ORDIN
Nr. 634 din 2 septembrie 2004
privind aprobarea Strategiei de dezvoltare pe termen mediu a infrastructurii
pentru evaluarea conformitatii, 2004 - 2007
ACT EMIS DE: MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 939 din 14 octombrie 2004
In conformitate cu prevederile art. 8^1 din Ordonanta Guvernului nr.
38/1998 privind acreditarea si infrastructura pentru evaluarea conformitatii,
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 245/2002, si ale art. 9^1
din Ordonanta Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare
nationala, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 355/2002,
in temeiul art. 5 alin. (6) din Hotararea Guvernului nr. 738/2003 privind
organizarea si functionarea Ministerului Economiei si Comertului,
ministrul de stat, ministrul economiei si comertului, emite urmatorul
ordin:
Art. 1
Se aproba Strategia de dezvoltare pe termen mediu a infrastructurii pentru
evaluarea conformitatii, 2004 - 2007, prevazuta in anexa care face parte
integranta din prezentul ordin.
Art. 2
Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
p. Ministrul de stat,
ministrul economiei si comertului,
Andrei Grigorescu,
secretar de stat
ANEXA 1*)
*) Anexa este reprodusa in facsimil.
STRATEGIA
de dezvoltare pe termen mediu a infrastructurii pentru evaluarea conformitatii,
2004 - 2007
1. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND INFRASTRUCTURA PENTRU EVALUAREA
CONFORMITATII
In contextul diversificarii si innoirii rapide a ofertei de marfuri, sub
impactul dezvoltarii accelerate a stiintei si tehnicii, a mondializarii
pietelor si cresterii exigentelor clientilor si societatii, calitatea
produselor si serviciilor s-a impus ca un factor determinant al
competitivitatii intreprinderilor pe piata, interesul pentru asigurarea
calitatii si excelenta crescand permanent.
Calitatea, ca ansamblu al caracteristicilor care confera aptitudinea unui
produs/proces/serviciu/organizatii, de a satisface necesitati exprimate si
implicite, este o variabila continua, existenta numai in relatie cu nevoile
clientilor si societatii.
Nivelul la care un produs/proces/serviciu este capabil sa satisfaca
conditii specificate, dovedit prin incercare, evaluare si certificarea
conformitatii (de catre o terta parte), determina existenta increderii adecvate
ca acesta raspunde asteptarilor.
Pentru a crea un mediu favorabil in care companiile si administratiile
publice europene sa doreasca sa atinga excelenta in ceea ce priveste produsele
si organizarea lor interna, in folosul intregii societati, Politica europeana
de promovare a calitatii a fost promovata ca o componenta esentiala a Politicii
de dezvoltare a competitivitatii industriei europene. Prin Politica europeana
de promovare a calitatii se urmareste promovarea unei imagini si culturi
europene a calitatii, prin dezvoltarea de instrumente si resurse tehnice si
umane pentru promovarea calitatii, in parteneriat cu industria si alte parti
interesate.
In acest context politicile Uniunii Europene au evoluat de la o abordare
fundamentata doar pe legislatie si interventie publica, catre o abordare bazata
pe un sistem omogen care combina evaluarea obligatorie a conformitatii si cea
voluntara.
Noua conceptie privind armonizarea tehnica si standardizarea, cunoscuta la
nivel european sub denumirea de "Noua abordare", a avut in vedere
simplificarea si accelerarea procesului legislativ european, prin inlocuirea
sistemului de armonizare tehnica, detaliata, cu un sistem bazat pe cerinte
esentiale obligatorii, formulate unitar si prin introducerea conceptului de standard
armonizat, ca instrument ce confera prezumtia de conformitate a produselor cu
cerintele esentiale.
Luand in considerare noul concept, solutiile in legatura cu evaluarea si
certificarea conformitatii produselor privesc:
- o abordare modulara a evaluarii conformitatii produselor si serviciilor;
- generalizarea utilizarii standardelor europene armonizate, in special a
standardelor din seria EN 45000, referitoare la functionarea, evaluarea si
acreditarea laboratoarelor de incercari si organismelor de certificare si de
inspectie si a standardelor internationale din seria ISO 9000 referitoare la
managementul calitatii;
- realizarea de acorduri de recunoastere reciproca in materie de
certificare si testare, intre structurile care opereaza in domeniul
nereglementat; constituirea unui organism european cu rol in promovarea unor
asemenea acorduri;
- promovarea unei politici unitare fata de partenerii din tarile terte,
prin stabilirea conditiilor de incheiere a unor acorduri de recunoastere reciproca
a rezultatelor incercarilor, certificarilor si marcilor de conformitate.
Bazat pe principiile enuntate anterior, activitatile de standardizare,
metrologie si evaluare a conformitatii au capatat noi valente, iar structurile
specifice, responsabilizate pentru realizarea acestor activitati s-au dezvoltat
in sensul de a raspunde noilor conditii, ca principali actori ai
infrastructurii pentru evaluarea conformitatii.
Pentru a asigura libera circulatie a marfurilor, dar in acelasi timp pentru
cresterea continua a competitivitatii produselor, atat pe piata unica, cat si
pe celelalte piete, eforturile se concerteaza pentru dezvoltarea unui cadru
legal si procedural armonizat, concomitent cu instituirea unui sistem de
evaluare a conformitatii, eficient, competent, transparent, deci credibil,
bazat pe principii clar definite.
1.1. Consideratii generale privind standardizarea, la nivel european si
international
Standardele reprezinta subiect de interes major pentru intreprinderi,
consumatori si guvernanti.
Pentru mediul de afaceri, standardele ajuta la crearea unui limbaj comun
pentru comert. Ele asigura compatibilitatea componentelor indiferent de locul
unde sunt realizate acestea si interoperativitatea retelelor, contribuind la
reducerea costurilor de productie si de depozitare.
Pentru consumatori standardele reduc costurile, prin reducerea timpului si
efortului dedicat cautarilor ce privesc stabilirea optiunii, precum si
costurile in legatura cu neincrederea, facilitand comparatiile privind
proprietatile functionale.
Pentru guverne standardizarea ofera o oportunitate pentru dereglementare si
imbunatatire a guvernarii, prin reducerea nivelului detaliilor de reglementare
necesare atingerii obiectivelor de protectie a sanatatii, securitatii si
mediului. Standardele contribuie la reducerea riscului de blocare a evolutiei
tehnicii si promoveaza know-how-ul.
Capacitatea standardizarii de a facilita schimburile si accesul pe piete,
de a imbunatati calitatea si securitatea produselor si serviciilor si de a
disemina cunostinte, tehnologii si practici au determinat ca standardizarea sa
devina un element crucial pentru integrare economica europeana si comert
international. Dincolo de rolul jucat de standarde pentru asigurarea
functionalitatii pietei unice si protectia intereselor publice, standardele
reprezinta elemente importante in cadrul procesului de largire a Comunitatii si
de incheiere a acordurilor privind comertul.
Este in interesul autoritatilor publice sa mentina, pentru standardizare,
un cadru legal, politic si financiar stabil si transparent.
La nivel european exista, pentru cele mai multe domenii ale economiei,
principii bine stabilite pentru procesul de dezvoltare al standardelor si
pentru organismele insarcinate cu realizarea acestui proces.
Standardizarea este voluntara si indiferent de subiectul supus
standardizarii, acest proces trebuie sa fie transparent si rezultat al
consensului celor mai multe parti interesate, in sensul realizarii de catre si
pentru aceste parti. Principiul deschiderii tinteste catre asigurarea
reprezentarii largite a intereselor societatii, incluzand interesele
consumatorului, a intreprinderilor mici si mijlocii si mediului.
Standardele atunci cand sunt utilizate in relatie cu legislatia sunt pietre
de temelie pentru functionarea pietei unice. Ele reprezinta elemente de baza in
cadrul sistemului ce include, pe langa altele, evaluarea conformitatii si
activitatea de supraveghere a pietei. In acest sens, Comitetul European de
Standardizare - CEN, Comitetul European de Standardizare in Electrotehnica -
CENELEC si Institutul European de Standardizare in Telecomunicatii - ETSI sunt
declarate si recunoscute ca organizatii europene competente pentru adoptarea
standardelor armonizate, in cadrul scopului directivelor europene.
Comunitatea europeana manifesta un interes deosebit pentru standardizarea
internationala, dat fiind potentialul acesteia din urma pentru a elimina
barierele tehnice in calea comertului, pentru a facilita accesul tuturor pe piata
si posibilitatea ei de a promova si disemina tehnologii pe baze paritare.
In general standardele regionale si nationale trebuie sa fie aliniate in
cea mai mare masura la standardele internationale, dar valoarea standardelor
nationale si regionale, ca pietre de baza pentru standardizarea internationala,
trebuie de asemenea recunoscuta. Pentru a elimina confuziile si incertitudinile
si pentru a creste transparenta intre partenerii de comert, este necesar sa se
retraga standardele nationale conflictuale din colectiile organismelor de
standardizare nationale, atata timp cat exista standarde regionale sau
internationale, valabile, iar cerintele de reglementare prevazute permit acest
lucru.
In context international, utilizarea standardelor in reglementarile
tehnice, de catre autoritatile de reglementare, a devenit un element important
pentru facilitarea comertului. Acordul Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)
cu privire la Barierele tehnice in calea comertului obliga membrii OMC la
utilizarea standardelor internationale, cu exceptia cazului in care astfel de
standarde ar putea sa fie un mijloc nepotrivit pentru indeplinirea obiectivelor
legitime, prevazute. Principiile OMC, luate ca ansamblu, asigura ca
organizatiile de standardizare internationala sunt deschise participarii
organismelor nationale de standardizare si produc standarde internationale care
nu sunt in conflict cu nici una dintre parti. Totusi, standardele nu pot
inlocui responsabilitatea guvernamentala de a asigura un nivel ridicat de protectie
referitor la sanatate, securitate si mediu, asa cum este de altfel prevazut si
in Tratatul de baza al Comunitatii Europene, cu atat mai mult cu cat procesul
de standardizare internationala este prea lent si nu raspunde intotdeauna
nivelului de protectie impus de catre Comunitate.
Prin Rezolutia Consiliului Uniunii Europene din 18 iunie 1992 referitoare
la rolul standardizarii europene in economia europeana, statele membre sunt
invitate sa ia cele mai potrivite masuri pentru a incuraja organizatiile lor de
standardizare pentru conformare cu regulile comune ale organizatiilor europene
de standardizare ale caror membri sunt si sa ia parte efectiv la discutiile
privind standardizarea europeana.
In domeniul standardizarii, colaborarea structurilor responsabile sau, dupa
caz, a celor interesate in aceasta activitate, se realizeaza printr-o
participare permanenta si activa la lucrarile in plen si in comitetele
organizatiilor europene si internationale de standardizare: Comitetul European
de Standardizare - CEN, Comitetul European de Standardizare in Electrotehnica -
CENELEC, Institutul European de Standardizare in Telecomunicatii - ETSI,
Organizatia Internationala de Standardizare - ISO si Comitetul International
pentru Electrotehnica - CEI
1.2. Consideratii generale privind metrologia la nivel european si
international
Metrologia, definita ca stiinta si practica masurarilor, cuprinde structuri
tehnico-stiintifice si administrative care functioneaza conform unor
reglementari tehnice si juridice, cu scopul de a asigura uniformitatea si
corectitudinea masurarilor si increderea in rezultatele acestora. Asigurarea
uniformitatii si corectitudinii masurarilor constituie obiectivul fundamental
al metrologiei.
Dezvoltarea unui sistem universal de masurare a avut in societate o
importanta la fel de mare ca si dezvoltarea sistemului juridic si a sistemului
monetar, constituind o parte esentiala a regulilor de baza ale societatii.
Metrologia are un impact major in viata de zi cu zi, permitand facilitarea
comertului, cresterea calitatii produselor si serviciilor, sporirea increderii
consumatorilor, sigurantei si sanatatii populatiei si protectiei mediului, si
contribuind, in general, la cresterea standardului de viata.
Metrologia joaca un rol cheie in adoptarea progresului stiintific si
tehnologic, in proiectarea si eficientizarea productiei de bunuri, in
conformitate cu necesitatile consumatorilor.
Ca urmare a tendintei globalizarii comertului, investitiilor si productiei
industriale, a dezvoltarii standardelor internationale pentru toate tipurile de
bunuri si servicii si a impactului tehnologiei inalte in majoritatea
sectoarelor economiei, metrologia a atins la intrarea in secolul XXI un nivel
de importanta strategica fara precedent, atat in economie, cat si in societate,
metrologia asigurand in principal:
- definirea unitatilor de masura acceptate pe plan international,
corespunzatoare marimilor fizice fundamentale sau derivate;
- realizarea unitatilor de masura prin metode stiintifice;
- stabilirea lanturilor de trasabilitate pentru fundamentarea exactitatii
de masurare;
- protectia consumatorului, a mediului, siguranta si sanatatea populatiei.
Metrologia este structurata in mai multe domenii, grupate in trei
categorii:
- metrologia stiintifica, care se ocupa cu realizarea, dezvoltarea si
conservarea etaloanelor unitatilor de masura;
- metrologia industriala, care asigura functionarea corespunzatoare a
mijloacelor de masurare folosite in industrie, atat in productie, cat si in
controlul calitatii;
- metrologia legala, care asigura exactitatea si uniformitatea masurarilor
de interes public.
Din perspectiva istorica, metrologia a evoluat de la sisteme metrologice
locale catre sisteme avand o arie de aplicabilitate teritoriala din ce in ce
mai extinsa, tinzand catre un sistem metrologic unic.
Aceasta tendinta s-a materializat prin acordurile de cooperare intre tari,
care au dus la crearea unor organizatii internationale cu un rol determinant in
dezvoltarea metrologiei la nivel mondial: Biroul International de Masuri si
Greutati (BIPM), Organizatia Internationala de Metrologie Legala (OIML),
Organizatia Europeana de Cooperare in Domeniul Metrologiei Legale (WELMEC),
Organizatia de Cooperare intre Institutele Nationale de Metrologie din Europa
(EUROMET).
Actuala evolutie a metrologiei are in vedere urmatoarele tendinte la nivel
mondial:
- crearea unui sistem metrologic global (ceea ce presupune ca o sarcina
metrologica este rezolvata oriunde in lume dupa aceleasi criterii, de ex.
aceleasi unitati de masura si aceleasi referinte, aceleasi standarde de produs,
proceduri de etalonare si calcul al incertitudinilor de masurare);
- armonizarea legislatiei metrologice;
- recunoasterea reciproca a rezultatelor masurarilor;
- implementarea standardului SR EN ISO/CEI 17025 in toate laboratoarele de
metrologie.
Tendintele specifice de evolutie a metrologiei la nivelul Uniunii Europene
au in vedere:
- eliminarea barierelor in calea liberei circulatii a produselor si
serviciilor;
- promovarea de reglementari specifice, bazat pe principiile noii abordari
europene;
- cresterea responsabilitatii producatorilor in asigurarea conformitatii
produselor;
- cresterea rolului laboratoarelor de metrologie din industrie.
1.3. Consideratii generale privind evaluarea conformitatii si acreditarea
Evaluarea conformitatii produselor/proceselor/serviciilor este esentiala
pentru:
- functionarea unei piete competitive, orientata catre calitate;
- autoritatile publice, care trebuie sa aiba incredere in rapoartele de
incercari/etalonare si certificatele emise de catre laboratoare, respectiv
organisme.
Incercarile/etalonarile si certificarea conformitatii, realizate de catre
terte parti, sunt activitati ce confera incredere in relatia dintre furnizor -
client si/sau autoritatile nationale.
Laboratoarele si organismele de evaluare a conformitatii asigura o
competitie transparenta, ele demonstrandu-si, in mod independent, competenta
tehnica, impartialitatea si integritatea.
Increderea in competenta tehnica, capabilitatea, impartialitatea si
integritatea structurilor ce realizeaza incercari/etalonari si evaluarea
conformitatii este demonstrabila prin acreditare si este esentiala pentru
aplicarea principiului recunoasterii reciproce a rezultatelor incercarilor si
certificatelor.
Intrucat acreditarea furnizeaza incredere si transparenta, ea trebuie sa
fie separata de alte activitati de evaluare a conformitatii, conditia minimala
fiind aceea de a nu oferi servicii pe care le acrediteaza.
Acreditarea este o activitate non profit care nu trebuie sa fie supusa
ratiunilor comerciale, pentru a fi complet independenta. Acesta este motivul
pentru care se recomanda sa existe un anumit suport financiar public, in scopul
de a determina managerii acreditarii sa nu se lase tentati de a aplica politici
comerciale in organizatiile lor.
Acreditarea se realizeaza, de regula, in baza prevederilor standardelor din
seria EN 45000, criteriile putand fi suplimentate si/sau extinse atunci cand se
folosesc in sectoare industriale specifice, sau in alte domenii, precum si
atunci cand trebuie sa fie luate in considerare anumite cerinte specifice, cum
sunt cele ce privesc sanatatea si securitatea.
