Ordinul Nr.4923 din 29.08.2013

privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2014
ACT EMIS DE: Ministerul Educatiei Nationale
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 569 din 06 septembrie 2013

În baza prevederilor art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul prevederilor art. 77 alin. (5) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, al prevederilor Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3.753/2011 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii în sistemul naţional de învăţământ, cu modificările ulterioare,ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin. Articolul 1Se aprobă Calendarul examenului de bacalaureat naţional - 2014, prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2(1) Examenul de bacalaureat naţional - 2014 se desfăşoară în conformitate cu Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat - 2011, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.799/2010 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat - 2011, cu modificările ulterioare, şi cu prevederile prezentului ordin.(2) Comisiile de bacalaureat îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu atribuţiile membrilor comisiilor de bacalaureat, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.799/2010, cu modificările ulterioare, şi cu prevederile prezentului ordin. Articolul 3(1) Lista disciplinelor la care candidaţii susţin examenul de bacalaureat în sesiunile anului 2014 este cea aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.800/2010 privind aprobarea listei disciplinelor şi a programelor pentru examenul de bacalaureat - 2011.(2) Se aprobă programele de bacalaureat pentru evaluarea competenţelor digitale, pentru limba şi literatura română şi pentru limba şi literatura slovacă maternă, valabile în sesiunile examenului de bacalaureat naţional din anul 2014, prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.(3) Programele de bacalaureat pentru disciplinele matematică, fizică, chimie, logică, argumentare şi comunicare, economie, valabile în sesiunile anului 2014, sunt cele prevăzute în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.610/2012 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2013.(4) Programele pentru disciplinele examenului de bacalaureat, altele decât cele menţionate la alin. (2) şi (3), valabile în sesiunile anului 2014, sunt cele aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.800/2010. Articolul 4Recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine şi la examene cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale se fac în conformitate cu metodologiile de recunoaştere şi echivalare şi cu lista examenelor aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.219/2010 privind recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine şi la examene cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale, cu probele de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiate pe parcursul învăţământului liceal, respectiv de evaluare a competenţelor digitale, din cadrul examenului de bacalaureat. Articolul 5Probele specifice susţinute de elevii claselor a XII-a din secţiile speciale din România, finalizate cu Diplomă de acces general în învăţământul superior german şi Diplomă de bacalaureat, secţii care funcţionează în baza Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul R.F. Germania, cu privire la colaborarea în domeniul şcolar, se desfăşoară în conformitate cu Regulamentul de desfăşurare a examenului în vederea obţinerii Diplomei de acces general în învăţământul superior german şi a Diplomei de bacalaureat de către absolvenţii secţiilor/şcolilor speciale germane din România, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi inovării nr. 5.262/2009 privind secţiile/şcolile germane din România, finalizate cu Diplomă de acces general în învăţământul superior german şi Diplomă de bacalaureat. Articolul 6 (1) Comisiile de bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti asigură dotarea cu camere de supraveghere video funcţionale a sălilor în care se desfăşoară probele examenului de bacalaureat naţional, a sălilor în care se descarcă şi se multiplică subiectele, precum şi a sălilor în care se preiau, se evaluează şi se depozitează lucrările scrise.(2) Activitatea de monitorizare a desfăşurării examenului de bacalaureat prin intermediul camerelor de supraveghere se va desfăşura în conformitate cu o procedură stabilită de Comisia Naţională de Bacalaureat. Articolul 7(1) Comisia naţională de bacalaureat elaborează procedura de selecţie şi numire a cadrelor didactice universitare în calitate de preşedinţi ai comisiilor de bacalaureat din centrele de examen şi din centrele zonale de evaluare.(2) Comisia naţională de bacalaureat elaborează procedura de selecţie şi numire a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar în calitate de preşedinţi ai comisiilor de bacalaureat din centrele de examen şi din centrele zonale de evaluare, pentru care nu au putut fi numite ca preşedinţi cadre didactice universitare sau pentru care cadrele didactice universitare, nominalizate prin ordin al ministrului, în calitate de preşedinţi ai comisiilor de bacalaureat, nu se prezintă în centrul de examen/centrul zonal de evaluare cu cel puţin 24 de ore înainte de începerea probelor scrise.(3) Comisia naţională de bacalaureat poate elabora şi alte instrucţiuni/proceduri în vederea bunei organizări şi desfăşurări a examenului de bacalaureat -2014. Articolul 8(1) Comisiile de bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti răspund pentru buna organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat.(2) Comisiile de bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti stabilesc/stabileşte componenţa comisiilor din centrele de examen cu cel mult 48 de ore înainte de începerea probelor scrise, prin tragere la sorţi în şedinţă publică, la care sunt invitaţi în scris, în mod obligatoriu, reprezentanţi ai consiliului judeţean/al municipiului Bucureşti al Elevilor, ai asociaţiilor de părinţi şi ai sindicatelor reprezentative din învăţământ, ai presei scrise şi audiovizuale. (3) Cadrele didactice care fac parte din comisiile din centrele de examen şi de evaluare, inclusiv persoanele de contact/informaticienii, sunt selectate din alte unităţi şcolare decât cele din care provin candidaţii arondaţi centrelor, în conformitate cu prevederile alin. (2).(4) Cadrele didactice nominalizate ca evaluatori sunt selectate cu precădere din rândul cadrelor didactice abilitate în domeniul evaluării, prin cursuri de formare recunoscute de Ministerul Educaţiei Naţionale.(5) Nu vor fi nominalizate în comisiile de bacalaureat persoane care, în sesiunile anterioare ale examenelor naţionale, nu şi-au îndeplinit corespunzător atribuţiile, care au săvârşit abateri, respectiv au fost sancţionate. Articolul 9(1) Se interzice candidaţilor la examenul de bacalaureat să introducă în sălile de examen ghiozdane, rucsacuri, sacoşe, poşete şi altele asemenea, candidaţii având obligaţia de a lăsa obiectele menţionate în sala de depozitare a obiectelor personale stabilită de comisia de bacalaureat în acest scop.(2) Candidaţii care refuză depozitarea obiectelor menţionate la alin. (1) în sala stabilită de comisia de bacalaureat în acest scop nu vor fi primiţi în examen.(3) Se interzice candidaţilor la examenul de bacalaureat să aibă în sălile de examen asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălţăminte, în penare şi altele asemenea sau în băncile în care sunt aşezaţi în sălile de examen, orice fel de lucrări: manuale, cărţi, dicţionare, culegeri, formulare, memoratoare, notiţe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidaţi etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.(4) Se interzice candidaţilor să aibă în sălile de examen asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălţăminte, în penare şi altele asemenea sau în băncile în care sunt aşezaţi în sălile de examen, telefoane mobile, căşti audio, precum şi orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare/care permite conectarea la internet/la reţele de socializare, care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicare între candidaţi sau cu exteriorul.(5) Candidaţii care încalcă regulile menţionate la alin. (3) şi (4) vor fi eliminaţi din examen, indiferent dacă materialele/ obiectele interzise au fost folosite sau nu şi indiferent dacă au fost introduse de aceştia sau de alţi candidaţi, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane.(6) Încălcarea regulilor menţionate la alin. (3) şi (4) va fi considerată tentativă de fraudă, iar candidaţii respectivi nu mai pot participa la probele următoare şi sunt declaraţi „eliminaţi din examen“, fără posibilitatea recunoaşterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării, inclusiv a probelor de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale. Aceşti candidaţi nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului de bacalaureat.(7) Înainte de începerea probelor, asistenţii prezintă candidaţilor prevederile metodologice legate de organizarea şi desfăşurarea corectă a examenului de bacalaureat şi prevederile alin. (1)-(6) şi le solicită să predea toate eventualele materiale şi obiecte care, potrivit reglementărilor în vigoare pentru examenul de bacalaureat, sunt interzise în sala de examen.(8) După parcurgerea paşilor menţionaţi la alin. (7), candidaţii vor semna un proces-verbal în care se regăsesc prevederile alin. (1)-(6) şi menţiunea că ştiu că nerespectarea regulilor menţionate la alin. (3) şi (4) are drept consecinţă măsurile menţionate la alin. (5) şi (6). Articolul 10Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor, Direcţia generală învăţământ superior, Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi unităţile de învăţământ duc la îndeplinire prezentul ordin. Articolul 11Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul educaţiei naţionale, Remus Pricopie
ANEXA Nr. 1CALENDARUL examenului de bacalaureat naţional - 2014

