ORDIN   Nr. 577 din 14 aprilie 2006

privind aprobarea Instructiunilor pentru comanda prin dispecer energetic feroviar a instalatiilor de electrificare nr. 356/2005

ACT EMIS DE: MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 405 din 10 mai 2006

In temeiul prevederilor art. 4 lit. e) ultima liniuţă din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Autorităţii Feroviare Române - AFER, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 626/1998 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Feroviare Române - AFER, şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor, construcţiilor si turismului emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Instrucţiunile pentru comanda prin dispecer energetic feroviar a instalaţiilor de electrificare nr. 356/2005, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul odin.

Art. 2. - Prevederile prezentului ordin se aplică Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R." - S.A. şi Societăţii Comerciale „Electrificare C.F.R." - S.A., în activitatea de coordonare şi comandă prin dispecer energetic feroviar a lucrărilor de revizie şi reparaţie şi a intervenţiilor pentru prevenirea, limitarea şi lichidarea evenimentelor electrice accidentale la instalaţiile de electrificare feroviare.

Art. 3. - (1) Prezentul ordin intră în vigoare în termen de 90 de zile de la data semnării sale.

(2)   Până la data intrării în vigoare a prezentului ordin conducerea Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R." - S.A. şi conducerea Societăţii Comerciale „Electrificare C.F.R." - S.A. vor asigura, prin personalul propriu de specialitate atestat conform prevederilor legale în vigoare, instruirea şi examinarea profesională a personalului cu atribuţii în aplicarea Instrucţiunilor pentru comanda prin dispecer energetic feroviar a instalaţiilor de electrificare nr. 356/2005.

(3)  Compania Naţională de Căi Ferate „C.F.R." - S.A. va edita şi va pune la dispoziţie celor interesaţi, contra cost, Instrucţiunile pentru comanda prin dispecer energetic feroviar a instalaţiilor de electrificare nr. 356/2005.

Art. 4.   - Autoritatea  Feroviară Română  - AFER, Compania Naţională de Căi  Ferate „C.F.R." -  S.A. şi Societatea Comercială „Electrificare C.F.R." - S.A. vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului,

Gheorghe Dobre

ANEXĂ*)

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR Şl TURISMULUI

AUTORITATEA FEROVIARĂ ROMÂNĂ

INSTRUCŢIUNI

pentru comanda prin dispecer energetic feroviar a instalaţiilor de electrificare nr. 356/2005

CAPITOLUL 1

GENERALITĂŢI

Art. I. -      Prezentele instrucţiuni stabilesc:

a)       modul de organizare şi realizare a conducerii operative prin dispecer energetic feroviar - denumit în continuare DEF - a instalaţiilor de electrificare;

b)       modul de organizare şi efectuare a manevrelor electrice în instalaţiile de electrificare:

c)       sarcinile şi responsabilităţile persoanelor care participă la organizarea şi efectuarea manevrelor electrice;

d)       principiile şi regulile de bază privind activitatea DEF în relaţiile de serviciu cu personalul unităţilor sau subunităţilor de electrificare, operatorii de circulaţie şi tracţiune, impiegaţii de mişcare - denumiţi în continuare IDM - alt personal care este în contact cu activitatea de revizie şi reparaţie a instalaţiilor de electrificare , precum şi cu dispecerul energetic al operatorului de distribuţie de energic electrică.

Art. 2. - Prevederile prezentelor instrucţiuni sunt obligatorii pentru DEF, personalul unităţilor de electrificare şi personalul altor unităţi din sistemul feroviar, care se găsesc în relaţii directe de serviciu cu DEF.

Art. 3. - Convenţiile şi alte reglementari proprii privind conducerea prin DEF şi exploatarea instalaţiilor de electrificare ale căii ferate trebuie stabilite în conformitate cu prevederile prezentelor instrucţiuni.

CAPITOLUL II

INSTALAŢII DE ELECTRIFICARE Şl COMANDA PRIN DEF A ACESTORA

Art, 4. -      Instalaţiile de electrificare sunt acele instalaţii electrice specifice domeniului feroviar şi care cuprind:

a)       instalaţii de energoalimentare respectiv substaţii de tracţiune electrică - denumite in continuare STE - posturi de secţionare, posturi de subsecţionare, posturi de legare in paralel, sau derivate ale acestora;

b)       linia de contact;

c)       instalaţii de comandă la distanţă a separatorilor şi inslalaţii de telemecanică sau post controlat;

d)       instalaţii de electroalimentare, lumină şi forţă.

Art. 5.- (1) Comanda prin DEF a instalaţiilor de electrificare este o activitate specifică, cu relaţii de autoritate distincte de cele administrative, având organizări şi reglementări specifice.

(2) Scopul comenzii prin DEF a instalaţiilor de electrificare este exploatarea coordonată a echipamentelor şi instalaţiilor care datorită regimului de funcţionare în comun, necesită comandă unitară.

*) Anexa este reprodusă în facsimil.

(3) Comanda prin DEF trebuie să asigure:

a)       funcţionarea unitară a instalaţiilor de electrificare în condiţii de siguranţă şi calitate;

b)       coordonarea regimurilor de funcţionare şi a manevrelor electrice a instalaţiilor de electrificare - denumite în continuare manevre - conform programelor stabilite, precum şi în situaţii de avarii,

CAPITOLUL III

DEFINIŢII

SECTIUNEA I

Definirea unor termeni generali

Art. 6. -      Pentru a exista o exprimare unitară,  în   legătură cu concepţia, coordonarea şi executarea manevrelor în instalaţiile de electrificare se definesc următoarele:

a.        unitate - forma organizatorică - societate, filială, sucursală şi altele asemenea - căreia îi revine obligaţia, prin regulamentul propriu de organizare şi funcţionare sau prin statut, să execute lucrări, să exploateze, să întreţină şi/sau să repare instalaţiile electrice pe care le gestionează sau Ie-a preluat prin convenţie;

b.        subunitate - forma organizatorică din cadrul unităţii care exploatează, întreţine şi/sau repară instalaţii electrice şi care poate fi: secţie, centru, laborator, district, punct de lucru şi altele asemenea având nivele ierarhice stabilite prin reglementări proprii;

c.        element - un aparat, maşină electrică şi altele asemenea care realizează o anumită funcţie, putând fi parte constitutivă a unui echipament electric; In această categoric intră separatoarele. întreruptoarele, transformatoarele de măsură, descărcătoarele, siguranţele şi altele asemenea;

d.        echipament (electric) - o unitate constitutivă a unei instalaţii sau reţele electrice în totalitatea elementelor sale - inclusiv celulele, îndeplinind anumite funcţiuni în cadrul acesteia. In această categorie intră generatoarele. compensatoarele, barele. liniile, transformatoarele de putere şi altele asemenea.

e.        celula unui echipament - ansamblul elementelor de comutaţie primară prin care echipamentul respectiv se leagă la barele colectoare sau prin care barele colectoare se leagă între ele;

f.        instalaţie electrică - ansamblu de echipamente, celule şi elemente legate funcţional între ele, amplasate într-un teritoriu comun şi care sunt servite de aceeaşi formaţie de servire operativă. Excepţie fac elementele telecomandate pentru perioada cât sunt în regim de telecomandă;

g.        reţea electrică - ansamblu de echipamente şi instalaţii electrice dispersate teritorial, legate între ele;

h.        protecţie- ansamblu de prevederi pentru detectarea defectelor sau a altor situaţii anormale din instalaţiile şi reţelele electrice pentru a permite eliminarea defectelor,limitarea situaţiilor anormale şi emiterea de comenzi sau semnale. Termenul este generic pentru dispozitive şi sisteme de protecţie şi se utilizează pentru a descrie protecţia atât a unui sistem cât şi a unei părţi din acesta;

i.        eveniment  electric   accidental   -   acel   eveniment   întâmplător  din   exploatarea instalaţiilor de electrificare care conduce la modificarea stării operaţionale sau a schemei de funcţionare a acestora sau la abateri a unor parametri sau caracteristici de funcţionare în afara limitelor stabilite, cu sau tară repercusiuni privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor;

j.        deranjament sau incident  - acel eveniment electric accidental produs în instalaţiile de electrificare şi care se manifestă prin modificarea stării anterioare a ansamblurilor funcţionale,   prin   abateri   ale  parametrilor  funcţionali   ai   acestora,  în  afara   limitelor prevăzute prin reglementările în vigoare. In cazul în care deranjamentul este însoţit de deteriorarea sau distrugerea unor echipamente sau părţi din instalaţii, acesta constituie o avarie;

k.       defecţiune tehnică -  acel eveniment electric accidental produs în instalaţiile de electrificare constând în abateri ale unor parametri  funcţionali sau defectări ale unor componente ale ansamblurilor funcţionale şi care nu produc consecinţe asupra acestor ansambluri şi nu afectează consumatorii inclusiv linia de contact;

l.        întrerupere de scurta durată -este evenimentul electric accidental produs eu ocazia acţionării automatizărilor şi al cărui efect în timp privind modificarea stării anterioare de funcţionare a instalaţiilor electrice sau a parametrilor funcţionali ai acestora, are o durată mai mică de 30 secunde. In această categorie se înregistrează funcţionările reuşite ale reanclanşărilor automate rapide şi anclanşările automate ale rezervei, pornirea până la debitare a grupurilor electrogene şi altele asemenea;

m.     sistem  teleinformaţional -  dotarea  tehnică  prin  care se asigura,  în timp  real,informaţiile necesare comenzii operative a instalaţiilor de electrificare în toate stările prin care acestea pot trece (normalii, de alarma, de incident şi postincident):

n.       telemecanizare       conducere  la  distanţă  a  funcţionării   unei   instalaţii  electrice,utilizând   transmiterea   de  informaţii   cu  ajutorul   reţelelor  de telecomunicaţii.   Uzual denumită în continuare TM:

o.       telecomandă -  comanda ia distanţă a unui echipament cu ajutorul reţelelor de telecomunicaţii; legătura dintre dispozitivul de comandă şi echipamentul care trebuie comandat se realizează prin reţele de telecomunicaţii/transmisiuni de date;

p.      telesemnalizare - supraveghere la distanţă a stării de funcţionare a unui echipament. prin mijloace de comunicaţii urmărind îndeosebi starea aparatelor şi nivelele de tensiune alte valori discretizale;

q.       dispecer energetic feroviar sau DEF - ansamblul de instalaţii şi echipamente de telemecanică    şi    telecomunicaţii,amplasate într-un post central, care    asigură telemecanizarea, comanda şi controlul operativ al instalaţiilor de electrificare din gestiunea unei subunităţi de electrificare; termenul este generic definind atât instalaţia în sine, cât şi personalul de comandă operativă;

r.       centru dispecer - structura organizatorică a personalului ce exploatează instalaţia D.E.F. şi asigură comanda operativă a instalaţiilor de electrificare;

s.       anclanşare - acţiunea de conectare prin automatizare a unui aparat de comutaţie;

t.        declanşare - acţiunea de deconectare a unui aparat de comutaţie prin funcţionarea protecţiei circuitului asociat;

u.      conectat - poziţie a separatorului de sarcină, întreruptorului sau disjunctorului în care se asigură continuitatea circuitului în care este legat;

v.       deconectat - poziţie a separatorului de sarcină, întreruptorului sau disjunctorului în care se asigură întreruperea circuitului în care este legat;

w.      dispozitiv   de   reanclanşare   automata   -   dispozitiv   care   realizează   automat reconectarea unuia sau mai multor întreruptoare după funcţionarea protecţiei circuitului asociat. Când durata de deschidere înaintea reanclanşării prezintă interes, aceasta este menţionată în termen - reanclanşare automată rapidă - prescurtat în continuare RAR;

x.       reglementări în vigoare - totalitatea regulamentelor, ordinelor. instrucţiunilor şi dispoziţiilor specifice activităţii sau domeniului la care se face referire.

SECŢIUNEA a 2-a

Definirea stărilor operative ale elementelor, echipamentelor sau instalaţiilor electrice

Art. 7.- Stările operative de bază ale elementelor, echipamentelor sau instalaţiilor electrice sunt:

i.                        în exploatare.

ii.                        retrase din exploatare.

Art. 8. - (1) In exploatare se consideră elementul, echipamentul sau instalaţia electrică care se află în gestiunea unităţii, este în autoritatea unei trepte de conducere operativă sau a personalului de servire operativă şi este legat la un alt element, echipament atlat în exploatare.

(2) Un element, echipament sau instalaţie electrică aflată in exploatare poate fi:

a)      disponibil/ă:

b)      indisponibil/ă.

(3)  Disponibil/a se consideră elementul, echipamentul sau instalaţia electrică care este sau poate fi folosit în funcţionarea sistemului energetic, reţelei sau instalaţiei respective. Acesta poate ti:

a)       în funcţiune - este clementul, echipamentul sau instalaţia electrică la care sunt închise separatoarele, sunt conectate întreruptoarele şi există o legătură continuă normală între bară - sau alt echipament - şi echipamentul respectiv, pentru a permite circulaţia curentului electric;

b)      în rezerva - este elementul, echipamentul sau instalaţia electrică care nu este în funcţiune, dar care poate fi pus în funcţiune în orice moment, pentru a fi folosit în funcţionarea reţelei sau instalaţiei. In această stare, elementul, echipamentul sau instalaţia electrică pot fi:

-în rezervă caldă atunci când întreruptoarele sunt deconectate şi broşate, separatoarele sunt închise şi există posibilitatea ca. prin conectarea întreruptoarelor. echipamentul să fie adus în starea în funcţiune;

-în rezervă rece atunci când întreruptoarele sunt deconectate - şi debroşate în cazul în care nu există separatoare -, separatoarele sunt deschise spre toate părţile de unde se poate primi tensiune şi există posibilitatea ca, prin închiderea separatoarelor-sau broşarea întreruptoarelor, echipamentul să fie adus în starea în rezervă caldă.

(4)  Indisponibil se consideră elementul, echipamentul sau instalaţia electrică care nu poale fi folosit ca urmare a unei defecţiuni sau altor cauze care la momentul respectiv, îl fac impropriu unei funcţionări normale. Acesta poate ti:

a)       în stare caldă - se consideră starea operativă a echipamentelor şi cuplelor indisponibile, care se defineşte la fel ca şi starea operativă în rezervă caldă a acestora, cu menţiunea că toate automatizările care pot provoca anclanşarea întreruptoarelor acestora -dispozitive RAR, de anclanşare automată a rezervei şi altele asemenea - şi pot provoca punerea în funcţiune a echipamentului şi cuplei indisponibile vor fi anulate;

b)      în stare rece - se consideră starea operativă a echipamentelor, celulelor şi cuplelor indisponibile, care se defineşte la fel ca şi starea operativă în rezervă rece a acestora.

