Ordinul Nr.4423 din 28.08.2014

privind aprobarea programelor şcolare pentru învăţământul liceal, curriculum diferenţiat, filiera vocaţională, profilul artistic, specializarea Muzică, la disciplinele: Muzică vocală de jazz - muzică uşoară, clasele a IX-a, a X-a, a XI-a şi a XII-a, şi Istoria jazzului, clasele a XI-a şi a XII-a
ACT EMIS DE: Ministerul Educatiei Nationale
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 665 din 10 septembrie 2014

În baza prevederilor art. 42, 64 şi 65 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin. Articolul 1Se aprobă Programa şcolară pentru disciplina Muzică vocală de jazz - muzică uşoară, clasele a IX-a şi a Xa, cuprinsă în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2Se aprobă Programa şcolară pentru disciplina Muzică vocală de jazz - muzică uşoară, clasele a XI-a şi a XIIa, cuprinsă în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 3Se aprobă Programa şcolară pentru disciplina Istoria jazzului, clasele a XI-a şi a XII-a, cuprinsă în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 4Programele şcolare aprobate prin prezentul ordin se aplică începând cu anul şcolar 2014-2015. Articolul 5Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Articolul 6Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, inspectoratele şcolare şi conducerile unităţilor de învăţământ implicate duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Ministrul educaţiei naţionale, Remus Pricopie
ANEXA Nr. 1PROGRAMA ŞCOLARĂ pentru clasele a IX-a şi a X-a Ciclul inferior al liceului Muzică vocală de jazz - muzică uşoară Curriculum diferenţiat Filieră vocaţională, profil artistic Specializarea: Muzică Notă de prezentare Prin această programă se intenţionează optimizarea şi eficientizarea sistemului de pregătire artistică de specialitate, care să permită evaluarea cu acurateţe a deprinderilor, cunoştinţelor şi a competenţelor dobândite la disciplina Muzica vocală de jazz - muzică uşoară. Disciplina îşi propune să contribuie la dezvoltarea unei personalităţi autonome şi creative, prin formarea de competenţe, valori şi atitudini. De asemenea, prin această ofertă educaţională este posibilă conturarea traseelor individuale de evoluţie profesională a tinerilor muzicieni, prin adaptarea repertoriilor şi a modalităţilor de abordare la particularităţile lor intelectuale, afective şi motrice. Pregătirea de specialitate a elevilor de la profilul artistic, specializarea Muzică, presupune valorificarea achiziţiilor învăţării dobândite prin educaţia de bază (disciplinele din trunchiul comun) ca modalitate de asigurare a egalităţii de şanse şi de întregire a formării intelectuale, estetice şi morale a elevilor. Finalităţile pe care se centrează noul curriculum se pot formula astfel: – însuşirea unei tehnici vocale temeinice, corespunzătoare cerinţelor artistice specifice disciplinei Muzică vocală de jazz - muzică uşoară;

– asimilarea unui repertoriu bogat şi variat în conţinut;

– parcurgerea repertoriului ca mijloc pentru formarea competenţelor interpretului şi ca element indispensabil desăvârşirii personalităţii artistului în devenire şi a viitorului consumator avizat de artă. Acest document reprezintă pentru profesor un instrument de lucru ce permite deplasarea accentului de pe acumulările informative de cunoştinţe pe utilizarea acestora în practica creativ-formativă a elevilor. Noua programă pune accentul pe aplicaţiile practice şi pe formarea unor deprinderi ale artei improvizatorice. Acumularea progresivă şi temeinică a deprinderilor vocal-instrumentale, sistematizate în capacităţi necesare specializării finale, oferă elevilor oportunitatea operării cu un limbaj universal, cu ajutorul căruia se poate citi, analiza, nota şi reda orice creaţie muzicală. Disciplina Muzică vocală de jazz - muzică uşoară are alocate 2 (două) ore pe săptămână. Competenţe generale 1. Operarea cu elemente de limbaj specific disciplinei Muzică vocală de jazz - muzică uşoară în abordarea pieselor 2. Exprimarea prin muzică, valorificând dimensiunile afective, creative şi estetice ale propriei personalităţi Valori şi atitudini – Aprecierea contribuţiei Muzicii vocale de jazz - muzică uşoară la dezvoltarea fondului cultural comun al societăţii