Autoritatilor le revin responsabilitati in sprijinirea acreditarii, si
evitarea oricarei tendinte de acreditare a acreditatorilor. In acest sens,
autoritatile nationale se angajeaza sa limiteze acreditarea la nivel national
la o singura retea nationala, sau un singur organism national, atat pentru
domeniul reglementat, cat si pentru domeniul nereglementat.
Acreditarea este utilizata pentru a sustine procesul de notificare a
laboratoarelor/organismelor. Laboratoarele/organismele notificate care dovedesc
conformitatea lor cu standardele armonizate din seria EN 45000, prin
prezentarea unui certificat de acreditare sau altor dovezi documentare, sunt
considerate a fi conforme cu cerintele directivelor, ceea ce conduce la doua
consideratii:
- conformitatea cu standardul relevant din seria EN 45000 emis de catre
organismul notificat constituie un element al prezumtiei de conformitate fata
de cerintele directivei, dar nu este intotdeauna suficient, ceea ce impune si
demonstrarea capabilitatii tehnice in domeniul directivelor;
- acreditarea organismelor care doresc notificarea nu este o cerinta a
directivelor, dar este un instrument important si privilegiat pentru evaluarea
competentei, a impartialitatii si a integritatii. Acreditarea este considerata
de catre autoritatile publice nationale ca baza tehnica pentru evaluarea
organismelor care doresc notificarea, pentru a reduce diferentele intre
criteriile aplicate pentru notificare.
Atat la nivel regional cat si la nivel international, acreditarea este un
instrument eficace pentru demonstrarea credibilitatii rezultatelor specifice
evaluarii conformitatii (incercari/certificari/inspectii). Potrivit acordului
OMC privind barierele tehnice in calea comertului, evaluarea conformitatii
intr-un sistem acreditat constituie o premiza pentru libera circulatie a
marfurilor.
In scopul de a se furniza date de intrare pentru lucrarile de standardizare
internationala si de elaborare a ghidurilor privind practica acreditarii,
pentru facilitarea si incurajarea acceptabilitatii rezultatelor incercarilor si
certificarilor realizate de catre laboratoarele si respectiv organismele
acreditate, se impune, ca o necesitate, cooperarea intre acreditatorii de
laboratoare si organisme, la nivel international. Astfel, cooperarea intre
acreditatorii de laboratoare la nivel international are loc in cadrul
Cooperarii Internationale pentru Acreditarea laboratoarelor (ILAC), iar
cooperarea intre acreditatorii organismelor de certificare se realizeaza la
nivelul Forumului International de Acreditare (IAF).
Ca puncte de convergenta in Europa, pentru problemele referitoare la
evaluarea conformitatii produselor, proceselor si serviciilor, in domeniul
testarii si evaluarii conformitatii, au fost create o serie de
organizatii/comitete in cadrul carora actorii din cadrul infrastructurii
actioneaza in sensul armonizarii politicilor si practicilor: Organizatia
Europeana pentru Incercari si Certificare (EOTC), Organizatia pentru Testare in
Europa (EUROLAB), Comitetul European pentru Evaluarea si Certificarea
Sistemelor Calitatii (EQS), Comitetul European pentru Incercari si Certificare
in Tehnologia Informatiei (ECITC) si Cooperarea Europeana pentru Acreditare
(EA), rezultat al fuzionarii WELAC (Cooperarea Vest-Europeana in domeniul
Acreditarii Laboratoarelor) si WECC (Cooperarea Vest-Europeana in domeniul
Calibrarii) si ulterior al unirii acestora cu EAC (Acreditarea Europeana a
Certificarii).
2. OBIECTIVE GENERALE SI SPECIFICE DE DEZVOLTARE ALE INFRASTRUCTURII PENTRU
EVALUAREA CONFORMITATII
A. Obiective generale
Pornind de la directia strategica ce vizeaza imbunatatirea competitivitatii
produselor romanesti, in domeniul evaluarii conformitatii se identifica trei
obiective generale ce privesc:
- Imbunatatirea cadrului legal, institutional si procedural aferent
domeniului infrastructurii pentru evaluarea conformitatii, in scopul de a
raspunde eficient si competent solicitarilor industriei romanesti, supusa
fortei concurentiale ce caracterizeaza piata;
- Dezvoltarea actorilor din cadrul infrastructurii pentru evaluarea
conformitatii din Romania ca structuri viabile, credibile si active la nivel
national, european si international;
- Educarea si instruirea operatorilor economici, in sensul cresterii
interesului acestora pentru utilizarea rezultatelor activitatilor prestate de
catre actorii din cadrul infrastructurii pentru evaluarea conformitatii.
B. Obiective specifice
2.1. Obiective specifice in domeniul standardizarii
- Adoptarea standardelor europene ca standarde romane, instrumente
voluntare, transparente, suport pentru facilitarea comertului la nivel national
si european;
- Promovarea organismului national de standardizare, ca membru cu drepturi
depline al organizatiilor europene de standardizare, respectiv al Comitetului
European de Standardizare (CEN) si al Comitetului European de Standardizare in
Electrotehnica (CENELEC);
- Dezvoltarea institutionala a organismului national de standardizare ca
structura capabila, viabila si credibila sa:
- dezvolte activitati de standardizare la nivelul cerintelor si
practicilor europene si internationale din domeniu,
si sa
- presteze servicii suport, intr-un mediu concurential, in conditii de
optimizare a utilizarii resurselor;
- Cresterea gradului de utilizare a standardului national, ca instrument
obtinut prin consens si pentru toate partile interesate, inclusiv
intreprinderile mici si mijlocii si consumatorii, avand in vedere principiile
activitatii de standardizare si caracterului voluntar al utilizarii
standardului national;
- Elaborarea, cu respectarea regulilor standardizarii europene si
internationale, de standarde nationale originale, functie de cerintele
economiei nationale, in special in directia respectarii cerintelor privind
protectia sanatatii si asigurarea securitatii omului si mediului;
- Imbunatatirea comunicarii si schimbului de informatii, in domeniul
standardizarii intre organismul national de standardizare si factorii
interesati, pe de o parte si organizatiile europene, internationale si
regionale de standardizare, pe de alta parte, in scopul diseminarii
informatiilor intr-un mod eficient si competent;
- Organizarea si realizarea schimbului de informatii in domeniul
standardelor, reglementarilor tehnice, precum si al regulilor referitoare la
serviciile societatii informationale intre Romania si statele membre ale
Uniunii Europene, precum si Comisia Europeana si dezvoltarea abilitatilor de
primire/prelucrare/transmitere informatii in legatura cu standardele.
2.2. Obiective specifice in domeniul metrologiei
- Armonizarea integrala a reglementarilor specifice domeniului cu cele
europene si internationale si implementarea acestora la nivelul cerintelor si
exigentelor din domeniu;
- Asigurarea trasabilitatii rezultatelor masurarilor si a valorilor
etaloanelor la nivelul de exactitate international;
- Dezvoltarea cercetarii stiintifice si aplicative din domeniul metrologic;
- Indeplinirea cerintelor din Acordul de Recunoastere Mutuala (MRA) a
etaloanelor nationale si a certificatelor de etalonare si de masurare,
eliberate de laboratoarele nationale de metrologie din tarile membre ale
Conventiei Metrului;
- Implementarea standardului SR EN ISO/CEI 17025 referitor la acreditarea
laboratoarelor de incercari, in laboratoarele relevante ale BRML;
- Participarea activa la cooperarea din cadrul organizatiilor
internationale si europene de metrologie: BIPM, OIML, WELMEC, EUROMET etc.
2.3 Obiective specifice in domeniul acreditarii si evaluarii conformitatii
- Promovarea activitatii de evaluare in vederea acreditarii ca fundament al
increderii in competenta laboratoarelor si organismelor de certificare si de
inspectie implicate la randul lor in testarea si respectiv evaluarea
conformitatii produselor si serviciilor;
- Consolidarea profesionala si administrativa a organismului national de
acreditare, pentru a raspunde cu competenta si promptitudine cerintelor de
evaluare atat in domeniul reglementat, cat si in cel voluntar;
- Extinderea domeniilor ce fac obiectul protocolului de recunoastere
multilaterala (MLA) cu EA si semnarea protocolului de recunoastere cu ILAC si
IAF pentru:
- acreditarea laboratoarelor de incercari/analize/etalonare;
- acreditarea organismelor de certificare a produselor;
- acreditarea organismelor de certificare a sistemelor de management
calitate/mediu;
- acreditarea organismelor de inspectie;
- Extinderea domeniilor de acreditare catre noi directii, cerute de piata;
- Consolidarea experientei autoritatilor competente si organismului
national de acreditare privind atestarea competentei si capabilitatilor tehnice
ale organismelor care solicita evaluarea in vederea desemnarii/aprobarii, in
scopul de a actiona in domeniile reglementate aflate sub incidenta Legii nr.
608/2001, privind evaluarea conformitatii produselor, cu modificarile si
completarile ulterioare;
- Participarea organismului national de acreditare in procesul de
acreditare a organismelor de certificare si inspectie a produselor ecologice;
- Cresterea constientizarii agentilor economici privind rolul acreditarii
si evaluarii conformitatii pentru imbunatatirea competitivitatii lor pe piata
si libera circulatie a marfurilor si serviciilor;
- Participarea activa a reprezentantilor organismului national de
acreditare la activitatile organizatiilor europene si internationale din
domeniu, cu precadere la EA, ILAC si IAF;
- Instruirea si furnizarea de evaluatori performanti care sa participe la
evaluarile paritare realizate la nivelul european si international;
- Dezvoltarea unui sistem informational performant, care sa asigure accesul
rapid si complet la informatiile organizatiilor europene si internationale de
profil;
- Dezvoltarea parteneriatului la nivelul infrastructurii pentru evaluarea
conformitatii;
- Alinierea agentilor economici la cerintele pietei concurentiale, prin
implementarea si certificarea sistemelor de management al calitatii si mediului
si dezvoltarea capacitatilor proprii de testare.
3. SITUATIA ACTUALA IN DOMENIUL EVALUARII CONFORMITATII
Inscrierea Romaniei pe coordonatele dezvoltarii durabile, constituita in
optiune strategica globala pentru secolul acesta prin adoptarea Agendei 21 si
acordul international exprimat in Declaratia de la Rio, urmare a Conferintei de
la Rio de Janeiro, a impus o noua maniera de gandire si actiune, doua dintre
obiectivele globale fiind:
- concertarea exigentelor dezvoltarii economice cu cele ale dezvoltarii
socio-culturale
respectiv
- crearea si consolidarea unei economii de piata functionale si
competitive.
Incheierea Acordului european, instituind o asociere intre Romania, pe de o
parte si Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta
parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993 si implicit, perspectiva
integrarii Romaniei in structurile europene a impus insusirea si adoptarea unui
set coerent de valori si practici care sa contribuie la dezvoltarea unei
economii functionale si cresterea capacitatii de a face fata presiunilor
concurentiale ce caracterizeaza piata unica europeana.
Avand in vedere angajamentele asumate, eforturile la nivel national se
focalizeaza pe actiuni ce privesc adoptarea acquis-ului comunitar, prin
transpunerea in legislatia nationala a reglementarilor europene si asigurarea
conditiilor de implementare a acestora, la nivelul cerintelor si exigentelor
comunitare.
Privitor la dezvoltarea noului cadru legislativ din domeniul liberei
circulatii a marfurilor, pentru coerenta si consecventa procesului de
armonizare legislativa a reglementarilor tehnice aplicabile produselor, cu
directivele europene ce pun in practica principiile "noii abordari"
si "abordarii globale" europene, a fost elaborata si adoptata Legea
nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor, modificata si
completata ulterior prin Ordonanta Guvernului nr. 71/2003, aprobata cu
modificari prin Legea nr. 503/2003, in baza recomandarilor expertilor
comunitari.
Pentru implementarea, in mod unitar si transparent a cerintelor prevazute
de reglementarile tehnice armonizate, cadrul legislativ orizontal a fost
intregit de o serie de acte normative subsecvente legii, care privesc in
principal procedurile ce se utilizeaza in procesul de evaluare a conformitatii
si regulile de aplicare ale marcajului de conformitate*, procedura de desemnare
a organismelor implicate in evaluarea conformitatii produselor reglementate*,
unele masuri privind supravegherea pietei* si nu in ultimul rand unele masuri
privind schimbul de informatii dintre Romania si Comunitatea Europeana in
legatura cu standardele si reglementarile tehnice nearmonizate*.
------------
* Hotararea Guvernului nr. 71/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind stabilirea procedurilor ce se utilizeaza in procesul de evaluare a
conformitatii produselor din domeniile reglementate, prevazute in Legea nr.
608/2001 privind evaluarea conformitatii si a regulilor de aplicare si
utilizare a marcajului national de conformitate CS, modificata si completata
prin Hotararea Guvernului nr. 1605/2003
* Hotararea Guvernului nr. 487/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind desemnarea si notificarea nationala a laboratoarelor de incercari
precum si a organismelor de certificare si de inspectie care realizeaza
evaluarea conformitatii produselor din domeniile reglementate prevazute in
Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor, modificata si
completata prin Hotararea Guvernului nr. 298/2004.
* Hotararea Guvernului nr. 1587/2002 privind masurile pentru organizarea si
realizarea schimbului de informatii in domeniul standardelor si reglementarilor
tehnice precum si al regulilor referitoare la serviciile societatii
informationale intre Romania, statele membre ale Uniunii Europene si Comisia
Europeana.
* Hotararii Guvernului nr. 891/2004 privind stabilirea unor masuri de
supraveghere a pietei produselor din domeniile reglementate prevazute in Legea
nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor, cu modificarile si
completarile ulterioare.
Avand in vedere experienta si practica europeana, pentru sustinerea
implementarii cerintelor obligatorii armonizate, pe de o parte, si pentru
crearea unui mediu favorabil imbunatatirii competitivitatii orientata catre
calitate ca "element de departajare functie de gradul de satisfacere a
nevoilor si asteptarilor clientilor", pe de alta parte, in Romania s-au
dezvoltat structuri specializate, responsabilizate pentru realizarea
activitatilor specifice, dupa cum urmeaza:
- Asociatia de standardizare din Romania - ASRO, in domeniul standardizarii
nationale;
- Biroul Roman pentru Metrologie Legala - BRML, in domeniul metrologiei;
- Asociatia de acreditare din Romania - RENAR, in domeniul acreditarii
laboratoarelor si organismelor de certificare si inspectie;
- laboratoarele si organismele de certificare si de inspectie acreditate,
pentru realizarea incercarilor si certificarilor.
Pentru a asigura o dezvoltare coerenta si eficienta a infrastructurii
pentru evaluarea conformitatii, prin Legea nr. 608/2001 privind evaluarea
conformitatii produselor, cu modificarile si completarile ulterioare,
Ministerul Economiei si Comertului a fost desemnat coordonator al domeniului
infrastructurii calitatii si evaluarii conformitatii. In aceasta calitate,
Ministerul Economiei si Comertului:
- elaboreaza politici si strategii;
- initiaza si promoveaza masuri legislative cu caracter orizontal si
specific;
- evalueaza si urmareste activitatea actorilor din cadrul infrastructurii
pentru evaluarea conformitatii;
- initiaza si promoveaza programe/proiecte de asistenta tehnica externa
precum si programe/proiecte care sa fie sustinute la nivel national,
si
- sustine integrarea structurilor nationale in cadrul organizatiilor
europene si internationale ce activeaza in domeniul evaluarii conformitatii.
Avand in vedere multitudinea si complexitatea aspectelor domeniului
evaluarii conformitatii, in exercitarea responsabilitatilor ce-i revin,
Ministerul Economiei si Comertului intretine atat relatii de coordonare, cat si
de colaborare cu structuri de stat si private, cu alte autoritati romane precum
si cu organizatii straine, interesate in dezvoltarea activitatilor specifice
domeniului.
Eforturile de aliniere la cerintele si practicile europene din domeniu au
fost si sunt in continuare sustinute de catre Guvernul Romaniei prin programe
atrase, de asistenta tehnica externa si programe de colaborare bilaterala cu
tarile membre ale Uniunii Europene, precum si prin dezvoltarea unor instrumente
si mecanisme de sprijin, cu finantare de la bugetul de stat, cum sunt, de
exemplu, Programul de crestere a competitivitatii produselor industriale si
programele CALIST si INFRAS din cadrul Planului National de
Cercetare-Dezvoltare si Inovare, ce constituie suport, printre altele, pentru:
- adoptarea standardelor europene ca standarde nationale;
- elaborarea de standarde de firma aliniate la cerintele si exigentele
europene;
- implementarea si certificarea sistemelor de management al calitatii si
mediului, sanatatii si sigurantei ocupationale, responsabilitate sociala si
igiena alimentara, precum si al securitatii informatiei;
- certificarea produselor;
- imbunatatirea competentei si capabilitatii tehnice a laboratoarelor de a
realiza incercari performante, inclusiv prin sustinerea achizitionarii de
dotari corespunzatoare;
- atestarea, prin acreditare, a competentei si capabilitatilor a noi
laboratoare de incercari si etalonare si a noi organisme de certificare si
inspectie.