Art. 9. - (1) Retras din exploatare se consideră elementul, echipamentul sau instalaţia electrică care, pentru o durată determinată, în baza unei programări, este scos din exploatare pentru lucrări, probe şi altele asemenea, el nemaiputând fi folosit în orice moment în funcţionarea reţelei sau instalaţiei. Redarea în exploatare are loc conform timpilor stabiliţi prin cererea de retragere din exploatare.

(2) Elementul, echipamentul sau instalaţia electrică retras/â din exploatare poate fi:

a)       în stare deconectat -dacă toate întreruptoarele sunt deconectate şi toate automatizările care pot provoca anclanşarea acestora sunt anulate, iar separatoarele sunt închise. El nu poate fi pus în funcţiune până nu va fi redat în exploatare;

b)      în stare separat vizibil atunci când:

-sunt deconectate toate întreruptoarele şi este verificată poziţia deconectai a acestora;

-sunt luate toate măsurile stabilite de gestionarul instalaţiilor prin instrucţiuni tehnice interne - anularea automatizării, întreruperea circuitelor de comandă etc. -conform normelor de protecţia muncii, pentru a împiedica acţionarea voită sau accidentală a acestora;

-sunt afişate indicatoare de securitate de interdicţie a manevrării acestora;

-sunt executate separaţiile vizibile dinspre toate părţile de unde se poate primi tensiune - deschidere separatoare, debroşare întreruptoare, scoatere siguranţe e(c. -conform normelor de protecţia muncii, şi s-a verificat vizual că s-au realizat separaţiile vizibile:

-sunt afişate indicatoare de securitate de interdicţie a manevrării acestora;

-sunt luate toate măsurile pentru a împiedica apariţia tensiunii prin alte căi decât cele separate vizibil - este executată separarea vizibilă si pe partea secundară a transformatoarelor de tensiune legate la echipament, celulă etc. - conform normelor de protecţia muncii.

O celulă care nu este prevăzută eu separatoare şi/sau siguranţe spre toate părţile de unde poate primi tensiune nu poate fi adusă în starea separat rizibil,

c)       în stare legat la pământ - atunci când, în afară de masurile luate pentru starea separat vizibil, se execută şi legături la pământ conform normelor de protecţie a muncii, în vederea executării de lucrări. Exprimarea stării operative în stare legat la pământ trebuie însoţită de indicarea locurilor unde sunt efectuate legăturile la pământ când echipamentul respectiv depăşeşte cadrul unei instalaţii.

Executarea de lucrări la elemente, echipamente sau instalaţii electrice, retrase din exploatare se poate face numai cu trecerea lor în stare legat la pământ.

Elementele, echipamentele sau instalaţiile electrice retrase din exploatare care au mai multe posibilităţi de racord pot avea la capete stări operative diferite, care trebuie indicate obligatoriu.

d)      nenominalizabile - sunt stările operative care nu se încadrează în cele definite anterior. In acest caz, starea operativă se exprimă prin enumerarea detaliată a poziţiei aparatajului de comutaţie, a măsurilor care împiedică apariţia tensiunii şi a situaţiei automatizărilor şi a legăturilor la pământ.

SECŢIUNEA a 3-a

Definiţii cu privire la conducerea prin DEF

Art. 10. -    Pentru o mai bună înţelegere a prezentelor instrucţiuni se definesc următorii termeni:

a)      personal de exploatare - este personalul care face parte din subunitatea de exploatare şi care execută activităţi de servire operativă sau lucrări de revizii şi reparaţii în instalaţiile electrice;

b)      personal de servire operativă - este personalul care are ca sarcini de serviciu supravegherea funcţionării şi executarea operaţiilor şi manevrelor în mod nemijlocit, într-o instalaţie electrică sau într-un ansamblu de echipamente şi instalaţii electrice. Personalul de servire operativă face parte, de regulă, din subunitatea care are instalaţia respectivă în gestiune nemijlocită şi îşi desfăşoară activitatea în cadrul instalaţiei. Excepţie pot face instalaţiile de telemecanizare, ce sunt exploatate operativ de personalul altei subunităţi sau instalaţiile la care există reglementări speciale privind servirea operativă. Nominalizarea instalaţiilor sau echipamentelor care se află în competenţa unei formaţii de servire operativă se face prin decizia conducerii subunităţii gestionarea instalaţiilor;

c)       personal de supraveghere - este personalul de servire operativă care execută în instalaţii electrice numai supravegherea funcţionării, urmărirea şi înregistrarea mărimilor fizice, a semnalizărilor sau/şi a altor informaţii;

d)      autoritate de comandă operativă - atribuţia cu care este investit DEF în scopul comenzii operative a instalaţiilor de electrificare. Prin reglementări interne aprobate de conducerea subunităţii gestionare, autoritatea de comandă operativă poate fi atribuită şi personalului de servire operativă. Nominalizarea instalaţiilor şi echipamentelor care se află în autoritatea de comandă operativă a unui centru dispecer se face printr-o decizie emisă de către conducerea subunităţii de electrificare pentru instalaţiile şi echipamentele aliate în gestiunea respectivei subunităţi, respectiv structura superioară subunităţii de electrificare pentru instalaţiile şi echipamentele aflate în gestiunea altei subunităţi;

e)       activitate de servire operativă - ansamblul operaţiilor, manevrelor şi lucrărilor pe care le execută personalul de servire operativă conform atribuţiilor;

f)       auhhuimih'rc  -   acţiunea prin care un şef de lucrare execută operaţiile pe care le efectuează un responsabil cu admiterea, în vederea realizării lucrării de către formaţia de lucru proprie;

g)      autoritate de decizie - atribuţia de a lua decizii privind stabilirea sau modificarea regimului  de  funcţionare,  precum  şi  de realizare a siguranţei   în  funcţionare pentru echipamentele şi instalaţiile precizate prin convenţiile de exploatare;

h)      comandă de coordonare - ansamblul de activităţi legate de necesitatea corelării în timp a unor operaţii distincte sau grupe distincte de operaţii care sunt condiţionate reciproc din cuprinsul unei manevre ce se execută de două sau mai multe persoane sau formaţii de servire operativă. Un echipament sau instalaţie poate fi numai în comanda de coordonare a unei singure formaţii dispecer, stabilită prin convenţia de exploatare;

i)       competenţă - atribuirea de sarcini şi responsabilităţi DEF privind realizarea comenzii operative, regimului şi siguranţei în funcţionare, asupra echipamentelor şi instalaţiilor care se află în comanda sa de coordonare;

j)       comanda nemijlocită - comanda care se realizează prin efectuarea convorbirilor operative direct între DEF şi personalul de servire operativă sau responsabilul de manevră;

k)      comandă operativa - totalitatea acţiunilor operative cu echipamentul - conectare deconectare, retragere şi redare din/în exploatare - pe care DEF le execută direct sau prin personalul de servire operativă;

l)       convenţie de exploatare - documentul care se încheie între unităţile ce exploatează instalaţiile de electrificare şi unităţile care distribuie energie electrică, prin care se stabilesc punctele de delimitare a instalaţiilor de graniţă, responsabilitatea privind funcţionarea normală a instalaţiilor respective, modul de efectuare a manevrelor şi modalitatea de comandă   prin   dispecer   la   aceste   instalaţii,   precum   şi   modul   de   colaborare a unităţilor/subunităţilor. Convenţiile de exploatare se încheie obligatoriu şi între subunităţile ce exploatează instalaţiile de electrificare şi care au autoritate de comandă operativă;

m)    convenţie de lucrări - documentul care se încheie între unitatea ce exploatează instalaţiile de electrificare şi unităţile ce furnizează servicii specializate căii ferate;

n)     gestiune - echipamentele şi instalaţiile aflate în exploatarea şi întreţinerea unei unităţi. Sunt în gestiunea respectivei unităţi echipamentele şi instalaţiile încredinţate prin inventar sau prin convenţie de lucrări. Echipamentele şi instalaţiile aflate în gestiunea unei unităţi pot fi împărţite subunităţilor sale de bază care le vor gestiona în mod nemijlocit. In sensul prezentelor instrucţiuni se consideră în gestiunea unei unităţi şi echipamentele şi instalaţiile care nu sunt în inventarul ei, dar care sunt exploatate de aceasta în baza unor convenţii;

o)      subordonare operativă - relaţiile ce se stabilesc din punct de vedere operativ între DEF şi personalul de servire operativă, între DEF şi dispecerul energetic al operatorului de distribuţie, precum şi între DEF şi alt personal implicat în activitatea feroviară, prin reglementări şi convenţii de exploatare;

p)      instalaţie electrică dată în exploatare - instalaţia electrică care a fost pusă sub tensiune cel puţin o singură dată şi care poate fi repusă sub tensiune prin manevrarea aparatajului de comutaţie, prin legare de cordoane, conductoare, bare, cabluri, la aparataj;

q)      instalaţie electrică cu supraveghere - instalaţia electrică în care personalul de servire operativă asigură supravegherea, controlul, executarea manevrelor şi/sau a unor lucrări în baza atribuţiilor de serviciu, dispoziţiilor verbale sau instrucţiunilor tehnice interne de protecţia  muncii  prin  prezenţa directă în  instalaţie sau  într-un alt  loc stabilit,  unde personalul primeşte informaţii din instalaţia respectivă;

r)      revizie-  ansamblul de operaţii cu caracter preventiv sau corectiv, planificat sau accidental,   aplicate   asupra   unui   element/echipament/instalaţie  şi   care  are  ca   scop menţinerea/readucerea parametrilor de funcţionare în cadrul condiţiilor tehnice minim admisibile;

s) lucrare- ansamblul de operaţii al căror scop este revizia, repararea, modificarea sau măsurarea unei instalaţii electrice;

t) coordonator de lucrări - persoana împuternicită de conducătorul subunităţii, prin nominalizare în convenţie sau program de lucrări, pentru a răspunde de pregătirea şi coordonarea executării lucrărilor.

SECŢIUNEA a 4-a

Definiţii privitoare ia manevrele cu elementele sau echipamentele electrice

Art. 11.-    Se definesc următorii termeni privitori la manevrarea elementelor şi echipamentelor electrice:

a)      operaţie - acţionarea detaliată de către personalul de servire operativă a elementelor de comutaţie primară şi reglaj ale unui element, echipament, celulă a elementelor de comutaţie secundară, precum şi executarea unor măsuri speciale sau formalităţi ce derivă din aceste acţionări. La executarea operaţiilor personalul nu are voie să atingă direct părţile conductoare aflate sau destinate a se afla sub tensiune;

b)      grupă distinctă de operaţii - ansamblul operaţiilor cu o succesiune bine determinată executate la un echipament, de aceeaşi formaţie de servire operativă, fără a necesita coordonarea în timp cu alte formaţii de servire operative şi care nu se suprapune cu operaţiile dintr-o grupă identică efectuate de o altă formaţie operativă;

c)       operaţie distinctă - operaţia din cadrul unei manevre de execuţie care necesită coordonarea în timp cu grupe distincte de operaţii sau operaţii distincte care au loc în cadrul aceleiaşi manevre de coordonare;

d)      manevră - ansamblul unor operaţii, operaţii distincte, grupe distincte de operaţii, prin care se schimbă starea operativă a echipamentelor sau schema de conexiuni în care funcţionează acestea, însă la care personalul nu arc voie să atingă părţile conductoare, aflate sau destinate a se afla sub tensiune şi nici să se apropie faţă de ele la distanţe mai mici decât cele de protecţie;

c) concepţia manevrelor - aranjarea succesiunii grupelor distincte de operaţii, operaţiilor distincte şi operaţiilor din cadrul manevrei, astfel încât să se asigure desfăşurarea normală a acestora;

f)       foaie de manevra - document scris care stabileşte următoarele:

-      tema manevrei, respectiv starea operativă finală a echipamentului, instalaţiei şi altele asemenea;

-      scopul manevrei;

-      starea operativă iniţială a echipamentului, instalaţiei;

-      succesiunea operaţilor ce urmează a se efectua;

-      notaţiile în legătură cu dispunerea şi îndeplinirea operaţiilor;

-      persoanele care au legătură cu manevra şi responsabilitatea acestora.

g)       responsabil de manevra - persoana care asigură conducerea efectivă a manevrelor atât din punct de vedere tehnologic cât şi al protecţiei muncii:

h)      executant  de   manevre   -   persoana   competentă   a   unei   formaţii   de   manevră,subordonată responsabilului de manevră;

i)       manevre curente - manevrele care au ca scop modificarea regimului de funcţionare a sistemului energetic al reţelei  sau a instalaţiei - realizarea unor niveluri de tensiuni, reducerea unor circulaţii de putere, reducerea pierderilor şi altele asemenea - sau sunt determinate  de  schimbarea   regimului   de  funcţionare  a  sistemului   energetic.  Aceste manevre au un caracter frecvent, se execută mereu în acelaşi fel şi trec echipamentele din starea de rezervă în starea în funcţie şi invers. Manevrele curente se execută fără înaintarea unei cereri, fiind convenite pentru situaţiile când apare necesitatea efectuării lor;

j)       manevre  programate  -  manevrele  care  au   ca   scop   modificarea   configuraţiei instalaţiei, reţelei, fară ca acestea să aibă un caracter frecvent şi periodic, precum şi cele care au drept scop retragerea din exploatare a echipamentelor, elementelor, celulelor pentru  lucrări  sau probe.  Manevrele programate se efectuează în baza unei cereri a personalului operativ, caz în care acesta este obligat să întocmească o foaie de manevră;

k)      manevre de lichidare a incidenlelor - manevrele care se execută eu ocazia apariţiei unui  incident, pentru izolarea defectului şi restabilirea alimentării consumatorilor sau pentru prevenirea unui incident. Manevrele de lichidare a incidentelor se execută sub comanda celui  care are în comandă de coordonare echipamentele şi/sau  instalaţiile respective;

l)       manevre cauzate de accident de muncă - manevrele care se execută pentru scoaterea victimei de sub acţiunea curentului electric, conform prevederilor normelor de protecţia muncii;

m)     manevre de execuţie - manevrele ale căror operaţii se desfăşoară în cadrul unei instalaţii şi  sunt îndeplinite în totalitate şi nemijlocit de acelaşi personal de servire operativă a instalaţiei respective- sau acelaşi personal delegat special în acest scop.

CAPITOLUL IV

CONCEPŢIA, PREGĂTIREA, COORDONAREA Şl EXECUTAREA MANEVRELOR ÎN INSTALAŢIILE DE ELECTRIFICARE

Art. 12.- Prin concepţia manevrelor se înţelege aranjarea succesiunii grupelor distincte de operaţii, operaţiilor distincte şi operaţiilor din cadrul manevrei, în aşa fel încât să se asigure desfăşurarea normală a acestora.

