ORDIN Nr. 1867
din 30 august 2007
privind organizarea si
desfasurarea tezelor cu subiect unic pentru clasele a VII-a si a VIII-a in anul
scolar 2007-2008
ACT EMIS DE:
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 685 din 9 octombrie 2007
In baza prevederilor Legii învăţămantului nr. 84/1995, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, în temeiul Hotărarii Guvernului nr. 366/2007 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului,
cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul educaţiei,
cercetării şi tineretului emite prezentul ordin.
Art. 1. - Se aprobă Calendarul de desfăşurare a tezelor
cu subiect unic organizate pentru clasele a VII-a şi a VIII-a în anul şcolar
2007-2008, prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul
ordin.
Art. 2. - Se aprobă Metodologia de organizare şi
desfăşurare a tezelor cu subiect unic pentru clasele a VII-a şi a VIII-a în
anul şcolar 2007-2008, prevăzută în anexa nr. 2, care face parte integrantă din
prezentul ordin.
Art. 3. - Se aprobă programele
pentru disciplinele la care se susţin teze cu subiect unic de către elevii
claselor a VII-a şi a VIII-a,
prevăzute în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 5. - Direcţia generală management, învăţămant preuniversitar, Direcţia generală
învăţămant în limbile minorităţilor
şi relaţia cu Parlamentul, Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în
Invăţămantul Preuniversitar, (CNCEIP), inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti,
conducerile unităţilor de învăţămant vor duce la
îndeplinire prevederile prezentului ordin.
p. Ministrul educaţiei, cercetarii şi tineretului,
Zvetlana Preoteasa,
secretar de stat
ANEXA Nr. 1
CALENDARUL
de desfăşurare a tezelor cu subiect unic organizate pentru clasele a VII-a şi a VIII-a
în anul şcolar 2007-2008
Semestrul I
Perioada I
• 30 noiembrie 2007 - Limba şi literatura maternă
• 5 decembrie 2007 - Matematică
• 11 decembrie 2007 - Istorie/Geografie (numai pentru
clasa a VIII-a)
• 14 decembrie 2007 - Limba şi literatura romană
• 11 ianuarie 2008 - depunerea contestaţiilor
Perioada a II-a*)
• 12 februarie 2008 - Matematică
• 15 februarie 2008 - Limba şi literatura maternă
• 20 februarie 2008 - Limba şi
literatura romană
• 22 februarie 2008 - Istorie/Geografie (numai pentru
clasa a VIII-a)
• 29 februarie 2008 - depunerea contestaţiilor
Semestrul al II-lea
Perioada I
• 6 mai 2008 - Limba şi literatura maternă
• 9 mai 2008 - Istorie/Geografie (numai pentru clasa a
VIII-a)
• 13 mai 2008 - Limba şi literatura romană
• 16 mai 2008 - Matematică
• 29 mai 2008 - depunerea contestaţiilor
Perioada a II-a*)
• 23 mai 2008 - Matematică
• 27 mai 2008 - Limba şi literatura maternă
• 30 mai 2008 - Istorie/Geografie (numai pentru clasa a
VIII-a)
• 2 iunie 2008 - Limba şi literatura romană
• 4 iunie 2008 - depunerea contestaţiilor
*) Perioadă în care se desfăşoară teze la care
participă elevii amanaţi,
conform art. 65 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de
învăţămant preuniversitar,
aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4.925/2005.
ANEXA Nr. 2
METODOLOGIA
de organizare şi desfăşurare a tezelor cu subiect
unic pentru
clasele a VII-a şi a VIII-a în anul şcolar 2007-2008
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - (1) Prezenta metodologie reglementează
organizarea şi desfăşurarea tezelor cu subiect unic care vor fi susţinute de
elevii claselor a VII-a şi a VIII-a în anul şcolar 2007-2008.
(2) Tezele cu subiect unic au regim de teze semestriale.
Art. 2. - In sensul prezentei metodologii se definesc
următorii termeni:
- perioadă de teze - intervalul de timp prestabilit în care se susţin tezele, se
comunică rezultatele, se analizează rezultatele şi se trec în catalog notele
obţinute;
- teză cu subiect unic - forma de evaluare constand în susţinerea
unei probe scrise, care se desfăşoară la datele prevăzute în Calendarul de
desfăşurare a tezelor cu subiect unic organizate pentru clasele a VII-a şi a
VIII-a în anul şcolar 2007- 2008, denumit în continuare calendar,
- perioadă specială de teze - intervalul de timp prestabilit în care susţin tezele elevii
absenţi sau amanaţi de la
sesiunea anterioară/sesiunile anterioare;
- perioadă de analiză a
tezelor- intervalul de 5
zile în care se analizează tezele şi notele obţinute, în urma căruia se pot
depune eventualele contestaţii;
- centru de evaluare -
unitatea de învăţămant
nominalizată la nivelul judeţului/fiecărui sector din municipiul Bucureşti în
care se organizează evaluarea şi notarea tezelor;
- profesor evaluator -
cadrul didactic din învăţămantul
gimnazial, abilitat în domeniul evaluării prin cursuri organizate de casa
corpului didactic sau cu experienţă în evaluare la tezele cu subiect unic ori
la testele naţionale, desemnat pentru evaluarea tezelor, prin aplicarea
baremelor de evaluare şi notare elaborate de Centrul Naţional pentru Curriculum
şi Evaluare în Invăţămantul Preuniversitar (CNCEIP);
- asistent - cadrul
didactic de altă specialitate decat cea la care se susţine teza, cu atribuţii de supraveghere în sălile în care
se desfăşoară proba scrisă.
CAPITOLUL II
Coordonarea metodologică a tezelor cu subiect unic
Art. 3. - (1) In fiecare judeţ şi în municipiul
Bucureşti se constituie comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti de
organizare a tezelor cu subiect unic, denumită în continuare comisia judeţeană/a
municipiului Bucureşti.
(2) Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti
asigură aplicarea riguroasă a prevederilor prezentei metodologii, organizează
şi coordonează desfăşurarea tezelor.
(3) In fiecare unitate de învăţămant în care sunt şcolarizaţi elevi în
clasele a VII-a şi a VIII-a se constituie şi funcţionează comisii, numite în
conformitate cu prezenta metodologie şi coordonate de către un preşedinte.
(4) In fiecare judeţ/sector al municipiului Bucureşti
se constituie centre de evaluare, în care se evaluează, pentru fiecare
disciplină, cate 500-800 de
teze. In fiecare centru de evaluare se constituie şi funcţionează comisii,
numite în conformitate cu prezenta metodologie şi coordonate de către un
preşedinte.
(5) In fiecare judeţ/sector al municipiului Bucureşti
se constituie cate un centru
de contestaţii, în care se reevaluează, pentru fiecare disciplină, tezele ale
căror note iniţiale au fost contestate. In fiecare centru de contestaţii se
constituie şi funcţionează
comisii, numite în conformitate cu prezenta metodologie şi coordonate de
către un preşedinte.
Art. 4. - (1) Comisia judeţeană/a municipiului
Bucureşti se compune din:
- preşedinte - unul dintre inspectorii şcolari
generali adjuncţi;
- membri - 1-3 inspectori şcolari din ariile curriculare
la care se susţin teze; în municipiul Bucureşti pot fi numiţi suplimentar 1-2
membri pentru fiecare sector;
- informatician - unul dintre informaticienii din inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului
Bucureşti.
(2) In judeţele în care se susţin teze în limbile
minorităţilor naţionale, din comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti face
parte şi inspectorul care coordonează învăţămantul cu
predare în limbile minorităţilor naţionale.
3. Componenţa nominală a acestor comisii se aprobă prin
decizie a inspectorului şcolar general.
Art. 5. - Comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti
au următoarele atribuţii:
1. nominalizează centrele de evaluare şi unităţile de
învăţămant arondate acestora,
în baza hotărarii Consiliului
de administraţie al inspectoratului şcolar;
2. nominalizează centrul de contestaţii, în baza hotărarii Consiliului de administraţie al
inspectoratului şcolar;
3. răspund de organizarea şi desfăşurarea tezelor, în
condiţiile stabilite, pe tot teritoriul judeţului/al municipiului Bucureşti;
4. iau măsuri de soluţionare a problemelor de
finanţare a acţiunilor legate de organizarea şi desfăşurarea tezelor;
5. iau măsuri pentru dotarea şcolilor cu logistica
necesară pentru buna desfăşurare a tezelor - copiatoare în stare de funcţionare,
care să permită multiplicarea subiectelor de teză pentru fiecare elev,
computer, telefon, fax, consumabile;
6. iau măsuri pentru dotarea centrelor de evaluare şi
a centrului de contestaţii cu logistica necesară pentru buna desfăşurare a
evaluării/reevaluării tezelor - copiatoare în stare de funcţionare, computer,
telefon, fax, consumabile;
7. propun Consiliului de administraţie al
inspectoratului şcolar membrii comisiilor din unităţile de învăţămant, în vederea numirii acestora, prin
decizie a inspectorului şcolar general;
8. propun Consiliului de administraţie al
inspectoratului şcolar membrii comisiilor din centrele de evaluare, în vederea
numirii acestora, prin decizie a inspectorului şcolar general, cu 48 de ore
înainte de data stabilită pentru teză;
9. propun Consiliului de administraţie al
inspectoratului şcolar membrii comisiilor din centrul de contestaţii, în
vederea numirii acestora, prin decizie a inspectorului şcolar general, cu 48 de
ore înainte de data stabilită pentru rezolvarea contestaţiilor;
10. preiau baremele de evaluare şi notare de pe
site-ul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (M.E.C.T.) şi îl transmit centrelor de
evaluare care nu au conexiune la internet;
11. pot delega inspectori şcolari de specialitate,
reprezentanţi ai comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, pentru
monitorizarea desfăşurării tezelor;
12. se adresează în scris direcţiilor judeţene de
sănătate, pentru a asigura prezenţa personalului medical în fiecare unitate
şcolară, în perioada desfăşurării tezelor cu subiect unic, precum şi
consiliilor locale, operatorilor de energie electrică, operatorilor de cablu,
operatorilor de telefonie etc, în scopul asigurării condiţiilor corespunzătoare
pentru desfăşurarea tezelor;
13. realizează instruirea preşedinţilor comisiilor din
unităţile de învăţămant,
comisiilor din centrele de evaluare şi comisiilor din centrul de contestaţii cu privire la desfăşurarea tezei, cu cel
mult 48 de ore înaintea declanşării activităţilor specifice fiecărei comisii;
14. coordonează procesele de preluare şi de
transmitere a subiectelor pentru teza cu subiect unic către unităţile de
învăţămant;
15. operează, în situaţii justificate, schimbări ale
membrilor comisiilor din unităţile de învăţămant, comisiilor din centrele de evaluare şi comisiilor din centrul
de contestaţii;
16. transmit situaţii statistice, în conformitate cu
solicitările CNCEIP.
