ORDIN
Nr. 454 din 14 iulie 2003
privind aprobarea Normelor tehnice pentru protectia padurilor si a Indrumarilor
privind aplicarea Normelor tehnice pentru protectia padurilor
ACT EMIS DE: MINISTERUL AGRICULTURII, PADURILOR, APELOR SI
MEDIULUI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 564 din 6 august 2003
In conformitate cu prevederile art. 29 si 117 din Legea nr. 26/1996 - Codul
silvic, cu modificarile si completarile ulterioare,
in temeiul prevederilor art. 8 alin. (1) lit. c) si ale art. 37 din
Ordonanta Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si
administrarea fondului forestier national, republicata,
avand in vedere prevederile Hotararii Guvernului nr. 739/2003 privind organizarea
si functionarea Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului,
ministrul agriculturii, padurilor, apelor si mediului emite urmatorul
ordin:
Art. 1
(1) Se aproba Normele tehnice pentru protectia padurilor, prevazute in
anexa nr. 1 care face parte integranta din prezentul ordin.
(2) Se aproba Indrumarile privind aplicarea Normelor tehnice pentru
protectia padurilor, prevazute in anexa nr. 2 care face parte integranta din
prezentul ordin.
Art. 2
(1) Proprietarii de paduri si detinatorii cu orice titlu vor duce la
indeplinire prevederile prezentului ordin.
(2) Structurile autoritatii statului abilitate cu controlul regimului
silvic vor controla modul de aplicare a prevederilor prezentului ordin.
Art. 3
(1) La data intrarii in vigoare a prezentului ordin isi inceteaza
aplicabilitatea Ordinul ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului
nr. 1.652/2000 privind aprobarea Normelor si indrumarilor tehnice privind
protectia padurilor.
(2) Prezentul ordin si anexa nr. 1 se publica in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, si intra in vigoare in termen de 15 zile de la data
publicarii.
(3) Anexa nr. 2 se pune la dispozitie Regiei Nationale a Padurilor, ca
administrator al fondului forestier proprietate publica a statului, si fiecarei
structuri de administrare a celorlalte categorii de fond forestier, de catre
Directia reglementari silvice din cadrul Ministerului Agriculturii, Padurilor,
Apelor si Mediului.
Ministrul agriculturii, padurilor, apelor si mediului,
Ilie Sarbu
ANEXA 1
NORME TEHNICE
pentru protectia padurilor
CAP. 1
Dispozitii generale
Art. 1
Prezentele Norme tehnice pentru protectia padurilor stabilesc cadrul tehnic
si juridic referitor la masurile de protectie a padurilor impotriva
daunatorilor.
Art. 2
Termenii folositi in prezentele norme tehnice se definesc astfel:
a) daunator - orice agent de natura biotica sau abiotica capabil sa produca
vatamari padurii;
b) daunatori biotici - insecte, agenti fitopatogeni si mamifere;
c) daunatori abiotici - vant, zapada, seceta, inghet, bruma, ploi
torentiale, grindina, inundatii, avalanse, alunecari de teren, noxe
industriale, ploi acide, scurgeri de titei, apa sarata, incendii etc.;
d) daunator primar - orice agent de vatamare care actioneaza asupra unui
puiet, arbore, cultura sau arboret sanatos, caruia ii produce vatamari, si
care, in cazul unui agent de vatamare biotic, in anumite conditii, se poate
inmulti in masa;
e) daunator secundar - orice agent biotic de vatamare care se gaseste in
stare de latenta intr-o cultura sau arboret si nu produce vatamari, dar care se
poate inmulti in masa in conditiile in care asupra arborilor actioneaza un
agent biotic sau abiotic considerat daunator primar;
f) focar de insecte daunatoare - orice sursa de infestare, arbore doborat,
rupt, debilitat fiziologic, vatamat, afectat de factori de clima si de poluare
si infestat cu o insecta daunatoare si de la care infestarea se poate extinde
pe suprafete mari, cand conditiile sunt favorabile inmultirii in masa si
raspandirii insectei;
g) focar de ipide - orice arbore pe picior atacat de insecte de tulpina,
ulterior predispus uscarii;
h) gradatie - perioada de timp in care are loc inmultirea in masa a unei
insecte, alcatuita dintr-o perioada de crestere a efectivului populatiei -
progradatie si o perioada de descrestere a populatiei - retrogradatie;
i) suprafata de control - locul din care se culeg elementele necesare
pentru depistarea si prognoza daunatorilor forestieri, delimitata prin
insemnarea arborilor perimetrali, pe cel putin 0,1 ha, si amplasata in
arboretele in care au loc gradatii ale daunatorilor de prognoza si in zonele
favorabile inmultirii acestora;
j) semnalarea daunatorilor - lucrarea prin care se ia cunostinta de
prezenta in culturi/arborete a agentului vatamator sau/si a atacului produs de
acesta;
k) depistare - actiunea prin care se localizeaza raspandirea daunatorului
si se evalueaza intensitatea atacului produs de acesta;
l) prognoza - stabileste tendinta de inmultire in masa a principalelor
insecte defoliatoare, a insectelor care ataca intre scoarta si lemn si a
carabusilor, pentru anul care urmeaza sau pentru mai multi ani, precum si
vatamarile probabile care pot avea loc in padurile de foioase si de rasinoase,
pe baza unor elemente de natura cantitativa si calitativa ale populatiei de
insecte;
m) numarul critic - numarul de insecte capabile sa vatame in intregime un
arbore sau o cultura de pe o anumita suprafata;
n) procentul de vatamare - raportul dintre densitatea populatiei de insecte
si numarul critic inmultit cu 100;
o) Raportul de semnalare a ivirii daunatorilor - formularul 1 - documentul
prin care padurarul, titular de canton, semnaleaza prezenta unui daunator sau a
unei vatamari;
p) zona de combatere - suprafata infestata cu insecte defoliatoare, pe care
se aplica lucrari de combatere a acestora;
r) zona de supraveghere - suprafata infestata cu insecte defoliatoare, in
care se urmareste dinamica densitatii populatiei de insecte, pentru ca in
conditiile depasirii pragurilor de vatamare admise sa se intervina cu masuri de
combatere;
s) Statistica daunatorilor si dinamica focarelor active in
arborete/pepiniere/in anul .... - formularul 2 - lucrare intocmita anual de
ocoalele silvice, pana la finele trimestrului III, si care reprezinta
rezultatul depistarilor efectuate in culturi si arborete;
s) documentatia de prognoza - formularele 3A, 3B si 3C - lucrare intocmita
anual, pana la finele trimestrului III, de catre ocoalele silvice.
CAP. 2
Daunatori biotici
1. INSECTE
1.1. Depistarea, prognoza, prevenirea si combaterea insectelor din culturile
forestiere
1.1.1. Insecte care ataca radacina, mugurii, tulpina si frunzele
In culturi de foioase si rasinoase
Art. 3
(1) Depistarea carabusilor: Melolontha melolontha - carabusul de mai,
Melolontha hippocastani - carabusul de padure, Amphimallon solstitialis -
carabusul de iunie, Polyphylla fullo - carabusul marmorat, specii de Anoxia si
Anisoplia etc. se face in stadiul de larva, prin sondaje in sol.
(2) Se interzice infiintarea de culturi in terenurile in care nu s-au
efectuat sondaje pentru larvele carabusilor prevazuti la alin. (1).
(3) Pe suprafetele destinate infiintarii pepinierelor si terenurilor de
impadurit in care din sondaje rezulta depasirea numerelor critice pentru
larvele carabusilor prevazuti la alin. (1) si mentionate in Indrumarile privind
aplicarea Normelor tehnice pentru protectia padurilor, se interzice infiintarea
de culturi.
(4) Prognoza zborului carabusilor prevazuti la alin. (1) se face in
stadiile de pupa si adult depistate in sol - formularul 4.
(5) Pentru prevenirea aparitiei si a inmultirii in masa, precum si pentru
combaterea carabusilor prevazuti la alin. (1) se aplica metode agrotehnice,
fizico-mecanice si chimice.
Art. 4
(1) Depistarea coropisnitei - Gryllotalpa gryllotalpa se face in stadiile
de ou, larva si adult si dupa caracteristicile atacului.
