Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

ORDIN Nr

ORDIN   Nr. 179 din 15 februarie 2005

pentru aprobarea Reglementarii tehnice "Cod de cerinte privind proiectarea, executia, urmarirea comportarii, repararea si consolidarea cosurilor industriale din beton armat", indicativ NP 108-04*)

ACT EMIS DE: MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 437 bis  din 24 mai 2005


SmartCity3


    *) Ordinul nr. 179/2005 a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 437 din 24 mai 2005 si este reprodus si in acest numar bis.

    In conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare,
    in temeiul art. 2 pct. 45 si al art. 5 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, cu modificarile si completarile ulterioare,
    avand in vedere Procesul-verbal de avizare nr. 13 din 30 septembrie 2004 al Comitetului tehnic de specialitate - CTS 5 si Procesul-verbal de avizare nr. 26 din 15 octombrie 2004 al Comitetului tehnic de coordonare generala,

    ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite urmatorul ordin:

    Art. 1
    Se aproba Reglementarea tehnica "Cod de cerinte privind proiectarea, executia, urmarirea comportarii, repararea si consolidarea cosurilor industriale din beton armat", indicativ NP 108-04, elaborata de Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti - UTCB, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
    Art. 2
    Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii.
    Art. 3
    La data intrarii in vigoare a prezentului ordin orice dispozitii contrare isi inceteaza aplicabilitatea.

                        Ministrul transporturilor,
                       constructiilor si turismului,
                              Gheorghe Dobre

    ANEXA 1*)

    *) Anexa este reprodusa in facsimil.

                          COD DE CERINTE PRIVIND
proiectarea, executia, urmarirea comportarii, repararea si consolidarea cosurilor industriale din beton armat, indicativ NP 108-04

    1 Domeniu de aplicare

    Acest cod are ca obiect definirea cerintelor generale si a criteriilor fundamentale de performanta pentru proiectarea, executia si urmarirea comportarii in exploatare a tuturor tipurilor de cosuri industriale independente, inclusiv a protectiilor termice si anticorozive. Cerintele si criteriile aplicabile cosurilor independente pot fi folosite cu unele particularitati si in cazul cosurilor ancorate sau legate de alte structuri.
    Proiectarea structurala trebuie sa tina seama de actiunile rezultate din procesul de exploatare, precum si de celelalte actiuni pentru a asigura indeplinirea cerintelor esentiale de rezistenta, stabilitate, durabilitate si siguranta in exploatare [1, 2]. Cerintele legate de aspectele particulare ale rezolvarii sunt detaliate in reglementari dedicate respectiv cosurilor din beton armat, cosurilor metalice sau sistemelor de protectie termica si anticoroziva.
    Raspunzand unor necesitati practice actuale legate de reabilitarea cosurilor industriale din beton armat aflate la sau catre sfarsitul duratei de serviciu, in capitolul 9 sunt precizate cerintele esentiale legate de procesul de reparare si/sau consolidare al acestora.

    2 Reglementari tehnice europene/internationale si nationale de referinta

    1. CEN - TC 297 prEN 13084-1 Free standing industrial chimneys - General Requirements
    2. CEN - TC 250 EN 1990 Eurocode 0: Basis of design and
                    EN 1991-1 Eurocode 1: Actions on structures
    3. CEN - TC 250 prEN 1992-1-1 Eurocode 2: Design of concrete structures - Part 1: General rules and rules for buildings
    4. CEN - TC 250 prEN 1998-1 Eurocode 8: Design of structures for earthquake resistance - Part 1: General rules, seismic actions and rules for buildings
    5. CICIND Model Code for Concrete Chimneys; Part A: The Shell with Commentaries 2001 and Part B: Brickwork Lining with Commentaries, CICIND, Zurich, Switzerland, 1991
    6. CICIND Model Code for Steel Chimneys with Commentaries, CICIND, Zurich, Switzerland, 2002
    7. CICIND Manual for the Inspection of Brickwork and Concrete Chimneys, CICIND, Zurich, Switzerland, 1993
    8. SR EN 13187 Performanta termica a cladirilor. Detectia calitativa a neregularitatilor termice in anvelopa cladirilor. Metoda termografiei in infrarosu.
    9. P130-99 Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor
    10. STAS 10107/0-90 Constructii civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor din beton, beton armat si beton precomprimat
    11. NE 012-99 Cod de Practica pentru executarea lucrarilor de beton, beton armat si beton precomprimat. Partea A: Beton armat, Partea B: Beton precomprimat
    12. C 244 - 93 Ghid pentru inspectare si diagnosticare privind durabilitatea constructiilor din beton armat si beton precomprimat, Bul. Constructiilor 9/1993.
    13. P 100-92 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale
    14. P133-96 Normativ pentru proiectarea cosurilor industriale din beton armat monolit
    15. P127-94 Normativ de proiectare si executie a protectiei termice si anticorozive la cosurile din beton armat
    16. C41-86 Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor glisante
    17. Legea nr. 453/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii
    18. Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii

    3 Terminologie. Definitii

    Pentru aplicarea prevederilor acestui normativ se vor folosi urmatoarele definitii:
    - element portant: parte a structurii care preia incarcari locale sau de ansamblu
    - trunchi portant: componenta a suprastructurii cosului avand rolul de a transmite fundatiei greutatea tubulaturii de evacuare, precum si efectele incarcarilor orizontale din vant/seism. Poate fi format din trunchiul portant curent si soclu.
    - sistem de protectie: ansamblul elementelor care realizeaza separarea amestecului gazelor evacuate de trunchiul portant. Este alcatuit din tubul de evacuare a gazelor, structura de rezemare a tubului (structura interioara), termoizolatie si spatiul de aer dintre tub si trunchiul portant.
    - tub de evacuare a gazelor: membrana structurala/autoportanta a sistemului de protectie. Delimiteaza spatiul de scurgere a gazelor prin cos si asigura protectia trunchiului portant fata de agresivitatea chimica si (partial) termica a substantelor evacuate.
    - spatiu vizitabil: spatiu de aer - avand de regula ventilatie naturala - situat intre tubul de evaluare si trunchiul portant, si prevazut cu posibilitatea de acces pentru persoane
    - stabilizator: dispozitiv aplicat pe suprafata exterioara a trunchiului portant in scopul reducerii oscilatiilor transversale pe directia vantului.
    - coronament: sistem de protectie a trunchiului portant, tubului de evacuare a gazelor si, daca exista, spatiului vizitabil, situat la varful cosului.
    - prize de sustinere: tevi (dispozitive) filetate inserate in trunchiul portant din beton armat pentru a permite aplicarea ulterioara a unor elemente (scari, trepte) de catarare.
    - circulatie descendenta: suctiune la varf pe fata opusa bataii vantului care imprima o tendinta locala de miscare descendenta a gazelor evacuate.
    - cos ancorat: cosul a carui stabilitate este asigurata partial prin intermediul unor cabluri ancorate.
    - flux termic netranzitoriu: regim de propagare a caldurii in care orice punct temperatura ramane constanta in timp.
    - flux termic tranzitoriu: regim de propagare a caldurii in care temperatura din punctele caracteristice este variabila in timp.
    - suprapresiune: exista atunci cand presiunea in interiorul tubului de evacuare a gazelor este mai mare decat presiunea in exteriorul tubului.
    - depresiune/subpresiune: exista atunci cand presiunea in interiorul tubului de evacuare a gazelor este mai mica decat presiunea in exteriorul tubului.

    4 Cerinte generale avute in vedere la proiectarea cosurilor industriale

    4.1 Materiale
    Materialele folosite pentru realizarea cosurilor vor avea aptitudinea de utilizare confirmata prin existenta standardelor nationale de produs. In absenta unor standarde nationale se pot folosi alte produse doar daca proprietatile acestora sunt verificate prin incercari de laborator si aptitudinea de folosire este confirmata printr-un agrement tehnic conform procedurii legale. (Anexa la Hotararea Guvernului nr. 766/1997). Incercarile de laborator vor modela dupa caz complexul solicitarilor mecanice, tehnice si chimice existent intr-un cos industrial.
    Pentru cazul particular al cosurilor de fum din beton armat sau al sistemelor de protectie se vor urmari prevederile specifice din normativele P133 si respectiv P127.

    4.2 Cerinte legate de evacuarea gazelor

    4.2.1 Aspecte generale
    Deplasarea masei de gaze calde de la cazanul de ardere pana la varful cosului trebuie sa faca obiectul unor verificari prin calcule termice si de dinamica fluidelor care vor urmari sa asigure ca miscarea se face cu efecte controlabile asupra mediului construit parcurs si in conditii de siguranta in exploatare.
    Calculele mentionate in aliniatul precedent vor fi bazate pe parametrii precizati in paragraful 4.2.2 ca date de intrare. Aceeasi precizare este valabila si pentru evaluarea agresivitatii/incarcarii chimice asupra elementelor constructive care vin in contact direct cu gazele evacuate.

    4.2.2 Tema tehnologica
    Urmatorii parametri vor fi precizati tinand seama de regimul de functionare normala sau, in masura previzibila, de avarie al cosului.
    a) regimul de functionare al cosului, acesta putand fi continuu, intermitent sau ocazional;
    b) periodicitatea intreruperilor planificate ale functionarii in vederea efectuarii de inspectii si, eventual - reparatii la interior;
    c) compozitia gazelor evacuate si concentratiile substantelor nocive in aceste gaze;
    d) concentratia de praf si, in mod particular, de praf abraziv in gazele evacuate;
    e) debitul fiecarui canal de gaze care deverseaza in cos;
    f) temperatura gazelor la intrarea fiecarui canal in cos;
    g) temperaturile maxime ale punctului de roua al gazelor evacuate;
    h) presiunea admisibila sau necesara la intrarea canalelor de fum in cos;
    i) altitudinea amplasamentului, precum si aspectele particulare ale topografiei locale (daca exista);
    j) temperaturile medie, maxima si minima ale temperaturii exterioare;
    k) valorile medie, minima si maxima ale presiunii atmosferice;
    l) valorile medie, maxima si minima ale umiditatii atmosferice;
    m) parametri de functionare prevazuti de producator pentru instalatia de ardere.