Art. 6. - Comisiile din unităţile de învăţămant se compun din:
- preşedinte - directorul unităţii de învăţămant;
- membri - 1-4 profesori - respectiv 5 profesori, în
situaţia în care se susţine teză la limba şi literatura maternă - şefi ai
comisiilor metodice ale disciplinelor la care se susţin
tezele;
- asistenţi.
Art. 7. - Comisiile din unităţile de învăţămant au următoarele atribuţii:
1. asigură pregătirea sălilor în care se susţin
tezele, într-un număr optim, astfel încat elevii să fie aşezaţi cate unul în bancă, în ordine alfabetică, la nivelul întregii unităţi
de învăţămant;
2. afişează, pe uşa fiecărei săli, lista nominală cu
elevii repartizaţi în ordine alfabetică;
3. asigură existenţa, în număr suficient, a
copiatoarelor pentru multiplicarea variantei de subiecte;
4. asigură numărul corespunzător al colilor tipizate
şi consumabilele necesare bunei desfăşurări a tezei;
5. asigură instruirea asistenţilor cu privire la
desfăşurarea tezei şi realizează repartizarea acestora în săli;
6. întocmesc borderoul de predare/primire în care semnează elevii pentru a confirma numărul de pagini ale tezei
elaborate;
7. multiplică varianta de subiecte într-un număr egal
cu numărul elevilor;
8. asigură distribuirea variantei de subiecte în clase,
în plicuri sigilate;
9. aplică ştampila unităţii de învăţămant peste colţul închis şi lipit al
lucrării, fără a semna lucrarea, înainte de ieşirea primului elev din sala în
care se susţine teza;
10. iau măsuri pentru ca în spaţiile în care se
desfăşoară tezele cu subiect unic să nu pătrundă persoane străine, neautorizate
de comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti sau neprevăzute de prezenta
metodologie;
11. asigură transportul şi predarea tezelor în
deplină siguranţă, cu proces-verbal, la centrul de evaluare, prin intermediul
preşedintelui şi al unui membru al comisiei;
12. afişează notele obţinute la teze în loc vizibil şi
transmit profesorilor claselor lucrările scrise şi o copie a listei cu
rezultate;
13. verifică modul în care profesorul clasei a efectuat
analiza tezei şi a rezultatelor împreună cu elevii
clasei;
14. primeşte eventualele contestaţii;
15. resecretizează tezele ale căror note au fost
contestate;
16. asigură transportul şi predarea tezelor ale căror
note au fost contestate în deplină siguranţă, cu proces-verbal, la centrul de
contestaţii, prin intermediul preşedintelui şi al unui membru al comisiei;
17. afişează notele obţinute la teze, în urma
rezolvării contestaţiilor, în loc vizibil şi transmite profesorilor claselor
lucrările scrise şi o copie a listei cu rezultatele finale;
18. elaborează şi transmit
comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, în termen de 3 zile de la
încheierea respectivei sesiuni de teze, rapoarte privind organizarea şi
desfăşurarea acesteia;
19. verifică, înainte de încheierea semestrului,
corectitudinea înscrierii notelor de la teze în
cataloagele clasei;
20. asigură păstrarea tezelor în şcoală timp de 2 ani.
Art. 8. - Comisiile din centrele de evaluare se compun
din:
- preşedinte - directorul unităţii de învăţămant desemnate drept centru de evaluare;
- membri - 2-5 profesori, şefi
ai comisiilor metodice ale disciplinelor la care se susţin tezele, proveniţi
din unităţile de învăţămant;
- profesori evaluatori - profesori de specialitate
proveniţi din învăţămantul gimnazial. Fiecare profesor
va evalua maximum 100 de teze;
- informatician - un informatician din centrul de
evaluare sau din una dintre unităţile şcolare arondate acestuia.
Art. 9. - Comisiile din centrele de evaluare au
următoarele atribuţii:
1. preiau baremele de evaluare şi notare de pe
site-ul M.E.C.T.;
2. primesc tezele de la reprezentanţii comisiei din
unitatea de învăţămant, pe
bază de proces-verbal;
3. răspund de securitatea tezelor, pe perioada în
care acestea se află în centrul de evaluare;
4. amestecă tezele, le numerotează de la 1 la n şi le
repartizează profesorilor evaluatori, odată cu borderourile de evaluare;
5. asigură evaluarea tezelor exclusiv în centrul de
evaluare, imediat după încheierea fiecărei probe scrise;
6. asigură o sesiune de instruire pentru evaluatori,
pentru fiecare disciplină la care se organizează teze, cu scopul de a diminua
diferenţele dintre evaluatori în aplicarea baremului de evaluare şi de notare;
7. stabilesc sălile în care lucrează profesorii
evaluatori, ţinand cont că 2
profesori care evaluează aceIaşi set de lucrări trebuie să lucreze în săli diferite şi că în fiecare
sală trebuie să se afle cel puţin 3 profesori evaluatori;
8. evaluează tezele, respectand baremul de evaluare şi de notare, în baza căruia se realizează
borderoul la nivel de disciplină în cadrul centrului de
evaluare;
9. desecretizează tezele evaluate şi le distribuie în
pachete corespunzătoare unităţilor de învăţămant din
care provin;
10. predau plicurile cu tezele evaluate
reprezentanţilor comisiei din unitatea de învăţămant de
provenienţă, pe bază de proces-verbal, pentru a fi
transportate în unităţile de învăţămant;
11. iau măsuri pentru ca în spaţiile în care se
desfăşoară evaluarea tezelor cu subiect unic să nu pătrundă persoane străine,
neautorizate de comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti sau neprevăzute de
prezenta metodologie;
12. elaborează şi transmit comisiei judeţene/a
municipiului Bucureşti, în termen de două zile de la încheierea activităţii în
centrul de evaluare, rapoarte privind organizarea şi desfăşurarea acesteia.
Art.10. - Comisiile din centrul de contestaţii se
compun din:
- preşedinte - directorul unităţii de învăţămant desemnate drept centru de contestaţii;
- membri - 2-5 profesori, şefi ai comisiilor metodice
ale disciplinelor la care s-au susţinut tezele;
- profesori evaluatori - cate
2 profesori proveniţi din învăţămantul gimnazial la maximum 100 de teze, alţii decat cei care au fost membri în comisiile din centrele de evaluare;
- informatician - un informatician din centrul de
contestaţii sau din una dintre unităţile şcolare.
Art. 11. - Comisiile din centrul de contestaţii au
următoarele atribuţii:
1. preiau baremele de evaluare şi notare de pe
site-ul M.E.C.T.;
2. primesc tezele ale căror note au fost contestate de
la reprezentanţii comisiilor din unitatea de învăţămant, pe bază de proces-verbal;
3. răspund de securitatea tezelor pe perioada în care
acestea se află în centrul de contestaţii;
4. amestecă tezele, le renumerotează şi le
repartizează profesorilor evaluatori, odată cu borderourile de evaluare;
5. asigură reevaluarea tezelor exclusiv în centrul de
contestaţii, în perioada stabilită conform calendarului;
6. asigură o sesiune de instruire pentru evaluatori,
pentru fiecare disciplină la care se organizează teze, cu scopul de a diminua
diferenţele dintre evaluatori în aplicarea baremului de evaluare şi notare;
7. stabilesc sălile în care lucrează profesorii
evaluatori, ţinand cont că 2
profesori care evaluează aceIaşi set de lucrări trebuie să lucreze în săli
diferite şi că în fiecare sală trebuie să se afle cel puţin 3 profesori
evaluatori;
8. evaluează tezele, respectand baremul de evaluare şi notare, în baza căruia se realizează
borderoul la nivel de disciplină în cadrul centrului de evaluare;
9. desecretizează tezele reevaluate şi le distribuie în
pachete corespunzătoare unităţilor de învăţămant din
care provin;
10. predau plicurile cu tezele reevaluate
reprezentanţilor comisiei din unitatea de învăţămant de provenienţă, pe bază de proces-verbal, pentru a fi
transportate în unităţile de învăţămant;
11. iau măsuri pentru ca în spaţiile în care se
desfăşoară reevaluarea tezelor cu subiect unic să nu pătrundă persoane străine,
neautorizate de comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti sau neprevăzute de
prezenta metodologie;
12. elaborează şi transmit comisiei judeţene/a
municipiului Bucureşti, în termen de două zile de la încheierea activităţii în
centrul de contestaţii, rapoarte privind organizarea şi desfăşurarea acesteia.
CAPITOLUL III
Disciplinele la care se susţin teze cu subiect unic
Art. 12. - (1) Disciplinele la care se susţin teze în
clasa a VII-a sunt următoarele:
a) limba şi literatura romană;
b) matematică;
c) limba şi literatura maternă - pentru elevii aparţinand minorităţilor naţionale, care au urmat
cursurile gimnaziale în limba maternă.
(2) Disciplinele la care se susţin teze în clasa a
VIII-a sunt următoarele:
a) limba şi literatura romană;
b) matematică;
c) geografie sau istorie;
d) limba şi literatura maternă - pentru elevii aparţinand minorităţilor naţionale, care au urmat
cursurile gimnaziale în limba maternă.
(3) Subiectele sunt elaborate conform programei
şcolare parcurse pană la data
desfăşurării tezei, în conformitate cu temele selectate din programa şcolară şi
comunicate şcolilor.
CAPITOLUL IV
Elaborarea subiectelor
Art. 13. - (1) Subiectele pentru teză şi baremele de
evaluare şi notare unice se elaborează în cadrul CNCEIP, ţinandu-se seama de următoarele cerinţe:
a) să fie formulate clar, precis şi în strictă
concordanţă cu programele şcolare şi cu temele selectate din programa şcolară,
valabile pentru desfăşurarea tezelor din semestrul respectiv;
b) să aibă un nivel mediu de dificultate;
c) să permită rezolvarea lor în două ore.
(2) Modalitatea de transmitere a subiectelor la
unităţile de învăţămant unde se
susţin tezele va fi reglementată printr-o procedură separată.
(3) Baremele de evaluare şi notare vor fi postate pe
site-ul M.E.C.T, după desfăşurarea tezelor cu subiect unic.
(4) Elevilor aparţinand minorităţilor naţionale, care au urmat în limba maternă cursurile
disciplinelor la care se susţin tezele, li se vor asigura subiectele de teză atat
în limba în care au studiat, cat şi în limba romană.
CAPITOLUL V
Desfăşurarea tezelor
Art. 14. - (1) Durata fiecărei teze cu subiect unic
este de două ore din momentul primirii subiectelor de către fiecare elev.
(2) Supravegherea este asigurată pentru fiecare sală
de 2 asistenţi, cu altă specializare decat cea corespunzătoare disciplinei la care se susţine teza.
(3) Elevii care au absentat la o teză cu subiect unic susţin
teza în perioadele speciale de teze prevăzute prin calendar. Pentru semestrul I, elevii pot susţine teza la care au
absentat în perioada specială din luna februarie sau în cea din lunile
mai-iunie. Pentru semestrul al II-lea, elevii pot susţine teza la care au
absentat în perioada specială din lunile mai-iunie.