(2) Insecta prevazuta la alin. (1) se combate prin metode fizico-mecanice
si chimice, indiferent de intensitatea atacului si de suprafata pe care a fost
semnalat atacul.
Art. 5
(1) Depistarea larvelor sarma, care reprezinta stadiul de larva al
gandacilor pocnitori sau saritori din genurile Agriotes, Melanotus etc., a
gandacului pamantiu - Opatrum sabulosum si a ratisoarei - Tanymecus palliatus
si Tanymecus dilaticollis, se face dupa prezenta insectelor in/pe sol si dupa
atacul produs de acestea.
(2) Insectele daunatoare prevazute la alin. (1) se combat prin metode
fizico-mecanice si chimice.
Art. 6
(1) Depistarea omidei de stepa - Loxostege sticticalis se efectueaza in
stadiile de adult si larva.
(2) Omida de stepa se combate prin aplicarea de metode fizico-mecanice si
chimice in stadiul de larva.
In culturi de foioase
Art. 7
(1) Depistarea trombarului plopilor - Cryptorrhynchus lapathi se face in
stadiile de larva si de adult si in functie de caracteristicile atacului.
(2) Este obligatorie prevenirea aparitiei si a inmultirii in masa a
insectei prevazute la alin. (1) prin metode silviculturale.
(3) Combaterea larvelor hibernante si a adultilor de C. Iapathi se face
prin metode chimice, indiferent de intensitatea atacului si de arealul de
raspandire ale insectei.
Art. 8
(1) Depistarea insectelor: Galerucella lineola - gandacul galben,
Phyllobius argentatus - trombarul argintiu, Phyllodecta sp. - gandacii
albastri, Plagiodera versicolor - gandacul verde, Lepyrus palustris - trombarul
butasilor de plop, Lochmaea caprea, Chlorophanus viridis, Melasoma sp. -
gandacii rosii, Aphrophora alni - scuipatul cucului etc. se face in stadiile de
larva si adult si dupa caracteristicile atacului.
(2) Prevenirea aparitiei si a inmultirii in masa, precum si combaterea
insectelor prevazute la alin. (1) se fac prin metode silviculturale si chimice.
Art. 9
(1) Depistarea defoliatorilor din rachitarii, Earias chlorana, Orthosia
stabilis si Caliroa annulipes, se face in stadiile de larva si adult si dupa
caracteristicile atacului produs de acestia.
(2) Prevenirea aparitiei si a inmultirii in masa a omizilor defoliatoare
prevazute la alin. (1) se asigura prin metode silviculturale si
fizico-mecanice.
(3) Combaterea omizilor defoliatoare prevazute la alin. (1) se face prin
metode chimice.
In culturi de rasinoase
Art. 10
(1) Depistarea trombarului Hylobius abietis si a speciilor de Hylastes in
culturile de rasinoase se face in stadiul de adult si dupa caracteristicile
atacului, prin metoda scoartelor toxice.
(2) In culturile de rasinoase este obligatorie prevenirea aparitiei si a
inmultirii in masa a insectelor prevazute la alin. (1) prin aplicarea de masuri
silviculturale, cum sunt: cojirea cioatelor, curatarea parchetelor de resturi
de exploatare si impadurirea acestora dupa cel putin 2 ani de pauza de la
reprimirea lor.
(3) Combaterea insectelor prevazute la alin. (1) este obligatorie si se
face prin amplasarea de scoarte toxice si pari cursa si prin administrare de
tratamente chimice, in conformitate cu Indrumarile privind aplicarea Normelor
tehnice pentru protectia padurilor.
Art. 11
Depistarea, prevenirea inmultirii in masa si combaterea speciilor
Otiorrhynchus niger si O. ovatus se fac in conformitate cu prevederile art. 10.
Art. 12
(1) Depistarea moliei miniere a lujerilor de pin - Rhyacionia buoliana se
face in stadiile de larva, pupa si adult ale insectei, dupa atacul
caracteristic si prin utilizarea curselor feromonale.
(2) Prevenirea aparitiei si a inmultirii in masa, precum si combaterea
insectei prevazute la alin. (1) se fac prin metode silviculturale,
fizico-mecanice, chimice si biologice.
1.1.2. Insecte sugatoare
Art. 13
(1) Depistarea paduchilor de gale - Sacchiphantes abietis si Gilleteella
cooley - se face dupa prezenta galelor pe lujeri.
(2) Prevenirea aparitiei si combaterea paduchilor de gale prevazuti la
alin. (1) se asigura prin metode silviculturale si fizico-mecanice.
1.2. Depistarea, prognoza, prevenirea si combaterea insectelor din arborete
In paduri de foioase
1.2.1. Insecte xilofage
Art. 14
(1) Depistarea croitorului stejarului - Cerambyx cerdo se face in stadiile
de larva, pupa si adult si in functie de caracteristicile atacului produs.
(2) Prevenirea aparitiei si a inmultirii in masa, precum si combaterea
insectei prevazute la alin. (1) se fac prin metode silviculturale si sunt
obligatorii in arboretele de cvercinee.
Art. 15
(1) Depistarea cariului lemnului de foioase - Trypodendron domesticum se
face dupa caracteristicile atacului produs de acesta.
(2) Prevenirea aparitiei si a inmultirii in masa, precum si combaterea
insectei prevazute la alin. (1) se asigura prin metode fizico-mecanice.
Art. 16
(1) Depistarea insectelor Saperda populnea - croitorul mic al plopului, S.
carcharias - croitorul mare al plopului si Paranthrene tabaniformis - sesia
mica a plopului etc. se face in stadiul de adult si dupa galele si galeriile
caracteristice atacului.
(2) Prevenirea aparitiei si a inmultirii in masa, precum si combaterea
insectelor prevazute la alin. (1) se fac prin metode silviculturale,
fizico-mecanice si chimice.
Art. 17
(1) Depistarea sfredelitorului tulpinilor - Cossus cossus si a
sfredelitorului ramurilor - Zeuzera pyrina se face in stadiul de adult al
insectelor si dupa caracteristicile atacului produs de acestea.
(2) Prevenirea aparitiei si a inmultirii in masa, precum si combaterea
insectelor prevazute la alin. (1) se fac prin metode fizico-mecanice.
Art. 18
(1) Depistarea tantarului de gale al tulpinilor de salcie - Rhabdophaga
saliciperda se face dupa atacul caracteristic produs de larvele insectei pe
tulpini si pe ramuri.
(2) Prevenirea aparitiei si a inmultirii in masa, precum si combaterea
insectei prevazute la alin. (1) se fac prin metode fizico-mecanice.
1.2.2. Insecte defoliatoare
Art. 19
(1) Depistarea defoliatorilor: Lymantria dispar - omida paroasa a
stejarului, Tortrix viridana - molia verde a stejarului, Operophtera brumata -
cotarul verde, Erannis sp. si alti cotari, Semiothisa alternaria - cotarul
salcamului, Malacosoma neustria - inelarul, Euproctis chrysorrhoea - fluturele
cu coada aurie, Thaumaetopoea processionea - omida procesionara a stejarului,
Drymonia ruficornis, Apethymus filiformis - viespe, Dasychira pudibunda - omida
cu coada rosie, Tischeria complanella - molia miniera a frunzelor de stejar,
Parectopa robiniella - molia miniera a frunzelor de salcam, Hyponomeuta
rorellus - molia punctata a salciilor, Phalera bucephala - omida cu dungi
galbene si negre, Hyphantria cunea - omida paroasa a dudului, Stilpnotia
salicis - fluturele alb al salciilor, Pygaera anastomosis, Phyllocnistis
suffusella si Lithocolletis populifoliela se face in anumite stadii de
dezvoltare ale insectei, pentru fiecare specie separat, in conformitate cu
Indrumarile privind aplicarea Normelor tehnice pentru protectia padurilor.
(2) Prevenirea inmultirii in masa si combaterea omizilor defoliatoare
prevazute la alin. (1) se fac prin metode silviculturale, fizico-mecanice,
chimice si biologice.
