ORDIN   Nr. 307 din 18 decembrie 2009

pentru aprobarea Regulamentului serviciului la bordul navelor apartinand Ministerului Administratiei si Internelor

ACT EMIS DE: MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 20 din 12 ianuarie 2010

In temeiul art. 7 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul administraţiei şi internelor, interimar, emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul serviciului la bordul navelor aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Şefii sau comandanţii structurilor centrale şi teritoriale din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor iau măsuri pentru aplicarea întocmai a prevederilor prezentului ordin.

Art. 3. - Direcţia generală management operaţional din aparatul central al Ministerului Administraţiei şi Internelor urmăreşte respectarea întocmai a prevederilor prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Viceprim-ministru, ministrul administraţiei şi internelor, interimar,

Dan Valentin Fătuloiu,

secretar de stat

ANEXA

REGULAMENTUL

serviciului la bordul navelor aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. - (1) Navele1) Ministerului Administraţiei şi Internelor sunt parte a teritoriului naţional, proprietate a statului român, iar activitatea la bordul lor, oriunde s-ar afla, se desfăşoară potrivit legislaţiei române şi tratatelor la care România este parte.

(2) Navele Ministerului Administraţiei şi Internelor sunt nave destinate îndeplinirii misiunilor specifice privind asigurarea ordinii şi siguranţei publice şi respectării regimului juridic al frontierei de stat, prevenirii şi combaterii infracţionalităţii transfrontaliere în apele naţionale navigabile ale României2), care poartă pavilionul naţional şi însemnele distinctive ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor, incluzând şi echipajele a căror activitate se desfăşoară conform ordinelor şi instrucţiunilor ministrului administraţiei şi internelor, şi sunt subordonate unor şefi/comandanţi cu grade profesionale/grade militare.

(3)   Navele Ministerului Administraţiei şi Internelor şi echipajele acestora sunt în serviciul public, aplicându-se limitat prevederile legislaţiei civile specifice referitoare la normele aplicabile transportului maritim şi pe căile navigabile interioare, privind desfăşurarea în siguranţă a navigaţiei,  precum şi normele specifice aplicabile navelor, personalului acestora şi personalului care efectuează activităţi de transport naval, activităţi conexe şi activităţi auxiliare acestora.

(4) Imunitatea de jurisdicţie totală de care beneficiază navele se aplică în sensul că, în afară de formalităţile de control sanitar, nu este permis în nicio împrejurare ca navele şi ambarcaţiunile lor să fie cercetate de autorităţile unui alt stat ori ca acestea să efectueze arestări la bord. Orice încercare în acest sens este respinsă cu hotărâre, iar situaţiile deosebite vor fi soluţionate potrivit dreptului internaţional.

Art. 2. -In orice împrejurare şi în mod special în relaţiile cu navele şi autorităţile străine, comandantul navei şi întregul echipaj trebuie să apere prestigiul şi interesele României, precum şi onoarea pavilionului navei.

Art. 3. - (1) Nava Ministerului Administraţiei şi Internelor care navighează în apele internaţionale trebuie să respecte convenţiile maritime internaţionale, iar în apele teritoriale ale altor ţări, şi reglementările de navigaţie şi portuare specifice, stabilite de acestea.

(2) Navigaţia prin sectoarele de frontieră comună cu alt stat se execută cu respectarea convenţiilor încheiate între statul român şi statul vecin respectiv.

1) Sunt nave, în sensul prezentului regulament, navele maritime şi fluviale de orice tip, aflate în dotarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, propulsate sau nepropulsate, care navighează la suprafaţă, destinate remorcajului ori împingerii, precum şi instalaţiile plutitoare care în mod normal nu sunt destinate deplasării sau efectuării de lucrări speciale, cum ar fi: ateliere plutitoare, docuri plutitoare, pontoane, hangare plutitoare pentru nave şi altele asemenea, ambarcaţiunile mici şi cele destinate activităţilor de pregătire şi întreţinere.

Din navă fac parte instalaţiile, maşinile şi motoarele care asigură propulsia acesteia sau produc o altă acţiune mecanică, împreună cu mecanismele şi mijloacele necesare transmiterii acestei acţiuni, toate echipamentele necesare navigaţiei, diferitelor manevre, siguranţei navei, salvării vieţii umane, prevenirii poluării, comunicaţiilor, igienei şi exploatării potrivit destinaţiei navei, precum şi proviziile.

2) Apele naţionale navigabile ale României sunt formate din marea teritorială, apele interioare navigabile, radele şi acvatoriile portuare, precum şi din bazinele şantierelor navale.

Art. 4. - Pe timpul cât staţionează sau navighează în apele naţionale navigabile ale României sau în apele internaţionale, navele Ministerului Administraţiei şi Internelor trebuie să aibă la bord toate actele, certificatele şi documentele navei şi ale echipajului, valabile, eliberate de autorităţile competente ale statului sau de organisme recunoscute de respectivele autorităţi.

Art. 5. - Navele Ministerului Administraţiei şi Internelor au drept de poliţie navală pentru aplicarea unor măsuri de constrângere împotriva navelor străine, în baza legislaţiei în vigoare şi a reglementărilor specifice. Dreptul de a aplica măsuri de constrângere se va exercita conform legislaţiei internaţionale şi acordurilor la care România este parte.

Art. 6. - Navele care prin proiectare, construcţie şi dotare cu armament şi tehnică sunt destinate să îndeplinească un anumit gen de misiuni alcătuiesc o clasă de nave.

Art. 7. - Navele din aceeaşi clasă care au aceleaşi caracteristici tehnico-tactice şi sunt dotate cu acelaşi armament constituie un tip de nave.

Art. 8. - La intrarea în serviciu, navelor Ministerului Administraţiei şi Internelor li se atribuie un număr de înregistrare conform normelor metodologice emise în acest sens şi, după caz, un nume stabilit prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

Art. 9. - Pavilionul unei nave constituie drapelul acesteia, iar acesta se arborează la locul stabilit prin construcţie atât timp cât nava se găseşte în poziţie armată.

Art. 10. - (1) Comandantul navei este singurul care hotărăşte măsurile ce se impun referitoare la conducerea şi siguranţa navei şi a echipajului în diferite situaţii.

(2) Pentru situaţiile care nu sunt prevăzute în prezentul regulament, comandantul navei acţionează cu respectarea legislaţiei române şi a tratatelor la care România este parte.

Art. 11. - Fiecare membru al echipajului răspunde de îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, conform legislaţiei române şi tratatelor la care România este parte.

Art. 12. - (1) Orice persoană (indiferent de funcţie şi grad) îmbarcată la bordul unei nave a Ministerului Administraţiei şi Internelor şi care nu face parte din echipaj este obligată să respecte prevederile prezentului regulament şi nu are dreptul să intervină în desfăşurarea activităţilor şi a serviciului la bord.

(2) Şefii (comandanţii) ierarhici ai comandantului navei, pe timpul prezenţei la bordul navei, nu intervin direct în conducerea acesteia, în programul echipajului sau în executarea serviciului, atât timp cât acestea se desfăşoară corect şi în conformitate cu prevederile regulamentare. Toate observaţiile, recomandările şi ordinele cu privire la cele constatate pe navă le adresează numai comandantului navei şi sunt consemnate în jurnalul de bord al navei.

Art. 13. - (1) Comandantul navei, membrii echipajului şi toate persoanele aflate la bordul navei sunt obligaţi să respecte legislaţia în vigoare cu privire la protecţia mediului.

(2)   Este interzisă poluarea de orice natură a apelor navigabile şi a atmosferei de deasupra acestora prin orice mod sau mijloace, cum ar fi: deversarea, aruncarea, scufundarea ori degajarea de pe nave, instalaţii plutitoare, submersibile sau fixe, precum şi de către surse aflate pe ţărm a unor substanţe nedegradabile, toxice, radioactive, hidrocarburi, precum şi a altor substanţe nocive, dăunătoare ori periculoase pentru sănătatea oamenilor sau pentru flora şi fauna apelor ori a altor deşeuri sau materiale care pot să producă pagube ţărmului ori să creeze obstacole în calea utilizării legitime a apelor.

(3)  Fac excepţie de la prevederile alin. (2) situaţiile când navele, instalaţiile plutitoare sau sursele aflate la ţărm sunt ameninţate de distrugere completă ori pierdere totală sau orice altă situaţie când este pusă în pericol viaţa umană.

(4) Pe fiecare navă se implementează un sistem de management al tuturor categoriilor de deşeuri, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Art. 14. - La bordul navei pot fi îmbarcate alte persoane, numai cu aprobarea şefului (comandantului) structurii care are în dotare nava sau la ordinul eşaloanelor superioare acesteia, doar dacă acestea sunt apte medical, au cunoştinţe minime de salvare în caz de avarii şi nu depăşesc (prin însumare cu echipajul) numărul completelor de salvare.

Art. 15. - Persoanele îmbarcate la bordul unei nave ca specialişti sau tehnicieni sunt trecute în jurnalul de bord, specificându-se calitatea lor şi ordinul în virtutea căruia au fost îmbarcate.

Art. 16. - Navele Ministerului Administraţiei şi Internelor aflate în serviciu pot fi în stare operaţională sau neoperaţională.

Art. 17. - (1) Prin navă în stare operaţională se înţelege nava admisă să execute misiuni specifice, conform destinaţiei, şi care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) este încadrată, conform statului de organizare, cu echipaj specializat şi atestat;

b) corespunde din punct de vedere tehnic pentru executarea misiunilor specifice;

c) respectă criteriile operaţionale de eficienţă stabilite pentru clasa sau tipul respectiv de nave.

(2) Prin navă aflată în stare neoperaţională se înţelege nava care se află în una dintre situaţiile următoare:

a) nu este încadrată cu echipaj specializat şi atestat;

b)   are instalaţiile, maşinile şi motoarele care asigură propulsia sau produc o altă acţiune mecanică, mecanismele şi mijloacele necesare transmiterii acestei acţiuni, echipamentele necesare navigaţiei, diferitelor manevre, siguranţei navei, salvării vieţii umane, prevenirii poluării, comunicaţiilor, igienei şi exploatării potrivit destinaţiei navei defecte sau în revizie, iar timpul necesar repunerii în funcţiune depăşeşte 4 ore;

c) se află în stare de conservare la apă sau pe uscat;

d) se găseşte în reparaţii, într-un şantier specializat.

Art. 18. - Starea operaţională a navelor se stabileşte prin ordinul/dispoziţia comandantului/şefului sau înlocuitorului legal al structurii care le are în dotare.

Art. 19. - Criteriile operaţionale de eficienţă se stabilesc prin ordinul/dispoziţia comandantului/şefului inspectoratului general/ similar, care le are în dotare, pentru fiecare navă.

Art. 20. - Pe navă, semnalele se pot transmite prin sonerie, cu sifleea sau prin voce, cu staţia de amplificare şi prin lumini de semnalizare, potrivit anexei nr. 10.

CAPITOLUL II

Organizarea navei

1. Echipajul

Art. 21. - (1) Echipajul3) unei nave este format din funcţionari publici cu statut special - poliţişti sau militari şi cuprinde ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri, agenţi, gradaţi şi soldaţi voluntari, respectiv personal contractual.

(2)  Echipajul asigură siguranţa, conducerea şi menţinerea vitalităţii navei, folosirea armamentului, instalaţiilor şi aparaturii, serviciile la bord şi îndeplinirea misiunilor navei.

(3) Persoanele îmbarcate temporar pe navă nu fac parte din echipaj.

Art. 22. - (1) Conducerea navei revine în exclusivitate comandantului. Primul înlocuitor al comandantului este ofiţerul secund.

3) Echipajul navei este format din personalul Ministerului Administraţiei şi Internelor, care posedă un brevet sau certificat de capacitate şi care îşi desfăşoară activitatea la bordul unei nave înregistrate la Ministerul Administraţiei şi Internelor, conform atribuţiilor şi rolurilor navei, şi face parte permanent sau temporar din statul de organizare al acesteia.

(2) Când comandantul, din anumite cauze, este pus în situaţia de a nu-şi putea exercita comanda, primul înlocuitor ia provizoriu comanda, făcând menţiunea în jurnalul de bord.

Art. 23. - Este interzis să lipsească în acelaşi timp de la bord comandantul, primul şi al doilea înlocuitor la comandă, atunci când nava se pregăteşte pentru marş, pe timpul marşului sau al staţionării în afara portului de bazare permanentă.

Art. 24. - In cazul în care la bordul unei nave funcţia de comandant nu este încadrată, prin dispoziţie zilnică/ordin de zi, se numeşte prin cumul un poliţist/cadru militar (cu grad corespunzător funcţiei) atestat şi specializat în comanda unei nave de acelaşi tip.

Art. 25. - Personalul îmbarcat pe navă pentru a face parte din echipaj va fi înscris în jurnalul de bord al navei, în rolurile navei şi va îndeplini atribuţiile generale şi specifice bordului.

Art. 26. - Pentru fiecare membru al echipajului se prevăd înlocuitori stabiliţi prin rolurile navei.

Art. 27. - Prin dispoziţie zilnică/ordin de zi, şeful/comandantul structurii care are în dotare nava poate dispune/ordona folosirea acesteia de către alte echipaje atestate şi specializate pentru clasa sau tipul respectiv, cu respectarea regulilor de predare-primire, întreţinere şi exploatare. Aceste echipaje sunt împuternicite cu toată autoritatea şi responsabilităţile atribuite de funcţiile pe care le exercită.

Art. 28. - Când numărul personalului încadrat este mai mic decât numărul de funcţii prevăzute în stat, se pot numi prin cumul înlocuitori, specializaţi pentru funcţiile respective, fără ca un membru al echipajului să exercite prin cumul mai mult de încă o funcţie.

2. Echipajul minim de siguranţă

Art. 29. - (1) La navele Ministerului Administraţiei şi Internelor aflate în serviciu se vor stabili echipaje minime de siguranţă.

(2)  Echipajul minim de siguranţă este parte integrantă a echipajului unei nave şi este stabilit pentru fiecare navă, pe toată perioada cât aceasta se află în exploatare, astfel încât în orice moment să fie asigurate siguranţa şi securitatea acesteia, respectiv protecţia mediului.

(3) In cursul navigaţiei, acesta se află la bord şi îndeplineşte activităţile ce îi revin prin rolurile navei.

Art. 30. - (1) Dimensiunea şi componenţa obligatorie a echipajelor minime de siguranţă la navele din dotarea Ministerului Administraţiei şi Internelor sunt prevăzute în anexa nr. 1.

(2)   Pentru navele care vor intra ulterior în dotarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi la cele aflate în dotare modificarea echipajului minim de siguranţă se face, în condiţiile prezentului regulament, la propunerea inspectoratului general/similar al structurii deţinătoare, cu avizul Direcţiei generale management operaţional şi al Direcţiei logistice din aparatul central al Ministerului Administraţiei şi Internelor.

(3)   Echipajele minime de siguranţă pot fi suplimentate temporar, prin dispoziţii ale inspectoratelor generale/similare, în funcţie de/şi pentru situaţii de navigaţie deosebite.

Art. 31. - (1) Se interzice orice deplasare a navelor Ministerului Administraţiei şi Internelor dacă la bordul acestora nu se află echipajul minim de siguranţă, stabilit strict în condiţiile prezentului regulament.

(2) Pentru îndeplinirea misiunilor specifice se interzice deplasarea sau folosirea în orice alt mod a navelor Ministerului Administraţiei şi Internelor dacă la bordul acestora se află numai echipajul minim de siguranţă.

3. Principii de organizare a navei

Art. 32. - Pentru îndeplinirea atribuţiilor generale şi specifice, asigurarea conducerii şi siguranţei navei, exploatarea eficientă a tehnicii, mijloacelor, armamentului şi a echipamentelor   aflate   în   dotarea    navei,    echipajul   se repartizează conform specializării şi atestării, pe componente de specialitate.

Art. 33. - (1) Componentele de specialitate se stabilesc în funcţie de clasa şi tipul navei.

(2) Componentele de specialitate ale navei sunt:

a) componenta de specialitate navigaţie (CSN);

b) componenta de specialitate armament (CSA);

c)  componenta de specialitate comunicaţii si observare (CSC);

d) componenta de specialitate electromecanică (CSE);

e)  alte componente stabilite în funcţie de particularităţile constructive ale navei şi misiunile specifice care pot fi îndeplinite.

4. Organizarea navei pentru misiuni specifice şi pentru activitatea curentă

Art. 34. - Prin organizarea navei pentru misiuni specifice se înţelege stabilirea postului de comandă, a posturilor aferente componentelor de specialitate (posturi de coordonare şi de execuţie), a rolului fiecărui membru al echipajului, precum şi repartizarea echipajului pe fiecare post din cadrul componentelor de specialitate, în raport cu armamentul, instalaţiile, aparatura şi mijloacele de care dispune nava şi de încadrarea acesteia cu personal.

Art. 35. - Organizarea pentru activitatea curentă a navei reprezintă repartizarea echipajului pe posturi, armamente, instalaţii, mecanisme, aparate şi compartimente, în scopul întreţinerii şi folosirii acestora conform specificaţiilor tehnice şi manualelor de operare a tehnicii, în diferite activităţi, altele decât cele pentru misiune.

Art. 36. -In funcţie de rolurile navei, comandantul navei poate dispune constituirea de echipe formate din membrii echipajului (echipa de vitalitate, de control şi abordaj, de acordare a asistenţei tehnice, de pază şi securitate a navei etc).

Art. 37. - Structura de bază a navei este postul de execuţie (PE). Acesta este condus de şeful postului de coordonare. Sarcinile postului pot fi îndeplinite de unul sau mai mulţi membri ai echipajului.

Art. 38. - Fiecare post de execuţie trebuie să aibă asigurată legătura cu posturile de coordonare şi cu cel de comandă.

Art. 39. - Postul de coordonare (P.Co.) este locul de pe navă prevăzut cu mijloacele necesare, de unde şeful componentei de specialitate conduce posturile de execuţie pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice.

Art. 40. - Postul de comandă (PC) este locul de unde comandantul conduce nava pe timpul îndeplinirii misiunilor şi în activitatea curentă. El trebuie să fie dotat cu mijloace pentru primirea informaţiilor, analiza şi interpretarea acestora, pentru conducerea activităţilor curente şi misiunilor specifice.

Art. 41. - Navele pot avea şi un post de comandă de rezervă (P.C.Rz.) (dacă constructiv au dotarea necesară).

Art. 42. - Fiecare post are o denumire şi un număr de ordine. Numerotarea posturilor de la nave se face în cadrul fiecărei componente de specialitate în ordine numerică, de la prova la pupa, de sus în jos şi de la tribord la babord.

Art. 43. - Pentru o marcare cât mai corectă a posturilor navei se întocmeşte schema cu dispunerea acestora, care trebuie să fie precizată în „Registrul cu roluri".

Art. 44. - Pe baza funcţiei pe care o îndeplineşte în cadrul postului, fiecărui membru al echipajului i se atribuie o serie (mai puţin ofiţerilor).

Art. 45. - Seria reprezintă un grup de litere şi cifre cu ajutorul cărora se stabileşte componenta de specialitate, postul (coordonare sau execuţie) unde este repartizat fiecare membru al echipajului şi din ce schimb face parte.

Art. 46. - Seria se compune din 3 părţi:

a) prima parte este formată dintr-o literă (grup de litere) care arată componenta de specialitate;

b)  partea a doua, formată din una sau două cifre, indică numărul postului din cadrul componentei de specialitate;

c) partea a treia este formată din una sau două cifre şi arată schimbul şi ordinea intrării în serviciu. Cifrele impare (1, 3, 5...) indică schimbul 1, iar cifrele pare (2, 4, 6....) indică schimbul 2.

Art. 47. - Personalul îmbarcat temporar este repartizat la posturi, fie ca dubluri la anumite funcţii, fie ca înlocuitori ai celor ce lipsesc. Acestui personal i se atribuie o serie care are cifra zero în faţa primei grupe de litere.

5. Rolurile navei

Art. 48. - La intrarea în serviciu a unei nave se întocmesc rolurile navei, conform anexei nr. 2. Rolurile reprezintă documente organizatorice interne ale navei în care sunt prevăzute toate atribuţiile şi obligaţiile pe care le are de îndeplinit fiecare membru al echipajului pe timpul executării diferitelor activităţi.

Art. 49. - (1) Rolurile navei se stabilesc în funcţie de clasa şi tipul navei. La navele de aceeaşi clasă şi acelaşi tip se întocmesc roluri identice.

(2) Rolurile navei se împart în: roluri pentru misiuni şi roluri pentru activitatea curentă.

Art. 50. - (1) Rolurile sunt întocmite de şefii componentelor de specialitate, sub conducerea comandantului/ofiţerului secund.

(2)  La întocmirea rolurilor aceştia vor ţine cont şi de unele modificări ce survin din punctul de vedere al dotării cu mijloace de misiune şi tehnică, precum şi al amplasării acestora.

(3)  Rolurile se aprobă de către şeful/comandantul fiecărei structuri care are în dotare nave.

Art. 51. - Rolurile de misiune sunt următoarele:

a)  rolul de acţiune este documentul de bază care stabileşte organizarea navei şi cuprinde:

- schema dispunerii la bord a posturilor;

- tabelul nominal cu încadrarea numerică a posturilor;

- tabelul cu încadrarea funcţiilor şi repartizarea echipajului;

- schema organizării conducerii navei pe timpul misiunilor;

- schema observărilor şi apărărilor navei;

-  îndatoririle fiecărui membru al echipajului pe timpul misiunilor;

b)  rolul pentru vitalitatea navei, cu schema dispunerii şi numerotării gurilor de incendiu, a stingătoarelor, a instalaţiei de stingere a incendiului şi a dispunerii compartimentelor etanşe şi mijloacelor pentru legăturile interioare;

c) rolul pentru remorcaj;

d)  rolul pentru ajutorarea unei nave sau aeronave avariate pe mare sau fluviu;

e) rolul pentru abandonarea navei şi repartizarea echipajului pe ambarcaţiuni şi mijloace de salvare;

f)  alte roluri, specifice misiunilor executate de diferite tipuri de nave.

Art. 52. - Rolurile pentru activităţi curente sunt:

a)  rolul pentru responsabilităţi, prin care fiecărui membru al echipajului i se repartizează armamentul, instalaţiile, aparatura, încăperile şi compartimentele navei pentru a fi întreţinute;

b) rolul pentru verificarea funcţionării tehnicii;

c) rolul pentru îmbarcarea combustibilului;

d)   rolul pentru îmbarcarea, dispunerea, transportul şi debarcarea subunităţilor şi a materialelor;

e) rolul pentru manevra navei;

f) rolul pentru salvarea oamenilor căzuţi în apă;

g) rolul la poluare;

h) alte roluri, specifice diferitelor tipuri de nave.

Art. 53. - Toate rolurile navei se constituie în „Registrul de roluri", care se păstrează la ofiţerul secund al navei.

Art. 54. - Ofiţerul secund are obligaţia de a ţine la zi rolurile navei din punct de vedere al schimbărilor care survin în rândul echipajului. La navele care nu au ofiţer secund, această obligaţie revine comandantului navei.

Art. 55. - Şefii componentelor de specialitate au obligaţia de a avea extrase din rolurile navei.

Art. 56. - Fiecărui membru al echipajului i se înmânează, pe bază de semnătură, atribuţiile ce îi revin din toate rolurile.

CAPITOLUL III

Indatoririle personalului îmbarcat

1. Indatoririle generale ale personalului îmbarcat

Art. 57. - Fiecare membru al echipajului unei nave trebuie să aibă simţul onoarei şi demnităţii personale, să apere nava şi onoarea pavilionului ei.

Art. 58. - Fiecare membru al echipajului are următoarele îndatoriri generale:

a) să cunoască şi să respecte prevederile legislaţiei române şi ale tratatelor la care România este parte;

b)  să fie sincer, cinstit, corect şi să dea dovadă de simţul răspunderii faptelor personale;

c) în activitatea pe care o desfăşoară la bord, să dea dovadă de camaraderie, solidaritate şi respect reciproc în relaţiile cu ceilalţi membri ai echipajului;

d)  să cunoască şi să fie în măsură să acţioneze conform atribuţiilor ce îi revin potrivit rolurilor navei;

e) să se instruiască continuu pentru însuşirea cunoştinţelor de specialitate, pentru mânuirea şi întreţinerea armamentului şi tehnicii de la bord;

f) să îşi sporească cunoştinţele şi deprinderile marinăreşti, să îşi formeze o bună rezistenţă fizică, stăpânire de sine şi tărie morală;

g)  să manifeste dragoste faţă de navă, să lupte pentru menţinerea vitalităţii navei şi să nu o abandoneze decât la ordinul comandantului;

h) să fie disciplinat, să manifeste iniţiativă în executarea ordinelor/dispoziţiilor, în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu şi în serviciul de zi, să contribuie la întărirea ordinii şi disciplinei la bord;

i) să nu părăsească fără ordin sau înainte de a fi schimbat postul sau serviciul în care a fost numit.

Art. 59. - Tot personalul îmbarcat răspunde de gestionarea, întreţinerea şi funcţionarea tehnicii pe care o are în primire, în conformitate cu rolurile navei, pentru exploatarea şi folosirea în misiune a acesteia.

2. Indatoririle generale ale comandanţilor şi şefilor componentelor de specialitate de pe navă

Art. 60. - Orice comandant (şef) este răspunzător de consecinţele ordinelor/dispoziţiilor pe care le dă.

Art. 61. - Fiecare comandant (şef) trebuie să se impună în faţa subordonaţilor nu numai prin autoritatea funcţiei şi a gradului său, ci mai ales prin competenţă profesională, nivel de cunoştinţe, mod de lucru şi exemplu personal.

Art. 62. - Orice comandant (şef) trebuie să lase subordonaţilor săi iniţiativa în executarea ordinelor şi în îndeplinirea atribuţiilor funcţionale şi să intervină prompt numai când constată că sunt încălcate prevederile legislaţiei române sau ale tratatelor la care România este parte.

3. Comandantul navei

3.1. Indatoriri generale

Art. 63. - Comandantului navei i se încredinţează nava şi echipajul. El poartă, în toate împrejurările, răspunderea deplină cu privire la conducerea şi siguranţa acestora şi reprezintă nava pe care o comandă.

Art. 64. - (1) Comandantului navei i se subordonează întregul echipaj şi persoanele îmbarcate temporar pe nava sa, excepţie făcând şefii săi ierarhici.

(2) In cazul în care, pentru o perioadă de timp, nava pe care o comandă face parte dintr-o grupare temporar constituită, atunci el se subordonează din  punct de vedere operativ comandantului (şefului) grupării.

Art. 65. - Principala sarcină a comandantului este pregătirea navei şi a echipajului în vederea îndeplinirii misiunilor, scop în care el răspunde de:

a) starea operaţională a navei;

b) folosirea corectă a armamentului, tehnicii şi instalaţiilor;

c) asigurarea siguranţei şi securităţii navei;

d) conducerea echipajului şi a navei;

e) activitatea logistică.

Art. 66. - Comandantul navei este obligat să cunoască nava pe care o comandă: caracteristicile tehnico-tactice; calităţile nautice şi manevriere; dotarea cu armament, tehnică, echipamente şi instalaţii, performanţele şi limitele operaţionale ale acestora.

Art. 67. - Comandantul este obligat să cunoască şi să aplice prevederile legislaţiei române şi ale tratatelor la care România este parte şi care reglementează regimul juridic al mării teritoriale, zonei contigue, zonei economice exclusive, al apelor de frontieră ale României, al mării libere şi al zonelor în care navighează.

Art. 68. - Comandantul este obligat:

a) să ia măsuri astfel încât tehnica, instalaţiile şi armamentul să se găsească în permanenţă în stare de funcţionare;

b) nava să aibă plinurile de muniţii, carburanţi, lubrifianţi, apă, alimente, piese de schimb, echipament şi cazarmament asigurate conform normelor; pregătirea de misiune a echipajului să corespundă cerinţelor pentru îndeplinirea misiunilor, iar starea de sănătate, morală şi disciplinară a acestuia să fie bună;

c)  să conducă determinarea datelor evolutive ale navei, erorilor aparaturii şi instrumentelor de navigaţie;

d) să menţină nava pregătită pentru îndeplinirea misiunilor specifice;

e)  să organizeze pregătirea pentru misiune a întregului echipaj şi să conducă exerciţiile generale pe navă şi şedinţele demonstrative;

f) să verifice păstrarea în condiţii de securitate a tehnicii de misiune, armamentului, muniţiei şi a celorlalte bunuri materiale aflate la bord, precum şi starea în care se găsesc acestea;

g)  să supravegheze direct toate lucrările care ar putea influenţa stabilitatea navei;

h) să ia măsuri ca toate avariile şi incidentele survenite la navă să fie remediate imediat şi pe cât posibil cu mijloacele bordului;

i) să urmărească ţinerea la zi a jurnalelor de bord, de maşini, precum şi a altor jurnale şi documente ale navei;

j) să controleze periodic modul de păstrare, evidenţa şi manipularea documentelor clasificate;

k) să ia măsuri pentru a feri nava de naufragiu, coliziune, incendiu, pentru respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă prevăzute în regulamente şi instrucţiuni, în scopul prevenirii accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale;

l) să urmărească respectarea prevederilor din legislaţia privind protecţia mediului.

Art. 69. - Comandantul trebuie să fie ferm şi hotărât în luarea celor mai judicioase măsuri pentru a preîntâmpina orice acţiune care ar prejudicia capacitatea de misiune şi siguranţa navei. In diferite situaţii, care nu sunt prevăzute de legi, regulamente sau ordine/dispoziţii superioare, comandantul navei trebuie să acţioneze din iniţiativă proprie, după situaţie, fără teama de a-şi angaja răspunderea, în conformitate cu o bună practică marinărească.

Art. 70. - Comandantului navei îi este interzis să ordone schimbări sau modificări în starea de fixaţie ori a proiectului de construcţie a navei, fără aprobarea organelor competente.

Art. 71. - In activitatea curentă, comandantul navei are următoarele îndatoriri:

a) înainte de ridicarea pavilionului primeşte:

- de la ofiţerul secund, raportul asupra situaţiei navei şi a componentelor de specialitate;

- de la ofiţerul de cart, raportul despre serviciul la bord şi evenimentele petrecute;

- de la şeful componentei de specialitate navigaţie, date şi consideraţii asupra stării hidrometeorologice;

b) controlează nava sau cel puţin anumite compartimente ale acesteia;

c)  verifică respectarea ţinutei ordonate la bord, precum şi desfăşurarea programului;

d)  urmăreşte menţinerea ordinii portuare şi respectarea măsurilor pentru prevenirea poluării mediului;

e) verifică jurnalele de bord şi de maşini;

f) întâmpină personal şefii ierarhici sosiţi la navă.

