ORDIN
Nr. 45 din 27 ianuarie 1998
pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea si
modernizarea drumurilor
ACT EMIS DE: MINISTERUL TRANSPORTURILOR
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 138 bis din 6 aprilie 1998
In conformitate cu prevederile art. 67 din Ordonanta Guvernului nr. 43/1997
privind regimul juridic al drumurilor,
in temeiul Hotararii Guvernului nr. 44/1997 privind organizarea si
functionarea Ministerului Transporturilor,
ministrul transporturilor emite urmatorul ordin:
Art. 1
Se aproba Normele tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea
drumurilor, anexa la prezentul ordin.
Art. 2
Anexa face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 3
Prezentul ordin se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
si va intra in vigoare la 15 zile de la data publicarii.
Ministrul transporturilor,
Traian Basescu
ANEXA 1
NORME TEHNICE
privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor
CAP. 1
Generalitati
1.1. Prezentele norme au fost elaborate in conformitate cu prevederile
Ordonantei Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile si ale Ordonantei
Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor.
1.2. Proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor publice se
realizeaza pe baza principiilor generale prevazute in prezentele norme tehnice.
La proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor publice se va tine
seama de functia pe care o au in reteaua rutiera, de clasa tehnica, de
utilizarea rationala a terenurilor, conservarea si protejarea mediului
inconjurator, de planurile de urbanism si de amenajare a teritoriului aprobate
potrivit legii, precum si de necesitatea desfasurarii circulatiei in conditii
de siguranta si confort.
1.3. Prevederile prezentelor norme tehnice nu se aplica:
- strazilor;
- drumurilor inchise circulatiei publice.
CAP. 2
Proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor
2.1. Planificarea, proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor
publice se fac in functie de categoriile acestora din punct de vedere
functional si de clasa tehnica determinata potrivit normelor tehnice privind
stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice, aprobate prin ordin al
ministrului transporturilor.
2.2. Din punct de vedere functional si administrativ, drumurile publice se
impart, in ordinea importantei, astfel:
a) autostrazi - drumuri nationale de mare capacitate si viteza, rezervate
exclusiv circulatiei autovehiculelor, care nu deservesc proprietatile riverane,
prevazute cu doua cai unidirectionale separate printr-o zona mediana avand cel
putin doua benzi de circulatie pe sens si banda de stationare de urgenta;
intersectii denivelate si accese limitate, intrarea si iesirea autovehiculelor
fiind permisa numai prin locuri special amenajate;
b) drumuri expres - drumuri nationale accesibile numai prin noduri sau intersectii
reglementate care pot fi interzise anumitor categorii de utilizatori si
vehicule si pe care oprirea si stationarea pe partea carosabila sunt interzise;
c) drumuri nationale europene (E) - drumuri nationale deschise traficului
international, a caror incadrare ca drumuri E se stabileste conform
prevederilor Acordului European privind marile drumuri de trafic international
(AGR).
Ele pot fi si autostrazi sau drumuri expres;
d) drumuri nationale principale - drumuri nationale care asigura legatura
capitalei tarii cu orasele resedinta de judet, legaturile dintre acestea,
precum si cu principalele puncte de control pentru trecerea frontierei de stat
a Romaniei;
- alte drumuri nationale pe care la ultimul recensamant de circulatie
s-a inregistrat un volum de trafic mediu zilnic anual (MZA) mai mare de 3.500
vehicule fizice/24 de ore sau mai mare de 4.500 vehicule-etalon autoturisme/24
de ore;
e) drumuri nationale secundare - restul drumurilor nationale care nu se
incadreaza in categoriile prevazute la lit. a) - d);
f) drumuri judetene - drumuri publice care asigura legaturile dintre:
- municipiile resedinta de judet si resedintele de comune, municipii,
orase, obiective de interes turistic, porturi, aeroporturi etc.;
- orase si municipii intre ele;
g) drumuri comunale - drumuri publice care asigura legaturile dintre orase
sau resedintele de comuna si satele care le apartin;
h) drumuri vicinale - drumuri care deservesc mai multe proprietati, fiind
situate la limitele acestora.
