ORDIN
Nr. 26 din 3 februarie 2005
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind masurile generale pentru
prevenirea si combaterea bolilor infectocontagioase si parazitare la animale*)
ACT EMIS DE: AUTORITATEA NATIONALA SANITARA VETERINARA SI PENTRU
SIGURANTA ALIMENTELOR
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 230 bis din 18 martie 2005
In baza prevederilor art. 10 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 42/2004
privind organizarea activitatii sanitar-veterinare si pentru siguranta
alimentelor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 215/2004, cu modificarile si
completarile ulterioare,
vazand Referatul de aprobare nr. 30.486 din 31 ianuarie 2005, intocmit de
Directia generala sanitara veterinara,
presedintele Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta
Alimentelor emite urmatorul ordin:
Art. 1
Se aproba Norma sanitara veterinara privind masurile generale pentru
prevenirea si combaterea bolilor infectocontagioase si parazitare la animale,
prevazuta in anexa*) care face parte integranta din prezentul ordin.
------------
*) Anexa este reprodusa in facsimil.
Art. 2
Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor,
institutele centrale de profil, directiile sanitar-veterinare si pentru
siguranta alimentelor judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si toti cei
interesati vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 3
La data intrarii in vigoare a prevederilor prezentului ordin se abroga
partea a II-a "Masuri generale pentru prevenirea si combaterea bolilor
transmisibile la animale" si partea a V-a "Indicatii pentru
efectuarea anchetei epizootologice si Instructiuni privind efectuarea
dezinfectiei, dezinsectiei si deratizarii" din Ordinul ministrului
agriculturii si industriei alimentare nr. 114/1975, Norme si masuri sanitare
veterinare, elaborate in baza Legii sanitare veterinare nr. 60/1974,
republicata.
Art. 4
Prezentul ordin se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Presedintele Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare
si pentru Siguranta Alimentelor,
Razvan Tiru
ANEXA 1
NORMA SANITARA VETERINARA
privind masurile generale pentru prevenirea si combaterea bolilor
infectocontagioase si parazitare la animale
CAP. 1
DISPOZITII GENERALE
Art. 1
(1) Masurile generale pentru prevenirea si combaterea bolilor
infectocontagioase si parazitare la animale sunt obligatorii pentru:
a) toti detinatorii de animale personalul tehnic si de ingrijire din
exploatatiile de animale, precum si din unitatile militare, detinatoare de
animale;
b) proprietarii si personalul unitatilor care achizitioneaza, transporta
sau taie animale, precum si cei ai unitatilor care achizitioneaza, transporta,
prelucreaza, depoziteaza sau valorifica produse de origine animala;
c) personalul sanitar veterinar, zootehnic si agricol;
d) consiliile locale, precum si pentru conducatorii unitatilor apartinand
Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si
Ministerul Justitiei, detinatoare de animale;
e) conducatorii si personalul din alte unitati, fundatii, organizatii etc.,
care prin specificul activitatii lor au contingenta cu animale si produse de
origine animala, precum si cu produse de origine vegetala ce pot vehicula
germenii unor boli transmisibile la animale;
f) persoanele fizice detinatoare de animale.
(2) Aplicarea masurilor de prevenire si combatere a bolilor transmisibile
la animale se face de catre comandamentele antiepizootice comunale, orasenesti,
municipale si judetene, a caror componenta se stabileste prin decizii ale
comitetelor sau birourilor executive ale consiliilor populare respective.
In cazul unor epizootii care prezinta un pericol deosebit pentru economia
nationala, prin hotarare a Guvernului se constituie Comandamentul antiepizootic
central.
(3) Comandamentul antiepizootic central este alcatuit din conducatori ai
ministerelor si altor organe ale administratiei publice centrale interesate,
propuse de Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta
Alimentelor, in raport cu specificul problemelor ce trebuie rezolvate.
Comandamentul antiepizootic central se convoaca atunci cand pe teritoriul
tarii, in unul sau mai multe judete, apar boli infectocontagioase de mare
difuzibilitate si de o gravitate deosebita, precum si atunci cand exista
pericolul de introducere pe teritoriul tarii a unor boli epizootice grave din
tarile limitrofe sau alte tari.
Comandamentul antiepizootic central aproba planurile speciale de masuri
elaborate de Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta
Alimentelor, asigura baza materiala necesara punerii in aplicare a acestora si
urmareste aplicarea masurilor tehnice si organizatorice de catre unitatile si
sectoarele economice centrale si teritoriale ce sunt in subordonarea fiecarui
minister sau organ al administratiei publice centrale care trebuie sa participe
la activitatea comandamentului.
Art. 2
Comandamentul antiepizootic judetean se stabileste prin decizia
prefectului. Din acest comandament fac parte: directorul general al Directiei
generale pentru agricultura si dezvoltare rurala, directorul Directiei sanitare
veterinare si pentru siguranta alimentelor (secretar tehnic al
comandamentului), directorul Directiei pentru sanatate publica judetene,
comandantul politiei judetene, conducatorii institutiilor si unitatilor care au
activitati legate de organizarea productiei, transportului, prelucrarii,
depozitarii si valorificarii animalelor si produselor de origine animala si
vegetala, conducatorii organelor silvice si de vanatoare judetene, precum si
alti conducatori de institutii, unitati sau organizatii care au contingenta cu
prevenirea si combaterea bolilor la animale, dupa specificul judetului.
Comandamentul antiepizootic judetean are urmatoarele atributii:
a) analizeaza periodic situatia sanitara veterinara de pe teritoriul judetului
si stabileste masuri pentru imbunatatirea acesteia;
b) in cazul aparitiei unor boli epizootice pe teritoriul judetului,
comandamentul are urmatoarele sarcini:
c) stabileste planul general de masuri pentru prevenirea si combaterea
epizootiilor, in conformitate cu prevederile legale sau recomandarile primite
de la comandamentul antiepizootic central si organizeaza popularizarea lor;
d) asigura baza tehnica si materiala, precum si conditiile organizatorice
necesare aplicarii planului de masuri;
e) urmareste aplicarea masurilor de prevenire si combatere, stabilind
responsabilitati pentru fiecare membru al comandamentului, pe sectoare de
activitate si zone teritoriale;
f) analizeaza, in mod operativ evolutia epizootiei si eficienta actiunilor
intreprinse, luand in completare masurile ce se impun.
La municipiul Bucuresti se organizeaza un comandament antiepizootic al
municipiului cu o componenta asemanatoare si sarcini similare cu cele ale
comandamentului antiepizootic judetean.
Art. 3
Comandamentele antiepizootice municipale, orasenesti si comunale se
stabilesc prin deciziile consiliilor locale si sunt conduse de catre primar. In
componenta comandamentelor antiepizootice locale vor intra medicul veterinar
oficial al circumscriptiei sanitare veterinare zonale conducatorii tuturor
sectoarelor care au contingenta sau pot sprijini actiunile de prevenire si
combatere a bolilor transmisibile la animale, avand ca secretar tehnic pe
medicul veterinar de libera practica imputernicit.
Comandamentele municipale, orasenesti si comunale au aceleasi sarcini si
raspunderi pe teritoriul respectiv ca si comandamentele judetene, carora le
sunt subordonate.
Art. 4
Responsabilitatea pentru efectuarea actiunilor tehnice sanitare veterinare
de depistare, prevenire si combatere a bolilor transmisibile la animale revine
personalului sanitar veterinar.
Detinatorii de animale au obligatia si raspunderea aplicarii intocmai a
masurilor stabilite de Autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta
alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, pentru prevenirea si
combaterea bolilor transmisibile la animale, precum si de asigurare a bazei
materiale si a conditiilor organizatorice necesare, in conformitate cu
prevederile actelor normative.
Organele de politie sprijina, personalul sanitar veterinar, pentru
respectarea prevederilor legislatiei veterinare referitoare la circulatia
animalelor si a produselor de origine animala, a masurilor de carantina pentru
animalele nou introduse in efectiv sau in cazul aparitiei unor boli infectioase
pentru prevenirea si combaterea acestora.
Consiliile locale raspund de instituirea, organizarea si punerea in
aplicare a masurilor de prevenire si combatere a bolilor transmisibile la
animale si de la animale la om.
Art. 5
Conducatorii unitatilor si institutiilor in care se desfasoara activitati
de cresterea, exploatarea, transportul si taierea animalelor, prelucrarea,
transportul, depozitarea si valorificarea produselor de origine animala si a
furajelor, sunt obligati ca la angajarea personalului care desfasoara astfel de
activitati, precum si periodic sa asigure instruirea temeinica a acestui
personal pentru a cunoaste indatoririle ce-i revin in aplicarea normelor si
masurilor prevazute in legislatia sanitara veterinara.
CAP. 2
Obligatiile detinatorilor de animale
Art. 6
Detinatorii de animale sau reprezentantii legali ai acestora, inclusiv cei
apartinand ministerelor, au urmatoarele obligatii:
a) sa asigure aplicarea normelor sanitare veterinare privind popularea,
adapostirea, hranirea, ingrijirea, reproductia, exploatarea, protectia
animalelor si protectia mediului si transportul animalelor, efectuarea
tratamentelor si programelor de supraveghere a sanatatii acestora, pastrarea
evidentelor prevazute de normele sanitare veterinare precum si aplicarea
masurilor dispuse de catre Autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta
alimentelor;
b) sa asigure imprejmuirea exploatatiilor autorizate - de animale astfel incat
in incinta acestora sa nu poata patrunde persoane, vehicule si animale, decat
prin intrari special amenajate, aflate sub control sanitar veterinar;
c) sa construiasca sau amenajeze la intrarea in ferma spatii
corespunzatoare pentru vestiare sau vestiare-filtre sanitare veterinare, in
raport cu numarul personalului, in care sa se faca schimbarea obligatorie a
hainelor si incaltamintei de strada cu echipamentul de protectie
antiepizootica, sa se pastreze aceste echipamente, sa se asigure spalarea si dezinfectia
corporala a persoanelor ce intra si ies din incinta exploatatiei, precum si
spalarea si dezinfectarea echipamentului de protectie.
Este interzisa intrarea in ferma a persoanelor cu imbracaminte si
incaltaminte de strada, precum si scoaterea echipamentului de protectie in
afara fermei.
Un vestiar-filtru sanitar veterinar se compune din minimum 3 incaperi, din
care una este pentru dezbracarea si pastrarea hainelor si a incaltamintei de
strada, o incapere va fi prevazuta, dupa caz, cu dus cu apa calda sau chiuvete,
lavoare pentru spalare corporala si dezinfectie si o incapere pentru pastrarea
si imbracarea echipamentului de protectie antiepizootica.
Vestiarul simplu este format din 1 - 2 incaperi fara dus, dar prevazut cu
instalatie de spalare si dezinfectie a mainilor, cu aceeasi functionalitate ca
si vestiarul-filtru.
Vestiarul sau vestiarul-filtru vor fi amplasate la intrarea in ferma,
fluxul functional fiind astfel sistematizat incat intrarea in vestiar sa fie in
exteriorul fermei, iar iesirea sa fie direct in incinta acesteia;
d) sa interzica accesul persoanelor care nu lucreaza direct in procesul de
productie al exploatatiei de animale; fac exceptie organele de indrumare si
control, precum si alte persoane vor putea intra numai cu respectarea regimului
prevazut pentru vestiare sau vestiare-filtre;
e) sa ia masuri ca in incinta exploatatiilor de animale sa nu fie
desfasurate alte activitati straine de specificul exploatatiei (ateliere
mecanice, garaje, tamplarie, parc de vehicule, magazii si depozite de alte
materiale etc.).