– Receptivitatea faţă de diversitatea culturală definită spaţial şi temporal

– Manifestarea creativităţii în gândire dobândită prin cunoaştere şi practică muzicală

– Disponibilitatea de a transfera şi a susţine în viaţa socială propriile valori estetice autenticeCompetenţe specifice şi conţinuturi pentru clasa a IX-a

Competenţe specifice	Conţinuturi
1.1. Recunoaşterea elementelor de limbaj muzical în temele muzicale audiate	- Organizarea acustico-matematică a fenomenului sonor - Notaţia muzicală - Teoria intervalelor muzicale - Limbaj muzical tonal - Ritmul muzical
1.2. Descifrarea exemplelor muzicale, prin asocierea cifrajului cu linia melodică	- Acorduri-tipuri şi cifraje specifice - Sisteme modale - Modurile gamei majore şi minore
1.3. Diferenţierea genurilor şi formelor muzicale din Muzica vocală de jazz - muzică uşoară	- Ragtime şi zona New Orleans - Blues-ul cu subgenurile sale: Urban Blues, Boogie-woogie şi Big Band Blues - Swing - perioada clasică a jazzului - Propagarea genului swing în Europa - Bebop - primul pas către jazzul modern
2.1. Interpretarea vocală creativ-expresivă, respectând textul muzical	- Timbrul, tempoul, nuanţele, elementele melodice şi ritmice
2.2. Realizarea de acompaniamente vocal-instrumentale solo sau în grup	- Relaţia acord-melodie - Relaţii armonice, V-I, II-V-I, IV-V-I
2.3. Formularea unor aprecieri asupra interpretărilor audiate, folosind limbajul de specialitate	- Terminologia specifică tehnicii vocale şi a limbajului muzical

Competenţe specifice şi conţinuturi pentru clasa a X-a

Competenţe specifice	Conţinuturi
1.1. Operare cu elemente de limbaj muzical pentru formarea deprinderilor improvizatorice	Actualizarea cunoştinţelor acumulate anterior - Organizarea acustico-matematică a fenomenului sonor - Notaţia muzicală - Teoria intervalelor muzicale - Limbaj muzical tonal - Ritmul muzical
1.2. Descifrarea exemplelor muzicale, asociind notaţia muzicală cu sunetul	- Tipurile de acorduri de 4 sunete - Relaţiile mod-acord - Bazele substituţiei şi funcţiunile acordurilor în game
1.3. Crearea mentală de fragmente melodice pe un suport armonic dat	- Procedee de dezvoltare melodică în improvizaţie
2.1. Compararea diferitelor interpretări, adoptând propria versiune	-Criterii de comparare a diferitelor stiluri jazzistice
2.2. Formularea unor aprecieri asupra interpretărilor audiate, folosind limbajul de specialitate	-Terminologia specifică tehnicii vocale şi a limbajului muzical - Mijloace de expresie muzicală
2.3. Optimizarea propriei interpretări, valorificând deprinderile dobândite prin exerciţiile specifice	- Relaţiile acord-scări pentatonale şi scara de blues

Sugestii metodologice Improvizaţia este cel mai natural mod de a crea muzică, pe un suport armonic dat. Vocea umană reprezintă primul instrument de redare a gândirii muzicale care aproximează cel mai bine înălţimea sunetelor, ritmurile, nuanţele, mai bine decât instrumentele. Improvizaţia la instrument poate fi în prima etapă mai dificilă, deoarece implică şi alte procese mentale şi motrice. Unul dintre cele mai importante elemente ale studiului improvizaţiei este audiţia. Aceasta trebuie să facă parte din studiul zilnic şi nu trebuie să aibă caracter de divertisment. Din audiţie elevii îşi însuşesc idei muzicale pe care le aplică în improvizaţie. Transcrierea solourilor audiate dezvoltă gândirea muzicală şi ajută la formarea unei concepţii interpretative. Întotdeauna transcrierea trebuie însoţită de o analiză care să cuprindă următoarele obiective: – pe ce treaptă a gamei/mod începe discursul improvizatoric;

