ORDIN Nr. 426
din 12 aprilie 2006
pentru stabilirea
Metodologiei cercetarii statistice privind potentialul productiv al
plantatiilor de pomi fructiferi
ACT EMIS DE:
INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 351 din 19 aprilie 2006
In temeiul prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.
9/1992 privind organizarea statisticii oficiale, republicată, cu modificările
şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 957/2005 privind
organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Statistică,
ţinând seama de Directiva Parlamentului European şi a
Consiliului nr. 109/2001/CE privind anchetele statistice care trebuie realizate
de statele membre, pentru a determina potenţialul productiv al plantaţiilor
anumitor specii de pomi fructiferi, publicată în Jurnalul Oficial L nr. 013 din
16 ianuarie 2002,
preşedintele Institutului Naţional de Statistică emite următorul ordin:
Art. 1. - Obiectul prezentului ordin este de a stabili
Metodologia cercetării statistice privind potenţialul productiv al plantaţiilor
de pomi fructiferi.
Art. 2. - Metodologia menţionată la art. 1 este
prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 3. - Institutul Naţional de Statistică va asigura
actualizarea metodologiei prevăzute la art. 1 în funcţie de legislaţia
europeană.
Art. 4. - (1) Prezentul ordin va
fi pus în aplicare de compartimentul de specialitate din cadrul Institutului
Naţional de Statistică.
(2) Prevederile prezentului ordin devin obligatorii
pentru statistica oficială din România.
Art. 5. - La data intrării în vigoare a prezentului
ordin se abrogă orice alte dispoziţii contrare.
Art. 6. - Prezentul ordin se va publica în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Preşedintele Institutului Naţional de Statistica,
Vergii Voineagu
ANEXĂ
METODOLOGIA
cercetării statistice privind potenţialul productiv
al plantaţiilor de pomi fructiferi
1. Cadrul general
1.1. Obiectivele cercetării statistice
Obiectivul principal al cercetării statistice privind
potenţialul productiv al plantaţiilor de pomi fructiferi îl constituie
obţinerea de data statistice privind potenţialul productiv al plantaţiilor
anumitor specii de pomi fructiferi a căror producţie este destinată, în
principal, comercializării. Rezultatele sunt utilizate pentru realizarea de
previziuni, pe termen mediu, cu privire la producţia şi oferta de fructe pentru
piaţă. Cercetarea statistică cuprinde atât plantaţiile de pomi fructiferi pe
rod, cât şi plantaţiile tinere, neintrate pe rod şi se efectuează pentru prima
dată în anul 2007. Ţinând cont că plantaţiile tinere ajung la perioada optimă
de rodire după un anumit număr de ani, pentru a obţine informaţii sigure cu
privire la potenţialul productiv al plantaţiilor, cercetarea statistică se
repetă o dată la 5 ani.
1.2. Cadrul legal
Realizarea cercetării statistice privind potenţialul
productiv al plantaţiilor de pomi fructiferi are la bază Directiva
Parlamentului European si a Consiliului nr. 109/2001/CE.
1.3. Concepte şi definiţii
de bază
Plantaţiile de pomi fructiferi reprezintă terenuri plantate cu pomi fructiferi, cu minimum 250
pomi/ha, plantaţi la distanţe diferenţiate între rânduri şi pe rând, în funcţie
de specie şi de tipul plantaţiei: clasică, intensivă, superintensivă:
• plantaţiile de pomi
fructiferi clasice reprezintă terenurile plantate
cu pomi fructiferi de vigoare mare şi cu o densitate relativ mică (250-500
pomi/ha), care diferă în funcţie de specie;
• plantaţiile de pomi
fructiferi intensive reprezintă terenurile
plantate cu pomi fructiferi de vigoare mai mică şi cu o densitate cuprinsă
între 800-1.000 pomi/ha, care diferă în funcţie de specie;
• plantaţiile de pomi
fructiferi superintensive reprezintă terenurile
plantate cu pomi fructiferi cu densitate mare de 1.200-2.000 pomi/ha, în
funcţie de specia cultivată;
• plantaţiile de pomi
fructiferi pe rod reprezintă terenuri plantate cu
pomi fructiferi de la care se obţine producţie de fructe;
• plantaţiile de pomi
fructiferi tinere sunt terenuri plantate cu pomi
fructiferi aflaţi în perioada de formare a coroanei, de la care nu se obţine
încă producţie de fructe.