3.2. Indatoririle comandantului la primirea si predarea navei

Art. 72. - (1) Comandantul de navă execută personal predarea/primirea navei, în prezenţa unui şef ierarhic. La predarea/primirea navei se constituie o comisie care verifică starea corpului navei, compartimentele, instalaţiile, existenţa armamentului, muniţiilor şi situaţia componentelor de specialitate. Comisia întocmeşte un act de constatare care se anexează la actul de predare/primire, ce va fi semnat de comandantul care predă, comandantul care primeşte şi membrii comisiei. In actul de predare/primire se menţionează: efectivul control şi prezent; concluzii generale despre starea operaţională, nivelul de pregătire al echipajului, starea morală, starea disciplinară şi starea de sănătate; starea armamentului, tehnicii, aparaturii, instalaţiilor şi a altor materiale; starea navei.

(2) Şefii componentelor de specialitate anexează la actul de predare/primire a navei raportul privind starea componentei de specialitate, în care se arată: cantităţile ce rezultă din documente, existentul real, starea de funcţionare şi întreţinere.

Art. 73. - Noul comandant trebuie să verifice concordanţa dintre datele înscrise în formularul navei şi datele rezultate din actul de predare/primire. Totodată, el trebuie să se informeze asupra datelor referitoare la flotabilitate şi să verifice existenţa şi starea mijloacelor de vitalitate.

Art. 74. - Predarea/primirea navei şi preluarea funcţiei de către noul comandant se înscriu în jurnalul de bord.

Art. 75. - Când ia în primire nava, noul comandant este obligat să verifice prin ieşire pe mare (fluviu) calităţile nautice ale navei, nivelul de pregătire al echipajului, funcţionarea armamentului şi tehnicii.

Art. 76. - In prezenţa vechiului comandant, comandantul care primeşte funcţia controlează şi primeşte următoarele documente:

a) formularul tactic-operaţional al navei, actualizat;

b) jurnalul de bord;

c) documentele de conducere a navei.

4. Comandantul de şalupă (ambarcaţiune)

Art. 77. - Comandantului şalupei (ambarcaţiunii) i se încredinţează nava şi echipajul acesteia. El poartă, în toate împrejurările, răspunderea deplină cu privire la conducerea şi siguranţa acestora.

Art. 78. - Comandantului şalupei (ambarcaţiunii) i se subordonează întregul echipaj şi persoanele îmbarcate temporar pe nava sa, cu excepţia şefilor lui.

Art. 79. - Comandantul şalupei (ambarcaţiunii) este obligat să stea la cârmă şi să conducă personal nava.

Art. 80. - Comandantul şalupei (ambarcaţiunii) răspunde de:

a) menţinerea şalupei în starea de pregătire pentru misiunile ordonate, cu plinurile de carburanţi, lubrifianţi, piese de schimb şi echipament de protecţie asigurate conform normelor;

 b)   păstrarea în condiţii de securitate a armamentului, muniţiei, tehnicii de misiune şi a celorlalte bunuri materiale de la bord;

c)    supravegherea lucrărilor care ar putea influenţa stabilitatea şalupei;

d)  luarea măsurilor ca toate avariile şi incidentele survenite la şalupă să fie remediate imediat şi pentru a feri şalupa de naufragiu sau incendiu;

e)  respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă prevăzute în regulamente şi instrucţiuni;

f)  urmărirea respectării prevederilor privind legislaţia de protecţie a mediului.

5. Ofiţerul secund

Art. 81. - Ofiţerul secund este primul înlocuitor al comandantului şi trebuie să fie în orice moment în măsură să îl înlocuiască, sens în care este obligat:

a) să cunoască nava şi datele ei tehnico-tactice, să o poată conduce şi să ştie să folosească armamentul şi tehnica de la bord în misiune;

b)  să informeze permanent despre ordinele şi dispoziţiile primite de comandant de la eşaloanele superioare;

c) să se informeze despre intenţiile comandantului referitoare la problemele de serviciu.

Art. 82. - Ofiţerul secund răspunde de:

a)   organizarea pregătirii pentru misiune a navei şi a echipajului;

b)  organizarea activităţii curente la bord, întocmirea şi actualizarea rolurilor;

c) desfăşurarea orarului zilnic al echipajului şi a programului de pregătire pentru misiune;

d) pregătirea navei pentru marş sau misiune;

e) organizarea legăturilor interioare şi exterioare ale navei;

f)   organizarea pregătirii echipajului în acţiunile pentru menţinerea vitalităţii navei;

g) asigurarea navei cu documentele şi materialele necesare pentru misiune;

h) întocmirea, împreună cu şefii componentelor de specialitate, a rolurilor pentru activitatea curentă şi ţinerea lor la zi;

i) menţinerea ordinii interioare şi a curăţeniei pe navă (bordaj, pereţi, suprastructuri, arboradă);

j) starea şi întreţinerea şalupelor, bărcilor, instalaţiilor de ancorare, instalaţiilor de „ţin-te bine" şi a balustradelor, instalaţiilor de remorcaj şi ridicare, pregătirea acestora pentru marş şi amararea lor;

k) existenţa şi starea completelor de vitalitate, a mijloacelor de salvare individuale şi colective, completarea acestora, precum şi pregătirea echipajului pentru întrebuinţarea lor.

Art. 83. - Ofiţerul secund al navei este obligat:

a)  să controleze starea de pregătire a componentelor de specialitate şi a echipajului;

b)  să verifice şi să ia măsuri cu privire la organizarea activităţii de observare la ancoră şi în marş;

c)   să asigure transmiterea către echipaj a ordinelor comandantului navei şi să controleze îndeplinirea lor;

d)   să verifice periodic evidenţa, modul de depozitare, conservare şi întreţinere a armamentului şi muniţiei, să raporteze comandantului navei constatările;

e)  să pretindă de la şefii componentelor de specialitate respectarea cu stricteţe a măsurilor de siguranţă pe timpul îmbarcării şi debarcării materialelor inflamabile şi explozive;

f)  cu aprobarea comandantului navei, să execute exerciţii generale sau parţiale de folosire a mijloacelor de salvare în caz de abandon;

g) să primească reclamaţiile şi propunerile echipajului şi să le prezinte comandantului;

h) să conducă personal lucrările la bord, lucrările în afara bordajului, curăţenia navei, precum şi şedinţele de înot;

i) să organizeze piturarea navei, precum şi alte lucrări legate de menţinerea curăţeniei pe navă;

j) să stabilească locurile de fumat pe navă şi locurile unde pot sta în timpul liber efectivele;

k) să ia măsuri pentru respectarea de către toate persoanele aflate la bordul navei a prevederilor legislaţiei în vigoare în domeniile securităţii şi sănătăţii în muncă şi al protecţiei mediului;

l) să cunoască permanent starea de funcţionare şi existenţa materialelor, a instalaţiilor de stins incendiul, a valvelor de inundare a magaziilor, a instalaţiilor de golire a santinelor, precum şi starea porţilor etanşe;

m) să conducă activităţile pentru vitalitatea navei;

n) să planifice şi să ţină evidenţa executării serviciului de zi de către echipaj.

Art. 84. -In timpul misiunilor, ofiţerul secund se găseşte în postul de comandă, unde trebuie să facă propuneri şi să pregătească comandantului toate datele necesare pentru luarea hotărârii.

Art. 85. - Ofiţerul secund este obligat să studieze din timp, împreună cu comandantul navei şi cu şeful componentei electromecanic, cazurile tipice de avarii grave legate de pierderea flotabilităţii sau stabilităţii navei şi să stabilească variante corespunzătoare pentru menţinerea acesteia.

Art. 86. - In caz de naufragiu sau în orice împrejurare în care nava este în pericol, când comandantul a hotărât abandonarea acesteia, ofiţerul secund se îngrijeşte de salvarea documentelor şi conduce îmbarcarea în ordine a echipajului pe mijloacele de salvare, conform rolului; de asemenea, se îngrijeşte de salvarea altor materiale dinainte stabilite. Părăseşte nava odată cu comandantul, dacă nu a primit alt ordin.

Art. 87. -In cazul absenţei comandantului, ofiţerul secund preia comanda navei, îndeplinind în acelaşi timp şi atribuţiile sale directe.

Art. 88. - In activitatea curentă, ofiţerul secund are următoarele îndatoriri:

a) să execute controale pe navă privind: ordinea şi curăţenia la bord, respectarea regulilor de comportare la bord, respectarea programului ordonat, starea corpului navei, încăperilor, armamentului, muniţiei şi tehnicii;

b)  să prezinte comandantului navei, înainte de ridicarea pavilionului, raportul asupra situaţiei navei, componentelor de specialitate, precum şi alte informaţii în legătură cu situaţia operaţională;

c) să primească înainte de terminarea programului rapoarte de la şefii componentelor de specialitate asupra situaţiei serviciilor respective şi asupra stadiului pregătirii pentru misiune, pe care le raportează comandantului navei;

d) să aducă la cunoştinţa membrilor echipajului alte ordine, precum şi activităţile pentru ziua următoare.

Art. 89. - Când nava se află la ancoră, la coborârea pavilionului şi ori de câte ori vremea se înrăutăţeşte, ofiţerul secund ia măsuri ca bărcile şi şalupele să fie ridicate la posturi.

Art. 90. - Ofiţerul secund verifică executarea ordinelor privitoare la închiderea şi deschiderea hublourilor şi porţilor etanşe.

Art. 91. - Când nava se află la cheu, la ancoră sau la geamandură, ofiţerul secund verifică legăturile navei şi starea ancorelor. In caz de vreme rea, ordonă dublarea legăturilor şi pregătirea ancorei pentru fundarisit.

Art. 92. -Inainte de manevra de intrare în port şi legare la cheu, verifică pregătirea ancorelor, parâmelor pentru legare, bandulele, barca de serviciu şi ţinuta navei. In cazul acostării în alt loc, situat în afara perimetrului destinat navelor, ia măsuri pentru paza şi siguranţa navei.

6. Indatoririle generale ale şefilor componentelor de specialitate

Art. 93. - Şefii componentelor de specialitate se subordonează comandantului navei, iar pe linie de ordine interioară, ofiţerului secund.

Art. 94. - Şeful componentei de specialitate este şef al întregului efectiv al componentei pe care o comandă şi răspunde de starea de pregătire pentru misiune a acesteia.

Art. 95. - Şeful componentei de specialitate conduce activitatea de verificare a funcţionării şi exploatării aparaturii şi tehnicii pe care le are în primire.

Art. 96. - Şeful componentei de specialitate este obligat:

a)   să cunoască organizarea componentei pe care o comandă;

b) să menţină legătura cu postul de comandă;

c) să urmărească existenţa şi starea de funcţionare corectă a mijloacelor din dotare, a rezervei de alimente, apă de băut şi medicamente pentru caz de avarii, de salvare individuală şi colectivă, a materialelor de vitalitate din dotare;

Art. 97. - (1) Pe timpul pregătirii pentru marş, şeful componentei de specialitate verifică personal:

a) funcţionarea corectă a mijloacelor din dotare;

b) sistemele de iluminare, existenţa aparatelor individuale de salvare şi a materialelor de vitalitate;

c)    funcţionarea corectă a aparatelor existente în compartiment;

d)   rezerva de alimente, apă de băut, medicamente, echipament de protecţie şi cazarmament pentru caz de avarie;

e) modul de amarare a obiectelor.

(2) Despre rezultatul verificării raportează ofiţerului secund.

7. Şeful de echipaj

Art. 98. - Şeful de echipaj se subordonează nemijlocit ofiţerului secund şi are funcţia cea mai mare în raport cu ceilalţi marinari. El este ajutorul acestuia în ceea ce priveşte menţinerea curăţeniei şi aspectului marinăresc al navei, conducerea şi supravegherea lucrărilor pe întreaga navă, pregătirea marinărească a echipajului.

Art. 99. - Şeful de echipaj răspunde de:

a)   punţi, suprastructuri, bordajul exterior, arboradă şi greement, bigi, gruiuri, cavaleţi, schele, scări şi balustrade;

b) instalaţiile de ancorare;

c) instalaţiile de legare şi remorcare;

d) instalaţiile pentru manevra greutăţilor;

e)   încăperile de folosinţă comună (careuri, cazărmi, spălătoare, closete şi culoare);

f) mijloacele de salvare individuale şi colective.

Art. 100. - Şeful de echipaj trebuie să cunoască:

a) Regulamentul internaţional pentru prevenirea abordajelor pe mare (Regulamentul navigaţiei pe Dunăre)4), regulile de semnalizare, regulile de folosire a compasurilor pentru ambarcaţiuni, metode şi procedee de lucru pe hartă, normele de securitate şi sănătate în muncă la bord, instrucţiunile pentru menţinerea vitalităţii navei;

b) compartimentajul navei, caracteristicile tehnico-tactice de bază ale acesteia, mijloacele împotriva incendiilor şi a gurilor de apă;

c) instalaţiile de punte, mijloacele şi materialele de salvare şi modul de folosire a acestora;

d) regulile de folosire şi exploatare a ambarcaţiunilor;

e)  conducerea şi manevra ambarcaţiunilor cu rame, vele şi motor;

f)  normele privind cazarea echipajului şi condiţiile de trai la bord;

g)  particularităţile instalaţiilor de ridicare a greutăţilor de pe navă, parâmele, macaralele, manevrele curente, calităţile lor cu privire la rezistenţa-limită şi utilizarea în diferite cazuri;

h) regulile şi metodologia de executare a lucrărilor de întreţinere a navei şi instalaţiilor de punte, precum şi a lucrărilor de matelotaj.

Art. 101. - Şeful de echipaj este obligat:

a)   să conducă personal lucrările pentru: curăţenia şi întreţinerea navei; îmbarcarea şi debarcarea greutăţilor şi ambarcaţiunilor la (de la) bord cu instalaţiile de ridicare, luând măsurile necesare pentru securitate şi sănătate în muncă (dacă nu sunt roluri specifice pentru această activitate);

b) să ia măsuri pentru verificarea parâmelor, a lanţurilor de ancoră şi a instalaţiilor de ridicat, pentru a nu fi folosite în cazul deteriorării acestora sau peste limita lor de rezistenţă; să ţină evidenţa şi să respecte termenele stabilite prin instrucţiuni pentru verificarea şi întreţinerea lor;

c) să înlocuiască la timp parâmele din greement şi parâmele instalaţiilor de ridicare (bigi, palancuri, macarale) care au devenit inutilizabile sau care au împlinit termenul de serviciu;

d)  să urmărească exploatarea, păstrarea şi întreţinerea materialelor şi instalaţiilor de punte şi să ia măsuri pentru repararea la timp a mecanismelor defecte;

e) să conducă personal manevra de coborâre şi ridicare a ambarcaţiunilor, să verifice şi să asigure toate materialele din inventarul acestora;

f) să ia măsuri pentru ca ancorele, lanţurile de ancoră şi toate mecanismele de punte să fie în bună stare şi gata de întrebuinţare; să supravegheze ca lanţurile să fie aranjate corect şi capetele lor să fie asigurate în puţul lanţului;

g) să execute controlul lanţurilor de ancoră, să pitureze la timp şi să marcheze lanţurile, să verifice dacă cheile de împreunare şi podurile zalelor sunt în bună stare;

h) să instruiască echipajul pentru formarea deprinderilor marinăreşti, urmărind cunoaşterea nodurilor, a greementului, a lucrărilor de matelotaj şi de întreţinere a corpului navei, a punţilor, santinelor, a ambarcaţiunilor, precum şi cunoaşterea regulilor de comportare la bord;

i) să controleze, înainte de plecarea navei în marş, amararea ambarcaţiunilor, plutelor de salvare, precum şi a obiectelor pe punte, în magaziile de materiale, în cazărmi şi careuri, închiderea hublourilor şi porţilor etanşe, starea şi existenţa la posturi a mijloacelor de salvare;

j) să asigure la timp materialele pentru manevra de acostare sau remorcaj, să le repartizeze la posturile de manevră şi să ajute ofiţerul secund pe timpul acostării, ancorării şi remorcajului;

k) la fundarisirea şi virarea ancorei (acostare şi plecare de la cheu sau geamandură), să se găsească pe teugă (la prova) şi să conducă toate operaţiunile legate de manevrele respective;

l) după ce nava a acostat, să conducă activitatea de legare definitivă a navei la cheu;

m) să controleze zilnic (indiferent dacă nava este la ancoră, geamandură sau cheu) legăturile, lanţul ancorei, starea bordajului şi ordinea în jurul navei;

n) să ţină în stare de curăţenie ambarcaţiunile navei şi inventarul acestora, să ajusteze ramele, să pună la posturile lor obiectele de inventar ale ambarcaţiunilor;

o) să organizeze şi să coordoneze activităţile la lucrările efectuate cu întregul echipaj;

p) să urmărească starea de întreţinere a santinelor compartimentelor de care răspunde, a coferdamurilor şi să raporteze ofiţerului secund neregulile constatate;

r) să ia zilnic măsuri pentru menţinerea ordinii interioare în compartimentele de locuit, în spălătoare, pe punţi şi suprastructuri, în arboradă şi pe scările exterioare;

s) să afişeze în cabine şi în cazărmi extrase din regulile la bordul navei, semnificaţia semnalelor ce se dau pe navă, modul de folosire a mijloacelor de salvare şi repartizarea pe mijloace colective de salvare;

4)In continuare se vor folosi abrevierile R.I.P.A.M., respectiv R.N.D.

ş) să efectueze controale în cabinele şi cazărmile pasagerilor, după debarcarea acestora, pentru a constata starea şi inventarul lor;

t) să verifice personal existentul şi evidenţa materialelor pe care le are în primire, să stabilească lipsurile şi alte pagube produse de echipaj şi să le raporteze ofiţerului secund;

ţ) să urmărească respectarea de către echipaj a regulilor de securitate şi sănătate în muncă şi de prevenire a avariilor;

u) să întocmească inventarele încăperilor navei şi să predea materialele persoanelor care le utilizează.

Art. 102. - Pe timpul cât şeful de echipaj lipseşte de la bord, pentru îndeplinirea atribuţiilor acestuia, comandantul navei numeşte unul dintre membrii echipajului de la bord cu o bună pregătire şi practică marinărească.

8. Şeful mecanic

Art. 103. - Şeful mecanic se subordonează nemijlocit comandantului navei sau secundului când acesta lipseşte, fiind şeful personalului de la maşini, instalaţii electrice ori alte asemenea instalaţii de pe navă. Indicaţiile şi dispoziţiile acestuia, în problemele de exploatare tehnică, sunt obligatorii pentru toţi membrii echipajului navei.

Art. 104. - Pe timpul manevrelor cu nava şi ori de câte ori situaţia impune, postul şefului mecanic este în compartimentul maşini sau la postul de comandă.

Art. 105. - Şeful mecanic este obligat în permanenţă să ţină la curent pe comandantul navei despre orice eveniment ivit la maşini care ar avea influenţe asupra navigaţiei sau siguranţei navei.

Art. 106. - Şeful mecanic are în primire:

a)  maşinile de propulsie, de stins incendii, cele auxiliare, tubulatura de drenaj, tancurile, sculele şi piesele de schimb, precum şi instalaţia electrică de la bord;

b)   documentaţia tehnică şi instrucţiunile tehnice de exploatare-întreţinere referitoare la maşinile, instalaţiile şi aparatura navei.

Art. 107. - Şeful mecanic răspunde de:

a)  pregătirea şi conducerea serviciului maşini în scopul asigurării propulsiei navei în navigaţie şi asigurarea utilităţilor necesare navei şi echipajului;

b)   starea tehnică, exploatarea şi întreţinerea conform instrucţiunilor tehnice ale maşinilor, instalaţiilor şi aparatelor din dotarea serviciului maşini, precum şi de întreţinerea instalaţiilor şi mecanismelor de pe punte;

c) organizarea şi executarea supravegherii reparaţiilor;

d)  pregătirea din timp a maşinilor şi instalaţiilor pentru a preveni întârzierea manevrelor navei;

e)  aprovizionarea navei cu combustibil, uleiuri, apă pentru maşini, piese de schimb şi toate celelalte materiale necesare serviciului maşini, precum şi de buna gospodărire a acestora;

f) respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă şi a normelor pentru prevenirea şi stingerea incendiilor în compartimentul maşini;

g)   respectarea regulilor şi normelor privind asigurarea flotabilităţii şi stabilităţii navei;

h) ţinerea la zi a înscrierilor în jurnalul de maşini;

i) păstrarea următoarelor documente de bord:

- jurnalul de maşini;

- planurile şi documentaţia tehnică a maşinilor şi instalaţiilor care echipează nava.

Art. 108. - Şeful mecanic nu va permite şi nu va face vreo schimbare la maşini, din punct de vedere tehnic, fără aprobarea organelor tehnice competente.

9. Indatoririle generale ale personalului cu diferite funcţii la bordul navei

9.1. Servantul

Art. 109. - Servantul este obligat:

a)  să execute îndatoririle de serviciu şi ale postului de misiune, conform rolurilor navei;

b) să nu părăsească nava fără aprobare;

c)  să raporteze şefului său nemijlocit orice defecţiune în funcţionarea armamentului şi tehnicii pe care o deserveşte;

d) să îşi perfecţioneze continuu cunoştinţele de specialitate şi să cunoască îndatoririle conform rolurilor navei;

e) să cunoască ambarcaţiunile, instalaţiile şi tehnica de care răspunde, lucrările de matelotaj, modul de întreţinere şi de exploatare a materialelor aflate în primirea sa, precum şi modul de acţiune în acţiunile pentru vitalitate;

f) să păstreze bunurile navei, să poarte cu grijă şi să întreţină echipamentul personal;

g) să cunoască şi să aplice regulile de prim ajutor şi ajutor reciproc în caz de răniri şi accidentări;

h) să respecte cu stricteţe regulile de securitate şi sănătate în muncă.

9.2. Radiotelegrafistul

Art. 110. - Radiotelegrafistul este subordonat comandantului navei, iar pe timpul executării serviciului de cart colaborează cu ofiţerul de cart.

Art. 111. - Radiotelegrafistul are următoarele atribuţii de serviciu:

a) să cunoască atribuţiile şi modul de acţiune ce îi revin prin rolurile navei şi să le aplice la ordin;

b)  să ştie să folosească mijloacele tehnice pe care le deserveşte, conform funcţiei sau rolurilor, precum şi a mijloacelor individuale de salvare;

c)   să execute întocmai şi la timp ordinele date de comandantul navei în orice situaţie cerută de activitatea şi siguranţa navei;

d) să nu părăsească nava înainte de a fi primit ordin de la comandantul navei;

e)  să cunoască mijloacele, materialele de vitalitate şi de stingere a incendiilor existente în dotarea navei, locul lor de amplasare şi modul de folosire în funcţie de situaţie;

f) să respecte cu stricteţe regulile de securitate şi sănătate în muncă.

Art. 112. - Radiotelegrafistul răspunde de:

a)    asigurarea legăturilor radio ale navei, conform reglementărilor internaţionale şi naţionale;

b)  respectarea normelor şi reglementărilor privind traficul radio, transmiterea mesajelor de pericol etc;

c) asigurarea informaţiilor radio necesare siguranţei navei;

d) luarea din timp a prevederilor şi avizelor meteo şi predarea lor comandantului navei sau înlocuitorului acestuia;

e) păstrarea jurnalului staţiei radio şi a documentaţiei tehnice a aparaturii pe care o are în primire.

9.3. Marinarul

Art. 113. - Marinarul se subordonează ierarhic şefului de echipaj. In timpul executării serviciului de cart se subordonează direct ofiţerului de cart. La navele la care nu este prevăzută funcţia de timonier, unul dintre marinari va fi numit ca prim înlocuitor al şefului de echipaj şi va prelua parţial drepturile, obligaţiile, atribuţiile şi răspunderile timonierului.

Art. 114. - Marinarul are următoarele atribuţii de serviciu:

a) să cunoască bine atribuţiile de serviciu ale timonierului şi, la navele unde nu este prevăzută această funcţie, ale şefului de echipaj;

b)   să cunoască bine nava pe care este îmbarcat, compartimentarea ei, modul de exploatare, performanţele şi limitele operaţionale ale instalaţiilor, utilajelor şi echipamentelor de punte;

c) să execute serviciul de marinar de veghe, în conformitate cu prevederile prezentului regulament;

d) să participe la activităţile de pregătire a navei pentru marş (manevră) sau alte operaţiuni tehnologice, executând operaţiunile ordonate de persoana care conduce aceste activităţi;

e) să participe la manevrele navei, în subordinea ofiţerului şef de manevră;

f) să participe la manevrarea instalaţiilor, echipamentelor de punte şi să raporteze despre orice defecţiune sau anomalie constatată în funcţionarea acestora;

g) să îl ajute pe timonier în montarea la post şi la manevrarea scărilor de bord, să ia toate măsurile necesare pentru urcarea în siguranţă la bord;

h) să participe la manevrele de lansare la apă şi de ridicare la post a ambarcaţiunilor, executând operaţiunile ordonate de persoana care conduce aceste activităţi;

i) să participe la îmbarcarea (debarcarea) materialelor la (de la) bordul navei;

j) să participe la activităţile de curăţenie şi întreţinere a navei, în principal să execute curăţenia pe punţile exterioare, pe culoarele interioare, în magazii şi santinele acestora, grupuri sanitare comune etc;

k) să respecte cu stricteţe regulile de securitate şi sănătate în muncă şi de protecţie a mediului;

l) să cunoască mijloacele, materialele de vitalitate şi de stingere a incendiilor existente în dotarea navei, locul lor de amplasare şi modul de folosire în funcţie de situaţie;

m) să execute şi alte sarcini primite de la şefii ierarhici sau ofiţerul de cart.

9.4. Sanitarul navei

Art. 115. - Sanitarul se subordonează ofiţerului secund, iar pe linie de specialitate medicului şef al structurii care asigură asistenţa medicală. El are următoarele îndatoriri:

a) să urmărească respectarea normelor sanitaro-igienice la bordul navei;

b)   să se îngrijească de sănătatea echipajului şi de respectarea regulilor de igienă individuală şi colectivă;

c) să execute dezinfecţia closetelor şi să se îngrijească de respectarea normelor igienice şi de folosire a instalaţiilor sanitare ale navei;

d)  să urmărească aplicarea la bord a măsurilor medico-sanitare ordonate, raportând ofiţerului secund şi medicului şef constatările şi măsurile luate;

e) să acorde primul ajutor în caz de nevoie;

f)   să urmărească aplicarea măsurilor ordonate pentru prevenirea toxiinfecţii lor alimentare, a bolilor specifice sezonului cald şi a bolilor specifice sezonului rece;

g) să execute, la ordinul medicului (cu aprobarea ofiţerului secund), dezinfecţia apei din tancurile de apă potabilă ale navei;

h) să execute săptămânal, în cadrul programului de curăţenie generală a navei, dezinfecţia cazărmilor, careurilor şi cambuzelor;

i) să asigure medical şedinţele de învăţare a înotului şi de scăldat;

j) să menţină în stare funcţională şi completă trusa de prim ajutor.

Art. 116. -In cazul când această funcţie nu este prevăzută în statul de organizare a navei, atribuţiile vor fi îndeplinite de un membru al echipajului, special pregătit în acest sens.

9.5. Motoristul

Art. 117. - Motoristul se subordonează şefului mecanic. In timpul executării serviciului de cart se subordonează direct ofiţerului de cart.

Art. 118. - Motoristul are următoarele atribuţii de serviciu:

a) să cunoască atribuţiile şi modul de acţiune ce îi revin prin rolurile navei şi să le aplice la ordin;

b)  să ştie să folosească mijloacele tehnice pe care le deserveşte, conform funcţiei sau rolurilor, precum şi a mijloacelor individuale de salvare;

c) să execute întocmai şi la timp ordinele primite, în orice situaţie cerută de activitatea şi siguranţa navei;

d) să cunoască maşinile, utilajele, instalaţiile şi aparatele de la locul său de muncă sau de care răspunde şi instrucţiunile tehnice de exploatare şi întreţinere;

e)  să cunoască, să respecte şi să aplice normele de securitate şi sănătate în muncă, de prevenire şi stingere a incendiilor, de asigurare a flotabilităţii şi stabilităţii navei;

f)  să contribuie la prevenirea şi înlăturarea oricăror situaţii care ar putea pune în pericol viaţa, integritatea corporală sau sănătatea oamenilor;

g) să execute lucrări de exploatare, întreţinere la maşinile, instalaţiile şi inventarul ce aparţine compartimentului maşini;

h) să participe la serviciul de cart, conform dispoziţiilor şefului mecanic;

Art. 119. - Motoristul răspunde de:

a)  supravegherea funcţionării instalaţiilor şi utilajelor din compartimentul maşini;

b) îmbarcarea sau debarcarea materialelor de întreţinere şi a carburanţilor şi lubrifianţilor necesari navei;

c)  sondarea tancurilor de carburanţi şi lubrifianţi ai navei, informând despre aceasta şefului mecanic.

CAPITOLUL IV

Indatoririle personalului de comandă în cadrul unei grupări temporare de nave

Art. 120. - Pentru îndeplinirea în comun a unor misiuni sau activităţi se pot forma şi organiza grupări temporare de nave aflate în dotarea structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Art. 121. - Structura Ministerului Administraţiei şi Internelor care organizează şi coordonează îndeplinirea misiunii sau a activităţii respective va nominaliza prin dispoziţie zilnică/ordin de zi persoana numită la comanda grupării temporare de nave şi a adjunctului (înlocuitorului) acestuia, respectiv nava comandant a grupării.

1. Comandantul grupării de nave

Art. 122. - Comandantul grupării de nave este comandantul direct al întregului personal al grupării. El este obligat să urmărească aplicarea prevederilor legislaţiei, ordinelor, dispoziţiilor şi instrucţiunilor eşaloanelor superioare privind activitatea grupării de nave.

