ORDIN Nr. 291
din 31 mai 2007
pentru modificarea si
completarea Ordinului ministrului lucrarilor publice, transporturilor si
locuintei nr. 595/2003 privind aprobarea Cerintelor tehnice minime pentru
navele fluviale care arboreaza pavilionul roman
ACT EMIS DE:
MINISTERUL TRANSPORTURILOR
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 395 din 12 iunie 2007
In temeiul art. 12 lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr.
19/1997 privind transporturile, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, al art. 16 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997 privind
transportul maritim şi pe căile navigabile interioare, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, şi al art. 5 alin. (4) din Hotărârea
Guvernului nr. 367/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului
Transporturilor,
ministrul transporturilor emite următorul ordin:
Art. I. - Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi
locuinţei nr. 595/2003 privind aprobarea Cerinţelor tehnice minime pentru
navele fluviale care arborează pavilionul român, publicat în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 374
şi nr. 374 bis din 31 mai 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se
modifică şi se completează după cum urmează:
1. Titlul ordinului
va avea următorul cuprins:
„ORDIN
privind aprobarea Cerinţelor tehnice pentru
navele de navigaţie interioară"
2. In tot cuprinsul ordinului sintagma „navă
fluvială" se înlocuieşte cu sintagma „navă de navigaţie interioară".
3. Litera a) a articolului 2 se modifică şi va
avea următorul cuprins:
,,a) navelor de navigaţie interioară având o capacitate
de încărcare egală sau mai mare de 15 tone ori navelor fluviale care nu sunt
destinate transportului de mărfuri, al căror deplasament este mai mare sau egal
cu 15 m3;".
4. Articolul 3 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 3. - Prin excepţie de la prevederile art. 2,
cerinţele tehnice prevăzute la art. 1 nu se aplică următoarelor categorii de
nave:
a) navelor de pasageri;
b) feriboturilor;
c) instalaţiilor plutitoare;
d) construcţiilor şi mijloacelor plutitoare, inclusiv
acelora care sunt deplasate dintr-un loc în altul;
e) ambarcaţiunilor de agrement;
f) navelor de serviciu ale autorităţilor de control
şi navelor de serviciu pentru stingerea incendiilor;
g) navelor maritime, inclusiv remorcherelor şi
împingătoarelor maritime care navighează în ape cu maree sau staţionează aici
ori care se află temporar pe căile de navigaţie interioară, având un certificat
de navigaţie valabil;
h) remorcherelor şi împingătoarelor al căror
deplasament este mai mic de 15 m3, care au fost construite pentru a remorca,
a împinge sau a deplasa în cuplu numai cu nave al căror deplasament este mai
mic de 15 m3;
i) navelor militare."
5. Articolul 4 se modifică
şi va avea următorul cuprins:
„Art. 4. - Cerinţele tehnice prevăzute la art. 1
sunt obligatorii pentru navele
prevăzute la art. 2, care arborează pavilionul român şi care navighează pe
căile navigabile europene prevăzute în anexa nr. 2."
6. Articolul 5 se
abrogă.
7. Articolul 6 se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„Art. 6. - Navele de navigaţie interioară care
arborează pavilionul român şi cărora nu li se aplică cerinţele tehnice
prevăzute la art. 1, cu excepţia navelor militare, sunt obligate să respecte
normele tehnice aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 306/1999
pentru aprobarea Normelor tehnice privind clasificarea şi construcţia navelor
de navigaţie interioară - cod MT. RNR-NI-99, sau regulile unei societăţi de clasificare
recunoscute de Comisie."
8. Articolul 7 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 7. - (1) Construcţia,
reconstrucţia, modernizarea şi repararea navelor care arborează pavilionul
român, precum şi maşinile, instalaţiile, echipamentele şi materialele pentru
acestea trebuie să se realizeze numai în baza unor documentaţii tehnice prin
care să se asigure conformitatea cu cerinţele şi/sau normele aplicabile.
(2) Documentaţiile tehnice vor fi examinate şi avizate
de Autoritatea Navală Română, care va efectua prin inspectoratele sale tehnice
teritoriale inspecţiile şi supravegherea tehnică obligatorie în vederea
certificării.
(3) Atestarea faptului că structura corpului,
maşinile şi instalaţiile navelor de navigaţie interioară sunt adecvate tipului,
serviciului şi zonei de navigaţie, conform normelor tehnice aplicabile, se va
face prin emiterea, confirmarea anuală şi reînnoirea Certificatului tehnic de
navigaţie interioară, în baza inspecţiilor tehnice în volumul stabilit prin
normele tehnice aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 306/1999.