In incinta fermelor este interzisa introducerea altor animale decat cele
proprietatea fermei;
f) sa nu permita pasunatul si adapatul animalelor fermei impreuna cu
animalele altor ferme sau ale crescatorilor cu gospodarie personala;
g) sa asigure amenajarea si functionarea in afara spatiilor apartinand
exploatatiei "mama" a unor spatii separate functional pentru
carantinizarea animalelor nou introduse.
h) sa asigure conditiile materiale si organizatorice necesare pentru
efectuarea la timp si in mod corespunzator a actiunilor sanitare veterinare si
pentru aplicarea altor masuri profilactice prin care sa se evite introducerea
de boli in efectivul de animale al fermei;
i) sa asigure pentru exploatatiile de animale cu efective mari mijloace de
transport (autovehicule sau atelaje) care sa fie folosite numai in incinta
fermei;
j) sa asigure, dupa caz, spatiile sanitare veterinare necesare (izolator,
stationar sau punct sanitar veterinar, loc special pentru taierile de urgenta,
locuri amenajate cu frig pentru depozitarea cadavrelor si a altor deseuri de
origine animala destinate distrugerii prin incineratorul propriu sau la o
intreprindere specializata);
k) sa asigure mijloace de dezinfectie, echipament de protectie si alte
mijloace tehnico-materiale, precum si conditiile organizatorice pentru
efectuarea la timp si in bune conditiuni a actiunilor si aplicarea masurilor
sanitare veterinare;
l) sa asigure organizarea, amenajarea si functionarea, conform normelor
sanitare veterinare, a locurilor de depozitare si prelucrare a produselor de
origine animala si furajelor, intretinerea corespunzatoare a adapatorilor,
pasunilor si taberelor de vara si sa asigure folosirea numai a furajelor, produse
si/sau puse pe piata in conformitate cu normele sanitare veterinare;
m) sa asigure evacuarea dejectiilor si depozitarea gunoiului pe platforme,
astfel incat sa nu constituie surse de poluare a mediului;
n) sa asigure asistenta sanitara veterinara permanenta prin angajarea unui
medic veterinar sau prin contract incheiat cu medicul veterinar de libera
practica.
o) sa ia masuri pentru efectuarea examenelor medicale periodice, conform
reglementarilor in vigoare, la tot personalul din exploatatiile de animale, in
vederea depistarii bolnavilor sau purtatorilor de germeni ce pot fi transmisi
la animale sau care ar putea constitui surse de contaminare pentru produsele
alimentare de origine animala. Persoanele bolnave sau purtatoare de germeni
infectiosi transmisibili la animale nu vor mai fi folosite la munci care sa
necesite un contact cu animalele, furajele si cu produsele alimentare de
origine animala;
p) sa aplice in ferma masurile periodice de dezinfectie, deratizare,
dezinsectie, potrivit normelor sanitare veterinare utilizand produse omologate
si inregistrate in Romania;
q) sa solicite aprobarea autoritatii sanitare veterinare si pentru
siguranta alimentelor la introducerea de noi animale in ferma, livrarea si a
altor miscari de animale;
r) sa anunte fara intarziere medicul veterinar oficial teritorial si
consiliul local despre aparitia sau orice suspiciune a unei boli transmisibile
la animale, iar pana la sosirea medicului veterinar oficial si medicul
veterinar de libera practica imputernicit sa ia masuri pentru izolarea
animalelor bolnave si suspecte si a celor moarte sau taiate de urgenta si sa nu
permita folosirea, vanzarea sau distribuirea produselor de origine animala
provenite de la aceste animale, precum si scoaterea din ferma a furajelor,
gunoiului si a altor materiale.
Art. 7
Detinatorii de animale din sectorul gospodariilor populatiei, au
urmatoarele obligatii:
a) sa nu introduca in efective constituite (turme, cirezi), timp de cel
putin 15 zile, animalele nou achizitionate. Aceste animale vor fi tinute in
perioada de 15 zile numai in gospodaria proprie;
b) sa intretina animalele si adaposturile acestora in conformitate cu
normele sanitare veterinare;
c) la solicitarea reprezentantilor autoritatii sanitare veterinare
competente teritoriale, sa prezinte animalele la data, ora si locul stabilit de
catre medicul veterinar de libera practica imputernicit, pentru efectuarea
actiunilor sanitare veterinare obligatorii;
d) sa respecte normele sanitare veterinare cu privire la transportul
animalelor;
e) sa permita personalului autoritatii sanitare veterinare competente
verificarea starii de sanatate a animalelor din gospodarie si sa-l sprijine in
efectuarea operatiunilor sanitare veterinare;
f) sa anunte imediat autoritatea sanitara veterinara competenta sau
consiliul local, aparitia unor semne de boala la animale, a primelor cazuri de
moarte sau taiere de urgenta, iar pana la sosirea personalului sanitar
veterinar, sa izoleze animalele bolnave, sa pastreze pe loc cadavrele, carnea,
organele sau alte produse rezultate de la animale taiate de urgenta, luand
masuri ca acestea sa nu fie folosite sau vandute;
g) sa respecte si sa aplice intocmai masurile stabilite de autoritatile
sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor competente pentru
prevenirea si combaterea bolilor la animale;
h) sa respecte normele sanitare veterinare in vigoare privind conditiile de
taiere a animalelor si de valorificare a produselor obtinute de la acestea.
i) sa declare la consiliul local animalele nou introduse in exploatatie
pentru a fi inregistrate in registru agricol.
j) sa isi asigure animalele pentru a putea beneficia de despagubiri produse
de calamitatile naturale.
Art. 8
Orice persoana care prin activitatea ce o desfasoara vine in contact cu
animale are obligatia sa anunte, fara intarziere, autoritatea sanitara
veterinara competenta si consiliul local despre aparitia cazurilor la animale.
Examinarea periodica a animalelor
Art. 9
Pentru descoperirea la timp a bolilor transmisibile si aplicarea masurilor
de prevenire, autoritatea sanitara veterinara va examina ori de cate ori este
necesar efectivele de animale atunci cand exista suspiciuni sau efectivele se
afla intr-o zona amenintata.
Operatiuni de depistare, vaccinari si tratamente obligatorii
Art. 10
1) In scopul depistarii si prevenirii unor boli infectioase si parazitare,
se vor efectua operatiunile de depistare, vaccinarile si tratamentele
preventive prevazute in planurile tehnice de actiuni sanitare veterinare
obligatorii, precum si alte operatiuni ce sunt impuse de situatia
epizootologica din zona respectiva.
2) Actiunile din programul de supraveghere sanitara veterinara se
efectueaza de catre medicii veterinari de libera practica imputernicit in baza
contractului incheiat cu Directia Sanitara Veterinara si pentru Siguranta
Alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti.
3) La efectuarea acestor actiuni in exploatatiile de animale se va verifica
dupa registrele acestora prezenta intregului efectiv de animale si se va tine
evidenta celor care din diferite motive au absentat, pentru ca ulterior sa fie
supuse acestor operatiuni.
In sectorul gospodariilor populatiei se va tine evidenta nominala, pe detinatori,
a animalelor la care s-au efectuat operatiunile, luandu-se masuri de
sanctionare a celor care nu au prezentat animalele precum si de reprogramare.
Dezinfectia profilactica
Art. 11
1) Dezinfectia profilactica se aplica in toate exploatatiile de animale sau
curtile cu animale, pentru decontaminarea adaposturilor grajdurilor si a
incintei lor de germenii infectiosi si parazitari aflati in mediul exterior, in
scopul prevenirii bolilor transmisibile la animale.
2) Dupa o prealabila curatire mecanica, se dezinfecteaza toate
adaposturile, padocurile, aleile, drumurile interioare, magaziile, depozitele
pentru furaje si alte constructii anexe.
Art. 12
1) In exploatatiile de animale cu sistem intensiv de crestere si ingrasare
a animalelor, dezinfectiile profilactice se vor efectua dupa depopularea
fiecarui adapost respectandu-se principiul "totul plin totul gol" sau
compartiment, potrivit normelor sanitare veterinare stabilite pentru aceste
unitati.
2) Dezinfectia profilactica se va efectua ori de cate ori este nevoie. In
exploatatiile de bovine si ovine se va executa primavara, dupa scoaterea
animalelor la pasune si toamna, inainte de introducerea lor in stabulatie.
3) Adaposturile si terenurile taberelor de vara si stanelor organizate vor
fi curatate si dezinfectate atat inainte, cat si dupa terminarea perioadei de
pasunat. In cazul exploatatiilor in care bovinele raman in stabulatie
permanenta si a exploatatiilor de porcine, pentru efectuarea curateniei si
dezinfectiilor profilactice in adaposturi animalele vor fi scoase in padocuri.
Art. 13
In sectorul gospodariilor populatiei, detinatorii de animale vor intretine
adaposturile acestora in permanenta stare de curatenie si cel putin o data pe
an le vor dezinfecta si varui prin mijloace proprii.
Art. 14
Dezinfectia profilactica se va executa conform normelor sanitare
veterinare.
Carantina profilactica
Art. 15
1) Carantina profilactica reprezinta complexul de masuri sanitare
veterinare ce se aplica de catre administratorul unei exploatatii de animale
asupra animalelor nou aduse din alte exploatatii, de la crescatori de animale
sau din import, in scopul stabilirii statusului de sanatate si prevenirea
introducerii bolilor infectioase sau parazitare in efectivul de animale al
exploatatiei.
2) Pentru efectuarea carantinei profilactice, detinatorii exploatatiilor de
animale persoane fizice, juridice sunt obligate sa aiba locuri special
amenajate in afara exploatatiei separat functional.
Art. 16
Locul de carantina trebuie sa fie autorizat sanitar veterinar, se
stabileste cu avizul medicului veterinar oficial, iar pentru animalele de
import, cu avizul Directiei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor
judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti si trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
a) locul (adaposturile) trebuie sa fie liber de alte animale;
b) sa fie izolat de alte exploatatii de animale, artere de circulatie,
locuri de aglomerare a animalelor (targuri autorizate sanitar veterinar, piete,
oboare, mori);
c) sa aiba incinta bine delimitata prin gard, care sa impiedice intrarea
persoanelor si a animalelor domestice si salbatice;
d) localitatea sa fie indemna de boli transmisibile la specia respectiva,
supuse declararii si masurilor de carantina la specia respectiva;
e) unitatea sa fie dotata cu spatiu corespunzator pentru cazarea
animalelor, depozit de furaje, sursa de apa potabila, dezinfector rutier, rampa
de incarcare/descarcare animale, filtru sanitar veterinar functional, platforma
de gunoi, sistem de canalizare cu statie de epurare proprie sau fosa septica;
f) unitatea sa fie deservita de personal propriu, care nu va ingriji
animale din alta unitate si va fi dotat cu echipament de protectie, in 2 schimburi.
Inainte de introducerea animalelor, intreaga unitate va fi riguros
dezinfectata si deratizata, popularea facandu-se cu avizul medicului veterinar
oficial sau de catre medicul veterinar propriu.
Art. 17
1) La sosirea animalelor in carantina acestea vor fi examinate de medicul
veterinar al unitatii, medicul veterinar oficial al circumscriptiei sanitare
veterinare zonale si administratorul de exploatatie.
2) Pentru animalele venite din import, din comisia de receptie a animalelor
va face parte si delegatul Directiei sanitare veterinare si pentru siguranta
alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti.
Art. 18
La intrarea animalelor in carantina se va efectua:
a) verificarea identificarii animalelor;
b) verificarea documentelor sanitare veterinare ce insotesc animalele,
inclusiv mentiunile cu privire la operatiunile sanitare veterinare efectuate
anterior asupra acestor animale;
c) examenul clinic minutios;
d) stabilirea programului actiunilor sanitare veterinare ce se vor efectua
in perioada de carantina cu intocmirea protocolului de supraveghere sanitara
veterinara.
Toate constatarile facute cu aceasta ocazie, precum si programul stabilit
pentru desfasurarea actiunilor sanitare veterinare vor fi consemnate in
registrul unitatii.
Art. 19
Carantina profilactica dureaza 30 zile in conditiile asigurarii:
a) asistentei sanitare veterinare permanente pentru supravegherea sanitara
veterinara prin examene clinice si morfopatologice zilnice si ori de cate ori
este nevoie;
b) recoltarilor de probe (organe si tesuturi) pentru supravegherea prin
examene de laborator.
c) efectuarii unor actiuni imunoprofilactice si testari alergice
obligatorii;
d) asistentei la fatare prin supravegherea nou-nascuti, a avorturilor si a
produsilor nascuti morti pentru care trebuie stabilite cauzele producerii
acestora;
e) efectuarii de tratamentele curente si inregistrarea acestora in registru
de consultatii si tratamente cu respectarea timpului de asteptare
evidentiindu-se toate imbolnavirile, taierile de urgenta, pierderile prin
mortalitate, cauzele care au determinat aceasta situatie, vaccinarile si
operatiunile de depistare efectuate.