Art. 123. - Comandantul grupării de nave este obligat:

a) să conducă misiunile, aplicaţiile, şedinţele demonstrative şi de control în cadrul grupării de nave;

b) să conducă activitatea din gruparea de nave, să asigure ca personalul grupării să îşi desfăşoare activitatea corespunzător funcţiilor în care este încadrat;

c) să stabilească stările de pregătire pentru marş ale navelor în funcţie de starea tehnică a acestora şi de misiunile grupării;

d)  să cunoască datele tehnico-tactice şi posibilităţile de acţiune ale navelor din subordine;

e) să urmărească respectarea programului orar şi să asigure folosirea integrală şi eficientă a timpului prevăzut pentru instruire;

f) să acţioneze pentru menţinerea ordinii şi disciplinei;

g) să cunoască starea corpului navelor, existentul şi starea tehnică a armamentului, tehnicii, muniţiei, situaţia plinurilor de la bordul navelor, starea calitativă a tuturor mijloacelor şi materialelor aflate la serviciu şi să ia măsuri pentru păstrarea, menţinerea în stare de funcţionare şi pentru folosirea justă a acestora;

h) să urmărească consumul judicios al moto-resurselor şi al tuturor materialelor conform normelor stabilite;

i) să asigure măsurile privind respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă, pentru prevenirea avariilor, a accidentelor şi catastrofelor;

j) să urmărească întreţinerea şi exploatarea raţională a tuturor instalaţiilor, precum şi modul cum sunt executate măsurile de pază contra incendiilor în cadrul grupării de nave;

k) să ia măsuri pentru menţinerea ordinii portuare în locul de staţionare permanentă sau temporară a navelor şi să prevină poluarea mediului;

l) să stabilească modul de organizare a pazei navelor în locul de staţionare, să verifice modul cum se execută serviciul de zi;

m) să urmărească remedierea deficienţelor constatate la inspecţii şi controale;

n) să controleze modul cum sunt rezolvate rapoartele personalului, precum şi cererile, reclamaţiile şi sesizările primite de la persoane sau instituţiilor civile.

Art. 124. - Inainte de ieşirea pe mare sau fluviu comandantul grupării de nave este obligat:

a)  pe baza hotărârii luate să dea comandanţilor de nave misiunile ce le revin pe timpul ieşirii pe mare sau fluviu şi să le aducă la cunoştinţă situaţia din raionul de acţiune;

b) să indice formaţia de marş, drumul şi viteza;

c) să stabilească măsurile pentru realizarea tuturor formelor de asigurare, pentru întrebuinţarea mijloacelor de transmisiuni şi să precizeze modul de acţiune în caz de vreme rea;

d) să organizeze sistemul de aprovizionare cu materiale pe timpul ieşirii;

e) să verifice, înainte de plecare, modul de pregătire pentru marş al navelor şi de aprovizionare materială a acestora.

Art. 125. - In marş, comandantul grupării de nave are întreaga răspundere pentru conducerea în siguranţă a navelor. El va verifica drumul, viteza şi formaţia de marş, poziţia navei comandant şi a celorlalte nave din formaţie. Fără permisiunea comandantului grupării de nave, nimeni nu are dreptul să schimbe drumul, viteza şi formaţia de marş, în afară de cazul când se iveşte vreun pericol iminent. Schimbarea elementelor de poziţie şi mişcare pentru evitarea unui astfel de pericol se hotărăşte din iniţiativa comandanţilor de nave cărora le apar asemenea situaţii. Orice schimbare survenită se raportează imediat comandantului grupării de nave.

Art. 126. - Pe timpul marşului, comandantul grupării de nave va raporta eşalonului superior punctul grupării de nave la orele stabilite prin dispoziţiile primite şi ori de câte ori situaţia impune acest lucru.

Art. 127. - In caz de abordaj, punere pe uscat, incendii, avarii şi accidente grave, provocate la o navă din subordine, comandantul grupării de nave procedează în conformitate cu instrucţiunile în vigoare, luând totodată toate măsurile impuse de situaţie.

Art. 128. -In cazul absenţei, comanda grupării de nave revine adjunctului acestuia, sub marca comandantului de grupare.

2. Adjunctul (înlocuitorul) comandantului grupării de nave

Art. 129. - (1) Adjunctul comandantului grupării de nave este subordonat nemijlocit comandantului grupării de nave. El este primul înlocuitor al comandantului grupării de nave. Numai el are dreptul să dea dispoziţii în numele comandantului întregului personal al grupării de nave. Despre dispoziţiile cele mai importante pe care Ie-a dat, adjunctul raportează comandantului grupării.

(2) Adjunctul răspunde de organizarea şi coordonarea tuturor activităţilor necesare asigurării capacităţii de acţiune a grupării de nave şi de menţinerea ordinii interioare şi disciplinei în cadrul grupării.

Art. 130. -Adjunctul comandantului grupării de nave este obligat:

a) să elaboreze şi să coordoneze planul de pază şi apărare apropiată a navelor în locul de staţionare, planul de intervenţie la obiectivele grupării şi la cele repartizate, să verifice periodic modul lor de îndeplinire;

b) să stabilească şi să verifice măsurile de siguranţă care se iau pe timpul executării tragerilor pe mare (fluviu) şi în poligoane la uscat;

c)  să organizeze şi să controleze modul de executare a serviciului de zi în cadrul grupării de nave;

d) să urmărească activitatea de aprovizionare a grupării de nave cu materiale;

e) să organizeze transmiterea la nave a tuturor ordinelor şi dispoziţiilor comandantului grupării de nave şi ale eşaloanelor superioare, precum şi controlul îndeplinirii lor;

f) să cunoască în permanenţă existentul în oameni, existentul şi starea armamentului, mijloacelor tehnice, muniţiei, plinurilor de carburanţi-lubrifianţi, apă şi alimente ale navelor grupării;

Art. 131. - Pe timpul staţionarii în radă, adjunctul comandantului grupului controlează respectarea de către nave a regulilor de staţionare.

Art. 132. - Pe timpul pregătirii şi executării marşului, adjunctul comandantului grupării organizează observarea, controlează respectarea măsurilor de asigurare de luptă şi speciale, transmiterea semnalelor şi executarea dispoziţiilor date de comandantul grupării de nave.

Art. 133. - Adjunctul asigură realizarea legăturilor de transmisiuni în cadrul grupării de nave şi cu eşalonul superior. Toate mijloacele de transmisiuni ale navei comandant (în afară de cele lăsate la dispoziţia comandantului navei pentru legătura grupării de nave), precum şi mijloacele de observare tehnică (în afară de cele necesare navigaţiei navei) sunt subordonate adjunctului comandantului grupării de nave.

CAPITOLUL V

Reguli la bordul navelor

1. Intrarea şi ieşirea la (de la) bordul navei

Art. 134. -Accesul la bordul navei este permis numai pe schela (scara) navei.

Art. 135. - Intrarea la bordul navei fără controlul documentelor este permisă:

a)  persoanelor prevăzute la art. 331 şi a celor însoţite de comandantul navei sau de ofiţerul secund;

b) ofiţerilor din comanda structurii din care face parte nava;

c) membrilor echipajului navei.

Art. 136. - Intrarea la bordul navei cu controlul documentelor este permisă:

a)  personalului de la eşaloanele superioare care au sarcini de serviciu, pe baza delegaţiei de control sau a delegaţiei de serviciu;

b) grupelor de persoane civile (lucrători pentru reparaţii), pe bază de tabele nominale, în care se înscriu: numele, prenumele, numărul cărţii de identitate/buletinului de identitate. Tabelele se întocmesc de ofiţerul secund, se aprobă de comandantul navei şi sunt actualizate ori de câte ori se produc schimbări;

c) altor persoane care au aprobare.

Art. 137. - Aprobarea pentru intrarea la bord se dă de comandantul navei sau înlocuitorul legal.

Art. 138. - (1) Persoanele care nu fac parte din echipajul navei şi au aprobarea de a intra la bord trebuie să fie însoţite atât la intrarea, cât şi la ieşirea de la bord. Se interzice deplasarea acestora pe navă în alte locuri decât cele pentru care au aprobare.

(2) Regulile de comportare la bord a persoanelor îmbarcate temporar sunt prevăzute în anexa nr. 3.

Art. 139. - Primirea vizitatorilor la navă este permisă numai cu aprobarea comandantului navei. Vizitarea navei se face numai cu însoţitor numit de comandantul (ofiţerul) secund şi după un itinerar dinainte stabilit, în ziua şi între orele stabilite.

2. Comportarea echipajului la bord

Art. 140. - Pe navă personalului îmbarcat îi sunt interzise:

a) intrarea sau ieşirea la (de la) bord prin alte locuri decât pe schele, scări sau tangoane;

b) staţionarea pe suprastructuri, pe scări, schele, în locuri cu trecere îngustă sau alte locuri interzise prin ordinul comandantului navei;

c)  staţionarea în apropierea cabestanelor şi vinciurilor pe timpul manevrării parâmelor sau a lanţurilor ancorelor, staţionarea rezemat sau aplecat peste balustradă;

d) introducerea sau scoaterea în (din) funcţiune a diferitelor instalaţii sau mecanisme pe care nu le deserveşte;

e)  staţionarea în apropierea antenelor de radiolocaţie, pe timpul exerciţiilorşi verificărilor tehnice;

f)   scăldatul în mare (fluviu) fără aprobare şi în afara programului stabilit pe navă;

g) odihna în alte locuri decât cele stabilite prin rol sau ordin pe navă;

h) prezentarea la program sub influenţa băuturilor alcoolice sau introducerea la bord a acestora;

i) aruncarea peste bord a deşeurilor, a produselor reziduale, a apei de santină, a detergenţilor, a substanţelor toxice sau corozive;

j) părăsirea navei fără aprobare.

Art. 141. - Cu aprobarea ofiţerului secund echipajului îmbarcat i se permite:

a) circulaţia pe scările exterioare, pe tangoane sau coborârea în afara bordajului;

b) urcarea în arboradă sau în ambarcaţiuni;

c)   deschiderea hublourilor în timpul marşului sau în staţionare pe timp de noapte;

d) introducerea sau scoaterea de pe navă a diferitelor obiecte;

e)   pescuitul de pe navă sau din ambarcaţiunile care staţionează lângă bord, la cheu sau la ponton;

f) dormitul în alte locuri decât cele stabilite şi în afara timpului fixat.

Art. 142. - Persoanelor îmbarcate temporar pe navă trebuie să li se aducă la cunoştinţă regulile de comportare la bord în părţile ce le privesc, iar lucrătorii civili care execută lucrări de reparaţii trebuie să cunoască în plus măsurile de siguranţa navei şi de securitate şi sănătate în muncă.

Art. 143. -In activitatea zilnică, deplasarea echipajului pe punte se face, când nava este acostată, pe bordul babord la cheu. Comandantul navei poate schimba bordurile pentru circulaţie. Pe scările tambuchiurilor, urcarea (coborârea) se previne prin cuvântul „Urc" sau „Cobor", prioritate având persoana care urcă.

3. Ţinuta echipajului

Art. 144. - Ţinuta echipajului se ordonă de comandantul navei (unităţii) în funcţie de anotimp, de temperatura aerului şi de caracterul activităţilor ce se desfăşoară. Ţinuta echipajului trebuie să fie permanent curată, bine întreţinută şi ajustată.

Art. 145. - Portul mustăţii şi al bărbii este facultativ, însă aceasta trebuie tunsă îngrijit. Bărbieritul feţei se face ori de câte ori este nevoie pentru ca obrazul să fie proaspăt ras.

Art. 146. - Nerespectarea regulilor cu privire la ţinută şi la portul uniformei constituie abatere disciplinară.

4. Cazarea echipajului la bordul navei

Art. 147. -Incăperile de locuit de la bordul navei se împart în: cabine, careuri şi cazărmi. Fiecare încăpere de locuit trebuie să aibă un număr de ordine. Numerotarea se face de la prova spre pupa, de la tribord la babord şi, pe punţi, de sus în jos.

Art. 148. - Se interzice folosirea pentru locuit a: posturilor de conducere; compartimentelor de maşini, căldări, motoare şi cârme; cabinelor unde sunt instalate staţiile radio, de radiolocaţie şi hidrolocaţie; culoarelor şi spălătoarelor; magaziilor, bucătăriilor, cambuzelor şi a altor încăperi care ar dăuna sănătăţii personalului.

Art. 149. - Fiecare încăpere de locuit trebuie să aibă un inventar cu starea de fixaţie şi celelalte materiale ale încăperii respective. Inventarul se întocmeşte de gestionarul materialelor. Un exemplar al acestuia se afişează în încăperea respectivă, iar al doilea (copia) se păstrează la inventarul navei de către gestionar.

Art. 150. -Incăperile de locuit se vor păstra în ordine şi în bună stare. Toate cuşetele, inclusiv cele neocupate vor fi în permanenţă cu lenjeria completă şi curată.

Art. 151. - (1) Orice persoană îmbarcată la bordul unei nave aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor are dreptul la cazare. Repartizarea personalului îmbarcat pe cabine şi cazărmi se face în raport cu gradul şi funcţia fiecăruia, în funcţie de locurile disponibile.

(2) Planul cu repartizarea încăperilor de locuit se întocmeşte de ofiţerul secund împreună cu şefii de componente de specialitate şi se aprobă de comandantul navei (după care se completează rolul navei).

(3) Dacă la bord se află ministrul administraţiei şi internelor, secretari de stat, directori din aparatul central al ministerului, comandanţi de arme, chestori, generali sau amirali, acestora li se va destina cabina comandantului.

(4)  Cabina comandantului navei nu se repartizează altor persoane, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. 3.

Art. 152. - Cabinele care au aparatură sau tehnică specială nu se repartizează persoanelor care nu aparţin echipajului.

Art. 153. - (1) Echipajul navei va fi repartizat pe cabine şi cazărmi în aşa fel încât să fie cât mai aproape de posturile pe care le deservesc.

(2) In timpul staţionării în port, echipajele navelor ce nu au posibilităţi de cazare la bord se vor caza la nave bază sau pontoane.

Art. 154. - Pentru fiecare încăpere de locuit se numeşte prin dispoziţie zilnică/ordin de zi un responsabil care ia în primire inventarul şi răspunde de ordinea şi curăţenia din compartiment.

Art. 155. -In încăperile de locuit este interzisă păstrarea alimentelor şi a ambalajelor.

Art. 156. - Careurile sunt încăperi destinate membrilor echipajului pentru adunări, convocări de pregătire şi servire a mesei. Alte activităţi care se pot desfăşura în careuri se stabilesc de comandantul navei.

4.1. Reguli de folosire a cabinelor, careurilor, saloanelor şi cazărmilor

Art. 157. - Persoanelor cărora li s-au repartizat cabine pentru locuit le este interzis:

a) să ocupe altă cabină decât cea repartizată, fără aprobarea ofiţerului secund;

b)  să îşi schimbe încuietoarea de la uşă fără a asigura dublura cheii la tabloul de chei de la ofiţerul de gardă;

c) să servească masa în cabină, în afara cazului când este bolnav şi nu se poate deplasa la careu;

d) să desfăşoare alte activităţi decât cele pentru care este destinată cabina;

e) să facă modificări în starea de fixaţie.

Art. 158. - (1) Pe timpul în care în cabină se află una sau mai multe persoane este interzisă încuierea acesteia, atât ziua, cât şi noaptea. Amararea obiectelor din fiecare cabină revine celor care o locuiesc.

(2) In timpul marşului, al antrenamentelor, inspecţiilor şi revistelor la bord, cabinele de locuit nu se încuie. Au dreptul de a intra în cabine, pe timpul desfăşurării acestor activităţi, numai membrii echipajului repartizaţi conform rolului şi persoanele care execută controlul sau inspecţia.

Art. 159. - La plecarea din cabină, persoana care locuieşte în aceasta trebuie să stingă lumina şi să scoată de sub tensiune aparatele electrice de încălzit. Este interzis să se încuie cabina dacă hublourile nu sunt închise.

Art. 160. - (1) Cheile de la cabine se păstrează la persoanele care le ocupă, cu obligaţia ca la plecarea de la bord să le predea ofiţerului secund (şefului de cart). Dublurile acestor chei se păstrează la şeful de echipaj.

(2) Deschiderea cabinei în lipsa aceluia care o ocupă se face numai cu aprobarea ofiţerului secund sau a şefului de cart.

Art. 161. - Curăţenia în cabine, careuri, saloane şi cazarmă este executată de membrii echipajului numiţi prin rol; aceştia poartă răspunderea pentru stingerea luminilor, oprirea difuzoarelor, scoaterea de sub tensiune a aparatelor electrice, închiderea hublourilor, precum şi amararea obiectelor.

Art. 162. -In încăperi, tablourile, inventarele şi instrucţiunile se afişează în rame bine fixate şi numai în locurile stabilite.

Art. 163. - Pe timpul alarmelor, în încăperile de locuit rămân numai membrii echipajului prevăzuţi prin roluri şi cei scutiţi medical.

4.2. Cazarea echipajului la nava bază (pontoane)

Art. 164. - Planul de repartizare a încăperilor pentru echipajele navelor care vor fi cazate la nava bază se întocmeşte de adjunctul şefului structurii de nave şi se aprobă de şeful structurii.

Art. 165. - Pentru echipajele cazate la nava bază se repartizează încăperi corespunzătoare pentru locuit, desfăşurarea programului şi pentru magazii de materiale.

Art. 166. - Echipajele cazate pe nava bază nu sunt cuprinse în rolurile acesteia. Folosirea echipajelor pentru întreţinerea navei bază se poate face numai cu aprobarea adjunctului şefului structurii de nave şi numai în cazul în care aceste activităţi nu afectează pregătirea pentru misiune. Echipajele întreţin numai compartimentele pe care le utilizează (cazărmi, săli cu mese, spălătoare, closete etc).

Art. 167. - Modul de acţiune al echipajelor cazate la nava bază în caz de incendiu, avarii sau accidente se stabileşte prin instrucţiunile întocmite de şeful componentei de specialitate electromecanică şi se aprobă de şeful structurii care are în dotare nava.

5. Incălzirea compartimentelor navei

Art. 168. - (1) Incălzirea compartimentelor începe când temperatura în încăperile de locuit a ajuns sub +18°C, iar pe culoare şi în dependinţe, sub +12°C.

(2)   In compartimentele navei cu tehnică şi aparatură temperatura nu trebuie să coboare sub +10°C, ea trebuind să fie menţinută, pe cât posibil, constantă.

(3) Până la începerea perioadei de răcire a vremii, instalaţia de încălzire a navei trebuie verificată, asigurându-se funcţionarea acesteia.

(4)  La bordul navei este interzisă folosirea altor surse de încălzire care nu sunt prevăzute în dotarea navei.

6. Ventilaţia compartimentelor navei

Art. 169. - (1) La navă trebuie să se urmărească permanent starea aerului din compartimente şi să se execute ventilaţia conform programului întocmit de ofiţerul secund, şeful componentei de specialitate electromecanică şi aprobat de comandantul navei.

(2) Toate compartimentele de locuit, de lucru, magaziile şi bucătăriile trebuie să aibă asigurată o bună ventilaţie naturală sau mixtă.

(3)  Deschiderea în exterior a ventilaţiei naturale trebuie să fie prevăzută cu un sistem de obturare care să se poată manevra atât din interior, cât şi din exterior.

7. Iluminatul la bordul navei

Art. 170. - (1) Pe timp de noapte, când nava se află acostată, la bord trebuie să fie iluminate: punţile, schela (scara) de acces la bord, trecerile şi locurile înguste sau periculoase, tambuchiurile şi posturile de manevră.

(2) In timpul marşului sau staţionării la ancoră, în exterior vor funcţiona numai luminile stabilite prin R.I.PA.M. sau R.N.D. In cazuri bine justificate din punct de vedere operativ nava poate naviga sau staţiona fără lumini, dar acest lucru nu absolvă comandantul navei de răspundere în cazul producerii unui incident datorat acestui fapt.

(3)   Cabinele, saloanele, careurile şi cazărmile aflate deasupra liniei de plutire vor fi asigurate cu iluminatul natural şi artificial. Scările şi culoarele interioare, compartimentele importante pentru vitalitatea navei şi locurile cu pericol de accidente vor fi permanent iluminate. Se interzice folosirea mijloacelor de iluminat improvizate.

8. Fumatul la bord

Art. 171. - Fumatul pe navă este permis numai în locurile fixate prin dispoziţie/ordin de zi, atât în staţionare, cât şi pe timpul marşului.

Art. 172. - Fumatul este interzis:

a) pe timpul activităţilor de pregătire pentru misiune;

b)  pe timpul inspecţiilor, vizitelor, controalelor, lucrărilor şi manevrelor;

c) pe timpul îmbarcării muniţiei, combustibililor şi materialelor explozive şi uşor inflamabile;

d) în şalupe sau în bărcile aflate lângă navă ori la post.

9. Accesul în compartimentele navei

Art. 173. - Se interzice accesul în compartimentele închise sau în alte încăperi unde se emană gaze ori se efectuează lucrări periculoase, fără aprobarea ofiţerului secund. Nu se admite accesul (nici măcar temporar) în compartimentele unde se constată prezenţa gazelor explozive, vătămătoare sau a prafului nociv, până nu se asigură o ventilaţie şi o primenire totală a aerului.

Art. 174. -Accesul în compartimentele sau tancurile care au fost închise etanş şi au fost lipsite de aerisire mai multă vreme este permis numai după ventilarea acestora.

Art. 175. - Nu se vor introduce oameni în tancuri decât după ce acestea au fost bine degazate şi când concentraţia de gaze din interior nu prezintă pericol. In orice situaţie, în astfel de încăperi nu trebuie să intre sau să lucreze niciun om care nu a fost instruit privind normele de sănătate şi securitate în muncă. Lucrătorul va avea echipamentul necesar executării acestui gen de activitate.

Art. 176. - Se interzice intrarea în încăperile unde se găsesc mecanisme deschise şi armături de tubulaturi de abur sau de aer de înaltă presiune, fără aprobarea celui care răspunde de executarea lucrărilor, iar în absenţa acestuia, fără aprobarea ofiţerului de serviciu pe navă sau a ofiţerului secund. Pe uşă se va inscripţiona: „INTRAREA INTERZISĂ".

Art. 177. -Accesul în compartimentele speciale (cabine de suprastructură, turele, posturi de comandă, compartimente-maşini, căldări etc.) este permis numai persoanelor care lucrează în aceste încăperi. Accesul altor persoane se permite, cu aprobarea comandantului, pentru controale, reparaţii sau vizite (sub supravegherea persoanelor care lucrează în aceste încăperi). Incăperile cu acces limitat sunt nominalizate şi sunt marcate cu menţiuni speciale pe uşile de acces (exemplu: „ACCESUL PERMIS NUMAI PERSOANELOR CARE LUCREAZĂ ÎN COMPARTIMENT").

10. Păstrarea alimentelor la bord

Art. 178. -Imbarcarea şi păstrarea alimentelor la bordul navei trebuie să se facă respectând condiţiile igienico-sanitare.

Art. 179. -Alimentele se păstrează în magazii (cambuze) curate, uscate, fără noxe, cu ventilaţie naturală şi artificială, precum şi în spaţii frigorifice.

Art. 180. - Inainte de a fi date în consum, produsele semipreparate şi hrana preparată vor fi verificate de persoanele ce semnează documentul de distribuţie (ofiţer de cart, personal medical etc).

Art. 181. - Se interzice păstrarea la bord a altor alimente, în afara normei; alimentele primite în colete sau cumpărate se vor consuma în ziua primirii (cumpărării) lor, după verificarea şi avizarea prealabilă a consumului de către personalul medico-sanitar.

11. Igiena echipajului

Art. 182. - Respectarea regulilor sanitar-igienice pe navă, pentru menţinerea şi promovarea sănătăţii, constituie o îndatorire de seamă a echipajului îmbarcat.

Art. 183. - Conducerea activităţilor sanitar-igienice, pentru păstrarea sănătăţii membrilor echipajului, revine medicului (sanitarului) navei. Indicaţiile medicului (sanitarului) referitoare la menţinerea şi promovarea sănătăţii echipajului şi la menţinerea pe navă a unor condiţii sanitar-igienice bune sunt obligatorii şi trebuie respectate de către toţi membrii echipajului.

Art. 184. - (1) Acordarea primului ajutor şi aplicarea măsurilor sanitar-igienice şi antiepidemice pe navele neîncadrate cu medici se execută de personal instruit în acest scop.

(2) Pe timpul executării unor misiuni pe mare (fluviu) de către navele care nu sunt încadrate cu personal sanitar, comandantul navei poate cere să se asigure asistenţă medicală pe toată durata misiunii.

(3)  Dacă situaţia impune, ajutorul medical se acordă şi în cazul când acesta este solicitat de către o navă întâlnită pe mare sau fluviu.

Art. 185. - Pentru supravegherea stării de sănătate şi a dezvoltării fizice se organizează periodic controlul medical al echipajului.

Art. 186. - Echipajul va executa controlul medical de două ori pe an, unul dintre acestea fiind controlul medical complet de specialitate.

12. Apa de băut la bordul navei

Art. 187. - (1) Calitatea apei de băut trebuie să fie verificată permanent, din punct de vedere bacteriologic, de către medicul structurii care are în dotare nava. Pe timpul refacerii plinurilor şi al păstrării apei de băut la bordul navei se vor lua măsuri pentru prevenirea contaminării tancurilor de apă potabilă.

(2) Apa de băut se îmbarcă la navă cu un furtun destinat numai acestei operaţiuni.

Art. 188. - Tancurile pentru apa de băut se verifică, se curăţă, iar la nevoie se dezinfectează. Deschiderea tancurilor de apă potabilă se face numai în prezenţa medicului (sanitarului) navei.

Art. 189. - (1) Pompele şi furtunurile destinate îmbarcării apei potabile se păstrează curate şi nu se întrebuinţează în alte scopuri. Capetele furtunurilor se piturează în culori diferite şi au inscripţii explicative „potabilă", „de spălat", „sărată".

(2) Valvele de comunicare a tubulaturii apei potabile cu apa de spălat şi cu apa sărată se încuie cu lacăte şi se deschid numai în caz de absolută necesitate, conform dispoziţiei comandantului navei şi cu avizul medicului.

13. Scăldatul în mare (fluviu)

Art. 190. - Pe timp de vară, când temperatura apei mării (fluviului) este de minimum +18° C, când apa nu este poluată, iar marea este liniştită, comandantul navei poate aproba scăldatul echipajului, fără a afecta prin aceasta capacitatea de reacţie a echipajului.

Art. 191. - Scăldatul în fluviu nu este permis în locurile care prezintă pericol (anafoare, curenţi puternici, cu obiecte în derivă, zone şi şenale navigabile).

Art. 192. - Pe timpul scăldatului în mare nava trebuie să fie ancorată sau în derivă, cu maşinile stopate.

Art. 193. - Inaintea începerii scăldatului, pe punte se pregătesc mijloacele de salvare (colaci, centuri şi veste de salvare, bandule şi căngi) şi se numeşte personalul de observare care să arunce la nevoie aceste mijloace în apă, iar de-a lungul bordajului se instalează scări de pisică şi parâme de susţinere.

Art. 194. - Scăldatul echipajului este condus de ofiţerul secund (comandantul navei, acolo unde nu există funcţia de ofiţer secund), care verifică numărul persoanelor atât la intrarea, cât şi la ieşirea din apă.

14. Prezentarea şi salutul la bord

Art. 195. - Când se prezintă şi dau raportul şefilor (superiorilor), membrii echipajului vor folosi, în funcţie de situaţie, formulele prevăzute în regulamente.

Art. 196. -In intervalul de timp de la ridicarea şi până la coborârea pavilionului, echipajul care intră sau iese de pe navă salută pavilionul navei.

Art. 197. - Când îl întâmpină pe comandantul navei, în raportul său, ofiţerul de cart prezintă şi evenimentele importante petrecute pe timpul absenţei acestuia. In cazul în care superiorul care soseşte este întâmpinat de comandantul navei, ofiţerul de cart se prezintă.

15. Invoiri, permisii şi concedii

Art. 198. - Invoirile, permisiile şi concediile echipajului îmbarcat la bordul navelor se acordă conform reglementărilor în vigoare.

16. Activităţi zilnice la bord

16.1. Orarul zilnic

Art. 199. - Programul orar care reglementează activităţile ce se desfăşoară la bordul unei nave serveşte drept bază pentru împărţirea judicioasă a timpului. El se întocmeşte la începutul fiecărui an şi se aprobă de către structura din care fac parte nava şi echipajul.

Art. 200. - (1) Programul orar trebuie să prevadă timp pentru desfăşurarea următoarelor activităţi principale la bord: programul zilnic, ridicarea pavilionului navei, verificarea funcţionării tehnicii, pregătirea pentru misiune, întreţinerea navei, timp liber şi odihnă.

(2) Când nava se află în marş, comandantul poate modifica programul orar în raport cu cerinţele îndeplinirii misiunii ordonate.

(3)  In situaţia când nava nu se află în marş, pe timpul executării serviciului ca navă de intervenţie, membrii echipajului au dreptul la un timp de repaus de 4 ore în interval de 24 de ore, de regulă la ieşirea din serviciul de cart. Comandantul navei planifică timpii de repaus astfel încât să nu afecteze buna desfăşurare a activităţilor de la bord.

Art. 201. - (1) In zilele când se execută ieşiri pe mare, la alarme, aplicaţii sau activităţi la care este necesară prezenţa întregului personal, programul durează neîntrerupt din momentul începerii acestor activităţi şi până la terminarea lor sau la revenirea navei în locul de staţionare.

(2) Când aceste activităţi se desfăşoară neîntrerupt mai mult de 24 de ore, după terminarea lor se acordă personalului, prin rotaţie, timp liber pentru odihnă, conform legislaţiei şi reglementărilor în vigoare.

16.2. Anunţarea orei şi carturilor pe navă

Art. 202. - Pe toate navele dotate cu clopot şi aflate în poziţia „armate", ora şi carturile se anunţă prin baterea clopotului, astfel:

a) prima oră de la începerea cartului - o bătaie dublă;

b) a doua oră a cartului - două bătăi duble;

c) în continuare, pentru fiecare oră de cart se adaugă câte o bătaie dublă;

d)  la fiecare jumătate de oră se execută în plus o bătaie simplă de clopot la numărul de bătăi duble corespunzător orei fixe.

CAPITOLUL VI

Ambarcaţiunile navei şi mijloacele de salvare de la bord

1. Ambarcaţiunile navei

Art. 203. - Totalitatea bărcilor şi şalupelor din dotarea unei nave constituie ambarcaţiunile acesteia. Bărcile şi şalupele sunt în gestiunea şefului de echipaj.

Art. 204. - Personalul unei bărci cu rame trebuie să fie următorul: un şef de barcă, un număr de marinari în funcţie de numărul locurilor pentru tras la rame şi un marinar la prova pentru observare, semnalizare şi mânuirea căngii.

