ORDIN   Nr. 482 din 15 iunie 2007

pentru publicarea Acordului de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la programele de cooperare transfrontaliera ale Romaniei cu Bulgaria, Ungaria, Moldova, Serbia si Muntenegru si Ucraina pentru anul 2005

ACT EMIS DE:                MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 625 din 12 septembrie 2007

In temeiul prevederilor art. 11 alin. (4) din Hotărarea Guvernului nr. 386/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei şi Finanţelor,

în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (2) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

ministrul economiei si finanţelor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă publicarea Acordului de finanţare dintre Guvernul Romaniei şi Comisia Europeană referitor la programele de cooperare transfrontalieră ale Romaniei cu Bulgaria, Ungaria, Moldova, Serbia şi Muntenegru şi Ucraina pentru anul 2005.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

p. Ministrul economiei şi finanţelor,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu,

secretar de stat

ACORD-CADRU

Comisia Comunităţilor Europene, denumită în cele ce urmează Comisia, acţionand pentru şi în numele Comunităţii Economice Europene, denumită în cele ce urmează Comunitatea, pe de o parte, şi Romania, pe de altă parte, şi împreună denumite părţi contractante,

avand în vedere faptul că Romania este eligibilă de a beneficia de Programul de asistenţă PHARE din partea Comunităţii, prevăzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunităţii Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990,

avand în vedere faptul că este convenabilă menţionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal şi administrativ pentru executarea măsurilor finanţate în Romania în cadrul programului de asistenţă al Comunităţii,

au convenit după cum urmează:

ARTICOLUL 1

Pentru a promova cooperarea dintre părţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din Romania, părţile contractante sunt de acord să implementeze măsuri în domeniul cooperării financiare, tehnice şi al altor forme de cooperare, aşa cum s-a specificat în regulamentul menţionat mai sus, care vor fi finanţate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în acest acord. Detaliile specifice ale fiecărei măsuri (sau set de măsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între părţile contractante (denumit în continuare memorandum de finanţare), pentru care este oferit un model în anexa nr. 2 C).

Romania întreprinde toate acţiunile necesare pentru a asigura executarea corespunzătoare a tuturor măsurilor.

ARTICOLUL 2

Fiecare măsură finanţată în cadrul acestui acord va fi implementată în conformitate cu Condiţiile generale din anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanţare.

Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile generale, după cum va fi necesar pentru implementarea măsurii în discuţie.

ARTICOLUL 3

Pentru problemele legate de măsurile finanţate în cadrul acestui acord, Comisia va fi reprezentată de delegaţia sa, imediat ce aceasta este înfiinţată în Bucureşti, care se va asigura, din partea Comisiei, că măsura este executată în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale.

ARTICOLUL 4

Cand părţile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrală sau parţială privind implementarea unor măsuri către o terţă parte, stat sau agenţie.

In acest caz, termenii şi condiţiile unei asemenea delegări vor fi menţionaţi în acordul ce urmează să fie încheiat între Comisie şi terţa parte, stat sau agenţie, cu acordul Guvernului Romaniei.

ARTICOLUL 5

Orice dispută legată de acest acord care nu poate fi rezolvată prin consultare va fi soluţionată în conformitate cu procedura de arbitraj menţionată în anexa B.

ARTICOLUL 6

Acest acord este întocmit în două exemplare, în limba engleză.

ARTICOLUL 7

Acest acord va intra în vigoare la data la care părţile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislaţia sau procedura internă a fiecărei părţi. Acordul va continua să fie în vigoare pentru o perioadă nedefinită, dacă nu îşi încetează valabilitatea prin notificarea scrisă a uneia dintre părţile contractante către cealaltă.

La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice măsură aflată încă în curs de execuţie va fi dusă la îndeplinire conform termenilor memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor generale stabilite prin prezentul acord.

ARTICOLUL 8

Prevederile acestui acord se vor aplica şi cooperării tehnice şi altor tipuri de cooperare convenite între părţile contractante, care prin natura lor nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanţat în baza Programului de asistenţă PHARE, la cererea Guvernului Romaniei.

Anexele vor fi considerate parte integrantă a acestui acord.

Intocmit la Bucureşti la 12 martie 1991.

Eugen Dijmărescu,

ministru de stat

ROMANIA

Frans Andriessen,

vicepreşedinte al Comisiei Europene

COMUNITATEA

ACORD   DE   FINANŢARE

privind programele de cooperare transfrontalieră 2005 în Romania

Comisia Europeană, denumită în cele ce urmează Comisia, acţionand în numele şi beneficiul Comunităţii Europene (CE), denumită în cele ce urmează Comunitatea, pe de o parte, şi Guvernul Romaniei, denumit în cele ce urmează Beneficiarul, pe de altă parte,

au convenit următoarele:

Măsurile la care se face referire în art. 1 şi 5 de mai jos vor fi executate şi finanţate din resursele bugetului Comunităţii, în conformitate cu prevederile incluse în prezentul acord de finanţare. Cadrul tehnic, legal şi administrativ de implementare a acestor măsuri este stabilit în Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru din data de 12 martie 1991, încheiat între Comisie şi Beneficiar, cu adăugările aduse de termenii prezentului acord de finanţare şi ale Prevederilor speciale anexate la acesta.

ARTICOLUL 1

Programul de cooperare transfrontalieră 2005 între Romania şi Bulgaria

(1)  Ca parte a programului propriu de sprijin, Comunitatea va contribui, prin intermediul unei finanţări nerambursabile, la finanţarea următoarei măsuri descrise în anexa C1:

Numărul programului:   RO-PHARE 2005/017-535.01

Denumire:                    Program de cooperare transfrontalieră 2005 între Romania şi Bulgaria

Durata contractării:       pană la 30 noiembrie 2007

(2) Contribuţia financiară din partea Comunităţii este stabilită la maximum 8 milioane euro, în cele de mai jos fiind denumită finanţarea nerambursabilă a CE.

(3)   Pentru măsura descrisă în anexa C1, finanţarea nerambursabilă a CE este valabilă pentru contractare pană la 30 noiembrie 2007, cu respectarea prevederilor prezentului acord de finanţare. Toate contractele trebuie semnate pană la această dată. Orice sold al fondurilor din finanţarea nerambursabilă a CE care nu au fost contractate pană la această dată va fi anulat.

Termenul de execuţie a contractelor finanţării nerambursabile a CE este 30 noiembrie 2008. Comisia are dreptul totuşi ca în circumstanţe excepţionale să acorde o prelungire corespunzătoare a perioadei de contractare sau a perioadei de execuţie a contractului, cu condiţia ca această prelungire să fie solicitată în timp util şi justificată corespunzător de către beneficiar. Prezentul acord de finanţare va expira la data expirării execuţiei contractelor finanţării nerambursabile a CE. Toate fondurile care nu au fost folosite pană la această dată vor fi returnate Comisiei.

ARTICOLUL 2

Programul de cooperare transfrontalieră 2005 între Romania şi Ungaria

(1)  Ca parte a programului de sprijin, Comunitatea va contribui, prin intermediul unei finanţări nerambursabile, la finanţarea următoarei măsuri descrise în anexa C2:

Numărul programului:   RO-PHARE 2005/017-536.01

Denumire:                    Program de cooperare transfrontalieră 2005 între Romania şi Ungaria

Durata contractării:       pană la 30 noiembrie 2007

(2) Contribuţia financiară din partea Comunităţii este stabilită la maximum 5 milioane euro, în cele de mai jos fiind denumită finanţarea nerambursabilă a CE.

(3) Pentru măsura descrisă, finanţarea nerambursabilă a CE este valabilă pentru contractare pană la 30 noiembrie 2007, cu respectarea prevederilor prezentului acord de finanţare. Toate contractele trebuie semnate pană la această dată. Orice sold al fondurilor din finanţarea nerambursabilă a CE care nu au fost contractate pană la această dată va fi anulat.

Termenul de execuţie a contractelor finanţării nerambursabile CE este 30 noiembrie 2008. Comisia poate totuşi ca în circumstanţe excepţionale să acorde o prelungire corespunzătoare a perioadei de contractare sau a perioadei de execuţie a contractului, cu condiţia ca această prelungire să fie solicitată în timp util şi justificată corespunzător de către beneficiar. Prezentul acord de finanţare va expira la data expirării execuţiei contractelor finanţării nerambursabile a CE. Toate fondurile care nu au fost folosite pană la această dată vor fi returnate Comisiei.

ARTICOLUL 3

Programul de cooperare transfrontalieră 2005 între Romania şi Moldova

(1) Ca parte a programului de sprijin, Comunitatea va contribui, prin intermediul unei finanţări nerambursabile, la finanţarea următoarei măsuri descrise în anexa C3:

Numărul programului:   RO-PHARE 2005/017-537.01

Denumire:                    Program de cooperare transfrontalieră/vecinătate 2005 între Romania şi Moldova

Durata contractării:       pană la 30 noiembrie 2007

(2) Contribuţia financiară din partea Comunităţii este stabilită la maximum 7 milioane euro, în cele de mai jos fiind denumită finanţare nerambursabilă a CE.

(3) Pentru măsura descrisă, finanţarea nerambursabilă a CE este valabilă pentru contractare pană la 30 noiembrie 2007, cu respectarea prevederilor prezentului acord de finanţare. Toate contractele trebuie semnate pană la această dată. Orice sold al fondurilor din finanţarea nerambursabilă a CE care nu au fost contractate pană la această dată va fi anulat.

Termenul de execuţie a contractelor finanţării nerambursabile a CE este 30 noiembrie 2008. Comisia poate totuşi ca în circumstanţe excepţionale să acorde o prelungire corespunzătoare a perioadei de contractare sau a perioadei de execuţie a contractului, cu condiţia ca această prelungire să fie solicitată în timp util şi justificată corespunzător de către beneficiar. Prezentul acord de finanţare va expira la data expirării execuţiei contractelor finanţării nerambursabile a CE. Toate fondurile care nu au fost folosite pană la această dată vor fi returnate Comisiei.

ARTICOLUL 4

Programul de cooperare transfrontalieră între Romania şi Serbia şi Muntenegru

(1)  Ca parte a programului de sprijin, Comunitatea va contribui, prin intermediul unei finanţări nerambursabile, la finanţarea următoarei măsuri descrise în anexa C4:

Numărul programului:   RO-PHARE 2005/017-538.01

Denumire:                    Program de cooperare transfrontalieră/vecinătate 2005 între Romania şi Serbia şi Muntenegru

Durata contractării:       pană la 30 noiembrie 2007

(2) Contribuţia financiară din partea Comunităţii este stabilită la maximum 5 milioane euro, în cele de mai jos fiind denumită finanţarea nerambursabilă a CE.

(3) Pentru măsura descrisă, finanţarea nerambursabilă a CE este valabilă pentru contractare pană la 30 noiembrie 2007, cu respectarea prevederilor prezentului acord de finanţare. Toate contractele trebuie semnate pană la această dată. Orice sold al fondurilor din finanţarea nerambursabilă a CE care nu au fost contractate pană la această dată va fi anulat.

Termenul de execuţie a contractelor finanţării nerambursabile a CE este 30 noiembrie 2008. Comisia poate totuşi ca în circumstanţe excepţionale să acorde o prelungire corespunzătoare a perioadei de contractare sau a perioadei de execuţie a contractului, cu condiţia ca această prelungire să fie solicitată în timp util şi justificată corespunzător de către beneficiar. Acest acord de finanţare va expira la data expirării execuţiei contractelor finanţării nerambursabile a CE. Toate fondurile care nu au fost folosite pană la această dată vor fi returnate Comisiei.

ARTICOLUL 5

Programul de cooperare transfrontalieră între Romania şi Ucraina

(1)  Ca parte a programului de sprijin, Comunitatea va contribui, prin intermediul unei finanţări nerambursabile, la finanţarea următoarei măsuri descrise în anexa C5:

Numărul programului:   RO-PHARE 2005/017-539.01

Denumire:                    Program de cooperare transfrontalieră/vecinătate 2005 între Romania şi Ucraina

Durata contractării:       pană la 30 noiembrie 2007

(2) Contribuţia financiară din partea Comunităţii este stabilită la maximum 9 milioane euro, în cele de mai jos fiind denumită finanţarea nerambursabilă a CE.

(3) Pentru măsura descrisă, finanţarea nerambursabilă a CE este valabilă pentru contractare pană la 30 noiembrie 2007, cu respectarea prevederilor prezentului acord de finanţare. Toate contractele trebuie semnate pană la această dată. Orice sold al fondurilor din finanţarea nerambursabilă a CE care nu au fost contractate pană la această dată va fi anulat.

Termenul de execuţie a contractelor finanţării nerambursabile a CE este 30 noiembrie 2008. Comisia poate totuşi ca în circumstanţe excepţionale să acorde o prelungire corespunzătoare a perioadei de contractare sau a perioadei de execuţie a contractului, cu condiţia ca această prelungire să fie solicitată în timp util şi justificată corespunzător de către beneficiar. Prezentul acord de finanţare va expira la data expirării execuţiei contractelor finanţării nerambursabile a CE. Toate fondurile care nu au fost folosite pană la această dată vor fi returnate Comisiei.

ARTICOLUL 6

Gestiune financiară

Pentru fiecare dintre măsurile definite în art. 1-5, Fondul Naţional va deschide şi va gestiona un cont bancar separat.

Responsabilul naţional cu autorizarea finanţării va depune solicitări de plată separate pentru fiecare dintre aceste măsuri.

Nu vor exista realocări de buget între măsurile care fac obiectul prezentului acord de finanţare, decat în urma unei decizii a Comisiei în acest sens.

ARTICOLUL 7

Adrese

Corespondenţa aferentă executării uneia dintre măsurile de mai sus, cu specificarea numărului şi denumirii măsurilor, va fi adresată următorilor:

Beneficiar: Dl Istvan Jakab, secretar de stat Ministerul Finanţelor Publice Guvernul Romaniei Bd. Mircea Vodă nr. 44, scara C, sectorul 3 Bucureşti Romania Fax: 00 40 21 1 302 52 32

Comunitatea: Dl Jonathan Scheele, şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti Str. Jules Michelet nr. 18-20 010463 Bucureşti Romania Fax: 00 40 1 212 88 08

ARTICOLUL 8

Numărul de exemplare originale

Prezentul acord de finanţare este întocmit în două exemplare, în limba engleză.

ARTICOLUL 9

Intrarea în vigoare

Prezentul acord de finanţare va intra în vigoare la data la care va fi semnat de către ambele părţi. Nicio cheltuială înainte de   această   dată   nu   va   fi   eligibilă   pentru   finanţarea nerambursabilă a CE.

Anexele constituie parte integrantă din prezentul acord de finanţare.

Intocmit la Bucureşti la 16 august 2006.

Pentru Beneficiar,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu,

ministrul finanţelor publice

Pentru Comunitate,

Jonathan Scheele,

şeful Delegaţiei Comisiei Europene în Romania

Anexe

Anexa A:       Acord-cadru (inclusiv subanexa A)

Anexa B:       Arbitraj

Anexa C:       Prevederi speciale

Anexa C1:     Programul de cooperare transfrontalieră 2005 între Romania şi Bulgaria

Anexa C2:     Programul de cooperare transfrontalieră 2005 între Romania şi Ungaria

Anexa C3:     Programul de cooperare transfrontalieră/vecinătate 2005 între Romania şi Moldova

Anexa C4:     Programul de cooperare transfrontalieră/vecinătate 2005 între Romania şi Serbia şi Muntenegru

Anexa C5:     Programul de cooperare transfrontalieră/vecinătate 2005 între Romania şi Ucraina

Anexa C6:     Reglementări generale de implementare comune tuturor celor 5 programe

Anexa D:      Vizibilitate/Publicitate

Anexa E:       Bugetul total al celor 5 programe de cooperare transfrontalieră

ANEXA A

CONDIŢII   GENERALE

privind memorandumurile de finanţare

In aceste Condiţii generale termenul Beneficiar va fi înţeles ca referitor la Guvernul Romaniei.

TITLUL I

Finanţarea proiectelor

ARTICOLUL 1

Obligaţia comunităţii

Angajamentul Comunităţii, denumit în cele ce urmează finanţarea gratuită a CEE, a cărui valoare este menţionată în memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul căreia se vor desfăşura angajarea şi execuţia plăţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzător.

Orice cheltuieli ce depăşesc finanţarea gratuită a CEE vor fi suportate de Beneficiar.

ARTICOLUL 2

Disponibilitatea finanţării gratuite a CEE

Acolo unde execuţia unei măsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, finanţarea gratuită a CEE va deveni disponibilă în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevăzute în memorandumul de finanţare.

ARTICOLUL 3

Cheltuirea

Contractele sunt eligibile pentru plăţi în baza memorandumului de finanţare numai dacă sunt încheiate înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare. Plăţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data de expirare a memorandumului de finanţare. Orice prelungire excepţională a acestei perioade trebuie să fie aprobată de Comisie.

In cadrul limitei stabilite pentru finanţarea gratuită a CEE, cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate delegaţiei Comisiei de către Beneficiar, conform agendei stabilite în memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plăţile făcute pentru realizarea unei anumite măsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri, atunci cand Comisia o solicită.

Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul măsurii poate fi prevăzută plata direct de către Comisie către contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuării plăţii, împreună cu documentele justificative necesare.

Pentru partea de program implementată de Beneficiar, autoritatea de implementare va înainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare, pentru aprobarea de către Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie să cuprindă propuneri pentru utilizarea dobanzilor nete provenite din conturile deschise în cursul  implementării  programului,  cu condiţia ca întreaga finanţare gratuită a CEE să fi fost angajată anterior.

In ceea ce priveşte măsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care memorandumul de finanţare nu poate prevedea altfel, o primă tranşă de plată, care nu va depăşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi efectuată în favoarea Beneficiarului, în aceleaşi condiţii menţionate la paragraful 2 de mai sus.

TITLUL II

Achiziţionarea

ARTICOLUL 4

Generalităţi

Procedura de urmat pentru încheierea contractelor de lucrări, livrări şi de cooperare tehnică va fi menţionată în memorandumul de finanţare, urmand principiile de mai jos.

ARTICOLUL 5

Condiţii de participare

1. Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua măsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmează să fie făcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene şi pentru statele beneficiare în jurnalul oficial corespunzător.

2. Condiţiile generale ale contractelor trebuie să fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanţa internaţională, cum ar fi reglementările generale şi condiţiile pentru contractele de livrări finanţate din fondurile PHARE.

ARTICOLUL 6

Derogarea de la procedurile standard

Acolo unde este recunoscută urgenţa situaţiei sau unde aceasta este justificată pe baza naturii, importanţei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor măsuri (de exemplu: operaţii de finanţare în două etape, operaţii multifazate, specificaţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, să autorizeze în mod excepţional:

- acordarea contractelor în urma unor invitaţii restranse la licitaţie;

- încheierea contractelor prin acord direct;

- realizarea contractelor prin departamente de lucrări publice.

O astfel de derogare trebuie să fie menţionată în memorandumul de finanţare.

ARTICOLUL 7

Acordarea contractelor de lucrări şi livrări

Comisia şi Beneficiarul se vor asigura că pentru fiecare operaţie oferta selectată este cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în special din punct de vedere al calificărilor şi al garanţiilor oferite de licitatori, al costului şi al calităţii serviciilor, al naturii şi al condiţiilor de execuţie a lucrărilor sau a livrărilor, al costului lor de utilizare şi al valorii tehnice.

Rezultatele invitaţiilor la licitaţie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene cat de repede posibil.

ARTICOLUL 8

Contractele de cooperare tehnică

1. Contractele de cooperare tehnică, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrărilor sau de asistenţă tehnică, vor fi încheiate după negocierea directă cu consultantul sau, dacă se justifică din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitaţiei la licitaţie.

2.   Contractele vor trebui să fie întocmite, negociate şi încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci cand se prevede astfel în memorandumul de finanţare.

3. In situaţia în care contractele urmează să fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o listă scurtă cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificărilor, experienţei şi independenţei lor şi ţinand seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în discuţie.

4. In cazul unei proceduri directe de negociere, cand Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber să aleagă dintre cei propuşi candidatul cu care intenţionează să încheie contractul.

5.  Cand există recurs la o procedură de licitare, contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmată de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

TITLUL III

Acordarea de facilităţi

ARTICOLUL 9

Privilegii generale

Personalului care participă la măsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor de familie ai acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decat cele acordate în mod obişnuit altor străini angajaţi în statul Beneficiarului, în cadrul oricăror alte acorduri bilaterale sau multinaţionale ori aranjamente pentru programe de asistenţă economică şi de cooperare tehnică.