(4) Pentru a putea naviga, navele de navigaţie
interioară care arborează pavilionul român sunt obligate să aibă la bord
Certificatul tehnic de navigaţie interioară valabil.
(5) Pentru a putea naviga pe căile de navigaţie din
Zona R, astfel cum este definită în anexa la prezentul ordin, navele de
navigaţie interioară care arborează pavilionul român sunt obligate să aibă la
bord un certificat în conformitate cu art. 22 din Convenţia revizuită pentru navigaţia
pe Rin.
(6) Certificatul tehnic de navigaţie interioară se
emite de Autoritatea Navală Română în urma inspecţiilor prevăzute la art. 7
alin. (3).
(7) Ministerul Transporturilor va comunica Comisiei
Europene, denumită în continuare Comisie, şi celorlalte state membre ale Uniunii Europene, denumită în
continuare UE, că
Autoritatea Navală Română este autoritatea din România care are competenţa de a
efectua inspecţii tehnice şi de a emite Certificatul tehnic de navigaţie
interioară.
(8) Pentru navele de navigaţie interioară care
arborează pavilionul român, prevăzute la art. 2, Autoritatea Navală Română
poate cere, după caz, autorităţilor competente ale altui stat membru UE să
emită un certificat comunitar."
9. După articolul 7
se introduc patru noi articole, articolele 71-74, cu următorul cuprins:
„Art. 71. - (1) Toate navele care au un
certificat comunitar valabil, emis în conformitate cu
cerinţele tehnice din anexa nr. II la Directiva 82/714/CEE de stabilire a condiţiilor tehnice pentru
navele de navigaţie interioară, pot să navigheze pe căile navigabile interioare
din România având doar acest certificat.
(2) Certificatul trebuie să fie emis de către
autoritatea naţională competentă a statului membru UE în care a fost
înregistrat dreptul de proprietate asupra navei, în lipsa acesteia, de către
autoritatea naţională competentă a statului membru UE pe al cărui teritoriu se
află portul de înmatriculare al navei sau, în lipsa acesteia, a statului membru
UE în care îşi are armatorul sediul/domiciliul principal.
Art. 72. - Toate
navele care au un certificat emis în baza art. 22 din Convenţia revizuită
pentru navigaţia pe Rin pot să navigheze pe căile navigabile din România având
doar acest certificat.
Art. 73. - (1) Orice
navă care are un certificat emis în baza Regulamentului pentru transportul pe
Rin al substanţelor periculoase (ADNR) poate transporta mărfuri periculoase pe căile navigabile din
România în condiţiile specificate în acel certificat.
(2) Navele care nu au un certificat ADNR pot fi
autorizate să transporte mărfuri periculoase pe căile navigabile din România
numai dacă corespund cerinţelor din Acordul european privind transportul
internaţional de mărfuri periculoase pe căile navigabile interioare (AND) sau cerinţelor din Regulile
privitoare la transportul mărfurilor periculoase pe Dunăre (AND-D), suplimentar cerinţelor din
prezentul ordin.
(3) Ministerul
Transporturilor va comunica Comisiei şi celorlalte state membre UE cerinţele
privind transportul de mărfuri periculoase pe căile navigabile din România.
Art. 74. - (1)
Autoritatea Navală Română poate excepta de la aplicarea totală sau parţială a
cerinţelor tehnice prevăzute la art. 1 navele prevăzute la art. 2:
a) care navighează pe căile navigabile ce nu sunt
legate prin căi navigabile interioare de căile navigabile ale celorlalte state
membre UE;
b) a căror capacitate brută de încărcare nu depăşeşte
350 de tone, care sunt construite înainte de 1 ianuarie 1950 şi care navighează
exclusiv pe căile navigabile naţionale.
(2) Autoritatea Navală Română poate accepta pentru
navele prevăzute la art. 2 derogări de la una sau mai multe dintre cerinţele
tehnice prevăzute la art. 1, pentru efectuarea de voiaje scurte de interes
local, pe căile navigabile interioare sau în zona porturilor. Derogările
respective şi voiajele sau zona de valabilitate a acestora se precizează în
Certificatul tehnic de navigaţie interioară al navei.
(3) Derogările adoptate în temeiul prezentului
articol sunt notificate Comisiei."
10. Alineatul (1) al
articolului 8 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 8. - (1) Durata de valabilitate a Certificatului
tehnic de navigaţie interioară este de maximum 5 ani,
cu condiţia confirmării stării tehnice prin inspecţiile periodice, conform art.