Art. 205. - Personalul unei şalupe (bărci cu motor) trebuie să fie următorul: un şef de şalupă care îndeplineşte şi funcţia de timonier, un electromecanic şi câte un marinar semnalizator în prova şi la pupa şalupei (când este necesar).

Art. 206. - Şefii de ambarcaţiuni se numesc din rândul membrilor echipajului de la bord. Admiterea la conducerea ambarcaţiunilor se face pe bază de examen şi se comunică prin ordin de zi/dispoziţie zilnică.

Art. 207. - La prova ambarcaţiunilor, în ambele borduri, se înscriu pe bordaj numărul sau numele navei de care aparţin şi numărul ambarcaţiunii respective.

Art. 208. - Plecarea ambarcaţiunilor de la bord este permisă numai cu aprobarea comandantului navei sau a ofiţerului secund, iar în lipsa acestora, cu aprobarea ofiţerului de serviciu (cart) pe navă.

Art. 209. - Fiecărei ambarcaţiuni i se stabileşte prin datele de construcţie capacitatea de încărcare cu personal sau materiale, pentru vreme bună şi vreme rea. Datele referitoare la capacitatea de încărcare a ambarcaţiunilor se înscriu pe comanda de navigaţie la şalupe şi pe oglinda bărcii; ele trebuie să fie cunoscute şi respectate cu stricteţe de către şefii de ambarcaţiuni.

Art. 210. - La plecarea de la bord a unei ambarcaţiuni, ofiţerul de cart verifică dacă:

a)  personalul care formează echipajul ambarcaţiunii este complet;

b) este respectată capacitatea de încărcare stabilită,

c) plinurile de apă, alimente şi combustibil sunt asigurate;

d) instalaţia de lumini de la şalupe funcţionează normal;

e) mijloacele de navigaţie, semnalizare, vitalitate, salvare şi materialele de inventar sunt complete şi dispuse la locul lor.

Art. 211. - Şeful ambarcaţiunii răspunde de ordinea interioară, de materialele din inventarul ambarcaţiunii, de ambarcarea tuturor obiectelor şi de siguranţa navigaţiei. Personalul ambarcaţiunii se subordonează şefului acesteia, care este obligat ca la înapoierea din misiune să informeze persoana care are în primire ambarcaţiunile despre starea tehnică şi defecţiunile constatate şi să o predea cu inventarul complet, în ordine şi curată.

Art. 212. - (1) Pe timpul conducerii, şeful ambarcaţiunii trebuie să respecte cu stricteţe regulile de prevenire a abordajelor, regulile serviciului de radă, precum şi uzul portului.

(2) Pe timp de noapte, toate ambarcaţiunile sunt obligate să poarte luminile prevăzute de R.I.P.A.M., iar la fluviu, pe cele prevăzute de R.N.D.

(3) In toate ocaziile, oricare ar fi poziţia lor faţă de o navă, ambarcaţiunile sunt obligate să nu împiedice manevra acesteia.

(4) Şefii de ambarcaţiuni sunt obligaţi să acorde tot ajutorul posibil ambarcaţiunilor naufragiate şi celor în pericol de a se scufunda, cu respectarea strictă a normelor de încărcare.

Art. 213. - La ocolirea unei nave care staţionează la ancoră, ambarcaţiunile care ocolesc în sens contrar acelor de ceasornic aleg un astfel de drum şi o asemenea distanţă faţă de nava ancorată, încât ambarcaţiunile întâlnite, care ocolesc nava în sensul acelor ceasornicului, să poată trece în voie printre ambarcaţiunea proprie şi navă, adică ambarcaţiunile să se evite una pe cealaltă prin bordul babord.

Art. 214. -Ambarcaţiunile trimise la o navă nu trebuie să staţioneze la scară. De regulă ele rămân la larg, cu excepţia cazului în care li se permite să acosteze, să se lege la tangon sau la pupa navei, iar în barcă se lasă cel puţin un marinar, asigurat cu centură de salvare, care să asigure ambarcaţiunea şi să salute navele, şalupele sau bărcile care trec prin apropiere.

Art. 215. -Ambarcaţiunea trimisă la mal şi care este nevoită să aştepte ancorează în apropierea malului, la adâncimea favorabilă staţionării în siguranţă. In caz că este surprinsă de timp nefavorabil, şeful ambarcaţiunii ia măsuri care să pună în siguranţă ambarcaţiunea.

Art. 216. -Ambarcaţiunile se leagă la tangon sau la pupa navei cu barbeta în dublin. Pe vreme rea, legăturile ambarcaţiunilor vor fi lăsate lungi. Când sunt mai multe ambarcaţiuni pe apă şi există pericol de a se lovi între ele, apărătorile se scot în afara bordajului.

Art. 217. - Se interzice ridicarea ambarcaţiunilor având în ele personal sau alte persoane. In ambarcaţiunile remorcate poate rămâne numai un singur marinar la cârmă, care trebuie să poarte centura de salvare. Pe timpul remorcării, ambarcaţiunile se supraveghează de la nava care remorchează, de către personalul de serviciu numit în acest scop.

Art. 218. - Când sunt legate la tangon sau la pupa navei şi atunci când se pregătesc pentru ridicarea la gruie, bărcile vor avea cârmele scoase. Când nava se pregăteşte pentru ieşirea pe mare sau fluviu, şeful de echipaj verifică fixarea ambarcaţiunilor la gruie sau pe cavaleţi şi ia măsuri pentru lăsarea lor la apă în cel mai scurt timp.

Art. 219. - Cheile de contact ale şalupelor şi bărcilor cu motor, când acestea se află la bord, se păstrează la ofiţerul de serviciu (cart) pe navă.

2. Mijloacele de salvare de la bordul navei

Art. 220. - Mijloacele de salvare de la bordul unei nave sunt constituite din mijloace de salvare individuale (colaci, veste şi centuri de salvare) şi mijloace de salvare colective (bărci şi plute de salvare).

Art. 221. - (1) Mijloacele de salvare individuale se marchează şi se dau în primire de către şeful de echipaj fiecărei persoane îmbarcate la bord, inclusiv celor îmbarcate temporar. Acestea se păstrează permanent la posturile de misiune, respectiv la cabine (cazărmi).

(2) Locurile unde se instalează la bord mijloacele de salvare sunt stabilite prin construcţia navei sau de comandantul navei.

(3) Marcarea mijloacelor de salvare individuale şi colective se face conform prevederilor regulilor internaţionale privind protecţia vieţii umane pe mare.

Art. 222. - (1) In marş şi în staţionare la ancoră, ambarcaţiunile de salvare se menţin la gruie (pe cavaleţi), cu cârmele la post, fără capot şi cu dopurile înşurubate. Ele se leagă cu barbeta sau cu un braţ fals spre prova navei, astfel ca în momentul lansării la apă să îşi păstreze direcţia paralelă cu axul longitudinal al navei.

(2) In ambarcaţiunile de salvare vor exista în permanenţă centuri de salvare pentru numărul de persoane stabilit, materiale de navigaţie şi de semnalizare.

(3) In caz de urgenţă, mijloacele de salvare trebuie să fie disponibile imediat. Se interzice păstrarea mijloacelor de salvare individuale şi a inventarului bărcilor de salvare în dulapuri sau compartimente încuiate.

Art. 223. - Fiecare persoană îmbarcată la bord este obligată să îşi însuşească modul de folosire a mijloacelor de salvare date în dotare şi răspunde de starea de întreţinere şi de existenţa accesoriilor acestora. Mijloacele de salvare nu se folosesc în alte scopuri decât cele pentru care au fost destinate.

Art. 224. - Mijloacele de salvare colective trebuie să poată fi lansate la apă imediat şi în mod sigur şi să dea posibilitatea îmbarcării rapide şi în deplină ordine şi siguranţă a echipajului. Inventarul bărcii de salvare va fi astfel aranjat şi amarat încât acesta să fie în siguranţă şi să nu împiedice îmbarcarea oamenilor sau manevra palancurilor bărcii.

Art. 225. - (1) Prin grija ofiţerului secund, verificarea şi reviziile tuturor mijloacelor de salvare de la bord vor fi efectuate de organele autorizate, la termenele specificate în cartea tehnică a acestora.

(2) Trimestrial, fiecare barcă de salvare va fi lansată la apă, nava aflându-se în staţionare în port sau la ancoră.

(3)  Exerciţiile şi lansările la apă ale mijloacelor de salvare colective, verificările, reviziile, reparaţiile şi constatările făcute se înscriu în jurnalul de bord.

Art. 226. - Prin rolurile navei, pentru fiecare barcă sau plută de salvare se numeşte un şef, de regulă un ofiţer de punte şi un înlocuitor al acestuia.

Art. 227. - Membrii echipajului, numiţi şefi de mijloace de salvare colective, trebuie să fie instruiţi în manevra acestora şi în cunoaşterea regulilor de supravieţuire pe mare; ei se asigură că toţi oamenii repartizaţi pe barca sau pluta de salvare respectivă cunosc îndatoririle ce le revin.

Art. 228. - Dacă pe navă există personal îmbarcat temporar, acesta se repartizează pe mijloacele de salvare colective, iar când acestea sunt insuficiente, comandantul navei va cere suplimentarea cu mijloacele de salvare necesare.

Art. 229. - Mijloacele de salvare colective se dau în primire şefului de echipaj care răspunde de întreţinerea lor, de menţinerea inventarului în bună stare şi gata de a fi folosit în orice moment al marşului (misiunii). Şeful de echipaj propune ofiţerului secund bărcile şi plutele care trebuie verificate.

Art. 230. - Cu aprobarea comandantului navei, ofiţerul secund va executa exerciţii cu întregul echipaj, ziua şi noaptea, pentru a verifica capacitatea de reacţie a acestuia, nivelul cunoştinţelor şi al deprinderilor, potrivit rolurilor navei.

CAPITOLUL VII

Staţionarea navei

Art. 231. - (1) Staţionarea navei la cheu se face în portul de bazare permanentă şi ocazional în alte porturi sau locuri special amenajate. Acolo unde staţionarea este permanentă, fiecare navă are repartizat locul ei de acostare. De regulă, locul de acostare trebuie să asigure alimentarea cu energie electrică şi apă, precum şi, unde este cazul, posibilitatea cuplării la reţeaua telefonică.

(2) Pe timpul staţionării în portul de bazare permanentă, nava trebuie să fie acostată numai în locul stabilit.

Art. 232. - Legarea navei se face la instalaţiile portuare destinate acestui scop. Este interzisă legarea navei de instalaţiile care au alte destinaţii.

Art. 233. - Dacă pe timpul staţionării la cheu, ancoră sau geamandură se primeşte ordin de schimbare a locului de staţionare, iar comandantul nu este la bord, manevra poate fi executată de comandantul (ofiţerul) secund, numai dacă acesta a fost autorizat de către comandant prin înscris în jurnalul de bord.

Art. 234. - (1) In caz de sinistru, calamitate, de pericol sau de interes general, în raza portului, în apele portuare sau în radă, echipajul navei este obligat să intervină, respectând prevederile instrucţiunilor întocmite pentru aceste situaţii şi ordinele eşaloanelor superioare.

(2) In situaţii de forţă majoră, când se impune salvarea navei, iar la bord nu se află ofiţerul secund, ofiţerul de cart poate conduce manevra de plecare din dană, cu aprobarea ofiţerului de serviciu al structurii respective.

Art. 235. - Pe timpul staţionării în port, aspectul exterior şi interior al navei trebuie să corespundă cerinţelor practicii marinăreşti:

a)  bordajul, suprastructurile, punţile, culoarele interioare, compartimentele şi santinele navei trebuie să fie curate şi bine întreţinute;

b)  linia de plutire, scările de pescaj, numele şi numărul de bordaj să fie înscrise pe corpul navei în mod vizibil şi să fie menţinute curate;

c)  legăturile navei la mal să fie rezistente, suficient de elastice şi bine întreţinute; parâmele de pe punte şi alte materiale de legare să fie aranjate în ordine; instalaţiile de ancorare şi de manevră să fie în stare de funcţionare pentru a putea fi folosite la nevoie;

d)  scările şi schelele de acces la bord să fie rezistente, prevăzute cu balustrade, plase de siguranţă şi să fie iluminate pe timpul nopţii; lângă schelă (scară) să se găsească materiale de salvare (colaci, bandule, braţe false, căngi); scara (schela) să fie permanent curată şi bine întreţinută; în timpul iernii, zăpada şi gheaţa vor fi îndepărtate de pe scara (schela) de acces la bord, pentru prevenirea accidentelor.

Art. 236. - Pe timpul staţionării navei în port, echipajul va respecta regulile şi ordinea portuară. In port sunt interzise următoarele activităţi:

a)    degazarea, spălarea tancurilor şi evacuarea de hidrocarburi în alte locuri decât cele stabilite;

b) evacuarea de la bord a resturilor menajere, a deşeurilor şi apelor uzate, în alte condiţii şi locuri decât cele stabilite;

c) arderea deşeurilor şi a reziduurilor de orice natură pe dană sau în alte locuri decât cele stabilite şi fără supraveghere;

d)  aruncarea cârpelor îmbibate cu produse petroliere pe puntea navei sau pe cheu, precum şi spălarea cu benzină a hainelor sau altor obiecte;

e) fumatul pe timpul îmbarcării, debarcării sau transportului de combustibil, materiale explozive sau incendiare;

f) scăldatul în bazinul portuar.

Art. 237. - (1) Locul de staţionare a navei la ancoră trebuie ales în funcţie de scopul şi durata staţionării, în aşa fel încât să fie adăpostit, să aibă adâncimi corespunzătoare, iar natura fundului să fie favorabilă ancorării.

(2)  Locul respectiv nu trebuie să împiedice intrarea sau ieşirea altor nave în (din) port sau să incomodeze staţionarea navelor aflate la ancoră în aceeaşi radă.

(3)  Este interzisă staţionarea navei la ancoră în zonele de separare a traficului de navigaţie.

Art. 238. - (1) In timpul staţionării la ancoră, aparatele electrice de navigaţie, mijloacele tehnice de observare şi semnalizare, precum şi instalaţiile de ancorare, manevră şi guvernare ale navei vor fi permanent în stare de funcţionare. Instalaţia de propulsie va fi pregătită pentru punerea în funcţiune în timpul stabilit de comandant.

(2) în limitele stării de pregătire pentru marş fixate, în timpul staţionării navei la ancoră se pot admite verificarea şi întreţinerea instalaţiilor, precum şi executarea unor mici reparaţii.

(3)  Mijloacele de salvare, de vitalitate şi de stingere a incendiilor trebuie să fie permanent pregătite pentru a putea fi folosite atât pentru nevoile navei proprii, cât şi pentru acordarea ajutorului altor nave.

Art. 239. -In timpul staţionării navei la ancoră în rada unui port străin, echipajul va respecta regulile stabilite pentru rada portului în care staţionează.

Art. 240. - La fluviu, nava poate staţiona: în portul de bazare permanentă, la cheu amenajat, la un cheu neamenajat, la ancoră, cu prova în mal sau lângă altă navă.

Art. 241. - Locul de staţionare al navei la fluviu trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să nu stânjenească manevra sau marşul altor nave;

b)  să aibă adâncimi corespunzătoare, ţinând cont şi de variaţia cotei în locul respectiv;

c) să nu mascheze semnalele de navigaţie;

d) să nu fie în şenalul navigabil;

e) să respecte, pe cât posibil, locurile recomandate pentru staţionare;

f) să nu fie în sectoare de treceri grele;

g) să fie protejat împotriva gheţii şi valurilor;

h) să nu fie, pe cât posibil, în sectoare cu anafoare sau contracurenţi puternici.

Art. 242. - Se interzice staţionarea navei:

a) sub cablurile de înaltă tensiune;

b) sub poduri;

c) la intrarea (ieşirea) în (din) bazine, canale navigabile;

d) în sectoarele de trecere bacuri;

e) în aval de locurile unde s-a format un zăpor;

f)   lângă o navă care transportă materiale periculoase (incendiare, explozive, toxice, radioactive) sau care este în carantină;

g) în sectorul fluvial al altui stat riveran, fără avizul organelor competente;

h) în locurile care, prin natura fundului sau a malurilor, pot produce găuri de apă, avarii la cârme şi elice.

Art. 243. - Pe timpul staţionării în bazine de iernat sau în sectoare cu gheaţă, la navă se iau următoarele măsuri:

a) se îndepărtează gheaţa (zăpada) de pe navă;

b)  în jurul navei se creează şi se menţine un culoar fără gheaţă, de minimum 30 cm;

c) pe punte se întind „ţin-te bine";

d) se interzice legarea de corp a sculelor sau instrumentelor cu care se sparge gheaţa în jurul navei;

e) se interzice lucrul pe gheaţă, neasigurat;

f)  se interzice deversarea pe gheaţă sau în apa din jurul navei a materialelor inflamabile;

g) se interzice executarea de exerciţii de stins incendiul cu folosirea materialelor de imitare;

h) se ridică la post ambarcaţiunile;

i) pe timpul scurgerii sloiurilor de gheaţă, legăturile cu malul se dublează, iar nava trebuie să fie gata de marş;

j) în cazul formării unui zăpor în amonte de navă, care pune în pericol siguranţa staţionării, nava îşi va schimba locul de staţionare. Când acest lucru nu este posibil din cauza gheţii, nava trebuie să fie gata de marş imediat, având la bord două treimi din echipaj şi toate mijloacele de vitalitate gata de acţiune;

k) se urmăreşte ca lanţurile ancorelor să nu fie blocate de gheaţă;

l) se menţin gata de acţiune toate mijloacele de vitalitate.

CAPITOLUL VIII

Marşul navei

1. Pregătirea navei pentru marş şi misiune

Art. 244. - Navele aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor desfăşoară misiuni specifice, în baza Planului de acţiune zilnică stabilit la nivelul structurii care are în dotare navele şi a dispoziţiilor/ordinelor de misiune sau la intervenţie.

Art. 245. - După primirea dispoziţiei/ordinului de misiune, comandanţii de nave înscriu în jurnalul de bord prevederile acestuia.

Art. 246. - După primirea şi însuşirea dispoziţiei/ordinului, comandantul aduce la cunoştinţa membrilor echipajului principalele prevederi ale acestuia, în părţile ce-i privesc, şi ordonă măsuri preliminare de pregătire.

Art. 247. -Inainte de plecarea navei se verifică modul în care s-a realizat pregătirea acesteia pentru marş, starea tehnică de funcţionare a instalaţiei de propulsie, armamentului, aparaturii şi instalaţiilor, existenţa şi starea materialelor de vitalitate, stins incendiul şi salvare. Verificarea se poate executa şi printr-un exerciţiu de pregătire a navei pentru marş şi misiune sau specific misiunii primite (în funcţie de timpul avut la dispoziţie).

Art. 248. - Pregătirea marşului începe cu documentarea de navigaţie care se execută de comandantul navei, comandantul secund şi ofiţerul secund împreună cu şeful componentei de specialitate navigaţie şi constă în studiul zonelor de navigaţie, însuşirea particularităţilor geografice şi hidrometeorologice, identificarea pericolelor de navigaţie, trasarea preliminară a marşului ţinându-se cont de drumurile recomandate, alegerea hărţilor şi a documentelor nautice pentru marş.

Art. 249. -Inainte de plecarea navei din port, ofiţerul secund verifică prezenţa echipajului şi a persoanelor îmbarcate temporar.

Art. 250. - Stările de pregătire pentru marş ale unei nave pot fi:

a) starea de pregătire pentru marş nr. 1 (gata imediat pentru virarea ancorei, plecarea de la geamandură sau de la cheu);

b) starea de pregătire pentru marş nr. 2 (gata de marş într-un timp stabilit prin instrucţiuni, în funcţie de clasa şi tipul navei).

Art. 251. - Despre terminarea operaţiunilor de pregătire a navei pentru marş şi misiune, şefii componentelor de specialitate raportează, la postul principal de comandă, ofiţerului secund, iar acesta comandantului navei.

Art. 252. - (1) Inainte de începerea virării ancorei (dezlegarea de la geamandură, plecarea de la cheu), la ordinul comandantului navei, secundul transmite semnalul: „La posturile de manevră.", iar echipajul îşi ocupă locurile conform rolului de manevră.

(2) In cadrul acestei activităţi se face gata de virat ancora, se reduc legăturile, se întrerupe legătura telefonică cu malul şi pe timp de noapte se aprind luminile de manevră.

Art. 253. - Pentru întreaga durată a marşului, serviciul de cart, precum şi activităţile ce se desfăşoară la bord se planifică de ofiţerul secund şi se aprobă de comandantul navei, apoi sunt aduse la cunoştinţa membrilor echipajului în părţile ce îi privesc. Pe timpul marşului, ofiţerul secund raportează comandantului navei despre îndeplinirea activităţilor prevăzute.

2. Ieşirea (intrarea) navei din (în) port. Plecarea de la ancoră

Art. 254. - (1) Manevra de plecare (acostare) a navei cheu, geamandură sau ancoră se execută sub comanda directă a comandantului.

(2) Pe timpul manevrei de ieşire (intrare) a navei din (în) port, echipajul se află la posturile de manevră.

(3)  Pentru evitarea unor situaţii neprevăzute se menţine o ancoră „în gardă" gata de fundarisit, care se pune la post după ieşirea navei din port (radă) sau după acostare.

Art. 255. - Manevra trebuie astfel executată încât să nu stânjenească manevra altor nave care intră sau ies din port. Pentru marcarea intenţiilor de manevră şi a acţiunilor navei proprii, în scopul evitării abordajelor, se vor transmite din timp semnale regulamentare.

Art. 256. - (1) Navele, la manevra de plecare de la cheu (de acostare), pot fi asistate de remorchere sau şalupe de remorcaj. Folosirea remorcherelor trebuie considerată ca o măsură de siguranţă pentru nava proprie şi pentru navele vecine.

(2) Sunt interzise concursurile între nave privind rapiditatea executării manevrelor de orice fel.

Art. 257. - (1) Manevra de ieşire din port începe în momentul când nava a terminat manevra de plecare de la cheu sau ancoră şi durează până în momentul în care, navigând pe drumul recomandat (pasa de ieşire), are la travers geamandura ce marchează extremitatea de larg a digului.

(2)  Manevra de intrare începe în momentul când nava s-a înscris pe drumul recomandat (pasa de acces) pentru intrarea în port, având la travers geamandura ce marchează extremitatea de larg a digului, şi se termină în momentul începerii manevrei de acostare a navei la cheu sau a manevrei de ancorare.

(3)  Navigaţia pe timpul apropierii de punctul de începere a manevrei în port se va executa cu precizie, folosind toate mijloacele de semnalizare maritimă şi reperele de navigaţie din zonă, mijloacele radiotehnice şi oricare alte mijloace şi informaţii posibile.

Art. 258. - La terminarea manevrei de acostare se pun mecanismele în stare de repaus, iar la ordinul comandantului se trece de la serviciul de cart la serviciul de zi în staţionare; ora respectivă se menţionează în jurnalul de bord.

Art. 259. - Pe timpul intrării (ieşirii) în (din) port, comandantul navei are următoarele obligaţii:

a)   să execute manevra navei ţinând cont de situaţia hidrometeorologică din zonă şi de influenţa acesteia asupra manevrabilităţii navei;

b)  să manevreze în permanenţă cu viteză de siguranţă suficientă pentru ca nava să asculte de cârmă;

c) să evite, pe cât posibil, întâlnirea sau depăşirea altei nave între farurile de intrare (ieşire) în (din) port; dacă se impune depăşirea altei nave, manevra se va executa luându-se toate măsurile de siguranţă şi fără a stânjeni manevra navei depăşite;

d) pe timp de vizibilitate redusă să micşoreze viteza sau chiar să stopeze, iar la nevoie, dacă locul permite, să ancoreze pe cât posibil în afara şenalului navigabil;

e)  să urmărească continuu indicaţiile sondei ultrason; iar atunci când consideră necesar să ordone măsurarea adâncimii şi cu sonda de mână;

f)  să respecte cu stricteţe sistemul de balizaj şi oricare modificare a acestuia constatată pe timpul manevrei, să o consemneze în jurnalul de bord;

g) să folosească toate mijloacele de observare de la bord pentru descoperirea pericolelor de navigaţie;

h) să urmărească continuu şi să cunoască poziţia navei faţă de mal (diguri);

i) să ordone darea tuturor semnalelor vizuale şi acustice conform R.I.P.A.M. (R.N.D.);

j) să aibă în permanenţă cel puţin o staţie de radiolocaţie în funcţiune, indiferent de vizibilitate;

k) să urmărească manevra altor nave care intră sau ies din port şi să ia măsuri pentru evitarea coliziunii;

l) să ordone ca pe timpul manevrei, echipajul de pe punte să poarte vestele de salvare;

m) înainte de începerea manevrei, să verifice funcţionarea mijloacelor de semnalizare acustică şi luminoasă şi să pregătească pentru folosire imediată instalaţia de guvernare de rezervă;

n) pe timpul manevrei de intrare, să acorde prioritate navelor care ies din port, cu excepţia cazurilor de forţă majoră (nava în pericol, accidente la bord);

o) să raporteze imediat orice accident de navigaţie, luând măsuri pentru remedierea avariei şi pentru salvarea navei;

p) să acorde ajutor altor nave în cazul creării unor situaţii deosebite, la solicitarea acestora;

r) pe timpul manevrei, să ordone punerea în funcţiune numai a aparaturii şi instalaţiilor necesare pentru manevră, conform rolurilor;

s) să respecte întocmai regulile locale specifice de navigaţie în porturi;

ş) să urmărească înscrierea în jurnalul de bord a tuturor ordinelor şi comenzilor pe care le dă, precum şi a evenimentelor deosebite;

t) să ordone indicarea numirii şi transmiterea semnalelor de recunoaştere când nava ajunge în raza de vizibilitate a postului de observare radă;

ţ) dacă nu se permite intrarea navei în port, să execute manevra pentru ancorarea navei în raioanele stabilite.

Art. 260. - Intrarea sau ieşirea navelor în (din) porturile altor state, precum şi trecerea prin zone cu pilotaj obligatoriu se execută numai cu pilot.

Art. 261. - Pentru primirea pilotului la bord se iau următoarele măsuri:

a) se ridică pavilionul „G" („Am nevoie de pilot") din Codul internaţional de semnale;

b) se pregăteşte cabina pentru pilot în apropierea comenzii de navigaţie;

c) se pregăteşte şi se asigură scara de pilot;

d) la sosirea pilotului, după ce i se controlează documentele de pilotaj, acesta este condus în comanda navigaţiei şi se schimbă pavilionul „G" cu „H" („Am pilot la bord") din Codul internaţional de semnale;

e)  sosirea pilotului la bord se consemnează în jurnalul de bord;

f)  comandantul şi pilotul vor schimba reciproc informaţii referitoare la condiţiile locale, caracteristicile de manevră a navei şi modul de executare a manevrei.

Art. 262. - (1) Pe timpul cât se află la bord, pilotul nu îl înlocuieşte pe comandant la comanda navei, ci doar îl asistă la manevră.

(2) Comandantul continuă să aibă toate obligaţiile şi atribuţiile privind conducerea navei în siguranţă, precum şi răspunderea pentru orice daune rezultate din manevra navei sale.

3. Marşul navei

Art. 263. - Marşul constituie deplasarea unei nave sub acţiunea mijloacelor de propulsie şi guvernare. Nava stopată (în derivă) se consideră în marş şi trebuie să respecte toate regulile de navigaţie şi prevenirea abordajelor.

Art. 264. - Orice navă poate executa navigaţie izolată sau în formaţie. Când se navighează în formaţie, elementele de mişcare (drumul şi viteza) se stabilesc de nava comandant, celorlalte nave revenindu-le obligaţia să respecte comenzile navei comandant.

Art. 265. - Deplasarea navei se face pe drumul şi cu viteza stabilite de comandant. Nimeni nu are dreptul să schimbe drumul şi viteza navei fără aprobarea comandantului, cu o singură excepţie: când situaţia de navigaţie impune, iar comandantul nu se află în postul de comandă. Pentru evitarea abordajelor, a eşuărilor sau a altor pericole, ofiţerul de cart manevrează nava din timp, hotărât şi în conformitate cu practica marinărească, schimbând drumul şi viteza în mod corespunzător. După trecerea sau evitarea pericolului, revine la drumul şi viteza iniţială, raportând comandantului despre manevra executată.

Art. 266. - La pregătirea preliminară a marşului, comandantul navei are următoarele obligaţii:

a) să studieze documentele nautice (hărţi, cartea pilot, cartea farurilor şi radiofarurilor, avizele pentru navigatori, reglementările în vigoare existente în porturi etc.) pentru a se informa asupra condiţiilor specifice din zonă, în special a pericolelor de navigaţie;

b) să pregătească membrii echipajului care au atribuţii privind siguranţa manevrei, asupra cunoaşterii ieşirii/(intrării) din (în) porturile de staţionare şi sistemului de semnalizare al acestora;

c) să verifice actualizarea hărţilor şi planurilor porturilor, pe baza avizelor pentru navigatori emise până la data ieşirii şi marcarea poziţiilor geografice ale staţiilor de radiolocaţie şi ale posturilor de observare radiotehnică;

d)  să cunoască situaţia de semnalizare maritimă conform ultimului aviz pentru navigatori:

e) să controleze starea mijloacelor de salvare individuale şi colective şi gradul de pregătire a echipajului pentru folosirea lor;

f) să conducă verificarea funcţionării tehnicii şi aparaturii de la bord;

g) să revadă situaţia cu datele evolutive ale navei (diametrul de giraţie, inerţia, gamele de viteze în funcţie de numărul de rotaţii etc.) şi situaţia compensării şi etalonării aparaturii de navigaţie, a staţiilor de radiolocaţie;

h) să se informeze asupra condiţiilor hidrometeorologice din zona porturilor în care urmează să intre.

Art. 267. -In timpul marşului, la bord se execută serviciul de cart. Personalul care nu este inclus în serviciul de cart execută programul ordonat.

Art. 268. - Pe tot timpul marşului, indiferent de zona sau raionul de navigaţie, comandantul navei şi ofiţerul de cart trebuie să respecte prevederile R.I.P.A.M. sau ale R.N.D., precum şi dispoziţiile de separare a traficului maritim cu ocazia intrării, trecerii sau ieşirii din zonele de separare a traficului.