    4.2.3 Calculul fluxului termic
    Se vor determina temperaturile in tubul de evacuare a gazelor, straturile de termoizolatie si trunchiul portant. Se va evalua de asemenea prin calcul scaderea de temperatura din gazele evacuate intre cota de acces si varful cosului.
    In situatiile in care temperatura gazelor evacuate rezulta in vecinatatea punctului de zona acida sau in care cerintele de tiraj sunt indeplinite la limita scaderea de temperatura dintre cota de acces a canalelor si varful cosului se va evalua atat pentru gazele evacuate, cat si pentru fata interioara a tubului de evacuare.
    In Tabelele 4.1 si, respectiv, 4.2 se prezinta valorile recomandate ale conductivitatii termice si coeficientilor de transfer termic pentru materialele si situatiile curent intalnite in practica. Pe baza unor date experimentale concludente se vor putea lua in calcule si alte valori diferite de acestea, precum si valori pentru materiale care nu au fost incluse in Tabelul 4.1

    4.2.4 Calcule de dinamica a gazelor
    Calculele legate de miscarea gazelor vor descrie vitezele curentului de evacuare si variatiile de presiune in interiorul cosului. Se va tine seama de densitatile gazelor evacuate si ale aerului din mediul ambiant, precum si de pierderile de energie pe traseul de evacuare, cum ar fi cele produse de schimbarile de directie, frecare sau petrecerile intre tronsoane. Daca tubul de evacuare este permeabil fata de gaze, cum este in cazul zidariei antiacide, nu este admisa in conditii de functionare normala prezenta unor presiuni pozitive la fata interioara a tubului.

    Tabelul 4.1: Conductivitatea termica a materialelor de constructii

 ______________________________________________________________________________
|          Material              | Densitate*)| Temperatura*) | Conductivitatea|
|                                |     ro     |       T       | termica        |
|                                |            |               |     lambda     |
|                                |    kg/mc   |     grade C   |     W/(m*K)    |
|________________________________|____________|_______________|________________|
| Beton                          |            |               |       2,1      |
| Beton usor                     |    1800    |               |       0,9      |
|                                |    2000    |               |       1,2      |
| Zidarie                        |    1800    |               |       0,8      |
|                                |    2000    |               |       1,0      |
|                                |    2200    |               |       1,0      |
| Zidarie artificiala            |            |               |       1,2      |
| Zidarie din blocuri diatomitice|     800    |       200     |       0,18     |
|                                |     800    |       400     |       0,19     |
|                                |     800    |       600     |       0,21     |
|                                |     500    |       200     |       0,09     |
|                                |     500    |       400     |       0,10     |
|                                |     500    |       600     |       0,11     |
| Sticla spongioasa              |     130    |        20     |       0,05     |
|                                |     130    |       200     |       0,09     |
|                                |     130    |       300     |       0,12     |
| Vata minerala                  |     100    |        20     |       0,035    |
|                                |     100    |       100     |       0,045    |
|                                |     100    |       200     |       0,060    |
| Otel pentru constructii        |            |               |      60,0      |
| Otel inoxidabil                |            |               |                |
| -18 Cr 8 Ni, 20 Cr 10 Ni       |            |               |      21,0      |
| -36 Ni                         |            |               |      15,0      |
|________________________________|____________|_______________|________________|
| *) NOTA: Acolo unde nu se specifica valori ale densitatii si temperaturii,   |
| se poate aprecia ca marimea conductivitatii nu depinde de aceste marimi.     |
|______________________________________________________________________________|

    Tabelul 4.2: Coeficienti de transfer termic

 ______________________________________________________________________________
|                            Zona                         |   Coeficientul de  |
|                                                         |   transfer termic  |
|                                                         |         alfa       |
|                                                         |       W/(mp*K)     |
|_________________________________________________________|____________________|
| Suprafata interioara a captuselii                       |      8 + v*)      |
| In cazurile in care exista spatiu de aer ventilat intre |                    |
| tubul de evacuare si trunchiul portant pentru:          |                    |
| - suprafata exterioara a tubului                        |         8*)        |
| - suprafata interioara a trunchiului portant            |         8*)        |
| In cazurile cand exista spatiu de aer neventilat intre  |                    |
| tubul de evacuare si trunchiul portant:      |                    |
| - la fata exterioara a tubului:                         |                    |
|   T_et > 80 grade C                                     |        20*)        |
|   T_et </= 80 grade C                                   |        12*)        |
| - la fata interioara a trunchiului portant              |         8*)        |
| Suprafata exterioara a trunchiului portant              |        24*)      |
|_________________________________________________________|____________________|
| *) Valori aproximative care furnizeaza rezultate suficient de apropiate de   |
| realitate pentru tuburi de evacuare cu diametrul interior mai mare de 1 m    |
| *) v este viteza medie a gazelor evacuate in m/s                            |
| *) Pentru verificarile de rezistenta a materialelor la temperatura maxima  |
| de lucru se va lua valoarea 6                                                |
|______________________________________________________________________________|