Art. 20
1) Perioada de carantina poate fi prelungita de catre Directia sanitara
veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului
Bucuresti, in functie de necesitatea repetarii unor examene de laborator pentru
precizarea diagnosticului sau de aparitia unor boli sau suspiciuni de boala transmisibila
in unitatea sau in localitatea de carantina.
2) Ridicarea masurilor de carantina profilactica se face de catre medicul
veterinar oficial in conditiile respectarii prevederilor legislatiei in
vigoare.
Profilaxia bolilor transmisibile prin monta
Art. 21
1) Reproducatorii masculi (tauri, armasari, vieri si berbeci) se folosesc
la monta numai pentru animalele din exploatatia respectiva fiind interzisi la
monta animalelor din gospodariile populatiei;
2) Reproducatorii masculi (tauri, armasari, vieri si berbeci) pot fi
folositi la monta sau la insamantari artificiale pentru efectivele de animale
din exploatatiile de animale sau din gospodariile personale ale detinatorilor
de animale numai daca au fost autorizati gasiti sanatosi la examenele clinice
si de laborator.
3) Reproducatorii masculi din unitatile specializate pentru recoltarea
materialului seminal destinat insamantarilor artificiale trebuie autorizati
sanitar veterinar se cresc in exploatatii specializate, statiuni de monta,
herghelii, depozite de armasari.
4) Examenele clinice si de laborator se vor efectua potrivit prevederilor
din "Programul national de supraveghere, profilaxie si combatere a bolilor
la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om si de
protectie a mediului" si din programele de eradicare a unor boli.
5) Reproducatorii care din punct de vedere sanitar veterinar nu sunt
corespunzatori pentru a fi folositi la reproductie, vor fi castrati, daca
tratamentul lor nu este indicat sau este neeconomic.
Profilaxia bolilor legate de pajistile naturale
Art. 22
Pentru prevenirea contaminarii sau infestarii animalelor cu germeni
infectiosi si parazitari in perioada de pasunat sau prin consum de furaje
recoltate de pe pajisti naturale, medicii veterinari oficiali si medicii
veterinari de libera practica imputerniciti sunt obligati sa examineze in mod
periodic pajistile naturale pentru identificarea zonelor care pot constitui
surse de imbolnavire a animalelor si sa stabileasca masurile profilactice ce se
impun.
Art. 23
Exploatatiile de animale care detin sau au in folosinta pajisti naturale si
consiliile locale, care au in administratie pasuni si fanete naturale au
urmatoarele obligatii:
a) sa ia masuri pentru asanarea pajistilor cu exces de umiditate prin
lucrari de desecare-indiguire, completate cu alte lucrari ameliorative, iar la
nevoie cu unele tratamente chimice stabilite de catre medicii veterinari
oficiali;
b) sa organizeze pasunatul animalelor separat pe specii si categorii de
varsta;
c) sa asigure respectarea intocmai a restrictiilor de pasunat in zonele si
perioadele stabilite de medicii veterinari oficiali;
d) sa nu admita pe pajistile ce le detin, le au in folosinta sau le
administreaza, pasunatul de catre turme straine, fara avizul medicului
veterinar oficial teritorial;
e) sa construiasca si sa amenajeze adapatori igienice pentru intregul
efectiv de animale;
f) sa organizeze recoltarea si folosirea furajelor de pe terenuri infestate
in conformitate cu cerintele stabilite de medicii veterinari oficiali;
g) sa ia masuri ca terenurile pe care s-au descoperit animale bolnave sau
moarte de diferite boli infectioase sau care sunt cunoscute ca infectate cu
germeni patogeni telurici (antrax, carbune emfizematos etc.) sa nu fie folosite
la pasunat sau pentru culturi furajere.
Circulatia animalelor pe jos
Art. 24
Animalele se pot deplasa pe jos in turme constituite in grupuri mici sau
individual, manate de ingrijitori sau proprietari, sau inhamate la diferite
vehicule, pe urmatoarele distante zilnice maxime:
18 km - bovinele de reproductie (exceptandu-se cele in stadiu avansat de
gestatie sau in prima luna de lactatie);
25 km - ovinele si caprinele;
25 - 100 km - cabalinele si bovinele de munca inhamate la vehicule sau
diferite utilaje, in functie de greutatea incarcaturii tractate, de natura
terenurilor si starea drumurilor.
Transportul pe jos al porcilor nu se admite decat daca timpul este racoros
si statia de imbarcare sau locul de destinatie sunt apropiate (0,5 - 1 km).
Art. 25
Consiliile judetene, municipale, orasenesti si comunale, in functie de
teritoriul pe care se face deplasarea animalelor, vor stabili traseele de urmat
si vor fixa locurile de pasunat, de stationare pentru furajare si adapare si
locurile de popas pentru noapte, astfel ca animalele in trecere sa nu vina in
contact cu animalele din localitatile de tranzit. Cand localitatile de trecere
a animalelor sunt supuse unor restrictii sanitare veterinare din cauza
diferitelor boli, trecerea prin aceste localitati este interzisa, iar
transportul urmeaza sa se efectueze pe alte drumuri fixate de consiliul local
conform recomandarilor medicului veterinar oficial.
Art. 26
Detinatorii de animale au obligatia de a asigura, pe toata perioada de
deplasare numarul de insotitori si uneltele necesare pentru ingrijirea,
furajarea si adaparea animalelor.
Art. 27
In caz de aparitie pe parcurs a unor cazuri de imbolnaviri, taieri de
urgenta sau moarte la animale, turma va fi oprita intr-un loc izolat si se va
anunta imediat consiliul local al localitatii respective, care la randul sau va
instiinta neintarziat pe medicul veterinar oficial al circumscriptiei sanitare
veterinare zonale pe teritoriul careia s-au inregistrat aceste evenimente,
pentru luarea masurilor ce se impun. Daca se constata ca in turma a aparut o
boala epizootica, detinatorii si insotitorii animalelor sunt obligati a asigura
aplicarea intocmai a recomandarilor date de catre autoritatea sanitara
veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana sau a municipiului
Bucuresti.
Art. 28
Transportul pe jos al animalelor provenite din zone supuse restrictiilor
sanitare veterinare este interzisa.
Transportul familiilor de albine
Art. 29
Inainte de efectuarea transportului, medicul veterinar oficial va examina
atat familiile de albine ce urmeaza a fi deplasate, cat si cele care raman pe
loc in stupina respectiva. In cazul cand in aceasta stupina se constata boli
transmisibile supuse declaratiei obligatorii, nu se vor admite la transport
nici familiile care au fost gasite sanatoase.
Art. 30
La incarcarea stupilor in mijloacele de transport se vor respecta
urmatoarele reguli:
a) stupii vor fi asezati astfel ca ramele sa fie paralele cu directia de
mers a vehiculului si vor fi legati de caroseria acestuia, pentru a se evita
caderea sau strivirea lor in timpul deplasarii;
b) intre stupi se va lasa un spatiu pentru a se asigura ventilatia si a se
evita asfixierea albinelor. Tot in acest scop se vor evita transporturile in
timpul zilelor calduroase, preferandu-se transporturile pe timpul noptii. Daca
totusi, din cauza distantelor mari, transportul trebuie efectuat si ziua, este
interzis popasul, debarcarea stupilor si deschiderea urdinisurilor in locuri
sau drumuri aglomerate.
Art. 31
Detinatorii familiilor de albine sunt obligati sa pregateasca stupii si sa
organizeze transportul astfel incat sa evite pierderile prin asfixierea
albinelor, ruperea fagurilor, strivirea albinelor, moartea lor din lipsa de
hrana sau prin inghet etc.
Acte de adeverire a proprietatii si sanatatii animalelor
Art. 32
Detinatorii de bovine, cabaline si porcine sunt obligati sa posede acte de
adeverire a proprietatii si sanatatii animalelor in urmatoarele imprejurari:
a) cand animalele sunt duse spre vanzare la targuri sau baze de achizitie;
b) cand se trece proprietatea asupra altei persoane, in caz de vanzari,
donatii sau mostenire;
c) cand animalele se taie pentru consum public;
d) cand animalele sunt duse temporar sau definitiv pe teritoriul unei alte
localitati;
e) cand animalele sunt transportate cu mijloace auto, pe cale ferata,
vapoare, avioane sau alte vehicule;
f) cand animalele sunt duse la expozitii zootehnice organizate in alte
localitati;
g) biletul de adeverire a proprietatii si sanatatii animalelor se
elibereaza numai pentru animalele neidentificate conform reglementarilor legale
in vigoare.
Art. 33
Pentru animalele din sectorul gospodariilor populatiei, consiliile locale
comunale, orasenesti si municipale elibereaza "bilete de adeverire a
proprietatii si sanatatii animalelor", ca acte oficiale tip, valabile
pentru toate speciile, conform anexei 1.
Ele se emit individual pentru animalele mari (bovine, cabaline) de orice
varsta si individual sau colectiv pentru porcinele care apartin aceluiasi
proprietar.
Viteii si manjii sugari vor fi inscrisi in actele de proprietate ale
mamelor lor, atunci cand se deplaseaza impreuna in alta localitate.
Art. 34
Pentru animalele apartinand persoanelor juridice - exploatatii de animale
proprietatea asupra animalelor va fi atestata, in toate cazurile, printr-o
"adeverinta de proprietate" eliberata de conducerea unitatii respective,
pe propria raspundere in care se va arata numarul si specia animalelor,
numerele matricole individuale si scopul pentru care a fost emisa, conform
anexei 2.
La fel se va proceda si pentru transportul cailor de curse sau pentru
animalele proprietatea circurilor.
Art. 35
Biletele de adeverire a proprietatii si sanatatii animalelor vor fi
tiparite si brosate sub forma de condici cu duplicat, a 100 file numerotate.
Condicile vor fi comandate prin grija consiliilor judetene si respectiv al municipiului
Bucuresti, care le vor distribui in numar suficient consiliilor municipale,
orasenesti si comunale. Evidenta distribuirii si primirii condicilor de bilete
se va tine intr-un registru special.
Art. 36
Eliberarea biletelor de adeverire a proprietatii si sanatatii animalelor,
se face de un salariat al primariei numit prin decizia consiliului local
respectiv, instruit asupra modalitatii de completare, care raspunde de
exactitatea datelor ce va inscrie si de gestionarea condicilor de bilete primite.
Art. 37
Biletele de adeverire a proprietatii si sanatatii animalelor, ca acte de
proprietate, sunt valabile 1 an pentru bovine si cabaline si 15 zile pentru
porcine, dupa care, in caz de nevoie, trebuie preschimbate. Atunci cand
proprietatea este trecuta asupra altei persoane, ele dovedesc proprietatea si
insotesc transportul animalelor numai pana la domiciliul noului proprietar sau
pana la locul de taiere pentru consum public, dupa care se considera anulate.
Modelul biletului de adeverire a proprietatii este prezentat in anexa 1.
Art. 38
Biletele de adeverire a proprietatii si sanatatii animalelor, in afara
numerelor de ordine inscrise prin tiparire, vor fi numerotate la eliberare de
catre toate consiliile locale comunale, orasenesti si municipale, incepand in
fiecare an cu nr. 1 si mergand in continuare pana la sfarsitul anului.
Eventualele acte, in baza carora s-au eliberat biletele, se vor insemna cu
numarul de eliberare al biletului si vor fi pastrate impreuna cu partea ramasa
ca duplicat. Biletele vechi preschimbate sau cele care au servit la
transcrierea proprietatii, se anuleaza prin scrierea pe ele cu cerneala sau
aplicarea unei stampile cu inscriptia "ANULAT".
Art. 39
Nu se vor elibera bilete de adeverire a proprietatii si sanatatii
animalelor decat pentru animalele care au fost inscrise in registrul agricol de
la comuna si daca localitatea respectiva nu se afla sub restrictii sanitare
veterinare.