2.3. Corelarea categoriilor de drumuri, din punct de vedere functional si
administrativ, cu clasele tehnice stabilite in conformitate cu prevederile
normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice se face
potrivit prescriptiilor din tabelul nr. 1.
Tabelul nr. 1
CORELAREA CATEGORIILOR DE DRUMURI, DIN PUNCT DE VEDERE
FUNCTIONAL SI ADMINISTRATIV, CU CLASELE TEHNICE
Tabelul se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 138 bis
din 06 aprilie 1998.
2.4. La racordarea drumurilor publice din afara localitatilor cu cele din
interiorul localitatilor trebuie aplicat principiul conform caruia drumurile
publice din afara localitatilor trebuie sa se continue cu drumuri de acelasi
rang sau superior in traversarea localitatilor. In tabelul nr. 2 sunt redate
legaturile recomandabile dintre drumurile din afara localitatilor cu cele din
interiorul localitatilor.
Tabelul nr. 2
CORELAREA LEGATURILOR RETELEI DE DRUMURI PUBLICE
DIN AFARA LOCALITATILOR CU CELE DIN LOCALITATI
Tabelul se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 138 bis
din 06 aprilie 1998.
2.5. Elementele geometrice ale traseului drumurilor publice se stabilesc in
functie de clasa tehnica a acestora si de viteza de proiectare determinata in
conformitate cu prevederile normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice
a drumurilor publice.
Elementele geometrice adoptate trebuie sa asigure desfasurarea circulatiei
in conditii de deplina siguranta si confort si sunt prezentate in tabelul nr.
3.
Tabelul nr. 3
ELEMENTE GEOMETRICE
A. Clasa tehnica I - Autostrazi
----------------------------------------------------------------
Viteze de proiectare
Elemente geometrice (km/h)
U.M ----------------------------
120 100 80
----------------------------------------------------------------
Razele minime ale m 650 450 240
curbelor in plan
----------------------------------------------------------------
Declivitati longitudinale % 5 6 6
maxime
----------------------------------------------------------------
Razele de
racordare minime m 18.000 9.000 4.500
convexa a ----------------------------------------------
declivitatilor exceptionale m 12.000 6.000 3.000
----------------------------------------------------------------
Razele de
racordare minime m 6.500 4.500 3.000
concava a ----------------------------------------------
declivitatilor exceptionale m 4.200 3.000 2.200
----------------------------------------------------------------
Distanta de m 230 160 110
vizibilitate
----------------------------------------------------------------
B. Clasa tehnica II - V
----------------------------------------------------------------------------
Viteze de proiectare
Elemente geometrice (km/h)
U.M --------------------------------------------
100 80 60 50 40 30 25
----------------------------------------------------------------------------
Razele minime m 450 240 125 95 60 35 25
ale curbelor
in plan
----------------------------------------------------------------------------
Razele minime m - - 30 25 20 20 20
in serpentine
----------------------------------------------------------------------------
Declivitati maxime % 5 6 6,5 7 7 7,5 8
longitudinale -------------------------------------------------------------
exceptionale % - - - - 8 8,5 9
----------------------------------------------------------------------------
Razele fara benzi
minime separate m 10.000 4.500 1.600 1.300 1.000 800 500
ale -------------------------------------------------------------
racordarilor cu benzi
verticale separate m 6.000 3.000 1.500 1.000 800 500 300
convexe
----------------------------------------------------------------------------
Razele minime
ale
racordarilor
concave m 3.000 2.200 1.500 1.000 1.000 500 300
----------------------------------------------------------------------------
Distanta de fara benzi
vizibilitate separate m 280 230 140 110 70 60 50
-------------------------------------------------------------
cu benzi
separate m 140 100 70 55 35 30 25
----------------------------------------------------------------------------
NOTA:
In conditii grele de desfasurare a traseului si/sau acolo unde conditiile
de mediu adiacente drumului o impun, in vederea neafectarii resurselor istorice
si estetice si pentru evitarea unor lucrari de volume mari si costisitoare,
razele minime ale curbelor in plan pot fi reduse cu 10 - 15% pe baza unui
calcul tehnico-economic.