CAPITOLUL VI
Evaluarea şi notarea tezelor
Art. 15. - (1) Evaluarea tezelor se face în centre de
evaluare; fiecare teză va fi evaluată de 2 profesori evaluatori, externi
unităţilor de învăţămant de la care provin tezele.
(2) Evaluarea tezelor se face pe baza unui punctaj pe
scara 1-100, acordandu-se 90 de puncte pentru
răspunsurile corecte şi complete şi 10 puncte din oficiu, cu respectarea
strictă a baremului unic de evaluare şi notare. După corectare, fiecare
evaluator stabileşte nota prin împărţirea la 10 a punctajului obţinut de elev,
fără rotunjire.
(3) In cazul în care diferenţa între notele acordate de
fiecare profesor evaluator este mai mare de 1 punct, teza va fi corectată de un
alt profesor evaluator, stabilit de preşedintele comisiei, şi nota acordată de
acesta va fi definitivă.
(4) Nota finală se stabileşte prin rotunjirea mediei
aritmetice a notelor acordate de fiecare profesor evaluator. Fracţiunile de
punct rezultate din împărţire se rotunjesc la nota întreagă imediat superioară,
dacă sunt cuprinse în intervalul 0,50-0,99, sau se anulează, dacă sunt cuprinse
în intervalul 0,01-0,49.
Art. 16. - Desfăşurarea activităţii de evaluare:
(1) Activitatea de evaluare va dura maximum 3 zile.
(2) Inainte de începerea evaluării, preşedintele din
centrul de evaluare are obligaţia de a asigura, pentru fiecare disciplină la
care se organizează evaluarea, o sesiune de instruire pentru evaluatori. Scopul
acestei instruiri este de a diminua diferenţele dintre evaluatori în aplicarea
baremului unic de evaluare şi notare. Se interzic interpretările personale şi
efectuarea de modificări în baremul de evaluare şi notare.
(3) Tezele de la aceeaşi disciplină sunt amestecate de
preşedinte şi de ceilalţi membri ai comisiei din centrul de evaluare, sunt
numerotate de la 1 la n şi grupate în seturi, fiecare set conţinand 50-100 de lucrări.
(4) Profesorii evaluatori primesc tezele de la
preşedintele comisiei din centrul de evaluare.
(5) Evaluarea şi notarea tezelor se fac pe baza
baremelor de evaluare şi notare de cei 2 profesori evaluatori, care lucrează în
mod obligatoriu în săli separate, stabilite de preşedintele comisiei. In
fiecare sală se află cel puţin 3 profesori evaluatori. Schimbarea lucrărilor de
la primul evaluator la al doilea şi invers se va face în prezenţa preşedintelui
sau a unui membru al comisiei.
(6) Profesorul evaluator trece punctajul obţinut de
elev, conform art. 15 alin. (2), în borderoul întocmit în baza baremului de
evaluare şi notare şi transcrie pe fiecare teză nota acordată.
(7) Fiecare evaluator semnează lucrările corectate şi
borderoul de evaluare şi le predă preşedintelui comisiei din centrul de
evaluare.
(8) Preşedintele comisiei din centrul de evaluare
calculează şi trece pe lucrare media aritmetică a notelor acordate de fiecare profesor evaluator, precum şi nota
finală, conform art. 15 alin. (4). Nota finală este însoţită de semnătura
preşedintelui comisiei din centrul de evaluare.
Art. 17. - (1) Profesorul care predă la clasă are
obligaţia de a analiza împreună cu elevii tezele şi rezultatele obţinute la
acestea, în perioada stabilită pentru această activitate. In urma acestei
analize, elevii pot depune eventualele contestaţii la comisia din unitatea de
învăţămant.
(2) Profesorul care predă la
clasă răspunde, în perioada de analiză a tezelor, de integritatea tezelor şi de
neintervenţia pe textul lucrării scrise.
(3) Profesorul care predă la clasă are obligaţia de a
trece corect notele de pe teze în catalog.
CAPITOLUL VII
Rezolvarea contestaţiilor
Art. 18. - (1) Reevaluarea tezelor se desfăşoară pe o
perioadă de două zile de la data depunerii contestaţiilor, conform
calendarului.
(2) Toate acţiunile desfăşurate în centrele de evaluare
privind evaluarea şi notarea tezelor ale căror note sunt contestate sunt
respectate şi în cadrul centrelor de contestaţii.
(3) In situaţia în care între nota iniţială dată de
comisia din centrul de evaluare şi nota dată de comisia din centrul de
contestaţii este o diferenţă de cel puţin 0,50 puncte, nota finală a tezei
reevaluate este cea acordată de comisia din centrul de contestaţii. Dacă
diferenţa dintre cele două note este mai mică de 0,50 puncte, nota finală a
tezei reevaluate este cea acordată de comisia din centrul de evaluare.
CAPITOLUL VIII
Răspunderea disciplinară
Art. 19. - (1) Respectarea întocmai a prezentei
metodologii este obligatorie pentru toate persoanele implicate în această
activitate.
(2) Incălcarea normelor prezentei metodologii
constituie abatere disciplinară. Personalul didactic de predare-învăţare,
personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi de
control din învăţămant,
implicat în desfăşurarea tezelor, răspund disciplinar pentru încălcarea
îndatoririlor ce le revin, precum şi pentru încălcarea normelor de comportare
care dăunează interesului învăţămantului şi prestigiului instituţiei.
Art. 20. - (1) Cadrele didactice care în perioada
tezelor furnizează răspunsuri, falsifică lucrări, manifestă neglijenţă în
îndeplinirea atribuţiilor ce le revin sau săvarşesc orice alte fapte care împiedică desfăşurarea în condiţii
normale a tezelor şi aduc prejudicii imaginii învăţămantului sunt sancţionate disciplinar conform Statutului personalului didactic. După caz, se
procedează şi la sesizarea organelor de urmărire penală.
(2) Sancţiunile aplicate în urma abaterilor săvarşite de cadrele didactice în timpul
participării la comisiile prevăzute în prezenta metodologie sunt luate în
considerare la acordarea calificativului anual.
CAPITOLUL IX
Dispoziţii finale
Art. 21. - Tezele şi documentele întocmite pentru buna
desfăşurare a acestora se păstrează în arhiva unităţii şcolare la care se
susţine teza pe o perioadă de 2 ani.
Art. 22. - (1) Elevii surprinşi avand asupra lor materiale care ar putea fi
folosite pentru copiat sau mijloace de comunicare cu exteriorul, cei surprinşi
copiind în timpul desfăşurării tezelor sau comiţand alte fapte menite să le favorizeze rezolvarea subiectelor
primesc nota 1 la teza respectivă; tentativa de fraudă se pedepseşte în aceIaşi mod.
(2) Orice abatere a elevilor, comisă şi dovedită cu
probe, se sancţionează conform Regulamentului de organizare şi funcţionare a
unităţilor de învăţămant preuniversitar.
Art. 23. - (1) M.E.C.T sau comisia judeţeană/ a
municipiului Bucureşti decide, în perioada de evaluare a tezelor sau ulterior,
reevaluarea prin sondaj a unui număr de teze, urmărindu-se astfel
corectitudinea respectării baremelor de evaluare şi notare.
(2) Pe baza raportului privind rezultatul acestor
reevaluări, inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti ia măsuri
conform Statutului personalului didactic şi prezentei metodologii.
(3) Notele obţinute de elevi la teze nu se modifică în
urma acestor reevaluări.
Art. 24. - Comisia din unitatea de învăţămant asigură condiţii de egalizare a
şanselor pentru elevii cu deficienţe, prin adaptarea procedurilor în funcţie de
particularităţile individuale şi de cele specifice deficienţei respective.
Art. 25. - Conducerile unităţilor de învăţămant vor asigura popularizarea prezentei
metodologii prin următoarele categorii de activităţi:
a) afişarea la avizierul şcolii;
b) prezentarea în cadrul consiliului profesoral;
c) prezentarea în colectivele de elevi ai claselor a
VII-a şi aVIII-a;
d) organizarea unor întalniri cu
părinţii în vederea informării acestora.
Art. 26. - Cadrele didactice care participă la
activitatea comisiilor nominalizate în prezenta metodologie beneficiază de
plată pentru activitatea desfăşurată. Modalităţile de plată sunt stabilite prin
ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului.
ANEXA Nr. 3
PROGRAMA
pentru teza cu subiect unic la disciplina Limba şi
literatura romană
- Clasa a VII-a -
I. Precizări
Prezenta programă pentru tezele cu subiect unic la
disciplina Limba şi literatura romană vizează obiectivele de referinţă din programa şcolară pentru
clasa a VII-a, referitoare la capacitatea de receptare a mesajului scris şi la
capacitatea de exprimare scrisă, în diferite situaţii de comunicare. Subiectele
pentru teze vor fi în acord cu obiectivele de referinţă, cu activităţile de
învăţare şi conţinuturile din programa şcolară pentru clasa a VII-a. In tabelul
de mai jos sunt incluse exemple de sarcini de lucru/cerinţe care pot apărea în tezele cu subiect unic la limba şi
literatura romană.
Prin tezele cu subiect unic, în evaluarea unităţilor de
conţinut care privesc domeniul limba romană, se are în vedere viziunea comunicativ-pragmatica, abordarea
funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent
pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea
corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru
vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere)
şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de
construcţie), de evidenţiere a valorilor stilistice, a aspectelor ortografice
şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare.
In evaluarea unităţilor de conţinut ale domeniului
lectură, sarcinile de lucru implică cerinţe care privesc înţelegerea unui text
dat, literar (identificarea ideilor principale, a unor trăsături generale şi
particulare ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora
etc.) sau nonliterar, precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizand scrierea despre un text dat (rezumat,
caracterizare de personaj). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere
competenţele de redactare a unor texte descriptive, narative şi dialogate,
precum şi a unor texte care presupun exprimarea motivată a unei atitudini/a
unei opinii proprii.
Pentru obiectivele de referinţă care privesc
capacitatea de receptare şi de producere a mesajelor orale, profesorii vor
organiza activităţi specifice şi vor realiza evaluarea de parcurs a acestora.
II. Obiective de referinţă
din programa şcolară şi exemple de sarcini de lucru 3.
Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului
scris
|
Obiective de referinţă
|
Exemple de sarcini de lucru
corespunzătoare activităţilor de învăţare şi conţinuturilor din programă
|
|
3.1. să recunoască modalităţile specifice de organizare a
textului epic şi procedeele de expresivitate în textul liric
|
- identificarea structurii textelor epice şi lirice: structuri în
textele epice (timp, spaţiu, acţiune, personaje) şi lirice (concordanţa
dintre forma fonetică şi grafică a poeziei şi ideea transmisă de aceasta);
identificarea măsurii, a tipurilor de rimă şi de ritm învăţate
- identificarea şi explicarea rolului unor procedee de
expresivitate artistică (epitet, comparaţie, repetiţie, enumeraţie, metaforă,
antiteză1)) in texte la prima vedere
- identificarea şi explicarea sensului figurat al unor cuvinte
din texte la prima vedere
- identificarea unor trăsături ale genului epic şi liric în texte studiate sau la prima vedere
- identificarea unor trăsături ale
genului epic sau liric în texte aparţinand următoarelor specii literare studiate: balada cultă, nuvela,
imnul
|
|
3.2. să sesizeze corectitudinea şi valoarea expresivă a
categoriilor gramaticale şi lexicale învăţate, într-un text dat
|
- sesizarea rolului semnelor ortografice şi de punctuaţie din
textul dat
- identificarea categoriilor morfologice şi sintactice2) şi a rolului utilizării lor
într-un text dat
- sesizarea schimbării semnificaţiei unor cuvinte în funcţie de
contextul în care apar
- stabilirea relaţiilor de sinonimie, antonimie, omonimie şi
polisemie într-un text dat
- explicarea sensului unor paronime
- identificarea mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului în
cuvinte formate prin derivare (cu sufix, cu prefix, derivare parasintetică),
prin compunere sau prin schimbarea valorii gramaticale/conversiune
- identificarea şi explicarea pleonasmului
- despărţirea cuvintelor în silabe; indicarea numărului de silabe
ale unui cuvant
- identificarea diftongului, a triftongului sau a hiatului în
cuvinte din text
- identificarea tipurilor de
propoziţie (principală, secundară; regentă, subordonată) şi a raporturilor de
coordonare şi de subordonare în propoziţie şi în frază
|
|
3.3. să citească o varietate de texte
literare sau nonliterare, demonstrand înţelegerea
sensului acestora
|
- identificarea ideilor/unor idei principale într-un text literar
sau nonliterar la prima vedere
- relaţionarea idee principală - idee secundară într-un text dat
- identificarea unor trăsături ale personajelor din texte la
prima vedere
|
4. Dezvoltarea capacităţii
de exprimare scrisă
|
Obiective de referinţă
|
Exemple de sarcini de lucru corespunzătoare activităţilor de
învăţare şi conţinuturilor din programă
|
|
4.1. să utilizeze corect şi nuanţat
neologismele, categoriile semantice învăţate
|
- alcătuirea unor enunţuri în care să utilizeze corect şi adecvat
contextului: antonime, sinonime, omonime, paronime şi cuvinte polisemantice
- utilizarea adecvată în context a neologismelor
- reformularea unor enunţuri care conţin cuvinte repetate (prin
folosirea sinonimelor) sau exprimări pleonastice
|
1) Conţinuturile
marcate prin bold sunt valabile numai pentru semestrul al II-lea.
2) Conţinuturile
marcate cu bold în programa şcolară, din capitolele 3.4. Morfosintaxa şi 3.5.
Sintaxa propoziţiei vor fi evaluate în semestrul al II-lea; pentru semestrul I pot fi evaluate noţiuni de morfosintaxa
studiate în anii anteriori, menţionate (cu litere obişnuite) în aceleaşi
capitole ale programei şcolare.
|
Obiective de referinţă
|
Exemple de sarcini de lucru
corespunzătoare activităţilor de învăţare şi conţinuturilor din programă
|
|
4.2. să organizeze secvenţele textuale în
funcţie de o cerinţă specifică
|
- elaborarea de răspunsuri adecvate cerinţei formulate, cu
folosirea adecvată a paragrafelor, a modurilor de expunere, a
convenţiilor/specificului tipului de text indicat
|
|
4.3. să utilizeze corect flexiunea
nominală şi verbală în textul scris, utilizand corect semnele ortografice şi de punctuaţie
|
- utilizarea corectă a părţilor de vorbire flexibile şi
neflexibile în textele redactate
- construirea corectă şi expresivă a unui text din punct de
vedere sintactic
- utilizarea adecvată a formelor verbale prin raportare la
cronologia faptelor relatate; utilizarea conectorilor adecvaţi la nivelul
propoziţiei şi al frazei
- reformularea unor enunţuri care
conţin erori de natură morfologică şi sintactică
|
|
4.4. să adapteze redactarea la
capacitatea de receptare a destinatarului, utilizand o structură grafică adecvată tipului de redactare realizat
|
- construirea adecvată a răspunsurilor la cerinţele unei probe
- integrarea unor argumente în exprimarea unui punct de vedere
- dispunerea în pagină a diverselor texte
- scrierea îngrijită şi lizibilă a textului
|
|
4.5. să redacteze texte diverse, folosind
diferite modalităţi pentru realizarea expresivităţii textului
|
- realizarea unor descrieri prin ordonarea coerentă a detaliilor
- redactarea unor texte narative şi dialogate
- rezumarea unor texte narative la prima vedere sau studiate
- comentarea unor trăsături ale personajelor din texte la prima
vedere
- caracterizarea personajelor din texte studiate
- ilustrarea unor trăsături ale genului epic sau liric în texte
aparţinand
următoarelor specii literare studiate: balada cultă, nuvela, imnul
|
|
4.6. să îşi exprime în scris opinii şi
atitudini
|
- exprimarea unui punct de vedere personal referitor la un text
sau la o temă adecvată varstei
- redactare nuanţată în raport cu structura şi motivaţiile
personale
- prezentarea unor modele reprezentative pentru varsta şi opţiunile personale (din familie, din şcoală, din
societate; personalităţi din diferite domenii, personaje)
- comentarea semnificaţiilor unei secvenţe dintr-un text dat sau
a semnificaţiei titlului acestuia
|
PROGRAMA
pentru teză cu subiect unic la limba şi literatura
romană
- Clasa a VIII-a -
I. Precizări
Prezenta programă pentru tezele cu subiect unic la
disciplina limba şi literatura romană vizează obiectivele de referinţă din programa şcolară pentru
clasa a VIII-a, referitoare la capacitatea de receptare a mesajului scris şi la
capacitatea de exprimare scrisă, în diferite situaţii de comunicare. Subiectele
pentru teze vor fi în acord cu obiectivele de referinţă, cu activităţile de
învăţare şi conţinuturile din programa şcolară pentru clasa a VIII-a. In
tabelul de mai jos sunt incluse exemple de sarcini de lucru/cerinţe care pot
apărea în tezele cu subiect unic la limba şi literatura romană.
Prin tezele cu subiect unic, în evaluarea unităţilor de
conţinut care privesc domeniul limba romană, se are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea
funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent
pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea
corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează
exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de
descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare,
de exemplificare, de construcţie), de subliniere a valorilor stilistice şi de
evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun
o asemenea abordare.
In evaluarea unităţilor de conţinut ale domeniului
lectură, sarcinile de lucru implică cerinţe care privesc înţelegerea unui text
dat, literar sau nonliterar (identificarea ideilor principale, a unor trăsături
generale şi particulare ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra
acestora etc), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizand scrierea despre un text literar sau
nonliterar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor
secvenţe, identificarea ideilor principale, exprimarea unui punct de vedere
privind ideile sau structurarea textului etc). De asemenea, sarcinile de lucru
vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte
funcţionale (cerere, invitaţie), argumentative (exprimarea argumentată a unui
punct de vedere privind textul dat/indicat, motivarea apartenenţei la un gen
literar), reflexive şi imaginative (scrisoare, alte compuneri care presupun
exprimarea propriilor sentimente, evidenţierea trăsăturilor unui obiect într-o
descriere/ într-un portret, scurte naraţiuni, continuarea logică a unor
dialoguri etc).
Pentru obiectivele de referinţă care privesc
capacitatea de receptare şi de producere a mesajelor orale, profesorii vor
organiza activităţi specifice şi vor realiza evaluarea de parcurs a acestora.
II. Obiective de referinţă
din programa şcolară şi exemple de sarcini de lucru
3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris
|
Obiective de referinţă
|
Exemple de sarcini de lucru
corespunzătoare activităţilor de învăţare şi conţinuturilor din programă
|
|
3.1. să dovedească înţelegerea unui text literar sau nonliterar,
pornind de la cerinţe date
|
- diferenţierea între sensul propriu şi sensul figurat al
cuvintelor, în funcţie de context
- recunoaşterea sensului figurat al unor cuvinte într-un context
dat
- identificarea ideilor principale dintr-un text dat
- identificarea modurilor de expunere şi a felului în care
acestea se combină într-un text dat
- identificarea ordinii logice şi cronologice a ideilor/a întamplărilor dintr-un text
- identificarea unor elemente de structurare a textului narativ:
timpul, spaţiul naraţiunii, logica acţiunii, construcţia personajului
- identificarea unor elemente de structurare a textului liric
- identificarea elementelor de versificaţie: măsură, rimă, ritm,
vers, strofă;
- identificarea semnificaţiei unor procedee de expresivitate
artistică în textele date; alegoria, inversiunea1)
- identificarea unor trăsături ale genurilor liric, epic şi dramatic
|
|
3.2. să sesizeze valoarea expresivă a categoriilor
morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului, a categoriilor
semantice studiate, a ortografiei şi a punctuaţiei
|
- identificarea arhaismelor, a regionalismelor şi a
neologismelor, precum şi a rolului lor în textele date
- recunoaşterea unor cuvinte aparţinand unei familii lexicale, a cuvintelor derivate, compuse sau
obţinute prin conversiune
- recunoaşterea categoriilor semantice
studiate: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice, paronime
- identificarea pleonasmului
- sesizarea rolului semnelor ortografice şi de punctuaţie din
textul dat
- identificarea unor valori stilistice ale nivelurilor fonetic, lexical şi morfosintactic într-un text dat
- identificarea rolului părţilor de propoziţie şi a propoziţiilor
într-un text dat
- identificarea unor elemente de sintaxă a propoziţiei şi a
frazei (probleme de acord; funcţii sintactice; tipuri de propoziţii - regente
şi subordonatele indicate de programă; cuvinte şi construcţii incidente;
relaţii sintactice; topică şi punctuaţie; valori stilistice ale folosirii
acestora în textul dat)
|
|
3.3. să identifice valori morale într-un text, exprimandu-şi impresiile şi preferinţele
|
- identificarea unor elemente morale în textele studiate sau la
prima vedere şi exprimarea motivată a propriei atitudini faţă de acestea
|
4. Dezvoltarea capacităţii
de exprimare scrisă
|
Obiective de referinţă
|
Exemple de sarcini de lucru corespunzătoare activităţilor de învăţare şi conţinuturilor din
programă
|
|
4.1. să redacteze texte diverse, adaptandu-le la situaţia de comunicare concretă
|
- redactarea unor texte reflexive şi imaginative (scrisoare,
compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente
cu ocazia unui eveniment personal, social sau cultural, evidenţierea unor trăsături ale unui obiect - peisaj, operă de
artă, persoană - într-o descriere/într-un portret, scurte naraţiuni,
continuarea unor dialoguri etc.)
