ORDIN Nr. 3330
din 25 februarie 2010
privind aprobarea
Curriculumului pentru clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului, filiera
tehnologica, pentru domeniul de pregatire de baza „Productie media"
ACT EMIS DE:
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 142 din 4 martie 2010
Având în vedere prevederile Legii
învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare,
ţinând cont de prevederile Hotărârii
Guvernului nr. 81/2010 privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului,
ministrul educaţiei, cercetării,
tineretului si sportului emite prezentul ordin.
Art. 1. - Se aprobă Curriculumul pentru
clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, pentru
domeniul de pregătire de bază „Producţie media",
prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin intră în vigoare
începând cu anul şcolar 2010-2011.
Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Art. 4. - Secretariatul de Stat pentru
Invăţământul Preuniversitar, Direcţia generală
educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii,
Direcţia generală învăţământ în limbile
minorităţilor, relaţia cu Parlamentul şi sindicatele,
Direcţia generală economic, finanţe, Centrul Naţional de
Dezvoltare a Invăţământului Profesional şi Tehnic,
inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului
Bucureşti, precum şi conducerile unităţilor de
învăţământ preuniversitar vor duce la îndeplinire prevederile
prezentului ordin.
Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului
şi sportului,
Daniel Petru Funeriu
CURRICULUM
pentru clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului,
filiera tehnologică, pentru domeniul de pregătire de bază
„Producţie media" 2010
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
pentru clasa a IX-a, aria curriculară
„Tehnologii"
ANEXĂ
|
Domeniul pregătirii de bază: Producţie media
Cultură de specialitate si preaătire practică
săptămânală
|
|
Modul I. Tehnologia filmului
Total ore/an:
din care:
|
Laborator tehnologic
Instruire practică
|
144
-
72
|
|
Modul II. Electroacustică
Total ore/an:
din care:
|
Laborator tehnologic
Instruire practică
|
144
-
36
|
|
Modul III. Sănătatea şi securitatea muncii
Total ore/an:
din care:
|
Laborator tehnologic
Instruire practică
|
36
-
-
|
|
|
Total ore/an = 9 ore/săpt. x 36 săptămâni = 324
ore
|
|
Staaiu de preaătire practică - Curriculum în dezvoltare
locală
Modul V. *)...........................................................................................................
|
|
Total ore/an:
|
|
90
|
|
|
Total ore/an = 3 săptămâni x 5 zile x 6 ore/zi = 90
ore/an
total general: 414 ore/an
|
NOTA:
In clasa a IX-a stagiul de pregătire practică
se desfăşoară în atelierele-scoală.
*) Denumirea şi conţinutul
modulului/modulelor vor fi stabilite de către unitatea de
învăţământ cu avizul inspectoratului şcolar, în vederea
dobândirii unităţilor de competenţe-cheie „Rezolvarea de probleme"
şi „Organizarea locului de muncă" din standardul de
pregătire profesională.
Lista unităţilor de competenţe din
standardele de pregătire profesională pe care se fundamentează
curriculumul
|
Nr. crt.
|
Modulul
|
Unităţi de
competenţă
|
|
1.
|
Tehnologia filmului
|
Aplicarea tehnologiilor de filmare
• Descrie sistemele cinematografice
• Prezintă schema tehnologică a realizării
filmelor
• Precizează modalităţile de filmare
|
|
2.
|
Electroacustică
|
Utilizarea echipamentelor de înregistrare-redare a sunetului
• Prezintă metodele de înregistrare şi redare a
sunetului
• Deserveşte instalaţia de transpunere optică a
sunetului
• Deserveşte echipamentele de înregistrare şi redare
magnetică a sunetului
|
|
3.
|
Sănătatea şi securitatea muncii
|
Igiena şi securitatea muncii (nivel 1)
• Numeşte factorii de risc şi bolile profesionale la
locul de muncă •Aplică regulile de igienă individuală a
muncii
• Aplică normele de securitate şi sănătate la
locul de muncă, precum şi normele de prevenire şi stingere a
incendiilor
•Acordă primul ajutor în caz de accident Igiena şi
securitatea muncii (nivel 2)
• Aplică legislaţia şi reglementările privind
securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea
şi stingerea incendiilor
• la măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul
de muncă
|
|
4.
|
CDL
|
Rezolvarea de probleme
• Identifică probleme simple
•Alcătuieşte şi aplică un plan de rezolvare a
unei probleme simple
• Verifică rezultatele obţinute în urma aplicării
planului de rezolvare a unei probleme simple
Organizarea locului de muncă
•Asigură ordinea şi curăţenia la locul de
muncă
•Aplică principiile ergonomice în organizarea locului de
muncă
• Foloseşte instrucţiuni de lucru pentru îndeplinirea
sarcinilor
|
MODULUL I
Tehnologia filmului
1. Notă introductivă
Programa şcolară pentru clasa a IX-a, ciclul
inferior al liceului, filiera tehnologică, domeniul de pregătire de
bază „Producţie media", cuprinde unitatea de competenţe
„Aplicarea tehnologiilor de filmare" din standardul de pregătire
profesională.