7 alin. (3)."
11. După articolul
8 se introduce un nou articol, articolul 81, cu următorul cuprins:
„Art. 81. - (1) In cazul în care Certificatul tehnic de navigaţie interioară valabil a fost pierdut
sau deteriorat, armatorul va prezenta la Autoritatea Navală Română, în termenul
cel mai scurt posibil, o cerere pentru obţinerea unui alt certificat.
(2) Autoritatea Navală Română va elibera un alt
certificat tehnic de navigaţie interioară valabil de la data emiterii acestuia
până la data de expirare a certificatului iniţial."
12. Articolul 9 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 9. - (1) In cazul în care o navă de navigaţie
interioară suferă modificări sau reparaţii care afectează soliditatea corpului
ori caracteristicile navei, nava va fi supusă unei inspecţii conform
prevederilor art. 7 alin. (3).
(2) In urma acestei inspecţii Autoritatea Navală
Română va elibera un nou certificat tehnic de navigaţie interioară.
(3) In cazul în care acest certificat este eliberat în
alt stat membru UE decât în cel care a eliberat sau a reînnoit certificatul
iniţial, autoritatea competentă care a eliberat sau a reînnoit certificatul
este informată în termen de o lună cu privire la acest lucru."
13. Articolul 10 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 10. - Dacă în urma inspecţiilor efectuate conform
prevederilor art. 7 alin. (3) Autoritatea Navală Română ia decizia de a nu
elibera unei nave Certificatul tehnic de navigaţie interioară, această decizie
şi motivele pentru care a fost luată vor fi comunicate proprietarului navei, în
scris, în termen de 5 zile de la data efectuării inspecţiei, care va fi
informat şi despre căile de contestare a acestei
decizii."
14. Articolul 11 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 11. - (1) Autoritatea Navală Română poate
verifica în orice moment dacă o navă care arborează pavilionul român sau al
altui stat membru UE are la bord un certificat valabil, în conformitate cu
prezentul ordin sau în conformitate cu Directiva 82/714/CEE, şi dacă nava este
conformă cu cerinţele stabilite în certificat.
(2) In cazul în care, în timpul inspecţiei,
Autoritatea Navală Română constată că certificatul nu este valabil sau că nava
nu respectă cerinţele stabilite în certificat, dar că absenţa valabilităţii ori
nerespectarea cerinţelor nu constituie un pericol evident, armatorul navei ori
reprezentantul acestuia trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a remedia
situaţia, în termenul stabilit de Autoritatea Navală Română
(3) In cazul în care Autoritatea Navală Română
constată, cu ocazia inspecţiei menţionate la alin. (1), că certificatul nu se
află la bord sau că, deşi nava are certificatul la bord, prezintă un pericol
evident, aceasta opreşte nava să navigheze până când vor fi fost luate măsurile
necesare pentru a remedia situaţia.
(4) Atunci când deficienţele care determină pericolul
evident nu pot fi remediate în locul unde au fost constatate aceste deficienţe,
Autoritatea Navală Română va permite navei în cauză să navigheze până în cel
mai apropiat loc unde respectivele deficienţe pot fi remediate. Autoritatea
Navală Română va permite deplasarea navei numai după ce a constatat că
armatorul/comandantul navei a luat toate măsurile care să permită navigaţia
fără a prezenta risc pentru siguranţa şi sănătatea pasagerilor, a echipajului
sau risc pentru alte nave şi fără să constituie o ameninţare pentru mediu.
(5) Certificatul tehnic de navigaţie interioară al
unei nave care arborează pavilionul român poate fi retras de către Autoritatea
Navală Română în cazul în care respectiva navă nu mai corespunde cerinţelor
tehnice specificate în acest certificat.
(6) In situaţiile prevăzute la alin. (2) şi (3),
Autoritatea Navală Română va informa autoritatea care a eliberat certificatul
sau care l-a reînnoit ultima dată despre cele constatate şi despre măsurile
dispuse.
(7) Orice decizie de a întrerupe navigaţia unei nave,
luată în temeiul măsurilor adoptate în aplicarea prezentului ordin, trebuie să
prezinte în detaliu motivele pe care se întemeiază. Autoritatea Navală Română
va comunica această decizie părţii interesate, care, în acelaşi timp, va fi
informată cu privire la căile de atac prevăzute de legislaţia naţională şi
termenele în care aceste căi de atac pot fi exercitate."