Art. 269. -In marş, comandantul navei se va afla obligatoriu la postul său, pe puntea de comandă, şi va prelua în mod efectiv responsabilitatea conducerii în siguranţă a navigaţiei în următoarele situaţii:

a)  în timpul executării manevrelor cu nava [ancorare şi plecare de la ancoră; intrare şi ieşire în/din port, pasă, canal, bazin, ecluză, doc; acostare şi plecare de la cheu; legare şi plecare la (de la) geamandură; ridicare şi coborâre de pe doc sau cală];

b)  la trecerea prin strâmtori, canale, zone înguste sau cu adâncimi mici ori necunoscute, în zone cu trafic intens sau cu pericole de navigaţie;

c) pe timp de vizibilitate redusă şi pe vreme rea;

d) atunci când este solicitat de ofiţerul de cart pe comandă. Cu excepţia acestor situaţii, în marş, comandantul navei poate pleca temporar de pe comandă, lăsându-l ca înlocuitor pe ofiţerul de cart, care va conduce nava şi va răspunde de siguranţa acesteia.

Art. 270. - Când nava desfăşoară activităţi de pregătire pentru misiune într-un sector fluvial, frontieră comună cu alte state, navigaţia se va executa în apele naţionale, iar când nu este posibil, navigaţia se va face şi în apele statelor riverane numai după obţinerea aprobărilor prevăzute în acordurile internaţionale în vigoare.

Art. 271. - Când se navighează pe canale, pe fluviu sau în porturi, viteza navei trebuie adaptată spre a nu produce avarii instalaţiilor sau construcţiilor de la mal, ambarcaţiunilor şi navelor legate sau în marş.

Art. 272. - La nava care se află în marş pe mare sau pe fluviu se organizează, sub conducerea şefului componentei de specialitate navigaţie, urmărirea situaţiei hidrometeorologiceşi, în funcţie de datele de observare proprii şi de previziuni, se iau măsuri pentru siguranţa navei în caz de furtună.

Art. 273. - In caz de furtună sau alte situaţii grele de navigaţie se intensifică observarea tehnică şi vizuală, se reduce viteza în funcţie de starea mării, se obturează şi se etanşează nava; se limitează circulaţia pe punţile exterioare, se instalează „ţin-te bine", iar personalul care acţionează pe punţile exterioare îmbracă vestele (centurile) de salvare. La iniţiativa comandantului, nava poate intra la adăpostul coastei, în radă sau în port. Dacă intrarea la adăpost nu este posibilă, nava trebuie să ţină la capă în alura care solicită cel mai puţin corpul navei şi echipajul.

Art. 274. - Pentru siguranţa navigaţiei se verifică continuu poziţia navei, cu toate mijloacele existente la bord. Comandantul este obligat să verifice şi să determine personal punctul navei, făcând corecturile necesare.

Art. 275. - Pe timpul navigaţiei în apropierea litoralului, la trecerea prin strâmtori, prin zone cu adâncimi mici sau cu pericole de navigaţie se iau următoarele măsuri:

a) întărirea observării vizuale;

b) micşorarea vitezei, iar la nevoie stoparea maşinilor;

c)  determinarea punctului navei la intervale scurte de timp prin toate procedeele posibile;

d) măsurarea continuă a adâncimii;

e) urmărirea permanentă a poziţiei faţă de mal;

f) pregătirea ancorelor pentru fundarisit;

g) abaterea navei către larg, atunci când situaţia o impune;

h) verificarea închiderii hublourilor, tambuchiurilor, uşilor şi porţilor etanşe;

i) respectarea întocmai a regulilor locale (specifice) de navigaţie prin zonă;

j) îmbarcarea la bord a unor persoane competente dintre localnici (navigatori sau pescari), pentru a se folosi informaţiile acestora.

Art. 276. - Pentru siguranţa navigaţiei, o importanţă deosebită o are cunoaşterea zonelor cu curenţi. In acest sens, şeful componentei de specialitate navigaţie calculează drumurile la compas din oră în oră, pe baza indicaţiilor hărţilor privind viteza şi direcţia curentului, ţinând seama de punctul navei, ora fusului şi portul de referinţă.

Art. 277. - Pe timpul remorcajului unei nave (unor nave) pe mare sau pe fluviu, comandantul remorcherului (navei care remorchează) poartă răspunderea pentru siguranţa privind navigaţia navei (navelor) remorcate, iar pentru siguranţa interioară a acestora răspunderea o poartă comandanţii lor.

4. Navigaţia în formaţie

Art. 278. - (1) Navigaţia în comun a navelor reprezintă deplasarea în acelaşi timp a două sau mai multe nave sub comandă unică şi se execută în formaţia de marş ordonată.

(2) Elementele de dispunere în formaţie, precum şi tipul de formaţie sunt stabilite în coduri speciale ce se folosesc la instrucţia pe mare, în aplicaţii comune cu navele proprii sau cu alte nave. Elementele de marş (drum şi viteză) se ordonă de comandantul formaţiei.

Art. 279. - Pe timpul marşului în formaţie, răspunderea revine comandantului formaţiei, iar pentru activităţile ce se desfăşoară la bordul fiecărei nave, comandanţilor de nave. Pe timpul marşului, fiecare navă are obligaţia să ţină navigaţia în mod independent.

Art. 280. - Ieşirea (intrarea) din (în) formaţie, plecarea de la ancoră sau ancorarea, sectoarele de observare, precum şi starea de pregătire pentru misiune se ordonă de către comandantul formaţiei.

5. Navigaţia în ape internaţionale

Art. 281. - Orice navă aflată în marş este obligată să respecte regulile şi convenţiile internaţionale privind securitatea navigaţiei maritime şi fluviale.

Art. 282. - (1) Trecerea unei nave româneşti prin apele naţionale maritime sau fluviale ale altor state sau prin strâmtori se face numai după o notificare prealabilă pe linie diplomatică. Prin aceasta se stabilesc perioada de trecere şi tipul navei.

(2) In caz de furtună sau avarii grave, navele pot intra în apele teritoriale ale altor state pentru adăpost. Pentru acesta, în mod obligatoriu se vor anunţa autorităţile de coastă ale statului respectiv. Când coasta nu oferă adăpost şi este necesar să se ancoreze într-o radă interioară sau în port, se va cere aprobarea prealabilă a autorităţilor portuare.

6.  Asistenţa şi salvarea pe mare

Art. 283. - Navele Ministerului Administraţiei şi Internelor sunt obligate să acorde ajutor cu toate mijloacele de care dispun oricărei nave (indiferent sub ce pavilion se află) care a suferit un sinistru pe mare.

Art. 284. - Comandantul unei nave aflate pe mare, care primeşte un semnal, din orice sursă, că o navă, o aeronavă, ambarcaţiunile sau plutele lor se află în pericol, este obligat să se îndrepte cu toată viteza în ajutorul persoanelor aflate în pericol, informându-le, dacă este posibil, despre aceasta. In caz de imposibilitate sau când comandantul consideră că nu este raţional şi nici necesar să se îndrepte în ajutorul lor, trebuie să înscrie în jurnalul de bord motivul pentru care nu poate să se îndrepte în ajutorul persoanelor aflate în pericol.

Art. 285. - Comandantul navei este absolvit de obligaţia de a se îndrepta spre nava în pericol dacă este informat că una sau mai multe nave, altele decât nava lui, sunt chemate în ajutor şi au dat curs cererii. De asemenea, acesta este absolvit dacă este informat de către persoanele aflate în pericol sau de comandantul altei nave care ajunge la aceste persoane că ajutorul nu mai este necesar.

Art. 286. - (1) In situaţia în care o navă este implicată într-o acţiune colectivă de căutare şi salvare, comandantul acesteia este obligat să se conformeze dispoziţiilor date de coordonatorul căutării. Devierea navei de la drumul iniţial, pentru căutare, asistenţă şi salvare, se menţionează în jurnalul de bord.

(2) In cazurile în care o navă participă alături de alte nave ale companiilor şi societăţilor de navigaţie la acordarea asistenţei şi salvarea unei nave sau a bunurilor şi echipajului acesteia, ea execută măsurile hotărâte de căpitănia portului care coordonează toate operaţiunile de salvare.

Art. 287. - (1) După acordarea ajutorului, comandantul navei înaintează eşalonului superior raportul său, în care precizează următoarele: locul şi împrejurările care au dus la necesitatea de intervenţie; starea în care se găseau nava aflată în pericol şi încărcătura transportată; timpul cât a durat acţiunea de ajutorare şi mijloacele întrebuinţate; valoarea navei şi a încărcăturii; numele navei, al comandantului şi domiciliul acestuia, portul de reşedinţă sau înmatriculare, pavilionul, portul din care a plecat nava şi cel către care se deplasează; felul şi cantitatea materialelor întrebuinţate pe timpul acordării ajutorului sau proviziile date; ce acte s-au încheiat pentru plata ulterioară a materialelor consumate şi a proviziilor date.

(2) Când nava în ajutorul căreia s-a acţionat s-a scufundat sau când se salvează un echipaj care a părăsit nava, la raport se anexează un tabel cu datele celor salvaţi.

Art. 288. - Comandantul unei nave a Ministerului Administraţiei şi Internelor aflate în pericol, după ce i-a consultat, pe cât posibil, pe comandanţii navelor care i-au răspuns la apelul de ajutor, are dreptul de a chema acele nave pe care le consideră capabile să îi dea ajutor.

Art. 289. -In cazul căderii unui om în apă, comandantul navei va lua toate măsurile pentru căutarea şi salvarea acestuia. Părăsirea raionului în care s-a produs acest eveniment este permisă numai după ce au fost epuizate toate posibilităţile de căutare şi salvare. Despre căderea unui om în apă se informează şi navele din zonă.

Art. 290. - Bunurile găsite în apele naţionale sau internaţionale se predau la sosirea în port.

7. Abordaje si accidente de navigaţie

Art. 291. - In caz de abordaj, incendiu, punere pe uscat sau avarii grave suferite de nava proprie, comandantul şi echipajul sunt obligaţi să ia măsuri pentru salvarea navei, pentru limitarea avariilor şi diminuarea pagubelor. Ei trebuie să folosească toate materialele de vitalitate şi să aplice procedeele cele mai adecvate de manevră în ceea ce priveşte nava avariată, pentru salvarea ei şi a echipajului.

Art. 292. - Comandantul navei, precum şi orice altă persoană aflată la bord, care din vina sa cauzează o coliziune, punerea pe uscat a navei cu urmări grave, avarierea gravă a mecanismelor ei vitale sau provoacă un incendiu, răspund material ori penal, în conformitate cu legile în vigoare.

Art. 293. -In urma unui abordaj cu altă navă, dacă starea sa tehnică permite, nava proprie este obligată să acorde asistenţă şi salvare celeilalte nave. Părăsirea navei abordate aflate în pericol este interzisă, dacă acest lucru nu pune în pericol nava proprie.

Art. 294. - (1) In urma abordajului, comandanţii celor două nave întocmesc un act care va conţine următoarele date:

a) timpul şi locul abordajului, denumirea navei cu care s-a produs abordajul, pavilionul, numele comandantului şi proprietarul;

b)  direcţia şi forţa vântului, presiunea atmosferică, starea mării, condiţiile de vizibilitate în momentul abordajului;

c)  punctul de plecare al navei proprii, destinaţia, viteza, luminile de navigaţie, starea mijloacelor de observare, poziţia cârmei şi alte date asupra navei proprii;

d)   momentul descoperirii celeilalte nave, mijloacele de descoperire, poziţia reciprocă, distanţa, lumini observate, semnale recepţionate;

e)  drumul şi viteza probabile ale navei întâlnite, semnale folosite şi alte date dinaintea abordajului;

f)  măsurile luate pentru evitarea abordajului (comenzi date la maşini şi cârmă, semnale);

g)  caracterul abordajului la ambele nave (cu ce părţi s-au lovit, sub ce unghi) şi poziţia după abordaj;

h) avariile survenite la ambele nave (se vor anexa schiţe şi fotografii);

i) prezenţa sau absenţa piloţilor pe ambele nave;

j) alte acte apreciate ca necesare.

(2) La sosirea navei în port, comandantul navei înaintează ierarhic concluziile sale, la care se anexează actul de constatare întocmit de comandanţii celor două nave.

8. Abandonarea navei

Art. 295. - (1) In cazul în care, cu toate măsurile luate, nava se află în pericol de a se scufunda, comandantul dispune abandonarea navei şi conduce operaţiunile de abandonare.

(2)  Niciuna dintre persoanele îmbarcate nu are dreptul să înceteze activitatea la bord sau să părăsească nava fără dispoziţia comandantului.

(3)  Abandonarea navei se face în următoarea ordine: bolnavii, pasagerii (cei îmbarcaţi temporar), echipajul.

(4)   Comandantul va părăsi nava ultimul, după ce s-a convins că la bord nu au mai rămas alte persoane care pot fi salvate.

Art. 296. - Comandantul ia hotărârea de abandonare a navei după ce s-a convins că salvarea acesteia este imposibilă. El este obligat să ia măsuri pentru salvarea pavilionului navei, jurnalelor de bord, de maşini, documentelor secrete, ştampilelor şi a hărţilor.

Art. 297. - Dacă abandonul navei survine în urma misiunilor, pavilionul navei rămâne arborat la loc vizibil, în funcţie de situaţie comandantul navei putând dispune părăsirea navei de către o parte sau întregul echipaj.

Art. 298. - Dacă echipajul navei a fost salvat de nave străine, comandantul trebuie să ia toate măsurile ca echipajul să respecte ordinea stabilită pe navele salvatoare, fără a li se ştirbi demnitatea de cetăţeni ai României, şi să păstreze secretul acţiunilor proprii. După abandonarea navei, comandantul acesteia îşi păstrează prerogativele asupra echipajului până la desărcinarea sa de către eşaloanele superioare.

Art. 299. - Dacă echipajul salvat se află în afara graniţelor României, el se bucură de imunitate de jurisdicţie. Comandantul navei este obligat să ia legătura cu oficialităţile româneşti/autorităţile din statul respectiv, care pot facilita demersurile de repatriere, după caz, în vederea luării măsurilor pentru a aduce cât mai repede posibil echipajul în cel mai apropiat port sau în cea mai apropiată localitate a României.

CAPITOLUL IX

Pavilioane, saluturi şi onoruri

1. Pavilionul navei. Ridicarea şi coborârea pavilionului

Art. 300. - Pavilionul navelor constituie drapelul lor de misiune. El evocă datoria de a servi cu credinţă patria, de a apăra cu orice preţ unitatea, suveranitatea şi independenţa României.

Art. 301. - (1) Navele care intră pentru prima oară în serviciu primesc pavilion.

(2)   Toate navele care se găsesc în poziţia „armate" arborează pavilionul. Pe timpul cât la navele armate pavilionul nu este arborat, în staţionare la cheu (ancoră), el se păstrează de către ofiţerul de serviciu într-un loc stabilit prin ordin pe navă.

(3) In marş şi pe timpul misiunilor, paza şi supravegherea pavilionului se încredinţează şefului de cart sau personalului prevăzut prin rolul de misiune.

Art. 302. - (1) Intregul echipaj are obligaţia să apere pavilionul navei. Coborârea pavilionului în timpul misiunii de către comandantul navei, precum şi de către orice altă persoană îmbarcată se pedepseşte conform legilor în vigoare.

(2) Dacă pe timpul misiunii pavilionul navei a fost distrus, în locul lui se ridică imediat altul, iar pentru aceasta, navele trebuie să aibă pavilioane de rezervă.

(3)  Dacă mijlocul de susţinere a pavilionului (bastonul pupa sau picul) a fost rupt, atunci pavilionul se va arbora la vergă sau într-un alt loc vizibil.

Art. 303. - La apariţia ordinului de scoatere a unei nave din serviciu sau la intrarea ei în reparaţii capitale, pavilionul nu se mai ridică.

Art. 304. - (1) Pavilionul navelor se ridică astfel:

a) când nava se află în staţionare, la bastonul pupa, zilnic la ora 8,00, iar în zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale, la ora 9,00;

b)  când nava se află în marş, la pic, în momentul când ancora este la suprafaţă sau a fost molată ultima legătură de la mal.

(2) Toate navele aflate în marş poartă pavilionul şi pe timp de noapte.

(3) Navele care nu au pic în marş ridică pavilionul la bastonul pupa.

Art. 305. - (1) Ridicarea zilnică a pavilionului se execută cu echipajul adunat la pupa navei, sub conducerea ofiţerului de gardă pe navă, respectiv a ofiţerului de cart, în situaţia când nava nu este acostată la cheu.

(2) Ridicarea pavilionului se execută fără echipaj în următoarele situaţii:

a) când nava pleacă în misiune, înainte de ora obişnuită de ridicare a pavilionului;

b) pe timp nefavorabil;

c) pe timpul executării lucrărilor de revizii lunare.

Art. 306. - (1) Coborârea zilnică a pavilionului navelor se execută: când nava se află în staţionare (la cheu, ancoră sau geamandură) la apusul soarelui; în momentul ancorării ori al dării primei legături la mal, pentru navele care au fost în marş, dacă ancorarea sau legarea la mal are loc în intervalul de la apusul soarelui până la ora ridicării pavilionului.

(2) Coborârea pavilionului navelor se execută, de regulă, fără adunarea echipajului.

Art. 307. - Pavilionul se ridică în cadru solemn în următoarele cazuri: la intrarea navei în serviciu, de Ziua Naţională a României, când nava este distinsă cu ordine şi medalii, precum şi cu ocazia altor zile de sărbătoare şi evenimente solemne stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor. In aceste cazuri, odată cu pavilionul se ridică şi marele (micul) pavoaz.

Art. 308. - (1) Pe timpul ridicării sau coborârii pavilionului, echipajul încetează orice activitate, se ridică în picioare, la funcţionarii publici cu statut special - poliţişti, ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri, gradaţi şi soldaţii voluntari - salută, chiar dacă sunt în formaţie.

(2) Personalul contractual şi personalul îmbarcat temporar se ridică în picioare şi iau o poziţie decentă, orientaţi cu faţa către pavilion.

2. Pavilionul de prova

Art. 309. - (1) Pavilionul de prova se ridică şi se coboară zilnic, la bastonul din prova, odată cu ridicarea şi coborârea pavilionului navei.

(2) Când pavilionul se coboară în berna, odată cu acesta se coboară în berna şi pavilionul de prova.

(3) In situaţia în care nava se află în marş pavilionul de prova nu se ridică, iar dacă este ridicat, acesta se coboară.

3. Pavilioane distinctive

Art. 310. - (1) Pavilionul distinctiv este însemnul care arată faptul că nava respectivă aparţine unei structuri a Ministerului Administraţiei şi Internelor, este în stare operaţională şi execută misiuni specifice.

(2)  Pavilionul distinctiv se ridică la bordul babord, mai jos decât pavilionul navei, astfel încât ambele pavilioane să fie vizibile pe întreg orizontul.

(3) Pavilionul distinctiv se poartă atât ziua, cât şi noaptea, pe timpul cât nava se află în stare operaţională.

Art. 311. - Forma şi dimensiunile pavilioanelor distinctive sunt stabilite în conformitate cu prevederile reglementărilor interne în vigoare privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Art. 312. - (1) In situaţia în care o navă aparţinând unei anumite structuri execută misiuni specifice altei structuri, este obligatorie arborarea pavilionului distinctiv al structurii ale cărei atribuţii sunt îndeplinite.

(2) Pavilionul menţionat la alin. (1) este adus la bordul navei de către reprezentantul structurii ale cărei atribuţii sunt îndeplinite, prezenţa acestuia la bordul navei fiind obligatorie pe toată durata misiunii.

(3) La terminarea misiunii, pavilionul distinctiv este coborât şi înmânat reprezentantului structurii ale cărei atribuţii au fost îndeplinite.

Art. 313. - Prevederile art. 312 se aplică corespunzător şi în cazurile când navele Ministerului Administraţiei şi Internelor execută misiuni specifice pentru alte instituţii sau navele aparţinând altor instituţii sunt folosite pentru îndeplinirea atribuţiilor proprii.

4. Mărci distinctive

Art. 314. - (1) Mărcile distinctive sunt însemne care se arborează la navă atunci când pe aceasta se află Preşedintele României, Primul-ministru al României, ministrul administraţiei şi internelor, persoane cu rang de demnitar sau înalţi funcţionari publici din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, şefi (comandanţi) ai structurilor care au în dotare navele sau comandantul grupului de nave.

(2)  Marca distinctivă se arborează numai cu asentimentul persoanei care are drept la această marcă; se ridică la mărul arborelui mare, atât ziua cât şi noaptea, şi se coboară odată cu plecarea acestei persoane de la navă.

(3) Atunci când se ridică marele sau micul pavoaz, marca distinctivă se va ridica tot la mărul arborelui mare, însă sub drapelul de stat.

(4) Când se arborează o marcă superioară, marca inferioară se coboară.

5. Micul pavoaz

Art. 315. - Micul pavoaz se compune din pavilion, pavilion de prova (geac), precum şi din drapelul României, care se ridică la fiecare arbore al navei. Se poartă atât în staţionare, cât şi în marş, cu deosebirea că în marş geacul se coboară. In staţionare, pe vreme nefavorabilă, când situaţia nu permite ridicarea marelui pavoaz, se arborează numai micul pavoaz.

6. Marele pavoaz

Art. 316. - Marele pavoaz se compune din micul pavoaz şi din pavilioanele de saulă ale codului internaţional, care se aşază pe culori şi se ridică între bastoanele prova, pupa şi arbori, astfel încât în sectorul prova să predomine pavilioanele de culoare albastră, la centru cele de culoare galbenă, iar la pupa cele de culoare roşie. Marele pavoaz se arborează numai în staţionare şi pe timp favorabil.

Art. 317. - (1) Marele (micul) pavoaz se arborează numai în cadru solemn, cu ocazia zilelor si evenimentelor prevăzute la art. 307.

(2) Nava arborează marele pavoaz şi în situaţia când se află în vizită într-un port străin, iar navele statului respectiv arborează marele pavoaz. In această situaţie nava va ridica la vergă drapelul de stat al ţării pe teritoriul căreia se află.

7. Pavoazul electric

Art. 318. - (1) Pavoazul electric se compune dintr-o instalaţie electrică cu becuri înşiruite, care se desfăşoară la nave între bastoanele prova, pupa, arbori, pe conturul suprastructurilor, al bordajului şi care se aprinde şi se stinge la navele aflate în staţionare, pe timpul nopţii, la orele stabilite.

(2) Pavoazul electric se arborează în serile premergătoare şi în serile zilelor prevăzute la art. 307. De asemenea, acesta se arborează când nava se află în vizită într-un port străin.

8.   Modul de folosire a pavilionului şi mărcilor de către ambarcaţiuni

Art. 319. - (1) Toate ambarcaţiunile aflate în marş trebuie să poarte pavilionul navei.

(2)  Ridicarea pavilionului la ambarcaţiuni se execută după armarea lor, iar coborârea, după ieşirea echipajului din ambarcaţiune.

(3) Pavilionul ambarcaţiunilor se păstrează de ofiţerul de cart, la un loc cu celelalte pavilioane.

Art. 320. - (1) Ambarcaţiunile poartă pavilionul la bastonul din pupa. Când sunt remorcate mai multe ambarcaţiuni, cu excepţia şalupei (bărcii) care remorchează, mai poartă pavilion numai ultima ambarcaţiune remorcată.

(2) La bărcile trimise pentru salvarea unui om căzut în apă, pavilionul se ridică la baston, numai după ce naufragiatul a fost ridicat în barcă. In situaţia când omul căzut în apă a decedat, pavilionul ambarcaţiunii se ridică în berna.

Art. 321. - (1) Confecţionarea şi distribuirea pavilioanelor, flamurilor, geacului şi mărcilor distinctive se fac prin grija serviciilor logistice ale structurilor care au navele în dotare.

(2) Mărimile pavilionului şi ale mărcilor distinctive sunt repartizate în funcţie de clasa şi tipul navei, mărimea nr. 5 fiind destinată şalupelor şi ambarcaţiunilor.

Art. 322. - (1) Ambarcaţiunile în care se găsesc persoane cu drept la mărci vor purta aceste însemne la bastonul prova. La coborârea persoanelor respective din ambarcaţiuni, mărcile se coboară.

(2) Regulile de folosire a mărcilor şi modelele pavilioanelor şi mărcilor distinctive sunt prevăzute în anexa nr. 4.

9. Saluturi

Art. 323. - (1) Salutul marinăresc face parte din ceremonialul tradiţional stabilit pe baza obiceiurilor şi a normelor marinăreşti unanim recunoscute pentru primirea pe nave a persoanelor oficiale cu ocazia vizitelor şi pe timpul întâlnirii navelor pe mare sau fluviu.

(2) Salutul reprezintă onorul marinăresc pe care îl dau navele cu echipajul şi cu pavilionul altor nave, persoanelor oficiale şi în cinstea unei naţiuni străine.

Art. 324. - (1) Când se întâlnesc ziua pe mare, fluviu sau în radă, navele se salută reciproc.

(2)  Când se întâlnesc nave care navighează sub aceleaşi mărci, salutul se acordă, pe cât posibil, în acelaşi timp de către ambele nave.

(3)  Când se întâlnesc nave care navighează sub diferite mărci, salutul se acordă mai întâi de către nava care poartă marca inferioară. Regula este valabilă şi pe timpul manevrelor de acostare, ancorare, plecare de la cheu sau de la ancoră.

(4)  Navele logistice previn salutul navelor de misiune (când nu se află sub marca unui comandant/şef superior).

Art. 325. -In cazul în care navele întâlnesc nave comerciale româneşti sau ale altor state care salută prin coborârea pavilionului, la ordinul ofiţerului de cart li se răspunde la salut printr-o singură coborâre a pavilionului la 1/3 din lungimea saulei şi ridicarea acestuia imediată.

Art. 326. - La intrarea sau ieşirea dintr-o ambarcaţiune a superiorilor ori a persoanelor prevăzute la art. 331, se comandă „Drepţi". La această comandă, personalul care formează echipajul ambarcaţiunii ia poziţia de „Drepţi în barcă", iar şeful ambarcaţiunii şi echipajul îmbarcat salută până când persoanele respective s-au aşezat sau au părăsit ambarcaţiunea. Acest salut se dă atât ziua, cât şi noaptea.

Art. 327. -Ambarcaţiunile aflate în marş trebuie să se salute reciproc când se găsesc la o distanţă mai mică de 50 m între ele. Salutul obişnuit din ambarcaţiuni se dă de către şeful acesteia prin comanda „Drepţi". La această comandă, la şalupe, echipajul întoarce capul în direcţia ambarcaţiunii căreia i se acordă salutul.

Art. 328. - Şefii ambarcaţiunilor, precum şi echipajul aflat într-o ambarcaţiune din care se dă sau se răspunde la salut acordă salutul fără să se ridice în picioare.

Art. 329. - Salutul din ambarcaţiuni nu se acordă:

a) de la apusul şi până la răsăritul soarelui;

b) pe timpul acţiunilor de salvare şi când se asigură manevra navelor în port;

c) când se transportă bolnavi sau persoane decedate;

d)  când se găsesc pe mare cu vânt puternic şi valuri sau când se navighează pe fluviu în zone cu curent mare;

e) în orice situaţie în care darea salutului ar periclita siguranţa ambarcaţiunii.

Art. 330. - Regulile salutului între ambarcaţiuni stabilite mai sus se aplică în cazul şalupelor de bord şi al celor similare acestora. In cazul celorlalte şalupe se aplică regulile de salut stabilite pentru nave.

10. Intâmpinarea persoanelor care vin la bord

Art. 331. - Atunci când sosesc la bord preşedintele României, prim-ministrul Guvernului României, ministrul administraţiei şi internelor, secretarii de stat ai Ministerului Administraţiei şi Internelor, chestori, generali, şefii sau comandanţii structurii care are în dotare nava, comandantul navei îi întâmpină, dă onorul, raportul şi îi însoţeşte.

Art. 332. -Intâmpinarea şi primirea la bord a oficialităţilor străine se fac pe baza protocolului stabilit în acest sens.

Art. 333. - Persoanelor prevăzute la art. 331 care sosesc la bord în vizită oficială sau în inspecţie (control) li se dă onorul cu echipajul navei aliniat pe punte.

Art. 334. - Primirea la bord a persoanelor prevăzute la art. 331 se face de către cel mai mare comandant (şef) care se află la bord. Comandanţii (şefii) eşaloanelor inferioare care se află pe aceeaşi navă se aliniază în flancul drept al formaţiei, în ordinea funcţiilor.

Art. 335. - Ceremonialul pentru primirea la bord a persoanelor prevăzute la art. 331 constă în:

a) darea semnalului „Atenţiune" şi a onorului;

b) darea raportului;

c) ridicarea mărcii distinctive (cu aprobarea persoanei primite la bord).

Art. 336. - Onorul cu echipajul la front şi raportul se dau persoanelor prevăzute la art. 331 numai la prima sosire a acestora la bord, în cursul zilei respective. Plecarea definitivă de la navă a persoanelor specificate la art. 331 se face cu acelaşi ceremonial cu care au fost întâmpinate la sosire, activităţile desfăşurându-se în ordine inversă (mai puţin raportul).

Art. 337. - Ofiţerul de cart este obligat să întâmpine la schelă (scară) atât la sosire, cât şi la plecare pe toţi comandanţii (şefii), să comande „Drepţi" şi să dea onorul.

Art. 338. - Când în apropiere de schelă sau de scară se află o persoană mai mare în grad (în funcţie) decât persoana care intră sau iese de la bord, nu se mai comandă „Drepţi" şi nu se mai dă onorul.

Art. 339. -Intâmpinarea la navă a oficialităţilor străine se organizează în detaliu pe baza protocolului stabilit în acest sens.

Art. 340. - Scheme-model pentru adunarea echipajului cu diferite ocazii sunt prevăzute în anexa nr. 6.

11. Solemnităţile la navă

11.1. Primirea pavilionului navelor

Art. 341. - Navele care intră în serviciu primesc pavilionul în cadru solemn, astfel:

a)   navele de misiune, de la secretarul de stat care coordonează activitatea structurii respective sau înlocuitorul legal;

b)  navele speciale şi logistice, de la comandantul/şeful structurii care le are în dotare.

Art. 342. - (1) Solemnitatea înmânării pavilionului constă în: primirea la bord a persoanelor care îl înmânează şi a invitaţilor; prezentarea pavilionului în faţa echipajului şi sfinţirea acestuia; citirea ordinului ministrului administraţiei şi internelor referitor la intrarea navei în serviciu; înmânarea pavilionului; ridicarea pentru prima dată a pavilionului.

(2) Desfăşurarea solemnităţii este prezentată în anexa nr. 5.