– pe ce treaptă a gamei/mod se termină discursul improvizatoric;

– cum foloseşte gama/modul, pe întreaga întindere sau pe secţiuni;

– cum foloseşte elementele acordului în fraza muzicală;

– dacă foloseşte formule ritmico-melodice (patternuri);

– cum foloseşte elementele cromatice sau notele străine de acord;

– când foloseşte acorduri tranzitorii;

– când şi cum foloseşte repetiţia - ritmic, melodic, armonic;

– cât de des utilizează pauza ca pattern în improvizaţie;

– cum şi când se folosesc substituţii armonice peste armonia originală a piesei;

– când foloseşte diviziunile duble;

– cât de des utilizează modul de Blues în improvizaţii;

– când foloseşte procedeul secvenţării.Sugestii de exerciţii teoretice: – decodarea cifrajelor armonice şi scrierea în notaţia tradiţională;

– scrierea notelor care compun acordul cifrajului dat;

– scrierea cifrajelor corespunzătoare următoarelor acorduri: major, major cu septimă mică, minor cu septimă mică, semidiminuat, micşorat etc.;

– memorarea succesiunii acordurilor formei de Blues.Sugestii de exerciţii practice:

– progresii pe relaţia armonică a treptelor II-V-I, V-I, IV-I.Pornind de la caracterul practic al activităţilor specifice disciplinei Muzică vocală de jazz - muzică uşoară, evaluarea se înscrie pe aceeaşi cale, abordând cu predilecţie observarea continuă şi sistematică a elevilor înscrişi în activităţi colective, nu doar individuale. Se va apela şi la metode alternative de evaluare (investigaţia, referatul, proiectul, portofoliul etc.), precum şi la alte metode de evaluare potrivite prestaţiilor artistice colective şi/sau individuale (audiţii, concerte, simpozioane, concursuri). Sugestii de repertoriu Exemple de piese de jazz cu grad de dificultate redus: – Blues in Bb - Jamey Aebersold

– Footprints - Wayne Shorter

– Satin Doll - Duke Ellington

– Autumn Leaves - Joseph Kosma

– Summertime - George Gershwin

– Mayden Voyage - Herbie Hancok

– Cantaloupe Island - Herbie Hancok

– Watermelon Man - Herbie HancokExemple de piese de jazz cu grad mediu de dificultate: – Four - Miles Davis

– Perdido - Juan Tizol

– On Green Dolphin Street - Bronislaw Karper

– Misty - Erroll Garner

– Killer Joe - Benny Golson

– Sweet Georgia Brown

– Girl form Ipanema - Juao Gilberto ANEXA Nr. 2PROGRAMA ŞCOLARĂ pentru clasele a XI-a şi a XII-a Ciclul superior al liceului Muzică vocală de jazz - muzică uşoară Curriculum diferenţiat Filieră vocaţională, profil artistic Specializarea: Muzică Notă de prezentare Conţinuturile şi structura programei pentru disciplina Muzică vocală de jazz - muzică uşoară, clasele a XI-a şi a XII-a, au în vedere continuarea pregătirii artistice de specialitate a elevilor de la profilul artistic, specializarea muzică. Disciplina îşi propune continuarea dezvoltării personalităţii creative, prin formarea de competenţe, valori, atitudini şi conturarea traseelor de evoluţie profesională a tinerilor muzicieni. Pregătirea de specialitate a elevilor de la profilul artistic, specializarea Muzică, presupune valorificarea achiziţiilor învăţării dobândite prin educaţia de bază (disciplinele din trunchiul comun) ca modalitate de asigurare a egalităţii de şanse şi de întregire a formării intelectuale, estetice şi morale a elevilor. Prin actuala programă se reiau temele studiate în ciclul inferior al liceului şi se continuă cu aplicaţiile practice pentru dezvoltarea deprinderilor improvizatorice. Această disciplină îşi doreşte:

