ORDIN Nr. 6020
din 24 noiembrie 2008
privind aprobarea Programei
pentru definitivare in invatamant la Limba si literatura romana si universala
pentru copii - educatoare in gradinitele cu predare in limbile minoritatilor,
Programei pentru definitivare in invatamant la Limba si literatura romana si
universala pentru copii si metodica predarii limbii si literaturii romane la
clasele cu predare in limbile minoritatilor- institutori/invatatori, Programei
pentru obtinerea gradului didactic II la Limba si literatura romana si
universala pentru copii si metodica predarii activitatilor de limba romana -
educatoare in gradinitele cu predare in limbile minoritatilor, Programei pentru
obtinerea gradului didactic II la Limba si literatura romana si universala
pentru copii si metodica predarii limbii si literaturii romane la clasele cu
predare in limbile minoritatilor- institutori/invatatori
ACT EMIS DE:
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 853 din 18 decembrie 2008
In baza prevederilor art. 34 alin. (5), art. 35 alin.
(2) şi ale art. 37 alin. (8) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul
personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare,
având în vedere prevederile art. 141 lit. (o) din Legea
învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare,
în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului,
cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului emite prezentul ordin.
Art. 1. - Se aprobă, începând
cu sesiunea de examen din august 2009, Programa pentru definitivare în
învăţământ la Limba şi literatura română şi universală pentru copii -
educatoare în grădiniţele cu predare în limbile minorităţilor, cuprinsă în anexa
nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Se aprobă, începând cu sesiunea de examen din
august 2009, Programa pentru definitivare în învăţământ la Limba şi literatura
română şi universală pentru copii şi metodica predării limbii şi literaturii
române la clasele cu predare în limbile minorităţilor- institutori/învăţători,
cuprinsă în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 3. - Se aprobă, începând cu sesiunea de examen din
august 2009, Programa pentru obţinerea gradului
didactic II la Limba şi literatura română şi
universală pentru copii şi metodica predării activităţilor de limba română -
educatoare în grădiniţele cu
predare în limbile minorităţilor, cuprinsă în anexa nr. 3, care face parte
integrantă din prezentului ordin.
Art. 4. - Se aprobă, începând cu sesiunea de examen din
august 2009, Programa pentru obţinerea gradului didactic II la Limba şi literatura română şi
universală pentru copii şi metodica predării limbii şi literaturii române la
clasele cu predare în limbile minorităţilor - institutori/învăţători, cuprinsă
în anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 5. - Direcţia generală managementul resurselor
umane, Direcţia generală învăţământul în limbile minorităţilor şi relaţia cu
Parlamentul, inspectoratele şcolare şi instituţiile de învăţământ/centrele de
perfecţionare vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Ministrul educaţiei, cercetarii şi tineretului,
Anton Anton
ANEXA Nr. 1
PROGRAMA
pentru definitivare în învăţământ la Limba şi
literatura română şi universală pentru copii - educatoare în grădiniţele de copii cu predare în
limbile minorităţilor
LIMBAŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Competenţe specifice:
- utilizarea corectă a limbii române în receptarea şi
producerea mesajelor scrise;
- utilizarea registrelor stilistice diferite, în
funcţie de contextul comunicaţional;
- folosirea instrumentelor de interpretare şi analiză
stilistică a diferitelor texte literare şi nonliterare, accesibile copiilor de
grădiniţă;
- aplicarea conceptelor operaţionale în activitatea de
interpretare a textelor;
- argumentarea în scris a opiniilor personale;
- cunoaşterea şi aplicarea cunoştinţelor de fonetică,
lexic şi gramatică în construcţia propriului mesaj (oral şi scris) şi în
educarea comunicării copiilor de vârstă preşcolară;
- actualizarea şi aprofundarea cunoştinţelor de
literatură pentru copii şi de limba română;
- relevarea valorilor morale şi estetice ale textului,
în funcţie de specificul de vârstă al copiilor preşcolari;
- însuşirea conţinutului ştiinţific al disciplinelor de
examen;
- utilizarea tehnicilor de activitate intelectuală.