ARTICOLUL 10

Facilităţi de stabilire, instalare, intrare şi rezidenţă

In cazul contractelor de lucrări, de livrări sau de servicii, persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporară şi de rezidenţă în cazurile în care importanţa contractului justifică aceasta. Acest drept va fi obţinut numai după emiterea invitaţiei de participare la licitaţie, va servi personalului necesar efectuării studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor şi va expira la o lună după desemnarea contractantului.

Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrări, de livrări sau de servicii finanţate de Comunitate şi membrilor de familie apropiaţi ai acestuia să intre în statul Beneficiarului, să se stabilească în stat, să lucreze acolo şi să părăsească statul respectiv, aşa cum o justifică natura contractului.

ARTICOLUL 11

Importul şi reexportul de echipament

Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea măsurii, în conformitate cu legile, regulile şi reglementările în vigoare ale Beneficiarului.

Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrări, de livrări sau de servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menţionat.

ARTICOLUL 12

Controlul importurilor şi schimburilor valutare

Pentru executarea măsurilor Beneficiarul se obligă să acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi să aplice reglementările naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare, fără discriminare între statele membre ale Comunităţii, Albania, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.

Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea măsurii, conform reglementărilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului.

ARTICOLUL 13

Impozitare şi vamă

1.  Plata impozitelor, taxelor vamale şi a taxelor de import nu va fi finanţată din finanţarea gratuită a CEE.

2.  Importurile în baza contractelor de livrări, încheiate de autorităţile Beneficiarului şi finanţate din finanţarea gratuită a CEE, vor putea intra în statul Beneficiarului fără a fi supuse taxelor vamale, altor taxe din import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.

Beneficiarul va asigura ca importurile respective să fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate către contractant, aşa cum se prevede în contract, şi pentru folosinţa imediată conform cerinţelor pentru implementarea normală a contractului, fără a ţine seama de întarzieri sau de dispute în ceea ce priveşte stabilirea taxelor vamale, plăţilor ori a impozitelor menţionate mai sus.

3.  Contractele pentru livrări sau servicii oferite de firme externe sau romaneşti, finanţate din finanţarea gratuită a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plăţii TVA, timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale avand efect similar, indiferent dacă aceste taxe există sau urmează să fie instituite.

4.  Persoanele fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunităţii Europene, care execută contracte de cooperare tehnică finanţate din finanţarea gratuită a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi pe venit în statul Beneficiarului.

5.  Efectele personale şi gospodăreşti importate pentru uz personal de către persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decat cele achiziţionate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnică, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe şi impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodăreşti respective urmand să fie reexportate sau să se dispună de ele în ţară conform reglementărilor în vigoare în statul Beneficiarului, după terminarea contractului.

6.   Persoanele fizice şi juridice ce importă echipament profesional, aşa cum se prevede la art. 11, dacă solicită astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporară, aşa cum este definit prin legislaţia naţională a Beneficiarului în ceea ce priveşte echipamentul respectiv.

TITLUL IV

Executarea contractelor

ARTICOLUL 14

Originea livrărilor

Beneficiarul se declară de acord ca, atunci cand Comisia nu autorizează altfel, materialele şi livrările necesare pentru executarea contractelor trebuie să fie originare din Comunitate,Albania, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia şi fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.

ARTICOLUL 15

Proceduri de efectuare a plăţilor

1. Pentru contractele finanţate din finanţarea gratuită a CEE, documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plăţile vor fi efectuate fie în unităţi europene de cont (ECU) sau, conform legilor şi reglementărilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valuta Beneficiarului ori în valuta statului în care ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri sau în valuta statului în care sunt produse livrările.

2.  Cand documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plăţile în cauză vor fi efectuate în mod corespunzător în valuta prevăzută în contract, pe baza ratei de schimb a ECU în ziua precedentă efectuării plăţii.

3.  Beneficiarul şi Comisia vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura execuţia plăţilor în cel mai scurt timp posibil.

TITLUL V

Colaborarea dintre Comisie şi Beneficiar

ARTICOLUL 16

Inspecţie şi evaluare

1.  Comisia va avea dreptul să-şi trimită propriii agenţi sau reprezentanţi corespunzător autorizaţi pentru a duce la îndeplinire orice misiune tehnică sau financiară ori de audit pe care o consideră necesară pentru a urmări execuţia măsurii. In orice caz, Comisia va comunica în avans autorităţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.

Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de aceasta şi va lua toate măsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite să ducă la îndeplinire evaluările sau inspecţiile.

2.  Beneficiarul:

a)  va păstra înregistrări şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrărilor, livrărilor sau serviciilor finanţate în baza memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate;

b) va asigura ca agenţii sau reprezentanţii mai sus menţionaţi ai Comisiei să aibă dreptul de a inspecta toată documentaţia şi înregistrările contabile relevante privitoare la cele finanţate în baza memorandumului de finanţare şi va asista Curtea de Conturi a Comunităţii Europene în execuarea evaluării contabile privind utilizarea finanţării gratuite a CEE.

Comisia va putea, de asemenea, să execute o evaluare ulterioară şi o evaluare contabilă finală a programului. Evaluarea ulterioară va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltării şi restructurării sectorului implicat.

Evaluarea contabilă finală va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o părere independentă asupra corectitudinii şi compatibilităţii contractelor şi plăţilor, precum şi asupra conformităţii lor cu prevederile memorandumului de finanţare. Evaluarea contabilă va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.

ARTICOLUL 17

Urmărirea măsurilor

Ca urmare a executării măsurii, Comisia poate solicita orice explicaţie şi, atunci cand este necesar, poate cădea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientări în ceea ce priveşte măsura, care să fie considerată mai bine adaptată obiectivelor avute în vedere.

Beneficiarul va face rapoarte către Comisie, conform planului menţionat în memorandumul de finanţare, pe toată perioada de execuţie a măsurii şi după încheierea acesteia.

Comisia, pe baza rapoartelor şi, după caz, a evaluării ulterioare, va proceda la închiderea oficială a programului şi va informa ţara beneficiară despre data închiderii oficiale a programului.

TITLUL VI

Prevederi generale şi finale

ARTICOLUL 18

Consultări. Dispute

1. Orice problemă legată de executarea sau interpretarea memorandumului de finanţare sau a acestor Condiţii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, conducand, în cazul în care este necesar, la un amendament la memorandumul de finanţare.

2.  In situaţia în care se constată neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în memorandumul de finanţare şi în aceste Condiţii generale, care nu a fost subiect al unor măsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea măsurii după consultarea cu Beneficiarul.

3.  Beneficiarul poate renunţa total sau parţial la execuţia măsurii. Părţile contractante vor stabili detaliile respectivei renunţări printr-un schimb de scrisori.

ARTICOLUL 19

Anunţ. Adrese

Orice anunţ şi orice acord între părţi, prevăzute aici, trebuie să aibă forma unei comunicări scrise, cu referire explicită la numărul şi la titlul măsurii. Astfel de anunţuri sau de acorduri vor fi făcute prin scrisoare adresată părţii autorizate să primească cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţată de partea respectivă. In caz de urgenţă sunt permise comunicări prin telefax, comunicări telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile, cu condiţia confirmării imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în memorandumul de finanţare.

ANEXA B

ARBITRAJ

Orice dispută între părţile contractante, rezultand din acordul-cadru sau din memorandumul de finanţare, care nu este rezolvată prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 din Condiţiile generale, referitoare la memorandumul de finanţare, va fi supusă arbitrării de către un tribunal de arbitraj, după cum urmează:

Părţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de altă parte.

Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiţi după cum urmează:

- un arbitru va fi numit de Beneficiar;

- al doilea arbitru va fi numit de Comisie;

- al treilea arbitru (numit în continuare şi conducător) va fi numit prin acordul părţilor sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.

Dacă oricare dintre părţi nu reuşeşte să numească un arbitru, acesta va fi numit de conducător.

Dacă un arbitru numit conform acestei proceduri demisionează, decedează sau devine incapabil să îşi desfăşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul căruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial.

ANEXA C

PREVEDERI   SPECIALE

ANEXA C1

Programul de cooperare transfrontalieră 2005 între Romania si Bulgaria

1. Obiective şi descriere

1.1. Obiective generale ale cooperării romano-bulgare

• Imbunătăţirea cooperării şi stimularea integrării între cele două ţări şi Uniunea Europeană, precum şi sprijinirea stabilităţii şi securităţii în regiune

Promovarea bunei vecinătăţi şi stabilităţii în regiunile frontaliere CEEC (şi, în special, cea dintre Romania şi Bulgaria) prin finanţarea unor proiecte care vor aduce beneficii palpabile în regiunile şi comunităţile existente de cele două părţi ale graniţei

• Promovarea cooperării dintre regiunile de graniţă în ambele ţări, ajutand la depăşirea de către aceste ţări a problemelor specifice de dezvoltare care pot apărea ca urmare a poziţiei acestora în cadrul economiilor generale, în interesul comunităţilor locale şi într-o manieră compatibilă cu protecţia mediului

Promovarea înfiinţării şi dezvoltării ulterioare a reţelelor de cooperare de fiecare parte a graniţei şi stabilirea de conexiuni între aceste reţele şi reţelele mai largi ale Comunităţii

1.2. Scopuri specifice ale proiectului

•  Dezvoltarea infrastructurii de transport şi a accesibilităţii prin reabilitarea drumurilor de acces între Montana si Lom (proiectul BG2005/017-455.01)

• Imbunătăţirea dezvoltării economice în regiunea de graniţă (proiectul RO2005/017-535.01)

•  Imbunătăţirea si implementarea administrării comune a mediului (proiectele BG2005/017-455.02 si RO2005/017- 535.02)

• Infiinţarea unui mecanism flexibil de finanţare a dezvoltării socioeconomice prin intermediul aşa-numitelor „proiecte people-to-people" (dezvoltare economică locală, instruire şi măsuri de ocupare a forţei de muncă, îmbunătăţirea fluxului de informaţii şi a comunicării, schimburi culturale etc.) cu impact transfrontalier (proiectele BG 2005/017-455.03 şi RO 2005/017-535.03)

Mai mult, în scopul de a întocmi o listă de proiecte mature şi de a îmbunătăţi aptitudinile de programare şi administrare a proiectelor în domeniul programelor de cooperare transfrontaliera, pregătirea proiectelor poate face parte din activităţile de sprijin al programelor prin asistentă tehnică (proiectele BG 2005/017-455.04 şi RO 2005/017-535.04).

1.3. Descrierea programului

Programul pentru 2005 a fost proiectat pe baza setului de proiecte definite în cooperare de către ţările partenere şi aprobate la întalnirea de la Sofia a Comitetului comun de cooperare care a avut loc în data de 20 aprilie 2005.

Descrierea în rezumat1) a fiecărui proiect administrat de către Romania în cadrul programelor romaneşti de cooperare transfrontaliera grupate pe obiective sectoriale este următoarea:

JPD prioritatea 2: Dezvoltare economică

RO 2005/017-535.01 - Schema de finanţare nerambursabilă pentru dezvoltarea cooperării în afaceri şi a infrastructurii de afaceri
Durata	24 de luni
Twinning	N/A
Buget PHARE	3,400 milioane euro
Agenţie de implementare	Ministerul Integrării Europene din Romania

Rezultatul aşteptat este îmbunătăţirea cooperării şi a infrastructurii de afaceri care să ducă la o dezvoltare economică sustenabilă şi o mai bună coerenţă în regiunea graniţei.

Alte efecte ale acestei componente a schemei de finanţare nerambursabilă sunt:

- îmbunătăţirea infrastructurii de importanţă transfrontalieră, legată de afaceri (reţele modernizate, blocaje înlăturate, infrastructura înfiinţată/modernizată), inclusiv a nivelului de afaceri şi servicii de comunicare furnizate. Toate aceste activităţi vor fi desfăşurate cu respectarea protecţiei mediului;

- îmbunătăţirea eficienţei cooperării transfrontaliere dintre instituţiile de cercetare, inclusiv construirea reţelelor şi fluxul de informaţii dintre instituţiile de cercetare şi dezvoltare şi centrele de inovaţii;

-  iniţiativele de cooperare transfrontalieră încurajate prin furnizarea accesului la informaţia privind posibilităţile de afaceri şi pieţele existente dincolo de graniţe;

- intensificarea căutării de parteneri, dezvoltarea şi crearea de proiecte de cooperare şi reţele între firmele de afaceri;

- armonizarea sistemelor de instruire legate de dezvoltarea economică;

-  îmbunătăţirea capacităţii de absorbţie a instituţiilor de sprijin pentru firmele de afaceri.

JPD prioritatea 3: Protecţia mediului şi administrare

RO     2005/017-535.02    -    Schema     de     finanţare nerambursabilă     pentru      protecţia     mediului     şi administrare
Durata	24 de luni
Twinning	N/A
Buget PHARE	3,400 milioane euro
Agenţie de implementare	Ministerul Integrării Europene din Romania

Rezultatul aşteptat este un mediu îmbunătăţit, protejat şi bine administrat în regiunea graniţelor şi utilizarea sustenabilă a resurselor naturale.

Alte efecte ale acestei componente a schemei de finanţare nerambursabilă sunt:

-  înfiinţarea de organisme/organizaţii/asociaţii comune, precum şi parteneriate legate de mediu, dezvoltate şi implementate în sectorul mediului;

-  evaluări ale impactului, evaluări ale nevoilor, studii de fezabilitate şi alte studii acoperind documentele preparatorii pentru acţiunile elaborate de investiţii în sectorul mediului;

-   înfiinţarea de sisteme comune şi armonizate de monitorizare şi informare;

- restaurarea habitatelor cu importanţă ecologică;

-  îmbunătăţirea şi armonizarea administrării comune a siturilor naturale;

- realizarea studiilor şi inventarelor;

-  informarea cu privire la mediu, sporirea conştientizării, implementarea programelor educaţionale, precum şi înfiinţarea şi echiparea centrelor de informare;

- planificarea îndiguirilor şi reglementării fluviilor;

-   prevenirea inundaţiilor şi implementarea controlului eroziunii malurilor şi a coastelor;

-  îmbunătăţirea capacităţii de administrare a mediului, precum şi a răspunsului acesteia la urgenţele marine şi de apă, inclusiv îmbunătăţirea planificării împotriva dezastrelor de mediu.

JPD prioritatea 4: Acţiuni people-to-people, Fondul comun pentru proiecte mici

RO 2005/017-535.03 - Acţiuni people-to-people
Durata	24 de luni
Twinning	N/A
Buget PHARE	0,800 milioane euro
Agenţie de implementare	Ministerul Integrării Europene din Romania

Acţiunile people-to-people sunt menite să încurajeze şi să sprijine dezvoltarea în continuare a reţelelor de cooperare sustenabilă între părţile implicate la nivel local şi regional în regiunea de graniţă, în scopul de a spori capacităţile de personal şi instituţionale de cooperare şi participare la viitoarele programe de dezvoltare.

Fondul va finanţa anumite proiecte people-to-people selectate la scară mică. Finanţările nerambursabile vor fi disponibilizate doar pentru anumite proiecte ale căror obiective imediate sunt necomerciale şi neorientate pe obţinerea de profit. Proiectele comune, în special acolo unde sunt cofinanţate de parteneri din Bulgaria şi Romania, vor fi încurajate în mod deosebit. Solicitarea de propuneri se va axa pe teme de dezvoltare economică, mediu, turism, schimburi culturale, democraţie locală şi studii de planificare/dezvoltare.

JPD măsura orizontală: Asistenţa tehnică de sprijinire a programelor

RO     2005/017-535.04    -    Schema     de     finanţare nerambursabilă pentru asistenţă tehnică de sprijinire a programelor
Durata	24 de luni
Twinning	N/A
Buget PHARE	0,400 milioane euro
Agenţie de implementare	Ministerul Integrării Europene din Romania

Scopul acestui proiect este de a furniza asistenţă tehnică în vederea întăririi capacităţii de elaborare, pregătire şi implementare de proiecte adecvate pentru următorul program de cooperare transfrontaliera între Romania şi Bulgaria şi de sprijinire a eforturilor autorităţilor relevante centrale, regionale şi locale de înfiinţare a viitoarelor organisme tehnice comune şi de administrare a viitoarelor proiecte, după aderarea la Uniunea Europeană.

1) Descrierile sunt orientative; unele detalii pot fi modificate.

2. Buget

2.1. Tabel de buget pentru 2005

Distribuţia cifrelor în acest tabel este indicativă în limitele prevederilor art. 5 din Memorandumul de înţelegere privind Fondul Naţional. Cifrele sunt exprimate în milioane euro.

Nr.	Denumirea	Dezvoltarea instituţională (IB)	INV	Total PHARE	Fonduri naţionale publice*)	Contribuţia Beneficiarului	Total
RO 2005/017- 535.01	Cooperare în afaceri şi dezvoltarea infrastructurii de afaceri	0,000	3,400	3,400	1,134	0,504	5,038
RO 2005/017- 535.02	Mediu şi protecţia mediului	0,000	3,400	3,400	1,134	0,504	5,038
RO 2005/017- 535.03	Fondul comun pentru proiecte mici	0,800	0,000	0,800	0,248	0,111	1,159
RO 2005/017- 535.04	Asistenţă tehnică/activităţi sprijin programe	0,400	0,000	0,400	0,000	0,000	0,400
	TOTAL:	1,200	6,800	8,000	2,516	1,119	11,635

*) Cofinanţare din partea autorităţilor naţionale, regionale, locale, municipale, împrumuturi ale instituţiilor financiare acordate entităţilor publice, fonduri provenind de la întreprinderi publice.

2.2. Principiul cofinanţării

In conformitate cu procedurile PHARE, toate proiectele de investiţii finanţate de PHARE trebuie să beneficieze de cofinanţare din fonduri naţionale publice.

Contribuţia Comunităţii poate ajunge pană la 75% din totalul cheltuielii publice eligibile. Impozitele nu constituie un element eligibil pentru cofinanţare.

Cofinanţarea proiectelor de asistenţă tehnică pentru dezvoltare instituţională (IB) este furnizată cel puţin de către ţara beneficiară, care suportă anumite costuri de infrastructură şi implementare operaţională, prin finanţarea resurselor umane sau a altor tipuri de resurse necesare pentru o absorbţie eficientă şi eficace a asistenţei PHARE. Acest lucru nu exclude cofinanţarea din fonduri naţionale.

Proiectele selectate prin schemele de finanţare nerambursabilă (investiţii şi dezvoltare instituţională) vor fi cofinanţate în numerar prin PHARE, Beneficiar şi resurse guvernamentale. Beneficiarul trebuie să furnizeze cel puţin 10% din costurile totale. Costurile eligibile rămase vor fi împărţite între sprijinul PHARE pană la maximum 75%, iar Guvernul roman contribuie cu restul costurilor.

3. Aranjamente instituţionale şi de implementare specifice

3.1. Agenţii de implementare

Agenţia de implementare va fi Ministerul Integrării Europene, prin Direcţia de cooperare transfrontaliera, care va avea responsabilitatea generală a implementării întregului program, inclusiv aprobarea documentelor de licitaţie, criteriile de evaluare, evaluarea ofertelor, semnarea contractelor, autorizarea facturilor. Direcţia de plăţi din cadrul aceluiaşi minister va efectua plata facturilor.

3.2. Biroul regional de cooperare transfrontaliera

De partea romană, Ministerul Integrării Europene poate delega o parte considerabilă a responsabilităţilor proprii de implementare a cooperării transfrontaliere către un organism regional, situat în zona de graniţă. In acest sens, agenţia pentru dezvoltare regională relevantă va înfiinţa un birou regional de cooperare transfrontaliera în Călăraşi, care va acţiona în stransă cooperare cu Ministerul Integrării Europene.

3.3. Comitetul comun de cooperare (JCC)

JCC va fi organismul strategic al programului de cooperare transfrontaliera CBC BG-RO. Format din membri provenind din cele două ţări la nivel naţional, regional şi local, JCC va asigura o administrare comună a programului şi prin aceasta o vedere de ansamblu a politicilor şi, de asemenea, financiară a operării programului de cooperare transfrontaliera.

Principalele responsabilităţi ale JCC sunt:

- adoptarea Documentului comun de programare (JPD) şi a altor ajustări ulterioare, după caz;

- adoptarea fişelor de proiect şi a propunerilor de finanţare care să fie înaintate în vederea exerciţiului de programare anuală;

- analizarea şi aprobarea rapoartelor comune şi de progres finale şi implementare, înainte de înaintarea acestora Comisiei;

- aprobarea cadrului de sarcini ale Secretariatului tehnic comun.

JCC este format din reprezentanţi ai autorităţilor naţionale, regionale şi locale.