- redactarea unor texte funcţionale:
cerere, invitaţie
- redactarea unor compuneri despre texte literare studiate sau la
prima vedere, rezumat, caracterizare de personaj, motivarea apartenenţei unui
text, studiat sau la prima vedere, la un gen literar: epic (nuvela2), romanul), liric, dramatic
(comedia)
- comentarea sumară a unor secvenţe din operele studiate sau a
unor texte la prima vedere, prin exprimarea motivată a unei opinii privind
structura textului, procedeele de expresivitate şi semnificaţiile textului
şi/sau ale mesajului acestuia
- exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind textul
dat/indicat, motivarea apartenenţei la un gen literar
|
1) Conţinuturile
marcate prin bold sunt valabile numai pentru semestrul al II-lea.
2) Actualizare.
|
Obiective de referinţă
|
Exemple de sarcini de lucru
corespunzătoare activităţilor de învăţare şi conţinuturilor din programă
|
|
4.2. să utilizeze, în redactare,
cunoştinţele de lexic şi de morfosintaxă, folosind adecvat semnele
ortografice şi de punctuaţie, în vederea obţinerii coerenţei şi coeziunii
unui text propriu
|
- utilizarea corectă şi adecvată a elementelor de lexic
- utilizarea corectă a elementelor de morfosintaxă în redactarea
unui text
- utilizarea adecvată a semnelor ortografice
- aplicarea corectă a semnelor de punctuaţie la nivelul
propoziţiei şi al frazei
- realizarea expresivităţii cu ajutorul semnelor de punctuaţie
|
TEME
selectate din programa şcolară pentru a fi evaluate
prin tezele cu subiect unic la disciplina matematică
Clasa a VII-a - anul şcolar 2007-2008
I. Statutul disciplinei
Teza la matematică în anul şcolar 2007-2008 are statut
obligatoriu.
Teza la matematică este o probă scrisă cu durata de
două ore.
II. Obiectivele de evaluare
1. înţelegerea noţiunii de număr real şi a relaţiilor
dintre mulţimile de numere studiate
2. înţelegerea proprietăţilor operaţiilor cu numere
reale
3. aplicarea operaţiilor cu numere reale în calcule
variate
4. aproximarea numerelor reale, soluţiilor unor
ecuaţii, inecuaţii sau a unor sisteme de ecuaţii
5. aplicarea în rezolvarea
problemelor a elementelor de logică şi de teoria mulţimilor
6. utilizarea elementelor de calcul algebric
7. identificarea unor dependenţe funcţionale şi a unor
reguli de formare a şirurilor
8. utilizarea proprietăţilor figurilor geometrice în
probleme de demonstraţie şi de calcul
9. reprezentarea, prin desen, a unor figuri geometrice
cunoscute
10. utilizarea instrumentelor geometrice
11. transpunerea în limbaj matematic a enunţului unei
probleme
12. investigarea valorii de adevăr a unor enunţuri şi
construirea unor generalizări
13. redactarea coerentă şi completă a soluţiei unei
probleme
14. organizarea eficientă a abordării problemelor
propuse şi a redactării soluţiilor lor
III. Conţinuturi
In conformitate cu programa şcolară revizuită pentru
disciplina matematică (clasa a VII-a), temele programei pentru teza la
disciplina matematică sunt:
Semestrul I
Algebră
• Mulţimea numerelor întregi
Mulţimi
Noţiunea de mulţime; relaţii (apartenenţă, egalitate,
incluziune); operaţii (intersecţia, reuniunea, diferenţa, produsul cartezian).
Numere întregi
Mulţimea numerelor întregi; reprezentare pe axă;
operaţii; ordinea efectuării operaţiilor; divizibilitate în Z: definiţie,
divizor, multiplu; ecuaţii; inecuaţii.
• Mulţimea numerelor raţionale
Mulţimea numerelor raţionale (Q); reprezentarea pe axă
a numerelor raţionale, opusul unui număr raţional; valoarea absolută a unui
număr raţional (modulul). Incluziunile NÌZÌQ.
Scrierea numerelor raţionale sub formă zecimală sau fracţionară. Adunarea
numerelor raţionale, proprietăţi. Scăderea numerelor raţionale.
Compararea numerelor raţionale. Inmulţirea numerelor
raţionale, proprietăţi; ordinea efectuării operaţiilor.
Impărţirea numerelor raţionale; ordinea efectuării
operaţiilor. Puterea unui număr raţional cu exponent număr întreg. Reguli de
calcul cu puteri. Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor.
Rezolvarea în Q a ecuaţiilor de forma ax+b=0, cu aÎQ*, bÎQ. Probleme
care pot fi rezolvate cu ajutorul ecuaţiilor.
Rapoarte; proporţii; proporţii derivate; procente;
raport procentual; şir de rapoarte egale. Media aritmetică şi media aritmetică
ponderată.
• Numere reale
Rădăcina pătrată a unui număr natural pătrat perfect.
Rădăcina pătrată a unui număr raţional pozitiv; algoritmul de extragere a rădăcinii
pătrate. Aproximări.
Exemple de numere iraţionale; mulţimea numerelor reale;
modul; ordonare; reprezentare pe axă prin aproximări.
Geometrie
• Recapitulare şi completări
Unghiuri opuse la varf.
Congruenţa triunghiurilor. Linii importante în triunghi.
Condiţii necesare şi suficiente ca un paralelogram să
fie dreptunghi, romb, pătrat.
Centru de simetrie şi axe de simetrie pentru
poligoanele studiate.
Trapez, clasificare; trapez isoscel, proprietăţi.
Arii (triunghiuri, patrulatere); calculul ariilor unor suprafeţe, folosind decupări, pavaje, reţele sau cu ajutorul
formulelor. Calculul ariilor laterale şi totale ale unor poliedre, pe
desfăşurări date.
•Asemănarea triunghiurilor
Rapoarte şi proporţii formate cu lungimi de segmente;
segmente proporţionale. Teorema paralelelor
echidistante.
Teorema lui Thales. Teorema reciprocă a teoremei lui
Thales. Impărţirea unui segment în părţi proporţionale cu numere (segmente)
date.
Linia mijlocie în triunghi; proprietăţi. Centrul de
greutate al unui triunghi.
Linia mijlocie în trapez;
proprietăţi.
Semestrul al II-lea
Algebră
• Numere reale
Reguli de calcul în mulţimea numerelor reale.
Introducerea factorilor sub radical. Scoaterea factorilor de sub radical. Media
geometrică.
• Calcul algebric
Calcul cu numere reale
reprezentate prin litere: adunare, scădere, înmulţire, împărţire, ridicare la
putere cu exponent întreg; reguli de calcul cu puteri.
Formule de calcul prescurtat: (a±b)2 = a2
± 2ab + b2; (a-b)(a+b) = a2 - b2.
Descompuneri în factori, utilizand regulile de calcul în R.
Rezolvarea ecuaţiei de forma x2 = a, unde a e Q.
Aplicaţii numerice.
• Ecuaţii
Proprietăţi ale relaţiei de egalitate în mulţimea
numerelor reale.
Ecuaţii de forma ax+b = 0, unde a, b Î R; mulţimea
soluţiilor unei ecuaţii; ecuaţii echivalente; rezolvarea ecuaţiilor.
Inecuaţii de forma ax+b>0, (<, £, ³), a, b Î R.
Rezolvarea unor probleme simple, cu conţinut practic,
cu ajutorul ecuaţiilor şi al inecuaţiilor.
Geometrie
•Asemănarea triunghiurilor
Triunghiuri asemenea.
Teorema fundamentală a asemănării. Criterii de
asemănare a triunghiurilor.
• Relaţii metrice în triunghiul dreptunghic
Proiecţii ortogonale pe o dreaptă.
Teorema înălţimii, teorema catetei.
Teorema lui Pitagora; teorema reciprocă a teoremei lui
Pitagora.
Rapoarte constante în triunghiul
dreptunghic: sin, cos, tg, ctg.
Rezolvarea triunghiului dreptunghic.
• Cercul
Cercul: definiţie; elemente în cerc: centru, rază,
coardă, diametru, arc; interior, exterior; discul.
Unghi la centru; măsurarea arcelor; arce congruente.
Coarde şi arce în cerc (la arce congruente corespund
coarde congruente, şi reciproc; proprietatea diametrului perpendicular pe o
coardă; proprietatea arcelor cuprinse între coarde paralele; proprietatea
coardelor egal depărtate de centru).
Unghi înscris în cerc; triunghi înscris în cerc.
NOTĂ:
Elaborarea subiectelor pentru teză se va realiza în
conformitate cu prevederile prezentei programe. Subiectele nu vizează
conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar reprezintă doar unul dintre
suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajută la
parcurgerea curriculumului, la atingerea obiectivelor de referinţă şi a
obiectivelor-cadru.
TEME
selectate din programa şcolară pentru a fi evaluate
prin tezele cu subiect unic la disciplina matematică
Clasa a VIII-a - anul
şcolar 2007-2008
I. Statutul disciplinei
Teza la matematică în anul şcolar 2007-2008 are statut
obligatoriu. Teza la matematică este o probă scrisă cu durata de două ore.
II. Obiectivele de evaluare
1. înţelegerea noţiunii de număr real şi a relaţiilor
dintre mulţimile de numere studiate
2. înţelegerea proprietăţilor operaţiilor cu numere
reale
3. aplicarea operaţiilor cu numere reale în calcule
variate
4. aproximarea numerelor reale, soluţiilor unor
ecuaţii, inecuaţii sau a unor sisteme de ecuaţii
5. aplicarea în rezolvarea problemelor a elementelor de
logică şi de teoria mulţimilor
6. utilizarea elementelor de calcul algebric
7. identificarea unor dependenţe funcţionale şi a unor
reguli de formare a şirurilor
8. aplicarea teoriei specifice funcţiei de forma f: R->R, f(x) = ax + b (a, b Î R)
9. utilizarea elementelor de organizare a datelor;
utilizarea elementelor de statistică şi probabilităţi
10. utilizarea proprietăţilor figurilor geometrice şi
corpurilor geometrice în probleme de demonstraţie şi de calcul
11. reprezentarea, prin desen, a unor figuri
geometrice şi a unor corpuri geometrice cunoscute
12. utilizarea instrumentelor geometrice
13. transpunerea în limbaj matematic a enunţului unei
probleme
14. investigarea valorii de adevăr a unor enunţuri şi
construirea unor generalizări
15. redactarea coerentă şi completă a soluţiei unei
probleme
16. organizarea eficientă a abordării problemelor
propuse şi a redactării soluţiilor lor
III. Conţinuturi
In conformitate cu programa şcolară revizuită pentru
disciplina matematică (clasa a VII-a), temele programei pentru teza la
disciplina matematică sunt:
Semestrul I
Algebră
• Numere reale
NÌZÌQÌR. Forme de scriere a unui_ număr real. Reprezentare pe axă.