Literatura română şi universală pentru copii
- Conceptul de literatură pentru
copii
- Specii literare accesibile copiilor din învăţământul
preşcolar
- Ghicitori
- Folclorul copiilor
- Basmul fantastic. Trăsături. Compoziţie. Personaje
(la alegere, un basm, popular sau cult)
- Mihai Eminescu - Somnoroase
păsărele
- Elena Farago - Căţeluşul
şchiop, Gândăcelul, Pedeapsa mâţei
- George Coşbuc - Povestea gâştelor
- George Topîrceanu - Balada unui greier mic
- Otilia Cazimir - De
pe-o „bună dimineaţă", Gospodina, Uite, vine Moş Crăciun, Un cămin de
păsărele
- Tudor Arghezi - O furnică,
Zdreanţă
- Ion Creangă - Punguţa cu doi bani, Capra cu trei
iezi, Fata babei şi fata moşneagului
- H. Cr. Andersen - Degeţica
- Fraţii Grimm - Scufiţa Roşie, Vulpea şi pisica
- Emil Gârleanu - Fricosul,
Căprioara, Când stăpânul nu-i acasă
- Călin Gruia - Ciuboţelele ogarului
Bibliografie
1. Cândroveanu, Hristu, Literatura
română pentru copii. Scriitori contemporani, Bucureşti,
Editura Albatros, 1988.
2. Goia, Vistina, Literatura
pentru copii şi tineret. Modele formative, Napoca
Star, Cluj-Napoca, 2000; Literatura pentru copii şi
tineret - pentru
institutori, învăţători şi educatoare, Dacia
Educaţional, Cluj-Napoca, 2003.
3. Negrilă, Iulian, Literatura
pentru copii, Editura Multimedia, Arad, 1996.
Concepte operaţionale: acţiune,
autor, basm popular/ cult, momentele subiectului, final, gen literar, imagine
artistică, legendă populară/cultă, moduri de expunere (naraţiune, monolog,
dialog, descriere), personaj literar, temă, titlu, versificaţie (strofă, vers,
rimă).
Limba română
- Sunet. Literă. Diftongi.
Triftongi
- Fondul principal de cuvinte - masa vocabularului
- Relaţii semantice: polisemia, omonimia, antonimia
- Câmpul lexical şi câmpul semantic
- Flexiunea numelui (declinare) şi a verbului
(conjugare)
- Substantivul. Clasificare. Locuţiuni
substantivale
- Articolul. Clasificare
- Adjectivul. Gradele de intensitate (de comparaţie)
- Pronumele şi adjectivul pronominal. Clasificare
- Numeralul. Clasificare
- Verbul. Verbe predicative şi nepredicative
(copulative şi auxiliare). Locuţiuni verbale
- Adverbul. Clasificare. Locuţiuni adverbiale
- Prepoziţia. Locuţiuni prepoziţionale. Regimul cazual
al prepoziţiilor
- Conjuncţia. Clasificare. Locuţiuni conjuncţionale
- Interjecţia
- Cuvinte coordonate, cuvânt regent, cuvânt subordonat
- Fraza, propoziţie
principală, propoziţie principală independentă, propoziţie regentă, propoziţie
secundară (subordonată), propoziţii coordonate
- Predicatul verbal şi predicatul nominal. Acordul
predicatului cu subiectul (acordul în persoană, acordul în număr, acordul în
gen, acordul după înţeles, acordul prin atracţie)
- Subiectul
- Atributul. Termeni regenţi
- Complementul. Termeni regenţi
Bibliografie
1. Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu
Iordan - Al. Rosetti", DOOM Dicţionarul ortografic, ortoepic şi
morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revăzută si adăugită, Univers
Enciclopedic, Bucureşti, 2005, p. XXVI-XXVIII, XXXVI-XLIV
2. Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu
Iordan - Al. Rosetti", Gramatica limbii române,
vol. II Enunţul,
Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005, p.
16-22, 24'.
3. Avram, Mioara, Gramatica
pentru toţi, Editura Humanitas, Bucureşti, 1997
(secvenţele corespunzătoare subiectelor propuse).
4. Sinteze de limba română. Ediţia a treia revăzută şi din nou îmbogăţită (coordonator Theodor
Hristea), Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1984 (secvenţele
corespunzătoare subiectelor propuse).