Art. 20
(1) Depistarea gandacilor defoliatori din padurile de foioase: Haltica
quercetorum - gandacul de frunza al stejarului, Melolontha sp., Polyphylla
fullo si alte specii de carabusi, Orchestes fagi - trombarul frunzelor de fag,
Stereonichus fraxini - trombarul frasinului, Lytta vesicatoria - gandacul
frasinului, Galerucella luteola - gandacul de frunza al ulmului, Melasoma sp. -
gandacii rosii ai plopului, Agelastica alni - gandacul de frunza al aninului
etc. se face numai in anumite stadii de dezvoltare ale insectelor, pentru
fiecare specie separat, in conformitate cu Indrumarile privind aplicarea
Normelor tehnice pentru protectia padurilor.
(2) Prevenirea inmultirii in masa si combaterea gandacilor defoliatori
prevazuti la alin. (1) se fac potrivit prevederilor art. 19 alin. (1).
1.2.3. Insecte care vatama fructificatiile
Art. 21
(1) Depistarea trombarului ghindei - Balaninus glandinum si a omidei
ghindei - Laspeyresia splendana se face toamna, dupa ghinda vatamata cazuta
prematur pe sol.
(2) Prevenirea aparitiei si a inmultirii in masa, precum si combaterea
insectelor prevazute la alin. (1) se fac prin metode fizico-mecanice si
chimice.
Art. 22
Depistarea trombarului semintelor de acerinee - Bradybatus creutzeri, a
moliei pastailor de salcam - Etiella zinkenella, a trombarului semintelor de
frasin - Lignyodes enucleator, a coltanului - Adleria quercus si a moliei
salbei - Alispa angustella se face potrivit art. 21 alin. (1).
1.2.4. Insecte sugatoare si de gale
Art. 23
Depistarea paduchilor: Phyllaphis fagi - paduchele de frunza al fagului,
Phloeomyzus passerini - paduchele de frunza al plopului si Cryptococcus
fagisuga - paduchele lanos al fagului se face dupa prezenta acestora in
arborete.
Art. 24
Depistarea insectelor: Mikiola fagi - tantarul de gale al fagului, Arnoldia
cerris, Tetraneura ulmi, Biorrhiza pallida, Cynips quercus, Adleria spp. si
Rhodites rosae se face dupa prezenta galelor pe frunze.
Art. 25
(1) Depistarea paduchilor testosi, Parthenolecanium corni de pe salcam si
P. rufulum de pe stejar, se face dupa prezenta testelor pe ramuri si pe lujeri.
(2) Paduchii testosi prevazuti la alin. (1) se combat prin metode chimice.
1.2.5. Insecte de scoarta
Art. 26
(1) Depistarea gandacilor: Scolytus scolytus - gandacul mare al scoartei de
ulm, S. multistriatus - gandacul mic al scoartei de ulm, S. pygmaeus, S.
kirschi, Pteleobius vittatus, Hylesinus fraxini - gandacul mic al scoartei de
frasin, H. crenatus - gandacul mare al scoartei de frasin, H. oleiperda -
gandacul negru al scoartei de frasin, Dryocetes villossus - gandacul scoartei
de stejar, Ernoporus fagi si E. tiliae se face dupa prezenta insectelor in
diferite stadii de dezvoltare si in functie de caracteristicile atacului, in
conformitate cu Indrumarile privind aplicarea Normelor tehnice pentru protectia
padurilor.
(2) Prevenirea aparitiei si a inmultirii in masa a gandacilor prevazuti la
alin. (1) este obligatorie si se asigura prin metode silviculturale.
(3) Combaterea gandacilor prevazuti la alin. (1) se face prin metode
chimice.
In paduri de rasinoase
1.2.6. Insecte xilofage
Art. 27
(1) Depistarea insectei Trypodendron lineatum - cariul lemnului de
rasinoase se face dupa zborul adultilor, prezenta orificiilor de intrare si
sistemul de galerii practicat in lemn de insecta.
(2) Prevenirea aparitiei si a inmultirii in masa, precum si combaterea
insectei prevazute la alin. (1) sunt obligatorii in arboretele de rasinoase si
se asigura prin metode fizico-mecanice si chimice.
Art. 28
Depistarea, prevenirea inmultirii in masa si combaterea speciilor de
Tetropium castaneum - croitorul mic al scoartei de molid, Urocerus gigas -
viespea lemnului de rasinoase, Monochamus sp. - croitorii mari ai scoartei de
molid, Paururus (Sirex) juvencus, Criocephalus rusticus - croitorul pinului,
Callidium violaceum - croitorul pinului si al laricelui etc. se fac conform
prevederilor art. 27.
1.2.7. Insecte defoliatoare
Art. 29
(1) Depistarea defoliatorilor: Lymantria monacha - omida paroasa a
molidului, Choristoneura (Cacoecia) murinana - tortricidul cu cap negru al
bradului, Semasia rufimitrana - tortricidul cu cap rosu al bradului,
Pristiphora abietina, Coleophora laricella - molia miniera a laricelui, Diprion
pini - viespea cu ferastrau a acelor de pin, Neodiprion sertifer - viespe, Dendrolimus
pini - omida paroasa a pinului, Epiblema tedella - molia acelor de molid etc.
se face in anumite stadii de dezvoltare ale insectei, pentru fiecare specie
separat, potrivit cu Indrumarile privind aplicarea Normelor tehnice pentru
protectia padurilor.
(2) Prevenirea inmultirii in masa si combaterea insectelor prevazute la
alin. (1) se fac prin aplicarea de metode silviculturale, biologice si chimice.
1.2.8. Insecte care vatama fructificatiile
Art. 30
(1) Depistarea insectelor: Cydia strobilella - molia conurilor de brad,
Dioryctria abietella - fluturele conurilor de molid, Strobilomya anthracina -
musca conurilor de molid, Kaltenbachiola strobi - musculita conurilor de molid,
Plemeliella abietina - musculita semintelor de molid, Megastigmus strobilobius
- viespea semintelor de molid, Barbara herrichian - molia conurilor de brad,
Reseliella piceae - musculita conurilor de brad, Earomya impossibile - musca
conurilor de brad, Megastigmus suspectus - viespea semintelor de brad, Retinia
(Petrova) perangustana, Strobilomya laricicola, S. melania, S. infrequens,
Resseliella skuhravyorum, Megastigmus pictus, M. spermotrophus - viespea
semintelor de duglas, Cydia conicolana si Pissodes validirostris - trombarul
conurilor de pin se face dupa prezenta insectei in diferite stadii de
dezvoltare si dupa atacul caracteristic in conuri.
(2) Prevenirea aparitiei si a inmultirii in masa, precum si combaterea
insectelor prevazute la alin. (1) se fac prin metode agrotehnice,
fizico-mecanice si chimice.
1.2.9. Insecte sugatoare si de gale
Art. 31
Physokermes piceae - paduchele testos al molidului se depisteaza dupa
testele prezente pe ramuri, Dreyfusia piceae, in stadiul de adult, iar Adelges
laricis, dupa galele identificate in arboret.
1.2.10. Insecte de scoarta
Art. 32
(1) Depistarea insectelor de scoarta: Ips typographus - gandacul mare de
scoarta al molidului, Ips amitinus - gandacul de scoarta al molidului,
Pityogenes chalcographus - gandacul mic de scoarta al molidului si alte insecte
de scoarta ale molidului, Pityokteines curvidens - gandacul de scoarta al
bradului, Cryphalus piceae - gandacul mic de scoarta al bradului si alte
insecte de scoarta ale bradului, Blastophagus piniperda - gandacul mare de
scoarta al pinului, Blastophagus minor - gandacul mic de scoarta al pinului,
Ips acuminatus - gandacul mic de scoarta al varfului de pin, Ips sexdentatus si
alte insecte de scoarta ale pinului se efectueaza in diferite stadii de
dezvoltare ale insectei, precum si dupa caracteristicile atacului produs, in
conformitate cu Indrumarile privind aplicarea Normelor tehnice pentru protectia
padurilor.
(2) Depistarea insectelor de scoarta: Ips typographus, Pityogenes
chalcographus si Pityokteines curvidens se efectueaza si prin utilizarea
curselor feromonale.