    4.2.5 Agresivitatea chimica
    Agresivitatea chimica asupra materialelor de constructie in contact cu gazele evacuate se poate manifesta prin actiunea unor solutii acide rezultate din condensarea unor compusi rezultati in focarul de ardere si care produc acid sulfuric sau clorhidric.
    In functie de natura si durata de manifestare, agresivitatea se clasifica in urmatoarele clase: a) redusa; b) medie; c) ridicata; d) foarte ridicata. In tabelul 4.3 se prezinta clasificarea agresivitatii gazelor continand SO3 in functie de numarul anual de ore de functionare sub temperatura de roua acida. Intervalele de timp in care cosul nu functioneaza nu vor fi incluse in numarul orelor de serviciu.
    Valorile din tabelul 4.3 au fost stabilite pentru o concentratie de referinta a trioxidului de sulf SO3 de 50 mg/mc. Pentru alte concentratii, orele de functionare din tabelul 4.3 se vor transforma in raport invers cu continutul de SO3. Daca in momentul evaluarii nu se cunoaste continutul de SO3, in lipsa unor date instrumentale se poate estima un raport de 5% de transformare a SO2 in SO3. Pentru alte gaze agresive nivelul de agresivitate se va determina prin metode specifice.
    Temperatura corespunzatoare punctului de zona acida pentru amestecul de gaze continand vapori de apa (H2O) si de trioxid de sulf (SO3) se poate determina cu relatia:

                                      1000
T_PRA=-------------------------------------------------------------------- - 273
      1,7842+0,0269log(P_H2O)-0,1029log(P_SO3)+0,0329log(P_H2O)*log(P_SO3)

    in care:
    T_PRA este temperatura punctului de zona acida, exprimata in grade C
    P_H2O este continutul procentual de vapori de apa raportat la unitatea de volum a amestecului
    P_SO3 este continutul procentual de vapori de trioxid de sulf raportat la unitatea de volum a amestecului
    Log reprezinta logaritmul in baza 10

    In general, materialele de constructie nu sunt atacate chimic de gaze in stare uscata, ci doar atunci cand se manifesta actiunea combinata a acestora si a umezelii. Se subliniaza totusi ca prezenta clorurilor sau fluorurilor in solutia de condens mareste substantial ritmul coroziunii. Pentru aceste situatii nivelul de agresivitate chimica se va considera "ridicat", daca numarul de ore de functionare pe an sub temperatura de roua acida depaseste 25.

    Tabelul 4.3: Nivelul de agresivitate chimica generat de gaze cu continut de SO3 de 50 mg/mc

 ______________________________________________________________________________
| Nivelul de   |           Numarul de ore de functionare pe an*1)              |
| agresivitate |_______________________________________________________________|
| chimica      | Fata interioara a tubului de | Elementele protejate de tubul  |
|              | evacuare                     | de evacuare                    |
|              |______________________________|________________________________|
|              | T_PRA > 150  | T_PRA </= 150 | T_PRA > 150   | T_PRA </= 150  |
|              | grade C      | grade C       | grade C       | grade C        |
|______________|______________|_______________|_______________|________________|
|Redus         |      < 10    |      < 30     |      < 50     |      < 150     |
|              |              |               |               |                |
|Mediu         |intre 10 si 50|intre 30 si 150|intre 50 si 250|intre 150 si 750|
|              |              |               |               |                |
|Ridicat       |intre 50 si   |intre 150 si   |intre 250 si   |intre 750 si    |
|              |1000          |3000           |5000           |15000*2)        |
|              |              |               |               |                |
|Foarte ridicat|      > 1000  |      > 3000   |      > 5000   |      > 15000*2)|
|______________|______________|_______________|_______________|________________|
| *1) Ore in care temperatura elementului expusa atacului coroziv coboara sub  |
| punctul de roua acida al amestecului de gaze in contact cu elementul         |
| *2) Marime data doar ca valoare de interpolare (a se vedea aliniatul 3 al    |
| paragrafului de fata). Numarul real nu poate depasi 8760 ore (1 an)          |
|______________________________________________________________________________|

    Indiferent de regimul de temperatura, agresivitatea chimica se va considera foarte ridicata atunci cand concentratiile de halogen depasesc urmatoarele limite:
    - Acid fluorhidric: 0.025% raportat la unitatea de masa (300 mg/mc la 20 grade C si presiune de 1 bar)
    - Clor elementar: 0.1% raportat la unitatea de masa (1300 mg/mc la 20 grade C si presiune de 1 bar)
    - Acid clorhidric: 0.1% raportat la unitatea de masa (1300 mg/mc la 20 grade C si presiune de 1 bar)

    Se vor lua masuri de prevedere pentru a evita racirea necontrolata a unor zone care pot fi expuse riscului coroziunii locale chiar in cosuri care functioneaza in general si in mod curent la temperaturi deasupra punctului de roua. Racirea locala se poate datora:
    - tirajului fals
    - puntilor termice create de flanse, stabilizatori sau alte piese atasate cosului
    - diferentelor de temperatura in rezemari
    - circulatiei descendente la varful cosului.

    Agresivitatea chimica se mai poate manifesta si daca gazele potential corozive condenseaza in zona de evacuare datorita contactului cu atmosfera si ajung in contact cu suprafetele interioara sau exterioara ale cosului sau daca in regim tranzitoriu la pornire temperatura gazelor coboara sub punctul de roua.