ANEXA Nr. 2
PROGRAMA
pentru definitivare în învăţământ la Limba şi
literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării limbii şi literaturii române la clasele cu
predare în limbile minorităţilor- institutori/învăţători
LIMBAŞI LITERATURA ROMANA
Competenţe specifice:
- actualizarea şi aprofundarea cunoştinţelor de
literatură pentru copii, limba română şi metodică;
- dezvoltarea competenţelor referitoare la aplicarea
curriculumului, a strategiilor didactice şi a evaluării performanţelor de
învăţare;
- dezvoltarea competenţelor pentru realizarea abordării
eficiente a conţinuturilor învăţării;
- însuşirea conţinutului ştiinţific al disciplinelor de
examen;
- valorificarea conţinutului ştiinţific al
disciplinelor de examen, sub raportul valorilor şi al atitudinilor;
- utilizarea tehnicilor de activitate intelectuală;
- consolidarea capacităţii de a aplica cunoştinţele de
didactică a specialităţii în activitatea practică;
- utilizarea corectă a limbii române în receptarea şi
producerea mesajelor scrise;
- utilizarea registrelor stilistice diferite, în
funcţie de contextul comunicaţional;
- folosirea instrumentelor de
interpretare şi analiză stilistică a diferitelor texte literare şi nonliterare,
accesibile elevilor din ciclul primar;
- aplicarea conceptelor operaţionale în activitatea de
interpretare a textelor;
- argumentarea în scris a opiniilor personale;
- cunoaşterea şi aplicarea cunoştinţelor de fonetică,
lexic şi gramatică în construcţia propriului mesaj (oral şi scris) şi în
educarea comunicării elevilor din ciclul primar;
- relevarea valorilor morale şi estetice ale textului,
în funcţie de specificul de vârstă al elevilor.
Literatura română şi universală pentru copii
Conceptul de literatură pentru copii
Specii literare:
Basmul popular şi basmul cult
- Petre Ispirescu - un basm la alegere
- Ion Creangă - Povestea lui
Harap-Alb
- Fraţii Grimm - un basm la
alegere
- H. Cr. Andersen - un basm la alegere
Legenda. Caracteristici (câte un text pentru legenda
istorică)
Rudyard Kipling - Cărţile
junglei
Folclorul copiilor
Ghicitori
Proverbe
Vasile Alecsandri - Pasteluri
Anton Pann - Năzdrăvăniile
lui Nastratin Hogea
Gellu Naum -Apolodor, un
pinguin călător
Ana Blandiana - Intâmplări
din grădina mea (sau Alte
întâmplări din grădina mea)
Fabula (La Fontaine - o fabulă la alegere, G.
Topîrceanu, Bivolul şi coţofana)
Ion Creangă -Amintiri din copilărie (părţile I şi II)
Emil Gârleanu - Din lumea
celor care nu cuvântă
Mihail Sadoveanu - Dumbrava
minunată, La Mestecănei
Marin Sorescu - Unde fugim
de-acasă?
Bibliografie
1. Cândroveanu, Hristu, Literatura
română pentru copii. Scriitori contemporani, Bucureşti,
Editura Albatros, 1988.
2. Goia, Vistina, Literatura
pentru copii şi tineret. Modele formative, Napoca
Star, Cluj-Napoca, 2000; Literatura pentru copii şi
tineret - pentru
institutori, învăţători şi educatoare, Dacia
Educaţional, Cluj-Napoca, 2003.
3. Negrilă, Iulian, Literatura pentru copii, Editura
Multimedia, Arad, 1996.
Concepte operaţionale: acţiune,
antiteză, autor, basm popular/cult, comparaţie, ficţiune, final, gen literar,
hiperbolă, imagine artistică, legendă populară/cultă, moduri de expunere
(naraţiune, monolog, dialog, descriere), momentele subiectului, narator,
personaj literar, personificare, repetiţie, temă, titlu, versificaţie (strofă,
vers, rimă).
Limba română
- Sunet, fonem, silabă; despărţirea cuvintelor în
silabe
- Literele. Alfabetul limbii române
- Semnele ortografice (apostroful, bara oblică,
blancul, cratima, linia de pauză, punctul, virgula)
- Fondul principal de cuvinte - masa vocabularului
- Relaţii semantice: polisemia, omonimia, antonimia
- Câmpul lexical şi câmpul semantic
- Flexiunea numelui (declinare)
şi a verbului (conjugare)
- Substantivul. Clasificare. Locuţiuni substantivale
- Articolul. Clasificare
- Adjectivul. Gradele de intensitate (de comparaţie)
- Pronumele şi adjectivul pronominal. Clasificare
- Numeralul. Clasificare
- Verbul. Verbe predicative şi nepredicative
(copulative şi auxiliare). Locuţiuni verbale
- Adverbul. Clasificare. Locuţiuni adverbiale
- Prepoziţia. Locuţiuni prepoziţionale
- Conjuncţia. Clasificare. Locuţiuni conjuncţionale
- Interjecţia
- Cuvinte coordonate, cuvânt regent, cuvânt subordonat
- Fraza, propoziţie principală, propoziţie
principală independentă, propoziţie regentă, propoziţie secundară
(subordonată), propoziţii coordonate
- Predicatul verbal şi predicatul nominal. Acordul
predicatului cu subiectul (acordul în persoană, acordul în număr, acordul în
gen, acordul după înţeles, acordul prin atracţie)
- Subiectul.