JCC va include de asemenea reprezentanţi ai societăţii civile, ONG-urilor, actorilor economici şi sociali, organizaţiilor de sector - de exemplu, camere de comerţ, sindicate etc. Aceştia pot participa la JCC avand rol de consultare, nu ca membri cu drept de vot.

Reprezentanţii Comisiei Europene pot participa la JCC cu rol de consultare.

Preşedinţia JCC va fi deţinută în comun de agenţiile de implementare din Romania şi Bulgaria.

JCC se va întruni cel puţin o dată pe an pentru a monitoriza implementarea programului şi a aproba fişele de proiect pentru propunerea financiară anuală.

3.4. Comitetul comun de coordonare (JSC)

JSC constituie organismul operaţional al programului de cooperare transfrontaliera (CBC). Principalele responsabilităţi ale JSC sunt:

-  elaborarea fişelor de proiect în vederea exerciţiului de programare anuală, care va fi înaintat JCC pentru a fi adoptat;

-  supervizarea solicitărilor de propuneri/pachetului de aplicaţie (redactat de Secretariatul tehnic comun) pentru a fi înaintate spre publicare agenţiei de implementare respective;

- supervizarea activităţilor Secretariatului tehnic comun şi ale Comitetului de evaluare;

-  analiza periodică a progreselor înregistrate în direcţia îndeplinirii obiectivelor specifice (şi cuantificate) ale programului şi analiza rezultatelor implementării (îndeplinirea scopurilor stabilite pe fiecare măsură).

JSC este format din:

- reprezentanţi ai autorităţilor naţionale, regionale şi locale. Dat fiind rolul specific al acestui comitet şi în vederea sporirii proprietăţii locale, autorităţile regionale şi locale trebuie să fie reprezentate pe larg;

-   reprezentanţi ai Comisiei Europene, în calitate de observatori.

3.5. Secretariatul tehnic comun (JTS)

Agenţiile de implementare (IA) vor înfiinţa împreună un secretariat tehnic comun (JTS). Acesta va avea în mod deosebit responsabilitatea funcţiei de secretariat a JCC şi JSC, precum şi cea de asistare a IA. JTS va avea de asemenea responsabilitatea sarcinilor zilnice de administrare legate de programul de cooperare transfrontaliera (CBC), cu considerarea corespunzătoare a rolurilor şi responsabilităţilor agenţiilor de implementare.

JTS va acorda asistenţă JCC şi JSC în sarcinile administrative şi practice ale acestora; va superviza asistenţa tehnică furnizată în cadrul acestui program, va întocmi proiecte cu autorul unei facilităţi de pregătire a proiectelor şi îşi va asuma sarcini privind pregătirea, monitorizarea, controlul şi evaluarea proiectelor în cadrul programului de vecinătate (NP).

3.6. Reguli şi proceduri ale programului

Comisia va elabora instrucţiuni specifice pentru implementarea schemelor de grant.

3.6.1. Criterii principale de eligibilitate

In contextul programului de cooperare transfrontaliera (CBC), următoarele proiecte vor fi considerate ca fiind proiecte comune:

-  proiecte simple cu efect transfrontalier, care au loc în principal sau în exclusivitate de o parte a graniţei, însă în beneficiul ambelor ţări partenere;

-  proiecte complementare, în cadrul cărora o activitate desfăşurată de o parte a graniţei este însoţită de desfăşurarea unei activităţi similare de cealaltă parte a graniţei;

- proiecte integrate, în care partenerii de ambele părţi ale graniţei contribuie cu diferite elemente la un proiect unic.

Pentru a putea fi eligibil în vederea cofinanţării prin PHARE CBC, un proiect trebuie să se încadreze în una dintre categoriile de mai sus.

3.6.2.   Criterii generale de selecţie pentru schemele de finanţare nerambursabilă în programele de cooperare transfrontaliera (CBC)

Activităţile din cadrul schemelor de finanţare nerambursabilă finanţate prin CBC trebuie să fie coerente cu politicile naţionale sau să demonstreze coerenţa cu capitolele relevante din Planul naţional de dezvoltare sau procesul de asociere. Activităţile trebuie să completeze, dar să nu se suprapună peste activităţile prevăzute sau implementate prin programele naţionale PHARE.

Activităţile trebuie să demonstreze în mod clar o caracteristică transfrontaliera prin implicarea unei instituţii partenere din cealaltă ţară sau prin beneficiile acumulate pentru comunităţile aflate de cele două părţi ale graniţei. Activităţile trebuie implementate în apropierea graniţei.

Activităţile eligibile în cadrul programelor naţionale PHARE trebuie să caute cu prioritate finanţarea în cadrul programului respectiv. Doar proiectele de natură pur transfrontaliera pot fi finanţate prin programul de cooperare transfrontaliera (CBC).

3.6.3.    Lista potenţialilor beneficiari ai schemelor de finanţare nerambursabilă

Beneficiarii potenţiali ai acestor scheme vor fi în cadrul acestui program CBC (lista nu este exhaustivă):

-  autorităţile locale şi regionale din regiunile de graniţă respective;

-  organizaţii, asociaţii şi fundaţii nonguvernamentale şi nonprofit (ONG şi ONP), cum ar fi organizaţii pentru sprijinirea afacerilor, agenţii de întreprinderi locale, agenţii de dezvoltare, camere de comerţ, agenţii de turism, instituţii educaţionale şi de instruire, asociaţii ale producătorilor, sindicate;

- companii şi organisme publice judeţene şi regionale de gospodărire a apelor şi apelor reziduale, protecţie a raurilor şi protecţie împotriva inundaţiilor; agenţii de protecţie a mediului judeţene şi regionale; administraţiile parcurilor naturale (cu responsabilităţi la nivel central, regional şi municipal) şi direcţiile forestiere locale etc;

-  companii publice de administrare a drumurilor şi căilor ferate;

-  organisme locale ale sistemului legal de administrare locală;

- agenţii de ocupare a forţei de muncă.

Lista beneficiarilor eligibili va fi detaliată în Solicitarea de propuneri/Instrucţiunile pentru aplicanţi.

Prevederile continuă cu regulile de implementare generală comune tuturor programelor de cooperare transfrontaliera 2005 - vezi anexa C6.

ANEXA C2

Programul de cooperare transfrontaliera 2005 între Romania şi Ungaria

1. Obiective şi priorităţi

In acest capitol sunt descrise măsurile2) avute în vedere pentru anul bugetar 2005 în cadrul PHARE în Programul de cooperare transfrontaliera (CBC) al Romaniei cu Ungaria. Aceste măsuri sunt de asemenea consecvente cu Programul iniţiativei comunitare şi măsurile prevăzute în INTERREG IIIA pentru cooperarea dintre HU şi RO (şi HU-SCG).

Obiectivul global al programelor HU-RO/HU-SCG CBC este apropierea popoarelor, comunităţilor şi actorilor economici din regiunea graniţei în scopul de a stabili o bază sănătoasă pentru o dezvoltare economică şi socială echilibrată, asigurand oportunităţi optime de dezvoltare pentru cele trei ţări.

Scopul general al acestui program PHARE, ale cărui elemente centrale derivă din analiza SWOT, a condus la formularea următoarelor obiective specifice:

• obiectivul specific nr. 1: Infiinţarea şi dezvoltarea sistemelor fizice şi de infrastructură pentru sprijinirea cooperării;

•  obiectivul specific nr. 2: Infiinţarea şi dezvoltarea unui sistem comun de protejare şi capitalizare a resurselor naturale comune care să promoveze dezvoltarea sustenabilă;

•  obiectivul specific nr. 3: Intărirea legăturilor economice dintre regiunile de graniţă în scopul îmbunătăţirii dezvoltării economice sustenabile prin exploatarea activelor comune;

• obiectivul specific nr. 4: Dezvoltarea unei coerenţe sociale şi culturale între popoare şi comunităţi.

In lumina obiectivelor enumerate mai sus, partenerii au convenit o serie de priorităţi şi măsuri care constituie coloana vertebrală a strategiilor proprii de dezvoltare a cooperării transfrontaliere în perioada 2004-2006.

2) Fiecare măsură avută în vedere pentru implementare în acest program va avea în cele ce urmează un antet PHARE/2005/017-536 care se continuă cu un sistem de numerotare prin care sunt identificate programul şi măsura însăşi.

CBC RO-HU 2004-2006 - Priorităţi şi măsuri
Schema de finanţare nerambursabilă
Prioritatea 1	Intărirea integrităţii spaţiului, fizice şi de infrastructură a regiunilor de graniţă dintre Ungaria şi Romania
Măsura 1.1	Imbunătăţirea infrastructurii transfrontaliere
Măsura 1.2	Soluţionarea  problemelor comune în domeniul  protecţiei mediului şi prevenirii inundaţiilor
Prioritatea 2	Promovarea iniţiativelor de cooperare în vederea facilitării integrării pieţelor şi sporirii coerenţei între societăţile locale
Măsura 2.1	Dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi a serviciilor de afaceri comune
Măsura 2.2	Sprijinirea cooperării întreprinderilor
Măsura 2.4	Promovarea cooperării în domeniul cercetării şi dezvoltării tehnologice şi dezvoltării resurselor umane
Prioritatea 2	Fondul comun pentru proiecte mici
Măsura 2.3	Incurajarea cooperării dintre instituţii şi comunităţi
Prioritatea 3	Asistenţă tehnică
Măsura 3.1	Gestiunea şi administrarea programului (doar pentru Ungaria)
Măsura 3.2	Publicitatea, monitorizarea şi evaluarea programului (doar pentru Ungaria)
Măsura 3.3	Activitatea de sprijinire a programului (doar pentru Romania)

PHARE/2005/017-536.01 - Cooperare transfrontalieră între Romania şi Ungaria

Programul constă în cooperarea Romaniei cu Ungaria la această graniţă, în cadrul regulilor compatibile cu regulile INTERREG IIIA, inclusiv cele privind licitaţia comună şi procedurile de selecţie.

Acest program PHARE 2005 va contribui la implementarea următoarelor sarcini specifice:

Construcţia si reabilitarea drumurilor publice

Colectarea si tratarea deşeurilor

Reabilitarea si curăţarea siturilor contaminate

Investiţii legate de dezvoltarea zonelor comune de protecţie a naturii si a parcurilor naturale

Investiţii legate de dezvoltarea acţiunilor comune de proteiare a fluviilor si prevenire a inundaţiilor

Sprijin pentru utilizarea surselor de energie regenerabilă cu impact transfrontalier

Dezvoltarea facilităţilor existente de infrastructură de afaceri

Infiinţarea de noi incubatoare de afaceri

Sprijin pentru evenimentele de afaceri transfrontaliere facilitand întalnirea IMM-urilor

Sprijin pentru cooperarea întreprinderilor cu privire la activităţile transfrontaliere

Sprijin pentru înfiinţarea de noi parteneriate, colaborarea dintre instituţiile de cercetări

Cooperarea în domeniul educaţiei si instruirii profesionale

Sprijin acordat evenimentelor transfrontaliere, acţiunilor people-to-people şi pentru cooperarea instituţiilor şi comunităţilor

Asistenţă tehnică pentru gestionarea şi implementarea programelor

Criteriile principale de eligibilitate, criteriile generale de selecţie şi beneficiarii potenţiali în această schemă de finanţare nerambursabilă sunt prezentaţi mai jos.

In plus, fişa proiectului identifică criterii specifice pentru fiecare dintre sarcinile identificate pentru 2005. Acest program este conectat la programele corespondente, pe care le va implementa Ungaria în cadrul regimului INTERREG IIIA.

2. Bugetul

Tabel pentru anul bugetar 2005

Distribuţia cifrelor între liniile bugetare este orientativă în limitele prevederilor art. 5 din Memorandumul de înţelegere privind Fondul Naţional. Cifrele sunt exprimate în milioane euro.

Proiectul de implementare se împarte în trei componente (milioane euro)	Alocare PHARE			Fonduri publice naţionale	Contribuţia Beneficiarului	Total cost
	INV	Construcţie instituţională (IB)	Total
Schema de finanţare-dezvoltare economică şi socială Priorităţile 1 şi 2	4,09		4,09	1,37	0,61	6,07
Acţiuni people-to- peop/e/JSPF Prioritatea 2: Incurajarea cooperării dintre instituţii şi comunităţi	0	0,66	0,66	0,22	0,10	0,98
Asistenţă tehnică Prioritatea 3	0	0,25	0,25	0	0	0,25
Total proiect 2005:	4,09	0,91	5,00	1,59	0,71	7,30

Cofinanţarea naţională se poate face prin contribuţia autorităţilor naţionale, regionale, locale sau municipale, împrumuturi acordate entităţilor publice de instituţiile financiare internaţionale sau fonduri de la întreprinderile publice. Nota bene, doar în acele cazuri în care organizaţia publică care furnizează fondurile nu este în acelaşi timp şi beneficiara proiectului în cauză. Altfel spus, contribuţia Beneficiarului va trebui să fie în toate cazurile o sumă separată - şi în orice caz suplimentară - plătibilă în numerar.

Programul de cooperare transfrontalieră (CBC) cu Ungaria furnizează un buget financiar de asistenţă tehnică (de 5% din totalul fondurilor PHARE, adică 0,25 milioane euro) pentru a asista administrarea şi gestionarea programului, publicitatea, monitorizarea şi evaluarea. Agenţia romană de implementare va asigura utilizarea în cel mai eficient mod a fondurilor alocate pentru aceste scopuri, în beneficiul întregului program CBC din Romania.

S-a stabilit în mod special că toate propunerile de finanţare nerambursabilă vor trebui, acolo unde este aplicabil, să demonstreze aditionalitatea lor la rezultatele celorlalte acţiuni finanţate din alte surse, cu precădere programele CBC anterioare.

De asemenea, autoritatea de management şi agenţiile subordonate vor acorda o atenţie deosebită în a se asigura că toate acţiunile din cadrul acestui program vor fi înregistrate, de exemplu în PERSEUS, în aşa fel încat submăsura specifică şi anul bugetar în care sunt contractate să fie uşor de identificat.

Mai mult, înregistrarea respectivă va fi structurată în aşa fel încat să faciliteze corelarea fără dificultate şi uşor de urmărit cu rezultatele fiecărui contract, inclusiv mai ales demonstrarea prin rezultate a adiţionalităţii mai sus menţionate.

Principiul cofinanţării

In conformitate cu procedurile PHARE, toate proiectele de investiţii (INV) finanţate de PHARE trebuie să primească cofinanţare din fonduri publice naţionale. Contribuţia Comunităţii poate ajunge pană la 75% din totalul cheltuielilor publice eligibile. Impozitele nu constituie un element eligibil de cofinanţare.

Cofinanţarea pentru proiectele de dezvoltare instituţională (IB) este furnizată cel puţin de către ţara beneficiară, care suportă anumite costuri de infrastructură şi implementare operaţională, prin finanţarea resurselor umane şi a altor resurse necesare pentru absorbţia eficientă şi eficace a asistenţei PHARE. Acest lucru nu exclude posibilitatea cofinanţării şi din alte fonduri naţionale.

Proiectele selectate prin schemele de finanţare nerambursabilă (de investiţii şi dezvoltare instituţională) vor fi cofinanţate în mod comun de PHARE, Beneficiar şi din resurse guvernamentale. Beneficiarul trebuie să furnizeze cel puţin 10% din totalul costurilor. Costurile eligibile rămase vor fi împărţite între alocarea PHARE pană la maximum 75% şi Guvernul Romaniei, care va contribui cu restul costurilor.

Sprijin public			Total costuri
Finanţare nerambursabilă PHARE CBC (%)	Cofinanţare publică naţională (%)	Contribuţia Beneficiarului
75%	25%
90%		10%	100%

Perspectiva pentru 2006

In concordanţă cu recomandările Comitetului de management PHARE de a trece la programarea multianuală, perspectiva Romania-Ungaria pentru 2006 este descrisă în documentele comune de programare.

3. Convenţii instituţionale şi de implementare specifice Agenţia de implementare

Agenţia de implementare a CBC în Romania este Ministerul Integrării Europene, care deţine responsabilitatea globală a implementării programului.

Ministerul Integrării Europene

Direcţia de cooperare transfrontalieră

Bd. Libertăţii nr. 12, sectorul 5

Bucureşti, Romania

Biroul regional de cooperare transfrontalieră

Ministerul Integrării Europene poate delega o parte considerabilă a responsabilităţilor sale privind implementarea programului de cooperare transfrontalieră Romania-Ungaria unui organism regional, situat în regiunea de graniţă. In acest sens, agenţiile pentru dezvoltare regională Vest şi Nord-Vest vor stabili un birou regional CBC în Oradea (judeţul Bihor), care va acţiona în stransă cooperare cu Ministerul Integrării Europene.

Comitetul comun de cooperare (JCC)

JCC este organismul strategic al programului CBC. Acesta îndeplineşte funcţia de comitet comun de cooperare conform descrierii din Regulamentul PHARE CBC şi al Comitetului comun de monitorizare pentru INTERREG. Format din membri provenind din ambele ţări, de la nivel naţional, regional şi local, JCC va asigura un management comun al programului şi prin aceasta va asigura o imagine de ansamblu financiară a operaţiunilor, precum şi sub aspectul politicilor.

Principalele responsabilităţi ale JCC sunt:

-  avizarea documentelor de programare (Documentul comun de programare şi Programul complement), precum şi orice modificare a acestora, după caz;

- avizarea fişei proiectului care va fi înaintată în vederea exerciţiului anual de programare;

-  analizarea şi avizarea raportului comun anual şi a rapoartelor de progres final şi implementare, înainte de trimiterea lor Comisiei;

- aprobarea cadrului de sarcini ale Secretariatului tehnic comun.

JCC este format din reprezentanţi ai autorităţilor naţionale, regionale şi locale.

JCC va include de asemenea reprezentanţi ai societăţii civile, ONG-urilor, actorilor economici şi sociali, organizaţiilor de sector, cum ar fi camere de comerţ, sindicate etc. Toţi aceştia au dreptul de a participa la JCC cu atribuţii consultative şi nu ca membri cu drept de vot.

Reprezentanţii Comisiei Europene pot de asemenea să participe la JCC, avand un rol consultativ.

JCC se va întruni cel puţin o dată pe an pentru a monitoriza implementarea programului şi pentru aprobarea fişelor de proiect pentru propunerea financiară anuală.

Comitetul comun de coordonare (JSC)

JSC constituie organismul operaţional al programului de cooperare transfrontalieră (CBC). Principalele responsabilităţi ale JSC sunt selecţia comună şi aprobarea proiectelor, precum şi monitorizarea implementării acestora. JSC are următoarele sarcini:

-  propuneri de criterii în vederea evaluării şi selectării proiectelor care vor fi supuse atenţiei JCC;

-  aprobarea/avizarea materialelor din solicitarea de propuneri;

-  ratificarea operaţiunilor pentru selectarea proiectelor şi formularea ierarhizării proiectelor care vor fi finanţate;

-  examinarea documentelor de monitorizare;

-  adăugarea de comentarii şi formularea de directive pentru autoritatea de management, autorităţile naţionale, Secretariatul tehnic comun şi agenţiile de implementare.

JSC este format din reprezentanţi ai autorităţilor naţionale, regionale şi locale. Reprezentanţii Comisiei Europene vor participa la JSC în calitate de observatori.

Secretariatul tehnic comun (JTS)

JTS al programului va fi înfiinţat în compania publică nonprofit pentru dezvoltare regională şi planificare orăşenească VATI din Ungaria. JTS va fi situat în sediul companiei şi va fi sprijinit de biroul regional VATI din Bekescsaba. JTS furnizează direct în primul rand servicii pentru autoritatea de management şi autoritatea de plăţi din Ungaria, cu managementul operaţional al responsabilităţilor respective ale acestora, însă va sprijini şi activitatea autorităţilor naţionale din Romania şi Serbia. Cel puţin un angajat oficial din Romania va fi numit în secretariatul de program.

Secretariatul tehnic comun Ungaria/Romania/Serbia

Compania publică nonprofit pentru dezvoltare regională şi planificare orăşenească VATI din Ungaria (VATI Teruletfejlesztesi Igazgatosag)

Gellerthegy u. 30-32

1016 Budapesta

Ungaria

Telefon: (+36 1)224 32 78

fax: (+36 1)2243291

In vederea asigurării derulării eficiente a proiectului în cadrul componentei romaneşti a programului, autorităţile din Romania au decis să înfiinţeze un birou regional de cooperare transfrontalieră în Oradea (judeţul Bihor), care să acţioneze ca parte a secretariatului subprogramului pentru partea romană din acest program, împreună cu reprezentanţii Ministerului Integrării Europene. Biroul regional va acorda, de asemenea, asistenţă potenţialilor aplicanţi ai proiectului şi va participa la selectarea proiectelor şi la activităţile de monitorizare în stransă cooperare cu JTS.