(3) Prevenirea inmultirii in masa a insectelor de scoarta prevazute la
alin. (1) se asigura prin:
a) interzicerea mentinerii in padure a lemnului de rasinoase doborat si
necojit, in intervalul de timp 1 aprilie - 1 octombrie;
b) aplicarea de masuri silviculturale si fizico-mecanice.
(4) Se excepteaza de la prevederile alin. (3) lit. a) situatiile de
calamitati naturale, cand posibilitatile de exploatare si valorificare a
lemnului doborat sunt depasite.
(5) Combaterea insectelor de scoarta prevazute la alin. (1) se realizeaza
prin metode silviculturale, biologice si chimice.
2. AGENTI FITOPATOGENI
2.1. Depistarea, prevenirea si combaterea agentilor fitopatogeni din
culturile forestiere
2.1.1. Agenti fitopatogeni care produc imbolnaviri ale radacinilor
In culturi de foioase si rasinoase
2.1.1.1. Agenti fitopatogeni care produc imbolnavirea plantulelor
Art. 33
(1) Depistarea bolii de natura micotica "culcarea plantulelor",
produsa de ciuperci din genurile Fusarium, Pythium, Phytophthora, Aspergillus,
Rhizoctonia, Phomopsis, Botrytis, se face dupa prezenta plantulelor cazute.
(2) Prevenirea aparitiei "culcarii plantulelor", provocata de
ciupercile prevazute la alin. (1), se realizeaza prin metode biologice si prin
tratarea chimica a patului nutritiv/solului si a semintelor.
(3) Combaterea ciupercilor prevazute la alin. (1) se asigura prin metode
chimice.
2.1.1.2. Agenti fitopatogeni care produc imbolnavirea puietilor
Art. 34
(1) Depistarea bolii de natura micotica "putrezirea radacinilor
puietilor", produsa de ciuperci din genurile Rosellinia, Rhizoctonia si
altele, se face dupa prezenta puietilor uscati sau in curs de uscare si a
radacinilor putrezite.
(2) Prevenirea inmultirii in masa si combaterea ciupercilor prevazute la
alin. (1) se fac prin metode silviculturale si chimice.
2.1.2. Agenti fitopatogeni care produc boli ale lujerilor, ramurilor si
tulpinilor
In culturi de foioase
Art. 35
(1) Depistarea bolii de natura micotica "uscarea puietilor de
plop", provocata de Discosporium populeum, cu forma conidiana Dothichiza
populea, si Cytospora spp., se face pe baza identificarii lujerilor uscati si a
corpurilor fructifere ale ciupercilor.
(2) Prevenirea aparitiei si a inmultirii in masa, respectiv combaterea
ciupercilor prevazute la alin. (1), se face prin metode silviculturale si
chimice.
In culturi de foioase si rasinoase
Art. 36
(1) Depistarea antofitei parazite "cuscuta" sau
"tortelul" - Cuscuta spp., care provoaca strangularea tulpinilor
puietilor sau rachitei, se face dupa prezenta plantelor parazite.
(2) Prevenirea aparitiei si a inmultirii in masa, respectiv combaterea
antofitei parazite prevazute la alin. (1) se face prin metode fizico-mecanice
si chimice.
2.1.3. Agenti fitopatogeni care produc boli foliare
In culturi de foioase
2.1.3.1. Agenti fitopatogeni care produc patari foliare
Art. 37
(1) Depistarea bolilor de natura micotica cunoscute sub denumirea de
"patari foliare" si produse de speciile de ciuperci din genurile
Marssonina, Cercospora, Mycosphaerella, Coccomyces, Phoma si altele se face pe
baza simptomelor tipice produse de fiecare specie de ciuperca.
(2) Prevenirea aparitiei si a inmultirii in masa, precum si combaterea
ciupercilor prevazute la alin. (1) se asigura prin metode chimice.
Art. 38
(1) Depistarea bolilor produse de virusuri si micoplasme se face dupa
simptomele specifice: cloroza, patarea, mozaicarea frunzelor etc.
(2) Prevenirea aparitiei si a inmultirii in masa, precum si combaterea
agentilor fitopatogeni prevazuti la alin. (1) se asigura prin metode
silviculturale, biologice si chimice.
2.1.3.2. Agenti fitopatogeni care produc fainarea frunzelor
Art. 39
(1) Depistarea bolii de natura micotica cunoscute sub denumirea de
"fainarea frunzelor" si induse de ciuperci din familia Erysiphaceae -
cel mai des intalnita in padurile de cvercinee este specia Microsphaera
alphitoides syn. M. abbreviata - se face dupa aspectul albicios al frunzelor.
(2) Prevenirea aparitiei si a inmultirii in masa a ciupercilor care produc
fainari se asigura prin metode silviculturale si prin combaterea
defoliatorilor.
(3) Combaterea ciupercilor din familia Erysiphaceae se face prin metode
chimice.
In culturi de foioase si rasinoase
2.1.3.3. Agenti fitopatogeni care produc rugini foliare
Art. 40
(1) Depistarea bolilor de natura micotica denumite "rugini
foliare" si produse de specii de ciuperci din ordinul Uredinales se face
dupa fructificatiile ciupercilor.
(2) Prevenirea aparitiei si a inmultirii in masa a speciilor de ciuperci
din ordinul Uredinales care produc "rugini foliare" se asigura prin
metode silviculturale.
(3) Combaterea ciupercilor din ordinul Uredinales care produc "rugini
foliare" se face prin metode chimice.
In culturi de rasinoase
2.1.3.4. Agenti fitopatogeni care produc inrosirea si caderea acelor
Art. 41
(1) Depistarea ciupercilor din genurile Lophodermium, Mycosphaerella, Dothistroma,
Diplodia, Hypodermella si altele, care produc "inrosirea si caderea
acelor" se face dupa aspectul acelor si dupa fructificatiile ciupercilor.
(2) Prevenirea aparitiei si a inmultirii in masa a ciupercilor prevazute la
alin. (1) se realizeaza prin metode silviculturale.
(3) Combaterea ciupercilor prevazute la alin. (1) se asigura prin metode
chimice.
Art. 42
(1) Depistarea ciupercilor: Septoria parasitica, Phomopsis spp.,
Brunchorstia pinea, Sphaeropsis sapinea, Phoma spp., Botrytis cinerea,
Gremeniella spp. si altele, care produc "uscarea lujerilor" sau
"uscarea puietilor" de rasinoase, se face dupa lujerii uscati, acele
inrosite si fructificatiile produse de ciuperci.
(2) Prevenirea aparitiei si a inmultirii in masa, precum si combaterea
ciupercilor prevazute la alin. (1) se asigura prin metode silviculturale,
fizico-mecanice si chimice.
2.1.3.5. Agenti fitopatogeni care produc innegrirea frunzelor
Art. 43
(1) Depistarea bolilor de natura micotica cunoscute sub denumirea de
"necroze foliare" si produse de ciupercile Venturia spp.,
Physalospora miyabeana, Glomerella cingulata si Rhytisma spp. si altele se face
dupa petele inchise la culoare, prezente pe frunze si pe lujeri.
(2) Prevenirea aparitiei si a inmultirii in masa, precum si combaterea
ciupercilor prevazute la alin. (1) se realizeaza prin metode chimice.
Art. 44
(1) Depistarea ciupercilor Herpotrichia spp., care produc
"impaienjenirea acelor" la diferite specii de rasinoase, se face dupa
prezenta miceliului care acopera acele si lujerii.
(2) Prevenirea aparitiei si a inmultirii in masa a ciupercilor prevazute la
alin. (1) se asigura prin metode silviculturale si chimice.
2.2. Depistarea, prevenirea si combaterea agentilor patogeni din arborete
In paduri de foioase si rasinoase
2.2.1. Agenti fitopatogeni care afecteaza sistemul radicular
Art. 45
(1) Ciupercile din genul Armillaria, cunoscute cu numele popular de
"gheba de radacina", se depisteaza dupa prezenta rizomorfelor, a tecilor
miceliene si a corpurilor fructifere produse de acestea.
(2) Prevenirea aparitiei pagubelor produse de ciuperci din genul Armillaria
se asigura prin metode silviculturale.