Sesiunea iunie-iulie 2014
26-30 mai 2014	Înscrierea candidaţilor la prima sesiune de examen
30 mai 2014	Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a
10-12 iunie 2014	Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română - proba A
11-13 iunie 2014	Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă - proba B
16-20 iunie 2014	Evaluarea competenţelor digitale - proba D
23-27 iunie 2014	Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională - proba C
30 iunie 2014	Limba şi literatura română - proba E) a) - probă scrisă
1 iulie 2014	Limba şi literatura maternă - proba E) b) - probă scrisă
2 iulie 2014	Proba obligatorie a profilului - proba E) c) - probă scrisă
4 iulie 2014	Proba la alegere a profilului şi specializării - proba E) d) - probă scrisă
7 iulie 2014	Afişarea rezultatelor (până la ora 12,00)
7 iulie 2014	Depunerea contestaţiilor (orele 12,00-16,00)
8-10 iulie 2014	Rezolvarea contestaţiilor
11 iulie 2014	Afişarea rezultatelor finale

Sesiunea august- septembrie 2014
14-18 iulie 2014	Înscrierea candidaţilor la a doua sesiune de examen
18-19 august 2014	Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română - proba A
18-19 august 2014	Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă - proba B
19- 20 august 2014	Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională - proba C
21- 22 august 2014	Evaluarea competenţelor digitale - proba D
25 august 2014	Limba şi literatura română - proba E) a) - probă scrisă
26 august 2014	Limba şi literatura maternă - proba E) b) - probă scrisă
27 august 2014	Proba obligatorie a profilului - proba E) c) - probă scrisă
29 august 2014	Proba la alegere a profilului şi specializării - proba E) d) - probă scrisă
1 septembrie 2014	Afişarea rezultatelor (până la ora 12,00) şi depunerea contestaţiilor (orele 12,00-16,00)
2-3 septembrie 2014	Rezolvarea contestaţiilor
4 septembrie 2014	Afişarea rezultatelor finale