15. Titlul anexei
nr. 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„CERINŢE TEHNICE
pentru navele de navigaţie interioară care
arborează pavilionul român"
16. La anexa nr. 1 capitolul 2, punctul 2.03.4 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„2.03.4. Instalaţiile vizate la pct. 2.03.1 nu pot fi
amplasate în încăperi sau în compartimentul de maşini în care sunt depozitate
ori utilizate categoriile de substanţe care fac parte din clasa a III-a ADNR
prevăzute mai jos:
A. Categoria K1 n
Include substanţele lichide combustibile din clasa 3,
poziţiile 1, 2 şi 5 cu punctul de inflamabilitate mai mic de 21 °C şi a căror
presiune a vaporilor la 50°C nu este mai mare de 1,10 bari, în afară de cazul în care acestea trebuie incluse în categoria Kx.
B. Categoria K1s
Include substanţele lichide combustibile din clasa 3,
poziţiile 1, 2 şi 5 cu punctul de inflamabilitate mai mic de 21 °C care nu
trebuie să fie incluse în categoria Kx, la care presiunea vaporilor lor la 50°C
se situează între limitele:
- de la 1,10 bari la 1,35 bari pentru substanţele
pure;
- de la 1,10 bari la 1,50 bari pentru amestecuri.
C. Categoria Kx
Aceasta cuprinde:
- lichide combustibile din clasa 3, poziţiile 1, 2 şi
5 care intră sub incidenţa definiţiilor prevăzute la lit. a) de mai jos;
- lichide combustibile din clasa 3 prevăzute în mod
explicit la lit. b) de mai jos;
a) substanţele a căror temperatură de aprindere este
sub 200°C sau la care diferenţa dintre limita inferioară şi superioară de
explozie (limita de aprindere) la temperatura de 20°C şi presiunea de 760 mm
coloană de mercur este mai mare de 15% din volum (de exemplu, disulfura de
carbon, conform poziţiei 1a);
b) următoarele substanţe din clasa 3 cu proprietăţi
toxice, dacă nu au fost deja incluse în categoria K conform lit. a):
(i) acrilat de etil, aldehidă crotonică, benzen 2, inclusiv gazolină pirolitică, clorpropen, 1,2 dicloretan (diclorură de etilen),
dicloretilen şi diclorpropan
din poziţia 1a);
(ii) 1,3 diclorpropan,
izopropil benzen (cumenă) şi oxid
de mesitil din poziţia 3;
(iii) nitrobenzen şi o-diclorbenzen din poziţia 4;
(iv) piridină din poziţia 5.
D. Categoria K2
Include substanţele lichide combustibile din clasa 3,
poziţia 3, cu puncte de inflamabilitate între 21]°C şi 55°C inclusiv, în afară
de cazul în care acestea nu trebuie să fie incluse în categoria Kx.
Prin încăperile sau compartimentele de maşini
menţionate nu poate trece nicio ţeava de evacuare a fumului."
17. La anexa nr. 1 capitolul 7, punctul 7.04.1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„7.04.1. Navele şi şlepurile cu mijloace de propulsie
proprie, cu capacitate de încărcare de peste 150 t, precum şi remorcherele,
împingătoarele şi remorcherele-împingătoare cu un deplasament de peste 150 m3 trebuie să fie dotate cu cel puţin
o barcă."
18. La anexa nr. 1
capitolul 11, punctul 11.01.4 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„11.01.4. Punctele 11.03, 11.08.2, 11.09 şi 11.11 nu se
aplică încăperilor de locuit folosite în mod exclusiv de către membrii
echipajului care nu sunt muncitori angajaţi în virtutea unui contract de muncă.
Aceste derogări trebuie să fie menţionate în Certificatul tehnic de navigaţie
interioară la rubrica 4.2."
19. La anexa nr. 1
capitolul 11, punctul 11.09.3 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„11.09.3. Cuşetele trebuie să fie dispuse la o distanţă
mai mare de 0,30 metri de podea. Atunci când există cuşete suprapuse, cuşeta de
sus va fi situată la aproximativ jumătatea distanţei dintre partea de jos a
cuşetei şi plafon; deasupra fiecărei cuşete trebuie să fie asigurat un spaţiu liber
de cel puţin 0,60 de metri."
Art. II. - Anexa nr. 2 „Lista căilor navigabile interioare comunitare repartizate
geografic în zonele 1, 2, 3 şi 4" se înlocuieşte cu anexa care face parte
integrantă din prezentul ordin.
Art. III. - Direcţia
generală de transport naval şi Autoritatea Navală Română vor lua măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentului
ordin.