    4.3 Efecte asupra mediului inconjurator

    4.3.1 Zgomot
    Nivelul de zgomot produs de cos se va incadra in limitele permise de legislatia in vigoare.
    In mod obisnuit aceasta cerinta este indeplinita daca viteza de evacuare a gazelor la varf nu depaseste 25 m/s. In situatii speciale, de exemplu daca se amplaseaza un ventilator in interiorul cosului sau daca viteza de evacuare depaseste 25 m/s, se va face dovada incadrarii nivelului de zgomot in limitele prescrise.

    4.3.2 Temperatura
    Diferenta pozitiva de temperatura produsa de gazele evacuate la nivelul suprafetei exterioare a cosului in zonele cu care oamenii pot veni in contact, nu va depasi 10 grade C. Daca aceasta cerinta nu poate fi indeplinita se vor lua masuri efective pentru a preveni atingerea accidentala a peretelui cosului.
    Temperatura aerului in interiorul spatiului vizitabil va indeplini urmatoarele conditii:
    a) Temperatura aerului nu va depasi 40 grade C;
    b) Cresterea de temperatura datorata vecinatatii cu gazele evacuate nu va depasi 10 grade C.

    4.3.3 Caderi de gheata
    Daca se anticipeaza posibilitatea formarii unor blocuri de gheata pe suprafetele aferente cosului se vor lua masuri corespunzatoare pentru a evita pagubele produse de posibila cadere a acestor blocuri de la inaltime. Aceste masuri constau fie din instalarea unor opritori, fie din prevederea unor echipamente de incalzire.

    Observatie:
    Prevederile de mai sus sunt specifice cosurilor alimentate prin intermediul unor statii de desulfurizare a gazelor.

    4.3.4 Emisii de gaze si praf
    Conditiile limitative privind efectele poluante asupra mediului inconjurator trebuie sa fie in acord cu prevederile de legislatie referitoare la protectia mediului.

    4.4 Izolatii termice
    Un sistem eficient de izolare termica trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte:
    a) reducerea gradientului termic si, implicit, a eforturilor de natura termica in materialul tubului de evacuare a gazelor;
    b) reducerea pierderilor de caldura ale gazelor aflate in circulatie ascendenta in interiorul tubului avand ca efecte pozitive
    b.1 minimizarea caderii de temperatura a gazelor pe inaltimea cosului, esentiala in cazul gazelor care acced in cos la temperaturi apropiate de punctul de roua acida.
    b.2 imbunatatirea tirajului
    c) reducerea gradientului termic si a solicitarilor corespunzatoare in trunchiul portant.
    La alegerea sistemului de izolare termica se vor analiza urmatoarele cerinte specifice:
    - stabilitatea structurala pe termen lung. Materialul ales trebuie sa nu prezinte in timp tasari sau deformatii care sa creeze suprafete neizolate;
    - conductivitatea termica redusa;
    - aptitudinea de exploatare, inclusiv pastrarea integritatii, la temperaturile la care va fi expus pe durata de serviciu;
    - rezistenta fata de acizi si capacitatea de absorbtie a umiditatii de catre materialul izolator si sistemul lui de fixare. Acest aspect are importanta in cazul tuburilor de zidarie, intrucat cantitati limitate de gaze calde pot patrunde prin tub si pot condensa pe masura apropierii de partea mai rece a izolatiei;
    - accesibilitatea larga.

    4.5 Ventilatie
    In multe situatii cosurile industriale sunt prevazute cu un spatiu de aer intre tubul de evacuare al gazelor si trunchiul portant. Obiectivele realizarii acestui spatiu sunt:
    a) sa permita evacuarea gazelor arse care strabat accidental tubul de protectie si izolatia aferenta, fie printr-un proces de difuzie, fie datorita aparitiei unei situatii de suprapresiune in cos;
    b) sa reduca presiunea partiala a vaporilor de oxizi de sulf din gazele care reusesc sa patrunda prin tubul de protectie, coborand astfel temperatura de roua si minimizand depunerile de acid in zone vulnerabile;
    c) sa permita accesul pentru inspectie si/sau efectuarea lucrarilor de reparatie in conditii acceptabile;
    Ventilatia trebuie sa fie activa in permanenta, una din functiile spatiului de aer fiind si aceea de izolatie termica pentru trunchiul portant. Eficienta ei va fi verificata prin calcule termice si de dinamica fluidelor.
    Circulatia pe verticala a aerului in interiorul spatiului ventilat si pe inaltimea cosului, eventual pe tronsoane, nu va fi ingradita prin obstacole. Aceasta presupune realizarea unor goluri dimensionate corespunzator in consolele sau planseele inelare de sustinere a tronsoanelor de captuseala si, respectiv, in trunchiul portant.