In paduri de rasinoase
Art. 46
(1) Heterobasidion annosum - syn. Fomes annosum - provoaca "putregaiul
rosu" sau "putregaiul central" la rasinoase si se depisteaza
dupa putregaiul central, brun-roscat, identificat in sectiune la baza tulpinii.
(2) Prevenirea aparitiei si a inmultirii in masa, precum si combaterea
agentului fitopatogen H. annosum se realizeaza prin metode silviculturale,
biologice si chimice.
2.2.2. Agenti fitopatogeni care produc imbolnaviri ale lujerilor, ramurilor
si tulpinilor
In paduri de foioase si rasinoase
2.2.2.1. Agenti fitopatogeni care produc colorarea lemnului
Art. 47
(1) Depistarea ciupercilor care produc "alterarea cromatica a
lemnului" sau "mucegairea lemnului" si apartin genurilor
Alternaria, Aspergillus, Fusarium, Penicillium, Trichoderma, Trichotecium,
Verticillium, Epicocum si altele se face dupa prezenta mucegaiurilor si
colorarea lemnului.
(2) Prevenirea aparitiei si a inmultirii in masa, precum si combaterea
ciupercilor prevazute la alin. (1) se asigura prin metode silviculturale,
chimice si biologice.
Art. 48
(1) Depistarea "inimii rosii" la fag, provocata de oxidarea
lemnului si/sau de actiunea unor ciuperci lignicole, se face pe baza colorarii
duramenului.
(2) Prevenirea aparitiei "inimii rosii" la fag se face prin
metode silviculturale.
Art. 49
(1) Depistarea traheomicozelor, produse de speciile de ciuperci: Ophiostoma
(Ceratocystis), Fusarium sau Verticillium, si a traheobacteriozelor, produse de
specii ale bacteriei Erwinia, se face dupa colorarea alburnului si prezenta
corpurilor fructifere.
(2) Prevenirea aparitiei si a inmultirii in masa, respectiv combaterea
agentilor fitopatogeni prevazuti la alin. (1) se asigura prin metode
silviculturale, biologice si chimice.
2.2.2.2. Agenti fitopatogeni care produc cancere
In paduri de foioase
Art. 50
(1) "Cancerul bacterian", produs de Agrobacterium tumefaciens la
foioase, respectiv de Pseudomonas syringae f. populea si Xanthomonas populii la
plop si la alte foioase, se depisteaza dupa prezenta scurgerilor brune si a
cancerelor pe radacini, ramuri si tulpini.
(2) Prevenirea aparitiei si a inmultirii in masa, precum si combaterea
bacteriilor prevazute la alin. (1) se fac prin metode silviculturale si
chimice.
Art. 51
(1) "Cancerele" micotice, induse de Nectria spp. la fag,
Cryphonectria parasitica - syn. Endothia parasitica - la castanul comestibil,
Lachnellula willkommii - syn. Dasyscypha willkommii - la larice, se depisteaza
pe baza prezentei leziunilor canceroase pe ramuri si tulpini, precum si a
fructificatiilor ciupercilor implicate in procesul infectios.
(2) Prevenirea aparitiei si a inmultirii in masa, precum si combaterea
ciupercilor prevazute la alin. (1) se fac prin metode silviculturale si
biologice.
2.2.2.3. Agenti fitopatogeni care produc necroze pe tulpini
In paduri de foioase
Art. 52
(1) Depistarea bolii de natura micotica cunoscute sub denumirea de
"necroza scoartei fagului" si produse de ciuperca Nectria coccinea se
face dupa prezenta fructificatiilor ciupercii si uscarea scoartei infectate.
(2) Prevenirea aparitiei si a inmultirii in masa a ciupercii N. coccinea se
asigura prin metode silviculturale si chimice.
2.2.2.4. Agenti fitopatogeni care produc rugini pe trunchi
In paduri de rasinoase
Art. 53
(1) Depistarea ciupercii Melampsorella caryophyllacearum, care produce
"matura vrajitoarelor" la brad, se face dupa prezenta in coroana a
lujerilor proliferati si a racilelor pe ramuri si tulpina.
(2) Prevenirea aparitiei si combaterea ciupercii M. caryophyllacearum se
realizeaza prin metode silviculturale.
Art. 54
(1) Ciupercile din genul Cronartium, care provoaca "rugina veziculoasa
a tulpinilor si a ramurilor de pini", se depisteaza dupa prezenta
cancerelor de tulpina.
(2) Prevenirea aparitiei si a inmultirii in masa, respectiv combaterea
ciupercilor Cronartium spp. se face prin metode silviculturale si chimice.
In paduri de foioase si rasinoase
2.2.2.5. Agenti fitopatogeni care produc putrezirea lemnului
Art. 55
(1) Depistarea ciupercilor xilofage se face dupa prezenta corpurilor
fructifere si a putregaiului de tulpina.
(2) Prevenirea aparitiei si a inmultirii in masa a ciupercilor xilofage se
asigura prin metode silviculturale.
2.2.2.6. Agenti fitopatogeni care produc imbolnaviri ale fructelor si
semintelor
Art. 56
(1) Depistarea "mucegaiului" sau a "putregaiului"
fructelor si semintelor forestiere se face pe baza colorarii sau a putrezirii
fructelor si semintelor ori a prezentei miceliilor ciupercilor implicate in
procesul infectios.
(2) Prevenirea aparitiei si a inmultirii in masa a ciupercilor si
bacteriilor patogene pentru semintele si fructele forestiere se asigura prin
metode culturale si chimice.
2.2.2.7. Agenti fitopatogeni care produc antofitoze
Art. 57
(1) Depistarea antofitei parazite cunoscute sub denumirea de
"vasc" se face pe baza prezentei plantei parazite in arborete.
(2) Prevenirea aparitiei si a inmultirii in masa a vascului se asigura prin
metode silviculturale.
CAP. 3
Mamifere
Vatamari produse de vanat
Art. 58
(1) Semnalarea prezentei speciilor de vanat: Capreolus capreolus - caprior,
Cervus elaphus - cerb carpatin, Cervus dama - cerb lopatar, Lepus europaeus -
iepure, Sus scrofa - mistret, Ursus arctos - urs in arborete se face in functie
de caracteristica vatamarii si de pagubele produse.
(2) Protejarea culturilor fata de actiunea de vatamare produsa de speciile
de vanat prevazute la alin. (1) se realizeaza prin metode fizico-mecanice si
chimice.
Vatamari produse de rozatoare
Art. 59
(1) Semnalarea prezentei rozatoarelor: Apodemus sylvaticus - soarecele de
padure, Apodemus tauricus flavicolis - soarecele gulerat, Arvicola terrestris -
sobolanul de apa si Microtus arvalis - soarecele de camp in culturi se face
dupa prezenta galeriilor din sol si a vatamarilor produse.
(2) Protejarea culturilor fata de actiunea de vatamare provocata de
speciile de rozatoare prevazute la alin. (1) se face prin metode agrotehnice si
fizico-mecanice.
(3) Combaterea rozatoarelor prevazute la alin. (1) se practica in culturi
si se efectueaza prin metode fizico-mecanice si chimice.
Art. 60
Semnalarea prezentei parsului - Glis glis se face dupa caracteristicile
atacului produs si dupa pagubele cauzate.
Art. 61
(1) Semnalarea prezentei rozatorului Spalax leucodon - orbete in culturi se
face dupa caracteristica vatamarilor produse.
(2) Combaterea rozatorului prevazut la alin. (1) se realizeaza prin metode
chimice.
Art. 62
(1) Semnalarea prezentei cartitei - Talpa europaea se efectueaza dupa
prezenta galeriilor din sol si a musuroaielor de la suprafata acestuia.
(2) Combaterea cartitei se asigura prin metode fizico-mecanice si chimice.
CAP. 4
Prevenirea si combaterea daunatorilor
Criterii de prevenire si de combatere a daunatorilor
Art. 63
Prevenirea aparitiei si a inmultirii in masa, precum si combaterea
daunatorilor sunt obligatorii in solarii, pepiniere si rachitarii, indiferent
de suprafata pe care acestia au fost semnalati si de intensitatea atacului.