NOTĂ: La solicitarea comisiilor de bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti sau din proprie iniţiativă, Comisia Naţională de Bacalaureat poate aproba prelungirea perioadelor de susţinere a probelor de evaluare a competenţelor digitale sau lingvistice. ANEXA Nr. 2– Examenul naţional de bacalaureat 2014 -PROGRAMA DE EXAMEN pentru evaluarea competenţelor digitale I. Statutul probei de evaluare a competenţelor digitale Proba de evaluare a competenţelor digitale are statutul de probă obligatorie în cadrul examenului de bacalaureat, pentru candidaţii de la toate filierele, profilurile şi specializările. II. Competenţe de evaluat Sunt propuse 7 domenii de competenţă: 1. Utilizarea computerului şi organizarea fişierelor • Operarea corectă la nivel elementar • Descrierea interfeţei sistemului de operare • Descrierea organizării informaţiilor pe suport extern • Operarea cu discuri logice, directoare, fişiere • Utilizarea unor accesorii ale sistemului de operare Windows • Aplicarea modalităţilor de tipărire a unui fişier • Operarea cu tastatura şi mouse-ul 2. Editoare de texte • Enumerarea şi aplicarea operaţiilor de bază necesare prelucrării unui text • Utilizarea operaţiilor de bază în procesarea textului • Aplicarea diferitelor modalităţi de formatare a textului • Utilizarea avansată a editorului de texte • Descrierea şi aplicarea corectă a modului de tipărire a unui document • Descrierea facilităţilor de utilizare a poştei electronice, a faxului • Deprinderea redactării corecte şi rapide a unor documente 3. Informaţie şi comunicare • Definirea noţiunilor legate de „arhitectura“ internetului • Enumerarea serviciilor oferite de internet şi descrierea acestora • Enumerarea componentelor necesare accesului la internet • Clasificarea şi folosirea modului de adresare în internet • Utilizarea posibilităţilor de căutare a informaţiilor • Utilizarea serviciilor oferite de internet • Descrierea şi aplicarea măsurilor de securitate în utilizarea internetului • Utilizarea corectă a regulilor de comportare în reţeaua internet • Utilizarea operaţiilor de bază necesare realizării unei pagini HTML • Inserarea în pagina web a elementelor: text, imagine, tabel, hiper-legătură etc. • Aplicarea operaţiilor de bază necesare pentru realizarea unei pagini web - copiere, mutare, ştergere, formatare • Transformarea documentelor multimedia în pagini web 4. Concepte de bază ale Tehnologiei Informaţiei (IT) • Identificarea componentelor hardware şi software ale unui calculator personal • Descrierea funcţionării unui calculator personal • Descrierea performanţelor unui computer • Definirea conceptului de reţea de calculatoare şi enumerarea avantajelor lucrului în reţea • Descrierea situaţiilor în care poate fi utilizat un calculator în activitatea zilnică • Argumentarea necesităţii securizării computerelor şi a reţelelor • Descrierea implicaţiilor utilizării calculatorului, din punctul de vedere al sănătăţii • Descrierea aspectelor de bază legale privind utilizarea software-ului 5. Editoare de calcul tabelar • Aplicarea operaţiilor elementare şi a conceptelor de bază ale aplicaţiei de calcul tabelar • Utilizarea opţiunilor de formatare şi gestionare a datelor din foile de calcul • Utilizarea formulelor şi a funcţiilor • Utilizarea corectă a opţiunilor de tipărire a unei foi de calcul • Utilizarea unor tehnici şi procedee de realizare de grafice şi diagrame • Realizarea de import obiecte 6. Baze de date • Aplicarea operaţiilor elementare şi a conceptelor de bază ale aplicaţiei pentru gestionarea bazelor de date • Operarea cu baze de date • Utilizarea informaţiilor dintr-o bază de date • Crearea şi utilizarea formularelor • Crearea şi utilizarea rapoartelor 7. Prezentări • Aplicarea operaţiilor de bază necesare realizării unei prezentări • Utilizarea operaţiilor de bază necesare pentru realizarea unei prezentări - copiere, mutare, ştergere • Aplicarea modalităţilor de formatare a unei prezentări • Utilizarea elementelor grafice în prezentare • Utilizarea diagramelor • Aplicarea efectelor de animaţie şi de tranziţie într-o prezentare • Identificarea modalităţilor de a realiza tipărirea prezentării III. Conţinuturi Conţinuturile corespunzătoare celor 7 domenii de competenţă sunt: 1. Utilizarea computerului şi organizarea fişierelor • Modalităţi de pornire/oprire corectă/repornire a calculatorului • Modalităţi de închidere a unei aplicaţii care nu răspunde • Informaţii referitoare la resursele hardware şi software ale calculatorului (versiune sistem de operare, tipul procesorului, memorie instalată etc.) • Tastaturi: tipuri, opţiuni specifice • Taste: funcţii, taste speciale (specifice sistemului de operare, pentru deplasarea cursorului etc.), taste de editare, taste funcţionale; shortcut-uri - combinaţii de taste • Imprimanta. Modalităţi de tipărire a unui document. Opţiuni de tipărire. Operaţii specifice procesului de tipărire (instalare în sistem a unei imprimante, vizualizarea stadiului în care se află procesul de tipărire, restartarea, renunţarea la un proces de tipărire) • Pictograme • Ferestre: descriere, operaţii cu ferestre • Spaţiul de lucru, data şi ora sistemului, volumul, opţiuni de afişare (opţiuni pentru fundal, screen saver etc.) • Capturi de ecran • Disc logic, director, fişier: proprietăţi, conţinut • Operaţii cu directoare şi fişiere: creare, copiere, mutare, ştergere, căutare, redenumire, opţiuni de vizualizare a conţinutului, dimensiune, proprietăţi • Schimbarea discului de lucru curent • Schimbarea directorului de lucru curent • Accesorii ale sistemului de operare: Notepad, Paint, Calculator • Aplicaţii pentru arhivarea fişierelor • Viruşi informatici şi antiviruşi 2. Editoare de texte • Elemente de interfaţă şi operaţii specifice aplicaţiilor de editare a textelor: deschidere, închidere etc. • Documente: structură, operaţii cu documente (creare, deschidere, modificare, salvare, închidere, vizualizare etc.) • Obiecte inserate în document: antet, subsol, grafice şi imagini, fişiere, forme predefinite, hiperlink-uri, casete text, data calendaristică, simboluri etc. • Fonturi: nume, dimensiune, stil, culoare, stil de subliniere, efecte etc. • Paragrafe: tip de aliniere, spaţiere de rânduri, indentare, numerotare, marcatori, culoare de fundal etc. • Pagini: margini, orientare, dimensiuni, coloane de text, întreruperi, secţiuni, fundal, numerotare etc. • Tabulatori: aliniere, poziţionare etc. • Borduri şi linii: stil, lăţime, culoare etc. • Tabele: operaţii specifice (inserare, modificarea numărului de rânduri şi coloane, scindare de celule etc.) • Instrumente pentru desenare • Nota de subsol sau de sfârşit de text • Operaţii asupra conţinutului documentului: poziţionare în document, introducere de text, selectare etc. • Comenzi pentru editarea conţinutului documentului: inserare de obiecte, copiere, mutare, ştergere, căutare de text, înlocuire de text etc. • Comenzi pentru formatarea la nivel de caracter, paragraf, pagină, obiecte inserate etc.; comenzi pentru copierea formatului • Comenzi pentru corectarea greşelilor de ortografie şi a celor gramaticale • Reguli generale de tehnoredactare şi estetica paginii tipărite • Reguli de redactare a textelor oficiale sau de altă natură • Opţiuni pentru tipărire 3. Informaţie şi comunicare • Elemente de istorie a internetului • Acces la internet: provider, modem, opţiuni de configurare a sistemului de operare pentru stabilirea legăturii cu un provider • Tipuri de comunicaţii • Protocoale de transmisie • Host şi client • Baze de date on-line • Protocolul http, www (World Wide Web), ftp • Adresare în internet: adresa IP, DNS • Pagină web, site, portal, motor de căutare • Aplicaţii de navigare pe web (browsere): elemente generale de interfaţă • Aplicaţii de poştă electronică (de exemplu, Outlook Express) • Aplicaţii pentru conversaţia în timp real • Servicii oferite de internet: poşta electronică (e-mail), conversaţie în timp real (chat), grupuri de discuţii, comerţ electronic (e-commerce), operaţii bancare prin internet (ebanking), telefonie (VoIP), video şi audio conferinţe • Opţiuni specifice pentru utilizarea poştei electronice (citire, întocmire, trimitere, redirecţionare a unui mesaj, ataşare de fişiere, agenda de adrese, administrare de cont etc.) • Particularităţi ale conversaţiei pe internet: acronime, emoticons, adresare politicoasă • Operaţii de căutare şi extragere a unor informaţii folosind motoarele de căutare şi utilizarea acestora • Opţiuni de editare a paginilor web cu HTML: inserarea şi formatarea de text (font, dimensiune, stil, culoare etc.), imagini (poziţionare, dimensiuni, încadrare în text), fundal, legături, mapare), tabele etc. • Semnătura digitală • Modalităţi de protejare pe internet: Firewall, antivirus etc. • Respectarea legislaţiei privind folosirea facilităţilor oferite de internet 4. Concepte de bază ale Tehnologiei Informaţiei (IT) • Unitatea centrală (CPU) • Dispozitive de intrare; mouse, tastatură, trackball, scanner, touchpad, light pens, joysticks, camera video, microfon etc. • Dispozitive de ieşire; unităţi de afişare video, ecran sau monitor, imprimante, plottere, difuzoare, sintetizatoare de voce etc. • Dispozitive de intrare-ieşire; modem, touch screen • Dispozitive de stocare • Memorii RAM, ROM, unităţi de măsură; compararea principalelor tipuri de dispozitive de stocare a datelor în funcţie de viteză, cost, capacitate etc. • Conceptul de sistem de operare; funcţiile principale ale unui sistem de operare • Tipuri de software • Rolul şi funcţiile componentelor unui calculator personal • Factori ce influenţează performanţele unui computer: viteza CPU (unităţi de măsură), dimensiunea memoriei RAM, aplicaţiile • Tipuri de reţele (LAN, MAN, WAN, internet, intranet, extranet) • Partajare resurse, comunicaţii în reţea; World Wide Web • Drepturi de acces • Utilizarea aplicaţiilor în activităţi din diferite domenii • Viruşi informatici şi antiviruşi • Ergonomia postului de lucru • Măsuri de sănătate şi siguranţă în utilizarea calculatorului • Afecţiuni provocate de un mediu de lucru inadecvat • Legislaţia referitoare la drepturile de autor privind produsele software • Aspecte economice ale nerespectării legislaţiei (pentru producător, pentru utilizator) 5. Editoare de calcul tabelar • Elemente de interfaţă şi operaţii specifice aplicaţiilor pentru calcul tabelar: deschidere, închidere etc. • Registre de calcul: structură, operaţii cu registre de calcul (creare, deschidere, modificare, salvare, închidere, vizualizare etc.) • Pagini: margini, orientare, dimensiuni, fundal, opţiuni pentru foi de calcul etc. • Foi de calcul: structură, operaţii specifice (creare, selectare, redenumire, mutare, ştergere, culoare panou etc.) • Obiecte inserate în foaia de calcul: antet, subsol, grafice şi imagini, fişiere, forme predefinite, hiperlink-uri, casete text, data calendaristică, simboluri etc. • Operaţii asupra conţinutului foii de calcul: poziţionare, introducere de date, selectare de celule, selectare de rânduri şi coloane etc. • Comenzi pentru modificarea structurii foii de calcul: inserarea de rânduri/coloane, modificarea dimensiunilor rândurilor şi coloanelor, scindarea celulelor • Comenzi pentru editarea conţinutului celulelor: inserare, copiere/mutare (în cadrul aceleiaşi foi de calcul, altei foi de calcul active, între registre etc.), ştergere, căutare de text, înlocuire de text, sortare etc. • Comenzi pentru formatarea celulelor (tip date, aliniere, font, borduri, fundal etc.) şi a obiectelor inserate; copierea formatului • Instrumente pentru desenare • Formule: structură, modalităţi de introducere în celulă • Serii de date completate automat • Funcţii (de exemplu: min, max, count, sum, average, if) • Referinţa relativă, absolută sau mixtă a unei celule în formule sau funcţii • Opţiuni pentru tipărire 6. Baze de date • Elemente de interfaţă şi operaţii specifice aplicaţiilor pentru gestiunea bazelor de date: deschidere, închidere etc. • Baza de date: structură, proiectare, operaţii cu bazele de date (creare, deschidere, modificare, salvare, închidere, vizualizare etc.) • Tabele: structură, cheie primară, index, câmpuri (proprietăţi) şi înregistrări, operaţii specifice (creare, inserare date, vizualizare date, modificare de date, ştergere de date, căutare etc.) • Interogări simple şi multiple: sursă de date, operaţii specifice (creare, formatare, vizualizare date, modificare, ştergere, filtre, sortare etc.) • Formulare: structură, sursă de date, operaţii specifice (creare, formatare, vizualizare şi introducere de date, modificare, ştergere etc.) • Rapoarte: structură, sursă de date, operaţii specifice (creare, formatare, vizualizare date, modificare, ştergere, antet, subsol, grupare de date, total, subtotal etc.) • Realizarea unei baze de date şi interogarea ei 7. Prezentări • Elemente de interfaţă şi operaţii specifice aplicaţiilor pentru editarea prezentărilor: deschidere, închidere etc. • Prezentări: structură, operaţii cu prezentări (creare, deschidere, modificare, salvare, închidere, vizualizare etc.) • Diapozitive: orientare, dimensiuni, structură, operaţii specifice (inserare de diapozitiv nou, duplicare, selectare, mutare, ştergere etc.) • Obiecte inserate în prezentare: antet, subsol, tabele, grafice, diagrame şi imagini, fişiere, forme predefinite, hiperlink-uri, casete text, data calendaristică, simboluri, text decorativ, număr diapozitiv, video, audio etc. • Instrumente pentru desenare • Efecte de animaţie şi de tranziţie • Note pentru prezentator • Comenzi pentru editarea textului şi a obiectelor conţinute de diapozitiv: inserare, copiere/mutare (în cadrul aceluiaşi diapozitiv, altui diapozitiv, altei prezentări active etc.), ştergere, căutare de text, înlocuire de text etc. • Comenzi pentru formatare la nivel de text, paragraf, obiecte inserate, diapozitiv, efecte de animaţie, efecte de tranziţie; copierea formatului • Expunere de diapozitive: opţiuni specifice (diapozitiv de începere a expunerii, ascundere diapozitive, temporizare etc.), instrumente de navigare pe ecran • Reguli generale de tehnoredactare, estetica şi susţinerea unei prezentări • Opţiuni pentru tipărire NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2014 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume. – Examenul naţional de bacalaureat 2014 -PROGRAMA DE EXAMEN pentru disciplina limba şi literatura română Filiera teoretică - profil real Filiera tehnologică - toate profilurile şi specializările Filiera vocaţională - toate profilurile şi specializările (cu excepţia profilului pedagogic) I. Statutul disciplinei Limba şi literatura română are un statut important în structura examenului de bacalaureat, prin ponderea sa reflectată în prezenţa celor două forme obligatorii de evaluare a performanţelor: în competenţele lingvistice de comunicare orală în limba română şi în competenţele generale şi specifice formate pe durata învăţământului secundar superior, liceal (proba scrisă), probă comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările. Curriculumul liceal, care stabileşte principiul studierii limbii şi literaturii române din perspectivă comunicativ-funcţională, pune accent pe latura formativă a învăţării, fiind centrat pe achiziţionarea de competenţe, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limbă şi comunicare. Proba scrisă vizează competenţele de receptare şi de producere a mesajelor scrise (inclusiv a unor mesaje care transpun în scris strategii şi reguli de exprimare orală) şi conţinuturi asociate acestora, în conformitate cu programa şcolară pentru disciplina limba şi literatura română: filiera teoretică - profil real, filiera tehnologică - toate profilurile şi specializările, filiera vocaţională - toate profilurile şi specializările (cu excepţia profilului pedagogic). Structura subiectelor permite rezolvarea acestora în 3 ore şi este în conformitate cu prezenta programă de examen. Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română se aplică în receptarea mesajelor orale şi scrise şi în producerea unor tipuri de discurs (descriptiv, informativ, narativ, argumentativ) exersate în cadrul învăţământului liceal. Subiectele cuprind texte literare şi nonliterare, la prima vedere, precum şi itemii corespunzători evaluării competenţelor specifice şi a conţinuturilor asociate din prezenta programă. Subiectele vor avea un grad de complexitate care să permită tratarea integrală a acestora în maximum 10-15 minute. II. Competenţe de evaluat Prin susţinerea examenului de bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor competenţe dobândite în ciclul inferior şi în cel superior de liceu (clasele a IX-a-a XII-a), corelate cu anumite conţinuturi parcurse în cele două cicluri liceale: 1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare

Competenţe specifice	Conţinuturi asociate
1.1. Utilizarea adecvată a strategiilor şi a regulilor de exprimare orală în monolog şi în dialog, în vederea realizării unei comunicări corecte, eficiente şi personalizate, adaptate unor situaţii de comunicare diverse	- reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea la reacţiile auditoriului şi în condiţii de examinare), tehnici de construire a monologului; tipuri de monolog: povestire/relatare orală, descriere orală, monolog informativ, monolog argumentativ, exprimarea orală a reacţiilor şi a opiniilor privind texte literare şi nonliterare, filme artistice şi documentare, spectacole de teatru, expoziţii de pictură etc.; adecvarea la situaţia de comunicare (auditoriu, context) şi la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.) - reguli şi tehnici de construire a dialogului (atenţia acordată partenerului, preluarea/redarea cuvântului la momentul oportun, dozarea participării la dialog etc.); tipuri: conversaţia, discuţia argumentativă, interviul (interviul publicistic, interviul de angajare); adecvarea la situaţia de comunicare (partener, context etc.) şi la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.); argumentare şi contraargumentare în dialog - stilurile funcţionale adecvate situaţiei de comunicare - rolul elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale în comunicarea orală: privire, gestică, mimică, spaţiul dintre persoanele care comunică, tonalitate, ritmul vorbirii etc.
1.2. Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare şi a formelor exprimării scrise compatibile cu situaţia de comunicare în elaborarea unor texte diverse	- reguli generale în redactare (structurarea textului, adecvarea la cerinţa de redactare, adecvare stilistică, aşezare în pagină, lizibilitate) - relatarea unei experienţe personale, descriere, povestire, argumentare, ştiri, anunţuri publicitare, corespondenţă privată şi oficială; cerere, proces-verbal, curriculum vitae, scrisoare de intenţie, scrisoarea în format electronic (e-mail) - exprimarea reacţiilor şi a opiniilor faţă de texte literare (studiate sau la prima vedere) şi nonliterare, argumentare, rezumat, caracterizare de personaj, analiză, comentariu, sinteză, paralelă, eseu structurat, eseu liber/nestructurat - normele citării - normele limbii literare la nivelurile: ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual
1.3. Identificarea particularităţilor şi a funcţiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de mesaje/texte	- limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon - expresivitatea în limbajul comun şi în limbajul poetic
1.4. Receptarea adecvată a sensului/ sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise	- texte literare (proză, poezie, dramaturgie); texte nonliterare, memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative, ştiinţifice, argumentative, mesaje din domeniul audiovizualului - sens denotativ şi sensuri conotative - elemente care înlesnesc sau perturbă receptarea: canalul, codul, contextul - ficţiune, imaginaţie, invenţie; realitate, adevăr - scopul comunicării: informare, delectare, divertisment etc. - reacţiile receptorului: cititor, ascultător
1.5. Utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în producerea şi în receptarea diverselor texte orale şi scrise, cu explicarea rolului acestora în construirea mesajului	- componentele şi funcţiile actului de comunicare - niveluri ale receptării şi producerii textelor orale şi scrise: fonetic, ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual, nonverbal şi paraverbal - normele limbii literare la toate nivelurile: fonetic, ortoepic, ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual - tipuri textuale şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ - discursul politic, discursul publicistic - rolul verbelor în naraţiune; rolul adjectivelor în descriere - rolul formulelor de adresare, de iniţiere, de menţinere şi de închidere a contactului verbal în monolog şi în dialog

2. Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune şi de interpretare, a modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea textelor literare şi nonliterare