Art. 13. - Intreruperea şi stabilirea curenţilor de sarcină în circuitele de înaltă şi medie tensiune trebuie să se facă cu ajutorul întreruptoarelor sau separatoarelor de sarcină, astfel:

a)       pentru acţionarea normală a separatoarelor la întreruperea unui circuit, ordinea operaţiilor va fi deconectarea întreruptoarelor şi apoi deschiderea separatoarelor respective şi/sau debroşarea întreruptoarelor, iar la conectarea unui circuit ordinea operaţiilor va fi închiderea separatoarelor respective şi/sau broşarea întreruptoarelor şi apoi conectarea întreruptoarelor;

b)      ca ordine de acţionare a separatoarelor, la deschiderea acestora se deschid separatoarele de linie, transformator şi apoi cele de bare, operaţia fiind inversă la închidere;

c)       pentru prevenirea anclanşării unui întreruptor la manevrarea unui separator toate automatizările care pot provoca anclanşarea întreruptorului vor fi anulate;

d)       la acţionarea aparatelor de comutaţie se va urmări prin mijloacele care permit de la locul de efectuare a comenzii de acţionare corecta lor funcţionare şi semnalizările de poziţie de pe panou;

e)      în cazul acţionărilor prin telecomenzi sau comenzi la distanţă verificarea se va face prin personalul operativ acolo unde există sau prin telesemnalizarea corectă a poziţiei.

Art. 14.-    In cazul în care trebuie întrerupt sau stabilit un circuit care nu arc întreruptor, se admite să se facă următoarele operaţii cu ajutorul separatoarelor:

a)       întreruperea şi stabilirea circuitului transformatoarelor de măsură tensiune;

b)      întreruperea şi stabilirea circuitelor de linie aeriene sau subterane în gol sau ale transformatoarelor de putere în gol, cu condiţia ca mărimea curentului sa nu depăşească valorile maxime admisibile pentru separator;

c)       închiderea şi deschiderea separatoarelor de şuntare şi ocolire, dacă aparatele din circuitul şuntat sau ocolit sunt închise;

d)      închiderea şi deschiderea în buclă a separatoarelor stabilite în condiţiile prevenirii deschiderii accidentale a buclei în alt punct;

e)       manevrarea separatoarelor de cuplă se face numai dacă schema în care se află nu conduce la ruperea curenţilor de sarcină.

Art. 15.-    In cazul în care trebuie acţionat un element căruia îi este interzisă întreruperea sau stabilirea unor curenţi de sarcină, obligatoriu se va proceda astfel:

a)       înaintea acţionării separatoarelor respectiv broşarea / debroşarea întreruptoarelor, se va verifica poziţia deconectat a întreruptoarelor din circuitul respectiv;

b)      înaintea conectării unui întreruptor prin care se stabileşte un circuit se va verifica poziţia închis a separatoarelor din respectivul circuit;

c)       înaintea acţionării separatoarelor prin care se stabileşte sau se întrerupe continuitatea unui circuit, atunci când s-a creat o altă cale de curent în paralel, se va verifica poziţia închis a aparatelor prin care s-a stabilit continuitatea căii de curent în paralel;

d)      înaintea verificării lipsei tensiunii pentru legarea la pământ a unui circuit se va verifica poziţia deschis a separatoarelor prin care se realizează separarea vizibilă şi blocarea dispozitivelor acestora;

e)      în instalaţiile telecomandate sau cu comandă la distanţă poziţia acestora se verifică prin indicaţiile de poziţie ale acestora sau ale altor echipamente.

Art. 16. -    Pentru acţionarea manuală a separatoarelor, se procedează astfel:

a)       deschiderea, în prima fază a operaţiei, se execută lent, iar dacă se observă un început de are se va închide cât mai rapid posibil;

b)      închiderea se execută cât mai rapid posibil, iar la apariţia arcului separatorul nu trebuie în nici un caz redeschis.

Art. 17. -    (1) Pregătirea manevrei presupune ansamblul măsurilor organizatorice care se iau de la iniţierea - dispunerea - manevrei până la trecerea efectivă la execuţie.

(2)      Prin execuţia manevrei se înţelege executarea efectivă a operaţiilor.

(3)      Coordonarea manevrei presupune atât coordonarea grupelor distincte de operaţii şi operaţiilor distincte cât şi controalele sau verificările care necesită coordonare cuprinse în foaia de manevră.

Art. 18. -    (1) Manevrele curente sunt iniţiate de personalul de servire şi/sau comandă operativă ca urmare a cerinţelor de regim sau programelor de funcţionare.

(2) Manevrele programate pot fi iniţiate de:

a)      personalul tehnic superior personalului de servire operativă pentru echipamentele din gestiunea proprie;

b)      personalul  de comandă operativă care  are  echipamentele  şi/sau  instalaţiile  în comanda de coordonare şi autoritate de decizie;

c)       personalul   de  servire  operativă,   în   vederea  retragerii   din  exploatare  a   unui echipament şi/sau unei instalaţii în cazuri accidentale.

(3)     O dată cu primirea cererii, manevra se consideră iniţiată şi se trece la pregătirea ei.

 Art. 19. -   (1) Manevrele se execută şi se coordonează, de regulă, după foi de manevră.

(2)  Executarea manevrelor tară întocmirea foii de manevră este admisă numai la prevenirea sau lichidarea incidentelor, la acţionarea singulară a unui aparat de comutaţie ordonată de personalul de conducere operativă. precum şi la instalaţiile liniei de contact.

(3)  Foaia de manevră de execuţie este folosită de personalul de servire operativă pentru executarea manevrelor la echipamentele aflate în exploatarea sa.

(4)  Foaia de manevră de coordonare este folosită de personalul de comandă operativă ia coordonarea şi executarea în timp a operaţiilor în cadrul manevrei de coordonare. Aceasta se întocmeşte la dispoziţia şefului formaţiei de comandă operativă.

(5)  Persoana care întocmeşte foaia de manevră răspunde de corectitudinea concepţiei foii de manevră, de corecta înscriere şi succesiune a operaţiilor, de respectarea normelor de protecţie a muncii, a regulamentelor de exploatare tehnică, a prescripţiilor şi instrucţiunilor interne privind manevra, de utilizarea corespunzătoare a termenilor şi expresiilor şi de întocmirea ei la timp.

(6)  Persoana care verifică şi aprobă foaia de manevră răspunde de aceleaşi sarcini ca şi persoana care o întocmeşte şi, în plus, de corectarea eventualelor greşeli, de verificarea şi aprobarea la timp a acesteia. Prin aprobarea foii de manevră respective se certifică corectitudinea şi posibilitatea de folosire a acesteia în condiţiile pentru care a fost concepută.

(7)  Persoana care controlează foaia de manevră de execuţie răspunde de corespondenţa concepţiei acesteia cu concepţia foii de manevră de coordonare, de corectitudinea grupelor distincte de operaţii şi operaţiilor distincte înscrise şi succesiunea lor corectă, de respectarea prevederilor de protecţia muncii, ale reglementărilor în vigoare, de utilizarea unor termeni şi expresii corecte corespunzătoare prezentelor instrucţiuni, de corectarea eventualelor greşeli ale punctelor controlate, de controlarea la timp a acesleia. Persoana care controlează foaia de manevră va acorda o atenţie deosebită întocmirii corecte a foii de manevră, scopul acesteia şi stării operative iniţiale. Acesta va înscrie în evidenţele operative numărul foii de manevră controlate, ora controlării şi numele persoanei care o citeşte pentru control.

(8)  Persoana care verifică şi acceptă foaia de manevră - responsabilul de manevră - ca ultimă persoană care citeşte foaia de manevră, răspunde de verificarea conţinutului foii de manevră în raport cu situaţia existentă în momentul începerii manevrei şi de posibilitatea deslăşurării normale a manevrei. Prin semnare la rubrica responsabilului de manevra, acesta confirmă că a (acut verificarea şi acceptarea respectivei foi de manevră.

Art. 20. - (1) Când echipamentul şi/sau instalaţia este în competenţa sau autoritatea de decizie a unui centru dispecer, manevrele se vor executa numai la dispoziţia sau cu aprobarea DEF.

(2)  Persoana care dă o dispoziţie de manevră o poate considera executală numai după ce persoana căreia îi este adresată dispoziţia confirmă executarea acesteia.

(3)   Persoana care a primii dispoziţia este obligată, imediat după executare, să continue executarea acesteia persoanei de la care a primit dispoziţia.

(4)  Persoana care dă o aprobare de executare a manevrei consideră că s-a executat manevra respectivă numai după ce persoana căreia i s-a dat aprobarea confirmă că aceasta a fost executată.

(5)  Persoana care a primit aprobarea de manevră este obligată, imediat după executare, să confirme executarea manevrei respective persoanei de la care a primit aprobarea.

Art. 21. - (1) Dispoziţiile personalului tebnico-administrativ superior, privind problemele care intră în competenţa sau autoritatea de decizie a unui punct de comandă operativă se execută cu aprobarea DEF.

(2) Personalul de servire operativă şi personalul de comandă operativă este obligat să îndeplinească imediat şi tară obiecţii dispoziţiile personalului de comandă operativă superior, cu excepţia celor care pun în pericol securitatea personalului, integritatea echipamentului şi/sau instalaţiei sau creează premizele pentru producerea de avarii.

Art. 22. - (1) Manevrele se execută, de regulă, de către două persoane : executantul de manevră şi responsabilul de manevră. Responsabilul de manevră controlează executarea fiecărei operaţii, respectarea succesiunii operaţiilor şi supraveghează executarea exactă a manevrei cuprinse în foaia de manevră. In cazul manevrelor care se execută fără foaie de manevră, responsabilul de manevră este cel care indică executantului fiecare operaţie care trebuie efectuată. (2) Modul în care se execută manevrele de către două persoane este următorul:

a)      executantului de manevră i se dă spre executare, de către responsabilul de manevră, numai o singură operaţie şi abia după executarea acesteia i se dă operaţia următoare;

b)      executantul identifică echipamentul, responsabilul verifică aceasta şi citeşte operaţia ce trebuie executată;

c)       executantul   este  obligat  să  repete  conţinutul  (dispoziţia)  operaţiei  după  care responsabilul dă dispoziţie de executare;

d)      după executarea manevrei de către executant se verifică poziţia echipamentului de către responsabil după care acesta notează în foaia de manevră flecare operaţie executată; c) responsabilul de manevră, la primirea unei dispoziţii (sau aprobări) din partea persoanei de comandă operativă este obligat să o repete şi nu va trece la executare decât la primirea confirmării că dispoziţia sau aprobarea a fost înţeleasă corect şi poate trece la executare.

Art. 23.- (1) Manevrele se pot executa şi de către o singură persoană, cu condiţia respectării integrale a măsurilor de protecţie a muncii pentru aceste cazuri. In această situaţie, persoana respectivă îndeplineşte atât sarcinile responsabilului de manevră , cât şi ale executantului de manevră.

(2) In acest caz se interzice executarea operaţiilor de montare şi demontare a scurtcircuitoarelor mobile de către executantul de manevră, fiind permisă doar punerea la pământ prin închiderea cuţitelor de legare la pământ cu acţionare mecanică.

Art. 24. - In cazul în care apar îndoieli în privinţa justeţei operaţiilor care trebuie executate, manevrele trebuie întrerupte într-o situaţie care să permită funcţionarea de durată a instalaţiei cu consemnarea în foaia de manevră. Reluarea manevrelor se face după verificarea schemei operative. cerându-se şi lămuririle necesare şi emiterea unei noi foi de manevră dacă este cazul.

Art. 25. - In cazurile care nu suferă amânare precum incendii, catastrofe naturale, pericol iminent de distrugere a echipamentelor sau pericol de accidente. manevrele se pot executa sau conduce tară anunţarea DEF care are echipamentul în autoritate de conducere operativă, cu anunţarea ulterioară, cât mai rapid posibil, a acestuia. De necesitatea efectuării manevrelor fara anunţare prealabilă rămân răspunzătoare persoanele care au hotărât aceasta.

Art. 26. - La lichidarea incidentelor şi avariilor care afectează echipamente şi/sau instalaţii, în cazul întreruperii legăturilor de telecomunicaţii cu DEF, manevrele se vor efectua sau conduce pe baza prevederilor din instrucţiunile de lichidare a incidentelor sau avariilor. La restabilirea legăturii prin orice mijloc, se va informa DEF despre manevrele efectuate şi de configuraţia, starea operativă, situaţia în care se află echipamentele respective.

Art. 27. - (1) In conversaţia legată de manevre se folosesc, de regulă, expresiile din Regulamentul General de Manevrare în instalaţiile electrice.

(2) In toate cazurile se vor utiliza expresii simple, corecte din punct de vedere tehnic şi literar, care să nu dea loc la confuzii sau interpretări.

(3) In conversaţia operativă nu este permisă folosirea prescurtărilor.

Art. 28. - (1) Constatările, informaţiile, comunicările şi anunţurile operative legate de manevre, funcţionarea echipamentelor, incidente, avarii, accidente şi altele asemenea se înscriu în evidenţele operative de persoanele care le constată sau le comunică, cât şi de persoana care le primeşte, notându-se ora comunicării, cine face comunicarea şi cine primeşte.

(2)  Dispoziţiile şi aprobările operative se înscriu în evidenţele operative atât de persoana care le dă, cât şi de cea care le primeşte. La executarea manevrelor în baza foii de manevră se înscriu în evidenţe aprobările şi raportările de execuţie, stările operative în care au fost aduse echipamentele şi/sau instalaţiile şi admiterea, respectiv admiterile la lucru.

(3)  Inscrierile în evidenţele operative trebuie făcute citeţ cu culoare albastră sau neagră, fara a se lăsa loc între rânduri. Modificări ale înscrierilor se fac sub semnătură de aceeaşi persoană care a făcut înscrierea, prin tăiere cu o linie, astfel încât atât textul greşit cât şi cel corect să fie vizibile.

CAPITOLUL V

ORGANIZAREA COMENZII PRIN DISPECERUL ENERGETIC FEROVIAR A INSTALAŢIILOR DE ELECTRIFICARE

Art. 29.- (I) Conducerea prin DEF a instalaţiilor de electrificare este o activitate specifică sectorului energetic feroviar fiind exercitată prin unităţi specializate numite centre dispecer, subordonate tehnico - administrativ direct conducătorului subunităţii de electrificare căreia îi este afectat.

(2) Scopul conducerii prin dispecer este asigurarea funcţionării instalaţiilor de electrificare în condiţii de siguranţă, calitate şi economicitate prin exploatarea coordonată a instalaţiilor şi echipamentelor componente care necesită o conducere şi comandă unitară.

Art. 30. - (1) Centrul dispecer este structura organizatorică investită cu atribuţiile autorităţii de comandă operativă prin dispecer asupra unor echipamente şi instalaţii de electrificare. Organizatoric, centrul dispecer cuprinde un compartiment de comandă operativă format din dispeceri energetici feroviari, coordonat de un DEF şef.