Art. IV. - Prezentul ordin transpune total prevederile Directivei
Consiliului nr. 82/714/CEE din 4 octombrie 1982 de stabilire a condiţiilor
tehnice pentru navele de navigaţie interioară, publicată în Jurnalul Oficial
nr. L 301 din 28 noiembrie 1982, amendată de Directiva Consiliului 2006/103/CE
din 20 noiembrie 2006, publicată în Jurnalul Oficial nr. L 363 din 20 decembrie
2006.
Art. V. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul transporturilor,
Septimiu Buzaşu,
secretar de stat
ANEXA (Anexa nr. 2 1a Ordinul nr. 595/2003)
LISTA
căilor navigabile interioare comunitare repartizate
geografic în zonele 1, 2, 3 şi 4
Definiţii
In scopul prezentelor cerinţe
tehnice, căile navigabile europene repartizate geografic în zonele 1, 2, 3 şi 4
se clasifică după cum urmează:
- Zonele 1 şi 2: căile de navigaţie enumerate la cap. I;
- Zona 3: căile de navigaţie enumerate la cap. II;
- Zona 4: toate celelalte căi
navigabile europene.
Zona R cuprinde acele zone ale căilor de navigaţie menţionate mai sus pentru care va fi emis
un certificat de inspecţie în conformitate cu art. 22 din Convenţia revizuită
pentru navigaţia pe Rin, aşa cum este redactat acest articol în momentul
aprobării prezentelor cerinţe tehnice.
CAPITOLUL I
Zona 1
Republica Federală Germania
- ems: de la linia care leagă farurile portuare din Delfzijl şi din Knock
înspre larg până la 53°30' latitudine nordică şi 6°45' longitudine estică,
adică ceva mai în larg din zona de transbordare pentru navele pentru transport
în vrac în vechiul ems, ţinându-se
cont de tratatul de cooperare ems-dollart
Republica Polonă
- Partea din Goful
Pomorska, spre sud, de la linia care leagă Perd-Nord de Insula Rugen şi farul
Niechorze
- Partea din Golful Gdanska, spre sud, de la linia
care leagă farul Hel şi geamandura de intrare în portul Baltijsk
Zona 2
Republica Federală Germania
- Ems: de la linia care porneşte de la intrarea în port spre Papenburg,
depăşind ems-uI, care leagă
uzina de pompare din Diemen (Diemer Schoepfwerk) şi deschiderea digului de
oprire, până la linia care leagă farurile portuare din Delfzijl şi din Knock,
ţinându-se cont de tratatul de cooperare ems-dollart
- Jade: în interiorul liniei
care leagă farul superior din Schillighoern şi turnul bisericii din Langwarden
- Weser: de la podul de cale
ferată din Bremen până la linia care leagă turnurile bisericilor din Langwarden
şi Kappel, la braţul secundar Schweiburg, inclusiv braţele secundare Kleine
Weser, Rekumer-Loch şi Rechter Nebenarm
- Elba: de la limita
inferioară a portului Hamburg până la linia care leagă baliza sferică din Does
şi vârful nord-vest al Hohe Ufer (Dieksand) cu afluenţii Este, Luehe, Schwinge,
Oste, Pinnau, Krueckau şi Stoer (pe fiecare parte a digului de baraj până la
gura fluviului), inclusiv Nebenelbe
- Meldorfer Bucht: în
interiorul liniei care leagă vârful din nord-vest al Hohe Ufer (Dieksand) şi
capul digului portuar de la vest de Buesum
- Flensburger Foerde: la
interiorul liniei care leagă farul din Kekenis si Birknack
- Eckenfoerder Bucht: la
interiorul liniei care leagă Bocknis-Eck la vârful din nord-vest al
continentului până la Daenisch Nienhof
- Kieler foerde: la interiorul liniei care leagă farul din Buelk şi Monumentul Morţilor Marinei din Laboe
- Leda: de la intrarea în
avanportul ecluzei maritime din Leer până la gura râului
- Hunte: din portul Oldenburg
şi de la 200 de metri în aval de Amalienbruecke la Oldenburg până la gura
râului
- Lesum: de la podul de cale