Competenţe specifice	Conţinuturi asociate
2.1. Identificarea temei şi a modului de reflectare a acesteia în textele studiate sau în texte la prima vedere	- temă, motiv/motive identificat(e) în texte, viziune despre lume - genuri literare: epic, liric, dramatic - modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multe opere literare, aparţinând unor genuri sau epoci diferite
2.2. Identificarea şi analiza principalelor componente de structură, de compoziţie şi de limbaj specifice textului narativ	- particularităţi ale construcţiei subiectului în textele narative - particularităţi ale compoziţiei în textele narative: incipit, final, episoade/secvenţe narative, tehnici narative - instanţele comunicării în textul narativ - construcţia personajelor; modalităţi de caracterizare a personajului; tipuri de personaje - tipuri de perspectivă narativă - specii epice: basm cult, nuvelă, roman - registre stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului - stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber
2.3. Identificarea şi analiza principalelor componente de structură şi de limbaj specifice textului dramatic	- particularităţi ale construcţiei subiectului în textul dramatic - particularităţi ale compoziţiei textului dramatic - modalităţi de caracterizare a personajelor - registre stilistice, limbajul personajelor, notaţiile autorului - specii dramatice: comedia - un text dramatic postbelic - creaţie dramatică şi spectacol - cronica de spectacol
2.4. Identificarea şi analiza elementelor de compoziţie şi de limbaj în textul poetic	- titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă: motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetică - sugestie şi ambiguitate - imaginar poetic, figuri semantice (tropi); elemente de prozodie - poezie epică, poezie lirică - instanţele comunicării în textul poetic
2.5. Compararea unor viziuni despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte	- viziune despre lume, teme şi motive, concepţii despre artă, sensuri multiple ale textelor literare - limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii; limbajul muzicii (pentru proba orală)
2.6. Interpretarea textelor studiate sau la prima vedere prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură	- lectură critică: elevii evaluează ceea ce au citit; lectură creativă: elevii extrapolează, caută interpretări personale, prin raportări la propria sensibilitate, experienţă în viaţă şi de lectură

3. Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare

Competenţe specifice	Conţinuturi asociate
3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre operele literare şi contextul cultural în care au apărut acestea	- trăsături ale curentelor culturale/literare reflectate în textele literare studiate sau în texte la prima vedere
3.2. Construirea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc, prin integrarea şi relaţionarea cunoştinţelor asimilate	- curente culturale/literare în secolele XVII-XVIII: umanismul şi iluminismul - perioada modernă: a) secolul al XIX-lea-începutul secolului al XX-lea (perioada paşoptistă; criticismul junimist); b) curente culturale/literare în secolul al XIX-lea-începutul secolului al XX-lea (romantismul, realismul, simbolismul); c) perioada interbelică (orientări tematice în romanul interbelic, tipuri de roman: psihologic şi al experienţei; poezia interbelică, diversitate tematică, stilistică şi de viziune; curente culturale/literare în perioada interbelică: modernism, tradiţionalism; identitate culturală în context european); d) perioada postbelică (romanul postbelic, poezia în perioada postbelică, teatrul în perioada postbelică; curente culturale/literare: postmodernismul).

4. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

Competenţe specifice	Conţinuturi asociate
4.1. Identificarea structurilor argumentative în texte literare şi nonliterare studiate sau la prima vedere	- construcţia textului argumentativ; rolul conectorilor în argumentare, structuri şi tehnici argumentative în texte literare şi nonliterare, scrise sau orale - logica şi coerenţa mesajului argumentativ
4.2. Argumentarea unui punct de vedere faţă de o problematică pusă în discuţie	- verbe evaluative, adverbe de mod/predicative ca mărci ale subiectivităţii evaluative, cuvinte cu rol argumentativ, structuri sintactice în argumentare - construcţia discursului argumentativ: structuri specifice, conectori, tehnici argumentative, eseul argumentativ
4.3. Compararea şi evaluarea unor argumente diferite, pentru formularea unor judecăţi proprii	- interpretări şi judecăţi de valoare exprimate în critica şi în istoria literară - eseul structurat, eseul liber

III. Precizări privind conţinuturile programei a)LiteraturăAutori canonici:

– Mihai Eminescu

– Ion Creangă

– I. L. Caragiale

– Titu Maiorescu

– Ioan Slavici

– G. Bacovia

– Lucian Blaga

– Tudor Arghezi

– Ion Barbu

– Mihail Sadoveanu

– Liviu Rebreanu

– Camil Petrescu

– G. Călinescu

– E. Lovinescu

– Marin Preda

– Nichita Stănescu

– Marin SorescuNOTĂ: Conform programei şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică studiul monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel puţin unui text din opera acestora. Textele literare la prima vedere pot aparţine atât autorilor canonici, cât şi altor autori studiaţi. Pentru proba scrisă, elevii trebuie să studieze în mod aprofundat cel puţin numărul minim de texte prevăzute în programa şcolară, aparţinând autorilor canonici sau prozei narative, poeziei sau dramaturgiei româneşti, despre care să poată redacta un eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ, în care să aplice conceptele de istorie şi teorie literară (perioade, curente literare/culturale, elemente de analiză tematică, structurală şi stilistică) menţionate în prezenta programă. Tematica studiilor de caz şi a dezbaterilor din programele şcolare, regăsită în programa de examen, poate fi valorificată în cadrul probelor orale şi scrise, prin solicitarea argumentării unor opinii sau judecăţi de valoare pe marginea acestora. b)Limbă şi comunicareConţinuturile de mai jos vizează:

– aplicarea, în diverse situaţii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice;

– aplicarea cunoştinţelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă şi în receptarea textelor studiate sau la prima vedere.Niveluri de constituire a mesajului Nivelul fonetic

– pronunţii corecte/incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul

– cacofonia; hipercorectitudinea

– pronunţare/lectura nuanţată a enunţurilor (ton, pauză, intonaţie)Nivelul lexico-semantic

– variante lexicale; câmpuri semantice

– erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică

– derivate şi compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale

– relaţii semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie)

– sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor)

– unităţi frazeologice (locuţiuni şi expresii)

– câmpuri semantice şi rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise şi orale

– sensul cuvintelor în context; sens denotativ şi sens conotativNivelul morfosintactic

– forme flexionare ale părţilor de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului; adjective fără grade de comparaţie; numerale etc.); valori expresive ale părţilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivităţii vorbitorului

– elemente de acord gramatical (între predicat şi subiect - acordul logic, acordul prin atracţie; acordul atributului cu partea de vorbire determinată)

– elemente de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume/ adjective pronominale relative, adverbe relative)Nivelul ortografic şi de punctuaţie

– norme ortografice şi de punctuaţie în constituirea mesajului scris (scrierea corectă a cuvintelor, scrierea cu majusculă, despărţirea cuvintelor în silabe, folosirea corectă a semnelor de ortografie şi de punctuaţie)

– rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scriseNivelul stilistico-textual

– registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adecvate situaţiei de comunicare