Modulul „Tehnologia filmului" are alocat un
număr de 144 de ore, din care 72 de ore de instruire practică.
2. Unităţile de competenţe/rezultate
ale învăţării la care se referă modulul Aplicarea tehnologiilor de filmare
• Descrie sistemele cinematografice
• Prezintă schema tehnologică a
realizării filmelor
• Precizează modalităţile de filmare
3. Corelarea rezultatelor învăţării
şi criteriilor de evaluare
|
Denumirea modulului: Tehnologia
filmului
|
|
Cunoştinţe
|
Deprinderi
|
Criterii de evaluare
|
|
Rezultatul învăţării 1: Descrie sistemele cinematografice
|
|
1. Cadre cinematografice: normal, caşetat,
cinemascop, panoramic
2. Sisteme de redare a sunetului: monoaural, stereo, analogic,
digital
3. Genuri de film: ficţiune, documentar,
ştiinţific, animaţie, publicitar
|
1. Identificarea cadrelor cinematografice
2. Identificarea sistemelor de redare a sunetului
3. Interpretarea genului de film
|
1. Identificarea tipurilor de formate cinematografice
2. Determinarea dimensiunilor cadrului cinematografic
3. Clasificarea sistemelor de cinema
|
|
Denumirea modulului: Tehnologia
filmului
|
|
Cunoştinţe
|
Deprinderi
|
Criterii de evaluare
|
|
Rezultatul învăţării 2: Prezintă schema tehnologică a realizării filmelor
|
|
1. Etape de realizare a filmului: de pregătire, de
producţie, de filmare
2. Activităţi cu caracter tehnic: filmare,
înregistrare-redare sunet, mixare, montare, transpunere, prelucrare
3. Schema tehnologică: reprezentarea grafică a
operaţiunilor pe fluxul tehnologic
|
1. Interpretarea schemei tehnologice de realizare a filmelor
2. Identificarea etapelor de realizare a filmelor
3. Executarea operaţiilor cu caracter tehnic din cadrul
etapelor de filmare
|
1. Identificarea etapelor de realizare a filmelor
2. Reprezentarea schemei tehnologice de realizare a filmelor
3. Identificarea activităţilor desfăşurate
în cadrul studioului cinematografic
|
|
Rezultatul învăţării 3: Precizează modalităţile de filmare
|
|
1. Tipuri de filmare: cu priză directă, postsincron, cu
frecvenţă normală, cu frecvenţă redusă, cu
frecvenţă accelerată, tipuri speciale
2. Criterii de alegere a aparatului de filmat: formatul
peliculei, tipul de filmare
3. Criterii de alegere a utilajelor auxiliare: tipuri de
mişcare, condiţii de filmare
4. Condiţii de alegere a peliculei: condiţii de
iluminare, natura surselor de lumină, sensibilitate, formatul cadrului,
sistemul cinematografic
|
1. Selectarea tipului de filmare în funcţie de genul
filmului
2. Alegerea aparatului de filmat în funcţie de tipul de
filmare şi formatul peliculei
3. Alegerea utilajelor auxiliare în funcţie de decupajul
regizoral
4. Alegerea peliculei
|
1. Descrierea particularităţilor tipurilor de
filmări
2. Prezentarea criteriilor de selectare a aparaturii de filmat
3. Executarea corectă a operaţiilor pregătitoare
filmării
|
4. Conţinutul formării
1. Elemente de bază ale cinematografiei
1.1. Mecanismul perceperii mişcării
cinematografice
1.2. Imaginea cinematografică
1.3. Principiile înregistrării şi
redării imaginii cinematografice
2. Pelicula cinematografică
2.1. Tipuri de purtători de imagine
2.2. Pelicula cinematografică
3. Sisteme cinematografice
3.1. Cadre cinematografice
3.2. Sisteme de redare a sunetului
3.3. Genuri de film
4. Procesul filmării
4.1. Etapele de realizare a filmului
4.2. Schema tehnologică a realizării filmelor
4.3. Modalităţi de filmare
5. Resurse materiale minime necesare
parcurgerii modulului:
- atelier-şcoală;
- sală de curs.