– să genereze strategii cognitive bazate pe relaţii interdisciplinare atât în interiorul ariei curriculare Arte, cât şi cu alte domenii (literatură, istorie, logică, filosofie, ştiinţe ale naturii);

– să dezvolte elevilor capacităţi de valorizare, într-un sistem axiologic propriu, bazat pe o cunoaştere fundamentată;

– să dezvolte capacitatea de comunicare într-un limbaj specializat.Actuala structură a programei vizează un nivel superior de pregătire profesională a cadrului didactic, în contextul unei abordări flexibile în demersul didactic, a căilor, a metodelor şi a mijloacelor adecvate individualităţii elevului. Competenţe generale 1. Corelarea în practica muzicală a elementelor de limbaj muzical specific domeniilor Muzică vocală de jazz - muzică uşoară în abordarea repertoriului 2. Exprimarea prin şi despre muzică, valorificând dimensiunile afective, creative şi estetice ale propriei personalităţi Valori şi atitudini – Aprecierea contribuţiei muzicii vocale de jazz şi a muzicii uşoare la constituirea fondului cultural comun al societăţii

– Raportarea critică la creaţiile muzicale receptate şi interpretate

– Atitudinea reflexivă asupra valorii muzicii în viaţa individului

– Disponibilitatea de a transfera în viaţa socială valori estetice, ca alternative la manifestările de tip kitschCompetenţe specifice şi conţinuturi pentru clasa a XI-a

Competenţe specifice	Conţinuturi
1.1. Operarea cu elemente de limbaj muzical asimilate anterior pentru consolidarea deprinderilor improvizatorice	- Limbaj muzical tono-modal, ritmul muzical, tipuri de acorduri (actualizare)
1.2. Recunoaşterea genului unor lucrări audiate	- Conceptele de Free jazz, Jazz fusion, Jazz-Rock - Curentul Smooth Jazz - Jazzul Afro-Cuban - Genul Salsa în muzica cubaneză - Jazzul afro-brazilian - Originile Sambei braziliene
1.3. Aplicarea deprinderilor improvizatorice	- Raportul dintre melodie şi armonie - Tipuri de dezvoltare variaţională melodică
2.1. Redarea elementelor de limbaj muzical în dezvoltarea improvizaţiei	Moduri: - Ionian - Mixolidian - Lydian Dominant - Blues - Major pentatonic - Minor pentatonic - Minor pentatonic (J. Coltrane) - Moduri de opt sunete be-bop scales - Moduri cu transpoziţie limitată: ST-T; T-ST - Scara cromatică - Scara hexatonală - Game: majore şi minore cu variante - Acorduri: cu patru şi cinci sunete majore, minore, mărite, micşorate, semidiminuate, cu note adăugate - Patternuri: formule ritmico-melodice aplicate pe relaţii armonice şi secvenţe modulatorii între treptele I-IV; IV-I; I-V; V-I, II-V-I
2.2. Utilizarea mijloacelor de limbaj muzical în interpretarea pieselor standard de jazz	- Trăsături stilistice definitorii ale curentelor jazzistice - Stilul stride piano - Forma de blues - Stilul swing eight notes - optimi inegale
2.3. Elaborarea unor combinaţii muzicale proprii	- Procedee de improvizaţie - dezvoltări melodice, patternuri - Cadenţa II-V-I

Competenţe specifice şi conţinuturi pentru clasa a XII-a

Competenţe specifice	Conţinuturi
1.1. Operarea cu elemente de limbaj muzical asimilate anterior pentru consolidarea deprinderilor improvizatorice	- Actualizarea cunoştinţelor: moduri, game, acorduri, patternuri - Procedee de improvizaţie - dezvoltarea de linii melodice, patternuri - Cadenţe II-V-I, I-IV, I-V, V-I
1.2. Recunoaşterea elementelor de identitate/specific naţional în creaţia compozitorilor şi interpreţilor români	- Johnny Răducanu - simbol brăilean al ethno-jazzului - Marius Popp - autorul primului manual de jazz din România - Iacsy Korosy - deschizător de drumuri în marea lume a jazzului - Richard Oschanitzki - personalitate complexă a jazzului românesc - Mircea Tiberian - fondatorul secţiei de jazz a U.N.M.B.
1.3. Identificarea unor elemente folclorice în creaţia compozitorilor români de muzică uşoară	- Biografiile compozitorilor: Edmond Deda, Sile Dinicu, Ionel Fernic, George Grigoriu, Henry Mălineanu, Ion Vasilescu