In cazul animalelor obtinute din prasila proprie, in rubrica din bilet referitoare
la provenienta se va specifica "Prasila proprie". Cand se face
transcrierea proprietatii, in aceeasi rubrica se mentioneaza numarul, locul si
data eliberarii vechiului bilet, cat si numarul, locul si data transcrierii pe
numele noului proprietar. In bilete se va inscrie la rubrica respectiva atat
localitatea, cat si destinatia precisa a animalului (abator, donatie, vanzare
la targ etc.). Daca in bilete s-au inscris date eronate, salariatul insarcinat
cu eliberarea acestor acte va face corectura necesara, cu legalizare prin
semnatura si stampila consiliului local respectiv.
Art. 40
In afara de comuna de domiciliu a proprietarului, comunele pe al caror
teritoriu functioneaza targuri sau oboare pentru animale, in zilele cand au loc
acestea, pot face transcrieri de proprietate, in cazuri de vanzare-cumparare,
pe biletele de adeverire a proprietatii si sanatatii animalelor emise de alte
consilii locale.
Evidenta schimbarii proprietatii asupra animalelor se va tine intr-un
registru.
Art. 41
In locul celor pierdute, se pot elibera noi bilete de adeverire a
proprietatii si sanatatii animalelor, numai dupa declararea pierderii lor la
consiliul local in raza caruia domiciliaza proprietarul sau care a facut
schimbarea de proprietate.
Art. 42
Animalele trecute intr-un act de proprietate nu se pot duce sau transporta
decat in localitatea si pentru destinatia stabilita in actul respectiv.
Schimbarea destinatiei animalelor manate sau transportate in vehicule cu
tractiune animala sau mijloace auto, daca nu exista restrictii sanitare
veterinare, se poate face de catre salariatul insarcinat cu eliberarea
biletelor de proprietate de la consiliul local din localitatea de origine sau
dintr-o localitate de pe traseul de parcurs.
Cand animalele circula sub restrictii sanitare veterinare, schimbarea
destinatiei o poate face numai medicul veterinar oficial care raspunde de
localitatea in care au ajuns animalele, cu aprobarea Directiei sanitare
veterinare si pentru siguranta alimentelor interesate. La fel se va proceda si
in cazul animalelor gasite pe o ruta care nu duce la destinatia stabilita, dupa
efectuarea unei anchete amanuntite, indiferent de starea sanatatii animalelor
mentionata in acte.
Pentru animalele transportate pe calea ferata, cu vapoare sau avioane,
destinatia poate fi schimbata numai cu aprobarea Directiei sanitare veterinare
si pentru siguranta alimentelor.
Modificarea destinatiei in actele de proprietate si sanatate se face citet,
cu certificare prin semnatura si stampila.
Art. 43
Adeverintele de proprietate eliberate de catre persoanele juridice, pentru
animalele proprii, sunt valabile pe toata durata transportului, numai in
interiorul tarii si expira odata cu sosirea animalelor la destinatia stabilita.
Art. 44
Pentru bovine se vor elibera bilete de adeverire a proprietatii doar pana
in momentul in care animalele vor fi identificate si inregistrate in baza de
date nationala si se vor elibera pasapoartele lor.
Art. 45
Pentru porcine se vor elibera bilete de adeverire a proprietatii doar pana
in momentul in care animalele vor fi identificate si inregistrate in baza de
date nationala.
CAP. 3
MASURI GENERALE PENTRU COMBATEREA BOLILOR TRANSMISIBILE LA ANIMALE
Anuntarea cazurilor de boala
Art. 46
Toti detinatorii de animale, precum si orice persoana care prin activitatea
ce o desfasoara vine in contact cu animale sau cu produsele de origine animala,
au obligatia sa anunte in termen de cel mult 24 de ore, consiliul local sau
direct autoritatii sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor,
aparitia oricarei imbolnaviri, suspiciuni de boala, moartea sau taierea de
urgenta a unor animale, precum si orice informatii ce detin despre asemenea
cazuri.
Exploatatiile de animale, precum si unitatile militare care au personal
sanitar veterinar propriu pentru asistenta la animalele ce le detin, vor anunta
medicul veterinar oficial de la circumscriptia sanitara veterinara zonala pe
raza de activitate a careia se afla unitatea, numai cazurile de boli
transmisibile la animale sau suspiciunea acestor boli.
Se excepteaza de la obligatia anuntarii cazurile de imbolnaviri efectuate
intentionat in scopul cercetarilor stiintifice sau pentru productia de
biopreparate la unitatile autorizate in acest scop.
Obligatiile detinatorilor de animale si ale consiliilor locale la aparitia
cazurilor de boala
Art. 47
Pana la sosirea medicului veterinar oficial, detinatorii de animale sunt
obligati sa izoleze animalele bolnave sau suspecte de boala, sa interzica
circulatia persoanelor straine in locurile contaminate, sa pastreze cadavrele
animalelor moarte sau taiate, sa nu consume si sa nu instraineze carnea si
produsele provenite de la aceste animale.
Art. 48
Consiliile locale au obligatia ca, indata ce au aflat de aparitia unor
cazuri de boala, sa anunte fara intarziere pe medicul veterinar oficial, iar
pana la sosirea acestuia sa ia urmatoarele masuri:
a) sa controleze daca s-au aplicat masurile de izolare a animalelor bolnave
sau suspecte de imbolnavire si sa impuna restrictii in circulatia animalelor,
carnii si a altor produse de la aceste animale, furajelor si altor materiale
sau obiecte care ar putea fi contaminate;
b) sa faca cercetari in legatura cu extinderea bolii, precum si catagrafia
animalelor din curtile in care sunt animale bolnave sau suspecte de boala;
c) sa opreasca eliberarea biletelor de proprietate si adeverire a sanatatii
pentru animale si sa retraga asemenea acte eliberate anterior;
d) sa opreasca si sa inchida intr-un loc izolat al localitatii turmele de
animale aflate in trecere, la care s-au constatat cazuri sau suspiciuni de
boala, pana la sosirea medicului veterinar oficial.
Obligatiile medicului veterinar oficial
Art. 49
Medicul veterinar oficial al circumscriptiei sanitare veterinare zonale, in
urma instiintarii primite este obligat a se deplasa fara intarziere in
localitatea sau la exploatatia de animale respectiva si efectueaza urmatoarele:
a) controleaza masurile luate de detinatorul de animale sau consiliul
local, completandu-le la nevoie;
b) examineaza animalele bolnave, banuite de boala sau de contaminare,
carnea si produsele provenite de la animalele taiate de urgenta si face
autopsia animalelor moarte;
c) examineaza toate animalele din speciile receptive din acea localitate si
chiar din localitatile invecinate din raza sa de activitate, daca boala a
aparut in mai multe curti;
d) efectueaza ancheta epizootologica conform reglementarilor in vigoare
pentru a stabili data aparitiei bolii, originea acesteia, daca au fost scoase
din localitate animale bolnave, banuite de boala sau de contaminare, produse de
origine animala sau vegetala contaminate. In aceste cazuri va instiinta
Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor de pe raza careia
isi desfasoara activitatea;
e) efectueaza orice alte cercetari in vederea precizarii diagnosticului
bolii, recoltand probe pentru laborator din cadavrele autopsiate sau din carnea
examinata din taieri de urgenta;
f) in exploatatiile de animale cu medici veterinari proprii, acestia sunt
obligati a pune la dispozitia medicului veterinar oficial de la circumscriptia
sanitara veterinara zonala toate datele si informatiile necesare in scopul
stabilirii diagnosticului.
Art. 50
In cazul cand, in urma cercetarilor intreprinse, medicul veterinar oficial
de circumscriptia sanitara veterinara zonala exclude existenta unei boli
contagioase, dispune ridicarea restrictiilor.
Art. 51
Daca din cercetarile efectuate nu se poate exclude suspiciunea de boala
transmisibila, animalele bolnave si suspecte se vor izola si pune in observatie
si se vor recolta probe pentru diagnostic de laborator.
In aceste cazuri medicul veterinar oficial este obligat sa instiinteze
telefonic Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor,
respectiv a municipiului Bucuresti.
Pentru precizarea diagnosticului, in cazul cand nu exista cadavre proaspete
si nici animale taiate de urgenta, medicul veterinar oficial poate dispune, cu
aprobarea Directiei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor,
taierea unui animal bolnav sau suspect de boala, in scop de diagnostic.
Recoltarea, ambalarea si expedierea probelor in vederea cercetarilor de
laborator se vor face in conformitate cu reglementarile in vigoare.
Art. 52
In toate cazurile cand exista suspiciunea unei boli transmisibile se aplica
toate masurile de combatere ce se refera la boala respectiva, dar nu se declara
oficial boala.
Art. 53
Directiile sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene,
respectiv a municipiului Bucuresti, imediat ce au fost instiintate despre
existenta unei boli transmisibile sau a suspiciunii unei astfel de boli, sunt
obligate sa trimita la fata locului specialisti dotati cu aparatura necesara
pentru completarea lucrarilor de diagnostic, extinderea anchetei epizootologice
si completarea masurilor de combatere in raport de rezultatul acestei anchete.
Art. 54
Declararea oficiala a bolii se face de catre medicul veterinar oficial de
la circumscriptia sanitara veterinara zonala in conformitate cu prevederile
Ordinului nr. 156/1999 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind
anuntarea, declararea si notificarea unor boli transmisibile la animale.
Daca epizootia a aparut intr-o exploatatie de animale, la declararea bolii
va participa si conducerea acestei unitati, precum si medicul veterinar al
acesteia.
In actul sanitar veterinar de declarare a epizootiei se va mentiona specia
si numarul de animale existente la care a aparut boala, numarul animalelor
moarte sau taiate de urgenta, originea bolii, modul de contaminare a
exploatatiei de animale, principalele elemente care au servit la stabilirea
diagnosticului, contactele ce s-au realizat in perioada de incubatie prin
animale, oameni, vehicule, produse, furaje etc., localitatile si efectivele de
animale ce pot fi banuite de contaminare, deficientele constatate in aplicarea
masurilor generale si speciale de profilaxie, masurile de combatere ce se vor
aplica adaptate la specificul exploatatiei de animale si localitatii,
responsabilitatile pe persoane si termenele de executare a acestor masuri.
Art. 55
In cazul aparitiei unei boli la efectivul de animale apartinand unei
unitati militare, comandantul acesteia va instiinta imediat pe medicul
veterinar militar respectiv.
Daca acesta constata o boala transmisibila sau suspicioneaza o astfel de
boala, este obligat sa anunte fara intarziere pe medicul veterinar oficial al
circumscriptiei sanitare veterinare zonale, impreuna cu care va stabili
masurile ce trebuie aplicate pentru lichidarea focarului si prevenirea
difuzarii epizootiei.
In situatia unitatilor militare cu efective de animale care nu sunt
asigurate cu medici veterinari proprii, comandantii unitatilor sunt obligati
ca, la aparitia unor boli, sa anunte imediat pe medicul veterinar oficial al
circumscriptiei sanitare veterinare zonale respective, care impreuna vor
stabili si urmari aplicarea masurilor ce se impun.
Comandantii unitatilor militare cu efective de animale si personal sanitar
veterinar propriu raspund de aplicarea intocmai in unitatile respective a
masurilor stabilite, potrivit prevederilor de mai sus, si vor informa in mod
operativ pe medicul veterinar oficial al circumscriptiei sanitare veterinare
zonale asupra evolutiei epizootiei.
In toate aceste situatii, medicul veterinar oficial de la circumscriptia
sanitara veterinara zonala respectiva va intocmi acte de declarare a bolii
conform prevederilor Ordinului nr. 156/1999 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind anuntarea, declararea si notificarea unor boli transmisibile
la animale, iar cu sprijinul comandamentului antiepizootic local vor pune in
aplicare fara intarziere masurile de aparare a teritoriului amenintat de
epizootie.
Art. 56
Concomitent cu declararea oficiala a bolii, medicul veterinar oficial va
anunta Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor si
circumscriptiile sanitare veterinare invecinate pe o raza de 20 km. Pentru
bolile cu mare difuzibilitate (febra aftoasa, pesta porcina africana, boala
veziculoasa a porcului, pseudopesta aviara etc.), precum si in cazurile cand
s-au imbolnavit un numar mare de animale sau au fost constatate imbolnaviri si
la oameni, instiintarea se va face telefonic atat la directiile sanitare si
pentru siguranta alimentelor veterinare judetene, cat si la circumscriptiile
sanitare veterinare zonale invecinate.