6. Sugestii metodologice
Activităţile de învăţare se vor
desfăşura după caz în:
• sala de curs;
• ministudioul TV din dotarea
atelierului-şcoală. Alegerea tehnicilor de instruire revine
profesorului, care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul
didactic la particularităţile elevilor, de a centra procesul de învăţare
pe elev, pe nevoile şi disponibilităţile sale, în scopul unei
valorificări optime a acestora, individualizării
învăţării, al lărgirii orizontului şi perspectivelor
educaţionale, precum şi al diferenţierii sarcinilor şi a
timpului alocat ş.a. In context, lucrul în grup, simularea, practica în
atelier/la locul de muncă, discuţiile de grup, prezentările
video, multimedia şi electronice, temele şi proiectele integrate,
vizitele etc. contribuie la învăţarea eficientă, prin
dezvoltarea abilităţilor de comunicare, negociere, de luare a
deciziilor, de asumare a responsabilităţii, de sprijin reciproc,
precum şi a spiritului de echipă, competiţional şi a
creativităţii elevilor.
Specificul disciplinei impune metode didactice
interactive, recomandând cu precădere aplicaţiile practice în echipă,
metoda descoperirii, a demonstraţiei, conversaţia euristică.
7. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea trebuie să fie corelată cu
criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care
sunt precizate în standardul de pregătire profesională. Se
evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor
competenţe nefiind relevantă. O competenţă se
evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte
abilităţi în afara celor din competenţele specificate este
lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie
evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor
specificate.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea
formativă, iar la sfârşitul acestuia se realizează evaluarea
sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Pentru evaluare
se recomandă a fi utilizate, cu precădere, alături de metodele
tradiţionale:
• portofoliu didactic;
• fişe de observaţie;
• metoda proiectelor;
• fişe de autoevaluare etc.
Utilizarea mijloacelor audio-video
îmbogăţeşte paleta stilurilor de învăţare ale
elevilor.
Se propune un exemplu de instrument de evaluare pentru
competenţa 2 „Prezintă schema tehnologică a realizării
filmelor".
Instrument de evaluare
Completaţi în scris tabelul de mai jos, respectând
cerinţele din coloanele 1, 2, 3 şi 4.
|
Descrieţi sistemele
cinematografice
|
Prezentaţi schematic fazele
realizării unui film
|
Descrieţi procesele
tehnologice de realizare a filmelor
|
Enumeraţi etapele producerii
unui film
|
Evaluator
|
|
|
|
|
|
|
Verificaţi dacă respectivul candidat a
efectuat cu succes activităţile de mai sus. Semnaţi şi
specificaţi data pe document.
8. Bibliografie
1. Tehnica filmării si aparatura - P.
Alexandrescu, Al. Petculescu, I. Popescu, Editura Didactică si
Pedagogică, Bucureşti, 1977
2. Arta imaginii color video-TV, C-tin. Manoilă,
Ed. Militară, 1997
3. Tehnica iluminatului artistic, V. Petrovici, Ed.
Tehnică, 1976
4. Sisteme de înregistrare audio-video, Marius
Oteşteanu, Florin Alexa, Ed. De Vest, Timişoara, 1997
5. Tehnica filmului de la Ala Z, Al. Marin, D. Morozan,
Ed. Tehnică 1989
6. Percepţia imaginii cinematografice şi de
televiziune, Ovidiu Răduleţ, Ed. Pritech, 2002
7. Tehnologia filmului, Al. Marin, D. Morozan, V.
Stătescu, EDP, 1974
MODULUL II
Electroacustică
1. Notă introductivă
Programa şcolară pentru clasa a IX-a, ciclul
inferior al liceului, filiera tehnologică, domeniul de pregătire de
bază „Producţie media" cuprinde unitatea de competenţe
„Utilizarea echipamentelor de înregistrare şi redare a sunetului" din
standardul de pregătire profesională.
Modulul „Electroacustică" are alocat un
număr de 144 de ore, din care:
• 36 de ore - laborator tehnologic.
2. Unităţile de competenţe/rezultate
ale învăţării la care se referă modulul
Utilizarea echipamentelor de înregistrare şi
redare a sunetului:
• prezintă metodele de înregistrare şi redare
a sunetului;
• deserveşte instalaţia de transpunere
optică a sunetului;
• deserveşte echipamentele de înregistrare şi
redare magnetică a sunetului.