Competenţe specifice	Conţinuturi
2.1. Interpretarea vocală expresivă a pieselor în stil blues	- Blues - scurt istoric - Forma de blues, scara de blues - Polivalenţa ritmică a blues-ului
2.2. Realizarea unor aranjamente proprii ale pieselor din repertoriul de jazz şi muzică uşoară	- Poliacorduri cu sonorităţi neconvenţionale - Poliacordurile în orchestraţie - Substituţia acordurilor şi modulaţia

Sugestii metodologice Disciplina Muzică vocală de jazz - muzica uşoară este întro continuă transformare. Ca practicant trebuie să accepţi şi să-ţi însuşeşti schimbările şi noutăţile. Se poate afirma că fiecare generaţie de artişti a contribuit la dezvoltarea artei improvizatorice cu idei unice, trăiri şi sonorităţi specifice. În urma studiului disciplinat, elevul va ajunge să coordoneze gândirea muzicală cu mişcarea corpului. Sugestii de procedee practice în studiul unei piese noi: – audiţia piesei pentru memorarea liniei melodice şi redarea vocală;

– analizarea construcţiei melodice a basului în raport cu armonia;

– reproducerea din memorie a melodiei la instrument şi voce;

– imitarea inflexiunilor, articulaţiilor, frazării, dinamicii textului muzical;

– memorarea scărilor şi acordurilor conform partiturii;

– asigurarea succesiunii ritmice a acordurilor impuse de textul muzical;

– evidenţierea armonicelor cinci şi şapte din rezonanţa naturală a sunetului, respectiv terţa (element modal) şi septima (element disonant natural), în liniile melodice improvizate.Pornind de la caracterul practic al activităţilor specifice disciplinei Muzică vocală de jazz - muzică uşoară, evaluarea se înscrie pe aceeaşi cale, abordând observarea continuă şi sistematică a elevilor înscrişi în activităţi colective, nu doar individuale. Se va apela şi la metode alternative de evaluare (investigaţia, referatul, proiectul, portofoliul etc.), precum şi la alte metode de evaluare potrivite prestaţiilor artistice colective şi/sau individuale (audiţii, concerte, simpozioane, concursuri). Sugestii de repertoriu - piese de jazz cu grad mediu şi complex de dificultate: – Girl from Ipanema - C.A. Jobim

– Stella by Starlight - Victor Young

– Giant Steps - John Coltrane

– All the things you are - Jerome Kern

– I got Rhythm - George Gershwin

– Afternoon in Paris - John Lewis

– There will never be another you - Warren/Gordon

– What are you doying the rest of your life - Michel Legrade

– Summer Samba - Marcos Valle

– Basin Street Blues - Spencer Williams

– Desafinado - C. A. Jobim

– Black Orpheus - Lovin Bonfi

– Meditation - A.C. Jobim

– Take Five - Paul Desmond ANEXA Nr. 3PROGRAMA ŞCOLARĂ pentru clasele a XI-a şi a XII-a Ciclul superior al liceului Istoria jazzului Curriculum diferenţiat Filieră vocaţională, profil artistic Specializarea: Muzică Notă de prezentare Prin aplicarea noului curriculum diferenţiat, existenţa disciplinelor teoretice bazate pe studiul cronologic constituie un liant între latura exclusiv practică a formării elevilor din liceele vocaţionale şi cea instructiv-formativă, în scopul definirii personalităţii artistice. Disciplinele de specialitate din trunchiul istoriei artelor îşi propun: – să familiarizeze elevii cu terminologia de specialitate, elaborată pe baza cunoaşterii conceptelor operaţionale fundamentale;