Reguli şi proceduri specifice acestui program

Instrucţiuni de implementare

Comisia are dreptul, dacă este cazul, să furnizeze îndrumare suplimentară pentru implementarea programului, luand în considerare reglementările INTERREG şi PHARE.

Criterii principale de eligibilitate

In cadrul programului de cooperare transfrontalieră (CBC) următoarele proiecte vor fi considerate ca fiind proiecte comune:

-  proiecte simple cu efect transfrontalier, care au loc în principal sau în exclusivitate de o parte a graniţei, însă în beneficiul ambelor ţări partenere;

-  proiecte complementare, în cadrul cărora o activitate desfăşurată de o parte a graniţei este însoţită de desfăşurarea unei activităţi similare de cealaltă parte a graniţei;

- proiecte integrate, în care partenerii de ambele părţi ale graniţei contribuie cu diferite elemente la un proiect unic.

Pentru a putea fi eligibil în vederea cofinanţării prin PHARE CBC, un proiect trebuie să se încadreze în una dintre categoriile de mai sus.

Criterii generale de selecţie pentru schemele de finanţare nerambursabilă în programele de cooperare transfrontalieră (CBC)

Activităţile din cadrul schemelor de finanţare nerambursabilă finanţate prin CBC trebuie să fie coerente cu politicile naţionale sau să demonstreze coerenţa cu capitolele relevante din Planul naţional de dezvoltare ori procesul de asociere. Activităţile trebuie să completeze, dar să nu se suprapună peste activităţile prevăzute sau implementate prin programele naţionale PHARE.

Activităţile trebuie să demonstreze în mod clar o caracteristică transfrontalieră prin implicarea unei instituţii partenere din cealaltă ţară sau prin beneficiile acumulate pentru comunităţile aflate de cele două părţi ale graniţei. Activităţile trebuie implementate în apropierea graniţei.

Activităţile eligibile în cadrul programelor naţionale PHARE trebuie să caute cu prioritate finanţarea în cadrul programului respectiv. Doar proiectele de natură pur transfrontalieră pot fi finanţate prin programul de cooperare transfrontalieră (CBC).

Lista potenţialilor beneficiari ai schemelor de finanţare nerambursabilă

Beneficiarii potenţiali ai acestor scheme vor fi în cadrul acestui program CBC (lista nu este exhaustivă):

1. autorităţi locale şi regionale din zona de graniţă în cauză:

-  organizaţii, asociaţii şi fundaţii nonguvernamentale şi nonprofit (ONG şi ONP), cum ar fi organizaţii pentru sprijinirea afacerilor, agenţii de întreprinderi locale, agenţii de dezvoltare, camere de comerţ, agenţii de turism, instituţii educaţionale şi de instruire, asociaţii ale producătorilor, sindicate;

- companii şi organisme publice judeţene şi regionale de gospodărire a apelor şi apelor reziduale, protecţie a raurilor şi protecţie împotriva inundaţiilor; agenţii de protecţie a mediului judeţene şi regionale; administraţiile parcurilor naturale (cu responsabilităţi la nivel central, regional şi municipal) şi direcţiile forestiere locale etc;

2. companii publice de administrare a drumurilor;

3.  organisme locale ale sistemului legal de administrare locală;

4. agenţii de ocupare a forţei de muncă.

Lista beneficiarilor eligibili va fi detaliată în Solicitarea de propuneri/Instrucţiunile pentru aplicanţi.

Prevederile conţin de asemenea regulile de implementare generală comune tuturor programelor de cooperare transfrontalieră 2005 - vezi anexa C6.

ANEXA C3

Programul de cooperare transfrontalieră/vecinătate 2005 între Romania şi Moldova

1. Obiective şi priorităţi 1.1. Obiectivul general al programului de vecinătate RO-MD 2004-2006

• Realizarea dezvoltării socioeconomice sustenabile a zonei eligibile în Romania şi Moldova, prin dezvoltarea principiului cooperării transfrontaliere

Acest obiectiv global va fi întărit prin două obiective strategice:

•   creşterea nivelului general al cooperării sociale şi economice transfrontaliere; şi

•   îmbunătăţirea nivelului de coerenţă al infrastructurii transfrontaliere prin contribuţia la calitatea vieţii populaţiilor.

In lumina obiectivelor de mai sus, partenerii au convenit priorităţi şi măsuri care constituie coloana vertebrală a strategiei proprii de dezvoltare transfrontalieră 2004-2006.

Programul de vecinătate - priorităţi şi măsuri
Prioritatea 1	Dezvoltare economică si socială
Măsura 1.1	Protecţia naturii si a mediului
Măsura 1.2	Administrarea teritorială şi a graniţelor
Măsura 1.3	Dezvoltare economică locală
Măsura 1.4	Turism
Măsura 1.5	Educaţie si servicii sociale
Prioritatea 2	Acţiuni people-to-people
Măsura 2.1	Fondul comun pentru proiecte mici
Prioritatea 3	Asistentă tehnică
Măsura 3.1	Administrarea şi implementarea programului
Măsura 3.2	Publicitate şi evaluarea programului; pregătirea proiectului

1.2. Componentele programului pentru 2005

PHARE/2005/017-537. 01.01 - Dezvoltare economică şi socială

Contribuţia PHARE la acest proiect poate ajunge pană la maximum 5,90 milioane euro.

Proiectul acoperă toate cele 5 măsuri menţionate mai sus la prioritatea 1 şi va fi implementat printr-o schemă de finanţare nerambursabilă unică. Criteriile de selecţie şi beneficiarii finali sunt descrişi în fişa proiectului respectiv. Evaluarea comună şi selecţia proiectelor vor permite conexiuni şi oportunităţi de dezvoltare combinate care vor fi identificate. Dezvoltarea instituţională şi investiţiile corespunzătoare la scară mică vor asigura sustenabilitatea şi beneficiile pe termen lung.

Proiectul este axat pe:

Sarcini pentru programul 2005

Dezvoltarea unei infrastructuri eficiente de protecţie a mediului si naturii

Modernizarea şi îmbunătăţirea transportului local şi infrastructurii de graniţă la scară mică şi rezolvarea problemelor de mediu locale care nu ar fi eligibile în cadrul unor programe mai mari

Sprijin acordat IMM-urilor locale şi sectoarelor industriale în vederea realizării dezvoltării si creşterii sustenabile

Promovarea sectorului turistic în expansiune în regiune şi angajarea comunităţilor şi a unei audienţe mai largi în reînnoirea interesului pentru cultura comună, istoria şi bogăţiile naturale de ambele părţi ale graniţei

Sprijinirea educaţiei locale şi a serviciilor sociale pentru a coopera cu privire la comunităţile beneficiare de ambele părţi ale graniţei

Criteriile principale de eligibilitate, criteriile generale de selecţie şi beneficiarii potenţiali ai acestei scheme de finanţare nerambursabilă se vor regăsi la pct. 4.1, 4.2 şi 4.3.

In plus, fişa proiectului identifică criterii specifice pentru fiecare dintre sarcinile identificate pentru programul 2005.

Contribuţia PHARE la acest proiect poate ajunge pană la maximum 0,75 milioane euro.

PHARE/2005/017-537. 01.02 -Acţiuni people-to-people

Proiectul se adresează priorităţii 2 menţionate în tabelul de mai sus şi constă doar într-o singură măsură, un fond comun pentru proiecte mici de implementare a acţiunilor people-to-people.

Scopul acţiunilor people-to-people este de a sprijini înfiinţarea şi dezvoltarea reţelelor de cooperare de ambele părţi ale graniţei şi crearea legăturilor dintre aceste reţele şi reţelele mai largi ale Uniunii Europene.

Proiectele selectate în acest fond se vor afla printre domeniile prioritare stabilite în Documentul comun de programare pentru perioada 2004-2006. Proiectele vor încuraja noi forme de cooperare transfrontalieră şi vor ajuta la consolidarea celor existente.

Sarcini pentru acţiunile people-to-people pentru programul 2005

Imbunătăţirea cooperării locale transfrontaliere

Stimularea şi sprijinirea înfiinţării structurilor permanente în cadrul organizaţiilor regionale şi locale din regiunea de graniţă

Construirea şi dezvoltarea resurselor de specialişti ale instituţiilor locale şi regionale implicate în dezvoltarea regională şi cooperarea transfrontalieră

Dezvoltarea economiei regionale/locale şi a ocupării forţei de muncă

Criteriile principale de eligibilitate, criteriile generale de selecţie şi beneficiarii potenţiali ai acestei scheme de finanţare nerambursabilă se vor regăsi la pct. 4.1, 4.2 şi 4.3.

In plus, fişa proiectului identifică criterii specifice pentru fiecare dintre sarcinile identificate pentru programul 2005.

PHARE/2005/017-537. 01.03 -Asistenţă tehnică pentru programul de sprijin

Contribuţia PHARE la acest proiect poate ajunge pană la maximum 0,35 milioane euro.

Asistenţa tehnică include două măsuri specifice: (i) sprijin pentru pregătirea, administrarea şi implementarea programului, care va furniza sprijinul necesar structurilor de management, incluzand acoperirea costurilor operaţionale ale Secretariatului tehnic comun care va fi înfiinţat în zona eligibilă de graniţă din Romania; (ii) sprijin pentru publicitatea programului şi evaluare (studii, seminarii, informaţii şi măsuri de publicitate, evaluare etc.) şi furnizarea asistenţei pentru facilitatea de pregătire a proiectului. Agenţia de implementare din Romania va avea responsabilitatea implementării acestei priorităţi, în stransă cooperare cu unitatea de coordonare a proiectului din Moldova.

2. Buget

2.1. Tabel financiar pentru anul bugetar 2005

Distribuţia cifrelor în acest tabel este indicativă în limitele prevederilor art. 5 din Memorandumul de înţelegere privind Fondul Naţional. Cifrele sunt exprimate în milioane euro.

Denumirea priorităţii	Alocare PHARE			Finanţare din partea Romaniei			Total cost
Natura acţiunii	INV	IB	Total	Cofinanţare naţională	Contribuţia Beneficiarului	Total
Schema de finanţare nerambursabilă pentru dezvoltare economică şi socială	5,900	0,000	5,900	1,967	0,875	2,842	8,742
Schema de finanţare nerambur­sabilă pentru Fondul comun pentru proiecte mici people-to-people	0,000	0,750	0,750	0,250	0,112	0,362	1,112
Asistenţă tehnică pentru programul de sprijin	0,000	0,350	0,350	0,000	0,000	0,000	0,350
TOTAL:	5,900	1,100	7,000	2,217	0,987	3,204	10,204

Valoarea minimă a contribuţiei Beneficiarului va fi calculată în funcţie de totalul cofinanţării din fonduri PHARE şi naţionale, împărţită la 9 (distribuţia cifrelor în liniile de buget este indicativă în limitele prevederilor art. 5 din Memorandumul de înţelegere privind Fondul Naţional).

Toate programele de vecinătate includ un cadru financiar de asistenţă tehnică (5% din totalul fondurilor PHARE, adică 0,35 milioane euro). Agenţia de implementare va asigura utilizarea în cel mai eficient mod a fondurilor alocate pentru aceste scopuri, în beneficiul tuturor programelor de vecinătate din Romania.

2.2. Principiul cofinanţării

In conformitate cu instrucţiunile PHARE, toate proiectele de investiţii (INV) sprijinite de PHARE trebuie să beneficieze de cofinanţare din fonduri naţionale publice. Contribuţia Comunităţii poate ajunge pană la 75% din totalul cheltuielii publice eligibile. Impozitele nu constituie un element eligibil pentru cofinanţare.

Cofinanţarea proiectelor de dezvoltare instituţională (IB) este furnizată cel puţin de către ţara beneficiară, care suportă anumite costuri de infrastructură şi implementare operaţională, prin finanţarea resurselor umane sau a altor tipuri de resurse necesare pentru o absorbţie eficientă şi eficace a asistenţei PHARE. Acest lucru nu exclude cofinanţarea din fonduri naţionale.

Proiectele selectate prin schemele de finanţare nerambursabilă (investiţii şi dezvoltare instituţională) vor fi cofinanţate prin PHARE, Beneficiar şi resurse guvernamentale. Beneficiarul trebuie să furnizeze cel puţin 10% din costurile totale din propria propunere. Costurile eligibile rămase vor fi împărţite între sprijinul PHARE pană la maximum 75% şi Guvernul roman, care contribuie cu restul costurilor.

2.3. Perspectiva pentru 2006

In concordanţă cu recomandările Comitetului de management PHARE de a trece la programarea multianuala, prezentarea Programului de vecinătate Romania-Moldova pentru anii 2005-2006 este cuprinsă în Documentul comun de programare, cu actualizările din iunie 2005.

3. Convenţii instituţionale şi de implementare specifice

3.1. Agenţia de implementare

Agenţia de implementare a CBC în Romania este Ministerul Integrării Europene, care deţine responsabilitatea globală a implementării întregului program.

Ministerul Integrării Europene

Direcţia de cooperare transfrontalieră

Bd. Libertăţii nr. 12, sectorul 5

Bucureşti, Romania

Biroul regional de cooperare transfrontalieră

Din partea romană, Ministerul Integrării Europene poate delega o parte considerabilă a responsabilităţilor sale privind implementarea programului de vecinătate unui organism regional, situat în regiunea de graniţă. In acest sens, agenţia pentru dezvoltare regională va înfiinţa un birou regional CBC în laşi, care va acţiona în stransă cooperare cu Ministerul Integrării Europene.

3.2. Comitetul comun de cooperare (JCC)

JCC este organismul strategic al programului de vecinătate. Format din membri provenind din ambele ţări, de la nivel naţional, regional şi local, JCC va asigura un management comun al programului şi prin aceasta va asigura o imagine de ansamblu financiară a operaţiunilor, precum şi sub aspectul politicilor.

Principalele responsabilităţi ale JCC sunt:

- adoptarea Documentului comun de programare (JPD) şi a oricărei ajustări a acestuia, după caz;

- adoptarea fişelor proiectului şi a propunerilor financiare care vor fi înaintate în vederea exerciţiului anual de programare;

- analizarea şi aprobarea raportului comun anual şi a rapoartelor de progres final şi implementare, înainte de trimiterea lor Comisiei;

- aprobarea cadrului de sarcini ale Secretariatului tehnic comun.

JCC este format din reprezentanţi ai autorităţilor naţionale, regionale şi locale.

JCC va include, de asemenea, reprezentanţi ai societăţii civile, ONG-urilor, actorilor economici şi sociali, organizaţiilor de sector, cum ar fi camere de comerţ, sindicate etc. Toţi aceştia au dreptul de a participa la JCC cu atribuţii consultative şi nu ca membri cu drept de vot.

Reprezentanţii Comisiei Europene pot, de asemenea, să participe la JCC, avand un rol consultativ.

Preşedinţia JCC va fi deţinută în comun de agenţia de implementare din Romania şi de unitatea de coordonare a programului din Moldova.

JCC se va întruni cel puţin o dată pe an pentru a monitoriza implementarea programului şi pentru a aproba fişele de proiect pentru propunerea financiară anuală.

3.3. Comitetul comun de coordonare (JSC)

JSC constituie organismul operaţional al programului de vecinătate. Principalele responsabilităţi ale JSC sunt:

-  elaborarea fişelor de proiect în vederea exerciţiului de programare anuală, care va fi înaintat JCC pentru a fi adoptat;

-  supervizarea solicitărilor de propuneri/pachetului de aplicaţie (redactat de Secretariatul tehnic comun) pentru a fi înaintate spre publicare autorităţilor de contractare respective;

- supervizarea selectării comune a proiectelor;

- supervizarea activităţilor Secretariatul tehnic comun şi ale Comitetului de evaluare;

-  analiza periodică a progreselor înregistrate în direcţia îndeplinirii obiectivelor specifice (şi cuantificate) ale programului şi analiza rezultatelor implementării (îndeplinirea scopurilor stabilite pe fiecare măsură).

JSC este format din:

- reprezentanţi ai autorităţilor naţionale, regionale şi locale. Dat fiind rolul specific al acestui comitet şi în vederea sporirii proprietăţii locale, autorităţile regionale şi locale trebuie să fie reprezentate pe larg;

-   reprezentanţi ai Comisiei Europene, în calitate de observatori.

3.4. Secretariatul tehnic comun (JTS)

Agenţia de implementare (IA) şi unitatea de coordonare a programului (PCU) vor înfiinţa în cooperare un secretariat tehnic comun (JTS) situat într-o zonă eligibilă de partea romană a graniţei, care va include personal din Moldova. JTS va avea în mod deosebit responsabilitatea funcţiei de secretariat al JCC şi JSC şi de asistare a IA şi PCU.

JTS va avea responsabilitatea sarcinilor zilnice de administrare legate de programul de vecinătate, cu considerarea corespunzătoare a rolurilor şi responsabilităţilor IA şi PCU.

JTS va acorda asistenţă JCC şi JSC în sarcinile administrative şi practice ale acestora; va superviza asistenţa tehnică furnizată în cadrul acestui program, va întocmi proiecte cu ajutorul unei facilităţi de pregătire a proiectelor şi îşi va asuma sarcini privind pregătirea, monitorizarea, controlul şi evaluarea proiectelor în cadrul programului de vecinătate.

4. Reguli şi proceduri specifice acestui program

Instrucţiuni de implementare

Programul de vecinătate va fi implementat în conformitate cu Instrucţiunile de implementare a programului de vecinătate pentru PHARE CBC/TACIS, emise de Comisie în data de 15 iulie 2004.

4.1. Criterii principale de eligibilitate

In cuprinsul programului de vecinătate, următoarele proiecte vor fi considerate ca fiind proiecte comune:

-  proiecte simple cu efect transfrontalier, care au loc în principal sau în exclusivitate de o parte a graniţei, însă în beneficiul ambelor ţări partenere;

-  proiecte complementare, în cadrul cărora o activitate desfăşurată de o parte a graniţei este însoţită de desfăşurarea unei activităţi similare de cealaltă parte a graniţei;

- proiecte integrate, în care partenerii de ambele părţi ale graniţei contribuie cu diferite elemente la un proiect unic.

Pentru a putea fi eligibil în vederea cofinanţării în cadrul unui program de vecinătate, un proiect trebuie să se încadreze în una dintre categoriile de mai sus.

4.2. Criterii generale de selecţie pentru schemele de finanţare nerambursabilă în programele de cooperare transfrontalieră (CBC)

Activităţile din cadrul schemelor de finanţare nerambursabilă finanţate prin CBC trebuie să fie coerente cu politicile naţionale sau să demonstreze coerenţa cu capitolele relevante din Planul naţional de dezvoltare ori procesul de asociere. Activităţile trebuie să le completeze pe cele prevăzute sau implementate prin programele naţionale PHARE, evitandu-se suprapunerile.

Activităţile trebuie să demonstreze în mod clar o caracteristică transfrontalieră prin implicarea unei instituţii partenere din cealaltă ţară sau prin beneficiile acumulate pentru comunităţile aflate de cele două părţi ale graniţei. Activităţile trebuie implementate în apropierea graniţei.

Activităţile eligibile în cadrul programelor naţionale PHARE trebuie să caute cu prioritate finanţarea în cadrul programului respectiv. Doar proiectele de natură pur transfrontalieră pot fi finanţate prin programul de vecinătate.

4.3.  Lista potenţialilor beneficiari ai schemelor de finanţare nerambursabilă

Beneficiarii potenţiali ai acestor scheme vor fi în cadrul acestui program CBC (lista nu este exhaustivă):

- autorităţi locale şi regionale din zona de graniţă în cauză;

- ONG-uri şi ONP-uri, cum ar fi organizaţii pentru sprijinirea afacerilor, agenţii de întreprinderi locale, agenţii de dezvoltare, camere de comerţ, agenţii de turism, instituţii educaţionale şi de instruire, asociaţii ale producătorilor, sindicate;

- companii şi organisme publice judeţene şi regionale de gospodărire a apelor şi apelor reziduale, protecţie a raurilor şi protecţie împotriva inundaţiilor; agenţii judeţene de protecţie a mediului; administraţiile parcurilor naturale (cu responsabilităţi la nivel statal, regional şi municipal) şi direcţiile forestiere locale etc;

- diviziile regionale (nenaţionale) ale autorităţilor vamale şi de grăniceri;

-  companii publice de administrare a drumurilor şi căilor ferate; companii publice de transporturi;

- agenţii de ocupare a forţei de muncă.

Lista beneficiarilor eligibili va fi detaliată în Solicitarea de propuneri/Instrucţiunile pentru aplicanţi.

4.4. Monitorizarea şi evaluarea programului

Monitorizarea finanţării programului de vecinătate va fi efectuată la nivel de proiect de către autorităţile de contractare din ambele ţări.