Art. 57
In toate cazurile cand se constata boli ce pot fi transmise si la oameni,
se va anunta imediat si medicul uman al circumscriptiei sanitare respective,
chiar daca medicul veterinar oficial nu are cunostinta despre ivirea unor
cazuri de imbolnaviri la oameni.
Art. 58
Consiliul local comunal, orasenesc sau municipal, in baza actului sanitar
veterinar de declarare oficiala a bolii, instituie prin decizie masurile legale
necesare, adaptate conditiunilor locale, pentru combaterea bolii.
Punerea in aplicare a deciziei consiliului local, se face prin
comandamentele antiepizootice.
In functie de evolutia bolii, prevederile deciziei consiliului local, vor
putea fi completate, modificate sau revocate de catre aceste organe la
propunerea scrisa a medicului veterinar oficial sau a unui medic veterinar
oficial ierarhic superior.
Art. 59
Masurile sanitare veterinare de combatere prevazute in actul de declarare
oficiala a bolii, in decizia consiliului local, precum si cele stabilite
ulterior, conform prevederilor de la articolul precedent, sunt obligatorii si
trebuie aplicate intocmai de catre toate persoanele juridice si fizice.
Art. 60
Cand epizootia prezinta o gravitate deosebita prin difuzibilitatea,
evolutia, intinderea si pagubele ce le produce si exista pericolul de
contaminare si a altor exploatatii si efective de animale, directiile sanitare
veterinare si pentru siguranta alimentelor vor propune convocarea
comandamentului antiepizootic judetean si aplicarea masurilor de combatere pe
zone mai largi sau in tot judetul. Planul de masuri pentru combaterea
epizootiei, insusit de comandamentul antiepizootic judetean si oficializat prin
decizia consiliului judetean, este obligatoriu pentru toate persoanele juridice
si fizice din cadrul judetului care au sarcini in acest sens.
Art. 61
Daca epizootia prezinta un pericol deosebit pentru economia nationala, se
convoaca comandamentul antiepizootic central, constituit prin Hotarare de
Guvern, de catre presedintele Autoritatii Sanitare Veterinare si pentru
Siguranta Alimentelor care stabileste masurile ce se impun in toate sectoarele
social-economice si raspunde de aplicarea lor in conditiile legii.
OBLIGATIILE MEDICILOR VETERINARI DE LIBERA PRACTICA IMPUTERNICITI
Art. 62
Medicii de libera practica imputerniciti in exercitarea profesiunii au urmatoarele
obligatii:
a) sa anunte de urgenta Autoritatea Sanitara Veterinara si pentru Siguranta
Alimentelor despre orice suspiciune privind aparitia unei boli supuse
declararii obligatorii, conform legii, precum si a oricarui risc privind
sanatatea animalelor;
b) sa ia masuri de urgenta prevazute de lege, pentru a preveni si a opri
difuzarea unor boli transmisibile ale animalelor sau oricarui risc de natura a
afecta sanatatea publica, protectia animalelor, protectia mediului si siguranta
alimentelor;
c) sa participe la solicitarea directiei sanitare veterinare si pentru
siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, la actiuni
de eradicare a unor boli transmisibile ale animalelor sau la cele de control in
cazul izbucnirii unor boli transmisibile emergente pentru Romania;
d) sa dispuna respectarea perioadelor de asteptare si intrerupere,
referitoare la eliminarea sau prezenta unor reziduuri la animale vii, produse
ori subproduse de origine animala destinate consumatorului uman;
e) sa inregistreze si sa pastreze, pentru o perioada stabilita de
Autoritatea Sanitara Veterinara si pentru Sanatatea Animalelor, in registru cu
activitatea desfasurata si evidenta modului de prescriere, distributie si
utilizare a produselor medicinale veterinare, a aditivilor furajeri si a
furajelor medicamentate;
f) sa pastreze confidentialitatea asupra oricaror fapte, informatii,
documente de care iau cunostinta, pentru care exista dreptul de autor;
g) sa respecte toate obligatiile ce rezulta din contractele pentru
efectuarea unor activitati sanitare veterinare publice, incheiate cu directiile
sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor si raspunde de modul cum
acestea sunt efectuate.
RECOMANDARI PRIVIND ANCHETA EPIZOOTOLOGICA
Art. 63
Ancheta epizootologica constituie un complex de investigatii prin care se
urmareste stabilirea conditiilor de aparitie a unei boli transmisibile,
originea, caile de vehiculare, factorii care au favorizat aparitia
imbolnavirilor, extinderea si caile de difuzare a epizootiei si alte date care
sunt necesare in vederea elaborarii si aplicarii planului de masuri pentru
combaterea si prevenirea extinderii bolii.
In efectuarea anchetei se va tine seama atat de unele aspecte generale, ce
trebuie investigate pentru toate bolile transmisibile, cat si de aspectele
speciale legate de caracteristicile epizootologice ale fiecarei boli.
Ancheta epizootologica trebuie sa stabileasca urmatoarele:
(1). Data aparitiei bolii si daca aceasta a fost anuntata la primele
suspiciuni. In legatura cu aceasta, in afara de datele anamnetice, luate de la
personalul care ingrijeste animalele, se vor analiza evidentele primare din
exploatatiile de animale privind curba pierderilor, iar in cazul pasarilor ouatoare
si curba productiei de oua.
(2). Aspectele clinice si anatomopatologice care au creat suspiciunea de
boala si investigatiile suplimentare facute pentru precizarea diagnosticului.
(3). Date privind situatia epizootiei la data efectuarii anchetei. In
legatura cu aceasta trebuie sa se stabileasca:
a) daca boala s-a extins in alte curti si localitati;
b) exploatatiile de animale si numarul curtilor din sectorul gospodariilor
populatiei in care a aparut boala;
c) efectivele de animale receptive din exploatatiile si curtile particulare
infectate, efectivele totale (pe sectoare) din localitatea sau localitatile
contaminate;
d) specia sau speciile afectate;
e) numarul animalelor imbolnavite, categoria de varsta, dinamica imbolnavirilor
din momentul sesizarii primelor suspiciuni.
(4). Originea si caile de introducere a bolii. Se va analiza daca in acel
efectiv a mai evoluat boala respectiva si deci infectia este endogena sau a
fost introdusa din afara. Pentru aceasta se vor face cercetari pentru a
stabili:
a) daca in zonele din jur au existat focare de boala cunoscute sau
nedeclarate;
b) daca boala a fost introdusa cu animale nou achizitionate. Ce animale,
cand au fost introduse si daca au fost tinute in carantina profilactica. Daca
se banuieste ca boala a fost introdusa prin animale salbatice;
c) daca boala a fost introdusa prin import de animale, produse de origine
animala, furaje, receptioneri straini;
d) daca boala a putut fi introdusa pe cale indirecta, prin persoane,
mijloace de transport, furaje si alte produse si materii sau diferiti vectori
(invazii de rozatoare, pasari migratoare). Cand si in ce imprejurari se
banuieste ca s-a introdus infectia pe aceste cai.
In cazul bolilor telurice (antrax, carbune emfizematos) se va cerceta daca
in localitatea respectiva au evoluat in trecut aceste boli. Se va verifica daca
animalele au pascut in zone cunoscute ca infectate sau daca au fost hranite cu
furaje recoltate de pe astfel de terenuri. De asemenea, daca se banuieste ca in
urma unor inundatii au fost vehiculati sporii germenilor telurici.
In cazul bolilor cu evolutie cronica (tuberculoza, leucoza bovina,
bruceloza, paratuberculoza) se va controla cand au fost introduse animale noi
in efectiv, daca se cunoaste situatia sub raportul bolii respective, a
efectivelor de provenienta si daca animalele au fost supuse testelor de
diagnostic conform instructiunilor.
Pentru bolile transmisibile prin monta se va verifica cu ce animale s-a
facut monta si starea sanitara a acestora.
In cazul turbarii se va cauta sa se stabileasca daca boala a fost transmisa
de catre carnivore domestice sau salbatice, cand si in ce imprejurari.
Daca se diagnostica la pasari boli transmisibile prin ou (diaree alba
bacilara, tifoza) se va verifica de la ce statie de incubatie provin puii, de
unde se aprovizioneaza cu oua statia de incubatie si daca se cunoaste situatia,
sub raportul acestor boli, a efectivelor de pasari furnizoare de oua.
Pentru bolile albinelor se va stabili daca infectarea s-a produs de la
stupine cu familii bolnave amplasate in apropiere, prin familii de albine
infectate aduse la stuparit pastoral sau prin introducere de material biologic
apicol (familii de albine, roiuri, matei) sau prin inventar apicol nedezinfectat.
Pentru bolile viermilor de matase se va verifica daca boala a fost
introdusa prin material biologic sericicol (samanta sau gogosi de viermi de
matase) sau prin inventar sericicol nedezinfectat.
(5). Daca se banuieste ca boala a putut fi difuzata din focar in perioada
de incubatie si dupa aparitia clinica, prin miscari de animale, persoane,
vehicule, produse, cand si in ce imprejurari, ce zone si puncte (localitati,
exploatatii de animale) se banuieste ca au putut fi contaminate.
Ce alte contacte au existat cu focarul sau focarele de boala.
(6). Factorii care au favorizat aparitia si evolutia bolii in efectiv. In
legatura cu aceasta, se vor face investigatii cu privire la:
a) starea de intretinere a lotului in care a aparut boala;
b) daca alimentatia a fost corespunzatoare cantitativ si calitativ;
c) daca s-au folosit deseuri de abator, de la fabrici de prelucrare a
produselor animale sau resturi culinare nesterilizate;
d) conditiile de cazare si microclimat (densitate, ventilatie, temperatura,
evacuarea dejectiilor etc.);
e) situatia imunologica a fiecarei categorii de varsta din speciile
receptive fata de epizootia respectiva la data aparitiei bolii si in special a
loturilor in care au aparut imbolnaviri. Se va verifica daca s-au efectuat
vaccinarile prevazute in schemele oficiale, notandu-se pentru fiecare categorie
de varsta din unitatile contaminate numarul de capete, datele imunizarilor,
felul vaccinului (inactivat, viu etc.) seria si data valabilitatii, conditiile
de pastrare si de utilizare;
f) starea de intretinere a animalelor din lotul in care a aparut boala, la
data ultimei vaccinari;
g) daca in unitate se aplica tratamentele antistress recomandate prin
tehnologii. Daca s-au aplicat tratamente de necesitate pentru boala respectiva
si ce rezultate s-au obtinut;
h) daca au existat deficiente in aplicarea masurilor de profilaxie generala
pentru prevenirea introducerii epizootiei in exploatatia de animale
(imprejmuire, functionarea filtrelor, dezinfectoarelor, folosirea
echipamentului de protectie, dezinfectia persoanelor, circulatia vehiculelor,
sistemul de introducere a materialelor si de livrare a produselor);
i) daca se aplica corect conditiile de crestere si exploatare, precum si
masurile sanitare veterinare. Daca se respecta principiul "totul plin,
totul gol" si daca se executa curatenia mecanica si dezinfectia
corespunzatoare dupa depopulare;
j) daca se intretin cordoanele vaccinale in jurul exploatatiei de animale
si daca se cunoaste situatia sanitara veterinara a animalelor receptive din
curtile persoanelor care lucreaza in unitatea respectiva;
k) daca in unitate exista invazii de rozatoare;
l) daca au intervenit schimbari bruste de temperatura (in special pentru
holera si pasteureloza bovinelor si porcinelor);
m) alti factori care au putut favoriza aparitia si extinderea bolii.
(7). Diverse alte aspecte specifice locale in legatura cu aparitia bolii.
(8). Daca aparitia si extinderea bolii se datoreste unor neglijente, se va
stabili in ce constau acestea si cine se face vinovat.
Ancheta epizootologica se efectueaza de catre medicul veterinar oficial de
la circumscriptia sanitara veterinara zonala pe raza careia de activitate a
aparut boala transmisibila si se completeaza de catre Directia sanitara
veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului
Bucuresti.
Odata cu raportul lunar privind situatia epizootiilor, Directia sanitara
veterinara si pentru siguranta alimentelor va inainta Institutului de
Diagnostic si Sanatate Animala anchetele epizootologice pentru focarele nou
aparute si o informare privind evolutia din focarele de boli epizootice aparute
in perioada raportata.