2.6. Determinarea elementelor profilului transversal, mai ales latimea
benzilor si numarul acestora, trebuie sa fie stabilita in functie de nivelul de
serviciu ce se doreste a fi oferit utilizatorilor in conformitate cu
prevederile reglementarilor in vigoare.
Pentru constructiile noi debitul de serviciu, care serveste la
dimensionarea drumurilor din punct de vedere al capacitatii de circulatie, este
debitul admisibil corespunzator nivelului de serviciu "C".
Pentru drumurile existente aflate in exploatare, pentru asigurarea unor
conditii bune de desfasurare a circulatiei, este necesar ca traficul sa nu
depaseasca debitul recomandabil corespunzator nivelului de serviciu
"B". In situatia in care acesta este depasit, este indicat sa se
adopte masuri locale de sporire a capacitatii de circulatie prin amenajarea
intersectiilor, construirea de benzi suplimentare pentru vehicule lente,
corectarea curbelor, imbunatatirea vizibilitatii etc., prin corectarea
elementelor care conduc la reducerea capacitatii si fluentei circulatiei.
2.7. Latimea platformei si a partii carosabile se stabileste in functie de
clasa tehnica, de categoria functionala si de elementele prevazute in anexa nr.
1, astfel:
A) Latimea platformei:
a) intre 23,5 m si 26 m, la autostrazi;
b) intre 17 m si 19 m, la drumurile cu patru benzi de circulatie;
c) intre 7 m si 12 m, la drumurile cu doua benzi de circulatie;
d) de 5 m, la drumurile cu o banda de circulatie.
B) Latimea partii carosabile:
a) intre 14 m si 15 m, la autostrazi;
b) de 14 m la drumurile cu patru benzi de circulatie;
c) intre 5,5 si 7 m, la drumuri cu doua benzi de circulatie;
d) de 4 m, la drumuri cu o banda de circulatie.
2.8. Zonele mediane la autostrazi se prevad a fi echipate cu dispozitive de
retinere (glisiere sau parapete de securitate), plantatii sau dispozitive
speciale antiorbire.
2.9. In vederea asigurarii fluentei circulatiei pe sectoarele cu
declivitati peste 4%, avand circulatie preponderenta de vehicule grele (peste
20% din trafic), se vor realiza benzi suplimentare pentru circulatia acestora.
2.10. Dimensionarea structurii rutiere se face in functie de intensitatea
si de compozitia traficului de perspectiva, de caracteristicile fizico-mecanice
si de deformabilitate ale materialelor, conform reglementarilor in vigoare.
Alegerea tipului de structura rutiera se va face pe baza unor calcule
tehnico-economice si de rentabilitate, tinandu-se seama si de lucrarile de
intretinere necesare fiecarui tip de imbracaminte rutiera in exploatare.
Pe sectoarele de drum unde sunt semnalate degradari datorate fenomenului de
inghet-dezghet, se vor lua masuri pentru sporirea rezistentei structurii
rutiere la acest fenomen.
2.11. Pentru asigurarea confortului si sigurantei circulatiei in
exploatare, la realizarea imbracamintei rutiere se vor utiliza materiale,
echipamente si tehnologii care sa asigure realizarea conditiilor privind
planeitatea, uniformitatea si rugozitatea suprafetei de rulare, corelate cu
vitezele practicabile in conformitate cu prescriptiile in vigoare.
CAP. 3
Proiectarea si construirea podurilor, pasajelor si a viaductelor
3.1. Proiectarea podurilor, pasajelor, viaductelor si a podetelor se face
in functie de clasa tehnica a drumului, tinandu-se seama de elementele din
tabelul nr. 4.