- Atributul. Termeni regenţi
- Complementul. Termeni regenţi
Bibliografie
1. Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti", DOOM
Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revăzută si adăugită, Univers Enciclopedic,
Bucureşti, 2005, p. XXVI-XXVIII, XXXVI-XLIV.
2. Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu
Iordan - Al. Rosetti", Gramatica limbii române,
voi. II. Enunţul, Editura
Academiei Române, Bucureşti, 2005, p. 16-22, 24.
3. Avram, Mioara, Gramatica
pentru toţi, Editura Humanitas, Bucureşti, 1997
(secvenţele corespunzătoare subiectelor propuse).
4. Sinteze de limba
română. Ediţia a treia revăzută şi din nou
îmbogăţită (coordonator Theodor Hristea), Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1984 (secvenţele corespunzătoare subiectelor propuse).
Metodica predării limbii române în învăţământul
primar
- Conceptul de curriculum
şcolar
- Strategii didactice în predarea-învăţarea limbii şi
literaturii române în ciclul primar
a) Citirea în ciclul primar
- Lectura explicativă
- Lectura explicativă în analiza textelor narative
- Interpretarea textelor cu conţinut istoric
- Interpretarea poeziilor lirice
- Interpretarea textelor de proză lirică
b) Comunicarea în ciclul primar
Comunicarea ca parte integrantă a predării limbii
române
- Tipuri de exerciţii
c) Rolul, locul şi semnificaţia compunerilor ca
activitate şcolară
- Structura compunerilor, logistica lor
- Activitatea independentă a elevilor în realizarea
diferitelor tipuri de compuneri
- Rezumatul
- Compunerile libere
- Compunerile-corespondenţă
d) Predarea - însuşirea vocabularului
- Relaţii de sinonimie, omonimie, antonimie
- Câmpul semantic şi câmpul lexical
e) Insuşirea normelor limbii literare în ciclul primar
f) Formarea deprinderilor de utilizare corectă a
regulilor de ortografie şi punctuaţie
- Tipuri de exerciţii
g) Lectura
- Forme de desfăşurare a lecţiei de lectură
h) Categorii de texte utilizate în ciclul primar: texte
literare; texte nonliterare utilitare (anunţul, ştirea, afişul); texte
nonliterare distractive
i) Dezvoltarea creativităţii elevilor prin orele de
limba română (metode şi procedee utilizate, tipuri de activităţi, forme de
activitate, motivarea elevilor)
j) Evaluarea (metode şi instrumente de evaluare,
tipologia itemilor)
k) Proiectarea activităţii didactice la limba română
(planificare anuală, semestrială, pe unităţi de învăţare, proiectul de lecţie).
Bibliografie
Crăciun, Corneliu, Metodica predării limbii române
în învăţământul primar. Ediţia a IV-a revăzută şi adăugită, Editura Emia,
Deva, 2007.
Landsheere, Viviane De, Landsheere, Gilbert, Definirea obiectivelor educaţiei. Traducere
de Constantin Urmă, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1979.
Nuţă, Silvia, Metodica predării limbii române în
clasele primare, voi. I-II, Aramis, 2000.
Şerdean, I., Didactica limbii române în şcoala
primară, Editura Teora, Bucureşti, 1998; Didactica
limbii şi literaturii române în învăţământul
primar, Corint, Bucureşti, 2005.