– să formeze deprinderi şi tehnici de lucru privind selectarea informaţiei istorice;

– să abordeze toate mijloacele existente astăzi (spectacol artistic, material bibliografic, surse istorice neconvenţionale, creaţii artistice notate tradiţional şi pe suport electronic, mijloace mass-media, internet etc.);

– să genereze strategii cognitive bazate pe relaţii interdisciplinare, atât în interiorul ariei curriculare Arte, cât şi cu alte domenii (literatură, istorie, logică, filosofie, ştiinţe socio-umane, ştiinţe ale naturii etc.);

– să dezvolte capacitatea elevilor de valorizare a lucrărilor muzicale şi a compozitorilor studiaţi, într-un sistem axiologic propriu, bazat pe o cunoaştere fundamentată teoretic;

– să dezvolte capacitatea de comunicare într-un limbaj specializat;

– să ajute viitorii artişti să îşi definească propria personalitate creatoare, prin raportare la stilurile artistice fundamentale şi la reprezentanţii majori ai culturii naţionale şi universale.În structura programei pentru Istoria jazzului, competenţele au un grad mai mare de specificitate, sunt structurate pe ani de studiu şi corespund nivelului de dezvoltare al elevilor. Conţinuturile învăţării sunt organizate în concordanţă cu fiecare competenţă specifică. Istoria jazzului este o disciplină teoretică de specialitate care se studiază în ciclul superior al liceului. Disciplina conferă, pe lângă un suport teoretic adecvat, stabilitate pregătirii practice tuturor elevilor de la specializarea Muzică vocală de jazz - muzică uşoară ce urmează a fi absolvită. De asemenea, îşi propune să ofere elemente de comparaţie şi instrumentarul practic de descoperire şi redescoperire a valorilor autentice. Competenţe generale 1. Operarea cu terminologia specifică disciplinei Istoria jazzului în analiza creaţiilor artistice 2. Investigarea istorico-stilistică şi structurală a manifestării jazz Valori şi atitudini – Aprecierea contribuţiei disciplinei Istoria jazzului la constituirea fondului cultural comun al societăţii

– Receptivitatea faţă de diversitatea culturală definită spaţial şi temporal

– Disponibilitatea de a transfera în viaţa socială valori estetice autentice

– Manifestarea iniţiativei în susţinerea propriilor opinii esteticeCompetenţe specifice şi conţinuturi pentru clasa a XI-a

Competenţe specifice	Conţinuturi
1.1. Operarea cu termeni şi concepte specifice artei şi culturii preluate în Istoria jazzului pentru abordarea creaţiilor artistice	- Concepte operaţionale fundamentale: artă, cultură, civilizaţie, creaţie, receptare, stil, ethos, catharsis, prozodie, sincretism - Noţiuni şi concepte specifice analizei, comentării şi comparării creaţiilor muzicale - Elemente ale limbajului muzical: monodia, heterofonia, omofonia, polifonia, sisteme modale şi tonale, genuri muzicale şi stiluri creative
1.2. Recunoaşterea caracteristicilor definitorii ale creaţiilor artistice abordate, în funcţie de elementele de limbaj specific, conform epocii şi stilului artistic	- Originile jazzului, contextul istoric al apariţiei muzicii de jazz (moştenirea africană) - Introducere în Istoria jazzului - Ragtime şi zona New Orleans - Blues-ul cu subgenurile sale: Urban Blues, Boogie-woogie şi Big Band Blues - Swing - perioada clasică a jazzului - Propagarea genului swing în Europa - Bebop - primul pas către jazzul modern - Cool jazz - mişcare jazzistică dezvoltată în perioada celei de-a doua conflagraţii mondiale
1.3. Diferenţierea unor teme reprezentative ale genurilor studiate: Ragtime, Blues, Swing, Bebop, Cool Jazz	- Creaţia jazzistică cuprinsă în perioada sfârşitului de secol al XIX-lea până în deceniul patru al secolului al XX-lea
2.1. Descrierea din perspectivă stilistică a unor piese de jazz din perioada cuprinsă între sfârşitul secolului al XIX-lea şi deceniul patru al secolului al XX-lea	- Genuri şi forme din perioada clasică a jazzului - Diversitatea stilistică a muzicii de jazz de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea
2.2. Stabilirea unor legături între momente din istoria jazzului şi evenimente istorice, culturale şi sociale contextuale, cuprinse între sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XXlea	- Date privind biografia artistică şi creaţia personalităţilor reprezentative - Locul muzicii în contextul istoric şi cultural american
2.3. Formularea unor opinii privitoare la diferite forme de expresie artistică manifestate în muzică, literatură, dans	- Forme de expresie artistică muzicală, literară plastică, coregrafică manifestate în viziune mono sau interdisciplinară