Tabelul nr. 4
----------------------------------------------------------------
Clasa Clasa de Convoiul de calcul
tehnica incarcare --------------------------------------
Autocamioane Vehicule speciale
pe roti sau
senile
----------------------------------------------------------------
I
II
III
IV E A30 V80
----------------------------------------------------------------
V I A13 S60
----------------------------------------------------------------
3.2. Clasele de incarcare si convoaiele de calcul pentru dimensionarea
podurilor, podetelor, pasajelor si a viaductelor se aplica atat constructiilor
noi, cat si la modernizarea, consolidarea sau reabilitarea celor existente.
3.3. Pentru podurile, podetele si viaductele amplasate pe drumuri publice
cu trafic de vehicule speciale pentru piese grele, la propunerea unitatilor
care au in administrare drumul respectiv, la solicitarea beneficiarului
transportului si cu aprobarea Ministerului Transporturilor se pot lua in
considerare, la dimensionare, tipuri de convoaie exceptionale, corelate cu
dimensiunile si greutatile pieselor, in conformitate cu prescriptiile in
vigoare.
3.4. La podurile si podetele amplasate pe drumurile de clasa tehnica V cu
trafic usor, fara perspectiva sporirii ulterioare a greutatii vehiculelor,
dimensionarea se poate face si la clasa II de incarcare pentru convoaie A10 si
S40, pe baza aprobarii administratorului drumului.
3.5. La dimensionarea hidraulica a podurilor si podetelor se va asigura
scurgerea apelor potrivit debitelor de calcul si de verificare, tinandu-se
seama de prevederile studiilor si lucrarilor pentru regularizarea, indiguirea
si amenajarea cursurilor de apa, in contextul legislatiei in vigoare.
In cazul raurilor si al canalelor navigabile, se vor prevedea solutii care
sa asigure gabaritele de navigatie.
3.6. La realizarea pasajelor denivelate se va tine seama de traficul actual
si de evolutia acestuia in perspectiva, de necesitatea asigurarii fluentei si
sigurantei circulatiei si de eficienta tehnico-economica.
3.7. Pe drumurile nationale europene se vor prevedea pasaje denivelate la
toate intersectiile cu linii de cale ferata principale.
3.8. Latimea podurilor, pasajelor si a viaductelor se coreleaza cu latimea
platformei si a partii carosabile a drumului si este prevazuta in anexa nr. 2.
3.9. Inaltimea gabaritului de libera trecere peste drumuri, indiferent de
categorie sau clasa tehnica, este de 5,0 m.
CAP. 4
Intersectii de drumuri
4.1. Intersectiile dintre drumurile publice se realizeaza denivelat sau la
acelasi nivel, in functie de clasele tehnice si de categoriile functionale ale
drumurilor care se intersecteaza si in functie de intensitatea traficului
rutier.
4.2. Intersectiile autostrazilor si drumurilor expres cu alte drumuri se
fac denivelat.
La drumurile expres se pot admite accese la nivel, la care intrarea si
iesirea din drumul expres se fac prin viraj la dreapta, dar nu se admit
incrucisari sau accese prin viraj la stanga la acelasi nivel.
In anumite conditii, in cazul unui schimb important de trafic si unde
gradul de ocupare a terenului permite, se poate lua in considerare amenajarea
unor intersectii giratorii.
4.3. Amenajarea intersectiilor la acelasi nivel intre doua drumuri se va
face numai pe baza unui calcul de capacitate a intersectiei, luandu-se in
considerare traficul orar de perspectiva, corespunzator celei de-a 30-a ore, in
conformitate cu reglementarile in vigoare.
In cazul depasirii capacitatii pentru o intersectie la nivel cu circulatia
reglementata prin indicatoare rutiere, se poate avea in vedere solutia
semaforizarii intersectiilor situate in localitati. In afara localitatilor, in
asemenea situatii, se va prevedea sens giratoriu sau intersectie denivelata.
4.4. Proiectarea amenajarilor intersectiilor de nivel se face asigurandu-se
circulatia cu prioritate pe traseul de drum cu clasa tehnica superioara,
considerat drum principal.
Drumurile nationale europene, care nu sunt autostrazi sau drumuri expres,
au prioritate fata de celelalte drumuri.