ANEXA Nr. 3
PROGRAMA
pentru gradul didactic II la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării activităţilor de
limba română - educatoare în grădiniţele cu predare în limbile minorităţilor
LIMBAŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Competenţe specifice:
- utilizarea corectă a limbii române în receptarea şi
producerea mesajelor scrise;
- folosirea instrumentelor de abordare a diferitelor texte literare şi nonliterare, accesibile
copiilor de grădiniţă;
- aplicarea conceptelor operaţionale în activitatea de
interpretare a textelor;
- argumentarea în scris a opiniilor personale;
- cunoaşterea şi aplicarea cunoştinţelor de fonetică,
lexic şi gramatică în construcţia propriului mesaj (oral şi scris) şi în
educarea comunicării copiilor de vârstă preşcolară;
- asigurarea continuităţii şi complementarităţii între
diferitele activităţi din grădiniţă, de educare a limbajului;
- asigurarea continuităţii
între diferitele activităţi din grădiniţă, în scopul educării limbajului
copiilor preşcolari;
- adaptarea comunicării educatoarei la
particularităţile individuale şi de vârstă ale copiilor preşcolari;
- relevarea valorilor morale şi estetice ale textului,
în funcţie de specificul de vârstă al copiilor preşcolari;
- actualizarea şi aprofundarea cunoştinţelor de
literatură pentru copii, limba română şi metodică;
- dezvoltarea competenţelor referitoare la aplicarea
curriculumului, a strategiilor didactice şi a evaluării performanţelor de
învăţare;
- dezvoltarea competenţelor pentru realizarea abordării
eficiente a conţinuturilor învăţării;
- utilizarea tehnicilor de activitate intelectuală;
- consolidarea capacităţii de a aplica cunoştinţele de
didactică a specialităţii în activitatea practică;
- abordarea textului literar prin metode care să
faciliteze înţelegerea lui de către copiii de vârstă preşcolară;
- conturarea unor modele de exprimare şi a unor
atitudini care înlesnesc comunicarea;
- cunoaşterea modalităţilor de învăţare şi exersare a
ascultării active de către preşcolari;
- avansarea în practica educaţională a unor forme şi
metode noi;
- consolidarea capacităţii de a proiecta în mod corespunzător
activităţile de educare a limbajului.
Literatură română şi universală pentru copii
- Conceptul de literatură pentru copii
- Specii literare accesibile copiilor din învăţământul
preşcolar. Valori formative ale textelor literare destinate copiilor de vârstă
preşcolară
- Cântecul de leagăn
- Ghicitori
- Folclorul copiilor
- Basmul fantastic. Trăsături. Compoziţie. Personaje
(la alegere, un basm, popular sau cult). Fraţii Grimm - Scufiţa Roşie; Petre Ispirescu - Prâslea cel voinic şi
merele de aur; Ion Creangă - Fata babei şi fata
moşneagului; H. Cr. Andersen - Degeţica.
- Legenda etiologică şi istorică - Mihail Sadoveanu - Stigletele; Eusebiu Camilar - Stejarul din Borzeşti
- Povestiri cu animale: - Ion Creangă - Punguţa cu
doi bani, Capra cu trei iezi; Fraţii Grimm - Vulpea şi pisica; Al. Mitru - Tomiţă Iepuraşul; Călin Gruia - Ciuboţelele
ogarului
- Poezii pentru copii (natura): Mihai Eminescu - Somnoroase păsărele; Elena Farago - Căţeluşul şchiop, Gândăcelul, Pedeapsa mâţei; George Coşbuc - Povestea gâştelor; George
Topîrceanu - Balada unui greier mic; Otilia Cazimir - De pe-o „bună dimineaţă", Gospodina, Un cămin de păsărele; Tudor Arghezi - O furnică, Zdreanţă
- Copilăria în literatura pentru copii: Ion Creangă - Amintiri
din copilărie (părţile I şi
II); K. D. Uşinski - Cop/7/' din crâng; Mihail Sadoveanu - Dumbrava
minunată
- Familia: Fraţii Grimm - Frăţior şi surioară; B.
Şt. Delavrancea - Bunica; Elena Dragoş - Părinţii mei
Bibliografie
1. Cândroveanu, Hristu, Literatura
română pentru copii. Scriitori contemporani, Bucureşti, Editura Albatros, 1988.
2. Goia, Vistina, Literatura
pentru copii şi tineret. Modele formative, Napoca
Star, Cluj-Napoca, 2000; Literatura pentru copii şi
tineret - pentru
institutori, învăţători şi educatoare, Dacia
Educaţional, Cluj-Napoca, 2003.
3. Negrilă, Iulian, Literatura pentru copii, Editura
Multimedia, Arad, 1996.