11.2. Activităţile desfăşurate la procesiunile funerare

Art. 343. - Organizarea înmormântării membrilor echipajului decedaţi la bord revine comandantului navei.

Art. 344. - (1) De regulă, corpul celui decedat trebuie să fie înmormântat la uscat. Numai în cazul când nava se află în marş, iar decesul s-a produs dintr-o boală contagioasă sau depărtarea de prima escală este mai mare de 24 de ore, corpul se scufundă în mare. In acest caz, înainte de scufundare, defunctul se introduce într-un sicriu lestat, iar dacă nu sunt posibilităţi de confecţionare a sicriului, acesta se înveleşte într-o tendă care se coase şi se lestează. Coordonatele punctului unde decedatul a fost scufundat se înscriu în jurnalul de bord.

(2) In cazul executării unor marşuri de lungă durată în ape străine, în calitate de delegat de stare civilă, comandantul navei se îngrijeşte de redactarea şi de întocmirea actelor legale de deces, precum şi de expedierea lor la organele consulare române din străinătate, întocmirea actelor executându-se conform instrucţiunilor speciale emise de eşaloanele superioare.

(3) Când depărtarea de prima escală este mai mică de 24 de ore, corpul defunctului se păstrează la bord până la intrarea în portul respectiv, unde, imediat după sosire, prin mijlocirea agenţiei companiilor de navigaţie române sau organelor consulare, se fac formalităţile pentru debarcarea, trimiterea în ţară sau înmormântarea defunctului.

Art. 345. - Nava pe care se găseşte corpul defunctului coboară pavilionul în berna în momentul când corpul se scufundă în mare. Când ambarcaţiunea care transportă corpul la mal se îndepărtează la două cabluri de navă sau când defunctul se scoate direct la mal, pavilionul se ridică la semn.

Art. 346. - La decesul persoanelor care au dreptul la mărci distinctive, mărcile acestora se coboară şi se menţin în berna, ca şi pavilionul navelor.

Art. 347. - Toate navele aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor care staţionează în apropierea unei nave la bordul căreia se află un defunct sau când prin apropierea lor (până la distanţa de două cabluri) trece o navă cu un defunct la bord, coboară pavilionul în berna şi îl ridică la semn după ce defunctul a fost ridicat de la bord sau după ce nava respectivă, în trecere, s-a depărtat la distanţă de două cabluri.

Art. 348. - In timpul misiunilor, pavilionul şi mărcile distinctive nu se coboară în berna.

Art. 349. - (1) La bord, sicriul cu membrul echipajului decedat se instalează la prova pe un postament şi se acoperă cu pavilionul României. Culoarea albastră a pavilionului trebuie să fie spre capul corpului neînsufleţit. Cascheta (bereta) se aşează pe sicriu, la capul defunctului. Pe sicriul ofiţerilor se mai aşează stiletul cu lama şi teaca în forma literei „X", iar alături, pe o pernă din catifea (astar) roşie, se expun dispoziţiile şi medaliile primite (dacă aceste obiecte se găsesc la bord).

(2)   Pe timpul cât stă la bord, la sicriul defunctului se instalează o gardă de onoare.

(3) Inainte de coborârea defunctului în mare sau înainte de înmormântarea la uscat se desfăşoară serviciul religios de înmormântare, după care pavilionul, medaliile şi stiletul se strâng.

Art. 350. - (1) In cazul când nu este posibilă obţinerea actului de deces de la biroul stării civile, documentul care confirmă decesul membrului echipajului va fi actul întocmit la bord de o comisie numită de comandantul navei. în componenţa acesteia intră ofiţerul secund, medicul (sanitarul şef) navei şi un alt ofiţer.

(2) Actul eliberat se avizează de comandantul navei (forma şi structura documentului se stabilesc în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare).

Art. 351. - (1) Actul de deces al membrului echipajului se întocmeşte în 3 exemplare şi i se aplică ştampila structurii care are în dotare nava.

(2) La sosirea navei în port, un exemplar al actului de deces întocmit de comisie se predă biroului local de stare civilă pentru înregistrare şi pentru eliberarea actului legal de deces. După obţinerea lui, acest act se trimite rudelor decedatului. Al doilea exemplar al actului se trimite la inspectoratul general pentru evidenţă, iar al treilea exemplar se păstrează în dosarul navei (al unităţii de nave).

CAPITOLUL X

Intrarea unei nave aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor în porturi străine

Art. 352. - Intrarea unei nave aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor în porturi străine poate avea loc în următoarele situaţii:

a) vizită oficială;

b) vizită neoficială;

c) escală;

d) situaţie de forţă majoră;

e) misiune internaţională (misiuni/aplicaţii în apele teritoriale ale altor state).

Art. 353. -Vizita oficială se efectuează în baza înţelegerilor pe cale diplomatică.

Art. 354. - Vizita neoficială se efectuează în scopul executării unor lucrări de reparaţii, modernizare, transport de materiale şi oameni; în caz de forţă majoră (condiţii de mare rea, avarii ale navei), când este periclitată siguranţa navei şi nu este posibilă deplasarea într-un port românesc; pentru aplicaţii sau exerciţii comune.

Art. 355. - Escala este intrarea navei într-un port străin, prevăzută în planul marşului, în vederea reaprovizionării navei cu combustibili, apă, alimente şi pentru odihna echipajului.

Art. 356. - Situaţia de forţă majoră este dictată de măsurile luate pentru siguranţa navei şi a echipajului în cazul condiţiilor hidrometeorologice nefavorabile sau alte avarii la navă care o pun pe aceasta în pericol.

Art. 357. - Vizita unei nave aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor în porturi străine se desfăşoară, de regulă, după un protocol dinainte stabilit, care se referă la: participanţi, intervalul de timp în care se desfăşoară marşul, asigurarea materială, activităţi protocolare, învoiri în oraş, întâlniri sportive şi alte activităţi.

Art. 358. - Datele şi orele plecării/sosirii din/în port, intrării/ieşirii în/din strâmtori şi apele naţionale ale ţărilor de pe parcursul marşului vor fi respectate cu stricteţe, luându-se în calcul rezerva de timp corespunzătoare.

Art. 359. - Se interzice intrarea în apele naţionale ale altor state, dacă aceasta nu este prevăzută în planul marşului, cu excepţia cazurilor de forţă majoră.

Art. 360. - La plecarea din ţară nava va avea plinurile de combustibili, lubrifianţi, apă şi alimente pentru toată durata marşului, prevăzându-se şi o rezervă.

Art. 361. - La nevoie, refacerea plinurilor navei se poate executa şi în porturile străine.

Art. 362. -Inainte de plecarea în marş în străinătate, nava ridică de la autoritatea sanitară a portului certificatul de sănătate. Acesta se prezintă, la cerere, autorităţilor sanitare ale porturilor vizitate. Certificatul de sănătate se vizează înainte de plecarea din fiecare port.

Art. 363. - Membrii echipajului vor fi vaccinaţi în ţară, eliberându-se carnete individuale în care sunt consemnate datele efectuării vaccinului şi termenele de valabilitate.

Art. 364. - In afară de formalităţile de poliţie sanitară, nu este permis, în nicio împrejurare, ca navele aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor să fie cercetate de organele administrative, poliţieneşti ale unei ţări străine.

Art. 365. - De asemenea, nu este permis ca o persoană îmbarcată pe o navă a Ministerului Administraţiei şi Internelor, aflată la bord sau într-o ambarcaţiune a navei, să fie arestată de către autorităţile locale.

Art. 366. - In porturile străine, orice persoană îmbarcată este datoare să informeze superiorii săi asupra eventualelor evenimente despre care a luat cunoştinţă, care ar fi de natură să dăuneze intereselor statului român sau misiunii cu care este însărcinată nava.

Art. 367. - (1) In străinătate, comandantul navei admite îmbarcarea persoanelor, cerută oficial de organele diplomatice româneşti din acea ţară. Comandantul poate să refuze satisfacerea acestor cereri oficiale când misiunea navei este de aşa natură încât nu-i permite îmbarcarea pasagerilor; în acest caz este obligat să motiveze refuzul.

(2) Comandantul navei va lua măsuri ca pasagerii îmbarcaţi să se conformeze prescripţiilor vamale şi de poliţie sanitare.

(3)   Orice îmbarcare şi debarcare de pasageri se va consemna în jurnalul de bord. Pe timpul cât sunt cazaţi la bord, pasagerilor li se asigură hrană din fondurile speciale aprobate.

Art. 368. - Când un membru al echipajului se face vinovat de o infracţiune gravă la bordul navei şi se refugiază la bordul unei nave străine sau pe teritoriu străin, comandantul navei cere pe cale diplomatică extrădarea acestuia.

Art. 369. - (1) Dacă pe timpul marşului, nava întâlneşte alte nave aparţinând structurilor similare ale altor state, salută cu echipajul la front, după regulile stabilite pentru navele aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor.

(2) Când rangul şi marca sub care naviga nava străină întâlnită nu pot fi apreciate, salutul se acordă, pe cât posibil, în acelaşi timp de către ambele nave.

Art. 370. - (1) In cadrul vizitelor oficiale, la sosirea în punctul de primire a pilotului se va îmbarca şi ofiţerul de legătură al marinei aparţinând statului respectiv.

(2) Comandantul navei solicită ofiţerului de legătură să indice pe hartă (schiţă) ora şi punctul de executare a salutului naţiunii şi, după caz, a salutului personal, locul de unde se execută de către gazde salvele de răspuns la salutul naţiunii şi salutul personal.

(3) Ofiţerul de legătură se cazează şi serveşte masa la bord cu ofiţerii navei.

Art. 371. - Când la bordul navei soseşte ambasadorul României acreditat în ţara vizitată, acesta este întâmpinat cu ceremonialul prevăzut pentru Preşedintele României.

Art. 372. - (1) In apele şi porturile străine, navele aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor reprezintă România. Această calitate impune comandanţilor şi echipajului tact în comportament pentru a nu aduce daune intereselor ţării, evitarea oricărei fapte care ar putea atinge prestigiul ţării străine în care se află. Se vor respecta obiceiurile, tradiţiile, religia şi aşezămintele culturale din ţara vizitată.

(2)   Membrii echipajului sunt obligaţi să respecte legile privitoare la vămi, poliţie, carantină, protecţia mediului şi regulile portului vizitat.

(3) Dacă situaţia impune, comandantul navei poate interzice orice comunicare cu uscatul sau cu navele din apropiere.

Art. 373. - In caz de pericol, comandantul navei acordă navelor româneşti şi străine, în limitele posibile, ajutorul de care este capabilă nava pe care o conduce; în toate situaţiile, comandantul se conformează prevederilor „Convenţiei internaţionale pentru ocrotirea vieţii umane pe mare".

Art. 374. - Intr-un port străin, comandantul navei se adresează autorităţilor diplomatice române, iar în lipsa acestora autorităţilor locale, pentru a obţine informaţiile de care are nevoie pentru îndeplinirea misiunii sale.

Art. 375. - Comandantul navei aflate în vizită oficială poate face o vizită protocolară comandantului (ofiţerului) cu funcţia cea mai mare din acel port, dacă aceasta este reglementată prin protocol.

Art. 376. - într-o ţară străină, comandantul navei nu va recurge la forţă şi nici la măsuri susceptibile de întrebuinţare a forţei, în afară de cazurile când onoarea pavilionului este angajată; în acest caz procedează cu prudenţă, se consultă cu autorităţile diplomatice române, dar judecă singur şi apreciază consecinţele unei astfel de acţiuni întreprinse fără autorizaţia Guvernului român. De asemenea, el apreciază limitele în care acţiunea sa se poate desfăşura.

Art. 377. - In porturile de staţionare străine se interzice debarcarea membrilor echipajului înarmaţi. Se exceptează de la prevederea de mai sus cazul când prin planul de protocol întocmit de autorităţile diplomatice române şi autorităţile aparţinând ministerului similar, precum şi de autorităţile civile locale se prevăd activităţile pentru depuneri de coroane şi jerbe de flori la monumente.

Art. 378. - Dacă în timpul staţionării navei într-un port străin la bord a avut loc un deces, comandantul navei anunţă autorităţile diplomatice române din acea ţară şi autorităţile locale, stabilind măsurile ce trebuiesc luate pentru înmormântare şi pentru acordarea onorurilor funebre persoanei decedate. Dacă se hotărăşte trimiterea în ţară a corpului celui decedat, se stabileşte mijlocul de transport, precum şi autoritatea română sau agenţia comercială care suportă cheltuielile necesare transportului, până la decontarea de către organele financiare române.

Art. 379. - (1) In porturile străine, comandantul navei poate acorda învoiri membrilor echipajului, care pot fi individuale sau în grupuri organizate.

(2) Pentru cunoaşterea uzanţelor şi particularităţilor portului vizitat, comandantul navei se interesează prin ofiţerul de legătură străin la autorităţile civile locale sau aparţinând ministerului omolog al ţării respective. Uzanţele şi particularităţile locale se aduc la cunoştinţa întregului echipaj şi vor fi reamintite de ofiţerul de gardă pe navă înainte de plecarea de la bord a învoiţilor.

Art. 380. - (1) Când un membru din echipaj trebuie internat în spital într-o ţară străină, comandantul navei stabileşte cu organele consulare române şi autorităţile locale cine asigură cheltuielile de spitalizare. Când spitalizarea durează peste timpul de staţionare al navei, comandantul stabileşte cu aceştia şi modul de înapoiere în ţară a bolnavului.

(2) Când în timpul staţionării în porturi străine siguranţa unor cetăţeni români este ameninţată de un pericol imediat, comandantul navei le va asigura protecţie la bordul navei, în măsura posibilităţilor. Când situaţia locală este de aşa natură încât viaţa refugiaţilor nu mai este ameninţată sau interesele statului (sau de serviciu) o reclamă, aceştia pot fi debarcaţi.

(3)  Când un străin se strecoară la bord fără aprobare sau se introduce prin declaraţie falsă, acesta nu are drept de protecţie.

(4) Comandantul navei nu poate debarca şi lăsa la uscat în ţară străină nicio persoană îmbarcată pe nava sa fără ca mai întâi să se fi consultat cu ataşatul Ministerului Administraţiei şi Internelor sau autoritatea consulară română şi fără consimţământul oficial al autorităţilor locale.

(5) Comandantul navei poate debarca şi trimite în ţară orice persoană îmbarcată pe nava sa în caz de îmbolnăvire sau rănire gravă, de natură a o face improprie serviciului (în situaţia când menţinerea la navă până la înapoierea în ţară i-ar agrava boala sau i-ar pune viaţa în pericol).

(6) Trimiterea în ţară a persoanelor debarcate se va face, pe cât posibil, cu nave comerciale române din zonă, care se înapoiază în ţară.

Art. 381. - In porturi străine, ridicarea şi coborârea pavilionului navei se vor face în acelaşi timp cu ridicarea (coborârea) pavilionului navelor similare străine.

Art. 382. - Când în planul staţionării într-un port străin se prevede şi vizitarea navei de către populaţia civilă, comandantul navei stabileşte itinerarul de urmat şi numeşte personalul care să supravegheze traseul şi să conducă vizitatorii, iar însoţitorii de pe navă trebuie să cunoască o limbă de circulaţie internaţională pentru a putea da unele informaţii despre navă şi echipaj. După terminarea vizitei de către populaţia civilă, traseul vizitat va fi controlat.

Art. 383. -In cazul când prin plan se prevăd mese oficiale la navă, acestea se vor încadra în limitele planului prevăzut la plecarea din ţară, privind numărul de participanţi români şi străini. Comandantul navei stabileşte locurile la masă în funcţie de gradul şi rangul persoanelor participante. Locurile de onoare se ocupă, de la gazde, de persoana care oferă dineul, iar de la oaspeţi, de persoana în cinstea căreia se oferă dineul. Rangul şi locul fiecărei persoane din partea oaspeţilor se stabilesc de comun acord cu ofiţerul de legătură străin. Indiferent cine oferă dineul, comandantul navei nu trebuie să fie omis.

Art. 384. - La încheierea vizitei, comandantul navei poate trimite autorităţilor militare şi civile ale portului vizitat scurte scrisori de mulţumire. Scrisorile de mulţumire se trimit destinatarilor fie prin ofiţerul de legătură (la părăsirea portului de către navă), fie prin mijloace radio (prin staţia radio de coastă) imediat după părăsirea portului.

Art. 385. - Cu ocazia vizitei navei în porturi străine pot avea loc schimburi de cadouri cu caracter simbolic între comandantul navei şi şefii autorităţilor aparţinând ministerului similar, precum şi ai autorităţilor civile din acel port. In practica marinărească sunt folosite în mod frecvent drept cadouri: machete şi plachete, insigne, albume cu fotografii cu tematică marină. La înapoierea în ţară, comandantul navei va înainta un raport scris, pe cale ierarhică, cu privire la cadourile ce s-au primit. Cadourile individuale rămân în posesia persoanelor cărora le-au fost oferite, iar cadourile primite de navă rămân în posesia acesteia.

Art. 386. - Pentru soluţionarea unor situaţii ivite pe timpul vizitei într-un port străin, neprevăzute în prezentul regulament, comandantul navei se consultă cu reprezentantul diplomatic raportând ierarhic prin intermediul ambasadei române, pentru a primi dispoziţiile necesare soluţionării situaţiei ivite.

CAPITOLUL XI

Executarea serviciului la bordul navelor

1. Organizarea serviciului la bord

Art. 387. - Serviciul la bordul navelor se organizează pentru:

a) menţinerea stării de pregătire în vederea marşului şi misiunilor;

b) asigurarea condiţiilor care se referă la menţinerea vitalităţii navei;

c) conducerea permanentă a activităţilor zilnice;

d) menţinerea legăturilor interioare şi exterioare;

e) paza, securitatea şi siguranţa navei;

f) asigurarea funcţionării instalaţiilor, aparaturii şi mecanismelor necesare navei;

g) executarea diferitelor lucrări la navă.

Art. 388. - Serviciul la bordul unei nave se execută de echipajul înscris în rolurile acelei nave. Fiecare membru al echipajului, numit în serviciul la bordul navei, răspunde pentru activitatea sa în postul încredinţat.

Art. 389. - Compunerea serviciului la bord şi numărul de persoane din serviciul la bord sunt fixate în funcţie de situaţia în care se află nava, clasa şi tipul acesteia şi ordinele/dispoziţiile şefului/comandantului structurii care are în dotare navele.

Art. 390. - (1) Serviciul la bord se execută la toate navele aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor, din momentul îmbarcării echipajului. Acesta se organizează în funcţie de tipul şi poziţia navei, misiunile specifice şi de numărul membrilor echipajului navei.

(2) La navele în conservare se organizează serviciul de pază şi vitalitate.

Art. 391. - După scop şi durată, serviciul la bord poate fi: serviciu de cart şi servicii speciale.

Art. 392. - Serviciul la bord este destinat pentru conducerea şi îndeplinirea tuturor îndatoririlor legate de activitatea zilnică la bordul navei.

Art. 393. - Serviciul de cart este destinat pentru conducerea şi îndeplinirea tuturor îndatoririlor legate de activităţi specifice la bord când nava se află în marş. Acest serviciu are o durată continuă de 4 ore şi se execută în 24 de ore pe 3 schimburi. Pentru anumite posturi şi în funcţie de starea vremii şi a mării, comandantul navei poate reduce durata unui schimb de cart sau poate dubla numărul personalului.

Art. 394. - (1) In cadrul serviciilor speciale intră, dar fără a se limita doar la acesta, serviciul de gardă şi siguranţă.

(2)  Serviciul de gardă şi siguranţă este destinat pentru îndeplinirea tuturor îndatoririlor legate de asigurarea pazei, siguranţei şi vitalităţii navelor care staţionează la apă, aflate în stare operaţională sau neoperaţională, pe timpul reparaţiilor, iernaticului şi este efectuat de membrii echipajului.

(3)   Criteriile de stabilire, dimensiunea şi componenţa serviciului de gardă şi siguranţă se stabilesc conform normelor prevăzute în anexa nr. 7.

(4) Serviciul de gardă şi siguranţă se execută, de regulă, pe o durată de 24 de ore.

Art. 395. - Conducerea nemijlocită a personalului din serviciul pe navă, planificarea echipajului şi răspunderea pentru executarea corectă a serviciului la bordul navei revin ofiţerului secund (comandantul navei).

Art. 396. - Pregătirea personalului navei pentru serviciul pe navă se execută sub conducerea ofiţerului secund (comandantul navei) în orele stabilite prin programul navei, înainte de începerea serviciului.

Art. 397. - Tabelul cu posturile serviciului la bord şi serviciilor speciale se întocmeşte de ofiţerul secund şi se aprobă de comandantul navei. La întocmirea tabelului se va avea în vedere ca numărul persoanelor aflate în serviciul la bord să fie stabilit la strictul necesar şi în niciun caz să nu depăşească 1/3 din efectivul prezent al navei.

Art. 398. - Pe timpul marşului, staţionării la cheu sau la ancoră, în funcţie de complexitatea tehnicii, se prevede de regulă următorul personal de serviciu:

a) ofiţer de cart, când nava se află în marş şi în staţionare la ancoră sau în alte locuri decât locul de staţionare permanentă al structurii din care face parte nava;

b) ofiţer de gardă pe navă, când nava se află în staţionare la cheu sau la ancoră în locul de staţionare permanentă;

c) cartul punte;

d) cartul navigaţie;

e) cartul comunicaţii şi supraveghere radio-electronică;

f) cartul electromecanică;

g) cartul vitalitate;

h) echipajul ambarcaţiunii de serviciu.

Art. 399. - Serviciul de cart reprezintă o formă a serviciului la bord, când nava se află în marş, la ancoră (geamandură) sau la cheu.

Art. 400. - Personalul aflat în serviciul de cart se va afla în permanenţă la post, putând să-l părăsească numai după predarea serviciului sau la ordinul (cu aprobarea) ofiţerului de cart.

Art. 401. - Serviciul de cart se execută în trei schimburi, de regulă după următorul orar:

a) schimbul I, orele 8.00-12.00 şi 20.00-24.00;

b) schimbul II, orele 12.00-16.00 şi 00.00-04.00;

c) schimbul III, orele 16.00-20.00 şi 4.00-08.00.

Art. 402. - Fiecare membru al echipajului, numit în serviciul la bordul navei, răspunde pentru activitatea sa în postul încredinţat, în conformitate cu sarcinile şi îndatoririle stabilite prin rolurile navei.

Art. 403. -In marş, pe întreaga navă, echipajul execută cart la posturi, în funcţie de starea de pregătire ordonată şi în conformitate cu rolurile navei.

Art. 404. - Când nava acostează în alte porturi sau locuri de staţionare, când trebuie păzite anumite materiale la mal sau la bord, când nava se află pe doc, precum şi oricând este necesar, în cadrul serviciului la bord se pot înfiinţa posturi de pază în conformitate cu reglementările interne în vigoare.

Art. 405. - Personalul aflat în serviciu nu are dreptul să înceteze sau să încredinţeze altei persoane executarea îndatoririlor ce îi revin.

Art. 406. - Pe timpul zilei, personalul serviciului de cart care nu se află în post participă la program.

Art. 407. - Pe timpul alarmelor şi exerciţiilor, personalul aflat în serviciu execută atribuţiile conform rolurilor navei.

2. Ofiţerul de cart

2.1. Indatoriri generale

Art. 408. - (1) Ofiţerul de cart este persoana căreia comandantul îi încredinţează conducerea şi siguranţa navei, precum şi conducerea echipajului pe timpul marşului şi în staţionare la ancoră sau în alte locuri decât locul de staţionare permanentă al structurii din care face parte nava. In îndeplinirea îndatoririlor sale, ofiţerul de cart este subordonat comandantului navei.

(2) Ofiţerului de cart i se subordonează, în perioada cartului său, întregul personal aflat în serviciu la bordul navei.

Art. 409. -In marş, ofiţerul de cart se va găsi tot timpul pe comandă, fiindu-i interzis să îşi părăsească postul fără aprobare.

Art. 410. - In situaţii deosebite, care impun prezenţa comandantului pe comandă, ofiţerul de cart este obligat să îl cheme. Când nava este în caz de pericol iminent, el este obligat să acţioneze din proprie iniţiativă, anunţând urgent pe comandantul navei.

Art. 411. - Ofiţerul de cart conduce acţiunile pentru menţinerea vitalităţii navei până la preluarea conducerii navei de către comandant.

Art. 412. - Ofiţerul de cart ia măsurile ce se impun în caz de înrăutăţire a timpului sau pe vizibilitate redusă.

Art. 413. -Atât în marş, cât şi pe timpul staţionării la ancoră, ofiţerul de cart va avea la post: binoclu, ceas, fluier, megafon, pistol de semnalizare (cartuşe reactive de semnalizare), instrumente de lucru pe hartă.

Art. 414. -In timpul cartului, ofiţerul de cart completează jurnalul de bord, iar la predarea serviciului certifică prin semnătură.

Art. 415. - Ofiţerul de cart are următoarele obligaţii:

a) să cunoască întrebuinţarea în misiune a armamentului de la bordul navei;

b) să menţină starea de pregătire ordonată în vederea luptei sau marşului;

c) să menţină siguranţa navei şi prevenirea abordajelor;

d) să urmărească îndeplinirea atribuţiilor de către personalul de serviciu;

e)  să asigure executarea observării vizuale şi tehnice, precum şi transmiterea şi recepţionarea la timp a semnalelor;

f) să întrebuinţeze corect semnalele de recunoaştere;

g) să transmită semnale de alarmare ordonate;

h) să cunoască întrebuinţarea aparaturii şi a instalaţiilor din comandă;

i) să cunoască în orice moment starea mijloacelor de salvare;

j) să ia măsuri pentru darea onorului navelor pe care le întâlneşte;

k) să se asigure de buna funcţionare a luminilor de navigaţie şi a instalaţiei de semnalizare acustică pe timp de vizibilitate redusă;

l) să urmărească permanent situaţia hidrometeorologică.

Art. 416. - La intrarea în serviciu, ofiţerul de cart este obligat să se informeze despre:

a) starea de pregătire ordonată;

b) punctul şi elementele de marş ale navei (drum, număr de rotaţii la maşini);

c)  formaţia, locul în formaţie şi elementele formaţiei (la navigaţia în formaţie);

d) semnalele de recunoaştere;

e) mecanismele şi instalaţiile în funcţiune;

f)  starea şi regimul de lucru al mijloacelor tehnice de observare;

g) situaţia hidrometeorologică;

h) regulile de port sau de radă;

i) starea de pregătire a mijloacelor de salvare;

j) locul unde se găsesc comandantul şi ofiţerul secund;

k) ordinele şi dispoziţiile în curs de executare;

l) activităţile de pregătire, exerciţiile şi lucrările care se execută la navă.

Art. 417. -In mapa cu documentele ofiţerului de cart se vor găsi:

a) jurnalul de bord;

b)  instrucţiunile ofiţerului de cart cu: schema observărilor şi apărărilor navei, extras din rolul de vitalitate, schema navei cu legăturile interioare, schema organizării serviciului de cart;

c)  Regulamentul serviciului la bordul navelor; R.I.P.A.M.; R.N.D.;

d) Codul semnalelor de misiune şi evoluţii;

e) situaţia plinurilor navei;

f) planificarea serviciului de cart;

g) semnalele de recunoaştere în vigoare;

h) instrucţiuni privind:

- semnalele internaţionale folosite în caz de naufragiu;

- semnalele internaţionale folosite de forţele care participă la operaţiunile de salvare;

i) texte standard (în limba engleză) pentru coordonarea tuturor acţiunilor desfăşurate cu nave din flotele altor ţări, pe mare;

j) abrevierile radio folosite pentru coordonarea operaţiunilor de căutare şi salvare pe mare.

2.2. Indatoririle ofiţerului de cart pe timpul marşului

Art. 418. -In marş, ofiţerul de cart răspunde de:

a) menţinerea navei la drumul şi viteza ordonate;

b)  menţinerea locului în formaţie (când se navighează în formaţie);

c) folosirea corectă a luminilor de navigaţie şi a instalaţiilor de semnalizare acustică;

d) descoperirea pericolelor de navigaţie şi evitarea acestora.

Art. 419. - Când comandantul navei sau ofiţerul secund lipsesc de pe comandă, ofiţerul de cart răspunde de:

a) prevenirea abordajelor;

b) salvarea oamenilor căzuţi în apă.

Art. 420. - Ofiţerul de cart este obligat:

a)  să ţină la zi navigaţia şi să determine periodic punctul navei;

b) să menţină drumul, viteza şi locul ordonat în formaţie;

c) să completeze jurnalul de navigaţie;

d) să urmărească executarea întocmai de către timonier a ordinelor date;

e) în timpul schimbărilor de viteză, de drum ca şi pe timpul întoarcerilor şi ieşirilor din formaţie, să ordone semnalizatorului de cart să dea semnalele respective;

f)  în timpul navigaţiei cu lumini, să ordone observatorilor executarea unui control permanent asupra bunei funcţionări a luminilor de navigaţie;

g) în orice situaţie să respecte şi să ordone darea semnalelor conform R.I.P.A.M. sau R.N.D.;

h) la întâlnirea cu alte nave să sesizeze pericolele de coliziune şi să ia măsuri de evitare a acestora conform prevederilor R.I.P.A.M. (R.N.D.);

i) să nu permită prezenţa pe comandă a persoanelor care nu au atribuţii de serviciu;

j) să raporteze imediat comandantului schimbările de situaţie sau condiţiile de navigaţie care ar putea influenţa siguranţa navigaţiei sau îndeplinirii misiunii primite.

Art. 421. - Ofiţerul de cart nu are dreptul să schimbe drumul şi viteza fără permisiunea comandantului navei, cu excepţia cazurilor neprevăzute ce ar ameninţa siguranţa navigaţiei.

2.3.  Indatoririle ofiţerului de cart pe timpul staţionării la ancoră (geamandură)

Art. 422. - Pe timpul staţionării la ancoră (geamandură), ofiţerul de cart răspunde de:

a) siguranţa navei în staţionare;

b) menţinerea stării de pregătire pentru misiune ordonată;

c) protecţiile şi apărările navei;

d) respectarea regulilor portuare şi de radă;

e) executarea programului ordonat pe navă.