3. Corelarea rezultatelor învăţării
si criteriilor de evaluare
|
Denumirea modulului: Electroacustică
|
|
Cunoştinţe
|
Deprinderi
|
Criterii de evaluare
|
|
1. Rezultatul
învăţării 1: Prezintă metodele de înregistrare
şi redare a sunetului
|
|
1. Metoda fotografică: principiile înregistrării
şi redării optice a sunetului, tipuri de fonograme optice,
avantajele şi dezavantajele metodei fotografice
2. Metoda magnetică: principiile înregistrării şi
redării magnetice a sunetului, avantajele şi dezavantajele metodei
magnetice
3. Banda magnetică: structură, clasificare,
caracteristici electroacustice
|
1. Aplicarea metodei fotografice de înregistrare şi redare a
sunetului
2. Aplicarea metodei magnetice de înregistrare şi redare a
sunetului
3. Descrierea benzii magnetice
|
1. Descrierea metodei fotografice de înregistrare şi redare
a sunetului
2. Descrierea metodei magnetice de înregistrare şi redare a
sunetului
3. Clasificarea benzilor magnetice
4. Prezentarea structurii benzii magnetice
|
|
2. Rezultatul învăţării 2: Deserveşte
instalaţia de transpunere optică a sunetului
|
|
1. Instalaţia de transpunere: schema funcţională,
părţi componente, parametrii de lucru, tipuri de instalaţii
2. Pelicula pentru transpunere sunet: proprietăţi
fotografice
3. Distorsiuni: clasificare, cauze care le produc, măsuri
de remediere
|
1. Transpunerea fotografică a peliculei
|
1. Prezentarea instalaţiei de transpunere a sunetului
2. Identificarea tipului de peliculă pentru transpunerea
sunetului
3. Prezentarea tipului de distorsiuni la înregistrarea
optică
|
|
Denumirea modulului: Electroacustică
|
|
Cunoştinţe
|
Deprinderi
|
Criterii de evaluare
|
|
4. Transpunere fotografică: înregistrarea fotografică a
sunetului magnetic pe peliculă cinematografică
|
|
|
|
3. Rezultatul învăţării 3: Deserveşte
echipamentele de înregistrare şi redare magnetică a sunetului
|
|
1. Magnetofonul: schema funcţională, părţi
componente, clasificare
2. Filmfonograf: principiu de funcţionare, părţi
componente
3. Masa de montaj: operaţii care se efectuează la masa
de montaj, principiul de funcţionare, tipuri de mese de montaj
|
1. Utilizarea magnetofonului
2. Utilizarea filmfonografului
3. Utilizarea meselor de montaj
|
1. Efectuarea de probe tehnice: de microfon, de înregistrare, de
redare
2. Analizarea parametrilor electroacustici de performanţă
caracteristici echipamentelor audio (dinamică, raport semnal-zgomot,
zgomot de redare, undă de frecvenţă)
|
4. Conţinutul formării
1. Unda sonoră:
- mărimi caracteristice (viteza de propagare,
lungimea de undă, frecvenţa)
- energie, intensitate, presiune acustică
- sunet pur, sunet complex Fenomene acustice:
- reflexie;
- interferenţă;
- absorbţie;
- difracţie.
2. Domeniul de audibilitate:
- Legea lui Weber-Fecher;
- audiograma;
- sensibilitatea organului auditiv. Parametri
specifici:
- tăria sunetului;
- înălţimea;
- timbrul. Particularităţile auzului:
- bătăi, tonuri, ecou, reverberaţie,
caracteristicile vorbirii.
3. Metode de înregistrare a sunetului:
a) metoda fotografică: principiile
înregistrării şi redării optice a sunetului, tipuri de fonograme
optice, avantajele şi dezavantajele metodei fotografice;
b) metoda magnetică: principiile
înregistrării şi redării magnetice a sunetului, avantajele
şi dezavantajele metodei magnetice.
4. Banda magnetică:
- structură, clasificare, caracteristici
electroacustice.
5. Echipamente de înregistrare-redare a sunetului:
- microfoane, amplificatoare, filmfonograf: principiu
de funcţionare, părţi componente; masa de montaj: operaţii
care se efectuează la masa de montaj, principiul de funcţionare,
tipuri de mese de montaj;
- instalaţia de transpunere: schema
funcţională, părţi componente, parametrii de lucru, tipuri
de instalaţii;
- pelicula pentru transpunere sunet:
proprietăţi fotografice.
6. Distorsiuni:
- clasificare, cauze care le produc, măsuri de
remediere.
7. Transpunere fotografică:
- înregistrarea fotografică a sunetului magnetic
pe peliculă cinematografică.
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii
modulului:
a) atelier-şcoală;
b) sală de curs.
6. Sugestii metodologice
Modulul oferă elevilor oportunitatea de a utiliza
o gamă largă de cunoştinţe teoretice în
activităţile practice desfăşurate.
Programa modulului trebuie utilizată împreună
cu standardul de pregătire profesională, pentru a corela în
permanenţă rezultatele învăţării cu criteriile de
realizare care descriu modul de integrare a cunoştinţelor,
deprinderilor şi atitudinilor în abilităţi transferabile în
activitatea curentă.