3.1. Situatia actuala in domeniul standardizarii nationale
Activitatea de standardizare nationala este reglementata prin Ordonanta
Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare nationala in
Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 355/2002.
Principiile si regulile de baza ale activitatii de standardizare nationala,
stabilite prin lege, sunt aliniate la principiile si practicile europene din
domeniu, fapt atestat de catre expertii europeni, urmare evaluarii legislatiei
romane, aplicabila in acest domeniu.
Ca raspuns la angajamentele asumate de catre Romania prin Acordul
Organizatiei Mondiale a Comertului privind libera circulatie a marfurilor si
prin Acordul instituind o asociere intre Romania, pe de o parte, si
Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte, in
scopul eliminarii barierelor tehnice in calea comertului, aplicarea
standardului national a capatat caracter voluntar.
Organismul national de standardizare este persoana juridica de drept
privat, de utilitate publica, avand statut juridic de asociatie fara scop
patrimonial, infiintat conform Ordonantei nr. 26/2000 cu privire la asociatii
si fundatii. Aceasta structura, conform prevederilor legale, este unica la
nivel national si este recunoscuta de catre Guvernul Romaniei.
Potrivit prevederilor Hotararii Guvernului nr. 985/2004, Organismul
national de standardizare este Asociatia de standardizare din Romania - ASRO.
ASRO reprezinta un important rezultat al restructurarii activitatii de
standardizare, ce a avut loc in anul 1998 cand s-a dat un nou curs activitatii
de standardizare nationala, prin aliniere la principiile si practica europeana.
Activitatea de standardizare nationala se desfasoara in cadrul a 268
comitete tehnice, organizate pe domenii de activitate. Comitetele tehnice sunt
structuri fara personalitate juridica ale organismului national de
standardizare, structura si modul de lucru al acestora fiind stabilite conform
standardului SR 10000-3.
Activitatea comitetelor tehnice se desfasoara atat pe plan national, cat si
la nivel european si international. Comitetele nationale sunt in cea mai mare
parte organizate in sistem oglinda fata de comitetele tehnice europene si/sau
internationale.
Prin preluarea de catre ASRO, in anul 1998, a responsabilitatilor
Institutului Roman de Standardizare - IRS, in baza prevederilor Legii nr.
355/2002, ASRO reprezinta Romania in cadrul organizatiilor de standardizare
europene si internationale, dupa cum urmeaza:
- Comitetul European de Standardizare - CEN - membru afiliat din anul 1991;
- Comitetul European de Standardizare in Electrotehnica - CENELEC - membru
afiliat din anul 1991;
- Institutul de Standardizare pentru Telecomunicatii - ETSI - membru din
anul 1991;
- Organizatia Internationala de Standardizare - ISO - membru plin din anul
1950, cu o suspendare in perioada 1987 - 1990, pentru neplata cotizatiei;
- Comisia Electrotehnica Internationala - CEI - membru plin din anul 1920,
cu o suspendare in perioada 1987 - 1990, pentru neplata cotizatiei.
Fondurile necesare pentru plata cotizatiilor la aceste organizatii au fost
asigurate de la bugetul statului, prin bugetul Ministerului Economiei si
Comertului, iar cheltuielile privind participarea reprezentantilor organismului
la lucrarile acestor organizatii au fost suportate, la un nivel insuficient, de
catre ASRO, din surse proprii si atrase, in conditiile in care acestea nu au
putut fi completate cu fonduri de la buget, date fiind sumele disponibile.
In ceea ce priveste relatiile bilaterale, ASRO are incheiate acorduri de
colaborare, in domeniul standardizarii, cu:
- DIN (Deutsches Institut fur Normung) - Germania, din anul 1991)
- AFNOR (Association Francaise de Normalisation) - Franta, din anul 1993
- MSZT (Magyar Szabvanyugyi Testulet) - Ungaria, din anul 1998
Avand in vedere obligatiile si angajamentele ce decurg din documentul de
pozitie pentru capitolul de negociere "Libera circulatie a
marfurilor", activitatea de standardizare s-a focalizat pe adoptarea, cu
prioritate, a standardelor europene.
In baza Memorandumului cu tema "Strategia de adoptare a standardelor
europene in vederea indeplinirii conditiilor pentru aderarea Romaniei la
Uniunea Europeana", aprobat de catre Guvern in august 2001, la sfarsitul
anului 2003 procentul standardelor europene adoptate s-a situat la nivelul
valorii de 80,79%, standardele CEN si CENELEC fiind adoptate in proportie de
86,58% si respectiv de 84,29% . La data de 30 iunie 2004 procentul de adoptare
al standardelor CEN si CENELEC a fost de 87,19% si respectiv de 87,49% .
Data fiind perioada scurta de timp in care a trebuit sa fie atins procentul
de 80% de standarde europene adoptate ca standarde romane, avand in vedere
nivelul, dar si ritmicitatea cu care au fost disponibile fondurile bugetare
necesare prestarii acestei activitati, numarul standardelor adoptate prin
"traducere in limba romana" a fost mai redus decat cel al
standardelor adoptate prin "fila de confirmare". Concret, la
sfarsitul anului 2003 procentul standardelor adoptate prin
"traducere" a fost de 39,42%, fata de 60,58% ce reprezinta ponderea
standardelor adoptate prin "fila de confirmare".
In ceea ce priveste gradul de preluare al standardelor europene pe sectoare
de activitate, procentul de adoptare este cuprins intre aproximativ 5%
(tehnologia informatiei) si 95% (materiale metalice). Nivelul redus al
standardelor adoptate in domeniul tehnologiei informatiei se datoreaza
interesului scazut pe care utilizatorii din acest domeniu il au pentru standardele
traduse in limba romana, standardele in limba engleza putand fi utilizate cu
usurinta de catre specialistii din acest sector, fara probleme in interpretare.
Referitor la standardele europene armonizate, asociate directivelor
europene transpuse in legislatia nationala, acestea, de regula, au fost
adoptate prin traducere. Aliniat la cerintele de implementare a reglementarilor
nationale armonizate cu directivele europene (21 de directive), la sfarsitul
anului 2003, aceste standarde erau adoptate in proportie de 100% pentru
majoritatea directivelor transpuse, exceptie facand standardele aferente
directivelor din domeniul echipamentelor de protectie individuala (89,2%),
dispozitivelor medicale (95,9%), mediilor potential explozive (89,2%) si
echipamentelor sub presiune (99%). Dat fiind ritmul alert cu care se
imbogateste fondul standardelor europene armonizate la nivel european, la
finele semestrului I al anului 2004 erau neacoperite integral cu standardele
romane 57% dintre reglementarile tehnice armonizate. Gradul de adoptare al
standardelor europene armonizate pentru acestea varia intre 57,1% (ascensoare)
si 99,7% (echipamente de joasa tensiune).
Finantarea activitatii de standardizare nationala, incepand cu anul 2000 a
fost asigurata, in principal, din fonduri alocate de la bugetul statului.
Aceste fonduri au fost alocate prin programul CALIST, parte a Planului de
cercetare-dezvoltare si inovare pe perioada 1999 - 2003, aprobat prin Hotararea
Guvernului nr. 562/1999 privind aprobarea Planului national pentru
cercetare-dezvoltare si inovare, cu modificarile si completarile ulterioare,
precum si din fonduri alocate de catre ministere, acestea din urma finantand,
de regula, adoptarea standardelor europene armonizate.
In aceeasi perioada, nivelul fondurilor alocate de catre agentii economici
pentru activitatea de standardizare nationala a inregistrat valori
nesemnificative in raport cu totalul cheltuielilor realizate pentru sustinerea
acestei activitati. Astfel, in anul 2000 fondurile din aceasta sursa au fost de
175 mil. lei, in anii 2001 si 2002 sumele alocate au scazut pana la valoarea de
50 mil. lei, urmand a creste in anul 2003 la valoarea de 355 mil. lei.
De remarcat ca, pe masura ce orientarea strategica a privit adoptarea
standardelor europene, coroborat cu sursele de finantare ce au existat in
perioada luata in considerare, activitatile de elaborare a standardelor
nationale originale au inregistrat un regres simtitor. Astfel, fata de anul
1998 cand numarul standardelor romane originale si a celor internationale
aprobate a fost de 496 standarde (89 standarde originale si 407 standarde
internationale), iar a celor europene adoptate de 349 de standarde, in anul
2003 numarul standardelor romane originale si standardelor internationale
preluate a fost de 115 standarde (34 standarde originale si 81 standarde
internationale) in conditiile in care, in acelasi an, standardele romane care
au adoptat standarde europene au fost in numar de 5107 standarde.
Referitor la sursele proprii de finantare ale asociatiei, acestea sunt, in
principal, rezultat al: vanzarii de standarde, consultantei, instruirii,
certificarii si altor servicii prestate de catre asociatie. Din analiza
realizarilor din ultimii 5 ani, se constata o permanenta crestere a valorii fondurilor
proprii (3.214 mil. lei in anul 1999 fata de 13.555 mil. lei in anul 2003)
factorul determinant al acestei situatii fiind orientarea ASRO catre
necesitatile clientului, prin dezvoltarea, cu precadere incepand din 2003, a
unor pachete noi de produse.
3.1.1. Puncte tari, puncte slabe, oportunitati si riscuri in legatura cu
activitatea de standardizare nationala
Puncte tari:
- Exista o legislatie cadru ce priveste activitatea de standardizare,
aliniata la principiile si practica europeana in domeniu, evaluata si apreciata
pozitiv de catre experti ai Comisiei Europene (Legea nr. 355/2002 pentru
aprobarea cu modificari si completari a Ordonantei Guvernului nr. 39/1998
privind activitatea de standardizare nationala in Romania si Statutul-cadru al
Organismului national de standardizare aprobat prin Ordin al ministrului
industriei si resurselor (OMIR nr. 373/2002);
- Exista un organism unic responsabil pentru realizarea activitatii de
standardizare nationala, recunoscut de catre Guvernul Romaniei (Organismul
national de standardizare - ASRO);
- Exista cadru legal pentru sustinerea activitatii de standardizare din
fonduri alocate de la buget (Legea nr. 355/2002 pentru aprobarea cu modificari
si completari a Ordonantei Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de
standardizare nationala in Romania, Legea nr. 608/2001 privind evaluarea
conformitatii produselor, Hotararea Guvernului nr. 562/1999 pentru aprobarea
Planului national de cercetare-dezvoltare si inovare);
- Exista traditie in domeniul standardizarii (primele standarde s-au
adoptat in perioada 1937 - 1938 de catre Asociatia Generala a Inginerilor din
Romania - AGIR, activitatea luand amploare incepand din anul 1948 o data cu
organizarea Comisiei pentru Standardizare si apoi in 1970 prin infiintarea
Institutului Roman de Standardizare, inlocuit in 1998 de catre Asociatia de
standardizare din Romania - ASRO);
- La sfarsitul anului 2003, au fost adoptate 80% din standardele europene,
ceea ce asigura indeplinirea uneia dintre cele 9 conditii de promovare a ASRO
ca membru plin al CEN si CENELEC;
Puncte slabe:
- Nu exista un spatiu propice desfasurarii eficiente a activitatii de
standardizare si prestarii de servicii specifice (ASRO isi desfasoara
activitatea in mai multe locatii, in calitate de chirias);
- Serviciile ASRO (consultanta, instruire, diseminare informatii,
certificare) sunt dezvoltate insuficient pentru a face fata pietei
concurentiale si pentru a asigura dezvoltarea asociatiei din resurse proprii;
- Exista un numar relativ mare de standarde europene adoptate prin metoda
"fila de confirmare", abordare simpla si ieftina de adoptare, dar
care, in anumite domenii, determina o implementare deficitara;
- Agentii economici, inclusiv intreprinderile mici si mijlocii participa
insuficient la activitatea de standardizare nationala, fiind reprezentate
insuficient in cadrul Comitetelor tehnice de standardizare si nu sustin, la
nivelul interesului, finantarea activitatii de standardizare.
- Autoritatile publice, ca parti interesate in activitatea de standardizare
nationala, se implica insuficient in procesul de elaborare/adoptare al
standardelor;
- Activitatile autoritatilor cu functie de reglementare pentru
identificarea si anularea documentelor conflictuale cu standardele europene
adoptate si pentru prevenirea introducerii de bariere tehnice in calea
comertului este deficitara;
- Nefinalizarea soft-ului specializat pentru urmarirea unitara a lucrarilor
de standardizare nationala, europeana si internationala, precum si pentru
asigurarea legaturii permanente cu comitetele tehnice nationale;
- Examinarea periodica a standardelor, prevazuta in metodologiile tuturor
organismelor si organizatiilor de standardizare, nu se face in mod constant, in
vederea mentinerii in actualitate a prevederilor acestora, datorita lipsei
resurselor financiare si umane.
Oportunitati
- Dezvoltarea serviciilor ASRO, urmare a eforturilor proprii si a
asistentei acordata de experti comunitari prin Programul Phare 2000, precum si
prin acorduri bilaterale (Olanda, Germania, Franta);
- Dezvoltarea abilitatilor pentru a primi/prelucra/transmite informatii din
domeniul standardizarii, conform prevederilor Hotararii Guvernului nr.
1016/2004 (Directiva 98/34 si 98/48) prin Programul Phare 2000;
- Imbunatatirea managementului, bazat pe recomandarile formulate in cadrul
asistentei tehnice primite de catre ASRO in cadrul programului de asistenta
finantat de catre Guvernul Olandei;
- Continuarea sustinerii activitatii de standardizare nationala prin
programul CALIST.
Amenintari/Riscuri
- Riscul implementarii dificile, in special de catre intreprinderile mici
si mijlocii a standardelor adoptate prin metoda "fila de confirmare";
- Imposibilitatea atingerii, cu respectarea procedurilor europene, a
nivelului de 100% standarde europene adoptate, fara o sustinere corespunzatoare
de la bugetul statului;
- Neindeplinirea de catre ASRO a tuturor conditiilor pentru a fi acceptat
ca membru deplin al CEN si CENELEC, urmare neluarii in considerare si
nerezolvarii de catre autoritatile cu functie de reglementare a problemei
conflictualitatii dintre prevederile din actele normative emise de catre
acestea si continutul documentelor de standardizare.
3.2. Situatia actuala in domeniul metrologiei
Activitatea de metrologie din Romania este reglementata prin Ordonanta
Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, modificata si
aprobata prin Legea nr. 11/1994, cu modificarile si completarile ulterioare.
Cadrul legislativ specific activitatii de metrologie este completat de o
serie de acte normative armonizate, in mare parte, cu reglementarile europene
aplicabile. La sfarsitul anului 2003, acquis-ului comunitar specific, compus
din 25 de directive, a fost preluat prin transpunerea integrala a 24 de
directive europene si preluarea partiala a cerintelor Directivei 80/181/CEE
referitoare la unitati de masura, urmare necesitatii corelarii cu celelalte
prevederi legale nationale, in vigoare la data transpunerii.
Organul de specialitate al administratiei publice centrale, care exercita,
in numele statului, controlul metrologic legal al mijloacelor de masurare si al
masurarilor este Biroul Roman de Metrologie Legala (BRML). Acesta functioneaza
in subordonarea Ministerului Economiei si Comertului si este organizat potrivit
prevederilor Hotararii Guvernului nr. 193/2002.
Infiintat in baza Ordonantei Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de
metrologie, cu modificarile si completarile ulterioare, BRML are responsabilitati,
competente si atributii in legatura cu intreaga activitate de metrologie din
Romania. In aceasta directie, principala responsabilitate a BRML consta in
asigurarea reglementarilor metrologice, mijloacelor tehnice si actiunilor la
nivelul intregii tari, necesare pentru obtinerea credibilitatii rezultatelor
masurarilor. In sustinerea acestei responsabilitati competentele BRML privesc
in principal:
- asigurarea diseminarii unitatilor de masura si atestarea etaloanelor
nationale;
- intretinerea, perfectionarea, conservarea si utilizarea etaloanelor
nationale pe care le detine, asigurand trasabilitatea la SI;
- exercitarea controlului metrologic legal asupra masurarilor, mijloacelor
de masurare si activitatilor care au ca obiect masurarile si mijloacele de
masurare;
- evaluarea mijloacelor de masurare si certificarea conformitatii acestora
cu cerintele esentiale stabilite in reglementari tehnice.
In subordinea Biroului Roman de Metrologie Legala functioneaza Institutul
National de Metrologie (INM), organizat ca institut de cercetare-dezvoltare in
domeniul metrologiei. Acesta are ca obiect principal al activitatii asigurarea
bazei stiintifice a uniformitatii si exactitatii masurarilor in Romania. INM
detine un numar de 22 etaloane nationale si peste 50 de etaloane primare si de
referinta cu ajutorul carora, prin intermediul unor operatiuni de etalonare,
sunt diseminate unitatile de masura la toate laboratoarele din structura BRML,
precum si la laboratoarele agentilor economici.