Vârsta plantaţiei se calculează din momentul plantării în teren a pomilor fructiferi.
Sezonul de plantare care durează din toamnă până în primăvară este considerat o
singură perioadă.
Suprafaţa netă reprezintă
suprafaţa plantaţiilor de specii pure (de exemplu: plantaţii de meri, plantaţii
de peri).
Suprafaţa brută reprezintă
suprafaţa plantaţiilor mixte, care includ două sau mai multe specii de pomi
fructiferi(de exemplu: plantaţii de meri şi peri) şi/sau în asociere cu alte
culturi (căpşuni, plante furajere perene etc).
Densitatea reprezintă
numărul de pomi fructiferi la hectar; se poate stabili direct sau se calculează
ca raport între numărul total de pomi fructiferi şi suprafaţa plantaţiei.
Plantaţiile de pomi fructiferi în declin reprezintă suprafeţele plantate cu pomi fructiferi, îmbătrânite, cu
o producţie de fructe scăzută, care urmează a fi defrişate.
Exploataţiile agricole cu personalitate juridică sunt:
a) societăţi/asociaţii agricole. Sunt cuprinse
unităţile cu personalitate juridică care se află sub administrarea unei
societăţi sau asociaţii agricole, constituite conform Legii nr. 36/1991, cu
capital variabil şi un număr nelimitat şi variabil de asociaţi, având ca obiect
de bază:
- utilizarea terenurilor, maşinilor şi echipamentelor
agricole;
- creşterea animalelor;
- realizarea de investiţii de interes agricol.
Societatea agricolă de acest tip are personalitate juridică, dar nu are caracter comercial;
b) societăţi comerciale. Sunt cuprinse unităţile cu
personalitate juridică care se află sub administrarea unei societăţi
comerciale, constituite conform Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările
ulterioare, şi care, pe lângă activităţi neagricole, pot desfăşura şi
activităţi agricole.
Societăţile comerciale pot fi:
- societăţi în nume colectiv;
- societăţi pe acţiuni;
- societăţi în comandită pe acţiuni;
- societăţi cu răspundere limitată.
Societăţile comerciale care fac obiectul cercetării
statistice sunt numai acelea care desfăşoară şi o activitate agricolă.
Societăţile cu răspundere limitată, înfiinţate conform
Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările ulterioare, care desfăşoară o
activitate agricolă, precum şi fostele unităţi agricole de stat transformate în
societăţi comerciale fac parte din această categorie;
c) unităţi ale administraţiei publice. Sunt cuprinse
unităţile cu personalitate juridică care se află în subordinea unităţilor administraţiei
publice centrale sau locale, care desfăşoară activităţi agricole şi care,
potrivit Legii nr. 213/1998, cu modificările şi completările ulterioare, fac
parte din domeniul public judeţean sau local. De asemenea, sunt incluse şi
unităţile cu personalitate juridică aflate sub administrarea altor instituţii
publice de interes naţional: ministere, unităţi de cercetare şi producţie
agricolă, staţiuni didactice, instituţii de învăţământ, spitale etc;
d) unităţi cooperatiste. Sunt cuprinse unităţile cu
personalitate juridică care se află sub administrarea unei unităţi cu capital
integral cooperatist, organizată în baza Legii nr. 109/1996, cu modificările
ulterioare, şi care desfăşoară activităţi agricole. Se cuprind, de asemenea, şi
unităţile aflate sub incidenţa Legii nr. 566/2004;
e) alte tipuri - aşezăminte religioase etc. Sunt
cuprinse unităţile cu personalitate juridică care se află sub administrarea
aşezămintelor religioase - mănăstiri, biserici, schituri etc. - sau a altor
organizaţii neguvernamentale - fundaţii, asociaţii nonprofit etc, numai dacă
desfăşoară şi activităţi agricole.
Exploatatiile agricole individuale sunt unităţi de observare statistică alcătuite din una sau mai
multe persoane având, în general, legături de rudenie, care utilizează împreună
terenurile şi/sau cresc animale, care pot aparţine unuia sau mai multor membri.