Amenajarea la acelasi nivel a intersectiilor drumurilor publice din afara
localitatilor se va face cu respectarea reglementarilor in vigoare, prevazandu-se
pentru asigurarea fluentei si sigurantei circulatiei benzi de virare, racordari
de colt, benzi de stocaj si benzi de accelerare sau decelerare.
4.5. Largirile, benzile de accelerare si decelerare, de viraj si de
stocare, precum si penele de racordare aferente amenajarii intersectiilor se
realizeaza cu aceeasi imbracaminte si cu o structura rutiera identica cu cea
existenta pe drum.
4.6. La proiectarea intersectiilor dintre drumuri se vor evita pe cat
posibil sectoarele cu declivitati mai mari de 4% si racordarile in interiorul
curbelor drumului principal.
4.7. Intersectiile autostrazilor si drumurilor expres cu calea ferata se
fac denivelat.
Pentru drumurile nationale europene intersectiile vor fi denivelate in
cazul liniilor de cale ferata principale.
Pentru celelalte categorii de drumuri necesitatea realizarii intersectiei
denivelate se stabileste pe baza eficientei economice si a indicelui general de
prioritate, determinate in conformitate cu metodologia in vigoare.
4.8. In cazul intersectiilor la nivel dintre drumuri si cai ferate sau
linii de tramvai, se va urmari ca acestea sa se faca, de regula, respectandu-se
urmatoarele conditii:
- intersectia sa se faca sub un unghi cat mai aproape de 90 grade, dar nu
mai mic de 45 grade;
- ambele cai de comunicatie sa fie pe cat posibil in aliniament;
- in cazuri exceptionale, se poate admite amplasarea intersectiei intr-o
zona in care una dintre cele doua cai de comunicatie este in curba, numai daca
declivitatea uneia si inclinarea in profil transversal a celeilalte sunt in
acelasi sens, iar diferenta dintre ele nu depaseste 5%. ;
- declivitatea liniei in zona intersectiei nu trebuie sa depaseasca cu mai
mult de 5%. inclinarea profilului transversal al drumului.
4.9. Tipul de echipare a intersectiei dintre drumurile publice si calea
ferata, precum si semnalizarea se stabilesc in conformitate cu prevederile
reglementarilor in vigoare.
CAP. 5
Dispozitii finale
5.1. Prezentele norme tehnice se completeaza cu prevederile din
reglementarile in vigoare, aferente fiecarei categorii de lucrari care intra in
componenta drumului public.
5.2. In cazul modernizarii, consolidarii sau reabilitarii unor sectoare de
drumuri existente, care au un sistem rutier definitiv fara defecte majore
structurale: sunt in ramblee inalte sau deblee adanci, au lucrari grele de
sprijinire si consolidare, sunt in traversarea localitatilor cu numeroase
accese si prezinta elemente geometrice care nu se incadreaza in cele prevazute
de norme, iar amenajarea in conditiile normelor ar necesita lucrari de volume
mari si costisitoare, exproprieri si/sau demolari sau ar elimina posibilitatile
de acces la riverani, cu acordul administratorului drumului, acestea se pot
corela cu viteza de proiectare in cadrul unui proces de proiectare
exceptionala, prin adoptarea unor elemente la limita celor rezultate din
calcule, fara insa a afecta siguranta circulatiei, prevazandu-se masuri
corespunzatoare.
5.3. Pe drumurile publice pe care se desfasoara frecvent circulatia
autobuzelor pe linii regulate de transport in comun se vor prevedea statii de
transport in comun.
Amplasarea lor se va face la propunerea administratie publice locale, cu
avizul administratorului drumului si al politiei rutiere.
Amplasarea statiilor de transport in comun in acelasi profil transversal al
drumului este interzisa.
Statiile de transport in comun nu pot fi folosite ca locuri de stationare
sau parcare.
5.4. Proiectarea si construirea drumurilor de utilitate privata se vor face
pe baza caracteristicilor impuse de tipurile de vehicule ce vor circula pe
aceste drumuri.