(2) Compartimentul de comandă operativă conduce în timp real funcţionarea instalaţiilor prin coordonarea regimurilor de funcţionare şi a manevrelor acestora, ia decizii şi dă dispoziţii în consecinţă personalului de servire operativă. El poate executa manevre sau acţionări ale echipamentelor prin telecomenzi sau comenzi la distanţă.

(3) Personalul de comandă operativă îşi desfăşoară activitatea într-o încăpere special amenajată acestui scop în centrul dispecer, urmărind funcţionarea instalaţiilor prin aparatele instalate în această cameră şi/sau prin datele comunicate de personalul subordonat operativ,

Art. 31.- (1) Camera de comandă trebuie prevăzută cu masă de lucru, pupitru de telecomunicaţii, aparatură pentru înregistrarea convorbirilor operative, schema monofilară a instalaţiilor de electrificare pe care se marchează după caz, distinct aparatele de comutaţie {nume şi poziţie ), liniile şi/sau grupele de linii electrificate, numărul macazurilor între care sunt montate izolatoare de secţionare, joncţiunile cu secţionare, staţiile de cale ferată, substaţiile de tracţiune electrică, posturile de secţionare şi subsecţionare, posturile de transformare alimentate din linia de contact, instalaţia de centralizare electrodinamică şi electronică şi altele asemenea.

(2) Camera de comandă trebuie să aibă asigurate condiţii de desfăşurare a activităţii -iluminat, aerisire, insonorizare, climatizare - conform normelor în vigoare. Accesul în camera de comandă este strict reglementat de conducerea subunităţii de electrificare.

Art. 32. - (1) DEF coordonează manevrele şi regimurile de funcţionare sau execută manevrele din instalaţiile de electrificare din zona lui de activitate, în conformitate cu autoritatea de comanda operativă stabilită. Manevrele în instalaţiile electrice se vor executa în conformitate cu prevederile Regulamentului General de Manevrare în instalaţiile electrice.

(2) DEF asigură de asemeni realizarea regimurilor de funcţionare şi a manevrelor coordonate de DEF vecin sau dispuse de dispecerul operatorului de distribuţie de energie electrică, conform convenţiilor de exploatare încheiate, avizându-i pe aceştia, în cazul în care lucrările, incidentele sau avariile afectează funcţionarea instalaţiilor celeilalte părţi.

Art 33. - Personalul DEF va urmări pe teren eventualele modificări în configuraţia instalaţiilor de electrificare aflate în comanda de coordonare, în baza programului anual şi lunar întocmit de DEF şef şi aprobat de şeful subunităţii de electrificare.

CAPITOLUL VI

SISTEMUL TELEINFORMAŢIONAL

Art. 34. -    Componentele sistemului teleinformaţional sunt:

a)       sistemul comunicaţiilor care asigură transmiterea şi recepţionarea convorbirilor operative şi administrative între centrul dispecer şi structurile cu care intră în relaţii de serviciu;

b)      sistemul de telemecanică care asigură conducerea la distanţă a funcţionării instalaţiilor de electrificare, utilizând transmiterea de informaţii cu ajutorul circuitelor de telecomunicaţie.

Art. 35. - Pentru realizarea comunicaţiilor, centrul dispecer trebuie să aibă, obligatoriu următoarele legături telefonice:

a)      directe cu:

-turcie districtelor linie de contact;

-turele substaţiilor de tracţiune electrică;

-impiegaţii de mişcare;

-operatorii de circulaţie;

-centrul dispecer energetic al operatorului de distribuţie de energie electrică;

-legătură radio în frecvenţele alocate pentru activitatea proprie şi pentru circulaţia trenurilor, care trebuie să asigure legătura din orice punct de pe raza de activitate cu mijloacele de intervenţie proprii şi trenurile în circulaţie;

b)      de rezervă cu:

-2 (două) posturi telefonice automate CFR;

-1 (unu) post telefonic în reţeaua telefonică publică pentru avizarea personalului la deranjamente şi ca legătură cu furnizorii/distribuitorii de energie electrică.

Art. 36. -    Mijloacele de intervenţie trebuie să fie dotate cu minim o staţie radio emisie-recepţie având frecvenţele alocate pentru activitatea proprie şi pentru circulaţia trenurilor, cu care să se asigure legătura radio din orice punct cu centrul dispecer.

Art. 37. -    Substaţiile de tracţiune electrică trebuie să aibă următoarele legături telefonice:

a)       circuit direct cu centrul dispecer căruia îi sunt subordonate;

b)      post telefonic CFR;

c)       staţie radio în frecvenţele alocate pentru activitatea proprie şi numai pe recepţie pentru circulaţia trenurilor.

Art. 38. - Districtele de întreţinere a liniei de contact trebuie să aibă următoarele legături telefonice:

a)      circuit direct cu centrul dispecer căruia îi sunt subordonate:

b)      post telefonic CFR;

c)       staţia radio în frecvenţele alocate pentru activitatea proprie şi numai pe recepţie pentru circulaţia trenurilor.

Art. 39. - Staţiile de cale ferată, cabinele posturilor de secţionare şi subsecţionare, şi punctele de comandă la distanţă a separatoarelor, trebuie să fie prevăzute cu legătură directă cu centrul dispecer pe raza căruia se află şi/sau în a cărui comandă operativă sunt.

Art. 40. - Dotarea personalului unităţilor de electrificare cu posturi telefonice în reţeaua căii ferate sau în alte reţele publice se va face conform reglementărilor în vigoare. Conducerea unităţii de electrificare poate aproba dotarea şi cu alte sisteme de convorbire.

Art. 41.- In cazul necesităţii folosirii unui circuit administrativ, DEF şi personalul de servire operativă au prioritate în folosirea acestuia.

Art. 42. - In cazul defectării mijloacelor proprii de comunicaţii, DEF poate să folosească instalaţia de telecomunicaţii pentru siguranţa circulaţiei trenurilor, în scopul eliminării unor pericole iminente, cât şi pentru dispoziţii operative, cu acordul operatorului de circulaţie.

Art. 43. - (1) Sistemul de telemecanică cuprinde echipamentele de culegere şi transmitere a informaţiilor din/în instalaţiile de electrificare şi echipamentele de prelucrare şi afişare a informaţiilor.

(2)  Pentru realizarea acestuia se vor asigura circuite de comunicaţie exclusive.

(3)   Dezvoltarea sistemului teleinformaţional prin introducerea altor tehnici noi va urmări mărirea volumului de informaţii şi date tehnice transmise.

CAPITOLUL VII

COMANDA OPERATIVĂ A INSTALAŢIILOR DE ELECTRIFICARE

SECŢIUNEA I

Relaţii de subordonare operativă

Art. 44. - (1) Dispecerului îi este subordonat, în sensul prezentelor instrucţiuni, personalul de servire operativă a instalaţiilor de electrificare şi responsabilii de manevre a instalaţiilor de electrificare.

(2) Activitatea DEF este coordonată şi controlată de DEF şef.

(3)  Dispoziţiile personalului de conducere se transmit DEF, de regulă prin DEF şef. In lipsa acestuia, DEF care primeşte dispoziţii direct de la personalul de conducere este obligat ca, după îndeplinirea acestora, imediat ce este posibil, să comunice despre acest lucru DEF şef. Dispoziţiile primite se notează în registrul operativ sau în registrul de dispoziţii cu valabilitate temporară.

(4) O dispoziţie dată poate ft considerată îndeplinită numai după ce personalul căruia i s-a dat această dispoziţie a raportat îndeplinirea ei.

Art. 45. - (1) Personalul de servire operativă este obligat să execute imediat şi fără obiecţii dispoziţiile DEF, cu excepţia celor care pun în pericol securitatea personalului, integritatea echipamentelor sau creează premize pentru producerea de avarii.

(2) In situaţia în care cel care a primit dispoziţia consideră că aceasta este incorectă, trebuie să atragă imediat atenţia asupra acestui fapt.

(3)  Dacă personalul de comandă operativă repetă dispoziţia, personalul de servire operativă este obligat să o execute imediat, în afara cazului în care consideră că se pune în pericol securitatea personalului, integritatea echipamentului sau se creează premize pentru producerea iminentă de avarii, când este obligat să refuze executarea dispoziţiei şi să comunice acest lucru conducătorilor lui ierarhici.

(4) Pentru orice refuz nemotivat de îndeplinire a dispoziţiei, cât şi pentru orice întârziere nemotivată a îndeplinirii acesteia, răspund atât persoanele care nu au îndeplinit-o sau au întârziat-o, cât şi cele care au aprobat această neîndeplinire sau întârziere.

Art. 46. - In cazurile în care menţinerea în funcţiune a unui echipament sau instalaţie aflată în autoritatea de decizie a DEF prezintă pericol iminent de producere de accidente umane sau de avariere, personalul de servire operativă poate scoate din funcţie echipamentul sau instalaţia respectivă, fara aprobare, rămânând răspunzător de decizia luată, cu avizarea ulterioară a DEF în cel mai scurt timp.

Art. 47. - Dispoziţiile dispecerului furnizorului de energie referitoare la echipamentele care, conform convenţiilor de exploatare a instalaţiilor, intră în autoritatea de comandă operativă a acestora, se execută de personalul de servire operativă a căii ferate prin DEF.

Art. 48. - Orice încălcare a disciplinei operative trebuie analizată de către DEF şef şi raportată conducerii subunităţii.

Art. 49. - Instrucţiunile şi dispoziţiile locale ale unităţilor de electrificare în legătură cu comanda prin dispecer, trebuie să fie conforme cu prezentele instrucţiuni.

Art. 50. - (1) In cazul lucrărilor care conduc la configuraţii speciale în sistemul furnizorului precum deschiderea buclei pe partea de 110 kV, dispecerul operatorului de distribuţie trebuie să anunţe DEF pentru ca acesta să poată lua măsuri în consecinţă. Modul de avizare se stabileşte prin convenţia de exploatare încheiată între cele două centre dispecer.

(2)  In cazul în care deschiderea buclei pe partea de tracţiune electrică feroviară se face la cererea dispecerului operatorului de distribuţie, reînchiderea buclei se va face numai cu consimţământul acestuia.

(3)  Pentru preluarea consumului pe partea de 27,5 kV de către alte substaţii de tracţiune electrică, DEF va informa şi va solicita avizul dispecerului operatorului de distribuţie.

SECŢIUNEA a 2-a

Exercitarea autorităţii de decizie

Art. 51. - (I) DEF dă dispoziţii sau aprobări direct personalului de servire operativă care este în subordine directă. Personalul de servire operativă în serviciu de tură nu poate ti înlocuit decât cu aprobarea DEF şi cu consemnare în evidenţele operative de la centrul dispecer.

(2)  Personalul de servire operativă este obligat să informeze la timp şi corect DEF asupra schimbării stării echipamentelor şi instalaţiilor şi rămâne răspunzător de consecinţele ce decurg din luarea unor decizii greşite de către DEF, ca urmare a neinformării sau informării eronate a acestuia.

(3)   Personalul de servire operativă trebuie să comunice DEF preluarea serviciului şi să raporteze asupra stării echipamentelor şi instalaţiilor, asupra regimului de funcţionare, asupra lucrărilor în curs de execuţie, incidentelor şi avariilor din instalaţii.

Art. 52. - (1) DEF este obligat să avizeze dispecerul furnizorului în situaţia în care echipamentele aflate în comanda operativă a acestuia pot fi afectate de manevre executate în instalaţiile de electrificare.

(2) De asemenea, este obligat să execute dispoziţiile acestuia, necesare pentru lichidarea unor incidente, conform prevederilor din convenţiile de exploatare.

Art. 53. - La luarea unei decizii, DEF va ţine seama şi de punctul de vedere al celor care au autoritate de decizie asupra echipamentului şi/sau instalaţiei al cărui regim şi siguranţă de funcţionare pot fi afectate de decizia luată, precum şi de punctul de vedere al unităţii / subunităţii gestionare.

SECŢIUNEA a 3-a

Exercitarea comenzii de coordonare

Art. 54. -    Comanda  de  coordonare   se   exercită   prin   dispoziţii   şi   aprobări   date  direct personalului de servire operativă şi responsabililor de manevre.

Art. 55. -    DEF răspunde de:

a)      echipamentele aflate în comanda sa de coordonare;

b)      succesiunea corectă a operaţiilor din cadrul unei manevre;

c)       succesiunea corectă a diferitelor manevre din cadrul unei grupe de manevre.

Art. 56. - I n cazuri deosebite,când personalul de servire operativă a efectuat manevre în instalaţiile de electrificare tară a cere aprobarea DEF precum întreruperea legăturilor de telecomunicaţii, prevenirea extinderii incidentelor sau avariilor şi altele asemenea, personalul de servire operativă este obligat să informeze DEF asupra manevrelor efectuate şi situaţia în care s-a ajuns imediat ce este posibil, înainte de a îndeplini o dispoziţie a DEF.

SECŢIUNEA a 4-a

Exercitarea competenţei

Art. 57. - DEF care are competenţă asupra unui echipament are obligaţia de a anunţa DEF vecini sau dispecerii furnizorului ale căror instalaţii şi echipamente pot fi afectate de aprobările sau dispoziţiile privind echipamentul din competenţa sa, conform convenţiilor de exploatare.

Art. 58. - DEF primeşte de la personalul de servire operativă informaţiile despre evenimentele petrecute, starea echipamentelor, regimul şi parametrii de funcţionare ai acestora şi altele asemenea conform art.51 alin (2) şi (3) şi art.61, sintetizează informaţiile primite şi propune spre aprobare soluţiile de rezolvare sau îşi exprimă punctul de vedere privind manevrele necesare, regimul şi siguranţa de funcţionare şi altele asemenea.

SECŢIUNEA a 5-a

Comanda operativă a instalaţiilor de electrificare în condiţii normale de funcţionare. Convorbiri operative. Inscrieri în registrul operativ,

Art. 59. - DEF este conducătorul operativ al exploatării instalaţiilor de electrificare în limitele autorităţii de comandă operativă stabilite prin ordinele de împărţire a instalaţiilor şi convenţiile de exploatare.