    4.6 Pelicule de protectie
    In general suprafetele elementelor expuse coroziunii trebuie sa fie acoperite cu materiale peliculare sau penetrante de protectie. In privinta agentului coroziv trebuie facuta o deosebire intre agresivitatea chimica a gazelor evacuate prin cos si agresivitatea mediului ambiant.
    Coroziunea produsa de gazele evacuate se manifesta pe:
    - suprafata interioara a tubului de evacuare;
    - suprafata exterioara a cosului, precum si accesoriile (scari, platforme, dispozitive de prindere) aflate accidental pe traseul de evacuare (dispersie) al gazelor;
    - toate suprafetele exterioare aflate in zona de dispersie a unor cosuri invecinate.
    Potrivit scopului urmarit, peliculele sau substantele penetrante de protectie trebuie sa aiba stabilitate chimica si termica, sa fie impermeabile si sa-si conserve proprietatile in timp.

    4.7 Fundatii
    Fundatia cosului trebuie sa fie protejata fata de actiunile termice sau chimice produse de functionarea cosului. In situatiile in care este probabila acumularea de condens, fata superioara a fundatiei va fi prevazuta cu un sistem de colectare cu pante si o protectie antiacida impermeabila.
    Se recomanda ca intre tubul de evacuare al gazelor si fundatie sa existe un spatiu de aer vizitabil si ventilat.

    4.8 Elemente auxiliare

    4.8.1 Sistemul de acces
    Cosurile industriale cu inaltime de peste 5 m vor fi prevazute cu un sistem de acces care sa permita efectuarea controlului vizual si a lucrarilor de intretinere a urmatoarelor elemente:
    - sistemul de balizaj, daca exista (vezi par. 4.8.3);
    - aparate de masura, daca exista (termocupluri, analizatori ai compozitiei gazelor, opacimetre, manometre etc., vezi cap. 7);
    - sistemul de paratrasnet, daca exista (vezi par. 4.8.2);
    - coronamentul.
    In mod necesar se va asigura posibilitatea efectuarii controlului vizual al zonelor in care de obicei apar probleme, cum ar fi fetele trunchiului portant, golurile de acces al canalelor de fum, sistemul de drenaj al condensului (acolo unde exista).
    Sistemul de acces va fi montat la exteriorul trunchiului portant pentru toate cosurile industriale si va fi dublat de un sistem interior la cosurile cu spatiu vizitabil. Sistemul poate fi realizat cu scari permanente sau cu prize de sustinere in care scarile sa se poata monta temporar si apoi demonta.
    Tipul, detaliile constructive si aspectele legate de siguranta personalului vor fi rezolvate conform reglementarilor de specialitate.

    4.8.2 Instalatia de paratrasnet
    Cosurile industriale vor fi in general prevazute cu instalatie de paratrasnet, iar toate elementele metalice atasate trunchiului portant vor fi legate la cablul de impamantare. In cazul cosurilor metalice se poate considera ca sistemul de paratrasnet se realizeaza de la sine prin faptul ca structura asigura continuitatea transmiterii sarcinii pana la nivelul legaturii cu terenul.
    Impamantarea va fi de regula realizata cu vergele sau platbande metalice, posibil o combinatie a celor doua. Punctul in care fisa de impamantare este legata la cos trebuie sa fie accesibil controlului vizual. In cazurile in care cosul iese dintr-o cladire, impamantarea se poate face la cota de iesire prin legarea de instalatia de paratrasnet a acelei cladiri.
    Cosurile (metalice) ancorate vor avea ancorele legate electric de cos la capatul superior si impamantate la capatul inferior. Cosurile rezemate lateral pe alte structuri vor avea posibilitatea de a descarca sarcina electrica acestor reazeme. Conductorii de legatura vor fi prevazuti cu bucle pentru a permite dilatarea libera a cosului fata de structura de rezemare laterala.
    In vecinatatea cladirilor in care este de asteptat sa se produca incalziri simtitoare la nivelul terenului, cum ar fi de exemplu cuptoarele de caramida, se va evita amplasarea barelor de impamantare in zonele in care solul poate fi uscat in urma incalzirii.
    Realizarea instalatiei de paratrasnet ridica probleme deosebite in cazul cosurilor fundate pe stanca si rezolvarea impamantarii in aceste situatii se va face de catre consultanti de specialitate.

    4.8.3 Sistemul de balizaj
    La solicitarea autoritatilor aviatiei civile sau militare cosurile industriale vor fi prevazute cu sistem de balizaj pe timp de noapte sau sistem de balizaj pe timp de zi sau cu amandoua aceste sisteme. Avertizarea pe timp de zi se poate obtine prin vopsirea cosului la partea superioara sau chiar pe toata inaltimea. Vopsirea, cel putin in zona superioara, trebuie sa asigure si o protectie chimica a suprafetei cosului.
    In cazul cosurilor care nu sunt prevazute cu spatiu vizitabil luminile de avertizare vor fi prinse de scheletul platformelor de vizitare; in lipsa acestora lampile de avertizare se vor prinde direct pe trunchiul portant. La cosurile cu spatiu vizitabil sau cele cu mai multe tuburi de evacuare, lampile de avertizare vor fi montate la exteriorul trunchiului portant prin intermediul unor goluri accesibile de pe platformele interioare.
    Sistemul de balizaj va fi realizat in conformitate cu standardele internationale si Instructiunile Practice - Aeroporturi - Anexa 14 apartinatoare Conventiei Internationale a Aviatiei Civile. Pierderea de tensiune pe traseul de la baza cosului la varf nu va depasi 5% din tensiunea de alimentare.