Art. 423. - La luarea în primire a serviciului de cart în staţionare la ancoră (geamandură), ofiţerul de cart primeşte de la predecesorul său următoarele date:

a) punctul navei şi procedeele prin care a fost determinat;

b)  starea de pregătire pentru marş şi starea de pregătire a navei în vederea luptei;

c) adâncimea apei, natura fundului, curenţii;

d) lungimea lanjului la apă (parâmele date la geamandură);

e)  starea de pregătire pentru fundarisirea celei de-a doua ancore;

f) situaţia hidrometeorologică şi prognoza;

g) formaţia navelor care staţionează la ancoră şi locul navei în formaţie;

h) ordinele primite şi în curs de executare;

i) numărul ambarcaţiunilor plecate de la navă şi cele care se află lângă navă;

j) situaţia prezenţei personalului la bord;

k) locul unde se află comandantul şi ofiţerul secund.

Art. 424. - Ofiţerul de cart este obligat:

a) să urmărească situaţia hidrometeorologică, să măsoare forţa vântului din oră în oră (când este cazul mai des) şi să ia măsuri pentru vreme rea;

b)   să urmărească dacă nava derivează (dacă ancora derapează);

c) să urmărească mişcările de nave şi ambarcaţiuni în radă şi să ia măsuri în cazul apropierilor periculoase;

d)  să pregătească, la ordinul comandantului, nava pentru primirea navelor şi ambarcaţiunilor care vin la acostare, indicând acestora bordul de acostare;

e) să completeze jurnalul de bord;

f)  să execute ordinele şi semnalele transmise de nava comandant şi să le consemneze în jurnalul de bord;

g) să asigure menţinerea observării vizuale şi tehnice, iar pe timp de ceată să ordone darea semnalelor conform R.I.P.A.M. (R.N.D.);

h) să cunoască toate lucrările ce se execută de către echipaj în afara bordului şi în arboradă.

3. Ofiţerul de gardă pe navă

Art. 425. - (1) Ofiţerul de gardă pe navă este persoana căreia comandantul îi încredinţează siguranţa navei, precum şi conducerea echipajului pe timpul staţionării la ancoră sau cheu în locul de staţionare permanentă al structurii din care face parte nava. In îndeplinirea îndatoririlor sale, ofiţerul de gardă pe navă este subordonat comandantului navei.

(2) Ofiţerului de gardă pe navă i se subordonează, în perioada cartului său, întreg personalul aflat în serviciu la bordul navei.

Art. 426. - Pe timpul executării serviciului, ofiţerul de gardă pe navă îndeplineşte atribuţiile ofiţerului de cart prevăzute la art. 422-424.

4. Documentele navei

Art. 427. - (1) Documentele principale ale navei sunt jurnalul de bord şi jurnalul de maşini.

(2) La nivelul compartimentelor navei, respectiv componentelor de specialitate, se elaborează şi se completează şi alte documente de evidenţă şi control a activităţilor, în conformitate cu instrucţiunile specifice acestora.

4.1. Jurnalul de bord

Art. 428. - Jurnalul de bord este documentul juridic de evidenţă şi control al activităţilor şi al evenimentelor ce se desfăşoară la bordul navei. La producerea unor coliziuni, puneri pe uscat sau avarii grave, acesta se sigilează şi se introduce în funcţiune jurnalul de bord de rezervă.

Art. 429. -Jurnalul de bord se completează de către ofiţerul de cart, în conformitate cu instrucţiunile tipărite pe formulare. La navele unde nu se execută serviciul de ofiţer de cart, jurnalul de bord se completează de către comandantul navei.

Art. 430. - (1) In jurnalul de bord se trec:

a) misiunile primite, începerea şi terminarea activităţilor;

b) semnalele primite şi transmise;

c) evenimentele petrecute la ancoră sau la cheu;

d) numele persoanelor sosite la bord;

e) saluturile acordate de către navă;

f) primirea (debarcarea) diferitelor materiale;

g)   accidentele, avariile, degradările sau pierderile de materiale;

h) situaţia plinurilor la muniţie, combustibil, lubrifianţi, apă şi alimente;

i) schimbări în asieta navei;

j) plecarea şi sosirea ambarcaţiunilor la bord;

(2) In afară de cele de mai sus, în marş, în jurnalul de bord se înscriu:

a) drumurile adevărate şi drumurile compas urmate de navă;

b)   poziţia navei, calculată prin estimare, prin calcule astronomice sau cu mijloace tehnice;

c) schimbări de drum;

d) distanţele până la reperele de la coastă şi orele la care au fost măsurate;

e) orele la care uscatul a dispărut din vedere;

f) ordinea în care se navighează în formaţie;

g) schimbările de poziţie;

h) incidentele de navigaţie;

i) situaţia hidrometeorologică şi perturbaţiile intervenite;

j) ora şi relevmentele luate la faruri şi insule;

k) comenzile ordonate la timonă şi la maşini;

l) drumurile şi vitezele probabile ale navelor întâlnite, relevmentele la acestea, precum şi alte date referitoare la situaţia de navigaţie.

Art. 431. - Comandantul navei şi ofiţerul secund urmăresc completarea corectă a jurnalului de bord.

4.2. Jurnalul de maşini

Art. 432. - Jurnalul de maşini este documentul în care şeful componentei de specialitate electromecanic înscrie cu exactitate orele de marş şi staţionare, orele la care s-au efectuat manevrele, cantitatea de combustibil primită şi consumată, starea de funcţionare a tehnicii, precum şi alte date care interesează serviciul de misiune electromecanic. Jurnalele de maşini se completează în conformitate cu instrucţiunile tipărite pe formularele tip.

4.3. Inregistrările pe bandă magnetică

Art. 433. -In comanda de navigaţie a navelor se pot utiliza benzi audio sau casete video pentru înregistrarea activităţilor (ordine, comenzi, rapoarte), în următoarele situaţii: pe timpul manevrelor de intrare (ieşire) în (din) porturi, la executarea misiunilor pe mare sau fluviu, la producerea unor avarii, puneri pe uscat sau a altor incidente de navigaţie, la navigaţia prin strâmtori sau raioane periculoase, în condiţii meteo grele, pe timpul intervenţiilor pentru salvarea vieţii umane pe mare etc. Casetele audio sau video se predau la compartimentul de documente secrete unde au fost luate în evidenţă şi constituie probe (asemănătoare cutiei negre de la aeronave) în diferite situaţii (litigii navale, accidente de navigaţie etc).

CAPITOLUL XII

Exploatarea şi întreţinerea navei

Art. 434. - Toţi membrii echipajului răspund de păstrarea, întreţinerea şi exploatarea tehnicii, armamentului şi materialelor din dotarea navei pe care le au în primire.

Art. 435. -In obligaţiile acestora intră:

a) verificarea periodică a existenţei tehnicii, armamentului şi materialelor;

b)  cunoaşterea în detaliu a caracteristicilor şi a regulilor de întrebuinţare, precum şi menţinerea tehnicii, armamentului şi materialelor în stare de funcţionare şi curate;

c)  exploatarea tehnicii şi armamentului în conformitate cu instrucţiunile tehnice, prevenirea şi înlăturarea defectelor constatate;

d) verificarea reparaţiilor executate prin probe de funcţionare.

Art. 436. - Pentru prevenirea avariilor şi pentru buna funcţionare a armamentului şi tehnicii, membrii echipajului care le au în primire sunt obligaţi să execute:

a) aplicarea întocmai a instrucţiunilor de exploatare pe timpul funcţionării (întrebuinţării);

b)  remedierea defecţiunilor constatate şi informarea despre aceasta.

Art. 437. - Organizarea şi desfăşurarea activităţilor de întreţinere şi reparare a navelor se execută în conformitate cu prevederile „Normativului privind asigurarea tehnică de marină, a structurilor deţinătoare de nave din Ministerul Administraţiei şi Internelor".

Art. 438. - Principalele măsuri şi acţiuni pentru organizarea, asigurarea vitalităţii, flotabilităţii şi stabilităţii navei sunt prezentate în anexa nr. 8.

Art. 439. - Principalele măsuri de securitate şi sănătate în muncă şi de prevenire a incendiilor la bordul navelor aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor sunt prezentate în anexa nr. 9.

CAPITOLUL XIII

Organizarea şi desfăşurarea pregătirii echipajului

Art. 440. - Organizarea şi desfăşurarea pregătirii echipajului au drept scop:

a)    însuşirea practică a specialităţii, formarea şi perfecţionarea deprinderilor de folosire în misiune a armamentului şi tehnicii, a deprinderilor de a acţiona unitar în îndeplinirea misiunilor ce revin navei;

b)    însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor marinăreşti şi în acţiunile pentru vitalitatea navei;

c)   formarea şi menţinerea coeziunii echipajului pentru asigurarea îndeplinirii misiunilor.

Art. 441. - Organizarea şi desfăşurarea pregătirii echipajului vor avea în vedere:

a) specificul misiunilor ce revin navei, în funcţie de clasa şi tipul acesteia;

b) regulamentele, instrucţiunile de folosire în misiune a navei, dispoziţiile şi normele stabilite de eşaloanele superioare;

c) starea în care se găseşte nava şi misiunile primite;

d)  măsurile ce se impun pentru menţinerea capacităţii de misiune a navei.

Art. 442. - (1) Pregătirea generală a echipajului se desfăşoară în scopul formării deprinderilor de a acţiona unitar pentru îndeplinirea misiunilor navei, urmărindu-se în mod deosebit:

a) antrenarea echipajului în îndeplinirea atribuţiilor conform rolurilor;

b)  verificarea şi perfecţionarea organizării de misiune şi a activităţii curente a navei;

c)    formarea şi perfecţionarea deprinderilor şefilor componentelor de specialitate;

d)   verificarea stadiului pregătirii echipajului în vederea îndeplinirii misiunilor navei.

(2) Planul pregătirii echipajului se concepe ţinându-se seama de posibilităţile reale de a-l îndeplini.

Art. 443. - Pentru perioada când nava se află în reparaţii se întocmeşte un program special de pregătire, activitatea echipajului la bord fiind orientată pentru studierea caracteristicilor navei, ale armamentului şi tehnicii de la bord.

Art. 444. - Navelor ieşite din reparaţii sau conservare li se acordă timp pentru organizarea de misiune şi curentă, pentru pregătirea şi antrenarea echipajelor în vederea cunoaşterii îndatoririlor pentru executarea misiunilor specifice.

Art. 445. - Exerciţiile generale pe navă se conduc de către comandantul navei sau ofiţerul secund.

CAPITOLUL XIV

Dispoziţii finale

Art. 446. - (1) Şefii (comandanţii) structurilor care au în dotare nave maritime sau fluviale vor lua măsuri pentru cunoaşterea şi aplicarea întocmai a prevederilor prezentului regulament.

(2) Structurile care au în dotare nave vor elabora dispoziţii/ordine proprii, care vor urmări alinierea conţinutului prezentului regulament la specificul lor de activitate.

Art. 447. - Anexele nr. 1-10 fac parte integrantă din prezentul regulament.

ANEXA Nr. 1*) la regulament

TABEL   CU   ECHIPAJUL   MINIM   DE   SIGURANŢĂ  A   NAVIGAŢIEI

Categoric/Tip nava	Comandant nava	Comandant (Conducător) salupa)	Ofiter secund	CSN			CSE			Ajutor comandant ambarcaţiune	Total
				şef echipaj, sef compartiment	timonier	marinar	sef mecanic	mecanic (motorist)	electrician
Nave de Supraveghere
Nava maritima de supraveghere I proiect tip P- 157)	1		1	2	1	2	1	3	1		12
Nave de Patrulare si Intervenţie
Nava maritima de patrulare (proiect tip 0111-C)	1		1	1	1	2	1	2	1		10
Nava maritima de patrulare (proiect tip 834-M)	1			1	1	1	1	2	1		8
Nava fluviala de patrulare(profeţi tip 822-M)	1		1	1		2	1	1	1		8
Nava fluviala de patrulare (proiect tip C-l19, 383)	1			1		1	1	1			5
Şalupe de patrulare, control si/sau intervenţie
Şalupa de interventie( proiec FREEWAY. R1250)		1				1		1			3
Şalupa de interventie (proiect MAREN. R-l120, CLASS 500)		1						1			2
Şalupa fluviala de patrulare (proiect WOLL.A,410, U 371 )		1						1			2
Şalupa fuviala de patrulare (proiect 186, 106)		1									1
Ambarcaţiuni de patrulare, intervenţie, control si/sau salvare
Ambarcaţiune de abordaj si control proiect SLP-5400, barca pneumatica cu motor, barca eu motor		1									1
Ambarcaţiune de patrulare,intervenţie, control/salvare (proiect Bayliner 160 Runabout, Quicksilver 470 Sport. HARPOON. MF 580)		1								1	2
Ambarcaţiune de patrulare, intervenţie, control /salvare (proiect HTI 425,RR4.2. F50, DRUSSILA, FORWARD etc.)		1									1
Nave cu misiuni speciale
Nave de remorcaj si salvare ( proiect 405, 1367)	1			1		1	1	1			5
Remorcher fluvial	1			1	1	1	1	1	1		7
Nava stins incendii (bac autopropulsat. şalupa p.s.i.)		1				1		1			3
Nava sanitara (proiect 383 S)	1			1		1	1	1			5
Nave de transport si aprovizionare
Tanc maritim propulsat ( proiect 1407)	1		1	2	1	3	1	3	1		13
Tanc fluvial nepropulsat (proiect TFN 200, TFN55)						1					1
Gabara fluviala propulsata 50 T	1					1	1	1			4
Hac fluvial propulsat (proiect BF 15, BM)		1				1		1			3
Slep fluvial nepropulsat						1					1
Nave cu destinaţie speciala
Atelier plutitor	1			l		1	1		1		5
Nava ba7.a (proiect 0420)	1			l		1	1		1		5
Doc plutitor 200 t	1			l		2	1	2			7
Doc plutitor 80 t.	1			1		1		1			4
Pontoane de acostare pontoane dormitor
Ponton dormitor (proiect PDN 40. PDN 50)		1						1			2
Ponton acostare eu cabina						1					1

*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

ANEXA Nr. 2 la regulament

(model)

ROLURILE   NAVEI

A. Incadrarea numerică cu personal a navei

Denumirea posturilor şi serviciilor	Locul unde se află amplasat pe navă	Incadrarea					Total	Observaţii
		Ofiţeri	Maiştri militari	Agenţi/ Subofiţeri	Personal contractual	Gradaţi şi soldaţi voluntari
Postul de comandă
Componenta...............
TOTAL:

B. Tabel nominal cu încadrarea funcţiilor şi repartizarea echipajului

Nr. crt.	Denumirea posturilor şi a componentei	Denumirea funcţiei conform statului de organizare	Numele şi prenumele	Gradul	Seria	Observaţii
1.
2.
3.
4.
5.
6.

C. Model pentru roluri de misiune

Nr. crt.	Funcţia conform statului de organizare	Numele şi prenumele	Gradul	Seria	Indatoriri	Inlocuitor (seria)
1.
2.
3.
4.
5.
6.

D. Model pentru roluri zilnice

Nr. crt.	Funcţia conform statului de organizare	Numele şi prenumele	Gradul	Seria	Locul unde se desfăşoară activitatea	Indatoriri	Inlocuitor (seria)
1.
2.
3.
4.
5.
6.

ANEXA Nr. 3 la regulament

REGULI

pentru persoanele îmbarcate temporar la bordul navei

A. Generalităţi

1.  Prin persoane îmbarcate temporar la bordul unei nave se înţelege:

a)  persoane din conducerea structurii respective sau a ministerului, sosite la bord pentru un timp mai mare de 24 de ore, în vederea executării unor activităţi dispuse/ordonate;

b)  personalul şantierelor navale sau atelierelor de reparaţii îmbarcat pentru un timp mai mare de 24 de ore la bordul navei pentru probe de marş şi probe ale armamentului şi tehnicii navei;

c) subunităţi constituite, care trebuie transportate cu nava;

d) pasageri.

2.  Persoanele îmbarcate temporar la bordul unei nave se înscriu în jurnalul de bord, specificându-se pe ce bază şi în ce scop s-a efectuat îmbarcarea. In cazul subunităţilor constituite, în jurnalul de bord se înscriu doar gradul, numele şi prenumele comandantului de subunitate şi efectivul îmbarcat.

3.  Persoanelor îmbarcate temporar la bord li se aduc la cunoştinţă prevederile acelor articole şi capitole privitoare la regulile de comportare la bord.

4.  După sosirea la bord, şeful de echipaj distribuie fiecărei persoane centură (vestă) de salvare, arătându-i modul de folosire a acesteia, iar ofiţerul secund o trece în rolul de abandonare a navei şi o repartizează pe mijloacele de salvare colectivă.

5.  In situaţia în care apar neînţelegeri între persoanele îmbarcate temporar la bord şi echipaj care afectează viaţa la bordul navei şi activităţile de pregătire, ele sunt rezolvate de ofiţerul secund al navei, care este obligat să raporteze comandantului navei despre acestea şi măsurile luate.

6.   Persoanele îmbarcate temporar la bordul navei sunt repartizate pe compartimente de către ofiţerul secund, fără ca acest lucru să stingherească activitatea echipajului navei.

7. Cazarea unor personalităţi se execută după ordinele date de comandantul navei. Dacă printre persoanele îmbarcate sunt şi femei, acestora li se repartizează încăperi separate.

8.  Persoanele îmbarcate temporar la bordul unei nave au următoarele obligaţii:

a) să cunoască şi să aplice regulile de comportare la bord;

b) să se conformeze ordinelor comandantului navei, ofiţerului secund şi ofiţerului de cart;

c) să respecte programul ordonat pe navă;

d) să păstreze ordinea şi curăţenia la bord;

e)  să nu degradeze mobilierul, instalaţiile şi obiectele de inventar din cabinele, careurile şi cazărmile în care sunt cazate;

f) să cunoască mijloacele individuale şi colective de salvare şi să participe la exerciţiile organizate pentru folosirea lor;

g) să respecte cu stricteţe regulile de securitate şi sănătate în muncă şi de protecţie a mediului;

h) să participe la instructajul privind securitatea şi sănătatea în muncă, prevenirea incendiilor şi a accidentelor la bord;

i) să aibă o atitudine politicoasă faţă de echipajul navei şi să nu deranjeze în mod inutil personalul aflat în serviciu;

j) să cunoască semnificaţia semnalelor ce se dau pe navă şi să se conformeze acestora.

B. Pasagerii

1. Persoanele aflate temporar la bord care nu au atribuţii de serviciu pe navă se numesc pasageri.

2. Rămânerea la navă a unor pasageri mai mult de 24 de ore şi debarcarea acestora se consemnează în jurnalul de bord al navei. In situaţii excepţionale, comandantul navei are dreptul să primească pasageri la bord pe răspunderea sa, dar este obligat să raporteze despre aceasta pe cale ierarhică, imediat ce este posibil.

3.  Primirea pasagerilor care nu fac parte din efectivele Ministerului Administraţiei şi Internelor este permisă numai:

a) pentru îndeplinirea atribuţiilor sau a misiunilor, atunci când situaţia o impune;

b) In caz de salvare de la înec, de avarii sau dezastru, atât pe mare sau fluviu, cât şi pe uscat, indiferent cărui stat îi aparţin cetăţenii respectivi;

c)  pe timpul navigaţiei în apele teritoriale, dacă luarea pasagerilor la bord se face pe baza unui ordin/dispoziţiei şefului direct al comandantului navei.

4.  Pasagerii salvaţi de la înec sau de la dezastru trebuie să fie debarcaţi la uscat şi predaţi oficialităţilor locale imediat ce situaţia o permite.

5.  Nu este permis niciunui membru al echipajului să îşi ia la bord familia pentru a naviga împreună cu ea.

6. Dacă pe navă se îmbarcă pasager o personalitate militară sau civilă, amiral, general, comandantul navei este obligat să îl informeze despre activitatea de la bord şi asupra condiţiilor în care se execută navigaţia.

ANEXA Nr. 4 la regulament

DESCRIEREA  ŞI   CARACTERISTICILE

pavilionului navelor, mărcilor distinctive şi pavilionului de provă

1. Pavilionul navelor este reprezentat printr-o pânză de formă dreptunghiulară, având imprimate pe ambele feţe culorile drapelului naţional.

2.    Marca distinctivă a Preşedintelui României este reprezentată printr-o pânză de formă pătrată, având imprimate pe ambele feţe culorile drapelului naţional. Culorile drapelului sunt încadrate de jur-împrejur de două chenare de culoare albă şi albastră, cel de culoare albastră fiind dispus în exterior. Pe margini (mai puţin cea dinspre grandee), marca are franjuri din fir auriu.

3.  Marca distinctivă a Primului-ministru al României este reprezentată printr-o pânză de formă pătrată, având imprimate pe ambele feţe culorile drapelului naţional. Culorile drapelului sunt încadrate de jur-împrejur de două chenare de culoare albă şi galbenă, cel de culoare galbenă fiind dispus în exterior.

4.  Marca distinctivă a ministrului administraţiei şi internelor este reprezentată printr-o pânză de formă pătrată, având imprimate pe ambele feţe culorile drapelului naţional. Pe culoarea albastră, la mijlocul acesteia, pe ambele feţe, este imprimată pe verticală litera „M" de culoare albă.

5.  Marca distinctivă a secretarilor de stat din Ministerul Administraţiei şi Internelor este reprezentată printr-o pânză de formă pătrată, având imprimate pe ambele feţe culorile drapelului naţional. Pe culoarea albastră, la mijlocul acesteia, pe ambele feţe, sunt imprimate pe verticală 4 stele albe.

6.   Mărcile distinctive de comandament ale directorilor generali (directorilor) ai structurilor aparatului central al Ministerului Administraţiei şi Internelor, şefilor (comandanţilor) inspectoratelor generale, adjuncţilor directorilor structurilor aparatului central al Ministerului Administraţiei şi Internelor, adjuncţilor şefilor (comandanţilor) inspectoratelor generale, şefilor (comandanţilor) inspectoratelor, respectiv ale şefilor (comandanţilor) grupărilor temporare de nave care au navele în dotare sunt reprezentate printr-o pânză de formă dreptunghiulară, împărţită în 4 dreptunghiuri egale, astfel:

a)  pe primul dreptunghi (spre partea de prindere, sus) sunt imprimate pe ambele feţe culorile drapelului naţional;

b) pe al doilea dreptunghi (partea de sus), pe fond de culoare albastru-deschis, este imprimat pe ambele feţe însemnul heraldic al Ministerului Administraţiei şi Internelor;

c)  pe al treilea dreptunghi, pe fond albastru-deschis, sunt imprimate pe ambele feţe stele, în număr de 4, 3, 2, respectiv 1, de culoare galbenă. Stelele sunt dispuse simetric faţă de marginile laterale ale dreptunghiului, astfel:

-  4 stele - directorii generali (directorii) ai structurilor aparatului central al Ministerului Administraţiei şi Internelor şi şefii (comandanţii) inspectoratelor generale;

-  3 stele - adjuncţii directorilor structurilor aparatului central al Ministerului Administraţiei şi Internelor şi adjuncţii şefilor (comandanţilor) inspectoratelor generale (similare);

- două stele - şefii (comandanţii) inspectoratelor;

- o stea - şefii (comandanţii) grupărilor temporare de nave; d) pe al patrulea dreptunghi, pe fond albastru-deschis, este imprimată pe ambele feţe o ancoră de culoare neagră, în poziţie verticală.

7.  Pavilionul de provă este reprezentat printr-o pânză de culoare albastru-deschis şi de formă dreptunghiulară, împărţită în două dreptunghiuri, astfel:

-  pe primul dreptunghi (spre partea de prindere) sunt imprimate pe ambele feţe culorile drapelului naţional;

-  pe al doilea dreptunghi sunt imprimate pe ambele feţe două ancore încrucişate.

8.   Modelele pavilionului navelor, mărcilor distinctive şi pavilionului de provă*) sunt prevăzute în anexele nr. 4a-4g.

ANEXA Nr. 4a

Pavilionul navelor

PAVILIONUL NAVELOR

Dimensiuni (cm)	Mărimea
	1	2	3	4	5
Lungimea (L)	180	120	90	60	45
Lăţimea (I)	120	80	60	40	30

*) Modelele prevăzute în anexele nr. 4a-4g sunt reproduse în facsimil.

ANEXA Nr. 4b

Marca distinctivă a Preşedintelui României

Dimensiuni (cm)	Mărimea					Culoarea
	1	2	3	4	5
Lungimea (L)	148	114	95	75	58
Lăţimea (I)	148	114	95	75	58
a	120	90	75	60	45
b	120	90	75	60	45
c	2	2	2	1,5	1,5	alb
d	12	10	8	6	5	albastru- cobalt
e	10	8	6	5	4	auriu

ANEXA Nr. 4c

Marca distinctivă a Primului-ministru al României

Dimensiuni (cm)	Mărimea					Culoarea
	1	2	3	4	5
Lungimea (L)	148	114	95	75	58
Lăţimea (I)	148	114	95	75	58
a	120	90	75	60	45
b	120	90	75	60	45
c	2	2	2	1,5	1,5	alb
d	12	10	8	6	5	galben-crom

 ANEXA Nr.

Marca distinctivă a ministrului administraţiei si internelor

Dimensiuni (cm)	Mărimea					Culoarea
	1	2	3	4	5
Lungimea (L)	150	120	90	75	60
Lăţimea (I)	150	120	90	75	60
a	50	40	30	25	20	alb
b	40	32	24	20	16	alb

ANEXA Nr. 4e

Marca distinctivă a secretarilor de stat din Ministerul Administraţiei şi Internelor

Dimensiuni (cm)	Mărimea					Culoarea
	1	2	3	4	5
Lungimea (L)	150	120	90	75	60
Lăţimea (I)	150	120	90	75	60
a	25	20	15	12,5	10	alb

ANEXA Nr. 4f

Marca de comandament

Dimensiuni (cm)	Mărimea					Culoarea
	1	2	3	4	5
Lungimea (L)	150	120	90	75	60
Lăţimea (I)	100	80	60	50	40
a	75	60	45	36	30
b	50	40	30	25	20
c	34	26	18	14	11
d	40	31	22	18	14
e	25	20	15	12	10	galben-crom
f	34	26	18	14	11	negru
g	40	31	22	18	14	negru

ANEXA Nr. 4g

Pavilion de provă

Dimensiuni (cm)	Mărimea			Culoarea
	1	2	3
Lungimea (L)	150	120	90
Lăţimea (I)	100	80	60
a	75	60	45
b	50	40	30
c	50	40	30	negru
d	60	50	40	negru

ANEXA Nr. 5 la regulament

CEREMONIALUL   PRIMIRII   PAVILIONULUI

de către navele Ministerului Administraţiei şi Internelor

1.  Pentru desfăşurarea solemnităţii, echipajul se adună la puntea pupa, în formaţie ordonată, într-un singur bord. La sosirea persoanei oficiale care înmânează pavilionul, comandantul navei o întâmpină la schelă (scară), dă onorul şi raportează cu formula: „Domnule (funcţia sau gradul)..., echipajul (denumirea navei).... este gata pentru începerea ceremonialului înmânării pavilionului navei. Sunt comandantul navei (gradul şi numele)...!"

2. Persoana care înmânează pavilionul se deplasează în faţa echipajului (la mijlocul formaţiei), îl salută şi ocupă loc împreună cu invitaţii în bordul opus faţă de formaţie.

3.   La sosirea membrului echipajului numit să aducă pavilionul, însoţit de gardă, şeful de cart sună cu sifleea semnalul „Garda la pavilion", fanfara intonează marşul de întâmpinare, iar echipajul prezintă onorul (pavilionul va fi purtat pe ambele braţe, pliat, cu culoarea albastră deasupra).

4.  Membrul echipajului care poartă pavilionul se opreşte în faţa echipajului, la mijlocul formaţiei, iar garda îşi ocupă locul stabilit.

5.  Comandantul navei dispune descoperirea în vederea oficierii serviciului religios, timp în care preoţii ocupă locul stabilit. Membrii echipajului din garda pavilionului nu se descoperă.

6.  Preoţii oficiază serviciul religios de sfinţire a pavilionului, timp în care asistenţa şi echipajul au o comportare corespunzătoare solemnităţii, conformându-se ritualului religios.

7.    După oficierea serviciului religios, persoana care înmânează pavilionul se deplasează în faţa formaţiei, dă citire dispoziţiei ministrului administraţiei şi internelor privind intrarea navei în serviciu şi acordarea pavilionului, preia pe ambele braţe pavilionul pliat şi dispune: „Comandantul navei, la mine!"

8.  După prezentarea comandantului navei, persoana care înmânează pavilionul i se adresează cu formula: „Vă înmânez pavilionul (denumirea navei)..., care constituie drapelul navei!" Comandantul navei răspunde: „Servesc patria!", se apropie, se descoperă, îngenunchează cu piciorul drept şi sărută pavilionul, apoi se ridică, se acoperă şi îl preia pe ambele braţe.

9.  După înmânare, persoana oficială se deplasează lângă invitaţi, iar comandantul navei dispune echipajului: „Rostiţi după mine!", după care pronunţă solemn: „Jur să păstrez ca pe lumina ochilor pavilionul tricolor, simbol al unităţii, suveranităţii şi independenţei naţionale, al onoarei, vitejiei şi gloriei poporului român, al tradiţiilor eroice străbune şi al patriei mele, România". (Echipajul repetă după comandant, pasaj după pasaj.)

10.  După depunerea jurământului, garda pavilionului se deplasează în formaţie în coloană câte unul, în spatele comandatului, însoţindu-l la locul de arborare (bastonul pupa), iar în timpul deplasării comandantului cu pavilionul prin faţa formaţiei, echipajul strigă „Ura" prelung.

11. Când comandantul ajunge la locul de arborare, garda ia loc în formaţie.

12. Comandantul, ajutat de şeful de cart, depliază pavilionul şi îl prinde de saula bastonului pupa.

13.  Comandantul ordonă: „Drepţi, echipaj la pavilion pentru onor" La această comandă garda prezintă onorul, iar echipajul în poziţie „drepţi" întoarce capul către pavilion.

14.  Comandantul navei începe să ridice lent pavilionul în acordurile Imnului Naţional al României, intonat de fanfară sau transmis prin staţia de amplificare.

15.  După arborare, persoana care a înmânat pavilionul rosteşte o scurtă cuvântare despre semnificaţia acestui eveniment, în încheiere felicită echipajul, care ia poziţia „drepţi" fără comandă şi răspunde cu „Ura" prelungit, repetat de 3 ori.

16. După încheierea solemnităţii, echipajul trece la programul ordonat, iar ofiţerul de cart pe navă instalează primul schimb de cart la pupa navei care preia în pază şi apărare pavilionul navei.

17. Primul pavilion primit de navă se păstrează într-o casetă sau vitrină, într-un loc stabilit prin dispoziţie a structurii care are în dotare nava.