Parcurgerea conţinuturilor este obligatorie, dar
se impune abordarea flexibilă şi diferenţiată a acestora,
în funcţie de resursele disponibile şi de nevoile locale de formare.
Aşteptările de învăţare sunt
stabilite sub forma unor rezultate de performanţă, profesorul având
libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi şi de a le eşalona
în timp, utilizând activităţi variate de învăţare, cu
caracter preponderent aplicativ.
Tabelul de corelare între competenţe şi
conţinuturi, prezentat la pct. 3, specifică din ce unitate de
competenţă provin competenţele care se agregă şi care
sunt conţinuturile ce permit profesorului să formeze, elevului
să demonstreze şi evaluatorului să evalueze performanţa
vizată de respectivele competenţe. Se va ţine cont de faptul
că profesorul are libertatea de a alege ordinea conţinuturilor
şi modul de organizare a activităţilor de învăţare, în
raport cu experienţa şi viziunea proprie.
Procesul de predare-învăţare trebuie să
aibă un caracter activ şi centrat pe elev. In acest sens se
recomandă realizarea unei evaluări iniţiale care să
permită obţinerea unor informaţii relevante despre stilul de
învăţare al elevilor (auditiv, vizual, practic) şi tipul de
inteligenţă al acestora. Aceste informaţii vor sta la baza
adaptării strategiilor de predare-învăţare la
particularităţile elevilor.
Plecând de la principiul integrării, care
asigură accesul în şcoală al oricărui copil, acceptând
că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode
specifice pentru dezvoltarea abilităţilor, cunoştinţelor
şi atitudinilor pentru acei elevi care prezintă deficienţe
integrabile, adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare
şi comportament (utilizarea de programe individualizate, pregătirea
de fişe individuale pentru elevii care au nevoie şi care le cer,
utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare, aducerea de
laude chiar şi pentru cele mai mici progrese şi stabilirea
împreună a paşilor următori).
Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului,
care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la
particularităţile elevilor, de a centra procesul de
învăţare pe elev, pe nevoile şi disponibilităţile
sale, în scopul unei valorificări optime a acestora, individualizării
învăţării, lărgirii orizontului şi perspectivelor
educaţionale, de a diferenţia sarcinile şi timpul alocat etc.
Lucrul în grup, simularea, practica în atelier/la locul de muncă,
discuţiile de grup, prezentările video, multimedia şi
electronice, temele şi proiectele integrate, vizitele etc. contribuie la
învăţarea eficientă, prin dezvoltarea abilităţilor de
comunicare, negociere, luarea deciziilor, asumarea responsabilităţii,
sprijin reciproc, precum şi a spiritului de echipă,
competiţional şi a creativităţii elevilor.
Specificul disciplinei impune metode didactice
interactive, recomandând cu precădere aplicaţiile practice în
echipă, metoda descoperirii, a demonstraţiei, conversaţia
euristică.
7. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată
de către cadrele didactice pe baza unor probe scrise, orale sau practice,
care se referă explicit la criteriile de realizare menţionate în
standard, respectând specificaţiile diferitelor circumstanţe sau
contexte de aplicare.
Activităţile propuse pot fi evaluate folosind
diverse tehnici şi instrumente de evaluare: probe orale, scrise, practice,
observarea activităţii şi comportamentului elevului
consemnată în fişele de evaluare şi de progres al elevului.
Rezultatele activităţilor
desfăşurate şi rezultatele evaluărilor, colectate atât de
profesor, cât şi de elev, trebuie strânse şi organizate astfel încât
informaţiile să poată fi regăsite cu
uşurinţă:
- elevilor le pot fi necesare pentru actualizarea,
pentru reluarea unor secvenţe la care nu au obţinut feedback pozitiv;
- profesorilor le pot fi necesare ca dovezi ale
progresului înregistrat de elev şi ca dovezi de evaluare.
8. Bibliografie
1. Echipamente electrice şi electronice pentru
cinematografie, Al. Marin, P. Alexandru, ş.a., Editura Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti, 1978
2. Sonorizarea filmului de amatori, Al. Marin, A.
Mască, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1987
3. Sunetul în sala de cinematograf, Al. Marin, V.
Burlacu, N. Niculescu, Ed. Tehnică, Bucureşti 1985
4. Tehnologia prelucrării peliculei, V. Munteanu,
EDP, 1975
5. Sisteme de înregistrare audio-video, Marius
Oteşteanu, Florin Alexa, Ed. De Vest, Timişoara, 1997
6. Tehnica înregistrării sunetului şi
aparatura, Al. Marin, V. Burlacu, EDP, 1977
MODULUL III
Sănătatea şi securitatea muncii
1. Notă introductivă
Modulul „Sănătatea şi securitatea
muncii" face parte din cultura de specialitate pentru domeniul de
pregătire de bază „Protecţia mediului", clasa a IX-a,
ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică şi are alocat un
număr de ore conform planului de învăţământ. Acest modul
reuneşte unităţile de competenţe-cheie „Igiena şi
securitatea muncii" din standardele de pregătire de nivel 1 şi 2
de calificare şi ca urmare vizează competenţe general valabile
în orice domeniu de pregătire de bază. Aspectele specifice privitoare
la securitatea şi sănătatea în muncă vor fi precizate la
modulele de specialitate, unde vor fi prezentate cerinţele fiecărui
loc de muncă sau ale fiecărei tehnologii şi fiecărui
echipament.