Se includ unităţile care realizează o producţie agricolă ce poate depăşi
nevoile consumului propriu, surplusul fiind destinat vânzării.
2. Descrierea cercetării statistice
Din experienţa statelor membre care au realizat
cercetarea statistică „Potenţialul productiv al plantaţiilor de pomi
fructiferi", conform reglementărilor Directivei Parlamentului European şi
a Consiliului nr. 109/2001/CE, rezultă că această cercetare poate fi selectivă,
bazată pe eşantioane aleatorii, în conformitate cu criteriile prevăzute la pct.
3.2 „Planul de sondaj", sau exhaustivă.
2.1. Sfera de cuprindere
In cercetarea statistică sunt cuprinse exploatatiile
agricole (unităţi cu personalitate juridică care desfăşoară activităţi agricole
şi exploataţii agricole individuale) care au declarat că deţin plantaţii de
pomi fructiferi la Recensământul general agricol din anul 2002.
2.2. Principalele variabile cercetate
Conform Directivei Parlamentului European şi a
Consiliului nr. 109/2001/CE, principalele variabile cercetate sunt:
• suprafaţa plantată (netă şi/sau brută), pe specii şi
soiuri;
• numărul de pomi fructiferi, pe specii şi soiuri;
• vârsta plantaţiilor, detaliată pe specii şi soiuri;
• densitatea plantaţiei, pe specii şi soiuri;
• suprafeţele de pe care s-au defrişat pomii
fructiferi;
• suprafeţele noi plantate cu pomi fructiferi.
Suplimentar, pentru satisfacerea cerinţelor informaţionale naţionale se cercetează şi producţia medie/ha,
pe specii şi soiuri, suprafaţa plantaţiilor în declin, suprafaţa plantaţiilor
abandonate (care nu se mai lucrează, dar există înregistrată în evidenţele
cadastrale), suprafaţa plantaţiilor tinere, neintrate pe rod.
Speciile pomicole cercetate sunt: meri care produc mere
de masă şi alţi meri, peri care produc pere de masă şi alţi peri, piersici,
caişi, pruni, cireşi, vişini, nuci.
Sunt cercetate atât plantaţiile pure, cât şi cele
mixte, adică plantaţiile de pomi fructiferi care cuprind mai multe specii de
pomi fructiferi din cele enumerate mai sus sau una sau mai multe dintre acestea
împreună cu alte specii.
Pentru fiecare specie pomicolă
se cercetează suficiente soiuri pentru a permite realizarea unei evaluări la
nivel naţional, după soi, a cel puţin 80% din suprafaţa totală plantată cu
specia pomicolă respectivă, iar suprafaţa plantată cu fiecare soi cercetat să
reprezinte cel puţin 3% din suprafaţa totală plantată cu pomii fructiferi din
specia respectivă.
Culegerea datelor în teren se realizează pe chestionar
statistic, editat pe suport hârtie, format A4.
2.3. Clasificări şi
nomenclatoare utilizate
Se utilizează: nomenclatorul speciilor pomicole care se
cultivă cu preponderenţă în România, nomenclatorul soiurilor,
clasificarea pe zone de cultură a speciilor de pomi fructiferi.
3. Eşantionul cercetării
statistice
3.1. Baza de sondaj
Baza de sondaj este constituită
pe baza informaţiilor din Registrul exploataţiilor agricole. Din această bază
se selectează exploatatiile agricole care deţin plantaţii de pomi fructiferi.
Registrul statistic al exploataţiilor agricole a fost
constituit pe baza informaţiilor obţinute la Recensământul general agricol din
anul 2002 şi este actualizat anual cu datele rezultate din anchetele
structurale în agricultură şi cercetările statistice curente.
3.2. Planul de sondaj
Eşantionul este reprezentativ pentru cel puţin 95% din
suprafaţa plantată cu pomi fructiferi şi este extras potrivit metodei
sondajului stratificat.
Straturile sunt determinate de următoarele caracteristici:
• specia pomicolă;
• mărimea plantaţiei (suprafaţa plantată).
Pentru suprafeţele neacoperite de eşantionare se fac
estimări.
Eroarea de eşantionare este de maximum 3% corespunzător
unui nivel de încredere de 68% pentru estimările la nivel naţional ale
suprafeţei plantate cu pomi fructiferi, din fiecare specie.