Competenţe specifice şi conţinuturi pentru clasa a XII-a

Competenţe specifice	Conţinuturi
1.1. Operarea cu termeni şi concepte specifice Istoriei jazzului în perioada cuprinsă între sfârşitul celei de-a doua conflagraţii mondiale şi până la începutul secolului al XXI-lea	- Free jazz – omonimul Aleatorismului, ambiguitatea la nivelul creaţiei artistice - Conceptul Fusion - fuziunea dintre blues, bop, rock şi ritmica repetitivă funk - Bossa-nova – gen sud-american muzical hibrid
1.2. Recunoaşterea elementelor stilistice specifice diversităţii creative a secolului al XX-lea, în lucrările audiate	- Creaţia jazzistică a secolului al XX-lea - diversitate şi mijloace moderne de creaţie - Epoca contemporană - interpretare şi difuzare a muzicii

Competenţe specifice	Conţinuturi
2.1. Corelarea datelor Istoriei jazzului cu evenimente istorice şi sociale ale celei de a doua jumătăţi a secolului al XX-lea şi începutul secolului al XXI-lea	- Conceptele de Free jazz, Jazz fusion, Jazz-Rock - Curentul Smooth Jazz - Jazzul Afro-Cuban -- genul Salsa în muzica cubaneză - Jazzul afro-brazilian - originile Sambei braziliene
2.2. Identificarea elementelor comune şi a celor care diferenţiază lucrările româneşti şi universale compuse în aceeaşi perioadă	- Ethno-jazzul în spaţiul carpato-danubiano-pontic
2.3. Recunoaşterea surselor populare şi a influenţelor nord-americane în creaţia jazzistică românească, vocală şi instrumentală	- Stiluri în creaţia jazzistică românească şi universală - Folclorul în evoluţia jazzului românesc - ethnojazz
2.4. Formularea unor aprecieri privind creaţia jazzistică a secolului al XX-lea şi a compozitorilor reprezentativi din muzica universală şi naţională	- Caracteristici generale ale muzicii de jazz din secolul al XXlea - Biografia şi creaţia personalităţilor reprezentative

Sugestii metodologice Disciplina Istoria jazzului îşi propune să fundamenteze la nivel teoretic orizontul cultural al tinerilor muzicieni. Istoria jazzului impune, pe lângă o abordare tematică şi o tratare cronologică, conţinuturile obligatorii prevăzute în programă, ce urmează a fi parcurse în succesiunea lor istorică. Elementele de bază ale noului curriculum, precum asimilarea lexicului, operarea cu limbajul specific disciplinei, fundamentarea cunoaşterii expresiei individuale în contextul diversităţii culturale contemporane, trec accentul de pe latura teoretică pe cea aplicativă: – audiţia muzicală este orientată către conştientizarea elementelor de limbaj şi expresie, definitorii stilistic, în funcţie de perioadele studiate;