2. Unitatea/Unităţile de
competenţe/rezultate ale învăţării la care se referă
modulul
- Igiena şi securitatea muncii - nivel 1
- Igiena şi securitatea muncii - nivel 2
3. Corelarea rezultatelor învăţării
si criteriilor de evaluare
|
Denumirea modulului: Sănătatea
şi securitatea muncii
|
|
Cunoştinţe
|
Deprinderi
|
Criterii de evaluare
|
|
Rezultatul învăţării 1: Numeşte factorii de risc şi bolile profesionale la
locul de muncă
|
|
- Factori de risc: agenţi patogeni, substanţe toxice,
substanţe explozive, factori de climat (temperatură, umiditate,
curenţi de aer), vibraţii, zgomote, radiaţii etc.
- Risc de îmbolnăvire, risc de accidentare, risc de
invaliditate
- Boli profesionale: boli ale căilor respiratorii, boli ale
pielii, afecţiuni ale diferitelor organe de simţ, boli interne
|
1. Observarea existenţei factorilor de risc
2. Raportarea prezenţei factorilor de risc sau a
situaţiilor de muncă care prezintă pericol pentru securitatea şi
sănătatea muncitorilor din domeniul chimie industrială
3. Raportarea deficienţelor sistemelor de protecţie
|
1. Enumerarea factorilor de risc în funcţie de specificul
locului de muncă
2. Recunoaşterea riscului practicării unei
calificări
3. Asocierea factorilor de risc cu bolile profesionale în
funcţie de specificul locului de muncă
|
|
Denumirea modulului: Sănătatea
şi securitatea muncii
|
|
Cunoştinţe
|
Deprinderi
|
Criterii de evaluare
|
|
Rezultatul învăţării 2: la măsuri pentru reducerea factorilor de risc
|
|
- Factori de risc: agenţi patogeni, substanţe toxice,
substanţe explozive, factori de climat (temperatură, umiditate,
curenţi de aer), vibraţii, zgomote, radiaţii etc.
|
- Raportarea prezenţei factorilor de risc sau a
situaţiilor de muncă care prezintă pericol pentru securitatea
şi sănătatea lucrătorilor
- Raportarea deficienţelor sistemelor de protecţie
|
1. Identificarea factorilor de risc pentru fiecare loc de
muncă
2. Descrierea consecinţelor riscurilor identificate
|
|
Rezultatul învăţării 3: Aplică legislaţia şi reglementările privind
securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea
şi stingerea incendiilor
|
|
- Termeni şi definiţii specifice
- Politica de sănătate şi securitate a muncii -
Legea securităţii şi sănătăţii în
muncă
- Responsabilităţi generale şi specifice: ale
angajatorilor, angajaţilor, managementului întreprinderii,
inspecţiei muncii, autorităţilor locale etc.
- Mijloace de protecţie: echipamente de protecţie
specifice locului de muncă
|
- Insuşirea şi respectarea legislaţiei din
domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă şi a măsurilor de aplicare a acestora
- Utilizarea corectă a echipamentului individual de
protecţie
|
1. Utilizarea termenilor şi expresiilor specifice
domeniului
2. Identificarea persoanelor responsabile cu sănătatea
şi securitatea la locul de muncă
3. Definirea regulilor specifice privitoare la
sănătatea şi securitatea muncii descrise de
reglementările de la locul de muncă
4. Descrierea echipamentelor de protecţie specifice locului
de muncă
|
|
Rezultatul învăţării 4: Acordă primul ajutor în caz de accident
|
|
- Manifestări de alterare a stării de
sănătate produse în caz de accident: stări de
ameţeală, leşin, stop cardiorespirator, stări de
greaţă, hemoragii etc.