Informarea va fi intocmita urmarindu-se punctajul indicat pentru ancheta
epizootologica, dar va cuprinde numai aspecte legate strict de caracteristicile
epizootologice ale bolii respective. De asemenea, in informare se vor arata
principalele masuri de combatere aplicate si aprecieri asupra tendintei de
evolutie a epizootiei.
Izolarea
Art. 64
Detinatorii de animale sunt obligati sa separe animalele bolnave sau
suspecte de boli contagioase, in asa fel incat sa nu se poata efectua un
contact direct sau indirect cu cele sanatoase prin coabitare, adapat, ustensile
de grajd, ingrijitori, furaje etc.
Art. 65
Izolarea trebuie insotita de curatenia si dezinfectia corporala a
animalelor sanatoase ramase in locurile unde au aparut cazurile de boala sau
suspecte de boala, de curatirea si dezinfectia locurilor si grajdurilor de unde
s-au scos animalele bolnave, precum si de alte masuri de combatere, dupa
specificul bolii.
Izolarea se va face in adaposturi special amenajate - izolatoare - aflate
la distanta cat mai mare de restul adaposturilor, de care vor trebui sa fie
separate functional (imprejmuirea izolatoarelor, personal, ustensile, obiecte
complet separate de restul exploatatiei).
Animalele tinute permanent la pasune se vor izola pe portiunea de pasune
unde s-a constatat boala, in afara de cazurile de boala legate de infectia de
teren (antrax, carbune emfizematos etc.), cand toate animalele inca
neimbolnavite vor fi mutate imediat de pe pasunea contaminata.
Animalele izolate nu vor putea fi scoase din aceste locuri decat cu
aprobarea medicului veterinar oficial.
Observatia sanitara veterinara
Art. 66
Observatia sanitara veterinara este o masura de prevenire si combatere care
se aplica animalelor banuite de infectie si se face, dupa caz, prin izolarea
acestora. Animalele supuse observatiei se lotizeaza si se identifica. Durata
observatiei este egala cu perioada de incubatie maxima corespunzatoare bolii
banuite.
Art. 67
Detinatorii de animale sunt obligati sa asigure adapatul si hranirea
separata a animalelor in observatie si sa anunte medicului veterinar de libera
practica imputernicit iar acesta medicului veterinar oficial al circumscriptiei
sanitare veterinare zonale orice modificare ar surveni in starea de sanatate a
acestor animale.
Art. 68
In timpul observatiei, medicul veterinar de libera practica imputernicit,
impreuna cu medicul veterinar oficial aplica masurile de profilaxie specifica
si va efectua, daca este cazul, probele revelatorii necesare. Observatia
inceteaza numai in urma dispozitiei medicului veterinar oficial al
circumscriptiei sanitare veterinare zonale ori a unui organ sanitar veterinar
ierarhic superior sau se completeaza cu masuri de combatere in cazul aparitiei
unei boli contagioase.
Carantina
Art. 69
Prin carantina se intelege complexul de masuri restrictive ce se impun in
circulatia animalelor, oamenilor, produselor de origine animala si vegetala,
furajelor, ustensilelor, mijloacelor de transport, dejectiilor animale etc., cu
scopul de a opri difuzarea bolilor transmisibile la animale.
In functie de extinderea bolii, difuzibilitatea ei, caile de transmitere si
efectivele de animale amenintate, carantina se aplica asupra unor curti,
exploatatii de animale, localitati, pasuni, comune, grupe de comune sau
teritorii mai intinse, iar in cazul unor anumite boli numai asupra unor
efective sau categorii de animale si de produse ale acestora.
Art. 70
Dupa gravitatea evolutiei bolii, usurinta de difuzare si particularitatile
cailor de transmitere, masurile de carantina sunt gradate ca severitate
(carantina de gradul I, II si III).
Art. 71
Carantina de gradul I se aplica in cazul bolilor cu difuzibilitate mare, de
tipul febrei aftoase sau a unor boli cu caracter exotic. In aceste situatii, se
iau cele mai severe masuri, interzicandu-se circulatia animalelor (inclusiv a
speciilor nereceptive la boala respectiva), oamenilor, produselor de origine
animala si vegetala, vehiculelor, uneltelor si a oricaror obiecte care ar putea
fi contaminate.
Animalele se tin inchise in adaposturi, care se sigileaza, iar curtile
contaminate se pun sub paza. Dejectiile animalelor, asternutul si resturile de
furaje contaminate se distrug zilnic.
Intrarea si iesirea persoanelor din teritoriile sub carantina este
interzisa, putandu-se aproba numai in situatii exceptionale, de forta majora,
in conditii speciale de dezinfectie sub supraveghere sanitara veterinara.
Aprovizionarea teritoriilor aflate sub carantina se face prin transbordare.
In localitatea contaminata se poate circula in mod exceptional cu mijloace
auto, in conditiile prevazute in instructiunile tehnice speciale. Pana la
stabilizarea situatiei se interzic activitatile si manifestarile obstesti care
ar putea contribui la difuzarea epizootiei.
Art. 72
Carantina de gradul II se aplica in cazul epizootiilor cu difuzibilitate
medie, de tipul pestei porcine clasice. In asemenea situatii, restrictiile de
circulatie se aplica asupra circulatiei tuturor animalelor, produselor si
persoanelor numai in curtile contaminate. In restul localitatii contaminate se
aplica inchiderea in adaposturi numai pentru specia afectata. Se interzice
introducerea si scoaterea de animale receptive, precum si scoaterea de produse
de la specia afectata.
Persoanele din focar pot iesi in conditii speciale de dezinfectie, cu
aprobarea si sub supravegherea Autoritatii sanitare veterinare si pentru
siguranta alimentelor locala-teritoriala.
Art. 73
Carantina de gradul III se aplica in cazul bolilor ce se transmit in
principal prin contactul direct intre animalele receptive (ex. turbarea,
tuberculoza, bolile transmisibile prin monta s.a.). In cazul acestor boli se
aplica restrictii in circulatia sau reproductia animalelor bolnave si suspecte,
cu unele inlesniri privind circulatia produselor.
Art. 74
Carantina de gradul I si II se instituie prin decizia biroului executiv al
consiliului local, in baza actului sanitar veterinar de constatare si declarare
oficiala a bolii intocmit de catre medicul veterinar oficial al circumscriptiei
sanitare veterinare zonale respective, conform prevederilor Ordinului nr.
156/1999.
Cand teritoriul ce urmeaza a fi supus masurilor de carantina depaseste raza
unei comune, carantina se instituie prin decizia consiliului judetean, in baza
propunerii Directiei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor.
Art. 75
Carantina de gradul III se instituie numai in baza actului sanitar
veterinar de constatare si declarare oficiala a bolii intocmit de catre medicul
veterinar oficial al circumscriptiei sanitare veterinare zonale respective.
Art. 76
Punerea in aplicare a masurilor restrictive de carantina se face de catre
consiliile locale, prin comandamentele antiepizootice. Controlul respectarii
acestor masuri revine personalului sanitar veterinar si de politie, care vor
intocmi acte pentru sanctionarea incalcarii masurilor dispuse.
Art. 77
Personalul sanitar veterinar este obligat sa efectueze toate operatiunile
tehnice de combatere conform instructiunilor oficiale de la Autoritatea
sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor ierarhic superioara.
Art. 78
Detinatorii de animale, precum si conducatorii unitatilor care taie
animale, prelucreaza, depoziteaza, transporta si valorifica produse de origine
animala raspund de respectarea si aplicarea tuturor masurilor de combatere
stabilite de catre comandamentele antiepizootice si sunt obligati sa asigure
forta de munca si alte conditii necesare pentru efectuarea dezinfectiilor,
dezinsectiilor, deratizarilor, contentia animalelor in vederea efectuarii
operatiunilor sanitare veterinare obligatorii, precum si pentru aplicarea altor
masuri ce se impun in scopul lichidarii epizootiei.
Art. 79
Comandamentele antiepizootice sunt obligate sa analizeze periodic mersul
epizootiei, sa ia masuri pentru inlaturarea greutatilor si deficientelor ce se
ivesc, sa stabileasca si sa aplice masurile suplimentare de combatere ce se
impun.
Art. 80
Medicii veterinari oficiali vor tine o evidenta clara asupra mersului
epizootiei, raportand periodic la Directia sanitara veterinara si pentru
siguranta alimentelor despre aceasta si ori de cate ori in evolutia epizootiei
apar situatii deosebite.
Zona epizootica
Art. 81
Prin zona epizootica se intelege teritoriul direct amenintat din jurul localitatilor
aflate sub masuri de carantina din cauza unei boli cu mare difuzibilitate,
teritorii in care se impune o supraveghere stricta a animalelor sanatoase,
precum si unele restrictii in circulatia animalelor, oamenilor, produselor de
origine animala si vegetala.
Zona epizootica se instituie prin decizie a consiliului judetean, respectiv
a municipiului Bucuresti, la propunerea directiei sanitare veterinare si pentru
siguranta alimentelor in functie de gravitatea bolii, zona epizootica poate
avea o adancime de 10 - 30 km.
Art. 82
Aplicarea masurilor restrictive de circulatie a animalelor, produselor de
origine animala si vegetala, precum si a persoanelor, prevazute in decizia de
instituire a zonei epizootice, este obligatorie pentru toti detinatorii de
animale si de produse, persoane fizice si juridice, precum si pentru consiliile
locale, si politia, iar supravegherea starii sanitare veterinare a animalelor
precum si aplicarea masurilor tehnice de profilaxie revine in sarcina
personalului sanitar veterinar.
Dezinfectia de urgenta, deratizarea si dezinsectia in locurile contaminate
Art. 83
Dezinfectia de urgenta are ca scop distrugerea germenilor de boala aflati
in adaposturi sau pe locul unde se gasesc animale bolnave, pe animale, in
produsele sau dejectiile lor, pe unelte sau utilajele de ingrijire, exploatare
sau prelucrare a produselor, pe harnasamente sau vehicule, pe furaje si in apa
de baut, pe hainele si incaltamintea ingrijitorilor si altor persoane care au
venit in contact cu animale bolnave sau produse contaminate.
Art. 84
Detinatorii de animale, precum si conducatorii unitatilor contaminate care
taie animale, prelucreaza, depoziteaza, transporta si valorifica produse de
origine animala sunt obligati sa organizeze efectuarea dezinfectiilor de
urgenta, sub indrumarea si controlul personalului sanitar veterinar. In cazul
unitatilor care implica un volum mare de lucru, cat si in cazul bolilor cu
difuzibilitate mare sau care prezinta pericol pentru om, dezinfectiile vor fi
efectuate cu ajutorul agregatelor speciale de dezinfectie.
Art. 85
La alegerea mijloacelor de dezinfectie se va tine seama de
particularitatile agentului etiologic al bolii, rezistenta lui in mediul
exterior si sensibilitatea fata de actiunea diferitelor substante
dezinfectante.
Art. 86
Pentru prevenirea difuzarii din focarele epizootice a germenilor patogeni
prin intermediul rozatoarelor si mustelor, dezinfectia de urgenta va fi
precedata de deratizare in cazul constatarii prezentei rozatoarelor si va fi
completata prin dezinsectii repetate in sezonul de incidenta a mustelor.
Art. 87
Deratizarile si dezinsectiile vor fi efectuate de catre detinatorii de
animale si conducatorii unitatilor, cu ajutorul formatiunilor specializate autorizate
de Autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana,
respectiv a municipiului Bucuresti sau cu echipe si mijloace proprii, sub
indrumarea si supravegherea personalului sanitar veterinar.
CAP. 4
STINGEREA BOLII SI RIDICAREA MASURILOR DE CARANTINA
Art. 88
Stingerea oficiala a bolii se face in baza prevederilor Ordinului
ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 156/1999, modificat de Ordinul nr.
68/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind anuntarea si
notificarea unor boli transmisibile ale animalelor de medicul veterinar oficial
al circumscriptiei sanitare veterinare zonale respective, atunci cand acesta
constata ca:
a) in teritoriul supus masurilor de carantina nu mai exista animale bolnave
sau tinute in observatie pentru boala respectiva;
b) s-a efectuat dezinfectia finala, precum si deratizarea si dezinsectia
atunci cand acestea au fost necesare;
c) de la ultimul caz de moarte, vindecare sau taiere din cauza bolii a
trecut termenul minim necesar stabilit in instructiunile speciale de prevenire
si combatere pentru boala respectiva.