Aproximări. Valoarea absolută a unui număr real.
Intervale. _
Operaţii cu numere reale de forma a Öb, b>0 (adunarea, scăderea, înmulţirea, ridicarea la putere,
împărţirea). Raţionalizarea numitorului de forma a Öb, a ± Öb, a, b Î N.
Calcul cu numere reale reprezentate prin litere:
adunare, scădere, înmulţire, împărţire, ridicare la putere cu exponent întreg.
Formule de calcul prescurtat:
(a ± b)2 = a2 ± 2ab + b2;
(a + b)(a - b) = a2 - b2; (a + b + c)2 = a2
+ b2 + c2 + 2ab + 2bc + 2ac.
Descompuneri în factori.
Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere (amplificare şi simplificare). Operaţii cu acestea
(adunare, scădere, înmulţire, împărţire, ridicare la putere).
Geometrie
• Relaţii între puncte, drepte şi plane
Corpuri geometrice cunoscute: cub, paralelipiped
dreptunghic (cuboid), piramidă, cilindru, con, sferă (descriere, reprezentare
în plan, desfăşurare; prezentarea corpurilor rotunde drept corpuri de rotaţie).
Puncte, drepte, plane: convenţii de desen şi notaţie. Determinarea dreptei;
determinarea planului. Tetraedrul. Piramida.
Poziţii relative a două drepte în spaţiu (exemplificare
mai întai pe corpurile
studiate); axioma paralelelor; relaţia de paralelism în spaţiu.
Unghiuri cu laturile respectiv paralele (fără
demonstraţie); unghiul a două drepte în spaţiu; drepte perpendiculare.
Poziţii relative ale unei drepte faţă de un plan.
Dreapta perpendiculară pe un plan; distanţa de la un punct la un plan;
înălţimea piramidei.
Poziţii relative a două plane. Plane paralele; distanţa
dintre două plane paralele.
Prisma; înălţimea prismei; prismă dreaptă.
Secţiuni paralele cu baza în corpurile studiate;
trunchiul de piramidă.
• Proiecţii ortogonale pe un plan Proiecţii de puncte,
drepte, segmente.
Teorema celor trei perpendiculare; calculul distanţei
de la un punct la o dreaptă.
Semestrul al II-lea
Algebră
• Funcţii Noţiunea de funcţie.
Funcţii definite pe mulţimi finite, exprimate cu
ajutorul unor diagrame, tabele, formule, reprezentare grafică.
Funcţii de tipul f: R->R, f(x)=ax+b (a, b Î R);
reprezentarea geometrică a graficului.
Funcţii de tipul f: A->R,
f(x)=ax+b (a, b Î R), unde A este un interval sau o mulţime finită; reprezentare
grafică. Punctele de intersecţie ale graficului unei funcţii cu axele de
coordonate; punctul de intersecţie al graficelor a două funcţii; coliniaritatea
a trei sau a mai multor puncte. Aplicarea teoriei specifice funcţiilor în probleme
de geometrie plană.
• Ecuaţii şi inecuaţii
Ecuaţii de forma ax+b=0, unde a şi b sunt numere reale.
Ecuaţii de forma ax+by+c =0, unde a, b, c sunt numere reale. Sisteme de ecuaţii
de forma:
a1 + b1y = c1
a2x+b2y = c2 , unde a1,
b1, c1, a2, b2, c2 sunt
numere reale;
rezolvare prin metoda substituţiei şi prin metoda
reducerii; interpretare geometrică.
Inecuaţii de forma ax + b>0 (³,<,£), unde
a şi b sunt numere reale.
Rezolvarea unor probleme cu
ajutorul ecuaţiilor, inecuaţiilor şi al sistemelor de ecuaţii.
Geometrie
• Proiecţii ortogonale pe un plan
Unghiul unei drepte cu un plan; lungimea proiecţiei
unui segment.
Unghi diedru; unghi plan corespunzător diedrului;
unghiul a două plane; plane perpendiculare.
Calculul unor distanţe şi măsuri de unghiuri pe feţele
sau în interiorul corpurilor studiate.
• Calcul de arii şi volume
Aria şi volumul unui corp geometric.
Aria laterală, aria totală şi volumul prismei drepte cu
baza triunghi echilateral, pătrat sau hexagon regulat.
Aria laterală şi totală a paralelipipedului dreptunghic
şi a cubului.
Aria laterală, aria totală şi volumul piramidei
triunghiulare regulate, piramidei patrulatere regulate şi piramidei hexagonale
regulate.
Aria laterală, aria totală şi
volumul trunchiului de piramidă triunghiulară regulată, al trunchiului de
piramidă patrulateră regulată şi al trunchiului de piramidă hexagonală
regulată.
Cilindrul circular drept: descriere, desfăşurare,
secţiuni paralele cu baza şi secţiuni axiale; aria laterală, aria totală şi
volumul.
Conul circular drept: descriere, desfăşurare, secţiuni
paralele cu baza şi secţiuni axiale; aria laterală, aria totală şi volumul.
NOTĂ:
Elaborarea subiectelor pentru teză se va realiza în
conformitate cu prevederile prezentei programe. Subiectele nu vizează
conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar reprezintă doar unul dintre
suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajută la
parcurgerea curriculumului, la atingerea obiectivelor de referinţă şi a
obiectivelor-cadru.
Programa pentru tezele cu subiect unic
Istorie
Clasa a VIII-a
I. Precizări
Disciplina istorie, la care se susţin teze cu subiect
unic în clasa a VIII-a, în anul şcolar 2007-2008, are statut opţional.
Teza la istorie este o probă
scrisă cu durata de două ore.
Prezenta programă pentru tezele cu subiect unic
cuprinde obiective de referinţă şi conţinuturi din programa şcolară revizuită
pentru clasa a VIII-a. Obiectivele de referinţă selectate vizează înţelegerea
şi reprezentarea timpului şi a spaţiului în istorie, cunoaşterea şi
identificarea surselor istorice, investigarea şi interpretarea faptelor şi a
proceselor istorice, înţelegerea şi utilizarea adecvată a limbajului de
specialitate. Conţinuturile au fost selectate în funcţie de parcurgerea
programei şcolare pană la data
desfăşurării tezei cu subiect unic, în fiecare semestru al anului şcolar
2007-2008.
Pentru obiectivele de referinţă şi conţinuturile
programei şcolare, necuprinse în prezenta programă pentru tezele cu subiect
unic, profesorii vor organiza activităţi specifice şi vor realiza evaluări de
parcurs ale acestora.
II. Obiectivele de evaluare
1. Plasarea în timp şi spaţiu a faptelor istorice
2. Selectarea, utilizarea şi analizarea informaţiilor
furnizate de surse istorice
3. Prezentarea relaţiei cauză-efect din perspectivă
istorică
4. Compararea faptelor istorice, stabilind asemănări şi
deosebiri
5. Utilizarea în contexte noi a termenilor istorici
învăţaţi
6. Prezentarea unei perioade istorice în funcţie de anumite repere1)
III. Conţinuturi
Semestrul I
1. Civilizaţii preistorice şi antice
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- legatus augusti (guvernator), dava, villa rustica,
vicus, romanizare, urbanizare, collegia;
- sincretism religios, limes, daci liberi.
Conţinuturi
• Geto-dacii şi contactele cu lumea mediteraneeană
• Regalitate şi religie
• Integrarea geto-dacilor în lumea romană
2. Romanitatea orientală în mileniul marilor migraţii
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- sedentari şi migratori;
- creştinism, continuitate, etnogeneză;
- romanitatea orientală.
Conţinuturi
• Romanitate şi creştinism
• Formarea poporului roman şi a
limbii romane
3. Statul medieval şi instituţiile sale
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- jude, cnezat, voievodat, descălecat, „ţară";
- domnie, dinastie, sfat domnesc, mitropolie;
- curtea domnească, „oastea cea mare";
- adunarea ţării, comitat, ţinut, judeţ, district,
scaun;
- instituţiile statale între două modele: cel bizantin
şi cel occidental. Conţinuturi
• Transilvania de la voievodat la principat
• Semnificaţia întemeierii statelor medievale Valahia,
Ţara Moldovei, Dobrogea
• studiu de caz: Diploma Cavalerilor Ioaniţi
Semestrul al II-lea
4. Constituirea Romaniei Mari
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- locotenenta domnească, adunări ad-hoc, caimacam,
secularizare;
- constituţie, monarhie constituţională, partide
politice, vot censitar, „partidă naţională";
- constituirea statului naţional roman;
- orientări în politica externă;
- mişcarea de emancipare în
teritoriile romaneşti aflate
sub dominaţie străină.
Conţinuturi
• Revoluţia din 1848-1849
• Unirea şi reformele lui Alexandru Ioan Cuza
• studiu de caz: Constituţia din 1866
• studiu de caz: Memorandumul
• Cucerirea independenţei de
stat şi unirea Dobrogei
• Războiul pentru întregirea naţională
• Formarea statului naţional unitar
• studiu de caz: Rezoluţia de la Alba Iulia
5. Romania între democraţie şi
autoritarism
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- vot universal, regenţă;
- decret-lege, cenzură, regim autoritar;
- democraţia interbelică şi
problemele ei.
Conţinuturi
• studiu de caz: Integrarea provinciilor romaneşti şi statutul minorităţilor
• Monarhia constituţională şi partidele politice în Romania interbelică
• studiu de caz: Constituţia din 1923
NOTĂ:
Elaborarea subiectelor se va realiza în conformitate
strictă cu prevederile prezentei programe, avizată prin ordin al ministrului
educaţiei, cercetării şi tineretului. Subiectele nu vizează conţinutul unui
manual anume. Manualul şcolar reprezintă doar unul dintre suporturile didactice
utilizate de profesori şi de elevi, care ajută la parcurgerea curriculumului,
la atingerea obiectivelor de referinţă şi a obiectivelor-cadru.
1) Obiectivul marcat
prin bold este valabil numai pentru semestrul al II-lea.
Programa pentru teză la disciplina geografie
Clasa a VIII-a
I. Statutul disciplinei
Teza la disciplina geografie (Geografia Romaniei) în anul şcolar 2007-2008 are un statut opţional, la alegere
cu Istoria romanilor.
Teza la geografie este o probă scrisă cu durata de două
ore.
II. Obiectivele de evaluare
Prin susţinerea tezei la geografie elevii trebuie:
1. să demonstreze cunoaşterea principalelor unităţi de
conţinut ale geografiei ţării noastre;
2. să situeze corect, în spaţiu
şi în timp, principalele fapte specifice (elemente, fenomene, procese) ce
definesc geografia Romaniei;
3. să localizeze corect elementele de bază ale
spaţiului geografic al Romaniei
(unităţile majore de relief şi caracteristicile
acestora);
4. să clasifice folosind criterii de ordonare
(cantitative, calitative, cronologice şi teritoriale);
5. să explice relaţii între grupuri de componente (de
exemplu: între relief şi climă, între relief şi aşezări omeneşti etc);
6. să identifice principalele elemente naturale şi
socioeconomice reprezentate pe un suport cartografic;
7. să caracterizeze, după un algoritm dat, elementele
semnificative ale unităţilor teritoriale majore;
8. să compare două unităţi de relief după caracteristicile
geografice solicitate, stabilind asemănări şi deosebiri.