Art. 60. - DEF, potrivit autorităţii de comandă operativă şi în limitele performanţelor echipamentelor existente la un moment dat în exploatare, asigură:

a)       funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor de electrificare, în care scop:

-      realizează regimurile de funcţionare programate şi dispune sau aprobă modificarea operativă a acestora pentru menţinerea siguranţei în funcţionare, cu respectarea restricţiilor stabilite şi modificarea în mod corespunzător, a reglajului protecţiei prin relee şi a automatizărilor conform tabelelor de reglaj stabilite;

-      execută retragerea şi/sau redarea în exploatare a echipamentelor, punerea în funcţie a echipamentelor şi instalaţiilor noi;

-      supraveghează regimurile de funcţionare realizate, luând măsurile ce se impun;

-      coordonează efectuarea manevrelor;

b)      calitatea energiei electrice furnizate. în care scop:

-      urmăreşte asigurarea continuităţii în alimentare;

-      reglează nivelul tensiunilor în limitele stabilite;

c)       primirea şi transmiterea comunicărilor stabilite prin reglementările în vigoare;

d)      completarea documentelor operative conform reglementărilor în vigoare.

Art. 61.- DEF are obligaţia să primească toate informările despre eventuale abateri de la regimurile normale de funcţionare ale instalaţiilor de electrificare şi să aprobe sau să dispună, după caz, măsurile necesare pentru revenirea la regimul normal de funcţionare.

Art. 62. - Toate convorbirile operative ale DEF şi ale personalului de servire operativă se efectuează după următoarele reguli:

a)       cel care primeşte apelul telefonic trebuie să răspundă imediat;

b)      înainte de a începe orice convorbire, cel care răspunde la apel trebuie să-şi spună numele, funcţia şi subunitatea după care cel care a făcut apelul este obligat să-şi spună numele, funcţia şi subunitatea;

c)       expresiile folosite în convorbirile operative trebuie să fie cele din Regulamentul General de Manevrare în instalaţii electrice, iar în cazurile în care acestea nu se găsesc se vor folosi expresii care trebuie să fie corecte din punct de vedere tehnic şi literar, cât mai scurte, expresive, uniforme şi să nu dea loc la confuzii prin asemănare atunci când sunt auzite (mai ales prin telefon sau radio). In convorbirea operativă nu este permisă folosirea prescurtărilor, iar cuvintele se vor pronunţa întregi şi corecte;

d)       DEF şi personalul de servire operativă, la primirea unei dispoziţii, este obligat să o repete, astfel încât cel care a dat dispoziţia să fie sigur că a fost înţeleasă corect;

e) este interzisă lăsarea deschisă a telefonului sau anularea sistemelor de apel cu care este prevăzută legătura telefonică;

f)       toate convorbirile operative ale DEF se consemnează în registrul operativ, se înregistrează cu sistemele de înregistrare digitală şi se vor păstra astfel:

-      5 zile calendaristice pentru înregistrările tuturor convorbirilor operative;

-      până la finalizarea analizei deranjamentului, dar nu mai puţin de 5 zile calendaristice de la data producerii pentru înregistrările convorbirilor operative în situaţii de deranjamente / incidente sau avarii;

-      30 zile calendaristice de la data producerii pentru înregistrarea convorbirilor operative în cazul unor deranjamente sau avarii în cursul cărora sau până la lichidarea cărora s-au produs accidente sau incidente feroviare precum şi în cazul manevrelor necesare intervenţiei la linia de contact ca urmare a producerii unor accidente sau incidente feroviare, acest termen putând fi prelungit la solicitarea scrisă a comisiei de cercetare a accidentului sau a incidentului feroviar;

g)      răspunderea pentru păstrarea înregistrărilor efectuate revine şefului unităţii de electrificare.

Art. 63. - (1) Constatările, informaţiile, comunicările şi anunturile operative legate de manevre, funcţionarea echipamentelor, incidente şi avarii, accidente şi altele asemenea, se vor înscrie în registrul operativ atât de persoana care le constată / comunică, cât şi de persoana care le primeşte, notându-se numărul de ordine consecutiv, ora constatării, comunicării sau primirii, cui i s-au comunicat şi/sau de la cine s-au primit. La informarea personalului tehnic se va nota obligatoriu numele acestuia, funcţia şi ora.

(2)  Dispoziţiile şi aprobările operative se vor înscrie în registrele operative atât de persoana care le dă, cât şi de persoana care le primeşte, notându-se ora, cui s-au dat sau de la cine s-au primit,

(3)  DEF îi va aduce la cunoştinţă DEF şef dispoziţiile primite, iar acesta le va înscrie în registrul de dispoziţii, cu menţiunea dacă acestea au caracter temporar sau permanent.

(4)  Dispoziţiile din registrul de dispoziţii trebuie cunoscute de toţi DEF, care vor continua aceasta prin semnarea în registrul de dispoziţii.

Art. 64. - In cazul executării manevrelor în instalaţiile de electrificare pe baza unei foi de manevră, DEF dispune executarea manevrelor, conform foii de manevră respective, iar personalul operativ comunică la DEF, cu număr şi oră, terminarea executării manevrelor, conform aceleiasi foi de manevră.

Art. 65. - (1) Inscrierile din evidenţele operative vor fi făcute cu cerneală sau pastă albastră sau neagră, tară să se lase rânduri libere între înscrisuri. Filele registrului operativ vor fi numerotate, înscriindu-se la sfârşitul acestuia numărul de file conţinut.

(2)   Este interzisă efectuarea modificărilor de către altă persoană decât cea care a tăcut înscrierea. In cazul în care aceasta constată că s-a făcut o înscriere greşită, va înscrie în registrul operativ greşeala constatată şi va face înscrierea corectă.

(3)  Modificări ale înscrierilor vor fi făcute eu altă culoare şi în aşa fel încât să se poată citi clar înscrierea iniţială. Cel care face modificarea va semna alături cu aceeaşi culoare şi va trece ora la care a facut-o.

(4)  In cazul unei comenzi operative date eronat, aceasta se anulează cu număr în registrul operativ şi se dă comanda operativă corectă.

Art. 66. - In timpul lichidării incidentelor şi avariilor - chiar dacă se face înregistrarea convorbirilor - se vor face înscrierile respective în registrele operative. Dacă nu se dispune de timpul necesar înscrierii complete, se vor înscrie succint şi într-o formă prescurtată evenimentele, informaţiile, dispoziţiile, aprobările principale în desfăşurarea incidentului sau avanei. Inregistrările vor servi atât pentru a se putea controla corectitudinea dispoziţiilor, continuărilor şi altele asemenea, date sau primite, cât şi pentru a putea reface desfăşurarea evenimentelor, manevrelor şi alte asemenea.

SECŢIUNEA a 6-a

Retragerea din exploatare a echipamentelor şi instalaţiilor

Art. 67. - (I) Echipamentele sau instalaţiile nu pot fi retrase din exploatare tară aprobarea celui în a cărui autoritate de decizie se află DEF sau dispecerul furnizorului de energie electrică, cu excepţia cazurilor în care o amânare ar periclita securitatea oamenilor, siguranţa echipamentului sau instalaţiei.

(2) Toate echipamentele care se află în autoritatea de comandă a DEF şi nu sunt în funcţiune, pentru care DEF nu a dat aprobare de a fi retrase din exploatare, trebuie să se găsească în rezervă. (3) Aprobarea pentru retragerea din exploatare a echipamentelor şi instalaţiilor se dă de către:

a)      DEF pentru echipamentele şi instalaţiile a căror retragere din exploatare nu afectează circulaţia trenurilor, cu excepţia liniei de contact, pe baza programelor de lucrări aprobate de conducerea subunităţii;

b)      operatorul de circulaţie de pe secţia de circulaţie respectivă pentru linia de contact, în intervale libere de circulaţie, fară afectarea circulaţiei trenurilor;

c)       comisia regională de închideri de linie, scoateri de sub tensiune şi restricţii de viteză pentru linia de contact, echipamentele şi instalaţiile a căror retragere din exploatare afectează circulaţia trenurilor.

Art. 68. - (1) Un echipament sau instalaţie pot fi retrase din exploatare pe baza programelor de lucrări aprobate sau a unei cereri făcute de subunitatea care are în gestiune respectivul echipament sau instalaţie sau de operatorul de circulaţie, către DEF , cu minimum:

a)      o zi înainte, pentru cererile făcute de subunitatea gestionară necuprinse în programele de lucrări aprobate;

b)      2 ore înainte, pentru cererile făcute de operatorul de circulaţie pentru circulaţia trenurilor negabaritice ce sunt prevăzute a circula cu linia de contact scoasă de sub tensiune sau la solicitarea altor agenţi economici, pentru situaţii în care sunt puse în pericol viaţa oamenilor sau integritatea bunurilor,

(2) Cererile de la alin, I lit. a) se fac de şeful subunităţii gestionare, se înscriu în registrul de retrageri din exploatare a instalaţiilor şi se transmit la centrul dispecer. In registrele de la subunitatea gestionară şi centrul dispecer se înscriu şi aprobările date sau răspunsurile primite.

(3)  In registrul de la centrul dispecer, cu o zi înainte vor fi înregistrate şi lucrările programate prin programele de lucrări aprobate.

(4)  In vederea evitării retragerii repetate din exploatare a echipamentelor şi instalaţiilor, în cazul în care retragerea din exploatare a unui echipament sau a unei instalaţii din gestiunea unei subunităţi implică şi retragerea din exploatare a unui echipament sau a unei instalaţii din gestiunea altei subunităţi, subunitatea care iniţiază lucrarea are obligaţia să anunţe cealaltă subunitate pentru a-şi corela lucrările între ele, în toate fazele de organizare.

(5)  Cererile primite la centrul dispecer se vor înscrie în registrul de cereri la numărul curent respectiv şi trebuie să aibă următorul conţinut:

a)       numărul curent al cererii de la unitatea care o înaintează;

b)      denumirea unităţii care o înaintează:

c)       numele persoanei care transmite/primeşte cererea;

d)      data şi ora transmiterii;

e)       data la care se solicită retragerea din exploatare şi durata cerută;

f)       echipamentul şi instalaţia cerută şi în ce stare operativă se va aduce;

g)       scopul retragerii din exploatare;

h)      durata maximă în care echipamentul sau instalaţia se poate reda în exploatare în caz de nevoie;

i)       numele şefului de lucrare şi al coordonatorului lucrării, după caz:

j)       observaţii asupra funcţionării  ulterioare cum ar fi executarea de modificări  în instalaţii, schimbarea parametrilor de funcţionare şi altele asemenea, după caz.

(6)  Procedura de retragere din exploatare şi scoatere de sub tensiune a liniei de contact va respecta prevederile din Instrucţiunile pentru revizia tehnică şi reparare instalaţiilor liniilor de contact ale căii ferate electrificate nr. 353, Instrucţiunile pentru restricţii de viteză, închideri de linii şi scoateri de sub tensiune nr. 317 şi alte reglementări specifice în vigoare.

(7) Cererile înaintate la centrul dispecer vor fi avizate de DEF şef, care va analiza regimul de funcţionare ca urmare a retragerii din exploatare a echipamentului sau instalaţiei cerute, precum şi modificarea schemei, corelarea protecţiilor prin relee şi automatizărilor, în scopul asigurării unei funcţionări normale şi vor fi aprobate de şeful subunităţii de electrificare.

(8)  Aprobările date sunt de principiu. Decizia se aplică în funcţie de regimul de funcţionare efectiv al instalaţiilor în momentul când trebuie aplicată, prin aprobarea operativă a retragerii din exploatare ce se dă de către DEF, care răspunde de luarea tuturor măsurilor operative necesare.

(9)  Dacă executarea lucrării implică manevre în instalaţiile aflate în comanda operativă a furnizorului, DEF şef va solicita acestuia, în termenele convenite prin convenţia de exploatare, acordul necesar. In acest caz termenul de solicitare a retragerii din exploatare de subunitatea gestionară se majorează corespunzător. Termenul de majorare va fi adus la cunoştinţa subunităţilor gestionare de către DEF şef.

(10)  In cazul în care, ca urmare a unor incidente, avarii, apare imposibilitatea retragerii din exploatare pentru care s-a dat anterior aprobarea, DEF este obligat să anuleze aprobarea şi să o comunice în timp util solicitantului, cu motivarea respectivă. In cazul anulării unei aprobări, solicitantul urmează să revină cu o nouă cerere.

(11) In cazul retragerii din exploatare pentru probe, măsurători, verificări sau altele asemenea, se va menţiona şi numele persoanei care răspunde de executarea acestora, precum şi numele persoanei care a avizat cererea.

(12)    De necesitatea executării lucrărilor, probelor, măsurătorilor şi altele asemenea menţionate în cerere, precum şi de necesitatea retragerii din exploatare numai a echipamentelor necesare pentru respectivele lucrări, este răspunzătoare subunitatea care emite cererea şi le organizează.

(13)  Toate cererile înaintate cu întârziere faţă de prevederi pot să nu fie luate în considerare, de urmările neexecutării lucrărilor rămânând răspunzători cei care au întârziat înaintarea cererii.

(14)  In situaţii deosebite - prevenirea incidentelor şi avariilor, prevenirea accidentelor sau incendiilor, evitarea evenimentelor de cale ferată - cererile se pot înainta tară a respecta termenele din prezentul articol, DEF aprobând cererea pe proprie răspundere, după care va anunţa şeful subunităţii de electrificare, motivând hotărârea luată.

(15)  In situaţiile în care urgenţa retragerii din exploatare nu permite înaintarea unei cereri conform prevederilor prezentului articol, solicitarea retragerii, precum şi răspunsul se vor înscrie în registrul operativ sau în registrul de revizie a liniilor şi instalaţiilor de siguranţă a circulaţiei, denumit în continuare RRLISC.

Art. 69. -    Durata  aprobată  de  retragere  din  exploatare  nu  se  poate  prelungi   decât  cu permisiunea celui care a dat aprobarea operativă.

Art. 70. - In cazul în care un DEF solicită altui DEF scoaterea de sub tensiune a unui echipament şi/sau instalaţie, acestea se vor considera fără tensiune numai după ce dispecerul care a primit solicitarea a confirmat scoaterea de sub tensiune.

Art. 71.- Cererea operativă de retragere din exploatare se face de coordonatorul lucrărilor, aparţinând subunităţii gestionare, prin înscrierea ci în registrul operativ al instalaţiilor sau în RRLISC;ccrenle se transmit la DEF, iar pentru linia de contact la DEF şi la operatorul de circulaţie prin impiegatul de mişcare . Confirmarea că instalaţia a fost retrasă din exploatare se dă de către DEF, responsabilului cu admiterea.