Art. 89
Ridicarea masurilor de carantina de gradul I si II se face in baza actului
sanitar veterinar de stingere oficiala, prin decizia consiliului local.
Ridicarea masurilor restrictive in zona epizootica se face prin decizia
consiliului local sau judetean, odata cu stingerea oficiala a bolii in
localitatea sau localitatile in care a evoluat epizootia.
Ridicarea masurilor de carantina de gradul III se face numai in baza
actului sanitar veterinar de stingere oficiala a bolii.
Art. 90
Dupa stingerea oficiala a bolii, pentru unele boli, prevazute in
instructiunile speciale de prevenire si combatere, se vor mentine in continuare
unele restrictii in circulatia animalelor trecute prin boala, a produselor
provenite de la acestea sau a furajelor, care au acelasi caracter de
obligativitate ca si masurile din perioada de carantina. Aceste masuri vor fi
inscrise in actul de stingere oficiala a bolii intocmit de medicul veterinar
oficial.
CAP. 5
INSTRUCTIUNI GENERALE PRIVIND EFECTUAREA DEZINFECTIEI, DEZINSECTIEI SI
DERATIZARII
Dezinfectia, dezinsectia si deratizarea sunt operatii de baza in complexul
masurilor de prevenire si combatere a bolilor infectioase si parazitare la
animale, prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni, precum si a
rozatoarelor si insectelor ce pot vehicula acesti germeni.
Art. 91
Dezinfectia
Dezinfectia cuprinde urmatoarele etape succesive:
a) curatirea mecanica;
b) aplicarea mijloacelor dezinfectante (solutii de substante chimice,
flacara, vapori de apa etc.);
c) respectarea timpului de contact (de expunere la actiunea
dezinfectantilor);
d) indepartarea prin spalare, de pe suprafetele ce pot veni in contact cu
animalele, a substantelor dezinfectante ce pot avea influenta nociva asupra
animalelor; aerisirea incaperilor pentru evacuarea vaporilor de solutii
dezinfectante, ce pot fi toxici pentru animale.
Din punct de vedere al scopului urmarit, dezinfectia poate fi:
- profilactica;
- de necesitate (in combaterea unor boli).
In cazul dezinfectiei de necesitate se disting:
- dezinfectia curenta;
- dezinfectia finala.
Daca lucrarile din prima etapa, de curatire mecanica, nu sunt facute in mod
corespunzator, nu se va trece la etapa urmatoare, de aplicare a
dezinfectantului propriu-zis.
Curatirea mecanica a obiectivelor supuse dezinfectiei
Curatirea mecanica este prima operatie a dezinfectiei, prin care trebuie sa
se realizeze indepartarea gunoiului, a resturilor de furaje, a balegarului, a
urinei, a stratului de la suprafata pamantului din adaposturile si locurile
care au putut fi contaminate si pot constitui o sursa de raspandire a agentilor
patogeni.
Curatirea mecanica se efectueaza in urmatoarea ordine:
a) se scot din functiune instalatiile electrice, pentru a se evita
accidentele prin scurtcircuitele ce se pot produce odata cu stropirea
tavanului, peretilor etc. In halele oarbe se vor folosi surse mobile de lumina;
b) se umezesc cu solutii dezinfectante sau numai cu apa, pardoseala,
asternutul, balegarul, jgheaburile, usile, peretii, tavanul, stalpii de
sustinere etc., precum si toate obiectele din grajd (perii, tesale, furci,
lopeti, maturi, greble etc.) cu scopul de a se inmuia stratul de gunoi,
murdarie, resturi organice, in vederea usurarii spalarii lor si pentru a
impiedica ridicarea prafului, iar odata cu acesta raspandirea agentilor
patogeni si mai ales inhalarea lor si a prafului de catre oameni;
c) se strange tot gunoiul si resturile de furaje in gramezi, cat mai
aproape de usa, dupa care se transporta la platforma de gunoi. In cazul bolilor
de mare difuzibilitate sau a celor provocate de germeni rezistenti, asa cum
este bacilul antraxului, gunoiul se va distruge prin ardere sau se va ingropa.
Se indeparteaza gunoiul din rigole si se vidanjeaza dejectiile din fosele si
bazinele colectoare;
d) stalpii si toata lemnaria se razuiesc, iar la nevoie se flambeaza cu
lampa de benzina sau se trag la rindea. La fel se procedeaza si cu scandurile
de la podele;
e) se demonteaza instalatiile de distribuire a hranei, de evacuare a
balegarului si alte utilaje (adapatori etc.), in vederea curatirii si
dezinfectiei lor;
e) se curata cu peria aspra peretii, ieslele, stalpii de sustinere si
tavanul, pentru a se indeparta panzele de paianjen, praful, stropiturile de
balegar uscate pe pereti etc.;
f) se scot si se curata podelele de lemn, dupa care se scoate de sub podele
un strat de pamant de 15 - 30 cm, in raport de profunzimea la care s-a
infiltrat purinul. Pardoselile din caramida sau ciment vor fi razuite,
insistandu-se la crapaturi, rosturi, pentru scoaterea gunoiului;
g) dupa curatirea mecanica se efectueaza spalarea minutioasa a
pardoselilor, peretilor, stalpilor si a tuturor suprafetelor, obiectelor de
grajd si ustensilelor cu jet de apa sub presiune. In lipsa instalatiilor care
sa furnizeze apa sub presiune, se va efectua spalarea suprafetelor de dezinfectat
cu apa calda cu detergenti, sapun, soda, dupa gradul de murdarie, folosindu-se
perii de fibra, somoioage sau carpe cu care se spala pardoselile, stalpii de
sustinere, peretii, ieslele, adapatorile si tot mobilierul, precum si obiectele
aflate in adapost;
h) instalatiile electrice, scoase de sub tensiune, se curata manual sau cu
ajutorul jetului de aer sub presiune furnizat de compresoare. Ele vor fi ferite
de umezeala pentru a se preveni scurtcircuitele sau electrocutarile.
Ventilatoarele si alte utilaje, asa cum sunt bateriile de incalzire a aerului,
care nu pot fi spalate, se vor curata tot cu jet de aer comprimat sau manual cu
ajutorul periilor;
i) locul de unde s-a scos pamantul din grajd se umezeste cu apa, se presara
cu pulberi sau solutii de substante dezinfectante. In locul pamantului vechi se
aduce altul proaspat, din terenuri necontaminate, care apoi se batatoreste;
j) se repara partile deteriorate din adaposturi (peretii, tavanul,
ferestrele, usile, canalizarea, ventilatoarele etc.).
Dezinfectia propriu-zisa
Dupa terminarea curatirii mecanice se efectueaza dezinfectia propriu-zisa
respectand urmatoarele:
a) se va verifica gradul de curatenie a suprafetelor ce urmeaza a fi
dezinfectate;
b) se va alege dezinfectantul in functie de germenul a carui distrugere se
urmareste, tinand seama si de specia si de categoria de animale, de natura
materialelor din care este construit adapostul sau sunt confectionate obiectele
si de temperatura din grajd pe tot timpul cat solutia dezinfectanta trebuie sa
stea in contact cu suprafetele de dezinfectat;
c) se va folosi dezinfectantul la concentratia necesara pentru distrugerea
germenilor pentru care se face dezinfectia;
d) se vor folosi solutiile dezinfectante in cantitatile prevazute pentru 1
mp suprafata de dezinfectat;
e) se va aplica uniform dezinfectantul prin pulverizare asupra tuturor
suprafetelor ce urmeaza a fi dezinfectate;
f) se va respecta timpul de contact intre dezinfectant si suprafetele ce se
supun dezinfectiei;
g) odata cu dezinfectia adaposturilor de animale se dezinfecteaza atat
curtea gospodariei, cat si cladirile existente in incinta, precum si toate
ustensilele, obiectele si materialele aflate in adaposturi sau in curti, pe
alei.
Dupa terminarea dezinfectiei se incheie un act sanitar veterinar, prin care
se arata numarul obiectelor dezinfectate, concentratia folosita, cantitatea de
dezinfectant folosit, cantitatea de substanta activa intrebuintata, suprafata
dezinfectata in mp etc. (conform modelului din anexa 3).
Dezinfectia profilactica
Dezinfectia profilactica se efectueaza in unitatea indemna de boli, in
scopul distrugerii eventualilor germeni patogeni sau conditionat patogeni, care
constituie microbismul de grajd si care se dezvolta in adaposturi, influentand
negativ sanatatea animalelor, chiar daca nu dau nastere la stari de boala
observabile clinic.
Dezinfectia profilactica trebuie precedata de deratizare si dezinfectie.
Dezinfectia profilactica se va efectua de doua ori pe an, primavara, dupa
scoaterea animalelor la pasune si toamna, inainte de intrarea in stabulatie sau
prin scoaterea animalelor in padocuri, ocoale, precum si dupa fiecare
depopulare.
In spitale, clinici si dispensare veterinare, in abatoare, fabrici care
prelucreaza produse de origine animala, in unitatile industriale de producere a
fainurilor proteice furajere de origine animala etc. se va face dezinfectia
zilnica.
Pentru dezinfectia profilactica se pot folosi: solutie de soda caustica 1,5
- 2%, solutie de aldehida formica 2%, suspensie de var proaspat stins 10 - 20%,
solutie fierbinte de soda calcinata 5%, folosindu-se din aceste solutii cate 1
l/mp.
Se dezinfecteaza adaposturile (pardoseli, tavan, pereti, stalpi, precum si
toate ustensilele, obiectele de grajd, materialele etc.), se lasa
dezinfectantul sa actioneze o perioada de 2 - 3 ore, dupa care se spala cu apa
toate suprafetele stropite cu soda caustica ce ajung in contact cu animalele si
se aeriseste adapostul. Obiectele fara valoare se ard.
Dezinfectia de necesitate
Dezinfectia de necesitate se efectueaza pentru combaterea unor boli
infectioase sau parazitare din momentul inregistrarii primelor cazuri de boala
si pana la lichidarea focarului. Dezinfectia de necesitate va fi precedata de
efectuarea riguroasa a deratizarii si daca este cazul si a dezinsectizarii.
a) Dezinfectia curenta. In cadrul dezinfectiei de necesitate, prin
dezinfectie curenta se urmareste distrugerea germenilor patogeni pe masura
eliminarii lor de catre animalele bolnave, in scopul impiedicarii difuzarii
bolii la animalele din focar si din afara focarului.
Dezinfectia de necesitate - curenta - se executa zilnic in toate
adaposturile de animale, precum si in toata incinta focarului. Ea se efectueaza
prin scoaterea animalelor din locurile unde stau in mod obisnuit, iar in cazul
cand aceasta nu este posibila sau este contraindicata, se face cu animalele pe
loc, dezinfectandu-se spatiile accesibile (alei, rigole, drumuri, locul
animalului bolnav etc.).
Se vor folosi dezinfectantii indicati pentru agentii patogeni care au
produs boala.
b) Dezinfectia finala se efectueaza dupa ce in focarul respectiv nu mai
sunt animale bolnave eliminatoare de agenti patogeni, astfel ca toti germenii
patogeni ce au mai ramas in adaposturi, pe ustensile, teren, obiecte etc. sa
fie distrusi si sa poata fi ridicate masurile de carantina, fara pericol ca
boala sa mai difuzeze.
Dezinfectia finala va fi precedata de o curatire mecanica foarte riguroasa
a intregii incinte a focarului. In acest scop, adaposturile vor fi eliberate
obligatoriu de animale si se va proceda la efectuarea curateniei.
Ustensilele, obiectele de mica valoare se vor arde sau vor fi flambate.
Obiectele care nu pot fi arse sau flambate, dupa curatire, se vor tine minimum
6 ore in solutie de aldehida formica 5% sau soda caustica 3 - 5% . In cazul
cand obiectele sunt contaminate cu germeni sporulati, imbaierea va dura 24 ore.
Hainele de protectie se vor decontamina prin fierbere sau gazare cu formol.