Concepte operaţionale: acţiune,
autor, basm popular/cult, momentele subiectului, final, gen literar, imagine
artistică, legendă populară/cultă, moduri de expunere (naraţiune, monolog,
dialog, descriere), personaj literar, temă, titlu, versificaţie (strofă, vers,
rimă)
Limba română
- Fondul principal de cuvinte - masa vocabularului
- Relaţii semantice: polisemia, omonimia, antonimia
- Câmpul lexical şi câmpul semantic
- Flexiunea numelui (declinare)
şi a verbului (conjugare)
- Substantivul. Clasificare. Locuţiuni substantivale
- Articolul. Clasificare
- Adjectivul. Gradele de intensitate (de comparaţie)
- Pronumele şi adjectivul pronominal. Clasificare
- Numeralul. Clasificare
- Verbul. Verbe predicative şi
nepredicative (copulative şi auxiliare). Locuţiuni verbale
- Adverbul. Clasificare. Locuţiuni adverbiale
- Prepoziţia. Locuţiuni prepoziţionale. Regimul cazual
al prepoziţiilor
- Conjuncţia. Clasificare. Locuţiuni conjuncţionale
- Interjecţia
- Cuvinte coordonate, cuvânt regent, cuvânt subordonat
- Fraza, propoziţie principală, propoziţie
principală independentă, propoziţie regentă, propoziţie secundară
(subordonată), propoziţii coordonate
- Predicatul verbal şi predicatul nominal. Acordul
predicatului cu subiectul (acordul în persoană, acordul în număr, acordul în
gen, acordul după înţeles, acordul prin atracţie)
- Subiectul
- Atributul. Termeni regenţi
- Complementul. Termeni regenţi.
Bibliografie
1. Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu
Iordan -Al. Rosetti", DOOM Dicţionarul ortografic, ortoepic şi
morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Univers
Enciclopedic, Bucureşti, 2005, p. XXVI-XXVIII, XXXVI-XLIV.
2. Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu
Iordan -Al. Rosetti", Gramatica limbii române, vol. II. Enunţul, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005, p. 16-22, 24.
3. Avram, Mioara, Gramatica
pentru toţi, Editura Humanitas, Bucureşti, 1997
(secvenţele corespunzătoare subiectelor propuse).
4. Sinteze de limba română. Ediţia a treia revăzută şi din nou îmbogăţită (coordonator Theodor
Hristea), Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1984 (secvenţele
corespunzătoare subiectelor propuse).
Metodica predării activităţilor de limba română
1. Clasificarea şi structura activităţilor de joc
didactic
2. Povestirile copiilor (repovestirile şi povestirile
create de copii). Metodica desfăşurării lor
3. Memorizările. Structură
4. Structura activităţii de lectură după imagini.
5. Convorbirea. Tematică.
Structură
6. Joc de creaţie, joc de rol, dramatizare, teatru de
păpuşi - contribuţia lor în activizarea vocabularului copiilor şi în
dezvoltarea vorbirii dialogate
7. Contribuţia educatoarei la dezvoltarea comunicării
copiilor preşcolari (din punctul de vedere al
lexicului, al structurii gramaticale)
8. Contribuţia educatoarei la dezvoltarea
expresivităţii vorbirii copiilor preşcolari
9. Valorificarea educativă a activităţilor de povestire
10. Modalităţi de inovare a jocurilor didactice de
către educatoare
11. Dezvoltarea creativităţii copiilor de vârstă
preşcolară prin activităţile de povestire şi povestire creată de copii
12. Modalităţi de accesibilizare şi eficientizare a
lecturilor după imagini
13. Orientarea activităţii de convorbire spre
înţelegerea de către copii a mediului înconjurător
14. Specificul pregătirii activităţilor de povestire
Bibliografie
1. Magdalena Dumitrana, Educarea
limbajului în învăţământul preşcolar, vol. I şi II, Editura
Compania, Bucureşti, 1999,2001.
2. Florica Mitu, Metodica
activităţilor de educare a limbajului, Editura Pro
Humanitas, Bucureşti, 2000.