Art. 72. - (1) Cererea operativă pentru scoaterea de sub tensiune a liniei de contact şi retragerea din exploatare trebuie să cuprindă cel puţin:

a)       natura scoaterii de sub tensiune (aprobată de comisia regională de închideri de linie sau în intervale libere de circulaţie);

b)      scopul şi natura lucrărilor;

c)       porţiunea de linie de contact ce urmează să fie scoasă de sub tensiune şi retrasă din exploatare şi intervalul de timp solicitat şi aprobat;

d)      starea în care se va aduce linia de contact, inclusiv aparatajul manevrat pe durata retragerii din exploatare şi executării lucrărilor;

e)      documentul organizatoric de protecţia muncii în baza căruia se execută lucrarea ;

f)       condiţiile de circulaţie şi de manevră (circulaţia prin inerţie a locomotivelor electrice dacă este cazul);

g)      circulaţia utilajelor de lucru;

h) numele responsabilului cu admiterea şi al şefului de lucrare. (2) In cazul lucrărilor cu scoatere de sub tensiune a liniei de contact, operatorul de circulaţie, după primirea cererii, verifică aprobările, analizează circulaţia reală a trenurilor şi ia măsurile necesare (oprirea circulaţiei locomotivelor electrice sau coborârea pantografelor în zona afectată, avizarea asupra noilor condiţii de circulaţie şi altele asemenea), după care solicită DEF scoaterea de sub tensiune a liniei de contact cu specificarea intervalului de timp aprobat.

(3)  In cazul în care lucrările la linia de contact, la echipamentele sau instalaţiile scoase de sub tensiune şi retrase din exploatare se execută cu închidere de linie, aceasta se va face conform instrucţiunilor şi reglementărilor în vigoare.

(4)  După executarea manevrelor necesare scoaterii de sub tensiune şi retragerii din exploatare a liniei de contact, a echipamentelor sau instalaţiilor, DEF comunică aceasta responsabilului cu admiterea, menţionând:

a)      porţiunea de linie de contact, echipamentul, instalaţia scoase de sub tensiune şi retrase din exploatare;

b)      starea operativă în care s-au adus acestea;

c)       delimitarea zonei scoase de sub tensiune prin precizarea aparatajului de comutaţie deschis sau deconectat;

d)      instalaţiile adiacente rămase sub tensiune;

e)      durata aprobată pentru lucrare.

Această comunicare constituie aprobarea de admitere la lucru a formaţiei/formaţiilor.

(5)  După retragerea din exploatare a liniei de contact, DEF comunică aceasta şi operatorului de circulaţie, menţionând linia de contact scoasă de sub tensiune.

(6)  La cererea operatorului de circulaţie de scoatere de sub tensiune a unei linii de contact. aceasta se va considera fără tensiune numai după ce DEF confirmă scoaterea de sub tensiune. Această confirmare nu constituie sub nici o formă aprobarea pentru executarea de lucrări, intervenţii, măsurători pentru personalul de exploatare sau terţe persoane, întrucât linia de contact nu este legată la pământ.

Art. 73. - Situaţiile ce nu se pot rezolva prin colaborare între DEF şi operatorul de circulaţie se vor trata, la cererea uneia dintre părţi, de conducerile ierarhice ale celor doi.

Art. 74. - (1) Retragerea definitivă din exploatare a echipamentelor sau instalaţiilor se face pe baza unei cereri în acelaşi mod ca pentru retragerea din exploatare, dar aprobată de conducerea unităţii de electrificare.

(2) Un echipament retras definitiv din exploatare iese din autoritatea centrului dispecer respectiv.

SECŢIUNEA a 7-a

Punerea în funcţie şi redarea în exploatare a echipamentelor şi instalaţiilor

Art 75. - (1) Punerea în funcţie a oricărui echipament sau instalaţie nouă se va face conform reglementărilor.

(2) DEF poate coordona punerea în funcţiune a unei instalaţii noi sau reparată capital numai după primirea următoarelor confirmări:

a)      terminarea lucrărilor şi îndeplinirea tuturor condiţiilor din cererea înaintată, conform reglementărilor în vigoare;

b)      starea operativă a echipamentelor sau instalaţiilor;

c)       modul de derulare a circulaţiei şi a manevrei.

Art. 76. - (1) Pentru redarea în exploatare a echipamentelor sau instalaţiilor retrase din exploatare sau a liniilor de contact scoase de sub tensiune, fiecare responsabil cu admiterea care a cerut operativ executarea de lucrări înscrie în registrul operativ sau, după caz, RRLISC sau condica portativă, terminarea lucrărilor, pe care o va transmite DEF.

(2)  Inscrierea va conţine cel puţin referiri privind:

a)       retragerea din instalaţii a personalului;

b)      demontarea scurtcircuitoarelor;

c)       starea echipamentelor sau instalaţiilor la terminarea lucrărilor;

d)      asigurarea gabaritului de liberă trecere şi electric, dacă este cazul;

e)       eventualele restricţii de circulaţie şi de manevră, dacă este cazul.

(3)  In cazul instalaţiilor cu personal de servire operativ care a realizat admiterea la lucru a formaţiilor, transmiterea se face de către acesta.

(4)  După ce DEF a primit comunicările de terminare a lucrărilor, coordonează şi/sau execută manevrele de repunere sub tensiune şi redare în exploatare.

(5)  In cazul terminării lucrărilor la linia de contact DEF comunică operatorului de circulaţie repunerea liniei de contact sub tensiune şi eventualele linii de contact rămase scoase de sub tensiune sau modificări în derularea circulaţiei şi manevrei, dacă este cazul.

Art. 77. -    Din momentul în care s-a cerut ca un echipament sau instalaţie să fie pus sub tensiune, se va considera ca fiind sub tensiune. Repunerea sub tensiune se comunică operativ.

SECŢIUNEA a 8-a

Comanda operativă a instalaţiilor de electrificare în caz de deranjamente sau avarii

Art. 78. -    In caz de deranjamente sau avarii DEF trebuie să:

a)       solicite informaţii de la mecanicii de locomotivă şi IDM de pe secţia afectată asupra anomaliilor observate în funcţionarea instalaţiilor liniei de contact sau a celor care ar putea influenţa sau au fost influenţate de funcţionarea acestora (defecte pe locomotivă, secţiuni de cale ocupate şi altele asemenea);

b)      localizeze cât mai rapid deranjamentul sau avaria, pe baza informaţiilor primite sau prin secţionări succesive şi să ia măsuri pentru prevenirea extinderii acesteia (manevre, transmiterea condiţiilor de circulaţie, interzicerea circulaţiei trenurilor şi altele asemenea);

c)       realizeze, în funcţie de echipamentele şi instalaţiile disponibile, schemele şi regimurile de funcţionare cele mai sigure, de după deranjamente sau avarii;

d)      îndrume la locul deranjamentului sau avariei pentru remediere drezina pantograf cu echipa de intervenţie cea mai apropiată. In acest sens se va instrui şi autoriza personalul de exploatare de pe raza districtelor adiacente, acolo unde este cazul:

e)       avizeze conducătorul ierarhic conform dispoziţiilor în vigoare;

f)       revină la schema normală de funcţionare imediat ce acest lucru este posibil.

Art. 79. - (I) Personalul de exploatare din cadrul subunităţilor de electrificare, la primirea unei dispoziţii operative de la DEF, devine personal de servire operativă.

(2) Personalul de servire operativă şi personalul de intervenţie este obligat să informeze DEF imediat, corect şi concis, asupra celor întâmplate (sistemul de protecţii care au funcţionat, echipamentul şi instalaţia avariată, gabaritul de liberă trecere şi electric şi altele asemenea).

Art. 80. - Personalul exploatare şi întreţinere din cadrul activităţii de transport feroviar este obligat să avizeze imediat DEF despre orice situaţie anormală observată la instalaţiile de electrificare şi în mod deosebit afectarea gabaritului de liberă trecere sau electric.

Art 81.- (1) Pentru cazurile de deranjamente şi avarii ale liniei de contact se procedează astfel:

a)       scoaterea de sub tensiune se face din iniţiativa proprie a DEF în cazul în care este avizat de apariţia unui pericol pentru persoane sau instalaţii;

b)      scoaterea de sub tensiune se face şi în cazul în care în urma verificărilor, personalul de întreţinere a liniei de contact constată că, instalaţia nu mai asigură condiţiile minime de funcţionare. In acest caz personalul de întreţinere a liniei de contact avizează DEF despic starea instalaţiei, care, analizând situaţia, poate dispune direct scoaterea de sub tensiune a liniei de contact şi interzicerea circulaţiei trenurilor cu locomotive electrice cu pantograf ridicat sau interzicerea oricărui sistem de remorcare în cazul Reasigurării gabaritului de liberă trecere.

(2)  In cazurile prevăzute la alin.(l). după luarea măsurii de scoatere de sub tensiune, DEF este obligat a înştiinţa operatorul de circulaţie pentru a lua măsuri de remorcare a trenurilor cu alte mijloace.

(3)  Când condiţiile nu impun măsura imediată, DEF împreună cu operatorul de circulaţie şi şeful regulatorului vor analiza şi acorda scoaterea liniei de contact de sub tensiune în intervale libere de circulaţie.

(4)  Cererea de scoatere de sub tensiune prevăzută la alin.(l) lit. b) va fi tăcută de personalul de întreţinere a liniei de contact prin cerere operativă direct către DEF.

Art. 82. -    (1) Lichidarea deranjamentelor şi avariilor la instalaţiile de electrificare se efectuează de echipele de intervenţie; coordonarea operaţiunilor se face de către DEF în baza instrucţiunilor de lichidare a avariilor întocmite de către DEF şef şi avizate de conducerea subunităţii de electrificare. (2) In timpul lichidării unui deranjament sau a unei avarii, de regulă, nu pot rămâne în camera de comandă a centrului dispecer decât conducătorii ierarhiei direcţi.

Art. 83. - (1) In cazurile de incidente şi avarii cu consecinţe grave în circulaţia trenurilor, DEF are dreptul să cheme la centrul dispecer orice persoană de specialitate din cadrul subunităţii de electrificare respective, de care este nevoie, precum şi să dispună deplasarea în instalaţii a personalului specializat, în vederea lichidării incidentului sau avariei.

(2) După sosirea la centrul dispecer a unui conducător ierarhic, DEF va raporta pe scurt asupra deranjamentului sau avariei şi asupra măsurilor luate pentru lichidare, în momentul în care operaţiunea de lichidare permite aceasta.

Art. 84. - (1) In cazul unor acţiuni greşite ale DEF, conducătorii ierarhiei trebuie să intervină în desfăşurarea lichidării deranjamentului sau avariei, dând acestuia dispoziţiile necesare.

(2) La nevoie, conducătorii ierarhici au dreptul să dispună înlocuirea dispecerului respectiv cu alt DEF sau cu DEF şef. Inlocuirea se va consemna obligatoriu în registrul operativ, înscriindu-se şi semnând atât persoana care înlocuieşte, cât şi persoana înlocuită.

Art. 85. - (1) La apariţia deranjamentului sau avariei, DEF este obligat, să înregistreze toate convorbirile în legătură cu acestea, conform regulilor din art. 62.

(2) In timpul lichidării deranjamentelor sau avariilor, chiar dacă convorbirile operative sunt înregistrate, se vor face înscrierile respective în evidenţele operative. Pentru a nu se afecta operativitatea în lichidarea deranjamentului sau avariei, se pot face numai înscrieri ale unor elemente principale în desfăşurarea activităţii de remediere. într-o formă simplificată, urmând ca ulterior să se completeze înscrierile cu toate datele şi amănuntele necesare.

Art. 86. - (1) DEF este obligat să avizeze şeful districtului care arc în gestiune instalaţiile afectate, DEF şef şi şeful subunităţii de electrificare căreia îi este arondat centrul dispecer asupra deranjamentelor sau avariilor apărute.

(2) Şeful subunităţii de electrificare va aviza şefii ierarhici asupra apariţiei deranjamentelor sau avariilor precum şi asupra desfăşurării ulterioare a acţiunilor de restrângere, remediere şi lichidare a acestora, conform reglementărilor în vigoare.

Art. 87. - DEF care a coordonat operaţiunile de lichidare a deranjamentelor sau avariilor nu poate preda serviciul până nu a izolat instalaţia defectă şi nu a întocmit raportul de deranjament.

Art. 88. - Personalul de comandă operativă poartă răspunderea pentru deranjamentele sau avariile ce se produc în instalaţii din vina sa. El nu poartă răspunderea deranjamentelor sau avariilor produse în instalaţii de către personalul operativ subordonat ca urmare a executării incorecte a dispoziţiilor primite de la DEF.

Art. 89. - (1) DEF va aviza subunităţilor gestionare orice declanşare a întreruptoarelor fiderilor de alimentare. In urma analizei, subunităţile gestionare vor comunica DEF cauza declanşării.

(2)    La declanşarea cu RAR blocat (instalaţia de automatizare a blocat anclanşarea întreruptorului de fider), în cazul în care DEF nu este informat asupra cauzei care a produs declanşarea, după 4 minute va repune sub tensiune instalaţia, de regulă, dintr-o substaţie vecină sau din aceeaşi substaţie, după realizarea unei scheme care să ofere o impedanţă suplimentară (dacă este posibil), după scoaterea din funcţiune a dispozitivului RAR de pe fiderul cu care se realimentează linia de contact.

(3)  La declanşarea cu RAR nereuşit - se realizează ciclul declanşat - anclanşat - declanşat - a unui întreruptor de fider. DEF trebuie să scoată din funcţiune dispozitivul RAR, şi dacă nu este informat asupra cauzei care a produs declanşarea, după 4 minute procedează la conectarea întreruptorului.

(4)  In cazul în care scurtcircuitul pe linia de contact persistă, DEF va considera instalaţia în deranjament şi va proceda conform prevederilor cuprinse în art. 78.

Art. 90. -    (1) DEF este obligat să se informeze despre starea timpului şi prognoza acestuia, iar la apariţia unor condiţii meteorologi ce nefavorabile precum furtună, depuneri de chiciură sau polci, ceaţă, vânt puternic şi altele asemenea, să ia măsuri pentru menţinerea, pe cât posibil, funcţionării instalaţiilor în parametrii nominali.

(2)  In perioade de timp cu umiditate ridicată, DEF va proceda la scăderea tensiunii pe barele de 25 kV ale substaţiilor de tracţiune care alimentează linia de contact la o valoare cât mai redusă, dar care să nu afecteze circulaţia trenurilor.

(3)  La apariţia unor condiţii meteorologice deosebite precum depuneri de chiciură sau polci, vânt cu viteză mai mare de 60 km/h, ploi puternice, care determină oscilaţii ale suspensiei catenare sau afectează captarea tensiunii din linia de contact, personalul exploatare şi întreţinere din cadrul activităţii de transport feroviar este obligat să avizeze imediat DEF, direct sau prin intermediul IDM.

(4)  După primirea avizării, în funcţie de informaţiile primite DEF stabileşte o viteză cu care pot circula trenurile remorcate electric în zona respectivă, avizează operatorul de circulaţie pentru dispunerea restrieţionării vitezei şi îndrumă spre zona afectală personal de intervenţie la instalaţiile de linie de contact, pentru verificarea catenarei.

{5) Personalul de intervenţie la instalaţiile de linie de contact ajuns la zona afectată comunică DEF informaţii despre starea liniei de contact şi viteza maximă cu care locomotivele electrice pot circula.