In orice caz, deoarece un program de vecinătate este un program de cooperare comun, toate eforturile trebuie făcute pentru a raporta progresul pentru întregul program. Deoarece proiectele ar trebui, cat mai mult posibil, să producă rapoarte unice de progres care să acopere utilizarea finanţării PHARE CBC şi TACIS, JCC trebuie să dispună de toate informaţiile necesare pentru a putea raporta Comisiei anual privitor la program în întregime.

Trebuie întocmit un raport comun al progreselor, care să acopere atat activităţile PHARE CBC, cat şi TACIS, şi transmis Comisiei de către JCC în fiecare an. Raportul trebuie să fie disponibil în limba engleză. Acest raport trebuie să fie pus la dispoziţia tuturor părţilor implicate.

Atunci cand se face o evaluare sub egida JCC, trebuie depuse toate eforturile pentru a se evalua toate elementele programului (PHARE CBC şi TACIS).

Prevederile conţin de asemenea regulile de implementare generală comune tuturor programelor de cooperare transfrontalieră 2005 - vezi anexa C6.

ANEXA C4

Programul de cooperare transfrontalieră/vecinătate 2005 între Romania si Serbia si Muntenegru

1. Obiective şi priorităţi

1.1. Obiectivul general al Programului de vecinătate RO-SCG 2004-2006

•  Realizarea dezvoltării socioeconomice echilibrate a zonei eligibile în Romania şi Serbia, prin dezvoltarea principiului cooperării transfrontaliere

Acest obiectiv global va fi susţinut prin două obiective strategice:

• creşterea competitivităţii globale a economiei din regiune; şi

•  îmbunătăţirea standardelor de calitate a vieţii pentru populaţia din zonele respective.

In lumina obiectivelor prezentate, partenerii au convenit priorităţi şi măsuri care constituie coloana vertebrală a strategiei proprii de dezvoltare transfrontalieră 2004-2006.

Programul de vecinătate - priorităţi şi măsuri
Prioritatea 1	Dezvoltare economică şi socială locală
Măsura 1.1	Cooperarea privind sprijinul în afaceri şi agricultură
Măsura 1.2	Cooperarea dintre serviciile publice locale
Măsura 1.3	Sprijin pentru dezvoltarea mediului la scară mică şi dezvoltarea infrastructurii locale
Măsura 1.4	Cooperarea în dezvoltarea turismului
Prioritatea 2	Acţiuni people-to-people
Măsura 2.1	Fondul comun pentru proiecte mici
Prioritatea 3	Asistenţă tehnică
Măsura 3.1	Pregătirea   proiectelor,   administrarea   şi implementarea programelor
Măsura 3.2	Publicitate şi evaluarea programului

1.2. Proiectele din cadrul programului pentru 2005

PHARE/2004/016-784.         PHARE/2005/017-53801.01 -Dezvoltare economică şi socială locală

Contribuţia PHARE la acest proiect poate ajunge pană la maximum 4,200 milioane euro.

Schema de finanţare nerambursabilă pentru promovarea dezvoltării socioeconomice locale

O caracteristică a programului de vecinătate este de a încuraja colaborarea în afaceri (inclusiv agricultură) pentru localităţi situate de-a lungul întregii zone de graniţă, prin intermediul reţelelor sustenabile de tip business-to-business, servicii de calitate pentru sprijinirea afacerilor, asistenţă profesională şi alte servicii importante, în special pentru IMM-uri.

Prin urmare, această măsură este menită să înfiinţeze reţele pentru diferite facilităţi de afaceri, oferind servicii de afaceri de înaltă calitate, cu un accent deosebit pe cooperarea business-to-business transfrontalieră. Ea va facilita cooperarea şi dezvoltarea instituţională între serviciile de sprijin pentru sectorul agricol pentru a susţine viabilitatea sectorului.

Acest proiect PHARE 2005 va contribui la implementarea următoarelor activităţi specifice:

Activităţile programului CBC 2005

Cooperarea privind sprijinul în afaceri şi în agricultură, stabilind reţeaua diferitelor facilităţi de afaceri

Facilitarea   cooperării   şi   dezvoltării   instituţionale  între serviciile de sprijin pentru sectorul agricol

Cooperarea dintre serviciile publice locale

Sprijinul pentru dezvoltarea de mediu la scară mică şi dezvoltarea infrastructurii locale

Cooperarea în dezvoltarea turismului

Proiecte la scară mică pentru transporturi şi infrastructură de graniţă: sprijin pentru pregătire şi implementare

Infiinţarea/reinstalarea reţelelor de monitorizare a calităţii apei şi aerului în regiunile de graniţă

Administrarea parcurilor naturale

Programe educaţionale locale de mediu

Criteriile principale de eligibilitate, criteriile generale de selecţie şi beneficiarii potenţiali din această schemă de finanţare nerambursabilă sunt prezentaţi la pct. 4.1, 4.2 şi 4.3.

In plus, fişa proiectului identifică criterii specifice pentru fiecare dintre sarcinile identificate pentru programul 2005.

PHARE/2004/016-784. PHARE/2005/017-53801.02 - Fondul comun pentru proiecte mici

Contribuţia PHARE la acest proiect poate ajunge pană la maximum 0,550 milioane euro.

Proiectul se adresează priorităţii 2 menţionate în tabelul de mai sus şi constă doar într-o singură măsură, un fond comun pentru proiecte mici de implementare a acţiunilor people-to-people, inclusiv a reţelelor transfrontaliere şi contactelor locale.

Scopul acţiunilor people-to-people este de a sprijini înfiinţarea şi dezvoltarea reţelelor operaţionale de ambele părţi ale graniţei şi crearea legăturilor dintre aceste reţele şi reţelele mai largi ale Uniunii Europene.

Proiectele selectate în acest fond se vor afla printre domeniile prioritare stabilite în Documentul comun de programare pentru perioada 2004-2006. Proiectele vor încuraja noi forme de cooperare transfrontalieră şi vor ajuta la întărirea celor existente.

Sarcini ale Fondului comun pentru proiecte mici pentru programul 2005

Imbunătăţirea cooperării locale transfrontaliere

Stimularea şi sprijinirea înfiinţării structurilor permanente în cadrul organizaţiilor regionale şi locale din regiunea de graniţă

Alcătuirea şi dezvoltarea resurselor de specialişti ale instituţiilor locale şi regionale implicate în dezvoltarea regională şi cooperarea transfrontalieră

Dezvoltarea economiei regionale/locale şi a ocupării forţei de muncă

Dezvoltarea şi îmbunătăţirea unei structuri eficiente de implementare'

Furnizarea de asistenţă permanentă participanţilor pentru identificarea şi pregătirea proiectelor; sporirea capacităţilor personale şi instituţionale de cooperare şi participare la programe de dezvoltare viitoare, îndeosebi pentru pregătirea viitoarelor activităţi ale programului de vecinătate

Criteriile principale de eligibilitate, criteriile generale de selecţie şi beneficiarii potenţiali ai acestei scheme de finanţare nerambursabilă se vor regăsi la pct. 4.1, 4.2 şi 4.3.

In plus, fişa proiectului identifică criterii specifice pentru fiecare dintre sarcinile identificate pentru programul 2005.

PHARE/2004/016-784. PHARE/2005/017-53801.03 - Asistenţă tehnică

Contribuţia PHARE la acest proiect poate ajunge pană la maximum 0,250 milioane euro.

Asistenţa tehnică include două măsuri specifice: (i) sprijin pentru administrarea şi implementarea programului, care va furniza sprijinul necesar structurilor de management, incluzand acoperirea costurilor operaţionale ale Secretariatului tehnic comun care va fi înfiinţat în zona eligibilă de graniţă din Romania; (ii) sprijin pentru publicitatea programului şi evaluare (studii, seminarii, informaţii şi măsuri de publicitate, evaluare etc.) şi furnizarea asistenţei pentru pregătirea proiectului. Agenţia de implementare din Romania va avea responsabilitatea implementării acestui proiect, în cooperare cu Unitatea de coordonare a proiectului din Serbia.

2. Tabel financiar pentru anul bugetar 2005

2.1. Tabel financiar orientativ pentru anul bugetar 2005

Distribuţia cifrelor în acest tabel este indicativă în limitele prevederilor art. 5 din Memorandumul de înţelegere privind Fondul Naţional. Cifrele sunt exprimate în milioane euro.

Proiectul se implementează prin trei componente (milioane euro)	Alocare PHARE			Fonduri publice naţionale	Contribuţia Beneficiarului	Total cost
	INV	IB	Total
Dezvoltare economică şi socială locală (prioritatea 1)	4,200	0,000	4,200	1,400	0,623	6,223
Acţiuni people-to-people (JSPF) (prioritatea 2)	0,000	0,550	0,550	0,184	0,082	0,816
Asistenţă tehnică (suport program) (prioritatea 3)	0,000	0,250	0,250	0,000	0,000	0,250
Total proiect 2005	4,200	0,800	5,000	1,584	0,705	7,289

Contribuţia minimă a Beneficiarului se va calcula ca a noua parte din totalul alocării publice naţionale şi PHARE. Contribuţia va fi în numerar şi - în toate cazurile - se va adăuga la cofinanţarea naţională.

Toate programele de vecinătate includ un cadru financiar de asistenţă tehnică (5% din totalul fondurilor PHARE, adică 0,25 milioane euro). Agenţia de implementare va asigura utilizarea în cel mai eficient mod a fondurilor alocate pentru aceste scopuri, în beneficiul tuturor programelor de vecinătate din Romania.

2.2. Principiul cofinanţării

In conformitate cu procedurile PHARE, toate proiectele de investiţii (INV) finanţate de PHARE trebuie să primească cofinanţare din fonduri publice naţionale. Contribuţia comunitară poate ajunge pană la 75% din totalul cheltuielilor publice eligibile. Impozitele nu constituie un element eligibil de cofinanţare.

Cofinanţarea pentru proiectele de dezvoltare instituţională (IB) este furnizată cel puţin de către ţara beneficiară, care suportă anumite costuri de infrastructură şi implementare operaţională, prin finanţarea resurselor umane şi a altor resurse necesare pentru absorbţia eficientă şi eficace a asistenţei PHARE. Acest lucru nu exclude posibilitatea cofinanţării şi din alte fonduri naţionale.

Proiectele selectate prin schemele de finanţare nerambursabilă (de investiţii şi dezvoltare instituţională) vor fi cofinanţate în mod comun de PHARE, Beneficiar şi din resurse guvernamentale. Beneficiarul trebuie să furnizeze cel puţin 10% din totalul costurilor. Costurile eligibile rămase vor fi suportate de PHARE pană la maximum 75% şi de Guvernul Romaniei, care va contribui cu restul costurilor.

2.3. Perspectiva pentru 2006

In concordanţă cu recomandările Comitetului de management PHARE de a trece la programarea multianuală, descrierea Programului de vecinătate Romania-Serbia pentru anul 2006 este cuprinsă în Documentul comun de programare.

3. Aranjamente instituţionale şi de implementare specifice

3.1. Agenţia de implementare

Agenţia de implementare a CBC în Romania este Ministerul Integrării Europene, care deţine responsabilitatea globală a implementării programului.

Ministerul Integrării Europene

Direcţia de cooperare transfrontalieră

Bd. Libertăţii nr. 12, sectorul 5

Bucureşti, Romania

3.2. Biroul regional de cooperare transfrontalieră

De partea romană, Ministerul Integrării Europene poate delega o parte considerabilă a responsabilităţilor sale privind implementarea programului de vecinătate unui organism regional, situat în regiunea de graniţă. In acest sens, Agenţia pentru Dezvoltare Regională (RDA) V Vest şi RDAIV Sud-Vest vor înfiinţa un birou regional CBC.

3.3. Comitetul comun de cooperare (JCC)

JCC va fi organismul strategic al programului de vecinătate. Format din membri provenind din cele două ţări la nivel naţional, regional şi local, JCC va asigura o administrare comună a programului şi prin aceasta o vedere de ansamblu a politicilor şi, de asemenea, financiară a operării programului de vecinătate.

Principalele responsabilităţi ale JCC sunt:

- adoptarea Documentului comun de programare (JPD) şi a altor modificări ulterioare ale acestuia, după caz;

- adoptarea fişelor de proiect şi a propunerilor de finanţare care să fie înaintate în vederea exerciţiului de programare anuală;

- analizarea şi aprobarea rapoartelor comune şi de progres finale şi implementare, înainte de înaintarea acestora Comisiei;

-  aprobarea caietului de sarcini al Secretariatului tehnic comun.

JCC este format din reprezentanţi ai autorităţilor naţionale, regionale şi locale.

JCC va include, de asemenea, reprezentanţi ai societăţii civile, ONG-urilor, ai actorilor economici şi sociali, ai organizaţiilor de sector - de exemplu camere de comerţ, sindicate etc. Aceştia pot participa la JCC avand rol de consultare, cu alte cuvinte nu în calitate de membri cu drept de vot.

Reprezentanţii Comisiei Europene pot participa la JCC cu rol de consultare.

Preşedinţia JCC va fi deţinută în comun de agenţiile de implementare din Romania şi Unitatea de coordonare a programului din Serbia.

JCC se va întruni cel puţin o dată pe an pentru a monitoriza implementarea programului şi a aproba fişele de proiect pentru propunerea financiară anuală.

3.4. Comitetul comun de coordonare (JSC)

JSC constituie organismul operaţional al programului de vecinătate. Principalele responsabilităţi ale JSC sunt:

-  elaborarea fişelor de proiect necesare în exerciţiul de programare anuală, care vor fi înaintate JCC pentru a fi adoptate;

-  supervizarea solicitărilor de propuneri/pachetului de aplicaţie (redactate de Secretariatul tehnic comun) pentru a fi înaintate spre publicare autorităţilor de contractare respective;

- supervizarea selectării comune a proiectelor;

- supervizarea activităţiilor Secretariatului tehnic comun şi ale Comitetului de evaluare;

-  analiza periodică a progreselor înregistrate în direcţia îndeplinirii obiectivelor specifice (şi cuantificate) ale programului şi analiza rezultatelor implementării (îndeplinirea scopurilor stabilite pe fiecare măsură).

JSC este format din:

- reprezentanţi ai autorităţilor naţionale, regionale şi locale. Dat fiind rolul specific al acestui comitet şi în vederea sporirii proprietăţii locale, autorităţile regionale şi locale trebuie să fie reprezentate pe larg;

-   reprezentanţi ai Comisiei Europene, în calitate de observatori.

3.5. Secretariatul tehnic comun (JTS)

Agenţia de implementare (IA) şi Unitatea de coordonare a programului (PCU) vor înfiinţa împreună un secretariat tehnic comun (JTS), care va fi localizat într-o zonă eligibilă de partea romană a graniţei şi va include personal din Serbia. Acesta va avea în mod deosebit responsabilitatea de secretariat a JCC şi JSC, precum şi de asistare a IA şi PCU.

JTS va avea, de asemenea, responsabilitatea sarcinilor zilnice de administrare legate de programul de vecinătate, cu considerarea corespunzătoare a rolurilor si responsabilităţilor IA şi PCU.

JTS va acorda asistenţă JCC şi JSC în sarcinile administrative şi practice ale acestora; va superviza asistenţa tehnică furnizată în cadrul acestui program, va întocmi proiecte cu ajutorul unei facilităţi de pregătire a proiectelor şi îşi va asuma sarcini privind pregătirea, monitorizarea, controlul şi evaluarea proiectelor în cadrul programului de vecinătate.

4. Reguli şi proceduri specifice acestui program

4.1. Instrucţiuni de implementare

Programul de vecinătate va fi implementat în conformitate cu Instrucţiunile de implementare a programelor de vecinătate pentru PHARE CBC/CARDS, emise de Comisie în data de 15 iulie 2004.

4.2. Criterii principale de eligibilitate

In înţelesul programului de vecinătate, următoarele proiecte vor fi considerate ca fiind proiecte comune:

-  proiecte simple cu efect transfrontalier, care au loc în principal sau în exclusivitate de o parte a graniţei, însă în beneficiul ambelor ţări partenere;

-  proiecte complementare, în cadrul cărora o activitate desfăşurată de o parte a graniţei este însoţită de desfăşurarea unei activităţi similare de cealaltă parte a graniţei;

- proiecte integrate, în care partenerii de ambele părţi ale graniţei contribuie cu diferite elemente la un proiect unic.

Pentru a putea fi eligibil în vederea cofinanţării dintr-un program de vecinătate, un proiect trebuie să se încadreze în una dintre categoriile de mai sus.

4.3. Criterii generale de selecţie pentru schemele de finanţare nerambursabilă în programele de cooperare transfrontalieră (CBC)

Activităţile din cadrul schemelor de finanţare nerambursabilă finanţate prin CBC trebuie să fie coerente cu politicile naţionale sau să demonstreze coerenţa cu capitolele relevante din Planul naţional de dezvoltare ori procesul de asociere. Activităţile trebuie să completeze activităţile prevăzute sau implementate prin programele naţionale PHARE astfel încat să se evite suprapunerile.

Activităţile trebuie să demonstreze în mod clar o caracteristică transfrontalieră prin implicarea unei instituţii partenere din cealaltă ţară sau prin beneficiile acumulate pentru comunităţile aflate de'cele două părţi ale graniţei. Activităţile trebuie implementate în apropierea graniţei.

Activităţile eligibile în cadrul programelor naţionale PHARE trebuie să se încadreze în programul specific. Doar proiectele de natură pur transfrontalieră pot fi finanţate prin programul de vecinătate.

4.4.  Lista potenţialilor beneficiari ai schemelor de finanţare nerambursabilă

Beneficiarii potenţiali ai acestor scheme pot fi în cadrul acestui program CBC (lista nu este exhaustivă):

- autorităţi locale şi regionale din zona de graniţă în cauză;

- ONG-uri şi ONP-uri, cum ar fi organizaţii pentru sprijinirea afacerilor, agenţii de întreprinderi locale, agenţii de dezvoltare, camere de comerţ, agenţii de turism, instituţii educaţionale şi de instruire, asociaţii ale producătorilor, sindicate;

- companii şi organisme publice judeţene şi regionale de gospodărire a apelor şi apelor reziduale, protecţie a raurilor şi protecţie împotriva inundaţiilor; agenţii judeţene şi regionale de protecţie a mediului; administraţiile parcurilor naturale (cu responsabilităţi la nivel statal, regional şi municipal) şi direcţiile forestiere locale etc;

-  companii publice de administrare a drumurilor şi căilor ferate;

- agenţii de ocupare a forţei de muncă.

Lista beneficiarilor eligibili va fi detaliată în Solicitarea de propuneri/Instrucţiunile pentru aplicanţi.

4.5. Monitorizarea şi evaluarea programului

Monitorizarea finanţării programului de vecinătate va fi efectuată la nivel de proiect de către autorităţile de contractare din ambele ţări.

In orice caz, deoarece un program de vecinătate este un program de cooperare comun, trebuie făcute toate eforturile pentru a raporta progresul pentru întregul program. Deoarece proiectele ar trebui, cat mai mult posibil, să producă rapoarte unice de progres care să acopere utilizarea finanţării PHARE CBC şi CARDS, JCC trebuie să dispună de toate informaţiile necesare pentru a putea raporta Comisiei anual privitor la program în întregime.

Trebuie întocmit un raport comun al progreselor, care să acopere atat activităţile PHARE CBC, cat şi CARDS, şi transmis Comisiei de către JCC în fiecare an. Raportul trebuie să fie disponibil în limba engleză. Acest raport trebuie să fie pus la dispoziţia tuturor părţilor implicate.

Atunci cand se face o evaluare sub egida JCC, trebuie făcute toate eforturile pentru a evalua toate elementele programului (PHARE CBC şi CARDS).

Prevederile conţin, de asemenea, regulile de implementare generală comune tuturor programelor de cooperare transfrontalieră 2005 - vezi anexa C6.

ANEXA C5

Programul de cooperare transfrontalieră/vecinătate 2005 între Romania si Ucraina

1. Obiective şi priorităţi

1.1. Obiectivul global al programului de vecinătate RO- UA 2004-2006:

• îmbunătăţirea colaborării transfrontaliere între regiunile de graniţă, punand în acelaşi timp bazele unei dezvoltări economice sustenabile.

Oportunităţile pentru cooperarea transfrontalieră în regiunile eligibile pot fi sintetizate în 4 obiective specifice/intermediare, care influenţează îndeplinirea obiectivului general:

1.    îmbunătăţirea activelor comune existente pentru declanşarea unui nou ciclu integrat de dezvoltare sustenabilă;

2. sprijinirea unui nou ciclu de dezvoltare sustenabilă pentru infrastructuri-cheie;

3.  dezvoltarea cooperării transfrontaliere pentru a scoate la lumină moştenirea socioculturală comună legată de istoria locală şi de mediu;

4.   îmbunătăţirea sub aspect operaţional a cooperării transfrontaliere.