ferată din Bremen-Burg până la gura râului
- Este: de la poarta barajului
din Buxtehude până la digul de baraj din Este
- Luehe: de la moara situată
la 250 de metri în amonte de podul rutier din Marschdamm-Horneburg până la digul de baraj din Luehe
- Schwinge: de la podul pentru
pietoni situat în aval de bastionul din Gueldenstern la Stade până la digul de
baraj din Schwinge
- Freiburger-hafenpriel: de la
ecluzele din Freiburg/Elbe până la gura râului
- Oste: de la barajul de apă
al morii din Bremervoerde până la digul de baraj din Oste
- Pinnau: de la podul de cale
ferată din Pinneburg până la digul de baraj din Pinnau
- Krueckau: de la moara de apă
de la Elmshorn până la digul de baraj din Krueckau
- Stoer: de la Pegel Rensing
până la digul de baraj din Stoer
- Eider: de la canalul din
Gieselau până la digul de baraj din Eider
- Nord-Ostsee-Kanal (canalul kiel): de la linia care leagă capetele de diguri portuare din Brunsbuettel
până la linia care leagă semnalele luminoase de intrare din Kiel-Holtenau şi
lacurile Schirnauer See, Bergstedter See, Audorfer See, Obereidersee cu Enge,
canalul navigabil din Achterwehrer şi lacul Flemhuder See
- Trave: de la podul de cale
ferată şi de la podul Holsten (Stadttrave) în Luebeck până la linia care leagă
cele două capete de diguri portuare exterioare din Travemuende şi Poetenitzer
Wiek şi lacul Dassower See
- Schlei: la interiorul
liniei care leagă capetele de diguri portuare din Schleimuende
Republica Franceză
- Sena: în aval de
portul Jeanne d'Arc de Rouen
- Garonne şi Gironde: în aval de podul de piatră la
Bordeaux
- Rhone: în aval de podul
Trinquetaille la Arles şi după acesta, spre Marsilia
Regatul Ţărilor de Jos
- DOLLARD
- EEMS
- Waddenzee: inclusiv
legăturile cu Marea Nordului
- Ijsselmeer: inclusiv
Markermeer şi Ijmeer, dar exceptând Gouwzee
- Waterweg din Rotterdam şi
Scheur
- HOLLANDS DIEP
- Haringvliet şi Vuile Gat: inclusiv căile navigabile situate
între Goeree-Overflakkee, pe de o parte, şi Voorne-Putten şi Hoekse Waard, pe
de altă parte
- HELLEGAT
- VOLKERAK
- KRAMER
- GREVELINGEN şi BROUWERSHAVENSE GAT: inclusiv
toate căile navigabile
situate între Schouwen-Duiveland şi Goeree-Overflakkee
- KETEN, MASTGET, ZIJPE, ESCAUT ORIENTAL şi ROOMPOT: inclusiv căile navigabile situate între Walcheren, Beveland-Nord şi
Beveland-Sud, pe de o parte, şi Schouwen-Duiveland şi Tholen, pe de altă parte,
exceptând canalul Escaut-Rin
- Escaut şi Escaut Occidental şi gura sa de vărsare în
mare: inclusiv căile navigabile situate între Flandra Zeelandeză, pe de o
parte, şi Walcheren şi Beveland-Sud, pe de altă parte, exceptând canalul
Escaut-Rin
Suedia
- CANALUL TROLLHATTE
şi GOTA ALV
- LACUL VANERN
- CANALUL SODERTALJE
- LACUL MALAREN
- CANALUL FALSTERBO
- SOTENKANALEN
Republica Cehă
- DAM LAKE LIPNO
Republica Ungară
- LACUL BALATON
Republica Polonă
- GOLFUL SZCZECIN
- GOLFUL KAMIEN
- GOLFUL VISTULA
- GOLFUL PUCK
- BAZINUL WLOCLAWSKI
- LACUL SNIARDWY
- LACUL NIEGOCIN
- LACUL MAMRY
CAPITOLUL II
Zona 3
Regatul Belgiei
- Escaut Maritim (în
aval de rada din Anvers)
Republica Federală Germană
- Dunărea: de la
Kelheim (km 414,60) până la frontiera germano-austriacă
- Rin: de la frontiera
germano-elveţiană până la frontiera germano-olandeză
- Elba: de la gura Canalului
Elba-Seiten până la limita inferioară a portului Hamburg
Republica Franceză
- RIN
Regatul Ţărilor de Jos
- RIN
- SNEEKERMEER, KOEVORDERMEER, HEEGERMEER, FLUESSEN,