III. Conţinuturi
In conformitate cu programa şcolară revizuită pentru
disciplina geografie (clasa a VIII-a), temele programei pentru teza la
disciplina geografie sunt:
Semestrul I
• Romania - poziţia geografică
• Relieful
- armonia şi proporţionalitatea reliefului
- formarea şi evoluţia reliefului
- unităţile majore de relief ale Romaniei: Carpaţii şi depresiunea colinară a
Transilvaniei, dealurile şi podişurile, campiile, Delta Dunării şi platforma continentală a Mării Negre
• Clima
Semestrul al II-lea
• Dunărea şi raurile
interioare. Lacurile
• Populaţia
- numărul populaţiei şi evoluţia numerică
- densitatea populaţiei şi repartiţia ei geografică
•Aşezările omeneşti
- vechimea şi evoluţia aşezărilor
umane
- aşezările rurale şi tipologia lor
- aşezările urbane
- clasificarea oraşelor
- caracterizarea geografică a oraşului Bucureşti şi a
altor oraşe principale (Iaşi, Constanţa, Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov)
• Organizarea administrativ-teritorială
•Agricultura
- premisele naturale ale dezvoltării agriculturii
- cultura plantelor şi industrializarea produselor
vegetale
- creşterea animalelor şi prelucrarea industrială a
produselor animaliere
• Industria
- industria extractivă
- industria energetică şi
industria energiei electrice: industria extractivă a resurselor energetice,
prelucrarea resurselor energetice, repartiţia teritorială a energiei electrice
(centre de producţie)
- industria metalurgică
- industria chimică, industria lemnului, industria
materialelor de construcţie
- repartiţia geografică a industriei
• Căile de comunicaţie şi transporturile
- transporturile feroviare
- transporturile rutiere
- transporturile navale
notă: Nu este obligatoriu conţinutul hărţilor de la
capitolele Agricultura şi Industria.
NOTĂ:
Elaborarea subiectelor se va realiza în conformitate cu
prevederile prezentei programe pentru teză 2007-2008. Subiectele nu vizează
conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar reprezintă doar unul dintre
suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajută la
parcurgerea curriculumului, la atingerea obiectivelor de referinţă şi a
obiectivelor-cadru.
Teme selectate*) din programa şcolară pentru a fi
evaluate prin tezele cu subiect unic la disciplina Limba şi literatura germană
maternă
Clasa a VU-a
Lerninhalte - Semesterarbeit - 7. Klasse
I. Literatur
I. Semester
1. Leseverstandnis unter Beweis stellen als
Ausgangspunkt fur die Arbeit am Text;
2. Text aufgrund von F ragen erschlieBen;
3. Wiedergabe des Inhalts eines epischen Textes:
a. Nacherzahlung
b. Inhaltsangabe
c. Zusammenfassung
4. Texte fortsetzen oder umformen;
5. Die eigene Meinung zu einem gegebenen Thema auBern
und begrunden;
6. Erarbeiten eines Interviews mit einer Gestalt aus
einem vorhandenen Kontext / zu einem gegebenen Thema;
7. Erfinden eines Marchens nach Reizwortern;
8. Unterschiede feststellen zwischen Volks- und
Kunstmarchen;
9. Beantworten von Schlusselfragen zu einem Text;
10. Anderung der Erzahlperspektive eines gegebenen
Textes;
11. Erkennen des auBeren und inneren Geschehens in
einer Erzahlung;
12. Entwerfen von Dialogen zwischen Gestalten
II. Semester
13. Charakterisieren einer Gestalt aus einem Text;
14. Verfassen eines Berichts zu einer gegebenen Situaţion aus einer Ballade / Erzahlung;
15. Erfassen des tieferen Sinnes einer Ballade und ggf
Eingliedern in eine Alltagssituation;
16. Erkennen und Erklaren der Konfliktsituation in
einer Ballade;
17. Erkennen des Bezugs zwischen Stilfiguren und Gefuhl
in der Lyrik / in der Ballade;
18. Erkennen der Wesenszuge der Ballade;
19. Verfassen eines Monologs, der die Gefuhle und die
Gedanken einer Person wiedergibt;
20. Verfassen eines Formbriefes/eines Werbetextes zu
einem gegebenen Thema.
*) Temele selectate sunt reproduse în facsimil.
II. Sprachbetrachtung
I. Semester
1. Zusammenstellen von Wortfamilien und Wortfeldern;
Synonyme, Antonyme, Homonyme;Redensarten und Redewendungen;
2. Worter und Wortgruppen einsetzen;
3. Die richtigen Prapositionen zu einem gegebenen
Verb finden und damit Satze bilden;
4. Das richtige Einsetzen von Prapositionen und dem
richtigen Fall des Substantivs;
5. Das richtige Einsetzen von Prapositionen und
Endungen beim Adjektiv;
6. Das richtige Verwenden von Pronominaladverbien;
7. Pluralformen von Substantiven richtig anwenden;
8. Erkennen der Satzglieder.
II. Semester (zusatzlich zum I. Semester)
9. Erkennen der Bezuge zwischen Satzgliedern und
Gliedsatzen;
10. Umwandlung von Satzgliedern in Nebensatze und
umgekehrt;
11. Einsetzen von passenden Konjunktionen und den durch
sie eingeleiteten Gliedsatz bestimmen;
12. Umwandlung von uneingeleiteten Nebensatzen in
eingeleitete Nebensatze;
13. Umwandlung der Gliedsatze in die entsprechenden
Satzglieder und umgekehrt;
14. Verbindung zweier Satze zu Satzverbindung und
Satzgefuge;
15. Erkennen der Inhalte und Formen der Nebensatze
(Schwerpunktkausale Beziehungen);
16. Verwandlung der eingeleiteten Nebensatze in
verkappte Nebensatze;
17. Verwendung des Konjunktivs;
18. Umwandlung der direkten in indirekte Rede und
umgekehrt;
19. Erfinden von Situationen, die die Verwendung des
Konjunktivs erfordern;
20. Umwandlung von Aktiv in Passiv und umgekehrt.
Clasa aVIII-a
Lerninhalte - Semesterarbeit - 8. Klasse: erstes und
zweites Semester
Literatur
1. Leseverstandnis unter Beweis stellen als
Ausgangspunkt fur die Arbeit am Text;
2. Texte aufgrund von Fragen erschlieBen;
3. Texte fortsetzen oder umformen;
4.Wiedergabe des Inhaltes eines epischen Textes:
a. Inhaltsangabe
b. Nacherzahlung
5. Erfassen des tieferen Sinnes eines Textes;
6. Gattungsspezifische Merkmale identifizieren: (Epik:
Marchen, Sage, Erzahlung, Ballade, Kurzgeschichte, Fabel, Novelle, Lyrik);
7. Die Angehorigkeit eines Textes zu einer bestimmten
Gattung beweisen;
8. Inhaltsangabe, Erzahlung, Bericht, Beschreibung,
Schilderung, Charakteristik verfassen;
9. Die sprachliche Gestaltung eines literarischen Textes
erkennen;
10. Personliche Meinungen auBern und begrunden;
11. Einige schriftliche Umgangs- und
Kommunikationsformen beherrschen ( z.B. Brief, Gesuch, Anzeige);
12. Sprachliche Richtigkeit beachten (Morphologie,
Syntax, Orthographie und Zeichen-setzung);
Sprachbetrachtung
1. Arbeit am Wortschatz: Wort und Kontext. Eigentlicher
und ubertragener Sinn der
Worter; Mehrdeutigkeit, Homonyme, Synonyme, Antonyme;
Redensarten und
Redewendungen.
2.Wortbildung durch Ableitung, durch Zusammensetzung;
Die Wortfamilie;
3. Bereicherung des Wortschatzes. Erbworter. Lehnworter.
Fremdworter; Wortfelder,
4.Wortschatzubungen zu allen Wortarten.
5. Umgang mit den Begriffen der Morphologie:
flektierbare und unflektierbare Wortarten;
6. Durchfuhrung von Erganzungsubungen,
Transformationsubungen usw.
7. Verwendung des Konjunktivs;
8. Aktiv und Passiv
9. Umgang mit Begriffen der Syntax: Der Satz. Die
Satzarten. Die Satzformen. Die Satzglieder. Die Gliedsatze. DieWortfolge im
einfachen und im zusammengesetzten Satz. lO.Identifizierung der Korrelate und
Bestimmung der Verhaltnisse in der Satzverbindung und im Satzgefuge;
11.Erkennen der Bezuge zwischen Satzgliedern und
Gliedsatzen;
12. Erklaren der Rolle der Satzzeichen und der Topik;
13.Orthographie: Die Schreibung der Substantive, der
Verben, der Adjektive usw.
Teme selectate*) din programa şcolara pentru a fi evaluate prin tezele cu subiect unic la disciplina Limba şi literatura maghiara materna
Clasa a VII-a
I. TARTALMAK
A. I. felev
1. Irodalomolvasas
1.2. Irodalmi formak es kodok
1.2.1. Szokepek: metafora, hasonlat;
Retohkai alakzatok: az ismetles valtozatai (gondolatritmus, anafora).
1.2.3. Beszedhelyzet az irodalmi muben: a beszelonek
a targyhoz es a cîmzetthez valo viszonya az epikai muvekben
1.2.4. Epika: tbrtenetmondas, elbeszelo, elbeszeloi
nezopont, szereplo, szereplok rendszere; epikai mufajok: nepballada,
mîiballada.
1.2.7. Hangnemek: unnepelyes, patetikus,
nosztalgikus, humoros, targyilagos.
Javasolt szovegek:
Komives Kelemenne, Kadar Kata, Fogarasi Istvan s az 6
testverhuga, Budai Ilona, Arany Janos: A walesi
bardok
2. A logikus es celszeru nyelvhasznalat: kozlesformak
2A. A szobeli kozles
- a parbeszed
- a monolog
2.2. Az iras
- az elbeszelo szbveg
- a leiras
3. A kozles epitoelemei: a mondat, a szo, a hang
3.2. Aszo
3.2.4. Jelentestani ismeretek
B. U. felev
1. Irodalomolvasas
1.2. Irodalmi formak es kodok
1.2.1. Szokepek: metafora, hasonlat;
Retorikai alakzatok: az ismetles valtozatai (gondolatritmus,
anafora); felcsereles, kihagyas
1.2.3. Beszedhelyzet az irodalmi muben: a beszelonek
a targyhoz es a cîmzetthez valo viszonya; teny es fikcio, terszerkezet,
idoszerkezet az epikai muvekben
1.2.4. Epika: tbrtenetmondas, elbeszelo,
elbeszeloi nezopont, szereplo, szereplok rendszere; epikai mufajok:
elbeszeles, karcolat, irodalmi naplb es level
1.2.6. Ertek, ertekosztalyok: megjelenîtett ertekek,
ertekrend
1.2.7. Hangnemek: unnepelyes, patetikus, humoros,
szatirikus, nosztalgikus, targyilagos
1.2.8. Iro: îrbi eletrajz, kronolbgia
Javasolt szovegek:
Kosztolanyi Dezsb: Hazi dolgozat, Mikszath
Kalman: Hogy lettem en iro?, Santa Ferenc: Teu viragzas, Karinthy
Frigyes: A jo tanulo felel, Mikes Kelemen: Torokorszagi levelek (37.
level).