Ca urmare a obiectivelor stabilite, partenerii au convenit asupra priorităţilor şi măsurilor care constituie coloana vertebrală a strategiei proprii de dezvoltare a cooperării transfrontaliere pentru anii 2004-2006.

1.2. Priorităţi şi măsuri ale proiectului

Prioritatea 1	Promovarea dezvoltării socioeconomice locale
Măsura 1.1	Extinderea şi consolidarea turismului
Măsura 1.2	Cooperarea economică transfrontalieră
Prioritatea 2	Dezvoltarea sistemelor transfrontaliere integrate de infrastructură
Măsura 2.1	Dezvoltarea transportului transfrontalierşi a infrastructurii de graniţă
Măsura 2.2	Imbunătăţirea administrării transfrontaliere a mediului
Prioritatea 3	Acţiuni people-to-people
Măsura 3.1	Fondul comun pentru proiecte mici
Prioritatea 4	Asistenţă tehnică
Măsura 4.1	Gestiunea şi implementarea programului
Măsura 4.2	Publicitatea  şi  evaluarea  programului; pregătirea programului

Proiectele pentru programul 2005 sunt:

PHARE/2004/016-784. 2005/017-53901.01 Promovarea dezvoltării economicosociale locale şi a sistemelor transfrontaliere integrate de infrastructură în regiunile de graniţă din Romania şi Ucraina (priorităţile 1 şi 2)

Contribuţia PHARE la acest proiect poate să ajungă pană la maximum 7,695 milioane euro.

Se va implementa printr-o schemă de finanţare nerambursabilă pentru promovarea dezvoltării socioeconomice locale (prioritatea 1) şi dezvoltarea sistemelor transfrontaliere integrate de infrastructură (prioritatea 2).

Aceste două priorităţi vor fi implementate printr-o schemă unică de finanţare nerambursabilă, care va fi în vigoare de ambele părţi ale graniţei. Evaluarea comună şi selecţia proiectelor vor permite conexiuni şi oportunităţi de dezvoltare combinate care vor fi identificate. Dezvoltarea instituţională şi investiţiile corespunzătoare la scară mică vor asigura sustenabilitatea şi beneficiile pe termen lung.

Acest proiect PHARE 2005 va contribui la implementarea următoarelor obiective specifice:

Obiectivele programului CBC 2005

Dezvoltarea turismului transfrontalier

Investiţii la scară mică pentru dezvoltarea turismului transfrontalier

Sprijin pentru sporirea legăturilor economice transfrontaliere şi dezvoltarea resurselor umane pentru acele activităţi care sunt legate de economia locală în zonele transfrontaliere

Proiect de consolidare a capacităţii instituţionale

Programe de instruire pentru a permite personalului să facă faţă operaţiunilor de trafic ilegal, crimă organizată şi imigrare ilegală

Sprijin  pentru  pregătirea proiectului de transport şi infrastructură de graniţă

Acţiuni  complementare altor programe  implicate în administrarea şi dezvoltarea infrastructurii de graniţă

Infrastructuri de transport la scară mică

Administrarea parcurilor naturale

Programe educaţionale locale de mediu

Criteriile principale de eligibilitate, criteriile generale de selecţie şi beneficiarii potenţiali din această schemă de finanţare nerambursabilă sunt prezentaţi la pct. 4.1, 4.2 şi 4.3.

In plus, fişa proiectului identifică criterii specifice pentru fiecare dintre sarcinile identificate pentru programul 2005.

PHARE/2004/016-784. 2005/017-53901.02 - Acţiuni people-to-people (prioritatea 3)

Contribuţia PHARE la acest proiect poate ajunge pană la maximum 0,905 milioane euro.

Proiectul se adresează priorităţii 3 menţionate în tabelul de mai sus şi constă doar într-o singura măsura, fondul comun pentru proiecte mici de implementare a acţiunilor people-to-people.

Scopul acţiunilor people-to-people este de a sprijini înfiinţarea şi dezvoltarea reţelelor operaţionale de ambele părţi ale graniţei şi crearea legăturilor între aceste reţele şi reţelele mai largi ale Uniunii Europene.

Proiectele selectate în acest fond se vor afla printre domeniile prioritare stabilite în Documentul comun de programare pentru perioada 2004-2006. Proiectele vor încuraja noi forme de cooperare transfrontalieră şi vor ajuta la îmbunătăţirea celor existente.

Sarcini ale Fondului comun pentru proiecte mici pentru programul 2005

Imbunătăţirea cooperării locale pentru localităţile de graniţă

Stimularea şi sprijinirea înfiinţării structurilor permanente în cadrul organizaţiilor regionale şi locale din regiunea de graniţă

Construirea şi dezvoltarea resurselor de specialişti ale instituţiilor locale şi regionale implicate în dezvoltarea regională şi cooperarea transfrontalieră

Dezvoltarea economiei regionale/locale şi a ocupării forţei de muncă

Dezvoltarea şi întărirea unei structuri eficiente de implementare'

Furnizarea de asistenţă permanentă beneficiarilor pentru identificarea şi pregătirea proiectelor; sporirea capacităţilor personale şi instituţionale de cooperare şi participare la programe de dezvoltare viitoare, îndeosebi pentru pregătirea viitoarelor activităţi ale programului de vecinătate

Criteriile principale de eligibilitate, criteriile generale de selecţie şi beneficiarii potenţiali ai acestei scheme de finanţare nerambursabilă se vor regăsi la pct. 4.1, 4.2 şi 4.3.

In plus, fişa proiectului identifică criterii specifice pentru fiecare dintre sarcinile identificate pentru programul 2005.

PHARE/2004/016-784. 2005/017-53901.03 - Asistentă tehnică, program de sprijin (prioritatea 4)

Contribuţia PHARE la acest proiect poate ajunge pană la maximum 0,40 milioane euro.

Asistenţa tehnică include două măsuri specifice: (i) sprijin pentru pregătirea programului, administrarea şi implementarea programului, care va furniza suportul necesar structurilor de management, incluzand acoperirea costurilor operaţionale ale Secretariatului tehnic comun care va fi înfiinţat în zona eligibilă de graniţă din Romania; (ii) sprijin pentru publicitatea programului şi evaluare (studii, seminarii, informaţii şi măsuri de publicitate, evaluare etc.) şi furnizarea asistenţei pentru facilitatea de pregătire a proiectului. Agenţia de implementare din Romania va avea responsabilitatea implementării acestei priorităţi, în stransă cooperare cu Unitatea de coordonare a proiectului din Ucraina.

2. Buget

2.1. Tabel financiar pentru anul bugetar 2005

Distribuţia cifrelor în acest tabel este indicativă în limitele prevederilor art. 5 din Memorandumul de înţelegere privind Fondul Naţional. Cifrele sunt exprimate în milioane euro:

Nr. priorităţii şi tipul acţiunii	Alocare PHARE			Cofinanţare naţională	Contribuţia Beneficiarului3)	Total costuri eligibile
	INV	IB	Total
1 şi 2. Scheme de finanţare nerambursabilă Promovarea dezvoltării economicosociale locale   şi   a   sistemelor   transfrontaliere integrate de infrastructură	7,695	0,000	7,695	2,565	1,140	11,400
3. Fondul pentru proiecte mici	0,000	0,905	0,905	0,305	0,135	1,345
4. Asistenţă tehnică	0,000	0,400	0,400	0,000	0,000	0,400
TOTAL:	7,695	1,305	9,000	2,870	1,275	13,145

3) Valoarea minimă a contribuţiei Beneficiarului va fi calculată ca totalul cofinanţării din fonduri PHARE şi naţionale, împărţit la 9 (distribuţia cifrelor în liniile de buget este indicativă în limitele prevederilor art. 5 din Memorandumul de înţelegere privind Fondul Naţional).

Toate programele de vecinătate includ un cadru financiar de asistenţă tehnică. Agenţia de implementare va asigura utilizarea în cel mai eficient mod a fondurilor alocate pentru asistenţă tehnică, în beneficiul tuturor programelor de vecinătate din Romania.

2.2. Principiul cofinanţării

In conformitate cu procedurile PHARE, toate proiectele de investiţii (INV) finanţate de PHARE trebuie să beneficieze de cofinanţare din fonduri naţionale publice. Contribuţia Comunităţii poate ajunge pană la 75% din totalul cheltuielilor publice eligibile. Impozitele nu constituie un element eligibil pentru cofinanţare.

Cofinanţarea proiectelor de dezvoltare instituţională (IB) este - cu excepţia cazurilor în care părţile participante la acest acord decid de comun acord altfel -furnizată cel puţin de către ţara beneficiară, care suportă anumite costuri de infrastructură şi implementare operaţională, prin finanţarea resurselor umane sau a altor tipuri de resurse necesare pentru o absorbţie eficientă şi eficace a asistenţei PHARE. Acest lucru nu exclude cofinanţarea din fonduri naţionale.

Proiectele selectate prin schemele de finanţare nerambursabilă (investiţii şi dezvoltare instituţională) vor fi cofinanţate prin PHARE, Beneficiar şi resurse guvernamentale. Beneficiarul trebuie să furnizeze cel puţin 10% din costurile totale. Costurile eligibile rămase vor fi împărţite între sprijinul PHARE, pană la maximum 75%, şi Guvernul roman, care contribuie cu restul costurilor.

2.3. Perspectiva pentru 2006

In concordanţă cu recomandările Comitetului de management PHARE de a trece la programarea multianuală, descrierea Programului de vecinătate Romania-Ucraina pentru anii 2005-2006 este integrată în Documentul comun de programare.

3. Aranjamente instituţionale şi de implementare specifice

3.1. Agenţia de implementare

Agenţia de implementare a CBC în Romania este Ministerul Integrării Europene, care deţine responsabilitatea globală a implementării întregului program.

Ministerul Integrării Europene

Direcţia de cooperare transfrontalieră

Bd. Libertăţii nr. 12, sectorul 5

Bucureşti, Romania.

3.2. Biroul regional de cooperare transfrontalieră

De partea romană, Ministerul Integrării Europene poate delega o parte considerabilă a responsabilităţilor sale privind implementarea programului de vecinătate unui organism regional, situat în regiunea de graniţă. In acest sens, agenţiile pentru dezvoltare regională Nord-Vest, Nord-Est şi Sud-Est au hotărat înfiinţarea comună a unui birou regional CBC în Suceava, care va acţiona în stransă cooperare cu Ministerul Integrării Europene.

Biroul regional de cooperare transfrontalieră din Suceava are statut juridic, este dotat cu personal şi este operaţional.

3.3. Comitetul comun de cooperare (JCC)

JCC este organismul strategic al programului de vecinătate. Format din membri provenind din ambele ţări şi de la nivel naţional, regional şi local, JCC va asigura un management comun al programului şi prin aceasta va asigura o imagine de ansamblu financiară a operaţiunilor, precum şi sub aspectul politicilor.

Principalele responsabilităţi ale JCC sunt:

- adoptarea Documentului comun de programare (JPD) şi a oricărei ajustări la acesta, după caz;

- adoptarea fişelor proiectului şi a propunerilor financiare care vor fi înaintate în vederea exerciţiului anual de programare;

- analizarea şi aprobarea raportului comun anual şi a rapoartelor de progres final şi implementare, înainte de trimiterea lor la Comisie;

- aprobarea caietului de sarcini al Secretariatului tehnic comun.

JCC este format din reprezentanţi ai autorităţilor naţionale, regionale şi locale.

JCC va include, de asemenea, reprezentanţi ai societăţii civile, ONG-urilor, ai actorilor economici şi sociali, ai organizaţiilor de sector - cum ar fi camere de comerţ, sindicate etc. Toţi aceştia au dreptul de a participa la JCC cu atribuţii consultative şi nu ca membri cu drept de vot.

Reprezentanţii Comisiei Europene pot, de asemenea, să participe la JCC, avand un rol consultativ.

Preşedinţia JCC va fi deţinută în comun de Agenţia de implementare din Romania şi de Unitatea de coordonare a programelor din Ucraina.

JCC se va întruni cel puţin o dată pe an pentru a monitoriza implementarea programului şi a aproba fişele de proiect pentru propunerea financiară anuală.

3.4. Comitetul comun de coordonare (JSC)

JSC constituie organismul operaţional al programului de vecinătate. Principalele responsabilităţi ale JSC sunt:

- elaborarea fişelor de proiect în vederea exerciţiului de programare anuală, care va fi înaintat JCC pentru a fi adoptat;

- supervizarea solicitărilor de propuneri/pachet de aplicaţie (redactat de Secretariatul tehnic comun) pentru a fi înaintate spre publicare autorităţilor de contractare respective;

- supervizarea selectării comune a proiectelor;

- supervizarea activităţilor Secretariatului tehnic comun şi ale Comitetului de evaluare;

- analiza periodică a progreselor înregistrate în direcţia îndeplinirii obiectivelor specifice (şi cuantificate) ale programului şi analiza rezultatelor implementării (îndeplinirea scopurilor stabilite pe fiecare măsură).

JSC este format din:

- reprezentanţi ai autorităţilor naţionale, regionale şi locale. Dat fiind rolul specific al acestui comitet şi în vederea sporirii proprietăţii locale, autorităţile regionale şi locale trebuie să fie reprezentate pe larg;

-   reprezentanţi ai Comisiei Europene, în calitate de observatori.

3.5. Secretariatul tehnic comun (JTS)

Agenţia de implementare (IA) şi Unitatea de coordonare naţională (NCU) din Ucraina vor înfiinţa în cooperare un secretariat tehnic comun (JTS) situat într-o zonă eligibilă de partea romană a graniţei, care va include personal din Ucraina. JTS va avea în mod deosebit responsabilitatea funcţiei de secretariat a JCC şi JSC şi de asistare a IA şi NCU.

JTS va avea responsabilitatea sarcinilor zilnice de administrare legate de programul de vecinătate, cu asumarea corespunzătoare a rolurilor şi responsabilităţilor IA şi NCU.

JTS va acorda asistenţă JCC şi JSC în sarcinile administrative şi practice ale acestora; va superviza asistenţa tehnică furnizată în cadrul acestui program, va întocmi proiecte cu ajutorul unei facilităţi de pregătire a proiectelor şi va asuma sarcini privind pregătirea, monitorizarea, controlul şi evaluarea proiectelor în cadrul programului de vecinătate.

4. Reguli şi proceduri specifice acestui program

Instrucţiuni de implementare

Programul de vecinătate va fi implementat în conformitate cu Instrucţiunile de implementare ale NP pentru PHARE CBC/TACIS, emise de Comisie în data de 15 iulie 2004.

4.1. Criterii principale de eligibilitate

In înţelesul programului de vecinătate, următoarele proiecte vor fi considerate ca fiind proiecte comune:

-  proiecte simple cu efect transfrontalier, care au loc în principal sau în exclusivitate de o parte a graniţei, însă în beneficiul ambelor ţări partenere;

-  proiecte complementare, în cadrul cărora o activitate desfăşurată de o parte a graniţei este însoţită de desfăşurarea unei activităţi similare de cealaltă parte a graniţei;

- proiecte integrate, în care partenerii de ambele părţi ale graniţei contribuie cu diferite elemente la un proiect unic.

Pentru a putea fi eligibil în vederea cofinanţării în cadrul unui program de vecinătate, un proiect trebuie să se încadreze în una dintre categoriile de mai sus.

4.2. Criterii generale de selecţie pentru schemele de finanţare nerambursabilă în programele de cooperare transfrontalieră (CBC)

Activităţile din cadrul schemelor de finanţare nerambursabilă bugetate prin CBC trebuie să fie coerente cu politicile naţionale sau să demonstreze coerenţa cu capitolele relevante din Planul naţional de dezvoltare sau procesul de asociere. Activităţile trebuie să completeze, dar să nu se suprapună peste activităţile prevăzute sau implementate prin programele naţionale PHARE.

Activităţile trebuie să demonstreze în mod clar o caracteristică transfrontalieră prin implicarea unei instituţii partenere din cealaltă ţară sau prin beneficiile acumulate pentru comunităţile aflate de cele două părţi ale graniţei. Activităţile trebuie implementate în apropierea graniţei.

Activităţile eligibile în cadrul programelor naţionale PHARE trebuie să caute cu prioritate finanţarea în cadrul programului respectiv. Doar proiectele de natură pur transfrontalieră pot fi finanţate prin programul de vecinătate.

4.3.  Lista potenţialilor beneficiari ai schemelor de finanţare nerambursabilă

Beneficiarii potenţiali ai acestor scheme vor fi în cadrul acestui program CBC (lista nu este exhaustivă):

- autorităţile locale şi regionale din zonele de graniţă în cauză;

- ONG-uri şi ONP-uri, cum ar fi organizaţii pentru sprijinirea afacerilor, agenţii de întreprinderi locale, agenţii de dezvoltare,camere de comerţ, agenţii de turism, instituţii educaţionale şi de instruire, asociaţii ale producătorilor, sindicate;

- companii şi organisme publice judeţene şi regionale de gospodărire a apelor şi a apelor reziduale, protecţie a raurilor şi protecţie împotriva inundaţiilor; agenţii judeţene de protecţie a mediului; administraţiile parcurilor naturale (cu responsabilităţi la nivel statal, regional şi municipal) şi direcţiile forestiere locale etc;

- diviziile regionale (nenaţionale) ale autorităţilor vamale şi de grăniceri;

- companii publice de administrare a drumurilor şi căilor ferate; companii publice de transporturi;

- agenţii de ocupare a forţei de muncă.

Lista beneficiarilor eligibili va fi detaliată în Solicitarea de propuneri/Instrucţiunile pentru aplicanţi.

4.4. Monitorizarea şi evaluarea programului

Monitorizarea finanţării programului de vecinătate va fi efectuată la nivel de proiect de către autorităţile de contractare din ambele ţări.

In orice caz, avand în vedere faptul că programul de vecinătate este un program de cooperare comun, toate eforturile trebuie făcute pentru a raporta progresul vizand întregul program. Deoarece proiectele ar trebui, cat mai mult posibil, să producă rapoarte unice de progres care să acopere utilizarea finanţării PHARE CBC şi TACIS, JCC trebuie să dispună de toate informaţiile necesare pentru a putea raporta Comisiei anual privitor la program în întregime.

Trebuie întocmit un raport comun al progreselor, care să acopere atat activităţile PHARE CBC, cat şi TACIS, şi transmis Comisiei de către JCC în fiecare an. Raportul trebuie să fie disponibil în limba engleză. Acest raport trebuie să fie pus la dispoziţia tuturor părţilor implicate.

Atunci cand se face o evaluare sub egida JCC, trebuie făcute toate eforturile pentru a se evalua toate elementele programului (PHARE CBC şi TACIS).

Prevederile conţin, de asemenea, regulile de implementare generală comune tuturor programelor de cooperare transfrontalieră 2005 - vezi anexa C6.

ANEXA C6

4. Măsuri de implementare

4.1. Metoda de implementare

Implementarea acestui program se va face conform art. 53 (1) (b) (varianta a 2-a) din Regulamentul financiar4). Ţara beneficiară va continua să asigure respectarea permanentă a condiţiilor prevăzute în art. 164 (1)(a)-(e) din Regulamentul financiar.

Fiecare măsură este inclusă într-un program sau proiect pe care coordonatorul naţional al asistenţei urmează să îl propună Comisiei în conformitate cu acest acord de finanţare. După exprimarea acordului părţilor asupra acestora, programele sau proiectele sunt implementate prin intermediul contractelor de achiziţii pentru investiţii şi/sau servicii, twinninguri sau scheme de granturi, gestionate de autorităţile romane şi/sau autorităţile bulgare. Fiecare program sau proiect este supervizat de una sau mai multe autorităţi de implementare şi este implementat din punct de vedere tehnic de o agenţie de implementare.

Inainte de acreditarea agenţiilor de implementare conform art. 12 (2) din Regulamentul nr. 1266/19995), selecţia proiectelor, licitaţiile şi contractarea de către ţara beneficiară vor fi supuse aprobării ex ante a Comisiei.

4.2. Achiziţii

Achiziţiile se vor desfăşura în conformitate cu prevederile din partea 2 titlul IV din Regulamentul financiar şi titlul 5 din Normele de aplicare a acestuia6), precum si cu Decizia Comisiei SEC (2003) 387/27).

Autorităţile contractante vor utiliza, de asemenea, ghidul de proceduri, precum şi formatele şi modelele standard prevăzute în Ghidul practic cu privire la procedurile de contractare a proiectelor finanţate din bugetul general al Comunităţii Europene în contextul acţiunilor externe, aşa cum este publicat pe site-ul Europe Aid8) la data iniţierii procedurii de achiziţionare sau de acordare a granturilor.