    4.8.4 Accesorii suplimentare
    In functie de importanta cosului pot sa apara cerinte suplimentare privind existenta:
    - unui sistem telefonic
    - unui sistem de spalare cu mijloace chimice
    - unor macarale/vinciuri pentru ridicarea unor echipamente sau utilaje necesare lucrarilor de intretinere
    - unor sisteme pentru drenarea apelor pluviale sau a condensului acumulat la nivelul tronsoanelor de cos
    - a unor usi de acces.

    5 Cerinte privind proiectarea structurala

    5.1 Principii de baza ale proiectarii
    Principiile de baza enuntate mai jos au ca referinta norma europeana ENV 1991-1. Ele pot fi aplicate in mod analog si pentru materiale care nu sunt mentionate ca atare in acest moment in standardele europene/nationale.
    Cosurile industriale vor satisface cerintele esentiale de rezistenta si stabilitate atat in stadiul constructiei terminate, cat si in fazele intermediare ale executiei. Principiile de baza presupun verificarea capacitatilor portante ale sectiunilor, precum si verificarea de stabilitate la rasturnare.
    Proiectarea are la baza ipoteza ca durabilitatea unei structuri sau a unei parti a ei in mediul in care se afla, ramane corespunzatoare pentru utilizare pe durata de viata proiectata in conditiile efectuarii unor lucrari de intretinere adecvate.
    Structura va fi proiectata astfel incat deteriorarile sa nu afecteze durabilitatea si performantele structurii avand in vedere nivelul anticipat de mentenanta.
    Aspectele proiectarii structurale la care nu se fac referiri in paragrafele urmatoare vor fi abordate in conformitate cu prevederile cuprinse in standardele nationale relevante pentru acele aspecte.
    Proiectarea structurala a cosurilor industriale se va face in conformitate cu principiile metodei de calcul la stari limita. Starile limita se clasifica in:
    - stari limita ultime
    - stari limita ale exploatarii normale.
    Atunci cand se ajunge la starea limita, valoarea de calcul a unei marimi rezultate ca efect al actiunilor - efort sectional, efort unitar sau deplasare nu va depasi marimea omoloaga rezultata din analiza comportarii structurii sau precizata in codurile de proiectare.

    Forma generala a relatiei de verificare pentru starile limita ultime va fi:

    S </= R

iar pentru starile limita ale exploatarii normale

    S </= C

unde C reprezinta valoarea nominala pentru anumiti parametri structurali sub efectul actiunilor considerate (deschideri de fisuri, deformatii).

    Valorile de calcul ale incarcarilor se vor obtine din valorile caracteristice la care se face referire in cap. 5.2, inmultite cu coeficientii partiali de siguranta n.
    Valorile de calcul ale solicitarilor capabile R se vor deduce pe baza valorilor de calcul ale proprietatilor materialelor care includ de regula si efectul variabilitatii dimensiunilor.
    Valorile de calcul ale proprietatilor materialelor se vor deduce pe baza valorilor caracteristice impartite la un coeficient de siguranta gama.
    Pentru verificarile de stabilitate sau de rezistenta la care efectele de ordinul 2 pot influenta semnificativ rezultatele, in analiza structurala se va tine seama de aceste efecte.

    5.2 Actiuni
    La proiectarea cosurilor industriale se va tine seama de efectul urmatoarelor actiuni:
    a. Actiuni permanente
    b. Actiuni temporare
    b1. Sarcini utile
    b2. Vant
    b3. Temperatura
    c. Actiuni extraordinare
    c1. Cutremur
    c2. Explozii
    Acolo unde, in cadrul paragrafelor urmatoare, sunt date valori numerice pentru anumite incarcari, acestea vor fi considerate ca valori caracteristice reprezentative pentru acele incarcari.

    5.2.1 Actiuni permanente
    Actiunile permanente includ greutatile proprii ale tuturor elementelor structurale si nestructurale cu caracter permanent. Valorile greutatilor proprii se vor stabili avand ca referinta STAS 10101/1-78 sau ENV 1991-2-1.