Art. 64
Prevenirea aparitiei si a inmultirii in masa, precum si combaterea
daunatorilor in plantatii, semanaturi directe si regenerari naturale sunt
obligatorii cand intensitatea atacului are valori care depasesc pragul de
intensitate slaba.
Art. 65
In arborete lucrarile de prevenire si de combatere se fac in functie de
natura, compozitia si structura acestora, de specia de daunator, gradul de
vatamare si de faza gradatiei, in cazul omizilor defoliatoare.
Art. 66
(1) Delimitarea zonei de combatere si supraveghere pentru insectele
defoliatoare, la foioase, se face in functie de daunator, faza gradatiei,
procentul de defoliere, compozitia, varsta si valoarea economico-sociala a
arboretelor.
(2) Se includ in zona de combatere padurile de cvercinee in care stejarul
reprezinta mai mult de 30%, procentul de defoliere este mai mare de 50%, iar
gradatia este in faza I - III.
(3) Se mai includ in zona de combatere:
a) paduri de interes social deosebit, cele din jurul Bucurestiului, din
resedinte de judet, din municipii, din statiuni balneo-climaterice de interes
national, obiective speciale cu un procent de defoliere de peste 25%;
b) paduri afectate de fenomenul de uscare, arborete limitrofe livezilor
pomicole, paduri infestate cu daunatori care ataca si specii pomicole,
rezervatii de seminte, arborete cu peste 30% stejar pedunculat, stejar
brumariu, stejar pufos, gorun din clasa I - III de productie - la defolieri mai
mari de 25% in progradatie si de 50% in retrogradatie;
c) paduri care au in compozitie minimum 20% stejar pedunculat, stejar
brumariu, stejar pufos, gorun, garnita, iar cer, frasin, minimum 30% la
defolieri mai mari de 50%;
d) arborete de plopi euroamericani si salcii selectionate infestate cu
Lymantria dispar, Leucoma salicis, Hyponomeuta sp., Clostera (Pygaera)
anastomosis, arborete de salcam infestate cu Semiothisa alternaria si alte
specii de cotari la defolieri de peste 50%;
e) paduri in care frasinul sau ulmul reprezinta cel putin 30%, fiecare
fiind infestata cu Stereonichus fraxini, Lytta vesicatoria si Galerucella
luteola, cu o intensitate a atacului mai mare de 50% .
(4) In cazul infestarilor cu mai multe specii de insecte in acelasi
arboret, includerea in zona de combatere se face dupa procentul de defoliere
cumulat.
(5) Nu se includ in zona de combatere arboretele de salcam infestate cu
Lymantria dispar, rezervatiile stiintifice, cele in care se efectueaza
cercetari, trupurile izolate de padure care in urmatorii 2 - 3 ani se
defriseaza si arboretele in care mortalitatea produsa de paraziti, pradatori si
ciupercile entomopatogene asigura stingerea naturala a focarelor.
Art. 67
(1) Delimitarea zonei de combatere si supraveghere la insectele
defoliatoare din padurile de rasinoase se face in functie de compozitia
arboretelui, insecta defoliatoare si de procentul de defoliere.
(2) Se includ in zona de combatere padurile de rasinoase si padurile in
care rasinoasele reprezinta 30%, in amestec cu fag, infestate cu Lymantria
monacha, si in care se preconizeaza defolieri de peste 10%, indiferent de grupa
functionala din care fac parte.
(3) In zona de combatere se includ si arboretele de rasinoase limitrofe,
care prezinta infestari cu Lymantria monacha sub 10%, situate pana la o
distanta de 1 km de cele in care se prevad defolieri mai mari de 10% .
(4) Arboretele de brad sau brad in amestec cu alte specii, in care bradul
reprezinta 30%, infestate cu Choristoneura murinana si Semasia rufimitrana, se
includ in zona de combatere cand procentul de defoliere este de peste 25%,
indiferent carei grupe functionale ii apartin arboretele.
(5) Plantatiile si arboretele de rasinoase infestate cu Pristiphora
abietina, Neodiprion sertifer, Diprion pini, Coleophora laricella, Dendrolimus
pini se prevad pentru combatere cand procentul de defoliere este mai mare de
25% .
Art. 68
Zona de supraveghere se constituie din toate padurile de foioase si
rasinoase infestate cu insecte defoliatoare de prognoza, care nu sunt incluse
in zona de combatere.
Art. 69
(1) Lucrarile de prevenire a aparitiei in masa a daunatorilor forestieri
sunt obligatorii pe tot parcursul dezvoltarii arboretului, a rezervatiei de
seminte, pepinierei silvice, plantatiei, a regenerarii, precum si in parchetul
de exploatare a lemnului.
(2) Lucrarile de prevenire specifice fiecarei categorii de daunatori si
fiecarui daunator sunt cele prevazute in Indrumarile privind aplicarea Normelor
tehnice pentru protectia padurilor.
Art. 70
(1) Lucrarile de combatere a daunatorilor forestieri sunt obligatorii si se
realizeaza ori de cate ori este cazul, astfel incat sa se asigure mentinerea
echilibrului ecologic in padure.
(2) Lucrarile de combatere specifice fiecarei categorii de daunatori si
fiecarui daunator sunt cele prevazute in Indrumarile privind aplicarea Normelor
tehnice pentru protectia padurilor.
Art. 71
Este obligatorie respectarea normelor specifice de protectie a muncii
privind utilizarea produselor de uz fitosanitar in silvicultura, in vigoare.
CAP. 5
Daunatori abiotici
Art. 72
(1) Semnalarea daunatorilor abiotici - vant, seceta, inghet, inundatii,
factori poluanti - se face dupa efectul produs de acestia, manifestat prin
ruperi, doboraturi, debilitari fiziologice, uscari aparute in culturi si
arborete.
(2) Prevenirea aparitiei si combaterea daunatorilor abiotici prevazuti la
alin. (1) se realizeaza prin metode silviculturale.
CAP. 6
Uscarea arborilor
Art. 73
Pentru monitorizarea si limitarea procesului de uscare a arborilor se
semnaleaza imediat fenomenul si se urmareste evolutia acestuia, se valorifica
arborii in curs de uscare sau uscati si se amelioreaza sau se refac arboretele
respective, intocmindu-se documente potrivit formularelor 5 - 7.
CAP. 7
Dispozitii finale
Art. 74
(1) Pentru speciile de insecte si agenti fitopatogeni neidentificati sau
pentru atacurile neidentificate produse de acestia personalul silvic este
obligat sa solicite sprijinul specialistilor din laboratoarele de protectia
padurilor din I.C.A.S. si facultatile de silvicultura din tara, pentru
determinari si stabilirea metodelor de prevenire si combatere.
(2) In situatia in care se constata aparitia unor agenti de vatamare, in
conformitate cu prevederile anexelor nr. 1 si 2 la Normele metodologice de
aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 136/2000 privind masurile de protectie
impotriva introducerii si raspandirii organismelor de carantina daunatoare
plantelor sau produselor vegetale in Romania, aprobate prin Hotararea
Guvernului nr. 1.030/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 721 din 13 noiembrie 2001, ocolul silvic va informa in scris directia
fitosanitara judeteana sau a municipiului Bucuresti in a carei raza teritoriala
isi desfasoara activitatea, in termen de maximum 24 de ore de la semnalarea
agentului de vatamare.
Art. 75
Pentru prevenirea aparitiei si combaterea daunatorilor forestieri se
folosesc in mod obligatoriu criteriile elaborate in urma cercetarilor efectuate
de I.C.A.S. si aprobate conform prevederilor legale.
Art. 76
In lucrarile de prevenire si de combatere a daunatorilor forestieri se
folosesc exclusiv produse de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate in
silvicultura conform Codexului produselor de uz fitosanitar omologate pentru a
fi utilizate in Romania, in vigoare.
Art. 77
Detinatorii de pepiniere silvice si/sau culturi de planta mama se
inregistreaza la directia fitosanitara judeteana sau a municipiului Bucuresti
in a carei raza teritoriala isi desfasoara activitatea, in conformitate cu
prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr.
503/2001 privind procedura de inregistrare a producatorilor, depozitelor
colective, centrelor de expediere si a importatorilor de plante, produse
vegetale sau articole reglementate, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 61 din 29 ianuarie 2002.