Reguli de achiziţie pentru scheme de granturi

Pentru schemele de granturi, procedurile concrete de implementare vor fi specificate în fişele de proiect respective, în conformitate cu următoarele principii:

Procedurile şi formatele care vor fi utilizate în implementarea schemelor şi acordarea granturilor vor respecta regulile privitoare la acţiunile externe. In special, o atenţie sporită va fi acordată procesului de selecţie a proiectelor. Granturile vor fi acordate în conformitate cu prevederile cap. 6 din ghidul practic şi cu principiile de management descentralizat PHARE. Inainte de acreditarea EDIS, va fi necesară aprobarea ex ante a Delegaţiei Comisiei la Bucureşti.

4) Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 din 25 iunie 2002, JOL 248, 16.09.2002, p. 1.

5)  Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1266/1999 din 21 iunie 1999, JOL 161, 26.06.1999, p. 68.

6)  Regulamentul Comisiei (CE; Euratom) nr. 2342/2002 din 23 decembrie 2002, JOL 357, 31.12.2002, p. 1.

7)  Decizia Comisiei SEC (2003) 387/2 privind regulile generale pentru contractele de servicii, echipamente şi lucrări finanţate din bugetul general al Comunităţii Europene în cadrul cooperării cu ţări terţe, adoptată la 25 martie 2003.

8) Adresa curentă: http://europa.eu.int/comm/europeaid/tender/gestion/index_en.htm.

Responsabilul cu autorizarea programului (RAP) abilitat pentru programul în cadrul căruia se finanţează schema de granturi trebuie să-şi asume responsabilităţile financiare şi contractuale pentru implementarea schemelor de granturi. RAP trebuie, în special, să aprobe oficial cererea de propuneri, formularele de aplicare, criteriile de evaluare, precum şi procesul de selecţie şi rezultatele selecţiei. RAP mai trebuie să semneze contractele de acordare a finanţării nerambursabile cu beneficiarii şi să asigure monitorizarea şi controlul financiar adecvate, sub autoritatea şi responsabilitatea acestuia. Sub această rezervă, administrarea schemelor de granturi poate fi descentralizată de la RAP către organismele abilitate la nivel sectorial şi regional.

Implementarea proiectelor selectate prin furnizarea de lucrări, echipamente şi servicii, subcontractate de către beneficiarii finali ai finanţărilor nerambursabile individuale, trebuie să respecte regulile de achiziţie în vigoare prevăzute pentru acţiuni externe la momentul implementării. In urma unei evaluări pozitive a capacităţii agenţiei de implementare de a administra operaţional şi financiar programele de granturi într-o manieră corectă şi eficientă9), delegaţia Comisiei Europene poate decide renunţarea la aprobarea sa ex ante a subcontractelor executate de către beneficiarii finali de finanţări nerambursabile individuale. Prevederile detaliate privind rolul delegaţiei în faza de subcontractare menţionată mai sus vor fi precizate, după caz, într-un schimb de scrisori între delegaţie şi autorităţile naţionale, în urma exerciţiului de evaluare menţionat.

Schemele de granturi nu vor include proiecte pentru care contribuţia PHARE este sub 50.000 euro (cu excepţia Fondului pentru proiecte mici) sau peste 2 milioane euro. Această limită inferioară poate fi modificată ca rezultat al evaluării mai sus menţionate a capacităţii agenţiei de implementare de a asigura un management financiar eficient. Limita inferioară nu poate fi aplicată în cazul ONG-urilor. Angajamentele financiare conform procedurilor PHARE intră în vigoare la data semnării contractelor de grant de către RAP-ul abilitat. Proiectele ar trebui să fie integral implementate înainte de termenul limită pentru executarea contractelor, conform acordurilor de finanţare.

Principii pentru Fondul CBC pentru proiecte mici

Fondul CBC pentru proiecte mici va finanţa proiecte cu o contribuţie PHARE sub 50.000 euro. Nu vor fi incluse investiţii, cu excepţia achiziţiilor de mici dimensiuni sau infrastructură ce nu generează un venit net substanţial.

Managementul asistenţei

Management de proiect

Responsabilităţi

Coordonatorul naţional al asistenţei (CAM) va avea întreaga responsabilitate pentru programarea, coordonarea implementării şi monitorizarea programelor PHARE.

Responsabilul naţional cu autorizarea finanţării (RNAF) şi CNA vor fi deopotrivă responsabili cu coordonarea dintre programele PHARE (inclusiv cooperarea transfrontalieră PHARE), ISPA şi SAPARD, precum şi fondurile structurale şi cele de coeziune.

RNAF şi responsabilul cu autorizarea programului (RAP) vor asigura implementarea programelor conform procedurilor prevăzute în instrucţiunile Comisiei. De asemenea, aceştia vor asigura că toate contractele încheiate în vederea implementării acordului de finanţare sunt acordate utilizand procedurile şi documentele standard pentru acţiuni externe din ghidul practic în vigoare în momentul implementării şi că regulile comunitare privind ajutorul de stat sunt respectate.

Se menţionează în mod expres că toate propunerile de granturi vor trebui, unde este cazul, să-şi demonstreze adiţionalitatea la rezultatele altor acţiuni finanţate din alte surse, în mod deosebit programe CBC anterioare.

De asemenea, agenţia de implementare şi agenţiile subordonate se vor asigura că toate acţiunile din acest program vor fi înregistrate, de exemplu, în PERSEUS, în aşa fel încat să se permită identificarea submăsurii specifice, precum şi a anului bugetar sub care sunt contractate.

Mai mult decat atat, înregistrarea specifică va trebui organizată în aşa fel încat să permită o conexiune uşor de urmărit cu rezultatele fiecărui contract, incluzand în mod deosebit demonstrarea prin rezultate a adiţionalităţii sus-menţionate.

Dimensiunea proiectului

Toate componentele programului vor fi finanţate cu cel puţin 2 milioane euro, cu excepţia schemei de grant „Fondul comun pentru proiecte mici", datorită naturii specifice a acţiunilor de cooperare transfrontalieră.

Termen limită de contractare şi executare a contractelor, termen limită pentru programare

1.  Toate contractele trebuie încheiate nu mai tarziu de 30 noiembrie 2007.

2. Toate contractele trebuie executate pană nu mai tarziu de 30 noiembrie 2008, cu excepţia proiectului BG 2005/017^55.01 - Reabilitarea drumului II-81 din Montana - Lom10), pentru care termenul este 30 noiembrie 2009.

3. Conform DIS, un dosar complet de licitaţie trebuie depus la delegaţie pentru aprobare în termen de nu mai mult de 6 luni de la data semnării acordului de finanţare. In caz contrar, ţara beneficiară va informa Comitetul mixt de monitorizare, care poate recomanda realocarea fondurilor în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de înţelegere privind Fondul Naţional.

Evaluarea impactului de mediu (EIA) şi conservarea naturii

Procedurile pentru evaluarea impactului asupra mediului înconjurător cuprinse în directiva din acest domeniu11) sunt aplicabile în totalitate pentru toate proiectele de investiţii finanţate prin PHARE. In cazul în care directiva privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurător nu a fost transpusă în legislaţia naţională în totalitate, procedurile vor fi similare cu cele prevăzute de această directivă. In cazul în care un proiect va cădea sub incidenţa prevederilor anexei 1 sau 2 la această directivă, punerea în aplicare a procedurii privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurător trebuie precizată12).

In cazul în care există posibilitatea ca un proiect să afecteze locuri cu importanţă pentru conservarea naturii, trebuie fundamentată o evaluare adecvată în conformitate cu art. 6 din directiva referitoare la habitat13).

Toate investiţiile vor fi efectuate în conformitate cu legislaţia comunitară privind mediul înconjurător. Fişele de proiect vor conţine prevederi specifice cu privire la respectarea legislaţiei relevante a Uniunii Europene în domeniul mediului înconjurător, în conformitate cu tipul activităţii derulate în cadrul fiecărui proiect de investiţii.

Acţiunile corespunzătoare acestui program vor trebui să fie în concordanţă cu Strategia de prevenire a inundării bazinului Dunării şi cu Strategia Uniunii Europene de prevenire a inundaţiilor.

Management financiar

Principii şi responsabilităţi

Fondul Naţional (FN) din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, condus de RNAF, va superviza managementul financiar al programului şi va fi responsabil pentru raportarea către Comisia Europeană. RNAF va avea întreaga responsabilitate pentru managementul financiar al fondurilor PHARE şi va fi pe deplin răspunzător pentru fondurile PHARE dintr-un program pană la încheierea acestuia.

9) A se vedea secţiunea 11 şi anexa 4 din Ghidul de programare PHARE 2004.

10) Acesta furnizează o implementare extraanuală a acestui program complex, pentru care licitaţia şi selecţia proiectelor trebuie să fie comune celor două ţări, iar implementarea comună a proiectelor trebuie realizată în stransă colaborare dintre părţi.

11)  Directiva 85/337/CEE, JOL 175/40, 5.07.1985, cu completările şi modificările ulterioare.

12) In anexa privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, ataşată fişei de proiect de investiţii respective.

13) In anexa privind conservarea naturii, ataşată fişei de proiect de investiţii respective.

RNAF va asigura respectarea regulilor, reglementărilor şi procedurilor PHARE de raportare şi management financiar, precum şi funcţionarea sistemului de raportare şi informare privind proiectul.

Comisia va efectua plăţile către FN în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat între Comisie şi Romania în 1998, modificat prin acordul comun din 17 iulie 2003.

Plăţile vor fi efectuate pe baza cererilor trimise de RNAF şi se vor face într-un cont bancar separat, denominat în euro, care va fi deschis şi gestionat de FN la o bancă stabilită în prealabil de comun acord cu Comisia. In principiu, toate conturile bancare sunt purtătoare de dobandă. In conformitate cu art. 3 şi 4 din regulile de implementare ale Regulamentului financiar, dobanda acumulată este proprietatea ţării beneficiare. RNAF trebuie totuşi să se asigure că dobanda acumulată este înregistrată în întregime ca venit la bugetul naţional. Mai mult, RNAF va asigura raportarea periodică a dobanzii prin PERSEUS.

Plăţile către FN

Un prim transfer14) de pană la 20% din fondurile care urmează a fi gestionate local va fi trimis către FN imediat după semnarea acordului de finanţare şi a acordurilor de finanţare (AF) între FN şi agenţiile de implementare (Al).

Mai mult, RNAF trebuie să înainteze Comisiei desemnarea RAP şi o descriere a sistemului pus în aplicare, arătand fluxul informaţional între FN şi Al şi modul în care se va efectua plata.

Se vor mai efectua două transferuri de pană la 30% fiecare din fondurile care urmează să fie gestionate local. Al doilea transfer va putea fi efectuat cand 5% din bugetul total în vigoare a fost plătit de către Al şi de Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE (OPCP). Al treilea transfer poate fi cerut'cand 35% din bugetul total în vigoare au fost plătite.

Al patrulea transfer va fi efectuat cand 70% din bugetul total în vigoare sunt plătite şi cand toate contractele au fost semnate.

In mod excepţional, RNAF poate cere un procent mai mare decat cel agreat în condiţiile în care poate demonstra prin previziunea fluxului de numerar că necesarul fluxului de numerar pentru perioada următoare depăşeşte procentul respectiv. In cazurile în care fondurile totale aflate în conturile FN şi Al depăşesc 15% din bugetul total în vigoare pentru program, Comisia poate autoriza plata în mod excepţional, în cazul în care RNAF va oferi o dovadă susţinută corespunzător asupra faptului că obligaţiile contractuale nu pot fi îndeplinite cu fondurile disponibile.

Plăţile efectuate de FN către Al

FN va efectua plăţile către AI în conformitate cu acordurile de finanţare semnate între FN şi AI/OPCP Conturile bancare pentru programele CBC se deschid în numele AI respective, responsabilă de gestionarea financiară a programului, în conformitate cu art. 13 din Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea Fondului Naţional.

Atat timp cat implementarea se face conform DIS, fiecare acord de finanţare trebuie să fie avizat în avans de Comisia Europeană. Al trebuie să fie conduse de către un RAP numit de RNAF în urma consultării cu CNA. RAP va fi responsabil cu toate operaţiunile efectuate de Al.

Plăţile efectuate în cazul clauzelor de retenţii contractuale

Pentru acele contracte cu clauze de retenţie contractuală (de exemplu, fondurile reţinute pentru o perioadă de garanţie), totalul fondurilor legate de aceste contracte (aşa cum a fost calculat de RAP şi stabilit de Comisie) va fi plătit către Al înainte de termenul limită pentru executarea contractelor. AI îşi asumă întreaga responsabilitate pentru gestionarea fondurilor pană la efectuarea plăţii finale, precum şi pentru asigurarea că fondurile necesare vor fi utilizate doar pentru a efectua plăţi legate de clauzele de retenţie.

AI îşi asumă de asemenea responsabilitatea faţă de contractori pentru îndeplinirea obligaţiilor legate de clauzele de retenţie. Fondurile neplătite contractorilor după ce plăţile finale au fost decontate vor fi rambursate Comisiei.

Incheierea cheltuielilor şi închiderea conturilor

In termen de 16 luni de la încheierea executării contractelor, FN va transmite o declaraţie finală de cheltuieli acoperind contribuţia PHARE şi cofinanţarea şi o atestare cu privire la regularitatea, exactitatea şi veridicitatea conturilor transmise. Declaraţia finală de cheltuieli ar trebui să aibă valoarea originală a contractelor din care se vor scădea deducerile şi economiile agreate cu contractorii pe durata implementării. De asemenea, aceasta va trebui să aibă valoarea plăţii făcute cumulate cu sumele datorate în contul reţinerii contractuale.

In cazul în care plăţile primite de la Comisie depăşesc valoarea finală a cheltuielilor autorizate, FN va returna Comisiei sumele în exces în momentul trimiterii declaraţiei finale. In cazul în care sunt plăţi neefectuate (cu excepţia fondurilor aferente reţinerilor contractuale), FN va oferi o explicaţie şi va face o previziune cu privire la momentul finalizării plăţii. FN va raporta trimestrial progresul în ceea ce priveşte fondurile aferente reţinerilor contractuale şi plăţile neefectuate. In cazul în care acestea nu sunt plătite către contractor, vor fi returnate către Comisie.

După evaluarea declaraţiei finale, Comisia îşi va exprima punctul de vedere asupra cheltuielilor care vor fi exceptate de la finanţarea comunitară, în cazul în care cheltuielile nu au fost efectuate în conformitate cu regulile comunitare.

Rezultatele verificărilor Comisiei şi concluziile de a excepta cheltuielile de la finanţare vor fi notificate în scris către FN, care va avea la dispoziţie o lună pentru a transmite răspunsul său în scris. In cazul în care nu se ajunge la acord în termen de o lună de la primirea răspunsului scris din partea FN, Comisia va decide şi va stabili sumele care vor fi exceptate, avand în vedere îndeosebi gradul de neconcordanţe, natura şi gravitatea abaterilor, precum şi pierderile financiare înregistrate de Comisie.

Ca urmare a deciziei referitoare la sumele exceptate, toate cheltuielile neeligibile vor fi recuperate fără prejudicii, luand în considerare tratamentul neregularităţilor şi compensarea financiară corespunzătoare în conformitate cu regulile comunitare. Fondurile vor fi recuperate fie prin rambursare directă de la FN, fie prin compensare conform regulilor Comunităţii.

Monitorizare şi evaluare

In plus faţă de atribuţiile privind programele de cooperare transfrontalieră ale Comitetului comun de cooperare (JCC) şi ale Comitetului comun de coordonare (JSC), implementarea programului va fi monitorizată prin intermediul Comitetului mixt de monitorizare (JMC - Joint Monitoring Committee). Acesta include RNAF, CNA şi serviciile Comisiei. JMC va avea loc cel puţin o dată pe an.

Acesta are rolul de a analiza toate programele finanţate din fondurile PHARE în vederea evaluării evoluţiei acestora către atingerea obiectivelor prezentate în acordul de finanţare şi în Parteneriatul de aderare.

JMC poate recomanda schimbarea priorităţilor şi/sau realocarea de fonduri PHARE.

Mai mult, JMC va verifica progresul programelor de asistenţă de preaderare finanţate de Uniunea Europeană, o dată pe an (PHARE, ISPA, SAPARD).

14) Reprezentand prefinanţarea, aşa cum este definită în art. 105 din Normele de aplicare a Regulamentului financiar.

Pentru programul PHARE, JMC va fi asistat de către subcomitetele sectoriale de monitorizare (SMSC), care vor include CNA, RAP din fiecare Al (şi OPCP, cand este cazul) şi direcţiile de specialitate ale Comisiei. SMSC va verifica în detaliu progresul fiecărui program, inclusiv al componentelor şi contractelor acestuia, grupate de JMC în sectoare de monitorizare corespunzătoare. Fiecare sector va fi supervizat prin intermediul unui SMSC pe baza rapoartelor de monitorizare întocmite de Al, precum şi a evaluărilor intermediare realizate de evaluatori independenţi. SMSC va înainta recomandările referitoare la management şi proiectare, asigurandu-se că acestea sunt puse în aplicare. SMSC va raporta către JMC, căruia îi va prezenta opinii generale detaliate cu privire la toate programele cu finanţare PHARE din sectorul respectiv.

Audit, control financiar, măsuri antifraudă, acţiuni preventive şi de corecţie

Control şi supraveghere financiară de către Comisie şi Curtea Europeană de Conturi

Toate acordurile de finanţare, precum şi contractele corespunzătoare acestora sunt supuse supervizării şi controlului financiar al Comisiei (inclusiv Biroului European Antifraudă) şi auditului Curţii Europene de Conturi. In perioada în care Sistemul extins de implementare descentralizată (EDIS) nu este încă aplicabil Al din ţara beneficiară, delegaţia va pune în practică măsuri de verificare ex ante a documentelor de licitaţie şi contractare.

Pentru a asigura protecţia eficientă a intereselor financiare ale Comunităţii, Comisia (inclusiv Biroul European Antifraudă) poate recurge la verificări şi inspecţii la faţa locului în conformitate cu procedurile prevăzute în Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) nr. 2185/9615). Misiunile de control şi audit descrise mai sus se adresează tuturor contractorilor şi subcontractorilor care au primit fonduri comunitare.

Fără prejudicierea responsabilităţilor Comisiei şi Curţii Europene de Conturi16), conturile şi operaţiunile efectuate de FN şi, dacă este cazul, de OPCP şi toate agenţiile de implementare respective pot fi subiectul verificării la cererea Comisiei, de către Comisie sau un auditor extern contractat de Comisie.

Obligaţii ale ţării beneficiare

Audit şi control financiar

Pentru a asigura un management financiar eficient al fondurilor PHARE, ţara beneficiară trebuie să aibă un sistem de management şi control al asistenţei în conformitate cu principiile general acceptate şi standardele în vigoare. Acest sistem va îndeplini cerinţele prevăzute în art. 164 din Regulamentul financiar şi, în special, va asigura corespunzător corectitudinea, regularitatea şi eligibilitatea solicitărilor de asistenţă comunitară.

Sistemele de management şi control ale ţării beneficiare vor asigura o pistă suficientă de audit, aşa cum este prevăzut în art. 7 (2) din Regulamentul Comisiei 438/200117).

Autoritatea naţională competentă pentru controlul financiar va efectua controalele financiare necesare asupra tuturor entităţilor implicate în implementarea programului.

In fiecare an vor fi transmise Comisiei un plan de audit şi o sinteză a principalelor concluzii şi a recomandărilor auditorilor, precum şi un rezumat cu privire la stadiul punerii în aplicare a recomandărilor auditului anterior. Rapoartele de audit vor fi puse la dispoziţia Comisiei.

Măsuri preventive

Ţara beneficiară va lua toate măsurile corespunzătoare de prevenire şi contracarare a practicilor de coupţie18) active şi pasive în orice stadiu al procedurii de achiziţie sau al procedurii de acordare a finanţării nerambursabile, precum şi în perioada de implementare a contractelor corespunzătoare.

Autorităţile din ţara beneficiară, inclusiv personalul responsabil pentru implementarea programului, se vor obliga să ia orice măsuri necesare pentru a evita riscul unui conflict de interese şi vor informa Comisia imediat ce apare un astfel de conflict de interese sau orice situaţie care ar putea conduce la un astfel de conflict.

Măsuri antifraudă şi de corecţie

Ţara beneficiară va avea, în primul rand, responsabilitatea de a asigura un proces de investigare şi un tratament adecvat al cazurilor suspectate sau efective de fraudă şi neregularităţi identificate în urma controalelor naţionale sau comunitare.