*) Temele selectate sunt reproduse în facsimil.
2. A logikus es celszeru nyelvhasznalat: kozlesformak
2.2. Az iras
2.2.1. Az iras folyamata A kozpontozas.
2.2.2. Az irott szoveg tartalmi valtozatai
- Szabad fogalmazas
- Fogalmazas irodalmi vagy mas termeszetu szovegrol.
3. A kozles epftoelemei: a mondat, a szo, a hang
3.3. A mondat
3.3.1. Az egyszerîi mondat. Az egyszerii mondat
szerkezete, elemzese. Mondatreszek: alany, allitmany, targy, jelzo.
II. Megjegyzesekzat
Az egyseges dolgozat teteleinek bsszeallîtasa a fenti
tartalmak szerint tortenik, figyelembe veve a VII. osztalyos tanterv
kovetelmenyeit, tevekenyseg-leirasait es kifejtett tartalmait, valamint az
alternativ tankbnyveket, illetve a tanulok eletkori sajatossagait.
Az egyseges dolgozatiras ideje ket ora, a maximalisan
elerheto pontszam 100, a megjelenesert 10 pont jar. A pontszamok atszamitasa
jeggye ugy tortenik, hogy a pontszamot elosztjuktîzzel, majd kerekittink az
atlagszamitas szabalyai szerint.
Teme selectate*) din programa şcolara pentru a fi evaluate prin tezele cu subiect unic la disciplina Limba şi literatura maghiara materna
Clasa a VIII-a
I. TARTALMAK
A. I. felev
1. Irodalomolvasas
1.2. Irodalmi formak es kodok
1.2.1. Szokepek: metafora, szinesztezia, szimbolum,
hasonlat; Retorikai alakzatok: az ismetles valtozatai (gondolatritmus, anafora,
felsorolas, halmozas, fokozas), ellentet, felcsereles, kihagyas.
1.2.2. Verstani alapfogalmak: idomertekes verseles,
verslabak, klasszikus idomertekes verseles, hexameter, modern idomertekes
verseles, Balassi-strofa
1.2.3. Terszerkezet, idoszerkezet a lirai miivekben
1.2.5. Lîra, lirai en; latvany es latomas a lirai
muvekben; lirai miifajok: dai, leiro kbltemeny
1.2.7. Ertek, ertekosztalyok: megjelenitett ertekek,
ertekrend;
1.2.8. Hangnemek: unnepelyes, patetikus,
nosztalgikus, humoros, targyilagos
1.2.9. Esztetikai minosegek: fenseges, tragikus
Javasolt szovegek:
Megjartam a hadak utjat, Ady
Endre: A magyar Ugaron, Balassi Balint: Egy katonaenek, Jozsef
Attila: Derengo rozsa, Szabo Lorinc: Tucsokzene, Toth Arpad: Koruti
hajnal
2. A logikus es celszeru nyelvhasznalat: kozlesformak
2.2. Az iras
Az ertekezo fogalmazas szerkesztese.
A funkcionalis (gyakorlati celu) iras. Egy hivatalos
nyomtatvany elolvasasa es kitoltese.
Meghivo megfogalmazasa es megszerkesztese. Oneletrajz
3. A kozles epftoelemei: a mondat, a szo, a hang.
3. 2. A szo.
3.2.4. A szavak jelentese. Alapjelentes.
Jelentesvaltozas (metafora, metonimia) a kbznyelvben es a szepîroi
nyelvben. A szohangulat. A stîlus.
B. U. felev
1. Irodalomolvasas
1.2. Irodalmi formak es kodok
1.2.1. Szokepek: metafora, allegoria, szinesztezia,
szimbolum, hasonlat; Retorikai alakzatok: az ismetles valtozatai
(gondolatritmus, anafora, felsorolas, halmozas, fokozas), ellentet,
felcsereles, kihagyas.
1.2.3. Terszerkezet, idoszerkezet a lîrai es epikai
muvekben
1.2.4. Epika: tbrtenetmondas, elbeszelo, elbeszeloi
nezopont, szereplo, szereplok rendszere; epikai mîifajok: elbeszeles, anekdota,
regeny
1.2.5. Lîra, lîrai en; latvany es latomas a lîrai
muvekben; lîrai mîifajok: oda, koltoi level
1.2.6. Beszedhelyzet az irodalmi mîiben: a
beszelonek a targyhoz es a cîmzetthez valo viszonya; teny es fikcio; elbeszelo,
elbeszeloi nezopont
1.2.7. Ertek, ertekosztalyok: megjelenîtett ertekek,
ertekrend
1.2.8. Hangnemek: unnepelyes, patetikus,
nosztalgikus, humoros, targyilagos
1.2.9. Esztetikai minosegek: fenseges, tragikus,
komikus
*) Temele selectate sunt reproduse în facsimil.
Javasolt szovegek:
Epika: Jokai Mor: A huszti beteglatogatok, A koszfvu
ember fiai, Mikszath Kalman: A halyogkovacs, Az ebecki delutanok
Lîra: Arany Janos: Valasz Petofinek, Petofi
Sandor: Arany Janoshoz, Vbrbsmarty Mihaly: Szozat
2. A logikus es celszeru nyelvhasznalat: kozlesformak
2.2. Az iras
Az ertekezo fogalmazas szerkesztese.
3. A kozles epftoelemei: a mondat, a szo, a hang.
3.3. A mondat: az osszetett mondat elemzese.
Mellerendeles. Mellerendelo viszonyok: kapcsolatos, ellentetes, valaszto,
kbvetkezteto, magyarazo. Alarendeles. Az alarendeles tîpusai: alanyi,
allftmanyi, targyi, hatarozoi, jelzoi.
U. Megjegyzesek
Az egyseges dolgozat teteleinek bsszeallîtasa a fenti
tartalmak szerint tortenik, figyelembe veve a VUI. osztalyos tanterv
kovetelmenyeit, tevekenyseg-leîrasait es kifejtett tartalmait, valamint az
alternativ tankbnyveket, illetve a tanulok eletkori sajatossagait.
Az egyseges dolgozatîras ideje ket ora, a maximalisan
elerheto pontszam 100, a megjelenesert 10 pont jar. A pontszamok atszamîtasa
jeggye ugy tortenik, hogy a pontszamot elosztjuktîzzel, majd kerekîtunk az
atlagszamîtas szabalyai szerint.
Programa*) pentru teza unica la disciplina
Limba şi literatura sarba
Clasa a VII-a
Semestrul I
A. Literatura
B. Gramatica
Semestrul II
A.Literatura
B.Gramatica
*) Programa este reprodusa în facsimil.
Programa*) pentru teza unica la disciplina
Limba şi literatura sarba
Clasa a VIII-a
Semestrul I
A. Literatura
B.Gramatica
Semestrul II
A.Literatura
B.Gramatica
*) Programa este reprodusa în facsimil.
Programa*) pentru teza unica la disciplina
Limba şi literatura
slovaca
Clasa a VU-a
SEMESTRUL I
I LITERATURA
1. Noc - Jozef Cîger Hronsky
- priamy a preneseny vyznam slova
2. Martin - Andrej Sladkovic
- verse, opis Martina, metafora
3. Hajnikova zena - P. O. Hviezdoslav
- portret vo versoch
4. Prve hodinky - Jozef Gregor Tajovsky
- druhy humoru, autobiograficka proza
5. Starec a more - Ernest Hemingway
- charakteristika postav, fazy sujetu
6. Janosik- Milan Ferko
- urnele spracovanie l'udoveho motîvu
U. GRAMATIKA
1. Hlaskoslovie : nauka o slove, tvorenie slov,
gramaticky vyznam slova, neologizmy, antonyma, homonyma, synonyma.
2. Tvaroslovie : gramaticke kategorie
podstatneho mena
SEMESTRUL II
I LITERATURA
1. Smrt Janosikova - Jan Botto
- hyperbola, charakteristika
2. Doktor - Janko Jesensky
- charakteristika postavy, satira, humor
3. Isli hudci horou - l'udova balada
- povera l'udi v silu slova
4. Zuzanka Hraskovie -P.O. Hviezdoslav
- umela balada
5. Jasek Kutliak spod bucinky - Milo Urban
- novela
6. lludova pieseh - triedenie, druhy
U. GRAMATIKA
1. Tvaroslovie : ohybne a neohybne slovne druhy.
2. Skladba : hlavne vetne cleny, jednoducha veta
*) Programa este reprodusa în facsimil.
Clasa a VIII-a
SEMESTRUL I
I. LITERATURA
1. Zliebky - J. Gregor Tajovsky
- autobiograficka proza
2. lludova slovesnosf
- lyrika - l'udova
pieseh
- epika - rozpravka, povest', balada, prîslovia a
porekadla
3. Rysava jalovica
- charakterizovanie
postav
- druhy humoru
4. Mor ho ! - Samo Chalupka
- charakterizovanie poslov
- kolektivny hrdina
5. Matka-M. Razus
- umela balada
- protivojnovy charakter poezie
6. Aneta - P. Bujtar
- protivojnovy charakter prozy
- dopad vojny na civilne obyvatel'stvo
U. G RAMAŢIKA
- neologizmy, synonyma, antonyma, homonyma
- vetne cleny
- suvetie - prirad'ovacie: zlucovacie,
stupnovacie, odporovacie, vylucovacie
SEMESTRUL U
I. LITERATURA
1. Statky - zmatky - J. Gregor Tajovsky
- charakterizovanie postav
- zhubny vplyv majetku na l'udi
- vseobecne pojmy o drame
2. tapakovci - B. Slancîkova Timrava
- charakterizovanie hlavnych zenskych postav
- kriticky pohl'ad na slovensku dedinu
3. Otcova rol'a - I. Krasko
- vysvetlenie basnickych obrazov
4. Marina - A. Sladkovic
- hlavne motîvy v basnickej skladbe Marina
5. Cervene vino - F. Hecko
- rozbor uryvku z ucebnice
U. G RAMATIKA
- podrad'ovacie
suvetie: vedl'ajsia veta podmetova, priviastkova, predmetova,
prislovkova miesta, casu, sposobu a priciny
- styly sucasnej
spisovnej slovenciny: hovorovy, naucny, publicisticky, umelecky,
administrativny