Gunoiul si toate resturile furajere provenite din adaposturile contaminate
vor fi arse sau, daca aceasta nu este posibil, se vor dezinfecta prin metoda
biotermica la platforma de gunoi potrivit legii.
Padocurile vor fi dezinfectate cu soda caustica sau cu clorura de var, apoi
se ara. Se vor ara toate suprafetele de teren aflate intre grajduri si in
curtea exploatatiei de animale. Drumurile de acces, gardurile de imprejmuire,
orice obiect sau material existent in focar, lemne, caramizi, tractoare, masini
etc. vor fi riguros dezinfectate. Animalele, inainte de a fi introduse in
adaposturi vor fi de asemenea supuse dezinfectiei corporale. Tinand seama de
circulatia ce se produce, cu aceasta ocazie, din locuri dezinfectate in locuri
nedezinfectate si invers, dezinfectia finala va fi repetata de mai multe ori,
in functie de boala si de cel putin 2 ori.
Art. 92
Dezinsectia
Mijloace pentru combaterea insectelor si acarienilor
Dezinsectia este ansamblul mijloacelor si metodelor de combatere a
insectelor si acarienilor, care vehiculeaza si transmit boli infectocontagioase
si parazitare la om si animale si care pricinuiesc pagube prin distrugerea si
degradarea produselor, ambalajelor etc.
Avandu-se in vedere ca o actiune de combatere trebuie sa aiba eficacitate
ridicata si de durata, este necesar sa se faca cel putin doua aplicatii la
interval de 1 - 2 saptamani, in functie de ciclul evolutiv al insectei
combatute si toata actiunea sa fie insotita de aplicarea unor masuri de igiena.
Dezinsectia in exploatatiile de animale
In exploatatiile de animale, dezinsectia se executa profilactic, in scopul
igienizarii adaposturilor.
In caz de necesitate, se pot organiza dezinsectii care vizeaza combaterea
mustelor, tantarilor, acarienilor etc., indeosebi atunci cand evolueaza
diferite epizootii.
Pentru reusita dezinsectiei, se vor lua masuri de indepartare a
balegarului, resturilor de furaje etc., locuri pe care traiesc, se inmultesc si
se dezvolta majoritatea insectelor.
Inainte de aplicarea solutiilor cu actiune insecticida, se va efectua o
curatire mecanica a fiecarui adapost in parte, constand din evacuarea
gunoaielor si resturilor din rigolele de scurgere, vidanjarea foselor
colectoare, desfundarea si spalarea canalelor de scurgere, indepartarea
prafului de pe pereti, mai ales din colturi si pe plafoane, spalarea
geamurilor; jgheaburile vor fi evacuate de resturile de furaje si curatate prin
spalare cu jet puternic de apa.
Galetile, bidoanele de muls, sarea bolovani si uneltele de lucru, vor fi
evacuate in afara adapostului.
Este necesar ca in timpul dezinsectiei, animalele sa fie evacuate din
grajduri, timp de cel putin 12 ore. Se vor inchide toate sursele de foc, se va
deconecta instalatia electrica de la tablou, iar fumatul va fi interzis,
intrucat majoritatea substantelor sunt inflamabile.
Dupa aceste masuri, se va trece la dezinsectia propriu-zisa care consta din
pulverizarea unei pelicule fine de substante insecticide, operatiune care se va
executa numai de personal autorizat si instruit, pentru a se preveni
intoxicatia la om si animale.
Pulverizarea solutiilor insecticide se face cu ajutorul pompelor cu
presiune. Se pulverizeaza toate suprafetele de contact (peretii interiori,
plafoanele, despartiturile boxelor si padocurilor, peretii exteriori),
locuintele, cladirile administrative, laptarii etc.
Se va insista asupra locurilor preferate de insecte, cum ar fi: pervazul
usilor si ferestrelor, gurile de aerisire.
Aplicarea solutiei se face in strat fin subtire, fara sa se produca
scurgeri, inainte de introducerea animalelor in adaposturi, se va asigura o
aerisire a acestora timp de cel putin 2 ore, urmata de spalarea geamurilor,
ieslelor, adapatorilor si suprafetelor care ar putea fi linse de animale.
Cadavrele mustelor sau altor insecte, se vor strange si distruge prin
ardere. Aceasta masura se va respecta cu rigurozitate in exploatatiile avicole
si de porcine, deoarece 10 - 12 muste intoxicate ingerate de o pasare ii poate
provoca moartea, iar 40 - 50 muste ingerate pot provoca imbolnavirea unui porc.
Recomandari generale asupra intrebuintarii insecticidelor
a) se va folosi cel mai eficace insecticid;
b) se va respecta concentratia solutiei sau emulsiei, natura suprafetelor
pe care s-a aplicat, stabilitatea si activitatea insecticidului etc.);
c) se vor instiinta apicultorii aflati pe o raza de 3 km.
Actiunile periodice de dezinsectie vor fi executate numai de unitati
autorizate sanitar veterinar si personal calificat. Orice greseala in aplicarea
si manipularea acestor substante, care sunt foarte toxice, poate provoca
accidente mortale si importante pierderi economice. Se va evita contactul
dintre substanta toxica folosita, oameni, animale, furaje, apa de baut etc.;
Actiunea de dezinsectie se face cu respectarea normelor de protectie a
muncii, in scopul prevenirii accidentelor la om si animale.
Art. 93
Deratizarea
Mijloace directe de distrugere
In acest sens se folosesc:
a) mijloace mecanice, prin folosirea de capcane etc., cu efect limitat;
b) mijloace biologice, respectiv culturi microbiene patogene pentru
rozatoare, dar care se pot transmite si la om, ceea ce face utilizarea lor
limitata, necesitand foarte multe precautii;
c) mijloace chimice de combatere, respectiv substantele acide
(rodenticide), care actioneaza pe cale digestiva sau respiratorie.
Dintre mijloacele chimice de combatere se folosesc in special substantele
toxice de ingestie si substantele toxice respiratorii.
Substantele toxice de ingestie se aplica sub forma de momeli toxice
alimentare: boabe de cereale impregnate, cu solutii toxice; pulberi folosite in
prafuiri.
Substantele toxice respiratorii constituie un mijloc mai eficient de
distrugere a rozatoarelor, deoarece distrug toate rozatoarele prezente in
galeriile respective sau in spatiul gazat.
Toate substantele toxice si gazdele se folosesc de catre unitati autorizate
sanitar veterinar si personal calificat in acest sens, care cunosc si trebuie
sa respecte cu strictete toate regulile de protectie a muncii in transportul,
depozitarea si utilizarea acestor substante.
ANEXA 1 (fata)
la norma sanitara veterinara
ROMANIA
JUDETUL ____________________ Seria ________ nr. ______________
Comuna, orasul, municipiul
____________________________
BILET DE ADEVERIRE A
PROPRIETATII SI SANATATII ANIMALELOR
Nr. _________ din ____________
___________________________________________________________________________
|NUMELE, DOMICILIUL | |
|PROPRIETARULUI SI CODUL EXPLOATATIEI | |
|_______________________________________|___________________________________|
|Pozitia la care figureaza in registrul | |
|agricol | |
|_______________________________________|___________________________________|
|Numarul, specia si categoria animalelor| |
|_______________________________________|___________________________________|
|Semnalmentele animalelor (rasa, varsta,| |
|sexul, numele sau nr. matricol, | |
|culoarea, semne particulare) | |
|_______________________________________|___________________________________|
|Provenienta (prasila proprie sau nr. | |
|actului, locul si data transcrierii | |
|proprietatii) | |
|_______________________________________|___________________________________|
|Localitatea si destinatia | |
|_______________________________________|___________________________________|
Se adevereste ca in localitate nu exista boli transmisibile la aceasta
specie.
Medic veterinar oficial Semnatura salariatului
circumscriptia veterinara zonala primariei
________________________________ L.S. ___________________
(Semnatura si parafa)
Nr. ____________________
Data ___________________
Animal(ul/ele), in ziua de ______ luna __________ anul ______ in
localitatea _____________________ a(au) fost cumparat(e) de
__________________________ codul exploatatiei _______________________ cu
domiciliul in localitatea ________________________ judetul __________________
Semnatura salariatului
primariei
L.S. _____________________
(verso)
LOC PENTRU APLICAREA TIMBRULUI FISCAL SI ALTE MENTIUNI
Biletul de adeverire a proprietatii si sanatatii animalelor se elibereaza
numai pentru animalele neidentificate conform reglementarilor legale in
vigoare.
Biletul de adeverire a proprietatii si sanatatii animalelor, ca act de
proprietate, este valabil un an pentru bovine si cabaline si 15 zile pentru
porcine, dupa care trebuie preschimbat.
Ele se emit individual pentru animalele mari (bovine, cabaline) de orice
varsta si individual sau colectiv pentru porcinele care apartin aceluiasi
proprietar.
Viteii si manjii sugari vor fi inscrisi in actele de proprietate ale
mamelor lor, atunci cand se deplaseaza impreuna in alta localitate.
Cand proprietatea este trecuta asupra altei persoane, biletul dovedeste
proprietatea si insoteste animalul(ele) pe timpul transportului pana la
domiciliul noului proprietar sau locul de taiere, dupa care se anuleaza.
Adeverirea ca in localitate nu exista boli transmisibile la specia respectiva,
este valabila numai la data eliberarii biletului.
Certificarea sanatatii animalului(lor) se face in mod obligatoriu prin
certificat sanitar veterinar de transport emis de medicul veterinar de libera
practica imputernicit din localitatea de origine.
ANEXA 2
la norma sanitara veterinara
UNITATEA ______________________________
Localitatea ___________________________
Judetul _______________________________
Nr. ___________ din data ______________
ADEVERINTA DE PROPRIETATE
pentru animale apartinand persoanelor juridice
Subsemnatii, adeverim ca un numar de .............
(.......................) capete ................ (specia si categoria)
inscrise mai jos, sunt proprietatea unitatii noastre si provin din exploatatia
.............. cod .................. localitatea ............. judetul
..........................
Exploatatia nu se afla sub restrictii sanitare veterinare si se elibereaza
prezenta pentru adeverirea proprietatii animalelor care se livreaza/transfera
la ......................................................
_______________________________________________
|Nr. | Nr. | Rasa | Sexul | Varsta |
|crt.| matricol | | | |
|____|__________|___________|_________|_________|
|____|__________|___________|_________|_________|
|____|__________|___________|_________|_________|
|____|__________|___________|_________|_________|
|____|__________|___________|_________|_________|
CONDUCATORUL UNITATII SEFUL DE FERMA
L.S __________________________ ________________
Numele, prenumele si semnatura Numele, prenumele
si semnatura
ANEXA 3
la norma sanitara veterinara
AUTORITATEA NATIONALA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR
DIRECTIA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR
____________________________________________________
Circumscriptia Sanitara Veterinara _________________________________
VIZAT
Medic veterinar oficial
___________________________
ACT DE DEZINFECTIE, DEZINSECTIE, DERATIZARE
Subsemnatul _________________________________________ functia _____________
am efectuat la data __________________ cod exploatatie __________________ din
localitatea __________________, strada ___________________ nr. ____, judetul
___________, urmatoarele operatiuni:
_____________________________________________________________________________
| Operatiunea | Felul si numarul | Suprafata| Produse folosite|Conc.| Temp. |
| | obiectivelor | (mp) | | % |(grade C)|
|_____________|__________________|__________|_________________|_____|_________|
|_____________|__________________|__________|_________________|_____|_________|
|_____________|__________________|__________|_________________|_____|_________|
|_____________|__________________|__________|_________________|_____|_________|
La data efectuarii operatiei temperatura mediului a fost de ____ grade C
_____________________________________________________________________________
|Nr. | Materiale consumate | U.M. | Cantitatea | Valoarea | Gestiunea |
|crt.| | | | | |
|____|_____________________|______|____________|_____________|________________|
|____|_____________________|______|____________|_____________|________________|
|____|_____________________|______|____________|_____________|________________|
|____|_____________________|______|____________|_____________|________________|
|____|_____________________|______|____________|_____________|________________|
Valoarea materialelor lei ______________ factura (chitanta)
nr. _____________
Data _____________________
Recomandari _______________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Semnatura executantului, Beneficiar,
L.S. __________________