- Trusa de prim ajutor
- Măsuri de prim ajutor
|
- Anunţarea imediată a situaţiilor de accident
şi a incidentelor
|
1. Recunoaşterea manifestărilor în caz de accident
2. Utilizarea materialelor din trusa de prim ajutor
3. Aplicarea măsurilor de prim ajutor
|
|
Rezultatul învăţării 5: Aplică regulile de sănătate şi igienă
individuală la locul de muncă
|
|
- Reguli de igienă: igiena corporală, igiena
vestimentaţiei, igiena alimentaţiei
- Materiale de întreţinere a igienei: materiale
igienico-sanitare, produse cosmetice, alimente de protecţie
- Consecinţe ale nerespectării regulilor de
igienă: intoxicaţii, toxiinfecţii alimentare, boli parazitare,
dermatoze etc.
|
- Aplicarea regulilor de igienă individuală la locul de
muncă
- Utilizarea materialelor de igienă individuală la
locul de muncă
|
1. Adoptarea regulilor de igienă individuală la locul
de muncă
2. Folosirea materialelor de igienă individuală la
locul de muncă
3. Evaluarea consecinţelor nerespectării regulilor de
igienă individuală la locul de muncă
|
4. Conţinutul formării
|
Conţinuturi tematice
|
Activităţi de
învăţare propuse
|
|
1. Noţiuni generale de securitate şi sănătate
în muncă
1.1. Termeni şi definiţii specifice
1.2. Legea securităţii şi sănătăţii
în muncă nr. 319/2006
1.3. Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva
incendiilor, cu modificările ulterioare
1.4. Pregătirea şi instruirea personalului
1.5. Tipuri de instructaje de protecţie a muncii
1.6. Drepturi şi obligaţii ale angajatorului şi
angajatului
1.7. Mijloace de protecţie: echipamente de protecţie
specifice locului de muncă
|
Documentarea cu ajutorul internetului Completarea de formulare de
instructaj de protecţie a muncii Prezentarea de echipamente de
protecţie utilizate în domeniul chimie industrială
|
|
Conţinuturi tematice
|
Activităţi de
învăţare propuse
|
|
2. Accidente de muncă şi boli profesionale
2.1. Accidente de muncă. Clasificarea accidentelor de
muncă
2.2. Cauzele producerii accidentelor de muncă:
- nerespectarea instrucţiunilor de lucru;
- apariţia accidentală a substanţelor explozive,
caustice, toxice, inflamabile, pulberilor industriale la locul de muncă
2.3. Măsuri de prevenire a accidentelor
2.4. Declararea şi cercetarea accidentelor de muncă
2.5. Măsuri de prim ajutor în caz de accident
2.6. Boli profesionale: boli ale căilor respiratorii, boli
ale pielii, afecţiuni ale diferitelor organe de simţ, boli interne
2.7. Cauzele producerii bolilor profesionale: condiţii
speciale de muncă, agenţi patogeni, agenţi chimici,
vibraţii, zgomote, radiaţii etc.
|
Filme pe teme de securitate şi sănătate în
muncă
Studii de caz
Completarea fişelor de evaluare
|
|
3. Apărarea împotriva
incendiilor
3.1. Mijloace de stingere a incendiilor (hidranţi,
stingătoare de incendiu)
3.2. Indicatoare şi panouri avertizoare
|
Aplicaţii privind folosirea stingătoarelorde incendiu
|
|
4. Microclimatul la locul de
muncă
4.1. Factori de climat (temperatură, umiditate,
ventilaţie, luminozitate, cromatică)
4.2. Principii ergonomice în organizarea locului de muncă
|
Studii de caz pe teme ergonomice
|
|
5. Igiena muncii
5.1. Reguli de igienă: igiena corporală, igiena
vestimentaţiei, igiena alimentaţiei
5.2. Materiale de întreţinere a igienei: materiale
igienico-sanitare, produse cosmetice, alimente de protecţie
5.3. Consecinţe ale nerespectării regulilor de
igienă: intoxicaţii, toxiinfecţii alimentare, boli parazitare,
dermatoze etc.
|
Studii de caz
Referate cu tematică de igiena muncii
|
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii
modulului
In cadrul instruirii prin modulul „Sănătatea
şi securitatea muncii" se pot utiliza fişe de documentare,
folii, videoproiector, CD, panouri avertizoare, echipamente de protecţie
utilizate în domeniul chimiei industriale, formulare de instructaje de
protecţia muncii, stingătoare de incendii etc.
6. Sugestii metodologice
Timpul alocat pentru studierea modulului este de 36 de
ore de pregătire teoretică, urmând a se extinde printr-o formare specifică
fiecărui loc de muncă pe parcursul stagiului de practică ce se
va desfăşura la operatorul economic după finalizarea clasei a
X-a.
In elaborarea curriculumului pentru modulul
„Sănătatea şi securitatea muncii" s-a pornit de la
unităţile de competenţe-cheie „Igiena şi securitatea
muncii" din standardele de pregătire profesională de la
nivelurile 1 şi 2.