Actuala structura organizatorica permite BRML atat indeplinirea
atributiilor care ii revin, precum si realizarea constructiei institutionale
necesara pentru implementarea reglementarilor ce transpun directivele europene
din domeniul metrologiei. Astfel, pentru implementarea Directivei Europene
90/384/CEE, referitoare la aparatele de cantarit cu functionare neautomata,
transpusa prin Hotararea Guvernului nr. 617/2003 a fost creat in cadrul BRML
organismul pentru evaluarea conformitatii aparatelor de cantarit cu functionare
neautomata, BRML - Cert, aprobat de ministrul industriilor si resurselor in
cursul anului 2002 pentru a actiona in acest domeniu reglementat. Pana in
prezent, acest organism a emis peste 400 certificate de conformitate pentru
diferite aparate de cantarit cu functionare neautomata. De asemenea, aceeasi
reglementare tehnica armonizata a impus infiintarea in cadrul BRML a Directiei
de Inspectii si Supraveghere a Pietei, specializata in supravegherea pietei
pentru aparatele de cantarit cu functionare neautomata si care asigura si
coordonarea, monitorizarea si controlul activitatilor de inspectie si
supraveghere metrologica pentru preambalate si mijloace de masurare supuse
controlului metrologic legal.
Problematica metrologiei industriale si stiintifice, atat din ratiuni de
natura economica, dar si istorica, este abordata in cadrul INM intr-un cadru
organizatoric format din 10 laboratoare de specialitate care efectueaza o gama
larga de operatiuni, de la intercomparari de etaloane de inalt nivel de
exactitate pana la lucrari de etalonari si verificari de aparatura de lucru.
Efortul depus de INM pentru conservarea calitatii etaloanelor nationale,
primare si de referinta, pentru asigurarea trasabilitatii internationale a
acestor etaloane, face ca in prezent sa fie posibila satisfacerea intr-o foarte
mare masura a cererilor economiei de etalonari, verificari si incercari.
In scopul intretinerii, perfectionarii si conservarii etaloanelor
nationale, incepand cu anul 2004, potrivit prevederilor legale, cheltuielile
privind etaloanele nationale ale BRML, precum si ale celorlalte organizatii
nominalizate prin hotarari ale Guvernului ca detinatoare de etaloane nationale,
se suporta de la bugetul de stat. In acest sens, in anul 2004, BRML a
beneficiat de suma de 10 mild. lei, alocata prin bugetul Ministerului Economiei
si Comertului.
In ceea ce priveste implicarea in activitatile organizatiilor europene si
internationale din domeniul metrologiei de remarcat este traditia pe care
Romania, reprezentata de BRML, o are in relatia cu aceste organizatii. Romania
este:
- membru cu drepturi depline al BIPM - Conventia Metrului, din anul 1883.
- membru cu drepturi depline al OIML din anul 1956
- membru asociat al WELMEC din anul 1996
- membru al EUROMET, prin INM, din anul 2004.
Sumele reprezentand cotizatiile pe care Romania le datoreaza in calitate de
membru la organizatiile internationale sunt sustinute de la bugetul de stat,
prin bugetul Ministerului Economiei si Comertului, iar cheltuielile aferente
participarii la activitatile acestor organizatii sunt suportate din fondurile
proprii ale BRML.
Sursele proprii ale BRML sunt rezultat al activitatilor pe care acesta le
presteaza, in principal din lucrari de etalonare, verificare metrologica,
incercare de mijloace de masurare, evaluare in vederea acordarii autorizatiilor
metrologice, expertizare si supraveghere metrologica.
3.2.1. Puncte tari, puncte slabe, oportunitati si riscuri in legatura cu
activitatea de metrologie
Puncte tari:
- Existenta unei legislatii metrologice compatibile cu legislatia
metrologica internationala (Prin Legea nr. 178/2003 se aduc completari si
modificari Ordonantei Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie,
aprobata si modificata prin Legea nr. 11/1994, care aliniaza legislatia
metrologica nationala la cea internationala);
- Existenta unui organism de specialitate al administratiei publice
centrale, desemnat de Guvern, responsabil cu asigurarea reglementarilor
metrologice, mijloacelor tehnice si actiunilor la nivelul intregii tari,
necesare pentru obtinerea credibilitatii rezultatelor masurarilor. Acesta este
Biroul Roman de Metrologie Legala, care este organizat si functioneaza in baza
Hotararii Guvernului nr. 193/2002;
- Recunoasterea competentei profesionale a personalului implicat in
activitatea de metrologie, la nivel national si international, experienta
istorica in metrologie;
- Existenta unei infrastructuri performante in cadrul BRML, responsabila cu
evaluarea competentei laboratoarelor de metrologie;
- Armonizarea integrala in legislatia nationala a acquis-ului comunitar din
domeniul metrologiei;
- Valoarea adaugata intrinseca pe care o are metrologia in comert,
industrie, acreditare si calitate;
- Atuul pe care il are activitatea de metrologie, in sensul ca fara aceasta
activitate nu este posibila asigurarea trasabilitatii rezultatelor masurarilor
pentru comert, industrie, acreditare si calitate.
Puncte slabe:
- Existenta unor echipamente invechite in cadrul INM;
- Insuficiente resurse pentru dezvoltare;
- Lipsa unor echipamente de incercare-verificare pentru unele mijloace de
masurare;
- Neimplementarea de catre toate laboratoarele metrologice a cerintelor
standardului SR EN ISO/CEI 17025:2001;
- Tendinta de fluctuatie a personalului, din motive salariale;
- Alocarea limitata a fondurilor de la bugetul de stat pentru activitatea
de supraveghere a pietei;
- Lipsa unui program national de metrologie, sustinut de catre Guvern;
- Lipsa suportului financiar adecvat necesitatilor pentru metrologia
stiintifica.
Oportunitati
- Posibilitatea sustinerii, prin programe internationale si asistenta
tehnica europeana, a dezvoltarii de noi tipuri de activitati, specializate, care
decurg din noile cerinte ale pietei;
- Dezvoltarea activitatii corelat cu dezvoltarea preconizata pentru
industria nationala;
- Dezvoltarea cooperarii internationale pentru instruire, raportat la
cerintele si exigentele UE;
- Dezvoltarea parteneriatului international in scopul atragerii si formarii
de specialisti tineri;
- Sustinerea dezvoltarii activitatii prin programe nationale pentru
cercetare si dezvoltare;
- Dezvoltarea colaborarii cu organizatiile internationale si regionale de
metrologie;
- Asigurarea trasabilitatii rezultatelor masurarilor;
- Dezvoltarea a noi domenii aliniate la cerintele clientilor.
Riscuri/Amenintari
- Diminuarea veniturilor institutiei, care provin din activitati specifice
metrologiei legale, ca urmare a reducerii volumului acestora, consecinta a
armonizarii legislatiei nationale cu reglementarile UE;
- Aparitia unei tendinte de migrare a tinerilor specialisti metrologi
romani catre tarile vest-europene;
- Existenta unui numar insuficient de specialisti cu inalta calificare, in
unele domenii metrologice;
- Finantarea insuficienta, de la bugetul de stat, pentru dezvoltarea si
mentinerea etaloanelor nationale;
- Realizarea activitatii de supraveghere a pietei, sub nivelul cerintelor,
in cazul neasigurarii surselor de finantare necesare;
- Lipsa unei reale intelegeri a valorii adaugate a metrologiei.
3.3. Situatia actuala in domeniul acreditarii si evaluarii conformitatii
Activitatea de acreditare din Romania este reglementata prin Ordonanta
Guvernului nr. 38/1998 privind acreditarea si infrastructura pentru evaluarea
conformitatii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 245/2002, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Activitatea de acreditare in Romania a fost pusa pe temelii noi, aliniate
la practica europeana, urmare adoptarii Ordonantei Guvernului nr. 38/1998, prin
stabilirea unor principii clare care guverneaza aceasta activitate si prin
decizia ca organismul national ce activeaza in acest domeniu sa fie un organism
unic, de drept privat, de utilitate publica, cu statut juridic de asociatie
fara scop patrimonial, infiintata conform prevederilor Ordonantei Guvernului
nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii.
Prin Ordinul ministrului industriei si comertului nr. 354/2003 Asociatia de
Acreditare din Romania - RENAR a fost recunoasterea ca organism national de
acreditare.
Principalul obiectiv al activitatii organismului national de acreditare -
RENAR consta in dezvoltarea acreditarii si conferirea increderii in competenta
tehnica, impartialitatea si integritatea organismelor si laboratoarelor
acreditate.
Ca un principiu al acreditarii, aceasta activitate se desfasoara in baza
prevederilor standardelor de referinta din seria SR EN 45000 si ISO 17000
precum si a acelora in legatura cu acestea. In acest sens, RENAR are
exclusivitate pentru acreditarea laboratoarelor de incercari, laboratoarelor de
etalonare, organismelor de certificare a produselor, organismelor de
certificare a sistemelor de management al calitatii, organismelor de
certificare a sistemelor de management al mediului, organismelor de certificare
a personalului si organismelor de inspectie.
RENAR gestioneaza marca nationala de acreditare.
In plus, fata de domeniile enuntate anterior, incepand cu anul 2003, a fost
dezvoltata capabilitatea RENAR pentru acreditarea organismelor de certificare
sisteme de management al sanatatii si sigurantei ocupationale, responsabilitate
sociala si igiena alimentara, precum si al securitatii informatiei.
In scopul realizarii sarcinilor ce-i revin, pentru asigurarea participarii
partilor interesate si specialistilor din diverse domenii de activitate la
dezvoltarea acreditarii, RENAR a dezvoltat 15 comitete tehnice, a caror implicare
are caracter consultativ.
In perioada scursa de la infiintare, activitatea RENAR a inregistrat o
crestere continua, concretizata la sfarsitul anului 2003 in acreditarea a:
- 260 laboratoare de incercari/analize
- 2 laboratoare de etalonare
- 15 organisme de certificare a sistemelor de management al calitatii
- 5 organisme de certificare a sistemelor de management de mediu
- 15 organisme de certificare a produselor
- 6 organisme de inspectie
- 2 organisme de certificare a personalului
Bazat pe prevederi legale, RENAR evalueaza competenta si capabilitatile in
vederea acreditarii, atat in domeniul reglementat, cat si in domeniul voluntar.
In legatura directa cu evaluarea conformitatii in domeniul reglementat,
RENAR are responsabilitatea evaluarii capabilitatii tehnice si competentei
laboratoarelor si organismelor ce doresc sa opereze bazat pe cerintele
prevazute in reglementarile tehnice din domeniile anexa la Legea nr. 608/2001.
Domeniile reglementate abordate de catre RENAR, pana in prezent sunt: vase
simple sub presiune si echipamente sub presiune, aparate de cantarit cu
functionare neautomata, aparate consumatoare de combustibili gazosi,
dispozitive medicale, ascensoare, jucarii, echipamente de joasa tensiune, compatibilitate
electromagnetica.
Laboratoarele si organismele acreditate de catre RENAR sunt atat entitati
distincte juridic, cat si structuri in cadrul unor unitati de stat sau private,
cu profil de productie, invatamant sau cercetare-dezvoltare. In conditiile in
care majoritatea organismelor acreditate sunt structuri cu capital privat, in
cazul laboratoarelor ponderea este detinuta de laboratoarele ce functioneaza in
cadrul altor entitati, capitalul acestora din urma fiind, la sfarsitul anului
2003, in cele mai multe cazuri, de stat.
In domeniul reglementat ponderea este detinuta de catre laboratoarele si
organismele cu capital de stat, parte a unor entitati cu traditie de evaluare
in domeniile respective.
Avand in vedere responsabilitatile pe care unele organe ale ale statului le
au in legatura cu evaluarea si autorizarea laboratoarelor si organismelor de
certificare care opereaza in domeniile lor de activitate, luand in considerare
cerintele de competenta pe care se bazeaza decizia privind acreditarea, acestea
au incheiat protocoale de parteneriat cu RENAR, deciziile lor bazandu-se pe
acreditare. Pana in prezent acreditarea este recunoscuta de catre Ministerul
Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale in legatura cu organismele
implicate in certificarea si inspectia produselor ecologice, iar Casele de
Asigurari de Sanatate au stabilit ca acreditarea este un criteriu de
departajare, in sens pozitiv, a structurilor ce doresc sa opereze in sistemul
lor.
Referitor la acreditarea laboratoarelor de etalonare desi RENAR are
incheiat un protocol de colaborare cu BRML, protocolul mentionat nu este inca
functional, ceea ce face ca acreditarea in acest domeniu sa se situeze la nivel
necorespunzator.
Pornind de la interesul pe care il au pentru imbunatatirea competitivitatii
produselor industriale, recunoscand rolul acreditarii in aceasta directie,
Camera de Comert si Industrie a Romaniei si municipiului Bucuresti, UGIR 1903 -
Uniunea Generala a Industriasilor din Romania, IRECE - Institutul Roman pentru
Educatie si Calitate Europeana si EURACHEM Romania - Asociatia Laboratoarelor
de Analize Chimice din Romania au incheiate, de asemenea, protocoale de
parteneriat cu RENAR si actioneaza impreuna cu organismul in atingerea
obiectivelor lor.
In baza prevederilor Legii nr. 355/2002 si protocoalelor incheiate,
organismul national de acreditare - RENAR reprezinta Romania in cadrul
organizatiilor europene si internationale, coordonatoare ale activitatii de
acreditare. La aceasta data RENAR este membru si activeaza in cadrul tuturor
organizatiilor reprezentative la nivel international si european, dupa cum
urmeaza:
- Cooperarea Internationala pentru Acreditarea Laboratoarelor (ILAC) -
membru fondator din anul 1996
- Forumului International de Acreditare (IAF) - membru plin din anul 2001
- Cooperarea Europeana pentru Acreditare (EA) - membru din anul 1998
In sustinerea agentilor economici ce realizeaza export, in special in
statele membre ale UE, pentru recunoasterea rezultatelor incercarilor si
certificatelor emise de laboratoarele si, respectiv, organismele acreditate in
Romania, in primul semestru al anului 2004, RENAR a semnat acordul de
recunoastere multilaterala (MLA) cu EA.
In ceea ce priveste implicarea RENAR in cadrul organizatiilor la care este
membru, se poate afirma ca acesta este o prezenta consecventa la lucrarile
comitetelor si grupurilor de lucru ale acestor organizatii, precum si la
adunarile generale ale acestor structuri.
Fondurile necesare pentru plata cotizatiilor si pentru asigurarea
participarii la intalnirile organizate de aceste structuri, pana in anul 2003
au fost asigurate din surse proprii ale organismului si surse atrase prin
programele de asistenta tehnica Phare de care RENAR a beneficiat. Incepand cu
2003 fondurile necesare pentru plata cotizatiilor au putut fi asigurate de la
bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei si Comertului.
Referitor la colaborarile bilaterale, RENAR are incheiate protocoale de
colaborare cu organismele similare din Ungaria, Turcia si Bulgaria.
Fondurile proprii ale RENAR sunt asigurate din serviciile de acreditare si
instruirile pe care organismul le presteaza.
Pentru a raspunde competent cerintelor pietei, in scopul dezvoltarii la
nivel competitiv a activitatilor de testare si evaluare prin certificare, de
evidentiat este initiativa privata, de asociere a structurilor acreditate. In
acest sens s-au creat asociatii ale laboratoarelor (ex. EUROLAB-Romania, ROLAB)
precum si a organismelor de certificare (ex. COCER). Obiectivele activitatii
acestora privesc in principal:
- intarirea capacitatii infrastructurii din Romania in domeniile in care
acestea actioneaza prin armonizarea practicilor proprii cu practicile europene;
- promovarea si apararea intereselor membrilor, crearea unui climat de
competenta profesionala, recunoastere reciproca si concurenta loiala;
- realizarea unui cadru adecvat pentru schimbul de informatii, cunostinte
si experienta in domeniile specifice;
- promovarea calitatii produselor, protectiei vietii, a sanatatii si a
mediului, securitatii persoanelor fizice si apararea intereselor
consumatorilor.
In ceea ce priveste reprezentarea si participarea laboratoarelor si
organismelor acreditate in cadrul structurilor europene si internationale,
situatia reflecta o atitudine pasiva a majoritatii acestora. Societatea Romana
pentru Asigurarea Calitatii - SRAC este primul organism de certificare activ in
aceasta directie, fiind partener al Retelei Internationale de Certificare -
IQNet, membru al organizatiei europene eurocer-building si membru al EOTC.
Referitor la structurile cu caracter asociativ, de regula acestea prin
obiectivele declarate urmaresc obtinerea si, dupa caz, mentinerea calitatii de
membru al organizatiilor europene de profil. Astfel, COCER este membru al
Federatiei Europene a Asociatiilor Organismelor de Certificare, iar
EUROLAB-Romania si ROLAB tintesc in aceeasi masura sa devina membri ai EUROLAB.