(6)  DEF analizează informaţiile primite de la personal de intervenţie la instalaţiile de linie de contact cât şi de la IDM din zona afectată, stabileşte, dacă este cazul, o nouă viteză maximă cu care pot circula trenurile remorcate electric în zona respectivă şi avizează operatorul de circulaţie pentru dispunerea restricţionării vitezei

(7)  In situaţiile favorabile depunerilor de chiciură sau polei, în afara măsurilor prevăzute la alin.(4)-(6), DEF ia măsurile stabilite prin reglementările emise de conducerea centrului electrificare pentru realizarea deschiciurării electrice sau mecanice a liniei de contact.

SECŢIUNEA a 9-a

Comanda operativă în cazul apariţiei unui incendiu pe linii de cale ferată electrificate

Art. 91. - (1) La observarea apariţiei unui început de incendiu în zona căii ferate electrificate, personalul de exploatare sau întreţinere din cadrul activităţii de transport feroviar va anunţa imediat, prin orice mijloc IDM din staţia cea mai apropiată, precizând:

a)       locul producerii incendiului;

b)      natura incendiului;

c)       precizări şi alte informaţii despre încărcătura vagoanelor afectate,

(2)  IDM avizează telefonic sau prin tclefonograma pe următorii:

a)      dispecerul energetic feroviar;

b)      operatorul de circulaţie de pe secţia de circulaţie respectivă;

c)       formaţiile de pompieri proprii sau militari, după caz;

d)      şeful staţiei şi organele ierarhic superioare stabilite prin reglementările în vigoare.

(3)  Personalul de exploatare sau întreţinere din cadrul activităţii de transport feroviar va acorda prioritate avizării DEF în vederea luării măsurilor de întrerupere a alimentării cu energie electrica în zona incendiului.

Art. 92. - (1) După avizare, DEF va întrerupe imediat alimentarea cu energie electrică - prin telecomandă, prin manevrarea aparatajului cu personalul operativ sau cu IDM în cazul separatorilor cu comandă electrică la distanţă - a zonei de linie de contact în care s-a produs incendiul, asigurând, pe cât posibil, zone de protecţie pentru ca aceasta să nu fie repusă accidental sub tensiune prin pantografele locomotivelor electrice aflate în mers, după care:

a)       va restrânge pe cât posibil, prin manevre adecvate cu aparatajul electric, zona de linie de contact nealimentata cu tensiune;

b)      va aviza şi îndruma la locul respectiv, la înţelegere cu operatorul de circulaţie, personalul şi mijloacele de intervenţie cele mai apropiate sau care pot fi deplasate mai repede;

c)       va comunica prin telefonogramă operatorului de circulaţie scoaterea de sub tensiune a liniei de contact cu menţiunea că aceasta nu este legată la pământ cât şi condiţiile de circulaţie;

d)      va efectua celelalte avizări stabilite prin reglementările interne.

(2) Operatorul de circulaţie, după primirea confirmării de la DEF că linia de contact nu mai este alimentată cu tensiune, va comunica aceasta prin telefonogramă IDM, iar acesta va confirma şefului formaţiei de pompieri că linia de contact este scoasă de sub tensiune dar nu este legată la pământ.

Art. 93. -    (1) Până la punerea la pământ a liniei de contact, acţionarea pentru localizarea incendiului se va face numai cu stingătoare cu CO₂ sau cu praf şi CO₂ la baza incendiului.

(2)   Operaţiunile de stingere a incendiului cu orice alt mijloc pot începe numai după confirmarea de către DEF a scoaterii de sub tensiune a liniei de contact şi punerea ei la pământ. Punerea la pământ a liniei de contact, se face numai de personalul autorizat al subunităţii de electrificare. Intre linia de contact neîncadrată cu scurtcircuitoare mobile şi jetul de apă trebuie să fie o distanţă mai mare de 10 m.

(3)  Dacă incendiul are caracter de extindere periclitând şi alt material rulant din vecinătate, se va proceda la izolarea acestuia prin manevre cu locomotiva şi asigurarea vagoanelor rămase nelegate de locomotivă cu saboţi, frâne de mână din dotarea vagoanelor sau cu orice alte mijloace. Pentru a se putea executa eventualele manevrări ale locomotivelor electrice, IDM va solicita prin operatorul de circulaţie repunerea temporară sub tensiune a liniei de contact.

Art. 94. - (1) După ce şeful formaţiei de pompieri confirmă IDM - ului sau şefului staţiei că incendiul a fost stins şi că oamenii şi mijloacele de stins au fost retrase din zona incendiului, şeful formaţiei de intervenţie la instalaţiile de linie de contact procedează la verificarea integrităţii liniei de contact şi eventuala remediere a acesteia, verifică gabaritul şi demontează scurtcircuitoarele mobile, înscrie în RRLISC terminarea stingerii incendiului şi a lucrărilor de verificare şi/sau remediere a liniei de contact şi o comunică prin telefonogramă către DEF.

(2)  Inscrierea din RRLISC semnată şi însuşită şi de IDM este comunicată prin telefonogramă de către acesta operatorului de circulaţie care dispune către DEF repunerea sub tensiune a liniei de contact.

(3)  După efectuarea manevrelor cu instalaţiile de electrificare pentru repunerea sub tensiune a liniei de contact, DEF va transmite operatorului de circulaţie, prin tclefonogramă, reluarea circulaţiei pe secţia afectată şi eventualele restricţii în circulaţia şi manevrarea locomotivelor electrice,

SECŢIUNEA a 10-a

Comanda operativă a instalaţiilor de electrificare în caz de abatere a parametrilor de funcţionare de la valorile normale.

Art. 95. -    In cazurile în care parametrii de funcţionare se abat de la valorile normale, şi anume:

a)    la scăderea /creşterea tensiunii sub /peste limitele stabilite;

b)    la apariţia regimurilor de suprasarcină,

DEF este obligat să acţioneze imediat pentru a reveni la parametrii nominali de funcţionare.

SECŢIUNEA a 11-a

Relaţia DEF cu personalul care manevrează prin comandă la distanţă separatoarele liniei de contact

Art. 96. - (1) Manevrarea prin comandă la distanţă a separatoarelor liniei de contact se face de către personal instruit, examinat şi autorizat în acest sens, desemnat în acest scop din rândul personalului de exploatare a instalaţiilor de electrificare sau personalului administratorului infrastructurii feroviare, respectiv IDM.

(2)  Instruirea, examinarea şi autorizarea IDM se tace în conformitate cu reglementările în vigoare.

(3)  Instruirea personalului se va face pe baza instrucţiunilor tehnice interne întocmite de către unitatea/subunitatea care exploatează, revizuieşte şi repară instalaţia de comandă la distanţă a separatoarelor, denumita în continuare CDS şi care detaliază modul efectiv de realizare a manevrării prin CDS.

Art. 97. - Pe durata executării manevrării electrice prin CDS, personalul care efectuează manevra se subordonează din punct de vedere operativ DEF - ului, preluând atributul de personal de servire operativă.

Art. 98. -    Manevrarea electrică prin CDS se efectuează în următoarele situaţii:

a)       la realizarea măsurilor organizatorice pentru lucrările de revizie şi reparaţii a liniilor şi instalaţiilor căii ferate ce necesită scoaterea de sub tensiune a liniei de contact;

b)      la localizarea şi restrângerea zonei de linie de contact afectate cu ocazia accidentelor şi evenimentelor feroviare, evenimentelor electrice accidentale ce afectează siguranţa şi regularitatea circulaţiei trenurilor, altor situaţii în care sunt puse în pericol integritatea instalaţiilor şi viaţa persoanelor;

c)       ori de câte ori condiţiile efective de funcţionare a liniei de contact impun această măsură, dar numai din dispoziţia DEF.

Art. 99. - (1) Toate comunicările operative dintre DEF şi IDM sau persoana desemnată cu efectuarea manevrării prin CDS se consemnează în registrul operativ de către DEF respectiv, în RRLISC de către IDM sau persoana desemnată cu efectuarea manevrării prin CDS.

(2) Modul efectiv de realizare a manevrării prin CDS este detaliat în instrucţiunile tehnice interne şi va respecta următoarele reguli:

a) DEF apelează la staţia respectivă IDM sau persoana desemnată cu efectuarea manevrării prin CDS, se identifică reciproc, după care, prin dispoziţie scrisă, dispune ruperea sigiliilor panoului CDS, trecerea cheii/cheilor de regim din poziţia neutră în poziţia de comandă în scopul manevrării separatoarelor;

b)       dispoziţia va cuprinde cel puţin următoarele:

-numărul, data şi ora transmiterii dispoziţiei;

-ruperea sigiliilor de pe panoul de comandă a instalaţiei CDS necesare efectuării manevrării;

-numele separatoarelor ce trebuie manevrate şi starea - închis sau deschis - în care acestea trebuie aduse după manevrare;

-trecerea cheii/cheilor de regim din poziţia neutră în poziţia de comandă;

-numele persoanei    DEF    care transmite dispoziţia

c)        IDM, sau persoana desemnată eu efectuarea manevrării prin CDS, repetă dispoziţiei primită, pentru ca DEF să se convingă că a fost corect înţeleasă, transmite numărul de primire din RRLISC împreună cu numele şi funcţia şi nu va trece la executarea ei decât după ce DEF confirmă verbal corectitudinea dispoziţiei transmise/primite.

d)       IDM, sau persoana desemnată cu efectuarea manevrării prin CDS. înscrie în RRLISC la numărul următor ruperea sigiliului/sigiliilor de pe panoul CDS, rupe sigiliul/sigiliile necesare manevrării, trece cheia/cheile de regim pe poziţia de comandă, identifică clementele de comandă şi poziţia separatoarelor conform semnalizărilor de pe panoul de comandă al instalaţiei CDS;

e) acţionarea butoanelor de comandă a separatoarelor necesar a fi manevrate se face unul câte unul, aşteptând modificarea semnalizărilor pentru fiecare separator şi confirmând dispecerului realizarea corectă a manevrei;

f) după ternii narea manevrelor dispuse. IDM sau persoana desemnată cu efectuarea manevrării prin CDS readuce cheia/cheile de regim pe poziţia iniţială neutră şi consemnează în RRLISC numărul, data, ora terminării manevrelor, numele şi starea separatoarelor manevrate conform semnalizărilor de pe panoul de comandă a instalaţiei CDS şi le comunică DEF - ului. odată cu numele propriu şi funcţia;

g)      când finalizează toate manevrările electrice, DEF dispune eu număr, dală şi oră IDM- ului, sau persoanei desemnate cu efectuarea manevrării prin CDS, sigilarea panoului de comandă şi a elementelor desigilate anterior;

h)     după sigilare IDM, sau persoana desemnată cu efectuarea manevrării prin CDS confirmă DEF - ului eu număr şi oră realizarea operaţiei;

i)       orice   neconcordanţă   în    identificarea   elementelor   de   comandă,    a   poziţiei separatoarelor conform  semnalizărilor de pe panoul  de comandă a instalaţiei CDS determină întreruperea manevrelor electrice şi comunicarea operativă a acesteia către DEF în vederea analizării şi dispunerii de măsuri corespunzătoare.

CAPITOLUL VIII

SCHEMA NORMALĂ DE FUNCŢIONARE

Art. 100. - (1) Schema normală de funcţionare a unei instalaţii este schema electrică de conexiuni ale elementelor, echipamentelor şi aparatajului primar, care îndeplineşte condiţiile de siguranţă maximă, de asigurare a unor parametri normali de elasticitate şi economicitate, în funcţie de echipamentele disponibile.

(2)  Schemele normale vor cuprinde, într-o formă simplificată, atât cât este necesar pentru exercitarea comenzii de coordonare, competenţei şi autorităţii de decizie, echipamentele şi instalaţiile aflate în autoritatea de comandă operativă a DEF.

(3)  Schema normală fixată, în perioada de valabilitate a acesteia, este schema preferenţială. urmărindu-se în permanenţă realizarea ei.

(4)    Schema normală a instalaţiilor de electrificare trebuie să asigure, în limitele performanţelor echipamentelor disponibile:

a)       funcţionarea sigură a instalaţiilor de electrificare;

b)       continuitatea în alimentarea cu energie electrică a tracţiunii electrice, iar în cazul întreruperilor în alimentare cu prioritate a liniilor curente şi directe;

c)       posibilitatea localizării rapide, limitării şi lichidării incidentelor şi avariilor;

d)      valori reduse ale curenţilor de scurtcircuit;

e)       menţinerea nivelului tensiunilor în limitele normale;

f)       diferenţe de potenţial cât mai mici la izolatoarele de secţionare şi la joncţiunile cu secţionare deschise.

Art. 101.- (1) Schema normală se întocmeşte de către DEF şef şi se aprobă de conducerea subunităţii de electrificare.

(2) Abaterile de la schema normală de funcţionare se consemnează la predarea-primirea schimburilor la centrul dispecer, se notează în fişa de activitate zilnică până la revenirea la schema normală.

Art. 102. - Calitatea schemei normale de funcţionare a instalaţiilor de electrificare se analizează la sfârşitul fiecărui an de către DEF şef şi conducerea subunităţii de electrificare facându-se modificările necesare conform reglementărilor în vigoare.

Art. 103. - Pe schema monofilară din camera de comandă se marchează, cu semne distincte următoarele:

a)       starea  echipamentelor  şi   instalaţiilor  diferită de  cea din  schema  normală  de funcţionare;

b)      echipele care lucrează în cadrul aceleiaşi retrageri din exploatare.

Art. 104. - Modificările schemei normale, impuse de schimbarea configuraţiei echipamentelor, retragerilor din exploatare şi altele asemenea, se aprobă de către aceleaşi persoane care aprobă schemele normale de funcţionare.

Art. 105.- Personalul de comandă şi de servire operativă, va lua la cunoştinţă de modificarea schemei normale, iar la predarea serviciului va înscrie în evidenţe noua stare a echipamentelor, menţionând că s-a modificat schema normală de funcţionare. Inscrierile vor fi făcute până când întreg personalul ia la cunoştinţă despre modificările survenite în schema normală de funcţionare.

CAPITOLUL IX

REGLAJELE SISTEMELOR DE PROTECŢIE ŞI AUTOMATIZARE DIN INSTALAŢIILE DE ELECTRIFICARE

Art. 106. - (1) Reglajele sistemelor de protecţie şi automatizare se stabilesc şi sunt revăzute la sfârşitul fiecărui an, odată cu analiza calitativă a schemei normale, de către şeful compartimentului protecţii prin relee, automatizări şi măsurători, denumit în continuare PRAM împreună cu DEF şef şi sunt aprobate de conducerea subunităţii cu autoritate de comandă.

