrofii
importante la gambe si coapse;
d) arteriopatie obliteranta
(macroangiopatie periferica
diabetica) cu amputatii in general
mutilante (Vezi criteriile de la
amputatii.).
Boli cu deficit imunitar cronic
dobandit dupa perioada adolescentei:
- boala SIDA:
a) formele cu deficienta globala Handicap accentuat
accentuata, cu manifestari diverse
datorita imunodepresiei (de exemplu:
candidoza, febra mai mult de o luna
si repetata, herpes-zoster recidivant,
neuropatii periferice, inflamatii sau
abcese pelviene, infectii cu
mycrobacterium tuberculosis, cu orice
localizare, pneumonii recurente), care
se coreleaza cu stadiile
clinico-imunologice A2, B1 si B2
la adulti;
b) formele cu deficienta globala Handicap grav
grava, cu manifestari variate, severe
si cu evolutie progresiva (de exemplu:
leucoencefalopatia multifocala,
septicemie recurenta cu salmonella
netifoidica, toxoplasmoza cerebrala,
sindromul de emaciere HIV, febra
continua, diaree cronica), corespund
stadiilor clinico-imunologice A3, B3,
C1, C2, C3 la adulti, suprapunandu-se
diagnosticului traditional de SIDA.
In ambele situatii este obligatorie
confirmarea de catre laborator a
infectiei HIV.
________________________________________________________________________________
Precizari:
1. Persoanele cu handicap usor si mediu nu au acces la facilitatile si
serviciile prevazute de lege. Comisiile de expertiza medicala a persoanelor cu
handicap pentru adulti emit certificate de incadrare intr-o categorie de
persoana cu handicap pentru toate cazurile examinate.
2. Persoanele cu handicap mediu au acces, daca indeplinesc conditiile, la
pensie de limita de varsta in conformitate cu Legea nr. 19/2000 privind
sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale [art. 47 alin.
(1) lit. c)].
3. In evaluarea severitatii handicapului se va tine seama numai de
tulburarile functionale generate de handicap si de consecintele sale directe.
4. La persoanele cu mai multe afectiuni handicapante (handicap mixt)
asimilarea in grad de handicap se va face in functie de severitatea celei
predominante.
5. In cazul persoanelor cu handicap care prezinta si alte afectiuni, in
evaluarea deficientei se vor avea in vedere numai afectiunile handicapante.
6. Persoanele cu handicap preexistent incadrarii in munca (calitatii de
asigurat) din grupa I (criterii) pot beneficia de pensie de limita de varsta la
cerere, in functie de gradul handicapului, in conditiile art. 47 alin. (1) din
Legea nr. 19/2000, cu reducerea varstei standard de pensionare si a stagiului de
cotizare prevazute in anexa nr. 3 la lege, astfel:
a) cu 15 ani reducerea varstei standard de pensionare, daca au realizat cel
putin o treime din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap grav;
b) cu 10 ani reducerea varstei standard de pensionare, daca au realizat cel
putin doua treimi din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap
accentuat;
c) cu 10 ani reducerea varstei standard de pensionare, daca au realizat
stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap mediu.
Art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 stabileste faptul ca
"asiguratii nevazatori beneficiaza de pensie de limita de varsta,
indiferent de varsta, daca au realizat ca nevazatori cel putin o treime din
stagiul de cotizare prevazut de lege".
In aceasta categorie sunt cuprinsi deficientii vizuali cu cecitate practica
si absoluta.
Pensionarea se realizeaza de catre casele de pensii teritoriale in baza
certificatelor de incadrare intr-o categorie de persoana cu handicap, emise de
comisiile de expertiza medicala a persoanelor cu handicap pentru adulti.
7. In certificatele de incadrare intr-o categorie de persoana cu handicap
(deciziile) emise pentru persoanele cu handicap care solicita pensie pentru
limita de varsta se va mentiona (obligatoriu) data ivirii handicapului (data
calitatii de nevazator). La valabilitate se va inscrie: permanent sau L.V.
8. Persoanele cu handicap preexistent incadrarii in munca, daca nu
indeplinesc conditiile mentionate mai sus, se pot inscrie la pensie de
invaliditate in conformitate cu art. 57 alin. (3) din Legea nr. 19/2000.
Pensionarea se realizeaza la propunerea medicului curant in baza deciziei
medicale emise de medicul expert al asigurarilor sociale.
9. Handicapul fizic sau mental produs ca urmare a actiunilor voluntare
(automutilari) nu face obiectul expertizarii in vederea obtinerii unui
certificat de persoana cu handicap.
10. Examinarea celor care solicita eliberarea certificatului de incadrare
intr o categorie de persoana cu handicap care necesita protectie speciala se va
face numai pana la implinirea varstei standard de pensionare, prevazuta de
Legea nr. 19/2000; persoanele care au implinit varsta standard de pensionare
vor fi indrumate catre autoritatile administratiei publice locale in vederea acordarii
drepturilor prevazute de Legea nr. 17/2000 privind asistenta sociala a
persoanelor varstnice.