3.3.1. Puncte tari, slabe, oportunitati si riscuri privind acreditarea si
evaluarea conformitatii
Puncte tari
- Existenta unui organism national de creditare - RENAR, recunoscut in baza
Legii nr. 245/2002 si OMIR nr. 354/2003, avand o implicare activa in domeniile
reglementate;
- Organismul national de acreditare participa activ in toate organizatiile
internationale de profil (ILAC/IAF/EA);
- Organismul national de acreditare este semnatar al MLA cu EA pentru
domeniile laboratoare de incercari, organisme de certificare produs si sisteme
de management al calitatii;
- Posibilitatea extinderii pietei de acreditare;
- Tendinta de asociere a structurilor acreditate, in scopul dezvoltarii
activitatilor aliniat la practicile europene, crearea unui climat de competenta
profesionala, recunoastere reciproca si concurenta loiala;
Puncte slabe
- Organismul national de acreditare nu este inca semnatar al MLA-EA pentru
toate domeniile in care activeaza;
- Organismul national de acreditare are abilitati de comunicare scazute;
- Insuficient personal propriu si colaborator al organismului de acreditare
pentru satisfacerea solicitarilor de acreditare;
- Pozitia de monopol conferita de unele autoritati unor organisme de
certificare;
- Lipsa, la nivelul organismelor de certificare acreditate, a unei politici
de recunoastere a rezultatelor evaluarilor realizate de catre alte organisme
acreditate;
- Implicare insuficienta a laboratoarelor si organismelor acreditate la
activitatile de standardizare nationala.
Oportunitati
- Dezvoltarea unor noi domenii de acreditare (organisme de certificare
sisteme de management a securitatii informatiei, sisteme de management a
securitatii fortei de munca, managementul padurilor);
- Semnarea de catre organismul national de acreditare a acordurilor de
recunoastere multilaterala cu EA si ILAC/IAF pentru toate domeniile de
acreditare, baza a recunoasterii internationale a rezultatelor testarilor si
certificatelor emise in Romania si oportunitate de extindere a activitatilor pe
piete externe;
- Participarea laboratoarelor si organismelor acreditate la activitatile
organizatiilor europene si internationale ce functioneaza in domeniile lor;
- Semnarea Acordului la Protocolul pentru Evaluarea Conformitatii si
Acceptarea Produselor Industriale - PECA, oportunitate pentru notificarea la
U.E. a laboratoarelor si organismelor de certificare si de inspectie romanesti
desemnate.
Riscuri/Amenintari
- Insuficient sprijin financiar din partea Guvernului pentru sustinerea
reprezentarii organismului national de acreditare in cadrul structurilor
europene si internationale;
- Indisciplina unor organisme de certificare din Romania, existenta unor
conflicte de interese, cu repercusiuni la nivelul credibilitatii organismului
national de acreditare;
- Valoare adaugata scazuta a certificarilor pe care unele organisme de
certificare le ofera industriei;
- Implicarea scazuta a industriei in dezvoltarea cerintelor pentru
acreditare si evaluarea conformitatii;
- Tendinta unor autoritati de a dezvolta structuri paralele de acreditare;
- Promovarea evaluarilor paralele, cu costuri nejustificate la nivelul
operatorilor economici
4. DIRECTII STRATEGICE ALTERNATIVE, SUSTINUTE DE AVANTAJE/DEZAVANTAJE SI
COSTURI
4.1. Directii strategice privind standardizarea
Luand in considerare modalitatile in care este apreciata si abordata
standardizarea la nivel european si international, stadiul dezvoltarii si
perceperii activitatii de standardizare la nivel national, se identifica patru
directii strategice. Acestea sunt dupa cum urmeaza:
- cresterea relevantei standardelor romane pe piata
- promovarea ASRO ca membru cu drepturi depline al CEN si CENELEC
- imbunatatirea eficientei procesului de comunicare in legatura cu
activitatea de standardizare la nivel national si international precum si a
celui de furnizare de informatii relevante partilor interesate
- dezvoltarea activitatilor de instruire
I. Cresterea relevantei standardelor romane pe piata
Abilitatea organismului national de standardizare de a intelege si de a
servi necesitatilor pietei si de a asigura participarea factorilor interesati
in cadrul procesului de standardizare reprezinta doi factori decisivi care
influenteaza in mod direct relevanta pe piata a standardului roman.
Intre cele doua aspecte exista o legatura si un suport reciproc, in sensul
ca participarea la activitatea de standardizare a factorilor interesati
determina o intelegere mai buna a necesitatilor pietei care, in replica,
determina imbunatatirea nivelului de implementare a standardelor de catre
agentii economici.
In acest sens se impun:
- intensificarea eforturilor de imbunatatire a sistemului organizational de
reprezentare a partilor interesate, la un nivel care sa asigure o oglindire
reala a necesitatilor pietei, atat sub aspect tehnic cat si al asteptarilor
clientilor, respectiv al consumatorilor.
- implicarea consumatorilor si intreprinderilor mici si mijlocii prin
intermediul unor parteneriate intre cei cu interese comune
- intensificarea actiunilor de constientizare al producatorilor si
consumatorilor privind beneficiile participarii la activitatea de
standardizare, care trebuie privita ca o oportunitate de anticipare a tendintei
de dezvoltare si de orientare strategica a activitatii firmelor romanesti.
Dat fiind ca activitatea propriu-zisa de standardizare este atributul
comitetelor tehnice, eficienta activitatii de standardizare este influentata in
mod direct de modul in care este organizata activitatea in cadrul acestor comitete.
Managementul corespunzator al acestor structuri, nivelul de pregatire al
membrilor comitetelor tehnice, procedurile in baza carora isi desfasoara
echipele activitatea sunt elemente definitorii pentru o activitate ce se
doreste a fi competenta si optimizata din punct de vedere al utilizarii
resurselor.
Din aceste motive este de dorit ca la nivelul organismului de standardizare
sa se realizeze:
- evaluare a activitatii acestor comitete pentru identificarea punctelor
tari si slabe, in scopul eliminarii/prevenirii disfunctionalitatilor;
- Instruirea initiala si periodica a membrilor comitetelor tehnice trebuie
sa devina o cerinta pentru acceptarea si respectiv mentinerea calitatii de
participant, persoana fizica, la elaborarea de standarde nationale;
- Operatorii economici trebuie sa acorde importanta selectarii persoanelor
desemnate sa-i reprezinte, acestia trebuind sa aiba capacitatea si
capabilitatea de a reprezenta interese de grup precum si abilitatea de a lucra
in echipa;
- Aceste cerinte trebuie extinse, intarite si adaptate corespunzator in
conditiile in care exista interes, deci se impune participarea in cadrul
comitetelor/grupelor de lucru ale organizatiilor europene si internationale de
standardizare.
Avand in vedere principalul atribut declarat al standardului, in mod
deosebit al celui european si international, de a elimina barierele tehnice si
de a facilita comertul la nivel regional si international, interesul de a
participa activ la elaborarea acestor instrumente trebuie manifestat si
sustinut prin:
- Prioritizarea si stabilirea domeniilor de interes prin colaborarea
autoritatilor responsabile pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare pe
domenii, cu operatorii economici interesati in aplicarea acestor strategii
precum si cu organismul national de standardizare;
- Implicarea agentilor economici, asociatiilor profesionale si patronatelor
alaturi de autoritati si organismul de standardizare pentru identificarea si
asigurarea resurselor umane si financiare pentru atingerea acestui obiectiv.
Prin Strategia de adoptare a standardelor europene in vederea indeplinirii
conditiilor pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, aprobata de catre
Guvern in 2001, activitatea de adoptare a standardelor europene a fost
sustinuta din fonduri alocate de la buget. Aceasta adoptare, avand in vedere
fondurile alocate si capacitatea de adoptare, s-a realizat prin doua metode,
respectiv prin traducere si "fila de confirmare", cea din urma
presupunand adoptarea standardelor in limba engleza.
Dat fiind ca standardul de regula reprezinta referential pentru realizarea
produselor, pentru a avea un instrument utilizabil pe scara larga, inclusiv de
catre intreprinderile mici si mijlocii si consumatori si pentru a evita
situatiile de interpretare eronata a cerintelor standardizate, pentru etapa
urmatoare se impune a se actiona in sensul dezvoltarii unei campanii de
crestere a constientizarii operatorilor economici privind beneficiile
utilizarii standardelor in limba romana si riscurile la care sunt expusi
acestia atunci cand implementeaza standarde puse la dispozitie intr-o limba
straina.
Bazat pe optiunile agentilor economici se va elabora un program de
traducere a standardelor romane adoptate prin fila de confirmare, program ce va
fi sustinut de catre partile interesate in implementare. Si de aceasta data se
apreciaza ca asociatiile profesionale si patronatele, ca structuri ce
reprezinta interese de grup, trebuie sa se implice activ in prioritizarea
standardelor de tradus si sustinerea financiara a acestei activitati.
Modalitatea de implementare a acestui demers este poate fi "contractul
direct" cu organismul national de standardizare.
In conditiile in care pentru anumite domenii nu exista astfel de structuri,
dat fiind interesul comun privind implementarea corecta a standardelor, pentru
diminuarea efortului financiar la nivel de agent economic, se recomanda sa se
incheie parteneriate intre cei interesati, in scopul asigurarii fondurilor
necesare.
Elaborarea de standarde romane originale, cu respectarea regulilor de
procedura impuse in relatia cu organizatiile europene si internationale de
standardizare, trebuie urmarita in functie de necesitatile economiei nationale.
II. Promovarea ASRO ca membru cu drepturi depline al CEN si CENELEC
In conditiile accelerarii dezvoltarii economice, capacitatea standardizarii
europene de a facilita schimburile si accesul pe piete, de a imbunatati
calitatea si securitatea produselor si serviciilor si de a disemina cunostinte,
tehnologii si practici, au facut ca standardele sa reprezinte si elemente
importante in cadrul procesului de largire a Comunitatii.
Adoptarea si implementarea standardelor europene in tarile candidate este
una din conditiile unei participari totale in Piata Unica. De aceea este
important pentru companiile din tarile candidate sa fie constiente de
standardizarea europeana si sa foloseasca efectiv standardele.
Standardele europene joaca un rol important in crearea unei Piete Unice
printr-o serie de acte normative comasate in directivele Noii Abordari. Aceasta
legislatie europeana stabileste necesitatile esentiale pe care produsele
trebuie sa le indeplineasca pentru a putea fi vandute in intreaga Uniune
Europeana. Directivele noii abordari sunt deosebite pentru ca nu contin detalii
tehnice ci numai cerinte de siguranta generala. De aceea, producatorii trebuie
sa traduca aceste exigente generale "esentiale" transformandu-le in
solutii tehnice. Una dintre cele mai eficiente cai prin care producatorii pot
face acest lucru este sa foloseasca standarde europene armonizate care ofera
prezumtia de conformitate cu cerintele directivei pentru care au fost
elaborate.
Standardele europene reprezinta o modalitate puternica de a creste
competitivitatea companiilor din Uniunea Europeana. Ele ajuta la protejarea
sanatatii, sigurantei si mediului pentru cetatenii Europei. Standardele ofera
solutii tehnice pentru rezolvarea problemelor si faciliteaza comertul si
cooperarea din Comunitatea Europeana. Ele ajuta la transferarea si distribuirea
tehnologiei in beneficiul tuturor. Mai concret, standardele pot imbunatati
eficienta unor importante politici Comunitare in ceea ce priveste bunastarea,
protectia mediului, comertul sau piata unica.
Standardizarea trebuie privita ca un instrument strategic care ajuta
firmele in a obtine acces pe piete si a obtine economii de scala.
In acest sens adoptarea standardelor europene, ca standarde romane, trebuie
sa reprezinte, in continuare, o prioritate pentru organismul national de standardizare,
implementarea acestora de catre agentii economici romani putand contribui
semnificativ la facilitarea accesului produselor romanesti pe piata unica.
Participarea efectiva, printr-o prezenta activa ce sustine interesul
national in cadrul comitetelor tehnice ale organizatiilor europene, si
influentarea prin vot a procesului de luare a deciziei privind standardele
europene, se poate realiza numai in conditiile obtinerii calitatii de membru
plin al organizatiilor europene, respectiv ale CEN si CENELEC.
Organismul national de standardizare pentru a putea solicita organismelor
europene sa fie promovat ca membru cu drepturi depline el trebuie sa dovedeasca
ca respecta si raspunde celor 9 conditii pentru acceptare.
In conditiile:
- existentei Acordului european, instituind o asociere intre Romania, pe de
o parte si Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta
parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993,
- promovarii unui cadru legal armonizat cu practica europeana in domeniul
standardizarii,
- existentei unei infrastructuri operationale de telecomunicatii si
tehnologie a informatiei, care permite organismului national de standardizare
sa raspunda eficient la volumul mare de date si documente in sistemul CEN-CENELEC,
- recunoasterii oficiale a organismului national de standardizare pentru
domeniile de competenta CEN si CENELEC,
- sustinerii financiare, de la bugetul statului, a organismului national de
standardizare pentru plata cotizatiei de membru,
ASRO trebuie sa aiba:
- posibilitatea de exprimare a unui punct de vedere national asupra
problemelor tehnice precum si asupra celor formale (vot, ancheta, ...). In
acest sens organismul national de standardizare trebuie sa efectueze peste 2000
de operatiuni formale pe an, care cer in mod evident mijloace, competenta si
specializare la nivel national si in plus participare, prin experti, la
comitetele tehnice care prezinta interes pentru economia nationala;
- sustinere din partea operatorilor economici. Dat fiind interesul general
la nivel de sector economic precum si costurile pe care le presupune
participarea la comitetele tehnice/subcomitete/grupe de lucru, se impune
implicarea directa a asociatiilor profesionale si patronatelor, precum si a firmelor
ce pot incheia parteneriate in acest sens;
- asigurate fondurile necesare pentru derularea anchetei publice in
legatura cu proiectele de standarde europene, pentru participare la adunarile
generale ale CEN si CENELEC precum si pentru participare la activitatea tehnica
de elaborare si finalizare a standardelor europene. Acest lucru se poate
realiza prin programe anuale aprobate de catre Guvern, la propunerea
Ministerului Economiei si Comertului si respectiv din fonduri ale Ministerului
Economiei si Comertului sau ale altor ministere interesate.
- capacitatea de a se ocupa eficient si continuu de toate aceste probleme,
precum si pentru a asigura o participare consecventa si activa la comitetele
tehnice/subcomitetele/grupurile de lucru ale organizatiilor la care este
afiliat, prioritizat functie de interesul national.
Referitor la participarea ASRO la activitatile CEN-CENELEC, este necesar sa
se asigure implementarea standardelor europene, activitate ce consta, conform
conceptului european, in:
- adoptarea obligatorie ca standarde nationale a tuturor standardelor
europene la maximum 6 luni de la ratificarea lor,
- anularea standardelor nationale conflictuale cu standardele europene, la
termenele stabilite de fiecare standard european in parte,
- anularea acelor prevederi ale reglementarilor tehnice ce sunt
conflictuale cu standardele si preintampinarea promovarii unor asemenea norme.
Pentru realizarea cerintelor, avand in vedere tinta privind promovarea
organismului national de standardizare ca membru deplin al CEN si CENELEC in
anul 2005, ceea ce presupune indeplinirea conditiilor si formularea cererii in
anul 2004, organismul national de standardizare, in baza prevederilor Legii nr.
355/2002, va trebui sa beneficieze de sprijin din partea ministerelor, care
trebuie:
- sa-si analizeze prioritatile si metodele de adoptare a standardelor,
corespunzator domeniilor lor de competenta si
- sa sustina corespunzator, pe baza contractuala, finantarea activitatii de
adoptare a standardelor europene, inclusiv a celor armonizate conform
prevederilor legislatiei in vigoare
- sa asigure eliminarea prevederilor legale conflictuale cu standardele si
sa previna promovarea, pe viitor, a unor asemenea cerinte.
III. Imbunatatirea eficientei procesului de comunicare in legatura cu
activitatea de standardizare la nivel national si international precum si a
celui de furnizare de informatii relevante partilor interesate
Diseminarea informatiilor in legatura cu standardele nationale reprezinta
nu numai o cerinta la nivel national in sprijinul activitatii agentilor
economici utilizatori, dar si o obligatie ce decurge din calitatea de membru al
Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC) si de membru al Uniunii Europene, in
scopul eliminarii si prevenirii introducerii de bariere in calea comertului.
In sensul raspunderii la obligatiile pe care Romania le are ca membru al
OMC si ca tara candidata la statutul de stat membru al Uniunii Europene,
organismul national de standardizare trebuie sa definitiveze structura
organizatorica a Centrului pentru schimb de informatii, ca punct de contact cu
organizatiile de standardizare si structurile europene si internationale.
In conditiile in care procedura privind schimbul de informatii in relatia cu
structurile Uniunii Europene sunt stabilite prin hotarare a Guvernului,
organismul national de standardizare trebuie sa-si elaboreze proceduri interne
care sa asigure preluarea/prelucrarea/transmiterea informatiilor in termenele
si in forma solicitata. Procedurile interne ale organismului trebuie sa ia in
considerare termenele de asteptare a opiniilor in legatura cu documentele
notificate, in asa fel incat procedura internationala respectiv europeana sa
fie pe deplin respectata. In aceeasi directie, instruirea initiala si periodica
a personalului, monitorizarea activitatii acestuia trebuie sa fie in aceeasi
masura un obiectiv al anului 2004 si in continuare.