5.5. Drumurile de utilitate privata deschise circulatie publice vor trebui
sa aiba elemente similare cel putin cu drumurile publice de clasa tehnica V si
sa fie semnalizate corespunzator reglementarilor in vigoare pentru circulatia
publica.
ANEXA Nr. 1
la normele tehnice
LATIMILE PLATFORMELOR SI PARTILOR CAROSABILE ALE DRUMURILOR IN ALINIAMENTE
1. CLASA TEHNICA I
AUTOSTRAZI
1.1. AUTOSTRAZI IN REGIUNI DE SES SI DEAL
Schema se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 138 bis
din 06 aprilie 1998.
1.2. AUTOSTRAZI IN REGIUNI DE MUNTE
Schema se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 138 bis
din 06 aprilie 1998.
2. CLASA TEHNICA II
2.1. DRUMURI EXPRES SI DRUMURI NATIONALE EUROPENE (E) CU PATRU BENZI DE
CIRCULATIE
Schema se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 138 bis
din 06 aprilie 1998.
2.2. DRUMURI NATIONALE EUROPENE SI DRUMURI NATIONALE PRINCIPALE CU PATRU
BENZI DE CIRCULATIE
Schema se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 138 bis
din 06 aprilie 1998.
3. CLASA TEHNICA III
DRUMURI EXPRES, DRUMURI NATIONALE EUROPENE, DRUMURI NATIONALE PRINCIPALE,
DRUMURI NATIONALE SECUNDARE, DRUMURI JUDETENE CU DOUA BENZI DE CIRCULATIE
3.1. DRUMURI EXPRES SI DRUMURI NATIONALE EUROPENE (E)
Schema se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 138 bis
din 06 aprilie 1998.
3.2. DRUMURI NATIONALE EUROPENE, DRUMURI NATIONALE PRINCIPALE, DRUMURI
NATIONALE SECUNDARE, DRUMURI JUDETENE CU DOUA BENZI DE CIRCULATIE
Schema se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 138 bis
din 06 aprilie 1998.
NOTA:
Pentru drumurile nationale europene latimea minima a platformei trebuie sa
fie de minimum 10 m, iar benzile de incadrare sa aiba cel putin 0,75 m latime.
De asemenea, vor fi prevazute platforme de stationare, din loc in loc.
4. CLASA TEHNICA IV SI V
4.1. DRUMURI NATIONALE SECUNDARE, DRUMURI JUDETENE, DRUMURI COMUNALE CU
DOUA BENZI DE CIRCULATIE
Schema se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 138 bis
din 06 aprilie 1998.
NOTA:
La drumurile judetene si comunale se admite ca parapetele sa fie amplasate
si in cadrul latimii acostamentelor.
4.2. DRUMURI COMUNALE, DRUMURI VICINALE CU DOUA BENZI DE CIRCULATIE
Schema se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 138 bis
din 06 aprilie 1998.
NOTA:
Se admite ca parapetele, rigolele sau santurile sa fie amplasate si in
cadrul latimii acostamentelor.
4.3. DRUMURI COMUNALE, DRUMURI VICINALE, CU O SINGURA BANDA DE CIRCULATIE
Schema se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 138 bis
din 06 aprilie 1998.
ANEXA Nr. 2
la normele tehnice
LATIMEA PODURILOR, PASAJELOR SI A VIADUCTELOR
PE DRUMURI CLASA TEHNICA I
AUTOSTRAZI
Schema se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 138 bis
din 06 aprilie 1998.
Pe autostrazi in regiuni de munte, latimea va fi de 11 m.
PE DRUMURI CLASA TEHNICA II
Schema se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 138 bis
din 06 aprilie 1998.
PE DRUMURI CLASA TEHNICA III SI IV
Schema se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 138 bis
din 06 aprilie 1998.
PE DRUMURI CLASA TEHNICA V, CU DOUA BENZI DE CIRCULATIE
Schema se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 138 bis
din 06 aprilie 1998.
PE DRUMURI CLASA TEHNICA V, CU O SINGURA BANDA DE CIRCULATIE
Schema se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 138 bis
din 06 aprilie 1998.