SLOTERMEER, TJEUKEMEER, BEULAKKERWIJDE, BELTERWIJDE, RAMSDIEP, KETELMEER,
ZWARTEMEER, VELUWEMEER, EEMMEER, ALKMAARDERMEER, GOUWZEE, BUITEN IJ,
AFGESLOTEN IJ, NOORDZEEKANAAL, PORTUL IJMUIDEN, domeniul
portuar al oraşului ROTTERDAM, NIEUWE MASS, NOORD, OUDE
MAAS, BENEDEN MERWEDE, NIEUWE MERWEDE, DORDTSCHE KIL, BOVEN MERWEDE, WAAL,
BIJLANDSCH CANAL, BOVEN RIJN, PANNERSDENSCH CANAL, GELDERSCHE IJSSEL, NEDER
RIJN, LEK, CANAL AMSTERDAM-RIN, VEERSE MEER, CANAL ESCAUT-RIN, cât mai aproape de gura de vărsare la
VOLKERAK, AMER, BERGSCHE MAAS, MEUSE în aval de VENLO
Austria
- Dunărea: de la
graniţa austro-germană până la graniţa austro-slovacă
Suedia
- CANALUL GOTA
- LACUL VATTERN
Republica Cehă
- Labe: de la ecluza Usti nad Labem-Strekov până la ecluza Lovosice
- Dam Lakes: Baska, Brnenska (Kninicky), Horka (Straz
pod Ralskem), Hrachoulusky, Jesenice, Nechranice, Olesna, Orlik, Pastviny,
Plumov, Rozkos, Sec, Skalka, Slapy, Terlicko, Zermanice
- Ponds: Oleksovice, Svet, Velke Darko
Republica Ungară
- Dunărea: de la km 1.812 până la km 1.433
- Dunărea Moson: de la km 14
până la km 0
- Dunărea szentendre: de la
km 32 până la km 0
- Dunărea rackeve: de la km
58 până la km 0
- Râul Tisa: de la km 685
până la km 160
- Râul Drava: de la km 198
până la km 70
- Râul Bodrog: de la km 51
până la km 0
- Râul Kettos Koros: de la km
23 până la km 0
- Râul Harmas Koros: de la km
91 până la km 0
- Canalul SIO: de la km 23
până la km 0
- LACUL VELENCE
- LACUL FERTO
Republica Polonă
- Raul Biebrza, de la joncţiunea cu Canalul Augustowski până la confluenţa cu râul
Narwia
- Râul Brda, de la joncţiunea
cu Canalul Bydgoski la Bydgoszcz până la confluenţa cu râul Vistula
- Râul Bug, de la confluenţa
cu râul Muchawiec până la confluenţa cu râul Narwia
- Lacul Dabie, până la
frontiera cu apele interioare maritime
- Canalul Augustowski, de la
joncţiunea cu râul Biebrza până la graniţă, inclusiv lacurile situate de-a
lungul traseului acestui canal
- Canalul Bartnicki de la
lacul Ruda Woda până la lacul Bartezek, inclusiv lacul
Bartezek
- CANALUL BYDGOSKI
- Canalul Elblaski, de la
lacul Druzno până la lacul Jeziorak şi lacul Szelag Wielki, inclusiv aceste
lacuri şi lacurile de pe traseul canalului, şi un canal navigabil lateral pe
direcţia Zalewo, de la lacul Jeziorak până la lacul Ewingi, inclusiv
- Canalul Gliwicki, inclusiv Canalul Kedzierzynski
- Canalul Jagiellonski, de la
joncţiunea cu râul Elblag până la râul Nogat
- LACZANSKI
- Slesinski, cu lacurile
situate de-a lungul traseului acestui canal şi lacul
Goplo
- Canalul ZERANSKI
- Râul Martwa Vistula, de la
râul Vistula în Przegalina până la frontiera cu apele interioare maritime
- Râul Narew, de la
confluenţa cu râul Biebrza până la estuarul râului Vistula, inclusiv lacul
Zegrzynski
- Râul Nogat, de la râul
Vistula până la estuarul din golful Vistula
- Râul Notec (superior), de
la lacul Goplo până la joncţiunea cu Canalul Gornonotecki, Canalul Gornonotecki
şi râul Notec (inferior) de la joncţiunea cu Canalul Bydgoski până la
confluenţa cu râul Warta
- Râul Nysa Luzycka, de la
Gubin până la confluenţa cu râul Oder
- Râul Oder, de la oraşul
Raciborz până la confluenţa cu râul Oder Oriental, care devine râul Regalica de
la pasajul Klucz-Ustowo, inclusiv acest râu şi afluenţii săi, până la lacul
Dabie şi canalul navigabil lateral al râului Oder, de la ecluza Opatowice până
la ecluza oraşului Wroclaw
- Râul Oder Occidental, de la
barajul Widuchowa (km 704,1 al râului Oder) până la graniţa cu apele interioare