Furnizarea de informatii trebuie sa reprezinte o activitate benefica atat
pentru organismul national de standardizare cat si pentru beneficiarii acestor
informatii. Fondurile obtinute de organism din transmiterea informatiilor
specifice activitatii sale trebuie sa constituie un aport substantial la
bugetul organismului.
Baza de date a organismului de standardizare trebuie in permanenta
actualizata si imbogatita. Un suport in acest sens pot fi parteneriatele pe
care organismul national de standardizare este recomandabil sa le incheie cu
organisme similare din alte tari, in scopul informarii reciproce privind
activitatea de standardizare si punerea la dispozitie a standardelor de
interes. Modalitatea de accesare a bazei de date trebuie sa fie eficienta, atat
prin continut cat si ca timp de reactie. Din aceste considerente se recomanda
utilizarea informatiei computerizate, cu acces conditionat.
Pentru a raspunde, prin informatiile furnizate, asteptarilor clientilor,
diversificarea pachetelor de produse oferite de catre organismul national de
standardizare trebuie imbunatatita. Realizarea de sondaje ale pietei pentru
identificarea necesitatilor clientilor trebuie sa reprezinte o activitate
periodica ca si monitorizarea eficientei serviciilor si materialelor
informative furnizate, dat fiind ca informatiile obtinute sunt date de intrare
si orientare strategica pentru dezvoltarea activitatii departamentului de
vanzari.
Conform cerintelor politicii CEN si CENELEC si nu numai, privind
copyright-ul si drepturile de exploatare a informatiilor standardizate se
impune ca organismul national de standardizare impreuna cu ORDA - Oficiul de
Stat pentru Drepturile de autor sa clarifice in ce masura drepturile de
proprietate intelectuala prevazute de legislatia nationala sunt aplicabile si
in cazul standardelor.
IV. Dezvoltarea activitatilor de instruire
Avand in vedere ca standardele atunci cand sunt utilizate in domeniul
reglementat confera prezumtia de conformitate cu cerintele esentiale, luand in
considerare interesul pe care unii producatori il manifesta pentru elaborarea
propriilor standarde "de firma", ca referentiale pentru certificarea
voluntara, organismul national de standardizare trebuie sa se implice mai mult
in instruirea persoanelor ce elaboreaza/utilizeaza standarde, sa asigure
consultanta de specialitate si sa dezvolte scheme de instruire care sa se
adreseze factorilor interesati.
4.2. Directii strategice privind metrologia
Metrologia ca stiinta si practica a masurarii, joaca un rol cheie in
realizarea calitatii bunurilor si a proceselor, in promovarea stiintei si
tehnologiei avansate, in proiectarea si fabricarea eficienta a produselor care
sa corespunda cerintelor clientilor si in depistarea si eliminarea
neconformitatilor.
Metrologia ofera suport fundamental pentru incercari in domeniul sanatatii
si securitatii, monitorizarea mediului si ofera baza pentru un comert corect in
conditiile unei piete globalizate.
Rezulta ca, recunoasterea internationala a capabilitatii tehnice in
domeniul metrologiei constituie un punct de baza pentru economia nationala, in
scopul ridicarii barierelor in cadrul comertului.
Luand in considerare modalitatile in care este apreciata si abordata
activitatea de metrologie la nivel european si international, stadiul
dezvoltarii acesteia la nivel national, ilustrat prin prezentarea punctelor tari
si slabe precum si oportunitatilor, dar si riscurilor, bazat pe elemente
strategice, se identifica urmatoarele strategii:
- intarirea capacitatii de a asigura trasabilitatea rezultatelor
masurarilor si a valorilor etaloanelor din Romania la valorile etaloanelor
nationale si internationale, in concordanta cu nevoile tarii;
- armonizarea, in continuare, a reglementarilor nationale cu cele europene,
implementarea practicilor din tarile Uniunii Europene din domeniu;
- oferirea de oportunitati mediului de afaceri din Romania pentru a-si
imbunatati competenta la nivel international, pe baza performantei tehnice.
I. Intarirea capacitatii de a asigura trasabilitatea rezultatelor
masurarilor si a valorilor etaloanelor din Romania la valorile etaloanelor
nationale si internationale, in concordanta cu nevoile tarii
Tendintele economice actuale sunt reprezentate la nivel mondial de
globalizarea accentuata a pietei si a activitatilor economice, iar la nivel
european de consolidarea Pietei interne a UE si de integrarea tarilor candidate
la aderare.
Rezolutiile "Trasabilitatea universala a etaloanelor" si
"Necesitatea cercetarii metrologice pe termen lung" ale celei de-a
20-a Conferinte Generale de Masuri si Greutati (CGPM), forul suprem al Conventiei
Metrului, se inscriu in eforturile comune ale sistemelor nationale de
metrologie, inclusiv ale celui romanesc, de rezolvare a problemelor generate de
tendintele mentionate.
Pentru inscrierea in evolutia economica actuala internationala si regionala,
este necesar ca metrologia din Romania sa ia in considerare nevoia tot mai
stringenta de asigurare a trasabilitatii masurarilor, la diferite nivele de
exactitate, atat in economie cat si in alte domenii care vizeaza calitatea
vietii, pe fondul cresterii continue a cererilor de masurari corecte si
eficiente din aceste domenii.
Un factor important in extinderea si intarirea increderii internationale
care exista deja in masurari si in uniformizarea acestora, ii reprezinta
demonstrarea echivalentei etaloanelor de masurare nationale, in conditiile
dezvoltarii si perfectionarii continue a etaloanelor internationale.
Stabilirea gradului de echivalenta al etaloanelor nationale constituie unul
din obiectivele principale ale Acordului de recunoastere reciproca (MRA),
elaborat de catre Comitetul International de Masuri si Greutati (CIPM), in
scopul recunoasterii reciproce a etaloanelor de masurare nationale si a
certificatelor de etalonare si de masurare eliberate de institutele nationale
de metrologie.
Aceasta implica pentru institutele nationale de metrologie participarea la
compararile cheie si un sistem operational al calitatii.
Tinand cont de aceste aspecte, intarirea capacitatii de asigurare a
trasabilitatii rezultatelor masurarilor si a valorilor etaloanelor din Romania
la valorile etaloanelor nationale si internationale presupune:
- mentinerea si dezvoltarea etaloanelor nationale:
- stabilirea etaloanelor nationale in concordanta cu strategia de
dezvoltare a tarii si mentinerea si dezvoltarea acestora la un nivel acceptat
pe plan international;
- mentinerea permanenta a nivelului metrologic si tehnico-stiintific al
etaloanelor nationale si imbunatatirea performantelor lor in raport cu
referinte internationale, in particular in cadrul structurilor EUROMET;
- actualizarea metodelor de etalonare si a metodologiei de determinare si
exprimare a incertitudinii de masurare;
- asigurarea trasabilitatii etaloanelor nationale prin participarea activa,
periodica, la compararile cheie in cadrul acordului CIPM-MRA si la alte
comparari internationale;
- emiterea si sustinerea declaratiilor privind capabilitatile de etalonare
si masurare (CMCs) in baza rezultatelor obtinute in cadrul compararilor
internationale, in scopul castigarii credibilitatii la nivel international;
- continuarea acreditarii laboratoarelor BRML-INM;
- sustinerea activitatilor de mentinere si dezvoltare a etaloanelor
nationale din fonduri alocate de la bugetul de stat;
- diseminarea unitatilor de masura la etaloanele de referinta si la
mijloacele de masurare folosite in economia nationala si mentinerea
corespunzatoare a trasabilitatii prin:
- realizarea de comparari interlaboratoare, nationale si
internationale;
- mentinerea nivelului metrologic al etaloanelor de referinta si
imbunatatirea performantelor acestora;
- implementarea cerintelor standardului SR EN ISO/CEI 17025, in cadrul
laboratoarelor de metrologie;
- asigurarea unui nivel profesional corespunzator al personalului implicat
in activitati cu profil metrologic, prin organizarea de seminarii, cursuri de
perfectionate, mese rotunde;
- asigurarea unei baze informationale cu profil metrologic si a unei
infrastructuri corespunzatoare.
II. Armonizarea, in continuare, a reglementarilor nationale cu cele
europene, implementarea practicilor din tarile Uniunii Europene din domeniu
Armonizarea reglementarilor nationale cu cele europene reprezinta o
conditie esentiala pentru eliminarea barierelor in calea liberei circulatii a
produselor si serviciilor.
O prioritate in acest sens trebuie acordata armonizarii in domeniul
mijloacelor de masurare, si alinierii la cerintele esentiale si de evaluare a
conformitatii pentru mijloacele de masurare ce pot fi supuse controlului metrologic
legal in cadrul Uniunii Europene.
In acest sens, se impune:
- transpunerea ca reglementare nationala a Directivei 2004/22/EC cu privire
la mijloacele de masurare (MID) si asigurarea conditiilor de implementare prin
dezvoltarea structurilor institutionale privind evaluarea conformitatii si
supravegherea pietei in domeniu;
- mediatizarea si constientizarea importantei aplicarii si respectarii
cerintelor reglementarilor europene din domeniul metrologiei;
- intarirea capacitatii organismului de supraveghere a pietei prin:
- intarirea continua a managementului si dezvoltarea procedurilor
specifice;
- alocarea de resurse de la bugetul statului pentru activitatile de
supraveghere.
III. Oferirea de oportunitati mediului de afaceri din Romania pentru a-si
imbunatati competenta la nivel international, pe baza performantei tehnice
Metrologia are o influenta majora in cadrul economiei, facilitand comertul
intern si extern si determinand cresterea calitatii produselor si serviciilor.
Acestea se realizeaza prin asigurarea uniformitatii si corectitudinii
masurarilor care intervin in economie, in raport cu referinte nationale si
internationale.
Eliminarea barierelor in calea liberei circulatii a produselor si
serviciilor presupune implicit realizarea unei trasabilitati recunoscute la
nivel international si obtinerea de rezultate comparabile ale etalonarilor,
masurarilor si incercarilor.
In acest sens, competenta tehnica la nivel international a mediului de
afaceri din Romania, poate fi influentata si imbunatatita prin:
- obtinerea recunoasterii CIPM-MRA pentru capabilitatile BRML-INM si
extinderea acestora la un nivel corespunzator obiectivelor strategice ale
Romaniei;
- promovarea BRML-INM ca membru plin in cadrul EUROMET si participarea
activa la comparari interlaboratoare in acest cadru;
- coordonarea cercetarii in domeniul metrologiei stiintifice si aplicate in
industrie:
- lansarea de programe de cercetare-dezvoltare in domeniul metrologiei
stiintifice si aplicate in industrie, finantate din fonduri bugetare;
- participarea la programe de cercetare-dezvoltare finantate din
fonduri bugetare alocate pe baza de contracte.
4.3. Directii strategice in domeniul acreditarii si evaluarii conformitatii
In contextul in care mecanismele pietelor se bazeaza, din ce in ce mai
mult, pe recunoasterea reciproca a rezultatelor incercarilor si certificarilor,
activitatilor de acreditare si evaluare a conformitatii si implicit
structurilor responsabilizate pentru realizarea acestor activitati, le revin
responsabilitati majore. Luand in considerare practica europeana si
internationala si cerintele pietei din domeniul voluntar cat si reglementat,
fara a minimiza necesitatea dezvoltarii unei culturi pentru calitate in
Romania, in domeniul acreditarii si evaluarii conformitatii se evidentiaza 4
directii strategice de dezvoltare:
- intarirea structurilor de acreditare si de evaluare a conformitatii
- dezvoltarea a noi domenii de acreditare corespunzator cerintelor pietei
- dezvoltarea cooperarii si parteneriatului la nivel national, regional si
international
- implicarea organismului national de acreditare si a organismelor
acreditate in dezvoltarea unei culturi a calitatii in Romania
I. Intarirea structurilor de acreditare si de evaluare a conformitatii
Avand in vedere flexibilitatea ce trebuie sa caracterizeze domeniul
acreditarii si evaluarii conformitatii urmare diversitatii modalitatilor prin
care se poate raspunde cerintelor enuntate in referentiale, precum si numarului
si frecventei crescute cu care documentele de referinta folosite in domeniu
sunt revizuite, unul dintre principiile ce trebuie sa guverneze aceste
activitati trebuie sa priveasca "imbunatatirea continua".
In acest sens, in primul rand, la nivelul RENAR, se impune perfectionarea
intregului sistem de management, bazat pe un sistem al managementului
calitatii, in concordanta cu prevederile standardului ISO 9001:2001 si setul de
KPI-uri elaborat de catre EA.
Noutatea cu care se confrunta permanent activitatea de acreditare, nevoia
de a avea solutii performante si credibile pentru situatiile nou aparute,
neanticipate, a determinat in repetate randuri organismul national de
acreditare sa actioneze in sensul de a gasi rezolvari rapide, dar nu
intotdeauna fiabile. Orientat catre studiul tendintelor de dezvoltare
economica, corelat cu practicile si orientarile europene si internationale ale
domeniului, crearea unui microsector de cercetare-dezvoltare in cadrul RENAR
reprezinta o solutie pentru imbunatatirea permanenta a activitatii si cresterea
capabilitatii organismului national de acreditare de a veni in intampinarea
asteptarilor clientilor sai. De asemenea, bazat pe o experienta din ce in ce
mai bogata, aportul si interventia RENAR in cadrul structurilor de acreditare
internationale si europene, precum si in cadrul structurilor de standardizare
ar deveni mult mai eficienta, in unele cazuri chiar novatoare. Dat fiind ca
activitatea de cercetare presupune aptitudini cat si pregatire de baza
corespunzatoare, experienta acumulata la nivel RENAR trebuie fructificata si
orientata spre formarea de noi experti, atrasi din randul tinerilor.
Cresterea satisfactiei clientilor trebuie sa fie un obiectiv major si
permanent al oricarei structuri ce activeaza in domeniul evaluarii
conformitatii precum si al oricarui angajat care isi desfasoara activitatea in
acest domeniu. In acest sens un aport substantial il are imbunatatirea
profilului evaluatorilor/auditorilor/expertilor tehnici, in special prin
dezvoltarea abilitatilor acestora de comunicare, de transmitere a informatiei
de la si catre clienti.
O contributie pozitiva, la imbunatatirea performantelor si imaginii RENAR
si a organizatiilor acreditate de catre acesta, o poate avea implementarea
cerintei de instruire, perfectionare si certificare a evaluatorilor,
colaboratorilor si a auditorilor utilizati, raportat la cerintele noilor
standarde ISO 19011, ISO 17011 si ISO 17024 si instituirea unui sistem de
evaluare permanenta a acestora.
Tendinta de mondializare a pietei fiind evidenta, se impune, pe cale de
consecinta, a se actiona cu prioritate si pentru dezvoltarea abilitatilor si
posibilitatilor tehnice de comunicare. In domeniul reglementat bazat pe
principiile noii abordari se regaseste frecvent cerinta privind realizarea
schimbului de informatii. Uneori aceste informatii au caracter confidential,
iar intervalul de timp in care trebuie sa se transmita informatia este limitat.
Pentru a raspunde la aceasta cerinta, la nivel national, este necesar a se
actiona pentru operationalizarea unui sistem optimizat de comunicatie
electronica intre RENAR si entitatile acreditate de acesta, pe de o parte, si
intre aceleasi structuri si autoritatile competente, pe de alta parte. Pornind
de la calitatea si cantitatea informatiilor ce trebuie sa faca obiectul
comunicarii, dezvoltarea unui soft corespunzator, urmata de o instruire
specializata, se impune a fi sustinuta.
Avand in vedere evolutia rapida a tehnicii, care se reflecta intr-o
importanta masura in posibilitatile de testare a produselor prin utilizarea de
aparate si echipamente performante ce reduc considerabil timpii alocati
incercarilor si imbunatatesc rezultatele obtinute prin metode
"clasice", laboratoarele de incercari sunt tot mai mult interesate in
achizitionarea de aparate noi, care sa le creasca eficienta si credibilitatea.
Luand in considerare eforturile financiare importante pe care laboratoarele,
organismele de certificare produse si de inspectie trebuie sa le faca pentru
inlocuirea echipamentelor uzate moral, se impune sustinerea in continuare, din
fonduri alocate de la buget, prin cofinantare, a dezvoltarii capabilitatii
tehnice a acestor structuri, in limitele prevazute de lege. Prin Programul de
crestere a competitivitatii produselor industriale si programul INFRAS
laboratoarele agentilor economici si organismelor de certificare si de
inspectie au beneficiat deja de asemenea facilitati, conditionat intr-o prima
etapa, de acreditarea activitatilor respective. Luand in considerare unul
dintre principiile acreditarii, care stabileste ca "acreditarea este
voluntara", prin cele doua programe ar trebui sustinuta si imbunatatirea
capabilitatii tehnice a laboratoarelor uzinale si din cadrul institutelor de
cercetare-dezvoltare, pentru care acreditarea nu se justifica, dat fiind ca
aceste laboratoare sunt organizate in scopul prestarii de servicii de testare
numai pentru structurile din care fac parte. Aceasta masura vine in
intampinarea operatorilor economici care vor putea sa-si verifice singuri
produsele realizate, cu o reducere considerabila a costurilor si cu un impact
pozitiv in domeniile reglementate care prevad imperativ, sau ca o posibilitate,
evaluarea produselor prin modulul "controlul intern al productiei", ce
nu impune interventia unei terte parti, deci a unui laborator/organism
acreditat.