ANEXA Nr. 4
PROGRAMA
pentru gradul didactic II la Limba şi literatura română şi universală pentru copii si metodica predării limbii si
literaturii române la clasele cu predare în limbile minorităţilor-
institutori/învăţători
LIMBA ŞI LITERATURA
ROMÂNĂ
Competenţe specifice:
- utilizarea corectă a limbii române în receptarea şi
producerea mesajelor scrise;
- utilizarea registrelor stilistice diferite, în funcţie de contextul comunicaţional;
- folosirea instrumentelor de interpretare şi analiză
stilistică a diferitelor texte literare şi nonliterare, accesibile elevilor de
ciclu primar;
- aplicarea conceptelor operaţionale în activitatea de
interpretare a textelor;
- argumentarea în scris a opiniilor personale;
- cunoaşterea şi aplicarea cunoştinţelor de fonetică,
lexic şi gramatică în construcţia propriului mesaj (oral şi scris) şi în
educarea comunicării elevilor de ciclu primar;
- relevarea valorilor morale şi
estetice ale textului, în funcţie de specificul de vârstă al elevilor;
- actualizarea şi aprofundarea cunoştinţelor de
literatură pentru copii, limba română şi metodică;
- utilizarea tehnicilor de activitate intelectuală;
- consolidarea capacităţii de a aplica cunoştinţele de
didactică a specialităţii în activitatea practică, a capacităţii de
operaţionalizare a obiectivelor;
- integrarea în activitatea didactică a tipurilor
diferite de lecţii;
- cunoaşterea şi respectarea evenimentelor instruirii
şi adecvarea lor la specificul predării limbii române în ciclul primar;
- consolidarea capacităţii de a dezvolta competenţele
de comunicare orală şi scrisă a elevilor din ciclul primar şi de a-i
familiariza cu texte - literare şi nonliterare - accesibile vârstei lor;
- consolidarea abilităţii de a selecta cele mai
eficiente metode, în vederea dezvoltării capacităţii elevilor în ceea ce
priveşte: receptarea mesajului oral, exprimarea mesajului oral, receptarea mesajului
scris, exprimarea mesajului scris;
- utilizarea creatoare a
metodelor de învăţământ în cadrul predării limbii române.
Literatura română şi universală pentru copii
Conceptul de literatură pentru copii
Specii literare. Valori formative ale textelor literare
destinate copiilor de ciclu primar
Basmul popular şi basmul cult.
Definiţie. Fantasticul în basm. Personaje. Compoziţie. Reprezentanţi: Petre
Ispirescu, Prâslea cel voinic şi merele de aur; Ion Creangă - Povestea lui Harap-Alb; Fraţii Grimm -
un basm la alegere; H. Cr. Andersen - Tovarăşul de drum
Legenda. Caracteristici. Clasificare: legenda
mitologică, religioasă, istorică (se alege câte un text pentru fiecare
categorie)
Snoava
Folclorul copiilor
Ghicitori
Proverbe
Legende: Mihail Sadoveanu: Stigletele; Alexandru
Mitru: Legendele Olimpului
Texte cu caracter didactico-moralizator: Anton Pann - Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea; fabula:
La Fontaine - o fabulă la alegere, G. Topîrceanu, Bivolul şi coţofana
Poezia accesibilă copiilor: Vasile Alecsandri, Pasteluri; Gellu Naum - Apolodor, un
pinguin călător; Ana
Blandiana - Intâmplări din grădina mea (sau Alte întâmplări din grădina mea)
Imaginea copilăriei: Ion Creangă - Amintiri din
copilărie (părţile I şi II); Mihail Sadoveanu - Dumbrava
minunată, La Mestecănei; Marin Sorescu, Unde fugim de-acasă?
Lumea animalelor în proza pentru copii: Emil Gârleanu - Din lumea celor care nu cuvântă; Cezar
Petrescu, Fram, ursul polar; Rudyard Kipling - Cărţile junglei.
Bibliografie
1. Cândroveanu, Hristu, Literatura
română pentru copii. Scriitori contemporani, Bucureşti, Editura Albatros, 1988.
2. Goia, Vistina, Literatura
pentru copii şi tineret. Modele formative, Napoca
Star, Cluj-Napoca, 2000; Literatura pentru copii şi
tineret - pentru institutori, învăţători şi educatoare, Dacia Educaţional, Cluj-Napoca, 2003.
3. Negrilă, Iulian, Literatura
pentru copii, Editura Multimedia, Arad, 1996.
Concepte operaţionale: acţiune,
antiteză, autor, basm popular/cult, comparaţie, ficţiune, final, gen literar,
hiperbolă, imagine artistică, legendă populară/cultă, moduri de expunere
(naraţiune, monolog, dialog, descriere), momentele subiectului, narator,
personaj literar, personificare, repetiţie, temă, titlu, versificaţie (strofă,
vers, rimă).