4. Organizarea culegerii şi
prelucrării datelor
4.1. Metoda de înregistrare
Chestionarele cercetării statistice sunt completate
prin autoînregistrare de către exploatatiile agricole cu personalitate juridică
şi prin interviu direct (faţă în faţă), folosindu-se operatori de teren, pentru
exploatatiile agricole individuale.
4.2. Perioada/momentul de
referinţă şi perioada de înregistrare Cercetarea
statistică se realizează în cursul anului 2007 şi perioada de referinţă este anul 2007. Ţinând cont că această
cercetare statistică se referă la culturi permanente, unele
state membre au raportat datele la un anumit moment.
4.3. Personalul care
efectuează cercetarea statistică
Se recomandă ca personalul care efectuează cercetarea
statistică să fie alcătuit din specialişti agricoli, recrutaţi şi instruiţi de
direcţiile teritoriale de statistică. Fiecărui operator de teren i se
repartizează un număr de exploataţii agricole, avându-se în vedere o încărcare
echilibrată, urmărindu-se obţinerea unor date relevante.
4.4. Prelucrarea datelor
Unităţile cu personalitate juridică care desfăşoară
activităţi agricole transmit chestionarele completate la direcţiile teritoriale
de statistică, până la data stabilită în graficul de desfăşurare a cercetării
statistice. De asemenea, operatorii de teren vor depune chestionarele
completate pentru exploatatiile agricole individuale la direcţiile teritoriale
de statistică, la data stabilită în graficul de desfăşurare a cercetării
statistice.
Introducerea datelor, verificarea şi validarea acestora
la nivel de chestionar, operarea corecţiilor primare şi reluarea controlului
automat se realizează la direcţiile teritoriale de statistică.
Direcţiile teritoriale de statistică transmit fişierele
de date la Institutul Naţional de Statistică, până la data stabilită în
graficul de desfăşurare a cercetării statistice.
La nivel central, după recepţionarea fişierelor de date
se procedează la reluarea controlului automat, operarea corecţiilor necesare,
tratarea non-răspunsurilor parţiale şi totale, extinderea datelor şi realizarea
tabelelor finale.
5. Prezentarea şi
utilizarea rezultatelor cercetării statistice
5.1. Principalii indicatori rezultaţi
Prelucrarea datelor se concretizează în estimarea
următorilor indicatori:
• suprafeţele nete ale plantaţiilor pe rod pentru
diferite specii de pomi fructiferi şi principalele
soiuri ale speciei pomicole cercetate;
• suprafeţele plantaţiilor tinere;
• vârsta plantaţiilor pomicole;
• numărul de pomi fructiferi dintr-o plantaţie
pomicolă, pe specii şi soiuri;
• densitatea plantaţiei;
• producţia medie/ha;
• suprafaţa plantaţiilor în
declin;
• suprafaţa abandonată (care nu se mai lucrează, dar
există înregistrată în evidenţele cadastrale);
• suprafaţa defrişată, pe specii pomicole;
• numărul de pomi defrişaţi, pe specii pomicole;
• suprafaţa nou-plantată, pe specii
pomicole;
• numărul de pomi nou-plantaţi, pe specii pomicole.
5.2. Forme/termene de prezentare a rezultatelor
Rezultatele obţinute se vor prezenta în publicaţia
statistică „Potenţialul productiv al plantaţiilor de pomi fructiferi din
România" şi pe site-ul Institutului Naţional de Statistică.
Beneficiarii rezultatelor sunt:
• interni: Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi
Dezvoltării Rurale, Ministerul Integrării Europene, alţi utilizatori, la
cerere;
• externi: Eurostat.
Raportul metodologic privind
desfăşurarea cercetării împreună cu rezultatele cercetării, pe zone de
producţie, erorile de eşantionare şi celelalte erori depistate în raportare vor
fi transmise la Eurostat cel mai târziu până la data de 1 octombrie a anului
următor celui în care s-a efectuat cercetarea statistică.
6. Limitări
Rezultatele cercetării statistice sunt relevante numai
la nivel naţional, în limitele de încredere şi precizie ale estimărilor
prevăzute la pct. 3.2.
Culegerea datelor este realizată pe baza declaraţiei
respondenţilor.