18.  Atunci când o navă este distinsă cu ordine sau cu medalii, solemnitatea de înmânare a pavilionului care poartă distincţii se face după aceleaşi prevederi (mai puţin rostirea jurământului), iar înainte de înmânarea pavilionului, persoana care înmânează distincţia citeşte în faţa echipajului navei decretul de acordare a distincţiei şi brevetului respectiv.

19.   Decoraţia şi brevetul acordate navei se păstrează împreună cu primul pavilion al navei.

ANEXA Nr. 6 la regulament

SCHEME-MODEL   PENTRU   ADUNAREA   ECHIPAJULUI*)

1.1. Schema cu adunarea echipajului pentru inspecţii şi ridicarea pavilionului Nava este acostată cu pupa la cheu

1.2. Schema cu adunarea echipajului pentru întâmpinarea şefului care vine de la mal a) Nava este acostată cu pupa la cheu

b) Nava este acostată cu bordul la cheu

*) Schemele-model sunt reproduse în facsimil.

1.3. Schema cu adunarea echipajului pentru întâmpinarea şefului care vine la bord când nava este ancorată sau în derivă

2. Scheme-model cu dispunerea personalului de gardă şi cart care întâmpină şi conduce şefii sosiţi la bord

2.1. Nava este acostată cu pupa la cheu

2.2. Nava este acostată cu bordul la cheu

2.3. Nava este la ancoră sau în derivă

Legenda

NOTĂ:

Schemele de adunare a echipajului pot fi adoptate în condiţiile când spaţiul de la pupa navei permite desfăşurarea respectivelor ceremoniale.

ANEXA Nr. 7 la regulament

NORME

privind criteriile de stabilire, dimensiunea şi componenţa serviciului de gardă şi siguranţă

1.  Pentru navele în stare operaţională, aflate în staţionare, serviciul de gardă şi siguranţă are următoarea componenţă:

a)  la navele al căror echipaj minim de siguranţă depăşeşte numărul de 9 persoane - cel puţin două persoane, dintre care cel puţin una atestată pentru punte şi cealaltă pentru maşini, conducerea revenind personalului care execută serviciul la punte;

b)  la navele al căror echipaj minim de siguranţă depăşeşte numărul de 4 persoane, dar nu este mai mare de 9 persoane - cel puţin o persoană, cu cel puţin 2 ani vechime ambarcare.

2.   Navele pe care se află îmbarcat un singur marinar (motorist), conform statului de organizare, sunt încredinţate, în timpul staţionării, personalului de gardă şi siguranţă aflat pe o altă navă, consemnându-se acest fapt în jurnalele de bord ale navelor respective.

3.  Pentru navele sau ambarcaţiunile la care nu se poate asigura permanent personal pentru paza şi siguranţa acestora, ele vor fi ancorate/acostate la pontoanele altor structuri ale ministerului, unde este organizat serviciul de gardă şi siguranţă, iar când acest lucru nu este posibil, vor fi luate măsuri pentru executarea serviciului conform prezentelor norme.

4.  Pe navele propulsate sau nepropulsate care sunt folosite ca dormitoare (pontoane-dormitor, pontoane de acostare cu cabine pe care se află ambarcate persoane etc), serviciul de gardă şi siguranţă cuprinde în mod obligatoriu un marinar.

5.  Pentru navele în stare neoperaţională aflate în reparaţii, acostate, fără surse de energie electrică proprii, serviciul de gardă şi siguranţă este asigurat şi în afara programului de lucru de un echipaj format din cel puţin un marinar.

6.  In situaţia în care funcţionează DG (diesel generator) proprii, echipajul menţionat la pct. 5 se completează cu un motorist.

7. Se exceptează de la prevederile alin. 1 şi 2 navele aflate în reparaţii care sunt preluate în întregime de şantierul ce efectuează reparaţiile, acesta asumându-şi toate responsabilităţile.

8. Pentru navele în stare neoperaţională aflate în conservare la apă*, serviciul de gardă şi siguranţă are următoarea componenţă:

a)  pentru un număr de maximum 4 nave propulsate cu un deplasament mai mic de 50 tone fiecare sau nepropulsate, aparţinând aceleiaşi structuri, care staţionează în acelaşi loc - un singur marinar, cu cel puţin 2 ani vechime ambarcare, care asigură paza şi siguranţa întregului grup de nave;

b)  la navele propulsate cu un deplasament cuprins între 50 tone si 200 tone - un marinar;

* Nave în stare neoperaţională aflate în conservare la apă sunt nave neoperaţionale cu toate documentele tehnice valabile, cu maşinile, instalaţiile, echipamentele şi toate dotările în stare de funcţionare, dar puse în stare de conservare, apte de a fi folosite numai după deconservare şi completare cu echipaj.

c) la navele propulsate cu un deplasament mai mare de 200 tone - cel puţin un marinar şi un motorist.

9. Pentru navele în stare neoperaţională aflate la iernatic** serviciul de gardă şi siguranţă este identic cu cel pentru nave neoperaţionale aflate în parcul rece, la apă.

10. In situaţia introducerii navelor într-o locaţie în care activitatea de iernatic este organizată de autoritatea navală teritorială (locală), acestei autorităţi îi vor fi prezentate măsurile luate, cu respectarea reglementărilor privind informaţiile clasificate.

** Nave în stare neoperaţională aflate la iernatic sunt nave neoperaţionale cu toate documentele tehnice valabile, dar care, datorită condiţiilor hidrometeorologice, au fost duse de structura deţinătoare în locurile de iernatic special amenajate pentru acest scop.

ANEXA Nr. 8 la regulament

REGULI

pentru asigurarea vitalităţii, flotabilităţii şi stabilităţii navei

I. Organizarea acţiunilor pentru menţinerea vitalităţii navei

1. Prin vitalitatea navei se înţelege menţinerea capacităţii de manevră a navei în condiţiile inundării unor compartimente, scoaterii din funcţiune a armamentului şi a tehnicii, provocate de găuri de apă, incendii şi explozii.

2. Menţinerea vitalităţii navei este o obligaţie fundamentală a fiecărui membru al echipajului.

3.  Orice membru al echipajului care observă pătrunderea apei în interiorul navei sau izbucnirea unui incendiu trebuie să informeze imediat, prin orice mijloc posibil: „Gaură de apă (incendiu) în compartimentul ... coasta nr. .." şi să ia toate măsurile pentru astuparea găurii de apă sau stingerea incendiului, până la intervenţia grupei de vitalitate.

4.  Asigurarea vitalităţii navei constă în organizarea şi conducerea echipajului pentru menţinerea calităţilor nautice ale navei, asigurarea funcţionării armamentului şi tehnicii în acţiune, precum şi pentru prevenirea şi stingerea incendiilor la bord.

5.   In scopul organizării şi conducerii acţiunilor pentru vitalitatea navei, la bord vor exista:

- schema organizării conducerii acţiunilor pentru vitalitatea navei;

- rolul pentru vitalitatea navei;

- scheme cu rezolvarea cazurilor tipice legate de pierderea stabilităţii şi a rezervei de flotabilitate a navei;

-  scheme cu dispunerea instalaţiilor şi mijloacelor de salvare-avarii şi de stingere a incendiului la bord;

- schema privind repartizarea judicioasă a greutăţilor de la bordul navei;

-  scheme privind ordinea de balastare (debalastare), îmbarcare (debarcare) a combustibililor, muniţiilor şi apei;

- instrucţiuni cu organizarea, misiunile şi atribuţiile echipei de vitalitate;

- dosar cu antrenamente pentru pregătirea echipajului în lupta pentru vitalitatea navei, a armamentului şi tehnicii.

6.   Conducerea acţiunilor pentru vitalitatea navei revine comandantului navei, iar pe timpul acţiunilor, ofiţerului secund.

7.  Pe timpul staţionării navei, când nava este planificată în serviciul operativ, lupta pentru menţinerea vitalităţii navei este condusă de şeful de cart de pe navă.

8.  Ofiţerul secund organizează şi răspunde de pregătirea echipajului pentru menţinerea vitalităţii navei. El controlează existenţa şi starea mijloacelor de salvare-avarii şi a materialelor de stingere a incendiului.

9.  Şeful componentei de specialitate electromecanică, pe baza dispoziţiilor ofiţerului secund, organizează şi conduce pregătirea echipelor de vitalitate şi antrenarea echipajului în lupta împotriva găurilor de apă şi a incendiilor.

10.   Şeful componentei de specialitate electromecanică răspunde de:

- menţinerea în bunăstare a corpului navei;

-  funcţionarea sistemelor, instalaţiilor, mecanismelor şi mijloacelor pentru vitalitate;

-  existenţa documentaţiei referitoare la flotabilitatea şi stabilitatea navei;

- păstrarea în bună stare a instalaţiilor navei şi a valvulelor de inundare din toate compartimentele;

- verificarea nivelului pregătirii personalului echipelor pentru lupta în menţinerea flotabilităţii, împotriva exploziilor şi pentru stingerea incendiilor la navă;

-  verificarea executării dispoziţiilor date referitoare la menţinerea etanşeităţii corpului navei, la siguranţa împotriva incendiilor şi lupta pentru vitalitatea navei.

11. Atunci când avaria reduce temporar posibilităţile tehnico-tactice ale navei şi afectează desfăşurarea misiunilor specifice ale navei, şeful componentei de specialitate electromecanică îl informează pe comandantul navei despre această situaţie şi propune măsurile ce se impun (în situaţii extreme, acţionează independent, purtând întreaga răspundere pentru măsurile luate).

12.  Şefii componentelor de specialitate răspund de starea încăperilor (starea pereţilor etanşi, presetupelor de etanşare, porţilor etanşe, tambuchiurilor, capacelor de vizită şi hublourilor), de funcţionarea mijloacelor pentru vitalitate şi a celor de întreţinere a instalaţiilor navei aflate în aceste încăperi.

13. Personalul care are în primire încăperi şi compartimente de locuit răspunde de starea acestora şi de funcţionarea mijloacelor de vitalitate care se găsesc în ele.

14. Şefii echipelor de vitalitate răspund de existenţa şi starea de funcţionare a mijloacelor de vitalitate care se găsesc în încăperile de folosinţă comună şi pe punte.

15. Şefii componentelor de specialitate trebuie să cunoască amănunţit dispunerea şi construcţia compartimentelor în care se găsesc posturile de coordonare şi de execuţie, precum şi a compartimentelor alăturate.

16. In cazul în care se constată defecţiuni la bordul navei, la osatură sau la mijloacele de vitalitate, şefii componentelor de specialitate sunt obligaţi să ia toate măsurile pentru remedierea acestora, informând despre aceasta pe comandantul navei.

17.   La bordul fiecărei nave se organizează echipe de vitalitate. Pe navele cu echipaje mai mici de 7 membri nu se constituie echipă de vitalitate; misiunile acesteia vor fi îndeplinite de întregul echipaj, având la bază rolul pentru vitalitatea navei.

18.   De regulă, din echipa de vitalitate fac parte: 1-3 motorişti, un electrician şi alţi membri ai echipajului pregătiţi pentru lupta împotriva găurilor de apă şi a incendiilor.

19.  Şeful echipei de vitalitate este numit, de regulă, şeful componentei de specialitate electromecanică sau un alt cadru specializat din cadrul componentei de specialitate electromecanică.

20.   Pe timpul cât nava se află în serviciul operativ, în staţionare sau la ancoră, conducerea echipei de vitalitate revine şefului de cart pe navă.

21.  La navele Ministerului Administraţiei şi Internelor se organizează echipe de salvare-avarii pentru a da ajutor navelor avariate. Asigurarea cu mijloace pentru vitalitate, îndatoririle personalului acestor echipe, precum şi organizarea debarcării lor la nava avariată se stabilesc prin „Rolul pentru ajutorarea unei nave avariate".

22.  Orice navă trebuie să fie înzestrată cu materiale şi mijloace de vitalitate conform normelor de înzestrare.

23.  Se interzice folosirea în alte scopuri a materialelor şi mijloacelor de vitalitate.

24.   In cazul în care aceste mijloace sunt uzate sau consumate, ele se înlocuiesc sau se completează imediat. De asigurarea navei cu aceste materiale răspunde şeful componentei de specialitate electromecanică.

II. Măsuri pentru asigurarea flotabilităţii şi stabilităţii navei

1.   La intrarea în serviciu, fiecare navă trebuie să aibă documentaţia referitoare la menţinerea flotabilităţii şi stabilităţii pentru diferite cazuri de avarii.

2. Această documentaţie se asigură de către proiectantul navei şi se corectează de către organele tehnice care conduc reparaţiile sau modernizările, în cazul modificărilor aduse construcţiei navei.

3.    Tot personalul navei este obligat să cunoască documentaţia pentru menţinerea flotabilităţii şi stabilităţii navei.

4. Fiecărui compartiment, fiecărei încăperi şi fiecărui tanc i se dă o denumire şi se numerotează. Pe toate porţile etanşe, pe toate tambuchiurile şi pe toate capacele de vizită se înscrie denumirea încăperilor (de exemplu: „Compartimentul maşini", „Magazie muniţii" etc).

5.  Toate intrările în compartimente vor purta una dintre iniţialele: „M", „I", „O" şi „A" (iniţialele cuvintelor „muniţie", „închis", „ordin" şi „alarmă"). Ele se înscriu pe intrările stabilite prin rolurile navei.

6. Dimensiunile şi culoarea literelor, precum şi chenarul sunt stabilite prin „Dispoziţiile pentru vitalitatea navei".

7.  Intrările marcate cu litera „M" vor fi permanent închise cu lacăt şi sigilate când în aceste încăperi nu se găsesc membri ai echipajului. Intrările marcate cu litera „M" se deschid în următoarele cazuri:

-  pentru trecerea echipajului la posturile de pe timpul alarmelor, pentru lucrări, precum şi pentru verificarea încăperilor de către personalul din serviciul de zi;

-  pentru îmbarcarea şi debarcarea muniţiei sau pentru distribuirea ei în timpul alarmei;

- pentru aerisirea şi răcirea magaziilor.

8.  In situaţii deosebite (incendiu, găuri de apă, creşterea bruscă a temperaturii interioare sau alte situaţii care pun în pericol siguranţa sau vitalitatea navei), magaziile ori cabinele destinate depozitării muniţiei pot fi deschise şi de către şeful de cart. Şeful de cart va raporta despre acest lucru comandantului navei şi va consemna în jurnalul de bord.

9.  Intrările care duc în tancurile de combustibil, apă potabilă, apă pentru maşini, la compartimentul de coliziune, camera cârmei şi tunelurile axelor se marchează cu litera „I".

10.  Intrările marcate cu litera „I" vor fi permanent închise. Aceste intrări se deschid numai cu aprobarea şefului componentei de specialitate electromecanică sau a înlocuitorului său. Membrii echipajului care au primit dispoziţie să deschidă sau să închidă aceste intrări, înainte de a le deschide sau de a le închide informează şeful de cart de pe navă.

11.  In toate cazurile când se deschid intrările marcate cu litera „I" şi când se aerisesc încăperile marcate cu litera „M" se numeşte un membru al echipajului pentru tot timpul cât acestea rămân deschise; închiderea şi deschiderea intrărilor marcate cu literele „I" şi „M" se consemnează în jurnalul de bord.

12.  Intrările de pe navă dispuse pe punte deasupra liniei de plutire, precum şi intrările de sub punte care nu sunt marcate cu litera „I" sau „M" se marchează cu litera „O". Aceste intrări se închid în următoarele cazuri: pe timpul nopţii, la semnalul „Pregătiţi nava pentru misiune", la alarme, în timpul exerciţiilorîn formaţie, la trecerea prin locuri înguste şi prin zone periculoase pentru navigaţie, la intrarea şi ieşirea din port, pe timpul remorcajului, pe timp de ceaţă şi de furtună.

13.  Intrările marcate cu litera „O" se închid la semnalul „închideţi porţile etanşe".

14.  Pentru a asigura echipajului condiţii normale de odihnă, dacă situaţia permite, o parte dintre intrările marcate cu litera „O" pot fi deschise la dispoziţia şefului de cart de pe navă. In acest caz, personalul din serviciul de cart supraveghează ca toate celelalte intrări marcate cu litera „O" să fie închise.

15. Tabelul intrărilor şi al hublourilora căror deschidere poate fi ordonată de către şeful de cart se întocmeşte pe baza rolurilor navei.

16. Când nu mai este nevoie ca intrările marcate cu litera „O" să fie închise, se dă semnalul „Deschideţi porţile etanşe".

17. La semnalul „Pregătiţi nava pentru marş şi misiune" şi pe timpul marşului, toate hublourile se închid.

18.   Când nava staţionează la ancoră sau la cheu, la semnalul „Inchideţi porţile etanşe" se închid hublourile deschise sub puntea principală. Pentru a asigura echipajului condiţii normale de odihnă, unele hublouri din încăperile de locuit pot rămâne deschise numai cu aprobarea şefului de cart de pe navă.

19. Dacă încăperile sunt încuiate, atunci toate hublourile din aceste încăperi se închid.

20. Personalul din serviciul de cart de pe navă este obligat să supravegheze permanent deschiderea sau închiderea porţilor etanşe, a tambuchiurilor, a capacelor de vizită şi a hublourilor.

21.  Pe fiecare navă se asigură în orice moment accesul în încăperile încuiate; în acest scop, încăperile vor avea două rânduri de chei:

- primul rând de chei de la toate încăperile, în afară de cele de la magaziile cu muniţii, se păstrează la cei care răspund de încăperi, iar la sfârşitul zilei de lucru se predau ofiţerului secund (comandantul navei);

- al doilea rând de chei de la toate încăperile, în afară de cele de la magaziile cu muniţii, se păstrează într-o casetă încuiată şi sigilată. Această casetă se ţine într-o încăpere stabilită prin rolurile navei şi se predă la schimbarea personalului din serviciul de zi; cheia casetei se predă şefului de cart de pe navă. Toate cheile vor avea ataşate etichete cu numărul încăperilor.

22.  Cheile tubulare ale valvulelor de inundare şi de stropire a magaziilor de muniţii se păstrează la posturile de inundare pe panouri speciale. Se interzice folosirea cheilor tubulare ale valvulelor de inundare şi de stropire a magaziilor de muniţii în afara destinaţiei lor.

23.  Găurirea şi practicarea de deschideri în pereţi, punţi şi porţi etanşe sunt strict interzise. Numai comandantul navei poate aproba acest lucru în cazul unor avarii sau deteriorări, dacă această măsură este necesară pentru salvarea oamenilor.

24.   Pentru prevenirea scufundării navei, corpul, pereţii etanşi, instalaţiile, santinele, transmisiile valvulelor, trombele de ventilaţie etanşe, tambuchiurile şi capacele de vizită cu garnituri de cauciuc trebuie întreţinute permanent.

25.  Toate lucrările în legătură cu deschiderile din bordajul navei se execută sub supravegherea şefului componentei de specialitate electromecanică.

26. Inainte de începerea acestor lucrări şi pe timpul executării lor se iau următoarele măsuri:

- aducerea lângă deschiderea respectivă a materialului de vitalitate necesar;

- menţinerea gata de funcţionare a mijloacelor de golire a compartimentului;

-  stabilirea modului în care să se asigure etanşarea compartimentului în caz de pericol;

- instalarea de plantoane pe timpul cât se întrerupe lucrul;

- astuparea tubulaturilor demontate cu flanşe oarbe.

27.  La terminarea programului de lucru, şeful componentei de specialitate electromecanică verifică etanşarea tuturor deschiderilor din bordajul navei la care s-au executat lucrări.

28.  Când nava se găseşte pe doc, se prevăd măsuri de preîntâmpinare a inundării navei în caz de scufundare a docului.

ANEXA Nr. 9 la regulament

PRINCIPALELE   REGULI

de securitate şi sănătate în muncă şi de prevenire a producerii  evenimentelor tehnice sau a incendiilor la bordul navelor

A. Securitatea şi sănătatea în muncă la bord

1.   Personalul îmbarcat trebuie să posede cunoştinţele generale cu privire la lucrul în condiţiile specifice de la bord, astfel încât activităţile să se desfăşoare în siguranţă.

2.  Obligaţia şi răspunderea stabilirii şi realizării depline a măsurilor de securitate şi sănătate în muncă revin comandantului navei.

3. Comandanţii navelor au obligaţia să urmărească creşterea gradului de securitate şi sănătate în muncă şi asigurarea condiţiilor normale de muncă pentru întregul echipaj.

4. La navă, instructajul de securitate şi sănătate în muncă se face în mod obligatoriu întregului echipaj. Modul de organizare şi conducere a activităţii de instruire va fi consemnat în dispoziţia de zi a structurii care are în dotare navele, iar aceasta cuprinde nominal persoanele care efectuează instructajul introductiv general, instructajul la locul de muncă şi instructajul periodic.

5.    Efectuarea instructajelor se consemnează în fişa individuală de instructaj, în care vor semna atât cei instruiţi, cât şi cei ce au condus instruirea.

6.  Este interzisă repartizarea la orice fel de activitate la bord a personalului care nu a fost instruit din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă.

7.  Completarea şi păstrarea fişelor individuale de instructaj se fac conform actelor normative în vigoare în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

8.  Fişele individuale de instructaj vor fi ştampilate pe prima filă şi vor fi păstrate la comandantul navei.

9.  Fişa individuală de instructaj a comandantului navei se păstrează la lucrătorul desemnat cu activitatea de prevenire şi protecţie în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă din cadrul structurii care are în dotare navele.

10.    Răspunderea pentru desfăşurarea activităţii de supraveghere tehnică a instalaţiilor sub presiune, de ridicat şi a mijloacelor de măsurare, precum şi a aparatelor consumatoare de combustibil revine comandantului navei.

11.   Instalaţiile noi (sau vechi, montate din nou) şi cele reparate nu pot fi date în exploatare decât după verificarea tehnică pentru autorizare la funcţionare; în timpul exploatării, instalaţiile sunt supuse verificărilor oficiale (la scadenţă) în scopul prelungirii autorizaţiei oficiale de funcţionare.

12.  Macaralele, bigile şi gruiele vor avea inscripţionate pe braţ sarcina de ridicare şi data expirării termenului scadent al verificării oficiale. Manevrarea acestora se va face numai de personalul autorizat sau special instruit în acest sens.

13. Pe timpul executării lucrărilor sau controlului la opera vie a navelor, cu scafandri, se vor respecta prevederile din „Normele privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de scufundare".

B.  Măsuri împotriva incendiilor (exploziilor) la bordul navelor

1. Folosirea flăcărilor deschise pentru executarea diferitelor lucrări pe navă se face numai cu aprobarea şefului componentei de specialitate electromecanică.

2. In apropierea trombelor şi a ciupercilor de ventilaţie nu se vor instala aparate de sudură sau alte surse de flăcări şi nu se vor stabili locuri pentru fumat.

3.  Sunt strict interzise deplasarea cu flacără deschisă şi folosirea ei ca sursă de lumină.

4.  Pentru a preveni incendiile la navă se interzic:

-  păstrarea materialelor uşor inflamabile în afara locurilor special destinate;

- folosirea siguranţelor necalibrate;

-  lăsarea luminilor aprinse şi a aparatelor electrice de încălzire în circuit, la ieşirea din încăperile de locuit sau de serviciu;

-  utilizarea altor surse de încălzire în afara celor aflate în starea de fixaţie;

- păstrarea la navă a materialelor de curăţenie îmbibate în ulei, petrol şi alte substanţe, a carburanţilor şi a lubrifianţilor în vase descoperite şi a pânzei de vele proaspăt piturată, împăturită, în locuri puţin ventilate.

5.  In magaziile sau cabinele unde sunt depozitate muniţii sunt strict interzise:

-  intrarea cu arme de foc, muniţie vărsată, materiale explozive, chibrituri şi aparate de aprins, flacără deschisă şi ţigări aprinse;

- întinderea de cabluri electrice suplimentare, în afară de cele existente prin construcţie;

- folosirea de lămpi electrice portative, maşini electrice, aparate de încălzit şi ventilatoare electrice;

-  păstrarea carburanţilor, lubrifianţilor şi a altor materiale inflamabile;

-  creşterea temperaturii peste +35°C, luându-se măsuri pentru răcirea aerului din magazie.

6.  Iluminarea magaziilor sau cabinelor destinate depozitării muniţiilor se face numai cu instalaţiile electrice existente din construcţia navei, utilizându-se lămpi antiexplozive, cu sistem de comutare dispus în afara magaziei. Acestea vor fi piturate cu vopsele ignifuge şi vor fi prevăzute cu instalaţii de stropire, inundare şi drenaj, precum şi cu mijloace de stingere a incendiului.

7. Inainte de urcarea navei pe doc, toate materialele uşor inflamabile, combustibilii, muniţia şi orice alt exploziv se debarcă.

8. In caz de incendiu, inundarea sau stropirea magaziilor se face la dispoziţia comandantului navei.

9.  In caz de forţă majoră, dispoziţia de stropire sau de inundare a magaziei poate fi dată de către şefii componentei de specialitate electromecanică şi armament. Când nu există legătură cu persoanele indicate mai sus, vitalistul pune în funcţiune instalaţiile de stropire a magaziei, iar dacă această măsură nu este eficientă pentru lichidarea incendiului sau pentru prevenirea pericolului, el inundă magazia la dispoziţia şefului de cart de pe navă.

10.  Temperatura din tancurile de combustibili lichizi se urmăreşte permanent; aceasta nu trebuie să depăşească +40- 50° C pentru produsele grele şi +25° C pentru produsele uşoare.

11.  Tancurile cu combustibili se aerisesc, în special când temperatura din ele creşte.

12.   Toate deschiderile (inclusiv gurile de umplere) şi tubulatura de combustibili lichizi vor fi întotdeauna închise etanş. Când se deschid tancurile de combustibili sau se demontează tubulaturile de combustibil, este interzis să existe în apropiere flacără deschisă.

13.  Benzina, petrolul şi alte materiale uşor inflamabile se păstrează în ambalaje speciale, închise etanş, în locurile fixate prin dispoziţie pe navă, bine aerisite şi departe de sursele de foc.

14. Petrolul sau benzina vărsat/vărsată se şterge imediat cu câlţi sau stupă, iar încăperea respectivă se aeriseşte.

15.  Se interzice folosirea petrolului, benzinei, alcoolului sau a altor materiale uşor inflamabile pentru ştergerea punţilor şi a mobilierului.

16. Nu se admite ca în santină să se găsească apă, reziduuri inflamabile (combustibili, ulei) sau materiale de orice altă natură. Santinele vor fi menţinute curate permanent, piturate şi uscate.

17.  In compartimentele în care se execută piturare cu materiale volatile se iau măsuri de ventilare şi se interzice intrarea cu flacără deschisă până la aerisirea completă.

18. La îmbarcarea carburanţilor şi lubrifianţilor, la bord se iau măsuri severe de prevenire a incendiilor: interzicerea fumatului, a utilizării flăcărilor deschise, a funcţionării unor categorii de tehnică ce ar putea produce scântei şi în general a oricărei altei activităţi care ar putea constitui surse de declanşare a incendiului.

19. Pe timpul acestei activităţi, toate instalaţiile şi materialele de stingere a incendiului trebuie să fie pregătite pentru intervenţie imediată, iar la catarg se ridică pavilionul „B" din „Codul internaţional de semnale".

20.   In compartimentele cu temperaturi ridicate nu se păstrează materiale uşor inflamabile, în compartimentele căldărilor se pot păstra numai materiale din lemn necesare pentru cazuri de avarii.

21.  Lucrările de sudură se supraveghează permanent de către personalul bordului; locurile de lucru se izolează cu plăci de azbest sau alte materiale ignifuge, în aşa fel încât să se excludă posibilitatea izbucnirii unui incendiu.

22.  Cablurile electrice se feresc de umezeală, în special cablurile de la lămpile portative şi de la aparatele electrice.

23. Se interzic încărcarea bateriilor de acumulatoare, lăsarea în circuit a aparatelor electrice de încălzit, executarea lucrărilor la instalaţiile electrice şi folosirea becurilor de putere mai mare decât cea prevăzută pentru reţeaua electrică sau fără supravegherea de către persoane autorizate.

24.  Pentru prevenirea izbucnirii incendiilor în locurile de staţionare se iau următoarele măsuri:

- se interzice evacuarea combustibililor, a uleiului şi a altor materiale inflamabile în afara bordului;

- cârpele şi câlţii îmbibaţi în ulei, benzină, petrol sau alte substanţe, gunoaiele, precum şi alte materiale inflamabile se înlătură de pe nave, transportându-se şi depozitându-se la mal în locurile stabilite;

- pe cheuri se amenajează pichete de incendiu.

25. In cazul când în apropierea navei, în acvatoriu, sunt nave care au luat foc, arde păcură, ulei sau alt lichid inflamabil, nava se scoate de urgenţă din zona periculoasă.

ANEXA Nr. 10 la regulament

TABELUL   SEMNALELOR   DE  ACŢIUNE   ŞI   PENTRU   SERVICIUL  ZILNIC

I. Semnale cu soneria

Nr. crt.	Denumirea semnalului	Semnalul cu soneria			De câte ori se repetă
		Compunerea semnalului	Durata în secunde
			Sunet lung	Sunet scurt
1.	Alarmă de intervenţie	Un sunet lung	15		Odată
2.	Alarmă de exerciţiu	Două sunete scurte, un sunet lung	15	1	O dată
3.	Alarmă de avarii	Sunete scurte timp de 20 secunde		1	O dată
4.	Alarmă chimică	Un sunet lung, trei sunete scurte	3	1	De 6 ori
5.	Alarmă pentru apărarea navei	Două sunete lungi, un sunet scurt	3	1	De 6 ori
6.	Adunarea generală a echipajului	Un sunet scurt, un sunet lung	3	1	De 6 ori
7.	Pregătiţi nava pentru marş şi misiune	Un sunet scurt, două sunete lungi, un sunet scurt	3	1	De 6 ori
8.	La posturile de manevră	Două sunete lungi	3		De 6 ori
9.	Om la apă	Trei sunete lungi	3		De 6 ori
10.	Continuarea programului	Un sunet scurt, un sunet lung, un sunet scurt	3	1	De 3 ori
11.	Chemarea ofiţerului de cart	Un sunet lung, un sunet scurt	3	1	De 3 ori

II. Semnale pentru siflee*)

A. Semnale pentru conducerea ogramului

*) Reprezentările grafice ale semnalelor pentru siflee sunt reproduse în facsimil.

B. Semnale în cadrul ceremoniilor

C. Reprezentarea grafică a sunetelor de siflee