Limba română
- Stilurile funcţionale ale limbii române
- Sunet, fonem, silabă; despărţirea cuvintelor în
silabe
- Literele. Alfabetul limbii române
- Semnele ortografice (apostroful, bara oblică,
blancul, cratima, linia de pauză, punctul, virgula)
- Principiile ortografiei limbii române
- Fondul principal de cuvinte - masa vocabularului
- Relaţii semantice: polisemia,
sinonimia, omonimia, antonimia, paronimia
- Câmpul lexical şi câmpul semantic
- Unităţile frazeologice
- Flexiunea numelui (declinare) şi a verbului
(conjugare)
- Substantivul. Clasificare. Locuţiuni substantivale
- Articolul. Clasificare
- Adjectivul. Gradele de intensitate (de comparaţie)
- Pronumele şi adjectivul pronominal. Clasificare
- Numeralul. Clasificare
- Verbul. Verbe predicative şi nepredicative
(copulative şi auxiliare). Locuţiuni verbale
- Adverbul. Clasificare.
Locuţiuni adverbiale
- Prepoziţia. Locuţiuni prepoziţionale
- Conjuncţia. Clasificare. Locuţiuni conjuncţionale
- Interjecţia
- Cuvinte coordonate, cuvânt regent, cuvânt subordonat
- Fraza, propoziţie principală, propoziţie
principală independentă, propoziţie regentă, propoziţie secundară
(subordonată), propoziţii coordonate
- Predicatul verbal şi predicatul nominal. Acordul
predicatului cu subiectul (acordul în persoană, acordul în număr, acordul în
gen, acordul după înţeles, acordul prin atracţie)
- Subiectul
- Atributul. Termeni regenţi
- Complementul. Termeni regenţi
Bibliografie
1. Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu
Iordan -Al. Rosetti", DOOM Dicţionarul ortografic, ortoepic şi
morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revăzută si adăugită, Univers
Enciclopedic, Bucureşti, 2005, p. XXVI-XXVIII, XXXVI-XLIV
2. Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu
Iordan -Al. Rosetti", Gramatica limbii române, vol. II. Enunţul, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005, p. 16-22, 24.
3. Avram, Mioara, Gramatica
pentru toţi, Editura Humanitas, Bucureşti, 1997
(secvenţele corespunzătoare subiectelor propuse).
4. Sinteze de limba română. Ediţia a treia revăzută şi din nou îmbogăţită (coordonator Theodor
Hristea), Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1984 (secvenţele
corespunzătoare subiectelor propuse)
Metodica predării limbii române în învăţământul
primar
1. Rolul învăţătorului în stimularea interesului
pentru lectură al elevilor de ciclu primar. Selecţia textelor şi modalităţi de
propunere a lor spre lectură elevilor
2. Modalităţi de dezvoltare a sensibilităţii elevilor
prin abordarea poeziilor lirice, a textelor de inspiraţie istorică, a prozei
lirice
3. Posibilităţi de aplicare a analizei stilistice la
clasele ciclului primar
4. Evaluarea - sprijin pentru
elevi în autocunoaştere, indicator pentru învăţător în stabilirea strategiei
didactice. Rolul evaluării formative în învăţarea limbii române
5. Posibilităţi de inovare de către învăţător a
metodelor de predare-învăţare a limbii române în ciclul
primar
6. Valorificarea formativă a textelor literare şi
nonliterare în ciclul primar
7. Cultivarea creativităţii elevilor în cadrul orelor
de citire, de elaborare a compunerilor, de rezolvare a exerciţiilor gramaticale
8. Modalităţi eficiente de asigurare a relaţionării
conţinuturilor disciplinei limba maternă cu conţinuturile disciplinei limba
română
9. Rolul învăţătorului în valorificarea
conţinuturilor disciplinelor de învăţământ din ciclul primar în vederea
îmbogăţirii vocabularului
10. Metode utilizate în formarea deprinderilor de
scriere corectă, coerentă la disciplina limba română, în ciclul primar
11. Posibilităţi de valorificare didactică a
disponibilităţilor creative personale ale învăţătorului.
Bibliografie
1. Crăciun, Corneliu, Metodica predării limbii române în învăţământul primar. Ediţia a IV-a revăzută şi adăugită, Editura Emia, Deva, 2007.
2. Landsheere, Viviane De, Landsheere, Gilbert, Definirea obiectivelor educaţiei. Traducere
de Constantin Urmă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979.
3. Nuţă, Silvia, Metodica predării limbii române în
clasele primare, vol. I-II, Aramis, 2000.
4. Şerdean, I., Didactica limbii române în şcoala
primară, Editura Teora, Bucureşti, 1998; Didactica limbii şi literaturii
române în învăţământul primar, Corint, Bucureşti, 2005.