Art. 78
Lunar, pana la data de 10 a lunii urmatoare perioadei avute in vedere,
fiecare ocol silvic va transmite, in scris, la directia fitosanitara judeteana
sau a municipiului Bucuresti in a carei raza teritoriala isi desfasoara
activitatea, o sinteza a situatiei privind infestarile cu daunatori forestieri.
Art. 79
Prezentele norme tehnice au caracter obligatoriu pentru toti proprietarii,
respectiv detinatorii de paduri si de vegetatie forestiera din afara fondului
forestier.
Art. 80
Formularele 1, 2, 3A, 3B, 3C, 4, 5, 6 si 7*) fac parte integranta din prezentele
norme tehnice.
------------
*) Formularele sunt reproduse in facsimil.
Formular 1
_______________________________________________
| Intensitate slaba | 0 | L | P | A |
|_______________________|_____|_____|_____|_____|
| Intensitate mijlocie | 00 | LL | PP | AA
|
|_______________________|_____|_____|_____|_____|
| Intensitate puternica | 000 | LLL | PPP | AAA
|
|_______________________|_____|_____|_____|_____|
Ocolul silvic .................
District silvic ...............
Canton silvic .................
RAPORT NR. ........ DE SEMNALARE
a ivirii daunatorilor ...................
Va facem cunoscut ca in pepinierele, plantatiile si arboretele din
cuprinsul cantonului ce mi-a fost incredintat, daunatorii se gasesc la data de
azi in urmatoarea situatie inscrisa pe verso:
________________________________________________________________________________
Data ..........
Luat nota:
Verificat pe teren .........................
Daunatorul identificat .....................
Masuri necesare ............................
Sef ocol:
Ing. Silvic, tehnician P.P. Padurar,
Format A6, t2
- VERSO -
Semnificatia coloanei S din tabelul de mai jos este urmatoarea:
S - Suprafata (ha)
_____________________________________________________________________________
|Daunatorul|Pepiniera, |Suprafata| Specia | Infestat | Vatamat |
| aparut |padurea, UP,| (ha) | atacata |________________|________________|
| |ua, grupe ua| | | S | Stadiul si | S |Intensitatea|
| | | | | |intensitatea| | vatamarii |
| | | | | | infestarii | | |
|__________|____________|_________|_________|___|____________|___|____________|
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 |
|__________|____________|_________|_________|___|____________|___|____________|
|__________|____________|_________|_________|___|____________|___|____________|
|__________|____________|_________|_________|___|____________|___|____________|
Formular 2
Ocolul silvic/Pepiniera
silvica*) ................. In ARBORETE
/Pepiniera/................ In PEPINIERE
- FATA -
STATISTICA
daunatorilor si dinamica focarelor active in arborete/pepiniere/in anul .....
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
S - Suprafata (ha)
P - Precedent
_____________________________________________________________________________
| | |Suprafata |Intensitatea|
| | |infestata |infestarii |
| PADUREA (PEPINIERA) |Daunatorul,|in anul |in anul |
| |boala sau |.... ha/ari|.... ha/ari |
|________________________________________|factorul |___________|____________|
|Denumirea|Ua/ | S |Compozitia |Varsta|abiotic | P |Curent | P | Curent |
| |Grupe | |(specia din|(ani) | | | | | |
| |de ua/ | |cultura) | | | | | | |
| |cultura| | | | | | | | |
|_________|_______|___|___________|______|___________|___|_______|___|________|
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
|_________|_______|___|___________|______|___________|___|_______|___|________|
|_________|_______|___|___________|______|___________|___|_______|___|________|
|_________|_______|___|___________|______|___________|___|_______|___|________|
*) Altele decat cele cantonale
A4, t2
- VERSO -
_____________________________________________________________________________
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
|_________|_______|___|___________|______|___________|___|_______|___|________|
|_________|_______|___|___________|______|___________|___|_______|___|________|
|_________|_______|___|___________|______|___________|___|_______|___|________|
Verificat Intocmit
Formular 3A
Ocolul silvic ........................ Daunatorul
................
PROGNOZA
vatamarilor in anul .............
______________________________________________________________________________
|Denumirea|Denumirea |ua| | Gradul de |Caractere |Faza,
|
|UP/ |padurii | | Suprafata (ha) | vatamare |calitative|anul
|
| |bazinetului| | | probabil*) |
|gradatiei|
| |UP | |________________|_______________|__________|
|
| | | |Totala| Efectiv |f.s.|s|m|p|f.p.|F |f/m|p% |
|
| | | | |infestata| | | | | | | | |
|
|_________|___________|__|______|_________|____|_|_|_|____|__|___|___|_________|
| 1 | 2 | 3| 4 | 5 | 6 |7|8|9| 10 |11| 12| 13| 14
|
|_________|___________|__|______|_________|____|_|_|_|____|__|___|___|_________|
|_________|___________|__|______|_________|____|_|_|_|____|__|___|___|_________|
A4, t2
- VERSO -
______________________________________________________________________________
| 1 | 2 | 3| 4 | 5 | 6 |7|8|9| 10 |11| 12| 13| 14
|
|_________|___________|__|______|_________|____|_|_|_|____|__|___|___|_________|
|_________|___________|__|______|_________|____|_|_|_|____|__|___|___|_________|
|_________|___________|__|______|_________|____|_|_|_|____|__|___|___|_________|
|_________|___________|__|______|_________|____|_|_|_|____|__|___|___|_________|
Verificat Intocmit
*) f.s. = foarte slab
s = slab
m = mijlociu
p = puternic
f.p. = foarte puternic
Formular 3B
UP, u.a .......................
Ocolul silvic ...................... Suprafata .....................
Padurea ............................ Altitudine/expozitie ..........
FISA LOTULUI NR. ......
_____________________________________________________________________________
| Arbore cursa | | |
|_________________________________________| Data observarii | Intensitatea |
|Nr. | D | Lungime | Data | | atacului |
|crt.| 1/2 | - m - |____________________|_________________|_________________|
| | cm | | Intrarii | | Stadiul de | Data observarii/|
| | | | primelor | Cojirii | dezvoltare al | Nr. familii/mp |
| | | | insecte | | insectelor | |
|____|_____|_________|__________|_________|_________________|_________________|
| 1 | A | B | 2 | 3 | 4| 5| 6| 7| 8| 9| 10 | 11 | 12 |
|____|_____|_________|__________|_________|__|__|__|__|__|__|_____|_____|_____|
| | | | | |__|__|__|__|__|__|_____|_____|_____|
|____|_____|_________|__________|_________|__|__|__|__|__|__|_____|_____|_____|
Verificat Intocmit
A4, t2
Ocolul silvic ........................
PROGNOZA
atacului de ipide in anul ........
Semnificatia coloanei D din tabelul de mai jos este urmatoarea:
D - Densitatea populatiei
Nr. gauri/dm^2
______________________________________________________________________________
|Nr. |UP |u.a/ | Suprafata | D|Arbori |Nr. |
|
|crt.|Bazinet|Grupe| arboretelor de | |infestati|arbori | ARBORI (buc)
|
| | |de | rasinoase | |din |cursa |
|
| | |u.a | | |categoria|necesari |
|
| | | | | | |pentru |
|
| | | | | | |categoria|
|
| | | |________________|__|_________|_________|___________________|
| | | |Totala|Infestata| | I | II | I | II
|Cursa|Control|Total|
| | | | | | | | | | |(I + | |(11
+|
| | | | | | | | | | |II) | |12)
|
|____|_______|_____|______|_________|__|____|____|____|____|_____|_______|_____|
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |6 | 7 | 8 | 9 | 10| 11 | 12 | 13
|
|____|_______|_____|______|_________|__|____|____|____|____|_____|_______|_____|
|____|_______|_____|______|_________|__|____|____|____|____|_____|_______|_____|
A4, t2
- VERSO -
______________________________________________________________________________
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |6 | 7 | 8 | 9 | 10| 11 | 12 | 13
|
|____|_______|_____|______|_________|__|____|____|____|____|_____|_______|_____|
|____|_______|_____|______|_________|__|____|____|____|____|_____|_______|_____|
|____|_______|_____|______|_________|__|____|____|____|____|_____|_______|_____|
|____|_______|_____|______|_________|__|____|____|____|____|_____|_______|_____|
Verificat Intocmit
Formular 3C
Arbori doborati, rupti, infestati si arbori pe picior atacati de ipide la
data de .....................