maritime, inclusiv afluenţii şi pasajul Klucz-Ustowo care leagă râul Oder
Oriental de râul Oder Occidental
- Râul Parnica şi Pasajul Parnicki, de la râul Oder Occidental
până la graniţa cu apele interioare maritime
- Râul Pisa, de la lacul Ros
până la confluenţa cu râul Narew
- Râul Szkarpawa, de la râul
Vistula până la estuarul din golful Vistula
- Râul Warta, de la Golful
Slesinski până la estuarul râului Oder
- Reţeaua Marilor Lacuri
Mazurie, care înglobează lacurile legate de râurile şi canalele ce constituie o
rută principală de la Lacul Ros (inclusiv) în Pisz până la Canalul Wegorzewski
(inclusiv acest canal) în Wegorzewo, inclusiv lacurile: Seksty, Mikolajskie,
Talty, Taltowisko, Kotek, Szymon, Szymoneckie, Jagodne, Boczne, Tajty, Kisajno,
Dargin, Labap, Kirsajty şi Swiecajty, precum şi Canalul Gizycki şi Canalul
Niegocinski şi Canalul Piekna Gora şi un canal navigabil lateral din Lacul
Ryskie (inclusiv) în Ryn până la Lacul Nidzkie (până la km 3, care constituie
graniţa cu rezervaţia Lacului Nidzkie), inclusiv lacurile: Beldany, Guzianka Mala si Guzianka Wielka
- Râul Vistula, de la
confluenţa cu râul Przemsza până la joncţiunea cu Canalul Laczanski şi de la
joncţiunea cu acest canal în Skawina până la estuarul râului Vistula, în Golful
Gdansk, excluzând bazinul Wloclawski
Republica Slovacă
- Dunărea: de la Devin (km
1.880,26) până la graniţa slovaco-ungară
Republica Bulgaria
- Dunărea: de la km 845,650
până la km 374,100 România
- Dunărea: de la graniţa
României cu Republica Serbia şi Muntenegru (km 1.075) până la Marea Neagră,
prin braţul Sulina
- CANALUL DUNĂRE-MAREA NEAGRĂ (64,410 km lungime): de la joncţiunea cu fluviul
Dunărea, la km 299,300 al Dunării la Cernavodă (respectiv km 64+410 al canalului)
până la Portul Constanţa Sud-Agigea (km 0 al canalului)
- CANALUL POARTA ALBĂ-MIDIA
NĂVODARI (34,600 km lungime):
de la joncţiunea cu Canalul Dunăre -Marea Neagră (km 29+410) la Poarta Albă
(respectiv km 27+500 al canalului) până la Portul Midia (km 0 al canalului)
CAPITOLUL III
Zona 4
Regatul Belgiei
- Toată reţeaua belgiană, cu excepţia căilor
navigabile din zona 3
Republica Federală Germania
- Toate căile navigabile federale, cu excepţia celor
din zonele 1, 2 şi 3
Republica Franceză
- Toată reţeaua franceză, cu excepţia căilor
navigabile din zonele 1, 2 şi 3
Regatul Ţărilor de
Jos
- Toate celelalte râuri, canale şi mări interioare
care nu au fost incluse în zonele 1, 2 şi 3
Republica Italiană
- Râul Po: de la Piacenza
până la gura de vărsare
- Canalul Milan-Cremone, râul po: secţiunea terminală de 15 km până la râul
Po
- Râul Mincio: de la Mantua,
Governolo până la Po
- CALEA NAVIGABILĂ FERRARA: de la Po (Pontelagoscuro), Ferrara până la Porto
Garibaldi
- Canalele din Brondolo şi
din Valle: de la Po di Levante
până la Laguna din Veneţia
- CANALUL FISSERO-TARTARO-CANALBIANCO: de la
Adria până la Po di Levante
- Litoralul Veneţian: de la
Laguna Veneţia până la Grado
Marele Ducat de Luxemburg
- MOESELLE
Suedia
- Toate râurile, canalele şi lacurile care nu sunt
incluse în zonele 1, 2 şi 3
Republica Cehă
- Toate celelalte căi navigabile care nu sunt incluse
în zonele 1, 2 şi 3
Republica Ungară
- Toate celelalte căi navigabile care nu sunt incluse
în zonele 2 şi 3
Republica Polonă
- Toate celelalte căi navigabile care nu sunt incluse
în zonele 1, 2 şi 3
Republica Slovacă
- Toate celelalte căi navigabile care nu sunt incluse
în zona 3
România
- Toate celelalte căi navigabile, altele decât cele
din zona 3.