Dobândirea rezultatelor învăţării se va
realiza prin activităţi de pregătire teoretică precum:
expunerea, explicaţia şi conversaţia, dar mai cu seamă se
vor utiliza metode de predare activ-participative precum: simularea, studiul de
caz, jocul de rol, exerciţiul. Un accent deosebit se va pune pe motivarea
învăţării prin metoda descoperirii, precum şi pe
documentare şi căutarea informaţiilor utilizând cele mai moderne
surse.
Se recomandă ca instruirea să se
desfăşoare în cabinete de protecţia muncii special amenajate
şi dotate cu materiale documentare şi instrumente moderne de predare
precum: videoproiector, filme tematice, colecţii de legi şi normative
privind securitatea şi siguranţa muncii, reviste de specialitate etc.
Metodele de predare/învăţare trebuie să
fie centrate pe elev, să stimuleze participarea activă şi
directă a elevilor în timpul procesului de predare/învăţare.
Metodele pentru implicarea activă a elevilor sunt
recomandate luând în considerare gradul de relevanţă faţă
de modul, cum ar fi: formare practică, simulare, jocuri de roluri,
aplicaţii în caz de alarmă de incendiu, vizită la un punct de
lucru pentru intervenţie în caz de incendiu, dezbateri, studii de caz,
problematizare etc.
7. Sugestii cu privire la evaluare
Există 3 tipuri de evaluare: iniţială,
formativă şi sumativă.
Evaluarea iniţială are rolul de a verifica dacă elevul deţine
cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru a putea
parcurge cu succes programul de formare.
Evaluarea formativă asigură profesorului/formatorului feed-backul procesului de
predare şi învăţare. Prin această evaluare profesorul
cunoaşte nivelul de dobândire a noilor cunoştinţe şi abilităţi
de către elev şi dacă acesta este pregătit pentru a
învăţa noi subiecte.
Evaluarea finală a modulului sau evaluarea
sumativă verifică dacă au fost
dobândite toate rezultatele învăţării asociate modulului.
Evaluarea va cuprinde şi activităţi practice în care se va
urmări dacă elevul este capabil să lucreze în echipă,
să rezolve o problemă, să facă o prezentare, să scrie
un raport. In funcţie de specificul modulului, această evaluare poate
fi făcută printr-un portofoliu sau miniproiect/proiect.
Competenţele-cheie
Evaluarea finală a modulului va încorpora de
asemenea şi evaluarea acelor competenţe-cheie care se dezvoltă
în cadrul modulului împreună cu competenţele tehnice specifice
acestuia (de exemplu: utilizarea IT, comunicarea în limba maternă sau în
limba străină, competenţe de calcul matematic etc). Aceste
competenţe vor ajuta elevul în învăţarea pe tot parcursul
vieţii.
Autoevaluarea şi evaluarea în perechi
Profesorul va explica întotdeauna ce se
aşteaptă de la evaluarea sumativă şi va discuta şi agrea
cu elevii criteriile de evaluare pentru o încheiere cu succes a modulului.
Profesorul îi va încuraja pe elevi să se autoevalueze sau să se
evalueze unul pe celălalt. Profesorul va păstra toate evidenţele
evaluării pentru a putea dovedi atingerea rezultatelor
învăţării şi a criteriilor din standardul de pregătire
şi curriculum.
Instrumente de evaluare recomandate
Pentru a promova modulul, elevii trebuie să
demonstreze că pot întruni toate criteriile asociate cu toate rezultatele.
Elevii vor duce la îndeplinire exerciţii practice, proiecte, teme de lucru
şi/sau probleme care constituie evaluarea modulului.
8. Bibliografie
- Legea securităţii şi
sănătăţii în muncă nr. 319/2006
- Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva
incendiilor, cu modificările ulterioare
- Hotărârea Guvernului nr. 493/2006 privind
Cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la
expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot, cu
modificările şi completările ulterioare
Reviste de specialitate:
- „Risc şi securitate în muncă" -
revistă de informare în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă, editată de Institutul
Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii
Redacţia: bd. Ghencea nr. 35A, sectorul 6, 061695,
Bucureşti, tel./fax: (021) 315.78.22, e-mail: cis_inpm@rnc.ro
- „Revista română de medicina muncii" -
publicaţie a Societăţii Române de Medicina Muncii,
acreditată de către Colegiul Medicilor din România, revistă de
informare în domeniul medicinei muncii
Editura MEDMUN
Redacţia: str. Pictor Negulici nr. 9, sectorul 1,
Bucureşti, cod 71289, tel./fax: (021) 230.93.42
Cuprinsul numerelor din anul 2002 (1/2002 şi
2/2002); cuprinsul numerelor din anul 2003 (1/2003)