– coerenţă şi coeziune în exprimarea orală şi scrisă

– tipuri de texte şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ

– stiluri funcţionale adecvate situaţiei de comunicare

– limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon

– stil direct, stil indirect, stil indirect liber

– rolul figurilor de stil şi al procedeelor artistice în constituirea sensului

– rolul elementelor arhaice şi regionale în receptarea mesajelorNOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2014 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe. Conform adreselor M.Ed.C. nr. 48.871/23 noiembrie 2005 şi nr. 31.641/3 mai 2006, începând cu anul şcolar 2006-2007, „respectarea normelor prevăzute în ediţia a II-a a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM²) este obligatorie [...] la examenele de bacalaureat“, în cadrul cărora elevii vor face dovada cunoaşterii acestora, fiind evaluaţi ca atare. – Examenul naţional de bacalaureat 2014 -PROGRAMA DE EXAMEN pentru disciplina limba şi literatura română Filiera teoretică - profil umanist Filiera vocaţională - profil pedagogic I. Statutul disciplinei Limba şi literatura română are un statut important în structura examenului de bacalaureat, prin ponderea sa reflectată în prezenţa celor două forme obligatorii de evaluare a performanţelor: în competenţele lingvistice de comunicare orală în limba română şi în competenţele generale şi specifice formate pe durata învăţământului secundar superior, liceal (proba scrisă), probă comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările. Curriculumul liceal, care stabileşte principiul studierii limbii şi literaturii române din perspectivă comunicativ-funcţională, pune accent pe latura formativă a învăţării, fiind centrat pe achiziţionarea de competenţe, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limbă şi comunicare. Proba scrisă vizează competenţele de receptare şi de producere a mesajelor scrise (inclusiv a unor mesaje care transpun în scris strategii şi reguli de exprimare orală) şi conţinuturi asociate acestora, în conformitate cu programa şcolară pentru disciplina limba şi literatura română: filiera teoretică - profil uman, filiera vocaţională - profil pedagogic. Structura subiectelor permite rezolvarea acestora în 3 ore şi este în conformitate cu prezenta programă de examen. Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română se aplică în receptarea mesajelor orale şi scrise şi în producerea unor tipuri de discurs (descriptiv, informativ, narativ, argumentativ) exersate în cadrul învăţământului liceal. Subiectele cuprind texte literare şi nonliterare, la prima vedere, precum şi itemii corespunzători evaluării competenţelor specifice şi a conţinuturilor asociate din prezenta programă. Subiectele vor avea un grad de complexitate care să permită tratarea integrală a acestora în maximum 10-15 minute. II. Competenţe de evaluat Prin susţinerea examenului de bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor competenţe dobândite în ciclul inferior şi în cel superior de liceu (clasele a IX-a - a XII-a), corelate cu anumite conţinuturi parcurse în cele două cicluri liceale: 1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare

Competenţe specifice

Conţinuturi asociate

1.1. Utilizarea adecvată a strategiilor şi a regulilor de exprimare orală în monolog şi în dialog, în vederea realizării unei comunicări corecte, eficiente şi personalizate, adaptate unor situaţii de comunicare diverse

- reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea la reacţiile auditoriului şi în condiţii de examinare), tehnici de construire a monologului; tipuri de monolog: povestire/relatare orală, descriere orală, monolog informativ, monolog argumentativ, exprimarea orală a reacţiilor şi a opiniilor privind texte literare şi nonliterare, filme artistice şi documentare, spectacole de teatru, expoziţii de pictură etc.; adecvarea la situaţia de comunicare (auditoriu, context) şi la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.) - reguli şi tehnici de construire a dialogului (atenţia acordată partenerului, preluarea/redarea cuvântului la momentul oportun, dozarea participării la dialog etc.); tipuri: conversaţia, discuţia argumentativă, interviul (interviul publicistic, interviul de angajare); adecvarea la situaţia de comunicare (partener, context etc.) şi la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.); argumentare şi contraargumentare în dialog - stilurile funcţionale adecvate situaţiei de comunicare - rolul elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale în comunicarea orală: privire, gestică, mimică, spaţiul dintre persoanele care comunică, tonalitate, ritmul vorbirii etc.

Competenţe specifice	Conţinuturi asociate
1.2. Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare şi a formelor exprimării scrise compatibile cu situaţia de comunicare în elaborarea unor texte diverse	- reguli generale în redactare (structurarea textului, adecvarea la cerinţa de redactare, adecvare stilistică, aşezare în pagină, lizibilitate) - relatarea unei experienţe personale, descriere, povestire, argumentare, ştiri, anunţuri publicitare, corespondenţă privată şi oficială; cerere, proces-verbal, curriculum vitae, scrisoare de intenţie, scrisoarea în format electronic (e-mail) - exprimarea reacţiilor şi a opiniilor faţă de texte literare (studiate sau la prima vedere) şi nonliterare, argumentare, rezumat, caracterizare de personaj, analiză, comentariu, sinteză, paralelă, eseu structurat, eseu liber/nestructurat - normele citării - normele limbii literare la nivelurile: ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual
1.3. Identificarea particularităţilor şi a funcţiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de mesaje/texte	- limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon - expresivitatea în limbajul comun şi în limbajul poetic
1.4. Receptarea adecvată a sensului/sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise	- texte literare (proză, poezie, dramaturgie); texte nonliterare - memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative, ştiinţifice, argumentative, mesaje din domeniul audiovizualului - sens denotativ şi sensuri conotative - calităţile generale şi particulare ale stilului: claritate, proprietate, concizie, precizie, puritate, corectitudine, variaţie stilistică, simetrie, naturaleţe, cursivitate, eufonie - elemente care înlesnesc sau perturbă receptarea: canalul, codul, contextul - ficţiune, imaginaţie, invenţie; realitate, adevăr - scopul comunicării: informare, delectare, divertisment etc. - reacţiile receptorului: cititor, ascultător
1.5. Utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în producerea şi în receptarea diverselor texte orale şi scrise, cu explicarea rolului acestora în construirea mesajului	- componentele şi funcţiile actului de comunicare - niveluri ale receptării şi producerii textelor orale şi scrise: fonetic, ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual, nonverbal şi paraverbal - normele limbii literare la toate nivelurile: fonetic, ortoepic, ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual - tipuri textuale şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ - discursul politic, discursul publicistic - rolul verbelor în naraţiune; rolul adjectivelor în descriere - rolul formulelor de adresare, de iniţiere, de menţinere şi de închidere a contactului verbal în monolog şi în dialog

2. Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune şi de interpretare, a modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea textelor literare şi nonliterare

Competenţe specifice	Conţinuturi asociate
2.1. Identificarea temei şi a modului de reflectare a acesteia în textele studiate sau în texte la prima vedere	- temă, motiv/motive identificat(e) în texte, viziune despre lume - genuri literare: epic, liric, dramatic - modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multe opere literare, aparţinând unor genuri sau epoci diferite
2.2. Identificarea şi analiza principalelor componente de structură, de compoziţie şi de limbaj specifice textului narativ	- particularităţi ale construcţiei subiectului în textele narative - particularităţi ale compoziţiei în textele narative: incipit, final, episoade/secvenţe narative, tehnici narative - instanţele comunicării în textul narativ - construcţia personajelor; modalităţi de caracterizare a personajului; tipuri de personaje - tipuri de perspectivă narativă - specii epice: basm cult, nuvelă, roman - registre stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului - stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber

Competenţe specifice	Conţinuturi asociate
2.3. Identificarea şi analiza principalelor componente de structură şi de limbaj specifice textului dramatic	- particularităţi ale construcţiei subiectului în textul dramatic - particularităţi ale compoziţiei textului dramatic - modalităţi de caracterizare a personajelor - registre stilistice, limbajul personajelor, notaţiile autorului - specii dramatice: comedia, drama - un text dramatic postbelic - creaţie dramatică şi spectacol - cronica de spectacol
2.4. Identificarea şi analiza elementelor de compoziţie şi de limbaj în textul poetic	- titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă: motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetică - sugestie şi ambiguitate - imaginar poetic, figuri semantice (tropi); elemente de prozodie - poezie epică, poezie lirică - instanţele comunicării în textul poetic
2.5. Compararea unor viziuni despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte	- viziune despre lume, teme şi motive, concepţii despre artă, sensuri multiple ale textelor literare - limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii; limbajul muzicii (pentru proba orală)
2.6. Interpretarea textelor studiate sau la prima vedere prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură	- lectură critică: elevii evaluează ceea ce au citit; lectură creativă: elevii extrapolează, caută interpretări personale, prin raportări la propria sensibilitate, experienţă de viaţă şi de lectură

3. Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare

Competenţe specifice	Conţinuturi asociate
3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre operele literare şi contextul cultural în care au apărut acestea	- trăsături ale curentelor culturale/literare reflectate în textele literare studiate sau în texte la prima vedere
3.2. Construirea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc, prin integrarea şi relaţionarea cunoştinţelor asimilate	- fundamente ale culturii române (originile şi evoluţia limbii române) - perioada veche (formarea conştiinţei istorice) - curente culturale/literare în secolele XVII-XVIII: umanismul şi iluminismul - perioada modernă: a) secolul al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea (perioada paşoptistă; România, între Occident şi Orient; criticismul junimist); b) curente culturale/literare în secolul al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea (romantismul, realismul, simbolismul, prelungiri ale romantismului şi clasicismului); c) perioada interbelică (orientări tematice în romanul interbelic, tipuri de roman: psihologic şi al experienţei; poezia interbelică, diversitate tematică, stilistică şi de viziune; curente culturale/literare în perioada interbelică: modernism, tradiţionalism; orientări avangardiste, identitate culturală în context european); d) perioada postbelică (tipuri de roman în perioada postbelică, un roman scris între 1960-1980, un roman scris după 1980; poezia în perioada postbelică; teatrul în perioada postbelică; curente culturale/literare: postmodernismul). - curente culturale/literare româneşti în context european

4. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

Competenţe specifice	Conţinuturi asociate
4.1. Identificarea structurilor argumentative în texte literare şi nonliterare studiate sau la prima vedere	- construcţia textului argumentativ; rolul conectorilor în argumentare, structuri şi tehnici argumentative în texte literare şi nonliterare, scrise sau orale - logica şi coerenţa mesajului argumentativ
4.2. Argumentarea unui punct de vedere faţă de o problematică pusă în discuţie	- verbe evaluative, adverbe de mod/predicative ca mărci ale subiectivităţii evaluative, cuvinte cu rol argumentativ, structuri sintactice în argumentare - construcţia discursului argumentativ: structuri specifice, conectori, tehnici argumentative, eseul argumentativ
4.3. Compararea şi evaluarea unor argumente diferite, pentru formularea unor judecăţi proprii	- textul critic (recenzia, cronica literară, eseul, studiul critic) în raport cu textul discutat - interpretări şi judecăţi de valoare exprimate în critica şi în istoria literară - eseul structurat, eseul liber

III. Precizări privind conţinuturile programei a)LiteraturăAutori canonici:

– Mihai Eminescu

– Ion Creangă

– I. L. Caragiale

– Titu Maiorescu

– Ioan Slavici

– G. Bacovia

– Lucian Blaga

– Tudor Arghezi

– Ion Barbu

– Mihail Sadoveanu

– Liviu Rebreanu

– Camil Petrescu

– G. Călinescu

– E. Lovinescu

– Marin Preda

– Nichita Stănescu

– Marin SorescuNOTĂ: Conform programei şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică studiul monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel puţin unui text din opera acestora. Textele literare la prima vedere pot aparţine atât autorilor canonici, cât şi altor autori studiaţi. Pentru proba scrisă, elevii trebuie să studieze în mod aprofundat cel puţin numărul minim de texte prevăzute în programa şcolară, aparţinând autorilor canonici sau prozei narative, poeziei sau dramaturgiei româneşti despre care să poată redacta un eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ, în care să aplice conceptele de istorie şi teorie literară (perioade, curente literare/culturale, elemente de analiză tematică, structurală şi stilistică) menţionate în prezenta programă. Tematica studiilor de caz şi a dezbaterilor din programele şcolare, regăsită în programa de examen, poate fi valorificată în cadrul probelor orale şi scrise, prin solicitarea argumentării unor opinii sau judecăţi de valoare pe marginea acestora. b)Limbă şi comunicareConţinuturile de mai jos vizează:

– aplicarea, în diverse situaţii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice;

– aplicarea cunoştinţelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă şi în receptarea textelor studiate sau la prima vedere.Niveluri de constituire a mesajului Nivelul fonetic

– pronunţii corecte/incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul

– cacofonia; hipercorectitudinea

– pronunţare/lectura nuanţată a enunţurilor (ton, pauză, intonaţie)Nivelul lexico-semantic

– variante lexicale; câmpuri semantice

– erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică

– derivate şi compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale

– relaţii semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie)

– sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor)

– unităţi frazeologice (locuţiuni şi expresii)

– câmpuri semantice şi rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise şi orale

– sensul cuvintelor în context; sens denotativ şi sens conotativNivelul morfosintactic

– forme flexionare ale părţilor de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului; adjective fără grade de comparaţie; numerale etc.); valori expresive ale părţilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivităţii vorbitorului

– elemente de acord gramatical (între predicat şi subiect - acordul logic, acordul prin atracţie; acordul atributului cu partea de vorbire determinată)

– elemente de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume/ adjective pronominale relative, adverbe relative)Nivelul ortografic şi de punctuaţie

– norme ortografice şi de punctuaţie în constituirea mesajului scris (scrierea corectă a cuvintelor, scrierea cu majusculă, despărţirea cuvintelor în silabe, folosirea corectă a semnelor de ortografie şi de punctuaţie)

– rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scriseNivelul stilistico-textual

– registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adecvate situaţiei de comunicare

– coerenţă şi coeziune în exprimarea orală şi scrisă

– tipuri de texte şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ

– stiluri funcţionale adecvate situaţiei de comunicare

– limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon

– stil direct, stil indirect, stil indirect liber

– rolul figurilor de stil şi al procedeelor artistice în constituirea sensului

– rolul elementelor arhaice şi regionale în receptarea mesajelorNOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2014 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe. Conform adreselor M.Ed. C. nr. 48.871/23 noiembrie 2005 şi nr. 31.641/3 mai 2006, începând cu anul şcolar 2006-2007, „respectarea normelor prevăzute în ediţia a II-a a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM²) este obligatorie [...] la examenele de bacalaureat, în cadrul cărora elevii vor face dovada cunoaşterii acestora, fiind evaluaţi ca atare“. – Examenul naţional de bacalaureat 2014 -PROGRAMA DE EXAMEN pentru disciplina limba şi literatura slovacă maternă Limba şi literatura slovacă Pentru toate profilele liceelor cu limba de predare slovacă I. Literatura slovacă 1. Textul. Aspecte generale

– elemente de comunicare (emiţător, receptor, mesaj, cod, context);

– funcţiile comunicării

– textul literar/nonliterar

– textul şi contextul

– teme şi motive literare

– literatura şi alte specii ale artei2. Proza a)proza epică - explicarea noţiunilor, dezvoltarea şi tipologia (proza romantică, realistă şi fantastică); b)genurile epice (basm, povestire, nuvelă: istorică, fantastică, psihologică; romanul clasic, romanul slovac); c)structura textului epic:

– elementele textului epic (autorul, povestitorul, personajele, cititorul);

– tipuri de povestitor din textul epic (povestitorul atotştiutor, personajul - povestitor, ochiul camerei; povestirea la persoana I şi a III-a;

– compoziţia operei epice; acţiunea, conflictul, fazele acţiunii, povestirea-cadru;

– personajele;

– tipuri de personaje (principale, secundare, episodice; caractere, moduri, caracterizarea personajelor); d)limbajul operei epice:

– modalităţi de povestire: povestirea, dialogul, descrierea

– limbajul personajelor, vorbirea directă şi indirectă, vorbirea semidirectă.3. Poezia a)explicarea noţiunii, dezvoltarea (clasică, romantică, realistă, simbolismul, modernismul), tipologia (poezia lirică şi epică); b)structura operei lirice:

– comunicarea în textul poetic (subiectul liric, relaţia autorul - subiectul liric); c)limbajul operei lirice:

– caracteristicile limbajului artistic (sugestivitatea, expresivitatea etc.);

– imaginaţia poetică;

– mijloacele artistice (enumerarea, antiteza, sincretismul, repetiţia, refrenul, întrebarea retorică, exclamaţia retorică, epitetul, metafora);