Desi in ultima perioada, marginalizand interesele de natura comerciala,
laboratoarele acreditate precum si organismele de evaluare a conformitatii au
avut initiativa asocierii in scopul sustinerii unor obiective comune,
structurile acreditate ar trebui in continuare sa actioneze pentru intarirea
reprezentativitatii structurilor dezvoltate la nivel national si pentru
asigurarea reprezentarii si o participare activa in cadrul structurilor
internationale de profil.
Avand in vedere importanta si dimensiunea activitatii de acreditare intr-o
economie de piata, faptul ca organismul national de acreditare - RENAR nu
dispune de un spatiu corespunzator desfasurarii activitatii influenteaza in mod
negativ posibilitatile de dezvoltare si aduce prejudicii imaginii organismului,
care trebuie ar trebui sa se impuna cu autoritate dar si cu deschidere in
domeniul sau. Pentru a raspunde acestor cerinte, pe masura ce fondurile proprii
vor permite, RENAR trebuie sa aiba in vedere constructia/procurarea unui nou
sediu, propriu, care sa-l reprezinte.
II. Dezvoltarea a noi domenii de acreditare corespunzator cerintelor pietei
Asigurarea trasabilitatii masurarilor este o cerinta de baza in domeniul
evaluarii conformitatii. Autoritatea responsabila in acest domeniu este BRML.
Avand in vedere atributia RENAR, prevazuta prin lege, in legatura cu
acreditarea laboratoarelor de etalonare, precum si interesul pe care Romania il
are in legatura cu incheierea MLA cu EA pentru aceasta categorie de
laboratoare, trebuie dezvoltata colaborarea celor doua structuri pentru
accelerarea procesului de acreditare a laboratoarelor de etalonari si
realizarea acestei acreditari la un inalt nivel de competenta, cu respectarea
cerintelor organizatiilor europene si internationale, EA si respectiv ILK.
Fundamentat pe experienta BRML in evaluarea laboratoarelor de etalonare, bazat
pe cerintele standardului ISO 17025, participarea specialistilor BRML/INM in
cadrul procesului de acreditare a laboratoarelor de incercari/analize/etalonare
este un instrument performant pentru asigurarea respectarii cerintelor de
competenta si de trasabilitate internationala.
Dat fiind faptul ca la nivel mondial piata acreditarii este intr-o continua
dezvoltare, organismul national de acreditare trebuie sa fie capabil sa asigure
permanent elaborarea si validarea setului de resurse, instrumente si mijloace
pe care le reclama aceasta tendinta. La nivel national, domeniile noi privesc in
principal: securitatea alimentara, alimentele biologice; Laboratoarele clinice;
Produsele ecologice; GLP si GMP; Managementul securitatii informatiilor si
semnatura electronica; Acreditarea organismelor de certificare a managementului
padurilor; Acreditarea in baza unor standarde sectoriale (BLUE TOOTH, AECMA,
GFSI); Managementul securitatii sanatatii si fortei de munca; Atestatori pentru
validarea licitatiilor publice in baza prevederilor standardului EN 45503.
Luand in considerare orientarea europeana ca atestarea/autorizarea
laboratoarelor si organismelor, de catre autoritati, sa se realizeze bazat pe
acreditare, unele dintre noile domenii de acreditare enuntate anterior sunt
suport pentru realizarea unor cerinte reglementate din domeniul igiena si
securitate alimentara, extins in prezent pana la nivelul produselor agricole si
furajelor, din domeniul securitatii informatiei, domeniul serviciilor clinice,
sau din domeniul cosmeticelor si medicamentelor. Pentru a raspunde
corespunzator noilor provocari, respectiv pentru dezvoltarea procedurilor
specifice si pregatirea personalului propriu si colaborator al organismului de
acreditare dar si al laboratoarelor si organismelor ce doresc sa activeze in
domenii reglementate, se impune promovarea si sustinerea unor proiecte de
colaborare bilaterala, cu organisme si structuri europene experimentate.
III. Dezvoltarea cooperarii la nivel national, regional si international
Recunoasterea rezultatelor incercarilor si certificarilor este deja o
practica la nivel international, date fiind in principal avantajele ce se
reflecta in diminuari considerabile ale costurilor si timpilor alocati
realizarii testarilor si evaluarilor. La nivel european, instrumentul cel mai
eficace este acordul multilateral cu EA (EA-MLA). Rezultatul semnarii unui
astfel de acord este similar unei reactii in lant, prin recunoasterea
competentei si capabilitatii organismelor de acreditare, semnatare ale
acordului recunoscandu-se competenta si capabilitatea laboratoarelor si
organismelor acreditate si, in final, rezultatele testarilor si certificarilor
acestora.
Din aceste considerente, semnarea de catre RENAR a MLA cu EA, intr-o prima
etapa, pentru domeniile laboratoare de incercari, organisme de certificare a
produselor si organisme de certificare a sistemelor de management al calitatii
a reprezentat o prioritate majora a anului 2004. Avand in vedere apartenenta
RENAR la IAF si ILAC, sunt create conditiile extinderii acestui acord si la
nivel international prin semnarea MLA cu IAF si ILAC.
In baza experientei acumulate, cunoscand exigentele europene, actiunile
RENAR trebuie concertate pentru a raspunde cu competenta si pe termen scurt
unui nou obiectiv si anume extinderea domeniilor EA-MLA pentru laboratoare de
etalonare (la data la care numarul acestor laboratoare acreditate va deveni
semnificativ), organisme de certificare a sistemelor de management al mediului
si organisme de certificare a personalului si organismele de inspectie.
Luand in considerare pozitia geografica favorabila a Romaniei in Europa, in
sensul ca zona S-E europeana poseda un potential de acreditare si de evaluare a
conformitatii insuficient dezvoltat raportat la cerintele pietei, se ofera
oportunitatea RENAR-ului, laboratoarelor si organismelor acreditate pentru a-si
dezvolta competenta si abilitatile pentru a exporta serviciile in acest spatiu,
cu prioritate. Aceste structuri pot participa la dezvoltarea cooperarii
balcanice in domeniul acreditarii si evaluarii conformitatii, prin schimb de
informatii si experienta, prin programe, bi- sau multilaterale, convenite la
nivel regional.
Activitatea de acreditare, testare si evaluare a conformitatii se bazeaza
in special pe cerinte standardizate. Din acest motiv, participarea efectiva a
reprezentantilor organismului national de acreditare si structurilor acreditate
la activitatile comitetelor tehnice de standardizare nationale, europene si
internationale, pentru a cunoaste din faza de proiect referentialele ce vor fi
adoptate trebuie sa fie o prioritate.
Calitatea de membru al organizatiilor europene si internationale obliga la
o participare activa si eficienta in cadrul comitetelor si grupurilor de lucru
ale structurilor respective. Cresterea calitatii activitatilor prestate in
organizatiile europene si internationale poate fi dobandita numai prin formarea
si selectarea de specialisti, bazat pe o instruire si evaluare continua a
acestora.
Atat etapele pregatitoare cat si cele ulterioare incheierii acordurilor
europene si internationale presupun eforturi si costuri corespunzator
multiplicate, atat pentru organismul national de acreditare cat si pentru
organismele si laboratoarele acreditate. Aceleasi eforturi le implica, uneori,
participarea la activitatile de standardizare. In acest sens este necesara completarea
fondurilor proprii cu fonduri atrase de la beneficiarii acreditarii si
evaluarii, precum si de la bugetul statului, in limita sumelor disponibile.
Avand in vedere numarul relativ mare al laboratoarelor de incercari
acreditate, pentru cresterea increderii in rezultatele testelor realizate de
catre acestea, se recomanda ca organismul national de acreditare sa manifeste
mai mult interes pentru dezvoltarea de scheme de intercomparare a rezultatelor
incercarilor.
IV. Implicarea organismului national de acreditare si a organismelor
acreditate in dezvoltarea unei culturi a calitatii in Romania
Activitatea de instruire si educare reprezinta baza dezvoltarii. In ceea ce
priveste instruirea pentru dezvoltarea unei culturi a calitatii, aceasta presupune
eforturi deosebite, informatiile si cunostintele trebuind a fi pregatite,
transmise si receptate corespunzator de toate mediile, indiferent de pregatire
si varsta, uneori tinta trebuind sa vizeze modificarea unor mentalitati si
obiceiuri eronat inradacinate.
Organismul national de acreditare are deja experienta in promovarea unei
culturi a calitatii, fiind activ in aceasta directie, inca de la infiintare,
prin Centrul de Formare Pregatire pentru Acreditare, ce-i apartine.
Transformarea acestui centru, intr-o structura autonoma, care sa ofere pe langa
actualele cursuri de formare si perfectionare si posibilitatea absolvirii
masteratului, respectiv a doctoratului in domeniile ingineriei calitatii si
fiabilitatii poate reprezenta o noua deschidere pe care organismul de
acreditare ar putea sa o ofere.
Ca obiectiv, problematica instruirii se regaseste la nivelul organizatiilor
neguvernamentale preocupate de imbunatatirea competitivitatii produselor si
serviciilor, la nivelul organismelor de evaluare a conformitatii, la
structurile cu caracter asociativ ale acestora, precum si la nivelul
asociatiilor laboratoarelor acreditate. Totusi, in scopul alinierii la nivelul
exigentelor europene, se impune o intensificare a eforturilor pentru
dezvoltarea de noi programe/cursuri de instruire si o mai buna mediatizare a
ofertelor din acest domeniu.
5. MASURI/ACTIUNI, RESPONSABILITATI PENTRU PERIOADA 2004 - 2007
5.1. Masuri/actiuni, responsabilitati in domeniul standardizarii
______________________________________________________________________________
| Obiective | Masuri/Actiuni | Organizatii de
|
| | | implementare
|
|____________________________|____________________________|____________________|
| I. Cresterea relevantei standardelor romane pe piata
|
|______________________________________________________________________________|
| Imbunatatirea intelegerii | - Imbunatatirea sistemului | ASRO
|
| necesitatilor pietei de | organizational al | - Ministerele
|
| catre organismul national | activitatii de | economice
|
| de standardizare | standardizare nationala | - Asociatiile si
|
| | | patronatele
|
| | | producatorilor si
|
| | | consumatorilor
|
| | | - Agentii
economici|
|____________________________|____________________________|____________________|
| Imbunatatirea reprezentarii| - Cresterea constientizarii| ASRO
|
| producatorilor, | privind importanta | - Ministerele
|
| consumatorilor, | participarii la activitatea| economice
|
| intreprinderilor mici si | de standardizare | - Asociatiile si
|
| mijlocii, a factorilor de | - Dezvoltarea | patronatele
|
| decizie politica si a altor| parteneriatelor de | producatorilor si
|
| parti interesate la | reprezentare si participare| consumatorilor
|
| activitatea de | la activitatea de | - Agentii
economici|
| standardizare nationala | standardizare, indeosebi in|
|
| | ceea ce privesc interesele |
|
| | consumatorilor si |
|
| | intreprinderilor mici si |
|
| | mijlocii |
|
|____________________________|____________________________|____________________|
| Imbunatatirea activitatilor| - Intarirea continua a | ASRO
|
| comitetelor tehnice de | managementului si | CT ale ASRO
|
| standardizare | procedurilor specifice | |
| | - Implementarea unor |
|
| | activitati suport (ex. noi |
|
| | instrumente, instruire) |
|
|____________________________|____________________________|____________________|
| Participarea | - Prioritizarea domeniilor | ASRO
|
| reprezentantilor | de interes pentru | - Ministerele
|
| organismului national de | participare | economice
|
| standardizare la | - Sustinerea participarii | - Asociatiile si
|
| activitatile organizatiilor| | patronatele
|
| europene si internationale | | producatorilor si
|
| de standardizare | | consumatorilor
|
| | | - Agentii
economici|
|____________________________|____________________________|____________________|
| Elaborarea de standarde | - Identificarea domeniilor | ASRO
|
| romane, originale, in | de interes | - Ministerele
|
| functie de cerintele | - Prioritizarea | economice
|
| economiei nationale | domeniilor/subdomeniilor | - Asociatiile si
|
| | - Asigurarea surselor de | patronatele
|
| | finantare | producatorilor si
|
| | | consumatorilor
|
| | | - Agentii
economici|
|____________________________|____________________________|____________________|
| Traducerea standardelor | - Cresterea constientizarii| ASRO
|
| europene adoptate prin | partilor interesate privind| - Asociatiile si
|
| metoda "fila de confirmare"| beneficiile utilizarii |
patronatele |
| | standardelor in limba | producatorilor si
|
| | romana | consumatorilor
|
| | - Prioritizarea | - Agentii
economici|
| | standardelor romane |
|
| | necesare a fi traduse |
|
| | - Sustinerea financiara de |
|
| | care partile interesate a |
|
| | traducerii standardelor |
|
| | - Dezvoltarea |
|
| | parteneriatelor pentru |
|
| | asigurarea fondurilor |
|
| | necesare traducerii |
|
| | standardelor | |
|____________________________|____________________________|____________________|
| II. Promovarea ASRO ca membru cu drepturi depline al CEN si CENELEC in anul
|
| 2005
|
|______________________________________________________________________________|
| Mentinerea ritmului | - Stabilirea ponderii | ASRO
|
| accelerat de adoptare a | standardelor adoptate prin | M.E.C.
|
| standardelor europene (CEN | metoda "fila de confirmare"|
M.Ed.T.C. |
| si CENELEC) ca standarde | si respectiv prin | M.S.
|
| romane, in scopul atingerii| traducere, din total | M.T.C.T.
|
| gradului de adoptare de | standarde europene de | M.M.S.S.F.
|
| 100%, la sfarsitul anului | adoptat | M.C.T.I.
|
| 2004. | - Sustinerea activitatii de| - Agentii
economici|
| | adoptare a standardelor | membri ai
|
| | europene CEN si CENELEC, | comitetelor
tehnice|
| | in anul 2004, din fonduri, |
|
| | alocate pe baza |
|
| | contractuala, de catre |
|
| | ministere, pentru domeniile|
|
| | lor de competenta, conform | |
| | prevederilor |
|
| | Legii nr. 355/2002 |
|
|____________________________|____________________________|____________________|
| Adoptarea in continuare a | - Sustinerea activitatii de| ASRO
|
| standardelor europene | adoptare a standardelor | M.E.C.
|
| armonizate ca standarde | armonizate din fonduri | M.S.
|
| romane, pentru | bugetare, alocate pe baza | M.T.C.T.
|
| atingerea/mentinerea | contractuala, de catre | M.M.S.S.F.
|
| nivelului de adoptare de | autoritatile competente | M.C.T.I.
|
| 100% | (ministere) |
|
|____________________________|____________________________|____________________|
| Participarea activa si | - Stabilirea prioritatilor | ASRO
|
| consecventa la lucrarile | de participare | - Ministerele
|
| comitetelor tehnice/ | - Sustinerea de catre | economice
|
| subcomitetelor/grupelor de | partile interesate a | - Asociatiile si
|
| lucru ale CEN si CENELEC | participarii | patronatele
|
| | - Monitorizarea | producatorilor si
|
| | participarii | consumatorilor
|
| | | - Agentii
economici|
| | | inclusiv cei
|
| | | reprezentati in
|
| | | comitetele tehnice
|
|____________________________|____________________________|____________________|
| Retragerea sau amendarea | - Stabilirea unui calendar | ASRO
|
| standardelor si | exact, cu termene limita | M.E.C.
|
| reglementarilor tehnice | rezonabile pentru asemenea | M.J.
|
| conflictuale in raport cu | anulari | M.S.
|
| standardele europene si | - Elaborarea si promovarea | M.T.C.T.
|
| internationale adoptate si | procedurii de retragere a | M.M.S.S.F.
|
| dezvoltarea unui mecanism | documentelor normative | M.C.T.I.
|
| care sa asigure | conflictuale | M.A.P.A.M.
|
| permanentizarea acestei | - Stabilirea grupurilor | - Agentii
economici|
| activitati | responsabile pentru | membri ai
|
| | analizarea si retragerea | comitetelor
tehnice|
| | documentelor conflictuale |
|
|____________________________|____________________________|____________________|
| - Participarea ASRO la | - Constientizarea | ASRO
|
| procesul de elaborare a | operatorilor economici | - Ministerele
|
| standardelor europene, | privind participarea la | economice
|
| incepand cu anul 2004 | elaborarea standardelor | - Asociatiile si
|
| | europene | patronatele |
| | - Prioritizarea domeniilor | producatorilor si
|
| | de interes pentru | consumatorilor
|
| | participare | - Agentii
economici|
| | - Dezvoltarea mecanismelor |
|
| | tehnice si economice de |
|
| | sustinere a participarii |
|
| | la activitatea de |
|
| | elaborare a standardelor |
|
| | europene |
|
|____________________________|____________________________|____________________|
| Asigurarea dezvoltarii | Suport in sustinerea si | M.E.C.