(2)  Reglajele protecţiilor celulelor de 110 kV se fac în concordanţă cu acelea din instalaţiile furnizorului şi sunt aprobate de acesta.

(3)  Reglajele sistemelor de protecţie şi automatizare sunt executate şi revizuite numai de către personalul compartimentului PRAM.

(4)  DEF va cere compartimentului PRAM verificarea reglajelor sistemelor de protecţie şi automatizare dacă constată funcţionarea necorespunzătoare a acestora.

(5)  In urma analizei modificărilor survenite în schema normală de funcţionare, DEF şef împreună cu compartimentul PRAM şi conducerea subunităţii, modifică reglajele sistemelor de protecţie şi automatizare din substaţiile de tracţiune electrică, posturile de secţionare şi subsecţionare şi instalaţiile de electroalimentare conform instrucţiunilor proprii.

CAPITOLUL X

MODUL DE DESFĂŞURARE A ACTIVITĂŢII CENTRULUI DISPECER

Art. 107.- Personalul din cadrul centrului dispecer este organizat în serviciul de tură şi/sau în program de zi, după caz. In funcţie de complexitatea instalaţiilor de electrificare cât şi a lucrărilor ce afectează instalaţiile de electrificare care se execută, personalul din compartimentul de comandă operativă poate fi sporit la propunerea conducerii subunităţii cu aprobarea forurilor competente.

Art. 108.- (1) Activitatea la centrul dispecer este continuă şi se desfăşoară în baza graficului lunar întocmit de DEF şef şi aprobat de conducerea subunităţii de electrificare căreia îi este subordonată. Modificarea graficului este permisă numai cu aprobarea conducerii subunităţii de electrificare.

(2) De regulă, nu se admite ca un dispecer să lucreze în două ture succesive. In cazul în care schimbul următor nu se prezintă la locul de muncă sau la prezentare nu este apt să-şi îndeplinească obligaţiile, dispecerul care trebuie să predea serviciul nu va părăsi camera de comandă şi nu va preda serviciul, raportând despre aceasta DEF - ului şef sau, în lipsa acestuia, şefului centrului electrificare care va lua măsurile corespunzătoare.

Art. 109. - Conducătorul centrului dispecer este DEF şef, care este subordonat direct şefului centrului care are în gestiune instalaţiile de electrificare şi are următoarele atribuţii:

a)       întocmeşte graficele lunare de tură ale DEF - ilor;

b)      urmăreşte realizarea sarcinilor de serviciu ale DEF - ilor;

c)       stabileşte şi propune spre aprobare conducerii centrului schema normală a instalaţiilor fixe de tracţiune electrică şi a instalaţiilor de electroalimentare şi eventualele îmbunătăţiri ale acestora;

d)      urmăreşte revenirea la schema normală;

e)       ţine la zi documentaţia tehnică de la centrul dispecer;

f)       întocmeşte împreună cu şeful compartimentului PRAM tabelul de reglaj al protecţiilor şi automatizărilor;

g)       efectuează instruirea personalului din subordine inclusiv supravegherea şi coordonarea personalului aflat în perioadă de probă;

h) execută controlul personalului din subordine în conformitate cu dispoziţiile în vigoare;

i) se deplasează la instalaţii în conformitate cu programul aprobat de conducerea centrului;

j)       participă la elaborarea planurilor de punere în funcţiune;

k)      face propuneri pentru întocmirea graficelor de circulaţie, dacă este cazul;

1)       participă la analiza cauzelor deranjamentelor şi avariilor din instalaţii şi a modului de intervenţie;

m)     colaborează cu şeful de tură şi operatorii de la regulatoarele de circulaţie pentru asigurarea circulaţiei optime a trenurilor în cazul deranjamentelor şi/sau avariilor.

Art 110. - La predarea serviciului, DEF este obligat

a)        să efectueze completarea documentelor şi evidentelor operative necesare predării serviciului;

b)       să redacteze cu atenţie procesul verbal de predare - primire a serviciului ce va cuprinde cel puţin:

-      verificarea personalului care predă şi preia serviciul;

-      starea instalaţiilor aflate în comandă operativă;

-      abaterile de la schema normală de funcţionare;

-      starea mijloacelor de intervenţie;

-      starea mijloacelor de comunicaţie puse la dispoziţie;

c)    să dea explicaţii DEF - ului care preia serviciul asupra stării de funcţionare a echipamentelor principale, modificărilor survenite în schema normală şi in regimul de funcţionare, dispoziţiilor şi aprobărilor date şi neraportate ca îndeplinite, manevrelor ce urmează să se efectueze în urma acestora, stării şi locului unde se află mijloacele de intervenţie, cât şi a altor situaţii în legătură cu executarea serviciului, solicitate de acesta;

d)   să informeze DEF care preia serviciul asupra unor situaţii deosebite şi a unor dispoziţii din partea conducerii centrului privind funcţionarea instalaţiilor;

e)    să efectueze formalităţile de predare - primire a serviciului şi să semneze de predare.

Art. 111.- La preluarea serviciului, DEF este obligat:

a) să se prezinte la locul de muncă - camera de comandă - cu cel puţin 15 minute înainte de ora intrării în serviciu;

b)      să ia cunoştinţă de abaterile de la schema normală, echipamentele şi instalaţiile predate pentru lucrări, indisponibilităţile, restricţiile şi condiţionările apărute sau ridicate, conţinute în formalităţile de predare - primire a serviciului;

c)       să ia la cunoştinţă despre cele petrecute în intervalul de timp de la ultimul său serviciu cu privire la:

-      evenimentele importante;

-     ordinele şi dispoziţiile apărute sau anulate;

-      manevrele şi lucrările ce urmează sa se efectueze în serviciul său;

-      dispoziţiile în curs de execuţie date de DEF şef sau conducerea subunităţii;

-      aprobările date pentru lucrări, probe, măsurători şi altele asemenea şi aflate în curs de execuţie;

d)       să solicite informaţii de la dispecerul ce urmează sa predea serviciul asupra stării de funcţionare a echipamentelor principale din zona sa de autoritate;

e)       să se informeze asupra stării sistemului teleinformaţional;

f)       să semneze, înscriind ora de luare în primire a serviciului.

Art. 112. - După preluarea serviciului DEF, este obligat să:

a)       facă prezenţa personalului operativ din subordine informându-se de starea instalaţiilor, mijloacelor de intervenţie şi a timpului, de lucrările ce urmează a se executa şi să verifice ora exactă;

b)      pregătească schema în vederea executării lucrărilor cu scoatere de sub tensiune;

c)       respecte prevederile instrucţiunilor de serviciu, normelor de protecţia muncii şi apărarea împotriva incendiilor şi cele din reglementările în vigoare;

d)       facă informările pe linie administrativă conform reglementărilor interne asupra problemelor deosebite ce apar;

e)       completeze documentele şi evidenţele operative conform reglementărilor în vigoare;

f)       informeze operatorul de circulaţie şi ceilalţi factori conform reglementărilor în vigoare, despre deranjamentele sau avariile care afectează circulaţia trenurilor, transmiţând şi condiţiile de circulaţie.

Art. 113. - Se interzice predarea-primirea serviciului în timpul efectuării manevrelor şi în timpul lichidării deranjamentelor şi avariilor. In cazul deranjamentelor şi avariilor cu durată mare de revenire, schimbul serviciului se poate face numai cu aprobarea DEF şef sau a conducerii centrului şi la ajungerea într-o situaţie clară, care să permită continuitatea în exercitarea comenzii operaţionale de către cel care preia serviciul.

Art. 114. - DEF comandă operativ instalaţiile de electrificare şi răspunde de îndeplinirea atribuţiilor şi sarcinilor ce îi revin, în conformitate cu prevederile instrucţiunilor de serviciu şi a altor reglementări în vigoare. Prezenţa unui organ superior în camera de comandă nu îl scuteşte pe DEF de executarea sarcinilor şi răspunderilor ce îi revin.

Art. 115. - (1) DEF are obligaţia să cunoască amplasarea pe teren a echipamentelor, instalaţiilor, izolatoarelor de secţionare şi a joncţiunilor de secţionare neacoperite de semnale de circulaţie sau manevră, a zonelor expuse deranjamentelor sau avariilor - locurile în care e posibilă spargerea izolatoarelor, căderea copacilor,alunecarca terenului - şi a instalaţiilor la care executarea lucrărilor impune şi scoaterea de sub tensiune a instalaţiilor adiacente. In acest scop, în cazul în care survin modificări faţă de situaţia existentă, în graficul lunar de serviciu se vor prevedea deplasările în teren necesare.

(2) DEF solicită operatorului de circulaţie îndrumarea operativă a mijloacelor de intervenţie şi urmăreşte deplasarea acestora.

(3) In caz de necesitate, pentru limitarea urmărilor avariei şi reducerea timpului de intervenţie, DEF poate cere operatorului de circulaţie oprirea trenurilor pentru transportarea formaţiilor de intervenţie.

(4)  DEF trebuie să cunoască conform reglementărilor interne, locul şi starea în care se află mijloacele de intervenţie, grupurile electrogene mobile şi mijloacele auto precum şi locul în care se află formaţiile de lucru la instalaţiile de electrificare. De asemeni, exercită în timpul serviciului prin mijloacele care îi stau la dispoziţie, controale pe linia autorităţii de conducere operativă.

CAPITOLUL XI

CONDIŢII DE PREGĂTIRE ŞI AUTORIZARE A DEF

Art. 116.- Personalul de comandă operativă trebuie să îndeplinească condiţiile de studii şi stagiu în operarea instalaţiilor, de sănătate şi aptitudini psihice necesare pentru exercitarea funcţiei.

Art. 117. - (I) Formarea - calificarea şi autorizarea personalului care urmează sa exercite funcţia de DEF se realizează potrivit reglementărilor în vigoare.

(2)   In vederea trecerii efective pe post, persoana autorizată, în baza reglementărilor în vigoare, ca DEF va efectua un stagiu de 20 zile lucrătoare pentru cunoaşterea directă a instalaţiilor -realizată pe bază de deplasări în teren pentru recunoaşterea instalaţiilor, asistenţă la lucrări de întreţinere, deplasări la centre dispecer vecine, regulatoare de circulaţie, subunităţi gestionare de instalaţii.

(3)  După parcurgerea stagiului de cunoaştere directă a instalaţiilor, candidatul va susţine examenul de verificare a cunoştinţelor în faţa unei comisii stabilite conform reglementărilor în vigoare. Din comisie face parte obligatoriu şeful subunităţii de electrificare căreia îi este arondat centrul dispecer, şeful compartimentului PRAM şi reprezentantul compartimentului de instruire.

(4)  Persoana declarată reuşită la examen, după trecerea pe post conform reglementărilor în vigoare, va efectua o perioadă de lucru sub supraveghere de 30 zile calendaristice sub îndrumarea şi răspunderea unui DEF cu vechime. DEF şef va urmări, personal sau prin ceilalţi dispeceri, modul de acţionare, predarea şi primirea serviciului, înscrierile în evidenţele operative efectuate de către DEF aflat în perioada de probă. Dacă centrul dispecer nu este pus în funcţie, persoana îşi va desfăşura activitatea în condiţiile de mai sus în alt centru dispecer funcţional.

(5)  La terminarea perioadei de lucru sub supraveghere, DEF şef va întocmi un raport scris prin care confirmă pregătirea teoretică şi practică. In baza acestui raport scris, conducerea unităţii gestionare confirmă persoana respectivă pentru efectuarea serviciului pe proprie răspundere.

(6)  Dacă în urma examinării prevăzute la alin.(3) candidatul a fost declarat necorespunzător. comisia poate propune conducerii unităţii acordarea prelungirii stagiului de cunoaştere directă a instalaţiilor, o singură dată, cu cel mult 30 zile. Candidaţii care şi la a doua examinare sunt declaraţi necorespunzători vor fi declaraţi respinşi pentru funcţia DEF.

Art. 118. - Admiterea unui DEF în perioada de lucru sub supraveghere şi numirea acestuia în funcţia de DEF se fac cunoscute prin telegramă sau notă telefonică centrului dispecer al furnizorului, regulatoarelor de circulaţie, unităţilor subordonate, personalului de servire operativă, cât şi centrelor dispecer feroviar vecine.

Art. 119. - (1) In cazul în care DEF urmează să reia serviciul după o întrerupere mai mare de 30 zile, dar mai mică de trei luni, el trebuie să facă, în prealabil, o zi de acomodare în care să se pună la curent cu schema, regimul de funcţionare, instalaţiile, instrucţiunile nou apărute.

(2) In cazul în care DEF întrerupe exercitarea serviciului pe o perioadă mai mare de trei luni. în funcţie de specificul şi conţinutul activităţii pe care acesta a desfăşurat-o în această perioadă. DEF şef stabileşte necesitatea unui stagiu pe o durată mai mare de timp, precum şi necesitatea examinării acestuia înainte de reluarea serviciului de tură.

Art. 120. - DEF va fi instruit periodic, conform reglementărilor în vigoare. Cel puţin o dată pe trimestru se va efectua, sub coordonarea DEF şef, un exerciţiu de localizare a unei avarii cu consemnare în evidenţele instruirii practice.

CAPITOLUL XII

DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ DE LA CENTRUL DISPECER

Art. 121. - La centrul dispecer trebuie să se afle, completate la zi, următoarele:

a)       registrul operativ;

b)      fişa de evidenţă zilnică a activităţii centrului DEF;

c)       registrul de cereri pentru retrageri din exploatare;

d)      dosarul de rapoarte asupra incidentelor şi avariilor;

c)      dosarul cu tabelele de reglaje ale releelor de protecţie şi automatizare;

f)       registrul de dispoziţii;

g)      registrul de revizie a instalaţiilor de la centrul dispecer;

h)     schemele circuitelor primare şi secundare ale instalaţiilor de pe raza de activitate a subunităţii de electrificare;

i)       schema normală de funcţionare, aprobată de conducerea subunităţii de electrificare;

j)       instrucţiuni pentru lichidarea incidentelor şi avariilor la instalaţiile de electrificare;

k)      instrucţiuni pentru executarea deschiciurarii;

l)       instrucţiunile şi reglementările în vigoare care au legătură cu activitatea de dispecer;

m)     normele de protecţia muncii şi apărare împotriva incendiilor;

n)      lista personalului autorizat să execute manevre în instalaţiile electrice;

o)      lista eu adresele şi numerele de telefon ale personalului centrului electrificare şi ale celui ierarhic superior care trebuie avizat în diferite situaţii, conform reglementărilor;

p)      dosarul cu convenţii de exploatare cu unităţile furnizoare, centre dispecer vecine şi altele asemenea;

q)     evidenţele privind consumul de energie;

r)      evidenţa deranjamentelor;

s)      alte evidenţe dispuse a fi realizate de către conducerea centrului electrificare