– versul, strofa, versul liber, piciorul metric, rima, ritmul.4. Drama a)explicarea noţiunii; b)genurile (comedia, tragedia, drama); c)structura textului dramatic; compoziţia textului dramatic: act, scenă, replică, indicaţii scenice, personajul dramatic, modalităţile de caracterizare; d)limbajul dramatic; expresivitatea textului dramatic, specificităţi, construcţia dialogului în textul dramatic; monologul; limbajul personajelor - mod de caracterizare a operei dramatice.5. Curente literare

– clasicismul

– romantismul

– realismul

– perioada interbelică6. Autorii canonici Ján Kollár (Slávy dcéra), Ján Hollý (Svätopluk), Andrej Sládkovič (Marína, Detvan), Samo Chalupka (Mor ho!), Janko Kráľ (Zakliata panna vo Váhu a divný Janko), Ján Chalupka (Kocúrkovo), Ján Botto (Smrť Jánošíkova), Pavol Országh Hviezdoslav (Hájnikova žena), Martin Kukučín (Neprebudený), Božena Slančíkova Timrava (Ťapákovci), Jozef Gregor Tajovský (Do konca, Statky zmätky), Ivan Krasko (Otcova roľa), Janko Jesenský (Vyhnali ma), Ladislav Nádaši Jégé (Adam Šangala), Jozef Cíger Hronský (Jozef Mak), Milo Urban (Živý bič), František Švantner (Malka), Dobroslav Chrobák (Drak sa vracia), Margita Figuli (Tri gaštanové kone), Ivan Stodola (Jožko Púčik a jeho kariéra), Ján Kostra (Peniažtek), Peter Jaroš (Tisícročná včela), Milan Rúfus (Mrežovník), Vincent Šikula (S Rozárkou), Slovenská literatúra v Rumunsku (Adam Suchánsky, Ondrej Štefanko, Dagmar Mária Anoca, Pavol Bujtár). II. Limbă şi comunicare

– aplicarea normelor ortografice, ortoepice, morfologice şi de punctuaţie

– utilizarea adecvată a unităţilor lexicale şi semantice

– fonetică: - legea ritmică

– clasificarea sunetelor

– asimilare foneticăIII. Lexicologie

– cuvântul, formarea cuvintelor, sinonime, antonime, omonime

– clasificarea vocabularului

– frazeologia şi sensul cuvintelorIV. Stilistică

– stilurile funcţionale

– texte funcţionaleV. Bibliografie MARČOK, Viliam, Dejiny slovenskej literatúry (Istoria literaturii slovace), Bratislava, 2004 SEDLÁK, Imrich şi col., Dejiny slovenskej literatúry (Istoria literaturii slovace), volumul I şi II, Martin, Bratislava, 2009 KMEŤOVÁ, Elena Darina, MÓŤOVSKÁ, Anna, Antológia slovenskej literatúry (Antologia literaturii slovace), volumele I, II, III, IV, Editura Ivan Krasko, Nădlac, 2003. PROGRAMA DE EXAMEN pentru disciplina limba şi literatura slovacă maternă Slovenský jazyk a literatúra Pre všetky smery stredných škôl s vyučovacím jazykom slovenským I. Slovenská literatúra 1. Text. Všeobecnosti

– prvky komunikačnej situácie (vysielateľ, príjimateľ, správa, kód, kontext);

– funkcie komunikácie

– literárny/neliterárny text

– text a kontext

– témy a literárne motívy

– literatúra a iné druhy umenia2. Próza a)epická próza - vysvetlenie pojmov; vývoj a typológia (romantická, realistická a fantastická próza); b)epické žánre (umelá rozprávka, povesť, novela: historická; fantastická; psychologická; román klasický; slovenský román); c)štruktúra epického textu:

– zložky epického textu (autor, rozprávač, postavy, čitateľ)

– druhy rozprávača v epickom texte (vševedúci rozprávač, postava – rozprávač, oko kamery; rozprávanie v 1. a 3. osobe;

– kompozícia epického diela; dej, konflikt, fázy deja, rámcové rozprávanie;

– postavy;

– druhy postáv (hlavné, vedľajšie, epizodické; charaktery, spôsoby, charakterizovanie postavy); d)jazyk epického diela

– spôsoby rozprávania: rozprávanie, dialóg, opis

– reč postáv, priama a nepriama reč, polopriama reč.3. Poézia a)vysvetlenie termínu; rozvoj (klasicistická, romantická, realistická; symbolizmus. modernizmus), typológia (lyrická a epická poézia); b)štruktúra lyrického diela

– komunikácia v básnickom texte (lyrický subjekt, vzťah autor - lyrický subjekt); c)jazyk lyrického diela

– charakteristiky umeleckého jazyka (sugestívnosť, expresívnosť atď.);

– básnická obrazotvornosť;

– umelecké prostriedky (enumerácia, antitéza, synkretizmus, opakovanie, refrénovitosť, rečnícka otázka, rečnícke zvolanie, epiteton, metafora);

– verš, sloha, voľný verš, metrický rozmer, rým, rytmus.4. Dráma a)vysvetlenie pojmu; b)žánre (komédia, tragédia, činohra); c)štruktúra dramatického textu; kompozícia dramatického textu: výstup, scéna, obraz, replika, scénické poznámky, dramatická postava, spôsoby charakterizovania; d)jazyk drámy; expresívnosť v dramatickom texte, osobitosti, výstavby dialógu v dramatickom texte; monológ; jazyk postáv ako spôsob charakterizovania dramatického diela.5. Literárne obdobie

– klasicizmus

– romantizmus

– realizmus

– medzivojnové obdobie6. Kanonickí autori: Ján Kollár (Slávy dcéra), Ján Hollý (Svätopluk), Andrej Sládkovič (Marína, Detvan), Samo Chalupka (Mor ho!), Janko Kráľ (Zakliata panna vo Váhu a divný Janko), Ján Chalupka (Kocúrkovo), Ján Botto (Smrť Jánošíkova), Pavol Országh Hviezdoslav (Hájnikova žena), Martin Kukučín (Neprebudený), Božena Slančíkova Timrava (Ťapákovci), Jozef Gregor Tajovský (Do konca, Statky zmätky), Ivan Krasko (Otcova roľa), Janko Jesenský (Vyhnali ma), Ladislav Nádaši Jégé (Adam Šangala), Jozef Cíger Hronský (Jozef Mak), Milo Urban (Živý bič), František Švantner (Malka), Dobroslav Chrobák (Drak sa vracia), Margita Figuli (Tri gaštanové kone), Ivan Stodola (Jožko Púčik a jeho kariéra), Ján Kostra (Peniažtek), Peter Jaroš (Tisícročná včela), Milan Rúfus (Mrežovník), Vincent Šikula (S Rozárkou), Slovenská literatúra v Rumunsku (Adam Suchánsky, Ondrej Štefanko, Dagmar Mária Anoca, Pavol Bujtár). II. Jazyk a komunikácia

– uplatnenie pravopisných, ortoepických, interpunkčných, morfologických noriem;

– vhodné používanie lexikálno - sémantických jednotiek;

– hláskoslovie: - rytmický zákon

– delenie hlások

– znelostná asimiláciaIII. Lexikológia

– náuka o slove, tvorenie slov, slovo, synonymá, antonymá, homonymá

– triedenie slovnej zásoby

– frazeológia a význam slovIV. Štylistika

– štýly

– funkčné textyV. Literatúra MARČOK, Viliam, Dejiny slovenskej literatúry, Bratislava, 2004 SEDLÁK, Imrich a kolektív, Dejiny slovenskej literatúry, I.a II. zväzok, Martin, Bratislava, 2009 KMEŤOVÁ, Elena Darina, MÓŤOVSKÁ, Anna, Antológia slovenskej literatúry, I., II., III., IV. zväzky, Vydavateľstvo Ivan Krasko, Nadlak, 2003