______________________________________________________________________________
| U.P. |u.a/ |Volum |Volum | Din care: |Arbori pe picior
|
|Denumire|Grupe|doborat,|infestat| |atacati de ipide
|
| |de |rupt |
|___________________________|_________________|
| |u.a | | |Slab- |Mijlociu|Puternic-|In anul|Ramasi
pe|
| | | | |foarte | |Foarte |in curs|picior
la|
| | | | |slab | |puternic |
|sfarsitul|
| | | | | | | | |anului
|
| | |(mii mc)|(mii mc)|(mii mc)|(mii mc)|(mii mc) | |
|
|________|_____|________|________|________|________|_________|_______|_________|
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9
|
|________|_____|________|________|________|________|_________|_______|_________|
|________|_____|________|________|________|________|_________|_______|_________|
|________|_____|________|________|________|________|_________|_______|_________|
|________|_____|________|________|________|________|_________|_______|_________|
VERIFICAT, INTOCMIT
- VERSO -
______________________________________________________________________________
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9
|
|________|_____|________|________|________|________|_________|_______|_________|
|________|_____|________|________|________|________|_________|_______|_________|
|________|_____|________|________|________|________|_________|_______|_________|
|________|_____|________|________|________|________|_________|_______|_________|
VERIFICAT, INTOCMIT
Formular 4
Rezultatul sondajului la larvele de carabusi
______________________________________________________________________
| Ocolul | Pepiniere sau | Caracteristicile | Nr. | Specia |
| silvic | teren de impadurit | principale ale | sondaje | |
| |_______________________| solului | | |
| | Denumirea | Suprafata | | | |
| | | totala | | | |
| | | (ha) | | | |
|________|___________|___________|__________________|_________|________|
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |
|________|___________|___________|__________________|_________|________|
|________|___________|___________|__________________|_________|________|
|________|___________|___________|__________________|_________|________|
- continuare -
___________________________________________________________________________
| Ocolul |Numar mediu de larve, pupe si gandaci pe mp |Larve de alte specii|
| silvic |_____________________________________________|vatamatoare gasite |
| | Larve active de varsta | | |in sol/mp |
| |___________________________| Numar | Numar |____________________|
| | I | II | III |Nr. larve | pupe | gandaci | Denumire si numar |
| | | | |transformate| | | mediu |
| | | | |in varsta | | | |
| | | | |a III-a | | | |
|________|___|____|_____|____________|_______|_________|____________________|
| 1 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 |
|________|___|____|_____|____________|_______|_________|____________________|
|________|___|____|_____|____________|_______|_________|____________________|
|________|___|____|_____|____________|_______|_________|____________________|
Formular 5
Ocolul Silvic
Districtul
Fisa de evidenta a suprafetei de proba permanenta nr. .......
UP ............. u.a .............. amplasata in anul ..... pentru urmarirea
evolutiei procesului de uscare la specia ................................
Marimea suprafetei ............... mp, altitudine ........... expozitie
........... panta ............... tip de statiune ..........................
tip de padure natural si actual .................. tip de sol .....................
Arboret: compozitie ..................... provenienta
...................... varsta ........ diametrul mediu ............ inaltimea
medie ................ clasa de productie .............. consistenta
................. Subarboret: compozitie ...................... grad de
acoperire ....................
______________________________________________________________________________
|Nr. |Anul|Clasa | Numar de arbori |Volumul arborilor| Observatii
|
|crt.| |Kraft*)| | uscati | asupra
|
| | | | | (mc) | procesului
|
| | | |___________________________|_________________| de uscare
|
| | | |Total|Pe grade de uscare*)|extrasi|de extras| |
| | | | |_____________________| | | (daunatori)
|
| | | | | 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | | |
|
|____|____|_______|_____|_____|___|___|___|___|_______|_________|______________|
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11
|
|____|____|_______|_____|_____|___|___|___|___|_______|_________|______________|
| | | P | | | | | | | | | |
| |
|_______|_____|_____|___|___|___|___|_______|_________|______________|
| | | D | | | | | | | | |
|
| 1
|2002|_______|_____|_____|___|___|___|___|_______|_________|______________|
| | | C | | | | | | | | |
|
| |
|_______|_____|_____|___|___|___|___|_______|_________|______________|
| | | Total | | | | | | | | |
|
|____|____|_______|_____|_____|___|___|___|___|_______|_________|______________|
| | | P | | | | | | | | |
|
| |
|_______|_____|_____|___|___|___|___|_______|_________|______________|
| | | D | | | | | | | | |
|
| 2
|2003|_______|_____|_____|___|___|___|___|_______|_________|______________|
| | | C | | | | | | | | |
|
| | |_______|_____|_____|___|___|___|___|_______|_________|______________|
| | | Total | | | | | | | | |
|
|____|____|_______|_____|_____|___|___|___|___|_______|_________|______________|
*) P = arbori predominanti
D = arbori dominanti
C = arbori codominanti
*) 0 = arbore sanatos
1 = arbore foarte slab vatamat 1 - 10%
2 = arbore slab vatamat 11 - 25%
3 = arbore moderat vatamat 26 - 65%
4 = arbore puternic vatamat inclusiv uscat peste 65%
Fisa de evidenta se intocmeste pe specii. Daca intr-o suprafata de proba
permanenta sunt 2 sau mai multe specii afectate se intocmeste cate o fisa de
evidenta pentru fiecare specie.
Formular 6
OCOLUL SILVIC
Districtul
Evidenta fenomenului de uscare a arborilor din specia
...................... in anul ..........
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
ST - Suprafata totala (ha)
T - Tipul de padure si starea actuala
PS - Participarea speciei in compozitie (%)
PA - Provenienta arborilor
V - Varsta (ani)
CP - Clasa de productie
C - Consistenta
SA - Suprafata afectata (ha)
G - Gradul de vatamare a speciei
P - Procent de arbori cu grad de uscare 2 + 3 + 4
______________________________________________________________________________
|Nr. | UP|u.a| Date privind u.a | Date |Cauze | Volumul
|
|crt.| | | | privind |probabile | arborilor cu
|
| | | | | uscarea |ale | uscare
|
| | | | | |uscarii | puternica,
|
| | | | | | | inclusiv
|
| | | | | | | arbori
|
| | | | | |(daunatori| uscati
|
| | | |___________________________|___________|abiotici
|______________|
| | | | ST| T | PS| PA| V | CP| C | SA| G | P |si |pus in
|extras|
| | | | | | | | | | | | | |biotici) |valoare|
|
| | | | | | | | | | | | | | | (mc) | (mc)
|
|____|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|__________|_______|______|
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10| 11| 12| 13 | 14 | 15
|
|____|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|__________|_______|______|
|____|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|__________|_______|______|
|____|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|__________|_______|______|
Formular 7
Ocolul Silvic
Evidenta fenomenului de uscare a arborilor din specia .....................
in anul ..........
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
SA - Suprafata afectata (ha)
TP - Tipul de padure si starea actuala
PS - Participarea speciilor in compozitia arboretelor (%)
PA - Provenienta arborilor
V - Varsta (interval) (ani)
CP - Clasa de productie
C - Consistenta medie
G - Gradul de vatamare a speciei
N - Numar de arbori 2 + 3 + 4
______________________________________________________________________________
|Nr. | UP | | Volumul arborilor cu
|
|crt.|Denumire| Date privind uscarea | uscare puternica inclusiv
|
| | | | arbori uscati
|
| |
|___________________________________|____________________________|
| | | SA| TP| PS| PA| V | CP| C | G | N | Pus in valoare | Extras
|
| | | | | | | | | | | | (mc) | (mc)
|
|____|________|___|___|___|___|___|___|___|___|___|________________|___________|
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10| 11 | 12
|
|____|________|___|___|___|___|___|___|___|___|___|________________|___________|
|____|________|___|___|___|___|___|___|___|___|___|________________|___________|