– folosirea unor tehnici de informare şi de cercetare de factură muzicologică, prin utilizarea elementelor muzicale (receptate prin audiţie, memorate şi reproduse), utilizarea partiturii şi a materialelor de specialitate (diverse surse de informaţie, de la dicţionar la internet).Alegerea de către profesor a materialului muzical ce urmează a fi audiat va fi orientată spre elementele stilistice cu o importanţă majoră pentru realizarea tuturor competenţelor pe care le impune prezentul curriculum. În scopul perfecţionării continue a tinerilor muzicieni ca viitori profesionişti şi oameni de cultură se vor propune de către profesor bibliografii, lucrări de sinteză, monografii ale personalităţilor artistice studiate şi dicţionare. Pentru selectarea materialului bibliografic se sugerează următoarele criterii: – să fie adaptat nivelului de înţelegere al elevilor;

– să fie bine dozat ca volum de lucru individual;

– să poată fi accesat cu uşurinţă de elev;

– să existe materialul muzical ilustrativ, astfel încât nicio prezentare să nu rămână doar la nivel literar.Pentru evaluarea cunoştinţelor la disciplina Istoria jazzului, profesorul va apela la diferite modalităţi de realizare: – evaluare iniţială - investigaţia, chestionarul, testele;

– evaluare formativă - fişe de lucru, examinări orale pentru verificarea lucrărilor audiate;

– evaluarea sumativă - referat, portofoliul, proiect, examen (probă scrisă şi orală).La finalizarea ciclului superior al liceului, viitorul absolvent al specializării Muzică trebuie să poată comunica propriile opţiuni estetice şi să formuleze judecăţi de valoare, avizate şi argumentate. Sugestii de audiţii asociate elementelor de conţinut Clasa a XI-a Contextul istoric al muzicii de jazz – moştenirea africană - Original Dixie Land Jazz şi New Orleans Rhythm Kings.Introducere în istoria jazzului Perioada Ragtime - reprezentanţi: – Scott Joplin

– James P. Johnson

– Buddy Bolden

– John Philip Sousa

– Irving Berlin

– Jelly Roll Morton

– Tom TurpinBlues-ul - reprezentanţi: – Bessie Smith

– Joe King OliverUrban Blues - reprezentanţi: – Gertrude Rainey

– Louis Armstrong

– Thomas Fatts WellerBoogie-woogie - reprezentanţi: – James Edwards „Jimmy“ Yancey

– Earl HinesBig band Blues - reprezentanţi: – Count Basie Orchestra

– Glenn Miller Orchestra

– Duke Ellington OrchestraRepere stilistice din perioada clasică a jazzului american Swing - reprezentanţi: – Duke Ellington

– Benny Goodman

– Art Tatum

– Oscar Peterson

– Coleman Hawkins

– Django Reinhard

– Stephane Grappelli

– Frank Sinatra

– Nat King Cole

– Sarah Vaughan

– Billie Holliday

– Ella FitzgeraldBe-bop - reprezentanţi: – Charles Bird Parker

– Thelonius Monk

– Eroll Garner

– Dizzie GillespieStilul Cool jazz - reprezentanţi: – Lester Young

– Lennie Tristano

– Miles Davis

– Charles MingusClasa a XII-a Prezentarea conceptului de Free jazz - reprezentanţi: – Lennie Tristano

– Cecil Taylor

– Ornette Coleman

– Eric DolphyConceptul Jazz fusion - reprezentanţi: – Miles Davis

– Bill Evans

– Joe Zawinul

– Jimmy Smith

– Chick Corea

– Keit Jarrett

– John McLaughinSmooth Jazz - reprezentanţi:

– George BensonJazzul Afro-Cuban - reprezentanţi:

– Winton Marsalis

– Machito

– Arturo Sandoval

– Stan Kenton

– Chucho Valdez

– Paquito D`RiveraJazzul afro-brazilian - reprezentanţi: – Joao Gilberto

– Carlos Alberto Jobim

– Stan Getz

– Astrud GilbertoIdiomul ethno-jazz în spaţiul carpato-danubiano-pontic - reprezentanţi: – Emil şi Mihai Berindei

– Jancsi Korossy

– Rihard Oschanitzki

– Johnny Răducanu

– Aura Urziceanu

– Eugen Ciceu

– Marius Popp

– Mircea Tiberian