|
| institutionale a ASRO | aprobarea proiectelor de | M.E.C.T.
|
| | dezvoltare institutionala | M.I.E.
|
| | a ASRO (CALIST, INFRAS, | M.F.P.
|
| | acorduri bilaterale) |
|
|____________________________|____________________________|____________________|
| III. Imbunatatirea eficientei procesului de comunicare in legatura cu
|
| activitatea de standardizare la nivel national si international precum
|
| si a celui de furnizare de informatii relevante partilor interesate
|
|______________________________________________________________________________|
| Dezvoltarea Centrului | - Stabilirea structurii | ASRO
|
| pentru schimb de informatii| organizatorice a centrului | M.E.C.
|
| in baza cerintelor OMC si | - Stabilirea procedurii |
|
| ale UE | interne de preluare/ |
|
| | prelucrare/furnizare |
|
| | informatii |
|
| | - Instruirea personalului |
|
| | implicat in proces |
|
|____________________________|____________________________|____________________|
| Dezvoltarea bazei de date | - Stabilirea de noi | ASRO
|
| in domeniul standardizarii | parteneriate cu organizatii| M.E.C.
|
| | similare de standardizare |
|
| | - Organizarea bazei de date|
|
| | pentru a asigura o accesare|
|
| | rapida (ex. accesare pe |
|
| | cale electronica) |
|
|____________________________|____________________________|____________________|
| Diversificarea serviciilor | - Identificarea a noi | ASRO |
| si materialelor informative| pachete de produse, |
|
| raportat la cerintele | orientate catre client |
|
| pietei | - Dezvoltarea |
|
| | departamentului de vanzari |
|
| | standarde |
|
| | - Monitorizarea eficientei |
|
| | utilizarii serviciilor si |
|
| | materialelor informative |
|
|____________________________|____________________________|____________________|
| Asigurarea protectiei in | - Clarificarea modului in | ASRO
|
| domeniul copyright-ului si | care legislatia nationala | ORDA
|
| al drepturilor de | referitoare la drepturile |
|
| exploatare | de proprietate intelectuala|
|
| | se aplica in cazul |
|
| | standardelor |
|
| | - Monitorizarea si |
|
| | controlul utilizarii |
|
| | standardelor romane |
|
|____________________________|____________________________|____________________|
| IV. Dezvoltarea activitatilor de certificare si instruire
|
|______________________________________________________________________________|
| Imbunatatirea activitatii | - Instruirea persoanelor | ASRO |
| instruire, prestata de | implicate in testarea si |
|
| organismul national de | evaluarea conformitatii |
|
| standardizare | produselor bazat pe |
|
| | referentiale standardizate |
|
| | - Instruirea persoanelor |
|
| | implicate in procesul de |
|
| | elaborare a standardelor de|
|
| | firma si profesionale |
|
| | - Furnizarea de consultanta|
|
| | de specialitate pentru |
|
| | elaborarea standardelor de |
|
| | firma si profesionale |
|
|____________________________|____________________________|____________________|
5.2. Masuri/actiuni, responsabilitati in domeniul metrologiei
______________________________________________________________________________
| Obiective | Masuri/Actiuni | Organizatii de |
| | | implementare
|
|____________________________|____________________________|____________________|
| I. Intarirea capacitatii de a asigura trasabilitatea rezultatelor
masurarilor|
| si a valorilor etaloanelor din Romania la valorile etaloanelor nationale
|
| si internationale, in concordanta cu nevoile tarii
|
|______________________________________________________________________________|
| Mentinerea si dezvoltarea | - Stabilirea etaloanelor | BRML
|
| etaloanelor nationale | nationale in concordanta cu| M.E.C.
|
| | strategia de dezvoltare a | Alti detinatori de
|
| | tarii | etaloane
nationale,|
| | - Sustinerea activitatilor | nominalizati prin
|
| | de mentinere si dezvoltare | H.G.
|
| | a etaloanelor nationale din|
|
| | fonduri alocate de la |
|
| | bugetul de stat, conform |
|
| | prevederilor | |
| | Legii nr. 178/2003 |
|
|____________________________|____________________________|____________________|
| Dezvoltarea, mentinerea si | - Realizarea de comparari | BRML |
| diseminarea trasabilitatii | interlaboratoare nationale | Laboratoare de
|
| | si internationale. | metrologie ale
|
| | - Implementarea cerintelor | agentilor
economici|
| | standardului | Ministere
economice|
| | SR EN ISO/CEI 17025 in |
|
| | cadrul laboratoarelor de |
|
| | metrologie |
|
|____________________________|____________________________|____________________|
| II. Armonizarea operativa, in continuare, a reglementarilor nationale cu
cele|
| europene, implementarea practicilor din tarile Uniunii Europene din
|
| domeniu
|
|______________________________________________________________________________|
| Transpunerea si | - Elaborarea si promovarea | M.E.C.
|
| implementarea Directivei | H.G. pentru transpunere | BRML
|
| 2004/22/EC privind | - Crearea de structuri | Agenti economici
|
| instrumentele de masurare | institutionale privind |
|
| (MID) | evaluarea conformitatii si |
|
| | supravegherea pietei |
|
|____________________________|____________________________|____________________|
| Implementarea cerintelor | - Cresterea constientizarii| M.E.C.
|
| reglementarilor armonizate | producatorilor, inclusiv a | BRML
|
| din domeniul metrologiei, | intreprinderilor mici si | Agenti economici
|
| la nivelul exigentelor | mijlocii, a consumatorilor,|
|
| europene | a factorilor de decizie |
|
| | politica si a altor parti |
|
| | interesate privind |
|
| | importanta alinierii la |
|
| | cerintele reglementarilor |
|
| | europene din domeniul |
|
| | metrologiei |
|
|____________________________|____________________________|____________________|
| Intarirea capacitatii | - Intarirea continua a | M.E.C.
|
| organismului de | managementului si | BRML
|
| supraveghere a pietei | dezvoltarea procedurilor |
|
| | specifice |
|
| | - Alocarea de resurse de la|
|
| | bugetul statului pentru |
|
| | activitatile de | |
| | supraveghere |
|
|____________________________|____________________________|____________________|
| III. Oferirea de oportunitati mediului de afaceri din Romania pentru a-si
|
| imbunatati competenta la nivel international, pe baza performantei
|
| tehnice
|
|______________________________________________________________________________|
| Obtinerea recunoasterii | - Declararea si | M.E.C.
|
| CIPM-MRA pentru | recunoasterea a cel putin | BRML
|
| capabilitatile BRML-INM | 300 capabilitatii de | Agenti economici
|
| si extinderea acestora la | etalonare pana la |
|
| un nivel corespunzator | sfarsitul anului 2007 |
|
| obiectivelor strategice ale| |
|
| Romaniei | |
|
|____________________________|____________________________|____________________|
| Promovarea BRML-INM ca | - Participarea activa la | BRML
|
| membru plin in cadrul | comparari interlaboratoare |
|
| EUROMET | in cadrul EUROMET |
|
| | - Initierea a cel putin 20 |
|
| | de proiecte EUROMET pana | |
| | la sfarsitul anului 2007 |
|
|____________________________|____________________________|____________________|
| Dezvoltarea cercetarii | - Lansarea de programe de | M.E.C. |
| stiintifice in domeniul | cercetare-dezvoltare in | M.Ed.T.C.
|
| metrologiei, aplicate in | domeniul metrologiei |
|
| industrie. | stiintifice si aplicate in |
|
| | industrie, finantate din |
|
| | fonduri bugetare |
|
|____________________________|____________________________|____________________|
5.3. Masuri/actiuni, responsabilitati in domeniul acreditarii si evaluari
conformitatii
______________________________________________________________________________
| Obiective | Masuri/Actiuni | Organizatii de
|
| | | implementare
|
|____________________________|____________________________|____________________|
| I. Intarirea structurilor de acreditare si evaluare a conformitatii
|
|______________________________________________________________________________|
| Imbunatatirea | - Implementarea | - RENAR
|
| managementului RENAR | recomandarilor EA-MLA |
|
| | formulate cu ocazia |
|
| | evaluarii pentru semnarea |
|
| | MLA |
|
| | - Utilizarea setului de | |
| | KPI-uri elaborat de catre |
|
| | EA, ca instrument pentru |
|
| | imbunatatirea activitatii | |
| | RENAR |
|
|____________________________|____________________________|____________________|
| Cresterea satisfactiei | - Perfectionarea profilului| - RENAR
|
| clientilor | evaluatorilor si | Organisme si
|
| | auditorilor raportat la | laboratoare
|
| | cerintele standardelor |
|
| | ISO 17011, ISO 19011, |
|
| | ISO 17024, ISO 17025 |
|
| | - Dezvoltarea abilitatilor |
|
| | de comunicare si transfer |
|
| | de informatii de la si |
|
| | catre clienti |
|
|____________________________|____________________________|____________________|
| Informatizarea sistemului | - Cresterea capacitatii de | - RENAR
|
| de comunicare intre RENAR | comunicare, prin | - Organisme si
|
| si laboratoarele si | dezvoltarea sistemului | laboratoare
|
| organismele acreditate pe | informatic al RENAR si a | - Ministere
|
| de o parte si intre acestea| unui sistem de tip INTRANET| - INFRAS
|
| si autoritati pe de alta | - Proiectarea si | |
| parte | implementarea/achizitia |
|
| | unui soft specializat |
|
| | pentru comunicarile in |
|
| | timp real |
|
| | - Instruirea personalului |
|
| | pentru a fi capabil sa |
|
| | opereze noul sistem |
|
|____________________________|____________________________|____________________|
| Dezvoltarea schemelor de | - Identificarea domeniilor | - RENAR
|
| intercomparare | de interes pentru | - Laboratoarele de
|
| | intercompararea | incercari si
|
| | rezultatelor | etalonare
|
| | - Proiectarea si |
|
| | implementarea schemelor de |
|
| | intercomparare |
|
| | - Diseminarea informatiilor|
|
| | privind oportunitatile si |
|
| | beneficiile intercompararii|
|
|____________________________|____________________________|____________________|
| Dezvoltarea structurilor cu| - Sustinerea dezvoltarii | - M.E.C.
|
| caracter asociativ la | sistemului asociativ in | - Organisme si
|
| nivelul laboratoarelor si | domeniul evaluarii | laboratoare
|
| organismelor acreditate | conformitatii impreuna cu |
|
| | structurile asociative |
|
| | existente si entitatile |
|
| | fara apartenenta la astfel |
|
| | de structuri |
|
| | - Reprezentarea |
|
| | structurilor asociative in |
|
| | Consiliul Director al RENAR|
|
| | - Activarea si sustinerea |
|
| | prezentei asociatiilor in |
|
| | cadrul structurilor |
|
| | europene (EUROLAB si IQNet)|
|
|____________________________|____________________________|____________________|
| Dezvoltarea infrastructurii| - Sustinerea in continuare | - M.E.C.
|
| de evaluare a | a dezvoltarii | - M.E.C.T.
|
| conformitatii, la nivelul | infrastructurii pentru | |
| exigentelor si practicii | evaluarea conformitatii |
|
| europene | prin Programul de crestere |
|
| | a competitivitatii |
|
| | produselor industriale si |
|
| | programul INFRAS, inclusiv |
|
| | a structurilor care |
|
| | functioneaza in sistem |
|
| | neacreditat |
|
|____________________________|____________________________|____________________|
| II. Dezvoltarea a noi domenii de acreditare corespunzator cerintelor pietei
|
|______________________________________________________________________________|
| Dezvoltarea a noi domenii | - Identificarea si | - RENAR
|
| de acreditare | prioritizarea noilor | - Ministere
|
| | domenii, bazat pe studii de| - M.E.C.
|
| | marketing si analize |
|
| | efectuate cu autoritatile |
|
| | - Instruirea personalului |
|
| | pentru a opera in noile |
|
| | domenii | |
| | - Elaborarea si validarea |
|
| | intregului set de resurse, |
|
| | instrumente si mijloace | |
| | - Dezvoltarea de proiecte |
|
| | de cooperare bilaterala cu |
|
| | organisme de acreditare |
|
| | experimentate |
|
|____________________________|____________________________|____________________|
| III. Dezvoltarea cooperarii la nivel national, regional si international
|
|______________________________________________________________________________|
| Extinderea EA-MLA la | - Revizuirea procedurilor | - RENAR
|
| domeniile laboratoare de | RENAR pentru domeniile ce |
|
| etalonare, organisme de | fac obiectul extinderii |
|
| certificare sisteme de | MLA |
|
| management al mediului, | - Incheierea protocolului |
|
| organisme de inspectie si | de colaborare RENAR-BRML, |
|
| organisme de certificare | pentru domeniul |
|
| personal | laboratoarelor de |
|
| | etalonare, bazat pe | |
| | recomandarile UE pentru |
|
| | acreditarea laboratoarelor |
|
| | de etalonare | |
| | - Identificarea KPI-urilor |
|
| | si pregatirea materialelor |
|
| | pentru evaluare de catre EA|
|
|____________________________|____________________________|____________________|
| Participare la | - Prioritizarea domeniilor | - RENAR
|
| comitetele/grupurile de | de interes pentru | - Organisme si
|
| lucru ale EA, IAF si ILAC | participare | laboratoare
|
| si comitetele tehnice de | - Formare de specialisti | - M.E.C. si
|
| standardizare | reprezentativi | celelalte
|
| | - Sustinerea participarii | ministere
|
| | la comitetele/grupurile de |
|
| | lucru ale EA, IAF si ILAC |
|
| | si comitetele tehnice de |
|
| | standardizare a |
|
| | reprezentantilor RENAR, din|
|
| | fonduri proprii, atrase si |
|
| | alocari bugetare |
|
| | - Constientizarea |
|
| | laboratoarelor si | |
| | organismelor acreditate |
|
| | privitor la necesitatea |
|
| | sustinerii organismului de |
|
| | acreditare in eforturile |
|
| | acestuia de a participa la |
|
| | activitatile organizatiilor|
|
| | la care este membru |
|
|____________________________|____________________________|____________________|
| Incheierea MLA cu ILAC | - Semnarea MLA cu IAF si | - RENAR
|
| si IAF | ILAC |
|
|____________________________|____________________________|____________________|
| Dezvoltarea colaborarii cu | - Dezvoltarea competentei | - RENAR
|
| organismele balcanice de | si abilitatilor RENAR si | - M.E.C.
|
| acreditare | organismelor de certificare|
|
| | si inspectie pentru a |
|
| | exporta servicii specifice |
|
| | - Dezvoltarea de proiecte |
|
| | de cooperare bi- si |
|
| | multilaterale pentru | |
| | diseminarea experientei si |
|
| | informatiilor in domeniul |
|
| | acreditarii si evaluarii |
|
| | conformitatii |
|
|____________________________|____________________________|____________________|
| IV. Dezvoltarea culturii calitatii in Romania
|
|______________________________________________________________________________|
| Transformarea Centrului | - Analizarea impreuna cu | - RENAR
|
| de Formare Pregatire in | M.Ed.C. a posibilitatii | - M.E.C.T.
|
| domeniul Acreditarii al | implicarii CFPA in | - M.E.C.
|
| RENAR, intr-o structura | absolvirea masteratului, | - Asociatiile
|
| autonoma | respectiv a doctoratului in| profesionale si
|
| | domeniile ingineriei | patronatele din
|
| | calitatii si fiabilitatii | industrie
|
| | - Dezvoltarea de | - Organizatiile
|
| | parteneriate organizatii | neguvernamentale
|
| | guvernamentale si |
|
| | neguvernamentale pentru |
|
| | promovarea culturii | |
| | calitatii |
|
| | - Dezvoltarea unor campanii|
|
| | de promovare a culturii | |
| | calitatii, la nivelul |
|
| | intregii tari |
|
|____________________________|____________________________|____________________|
| Implicarea mai activa a | - Organizarea anuala a | - RENAR
|
| structurilor | "Forumului Calitatii" | - UGIR
1903 |
| neguvernamentale, a celor | - Identificarea si | - CCIRMB
|
| asociative ale organismelor| promovarea de noi | - IRECE
|
| de evaluare a conformitatii| activitati in cadrul | - M.E.C.
|
| si laboratoarelor | Consiliului Consultativ |
|
| acreditate pentru | pentru Calitate sub |
|
| dezvoltarea culturii | patronajul presedintiei |
|
| calitatii in Romania | Romaniei |
|
| | - Continuarea editarii (pe |
|
| | suport de hartie si |
|
| | electronic) a cataloagelor |
|
| | RENAR | |
| | - Dezvoltarea site-ului |
|
| | www.renar.ro si |
|
| | www.calitate.com | |
| | - Initierea de programe si |
|
| | cursuri de instruire |
|
|____________________________|____________________________|____________________|