Autorităţile naţionale vor asigura funcţionarea mecanismelor de control şi raportare echivalente cu cele prevăzute în Regulamentul Comisiei nr. 1681/9419).

Indeosebi, toate cazurile suspecte sau efective de fraudă20) şi iregularităţi21), precum şi măsurile aferente luate de autorităţile naţionale trebuie să fie raportate direcţiilor de specialitate ale Comisiei fără întarziere. In cazul în care nu sunt cazuri suspecte sau efective de fraudă ori neregularităţi, ţara beneficiară va informa Comisia asupra acestui fapt în termen de două luni de la încheierea fiecărui trimestru.

In cazul în care se înregistrează o neregularitate sau fraudă, ţara beneficiară are obligaţia de a efectua corecţiile financiare necesare solicitate în legătură cu neregularitatea respectivă. Corecţiile efectuate de ţara beneficiară vor consta în anularea întregii sau a unei părţi din contribuţia comunitară. Fondurile comunitare rezultate din această acţiune pot fi reutilizate de FN pentru îndeplinirea obiectivelor programului, în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la înfiinţarea Fondului Naţional.

Recuperarea fondurilor în caz de nereguli sau fraudă

Orice neregularitate22) sau fraudă23) descoperită în orice moment pe parcursul duratei de implementare a programului sau ca rezultat al unui audit va determina recuperarea fondurilor de către Comisie.

15)  Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) nr. 2185/96 din 11 noiembrie 1996, JOL 292, 15.11.1996, p. 2.

16) Aşa cum se precizează în Condiţiile generale ale acordului de finanţare anexat la acordul-cadru.

17)  Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) nr. 438/2001 din 2 martie 2001, JOL 63, 3.03.2001, p. 21.

18) Corupţia activă este definită ca orice acţiune deliberată a unei persoane care promite sau oferă, direct ori printr-un intermediar, orice avantaj de orice natură unui oficial, pentru el însuşi ori pentru o terţă persoană, în schimbul unei acţiuni sau reţinerii de la o acţiune în conformitate cu datoria acestuia ori în exerciţiul funcţiei, cu încălcarea datoriei oficiale într-un mod care dăunează sau poate dăuna intereselor financiare ale Comunităţilor Europene.

Corupţia pasivă este definită ca orice acţiune deliberată a unui oficial care, în mod direct sau prin intermediar, solicită ori primeşte avantaje de orice natură, pentru el însuşi sau o terţă parte, ori acceptă promisiunea unui astfel de avantaj, pentru a acţiona sau a se reţine de la o acţiune în conformitate cu datoria sa ori în exercitarea funcţiilor sale, cu încălcarea datoriilor oficiale într-un mod care dăunează sau poate dăuna intereselor financiare ale Comunităţilor Europene.

19)  Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1681/94 din 11 iulie 1994, 12.07.1994, p. 43.

20)  Frauda presupune orice act intenţionat sau de omisiune legat de: folosirea ori prezentarea unor documente sau declaraţii false, incorecte ori incomplete, care să aibă ca efect însuşirea necuvenită sau reţinerea eronată a fondurilor din bugetul general al Comunităţii Europene ori din bugetele gestionate de către sau în numele Comunităţii Europene; nedivulgarea informaţiilor prin nerespectarea unei anumite obligaţii, cu acelaşi efect; utilizarea acestor fonduri în alte scopuri decat cele destinate iniţial.

21)  Neregularităţile se referă la toate abaterile de la prevederile naţionale sau de la legislaţia comunitară, de la acest acord de finanţare ori contractele prevăzute prin acesta, care apar ca rezultat al unui act sau al unei omisiuni a unui operator economic, care are ori ar avea ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţii sau a bugetelor gestionate de aceasta, printr-o cheltuială nejustificată. Termenul legislaţie comunitară defineşte în acest context ansamblul reglementărilor comunitare aplicabile între părţile semnatare ale acordului de finanţare (de exemplu, acorduri europene, acorduri-cadru, Memorandumul de înţelegere cu privire la înfiinţarea Fondului Naţional etc).

22) A se vedea definiţia de mai sus.

23) A se vedea definiţia de mai sus.

In cazul în care, după efectuarea verificărilor necesare, Comisia concluzionează că:

a) ţara beneficiară nu şi-a îndeplinit obligaţiile de a preveni, detecta şi corecta neregularităţile; sau

b) implementarea proiectului nu justifică o parte sau întreaga asistenţă financiară alocată; sau

c) se înregistrează disfuncţionalităţi grave ale sistemului de management şi control care pot conduce la neregularităţi, Comisia poate suspenda finanţarea în continuare a programului respectiv; de asemenea, este în măsură să solicite ţării beneficiare comentarii şi argumente, dacă este cazul, şi să efectueze corecţii într-o perioadă determinată de timp.

In cazul în care nu se ajunge la o înţelegere pană la sfarşitul perioadei de timp stabilite de Comisie şi în cazul în care corecţiile solicitate nu au fost efectuate, aceasta poate (luand în considerare comentariile făcute de ţara beneficiară) să decidă în termen de 3 luni:

a)   reducerea sau anularea plăţilor pentru programul respectiv; sau

b) efectuarea corecţiilor financiare solicitate prin anularea în totalitate sau parţială a asistenţei oferite pentru programul respectiv.

In momentul stabilirii valorii corecţiei, Comisia va lua în considerare principiul proporţionalităţii, tipul neregularităţii şi amploarea şi implicaţiile financiare ale deficienţelor identificate

In cadrul sistemului de management şi control al ţării beneficiare.

In absenţa unei decizii în sensul menţionat la lit. a) sau b), finanţarea în continuare a programului va fi reluată imediat.

RNAF va asigura rambursarea fondurilor neutilizate sau a sumelor plătite eronat, în termen de 60 de zile calendaristice de la data notificării. In cazul în care RNAF nu va plăti suma datorată Comunităţii, ţara beneficiară va rambursa această sumă Comisiei.

Dobanda generată de plata întarziată va fi acoperită din sumele nerambursate, în conformitate cu regulile specificate în Regulamentul financiar.

Informare şi publicitate

RAP va răspunde de asigurarea luării măsurilor necesare pentru a furniza publicitatea adecvată pentru toate activităţile finanţate prin program. Acest proces va fi realizat împreună cu Comisia. Alte detalii sunt prezentate în anexa cu privire la informare şi publicitate.

Condiţii speciale

In eventualitatea în care angajamentele asumate nu sunt respectate din motive care sunt sub controlul Guvernului Romaniei sau Guvernului Bulgariei, Comisia poate revizui programul cu scopul de a anula tot sau o parte din el şi/sau a realoca fonduri neutilizate pentru alte scopuri conforme cu obiectivele programului PHARE.

ANEXA D

INFORMAREA  Şl   PUBLICITATEA

pentru programele PHARE, ISPAsi SAPARD ale Comunităţilor Europene

1.  Obiectiv şi sferă de acţiune

Măsurile de informare şi publicitate privind asistenţa din partea Comunităţii Europene prin Programul PHARE au intenţia de a creşte gradul de conştientizare a publicului şi transparenţa acţiunilor Uniunii Europene, precum şi de a crea o imagine consistentă privind măsurile respective în toate ţările beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc măsurile care primesc o contribuţie de la Programul PHARE.

2.  Principii generale

Fiecare responsabil cu autorizarea programului care răspunde de implementarea memorandumurilor financiare şi a altor forme de asistenţă va răspunde pentru publicitatea la faţa locului. Această acţiune se va desfăşura în cooperare cu delegaţiile Comisiei Europene, care vor fi informate asupra demersurilor făcute în acest scop.

Autorităţile naţionale şi regionale competente vor desfăşura activităţile necesare pentru a asigura aplicarea efectivă a acestor aranjamente şi pentru a colabora cu delegaţia Comisiei Europene la faţa locului.

Măsurile de informare şi publicitate descrise mai jos se bazează pe prevederile reglementărilor şi deciziilor ce se aplică fondurilor structurale. Acestea sunt:

-  Reglementarea (CEE) 1159/2000, Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 130/30 din 31 mai 2000;

-  Decizia Comisiei din 31 mai 1994, Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 152/39 din 18 iunie 1994.

Prevederi specifice privind ISPAsunt incluse în:

-  Decizia Comisiei din 22 iunie 2001, Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 182/58.

Măsurile de informare şi publicitate trebuie să fie conforme cu prevederile reglementărilor şi deciziilor mai sus menţionate. Un manual de conformitate poate fi pus la dispoziţia autorităţilor naţionale, regionale şi locale de către delegaţia Comisiei Europene din ţara respectivă.

3. Informarea şi publicitatea privind programele PHARE

Informarea şi publicitatea vor face subiectul unui set de măsuri coerente, definite de autorităţile naţionale, regionale şi locale competente, în colaborare cu delegaţiile Comisiei Europene, pentru durata memorandumului de finanţare, şi vor privi atat programele, cat şi alte forme de asistenţă.

Costul informării şi publicităţii referitoare la proiecte individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.

Cand sunt implementate programe PHARE, se vor aplica măsurile menţionate mai jos la lit. a) şi b):

a) Autorităţile competente din ţările beneficiare trebuie să publice conţinutul programelor şi al altor forme de asistenţă în forma cea mai potrivită. Ele trebuie să asigure faptul că asemenea documente sunt distribuite în mod corespunzător şi trebuie să le pună la dispoziţia părţilor interesate. Ele trebuie să asigure prezentarea consecventă pe tot teritoriul ţării beneficiare a materialelor de informare şi publicitate produse.

b) Măsurile de informare şi publicitate la faţa locului trebuie să cuprindă următoarele:

(i)   în cazul investiţiilor de infrastructură cu un cost ce depăşeşte un milion euro:

-  panouri ridicate pe locurile respective, care să fie instalate în concordată cu prevederile reglementărilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus, şi specificaţii tehnice din manual, care să fie furnizate de către delegaţia Comisiei Europene în ţara respectivă;

-  plăcuţe permanente pentru lucrările de infrastructură accesibile publicului larg, care să fie instalate conform prevederilor reglementărilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus, şi specificaţii tehnice din manual care să fie furnizate de către delegaţia Comisiei Europene din ţara respectivă;

(ii) în cazul investiţiilor productive, măsuri pentru dezvoltarea potenţialului local şi orice alte măsuri beneficiind de finanţare PHARE,'iSPA sau SAPARD:

- măsuri care să conştientizeze beneficiarii potenţiali şi publicul larg cu privire la asistenţa PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanţă cu reglementările citate la paragraful 3 b)(i) de mai sus;

-  măsuri adresate solicitanţilor de ajutoare de stat, parţial finanţate de PHARE, ISPAsau SAPARD, sub forma unei indicaţii în formularele care trebuie să fie completate de asemenea solicitanţi, din care să rezulte că o parte a ajutorului provine de la Uniunea Europeană şi, în mod special, de la programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanţă cu reglementările de mai sus.

4. Vizibilitatea asistenţei UE în cercurile de afaceri şi printre potenţialii beneficiari şi pentru publicul larg

4.1. Cercurile de afaceri

Cercurile de afaceri trebuie implicate cat mai mult posibil în asistenţa care le priveşte în modul cel mai direct.

Autorităţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenţa canalelor potrivite pentru diseminarea informaţiilor către potenţialii beneficiari, în special către întreprinderile mici şi mijlocii. Acestea trebuie să cuprindă şi o indicaţie privind procedurile administrative care trebuie urmate.

4.2. Alţi beneficiari potenţiali

Autorităţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenţa canalelor potrivite pentru diseminarea informaţiilor către toate persoanele care beneficiază sau care ar putea beneficia de măsuri privind instruirea, ocuparea forţei de muncă sau dezvoltarea resurselor umane. In acest sens, se va asigura cooperarea dintre organismele de învăţămant profesional implicate în ocuparea forţei de muncă, afaceri şi grupurile de afaceri, centrele de instruire şi organizaţiile neguvernamentale.

Formulare

Formularele emise de autorităţile naţionale, regionale sau locale privind anunţarea, solicitarea şi acordarea de fonduri nerambursabile de asistenţă destinate beneficiarilor finali sau oricărei alte entităţi eligibile pentru asemenea asistenţă vor trebui să indice faptul că Uniunea Europeană şi, în mod special, programele PHARE, ISPA sau SAPARD furnizează sprijinul financiar. Notificarea de asistenţă transmisă beneficiarilor va menţiona volumul sau procentul de asistenţă finanţat de programul în cauză. Dacă asemenea documente poartă stema naţională sau regională, ele vor purta de asemenea şi însemnul Uniunii Europene de aceeaşi mărime.

4.3. Publicul general

Media

Autorităţile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivită, despre acţiunile cofinanţate de Uniunea Europeană şi, în special, de' PHARE, ISPA sau SAPARD. Asemenea participare va fi reflectată în mod corect în această informare.

In acest scop, lansarea operaţiunilor (după ce au fost adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementării lor vor face subiectul unor măsuri de informare, cu precădere în mass-media regională (presă, radio şi televiziune). Trebuie asigurată o colaborare corespunzătoare cu delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiară.

Principiile menţionate în cele două paragrafe precedente se vor aplica anunţurilor, cum ar fi comunicate de presă sau comunicate de publicitate.

Acţiuni informative

Organizarea de acţiuni informative, cum ar fi conferinţe, seminarii, targuri şi expoziţii în legătură cu implementarea operaţiunilor parţial finanţate de programele PHARE, ISPAsau SAPARD, va urmări să facă explicită participarea Uniunii Europene. Poate fi folosită ocazia pentru a se expune steagurile europene în camerele unde au loc întalniri şi a se pune emblema Uniunii Europene pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiară va ajuta, după necesităţi, la pregătirea şi realizarea acestor evenimente.

Materiale informative

Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi pliante) despre programe şi măsuri similare finanţate sau cofinanţate de PHARE, ISPAsau SAPARD trebuie să conţină pe pagina de titlu o indicaţie clară a participării Uniunii Europene, precum şi simbolul Uniunii Europene, în cazul în care stema naţională sau regională este folosită.

In cazul în care asemenea publicaţii includ o prefaţă, aceasta trebuie semnată atat de persoana responsabilă în ţara beneficiară, cat şi de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a asigura că participarea Uniunii Europene este clară.

Aceste publicaţii se vor referi la organismele naţionale şi regionale responsabile cu informarea părţilor interesate.

Principiile menţionate mai sus se vor aplica, de asemenea, şi materialelor audiovizuale.

5.   Aranjamente speciale privind panouri, plăcuţe permanente şi postere

Pentru a asigura vizibilitatea măsurilor finanţate parţial de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, ţările beneficiare vor asigura faptul că următoarele măsuri de informare şi publicitate se supun prevederilor de mai jos:

Panouri

Panourile care furnizează informaţii privind participarea Uniunii Europene la finanţarea investiţiei ar trebui ridicate la locul tuturor proiectelor în care participarea Uniunii Europene ajunge pană la un milion de euro sau mai mult. Chiar în cazul în care autorităţile naţionale sau regionale competente nu ridică un panou care să anunţe propria lor implicare în finanţare, asistenţa Uniunii Europene trebuie menţionată oricum pe un panou special. Panourile trebuie să fie de o mărime corespunzătoare anvergurii operaţiunii (ţinand seama de mărimea cofinanţării din partea Uniunii Europene) şi trebuie să fie pregătite conform instrucţiunilor prevăzute în manualul tehnic ce se poate obţine de la delegaţiile Comisiei Europene, la care se face referire mai sus.

Panourile vor fi mutate din loc nu mai devreme de 6 luni după terminarea lucrărilor şi înlocuite, în cazurile în care este posibil, de o plăcuţă permanentă, în conformitate cu specificaţiile descrise în manualul tehnic la care se face referire mai sus.

Plăcuţe permanente

Plăcuţe permanente ar trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de congrese, aeroporturi, staţii etc). In plus faţă de însemnul Uniunii Europene, asemenea plăcuţe trebuie să specifice partea finanţată de Uniunea Europeană, alături de o menţiune a programului în cauză (PHARE, ISPAsau SAPARD).

In cazul în care o autoritate naţională, regională sau locală ori un alt beneficiar decide să ridice un panou, să plaseze o plăcuţă permanentă, să afişeze un poster sau să ia orice altă măsură pentru a da informaţii despre proiecte cu un cost mai mic de un milion euro, participarea Uniunii Europene trebuie de asemenea să fie indicată.

6.  Prevederi finale

Autorităţile naţionale, regionale sau locale implicate pot lua, în orice situaţie, măsuri suplimentare, dacă le consideră a fi necesare. Ele vor consulta delegaţia Comisiei Europene şi o vor informa despre iniţiativele pe care le au în vedere, astfel încat delegaţia să poată participa în mod corespunzător la realizarea acestora.

Pentru a înlesni implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul delegaţiilor sale la faţa locului, va asigura asistenţă tehnică sub forma îndrumării asupra cerinţelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un manual, scris în limba ţării respective, care va conţine indicaţii detaliate în formă electronică, şi acesta va fi disponibil la cerere.

ANEXA E

BUGET CBC 2005

Denumire obiectiv/proiect	Ref. CRIS	Finanţare PHARE			Fonduri publice naţionale minime	Total suport public	Sume minime ale beneficiarului	Total proiect
		IB max.	INV max.	Total max.
RO CBC 2005 cu Bulgaria
Dezvoltare economică, cooperare  de afaceri   şi dezvoltarea   infrastructurii de afaceri	RO 2005/017- 535.01.01	0,000	3,400	3,400	1,134	4,534	0,504	5,038
Mediu şi protecţia mediului	RO 2005/017- 535.01.02	0,000	3,400	3,400	1,134	4,534	0,504	5,038
Fondul comun al proiectelor mici people-to-people	RO 2005/017- 535.01.03	0,800	0,000	0,800	0,248	1,048	0,111	1,159
Asistenţă   tehnică   pentru facilitatea de  pregătire  a proiectului/activităţii suport program	RO 2005/017- 535.01.04	0,400	0,000	0,400	0,000	0,400	0,000	0,400
Total program 2005		1,200	6,800	8,000	2,516	10,516	1,119	11,635

RO CBC 2005 cu Ucraina	CRIS	INV	IB	PHARE	Naţional	Public	Beneficiar	Total
Promovarea       dezvoltării socioeconomice locale şi a sistemelor  transfrontaliere integrate de infrastructură	RO 2005/017- 539.01.01	7,695	0,000	7,695	2,565	10,260	1,140	11,400
Fondul      comun      pentru proiecte    mici    people-to-people	RO 2005/017- 539.01.02	0,000	0,905	0,905	0,302	1,207	0,134	1,341
Asistenţă tehnică	RO 2005/017- 539.01.03	0,000	0,400	0,400	0,000	0,400	0,000	0,400
Total program 2005		7,695	1,305	9,000	2,867	11,867	1,274	13,141

RO CBC 2005 cu Ungaria	CRIS RO 2005/017-536.01	INV	IB	PHARE	Naţional	Public	Beneficiar	Total
Dezvoltare economică şi socială		4,090	0,000	4,090	1,37	5,46	0,606	6,066
Acţiuni people-to- people/JSPF		0,000	0,660	0,660	0,220	0,880	0,100	0,98
Asistenţă tehnică		0,000	0,250	0,250	0,000	0,250	0,000	0,250
Total program 2005		4,090	0,910	5,000	1,59	6,59	0,706	7,296

RO CBC 2005 cu Moldova	CRIS	INV	IB	PHARE	Naţional	Public	Beneficiar	Total
Dezvoltare economică şi socială	RO 2005/017- 537.01.01	5,900	0,000	5,900	1,967	7,867	0,875	8,742
Acţiuni people-to- people/JSPF	RO 2005/017- 537.01.02	0,000	0,750	0,750	0,250	1,000	0,112	1,112
Asistenţă Tehnică	RO 2005/017- 537.01.03	0,000	0,350	0,350	0,000	0,350	0,000	0,350
Total program 2005		5,900	1,100	7,000	2,217	9,217	0,987	10,204

RO CBC 2005 cu Serbia şi Muntenegru	CRIS	INV	IB	PHARE	Naţional	Public	Beneficiar	Total
Dezvoltare economică   şi socială locală (prioritatea 1)	RO 2005/017- 538.01.01	4,200	0,000	4,200	1,400	5,600	0,623	6,223
Acţiuni    people-to- people/ JSPF (prioritatea 2)	RO 2005/017- 538.01.02	0,000	0,550	0,550	0,184	0,734	0,082	0,816
Asistenţă tehnică	RO 2005/017- 538.01.03	0,000	0,250	0,250	0,000	0,250	0,000	0,250
Total program 2005		4,200	0,800	5,000	1,584	6,584	0,705	7,289