    5.2.2 Actiuni variabile
    5.2.2.1 Incarcari utile
    Incarcarile utile considerate in calcul pentru verificarile platformelor de vizitare vor fi de 2 kN/mp, in afara situatiilor cand, din motive intemeiate, se considera potrivit sa se adopte o valoare mai ridicata.
    5.2.2.2 Actiunea vantului
    5.2.2.2.1 Generalitati
    Incarcarea produsa de vant se resimte global la nivelul suprafetei exterioare a cosului si prin efectul local asupra unor elemente auxiliare. Global actiunea vantului se manifesta prin forte de antrenare actionand pe directia de scurgere a aerului si, uneori, prin aparitia unor oscilatii transversale pe aceasta directie, ca efect al formarii unor vartejuri alternante in urma cosului.
    Alte modalitati de manifestare ale actiunii vantului - cum ar fi ovalizarea ca efect al distributiei neuniforme de presiuni pe circumferinta sau efectele de interferenta - trebuie si ele luate in considerare daca au efecte semnificative.
    Efectele actiunii vantului mentionate mai sus au, in esenta, un caracter dinamic. Fortele si deplasarile produse de vant in structuri inalte si flexibile cum sunt cosurile industriale pot fi evaluate doar prin procedee de calcul dinamic sau prin aplicarea unor metode statice echivalente. Astfel de metode pentru determinarea raspunsului dinamic la actiunea vantului se gasesc in STAS 10101/20 sau in ENV 1991-2-4.
    5.2.2.2.2 Incarcari pe directia vantului
    Incarcarile produse pe directia medie de scurgere a aerului se vor determina in concordanta cu prevederile STAS 10101/20 pe baza vitezei de referinta a vantului in amplasamentul considerat, corespunzatoare unei perioade medii de revenire de 10 ani. In general se va considera ca aceste incarcari sunt orizontale si pot actiona din orice directie cu intensitatile lor de calcul. Se va acorda o atentie deosebita introducerii efectelor topografiei locale, acolo unde exista, asupra vitezei de referinta a vantului.
    Pentru verificarile de rezistenta si stabilitate in faze intermediare de executie se va considera intensitatea incarcarii data de vant corespunzatoare verificarilor asociata valorii totale de exploatare avand ca referinta STAS 10101/20.
    Coeficientii aerodinamici pentru cosuri ale caror sectiuni difera de cele date in STAS 10101/20 se vor stabili experimental in laboratoare cu tunel de vant tinand seama de variatia vitezei vantului cu inaltimea si de turbulenta corespunzatoare amplasamentului. In lipsa posibilitatilor de realizare a incercarilor de laborator se vor folosi valorile din literatura tehnica bazate pe asemenea incercari, pentru conditii cat mai apropiate de cele din situatia reala.
    Considerarea oscilatiilor produse de actiunea vantului in rafale se poate face si indirect prin introducerea unei incarcari statice echivalente. In acest caz incarcarea de referinta produsa de vant se va multiplica printr-un coeficient dinamic c_d. O metoda pentru determinarea acestui factor are ca referinta STAS 10101/20-90.
    5.2.2.2.3 Vartejuri alternante
    Cosurile industriale pot prezenta oscilatii pe directia transversala vantului datorita formarii unor vartejuri alternante provocate in anumite conditii de scurgerea aerului pe langa obstacole de forma cilindrica.
    O metoda pentru determinarea efectelor de rezonanta de acest tip are ca referinta anexa B din STAS 10101/20-90.
    Efectele de rezonanta se pot neglija pentru cosurile la care numarul lui Scruton are valori mai mari de 25. Numarul lui Scruton se determina cu relatia

     4PI epsilon m
    ---------------,
     ro_aer * D^2

unde epsilon reprezinta coeficientul de amortizare (structurala), m - masa unitara pe treimea superioara a cosului, ro_aer - densitatea aerului, D - diametrul cilindrului. Efectele oscilatiilor transversale devin critice pentru cosurile la care numarul lui Scruton are valori sub 10.
    5.2.2.2.4 Alte efecte ale actiunii vantului
    Distributia neuniforma pe circumferinta cilindrului a presiunii exercitate de vant produce momente incovoietoare in sectiunile verticale ale trunchiului portant. Valorile unitare maxime ale momentului incovoietor M si ale fortei axiale N rezultate din considerarea distributiei de presiuni avand ca referinta STAS 10101/20-90 sunt:

    M_max = + 0,49 * q * r^2
    M_min = - 0,46 * q * r^2
    N     = +/- 0,80 * q * r

    unde:
    q este presiunea de referinta la cota sectiunii considerate
    r este raza medie a sectiunii inelare.
    Constructiile invecinate pot, in unele situatii, sa produca efecte dinamice de interferenta. Situatiile cu deosebire expuse acestor efecte se inregistreaza atunci cand exista mai multe cosuri grupate sau dispuse in linie. Aceste cazuri vor fi tratate conform datelor din literatura.
    5.2.2.3 Actiunea temperaturii
    Solicitarile termice induse in tubul de evacuare a gazelor sau, respectiv, trunchiul portant, se vor determina pe baza valorii maxime a temperaturii gazelor evacuate si a valorii temperaturii exterioare minime in amplasament. Aceasta din urma va corespunde perioadei medii de revenire avand ca referinta STAS 10101/23A.
    Pentru verificarea aptitudinii de folosire a materialelor la temperaturi ridicate se va lua in considerare valoarea de calcul a temperaturii exterioare maxime avand ca referinta STAS 10101/23A-78.
    Pentru cazurile cand tubulatura de evacuare este metalica, la stabilirea efectelor temperaturii se va tine seama de eforturile suplimentare produse de miscarea neuniforma a curentului de gaze arse pe traseul de evacuare. Eforturi suplimentare se pot manifesta si in regim tranzitoriu de functionare.
    Atunci cand deformarea libera a cosului - sau a unor componente ale cosului - sub efectul variatiilor de temperatura este impiedicata trebuie sa se tina seama in mod corespunzator de eforturile care rezulta. Aceste eforturi pot sa aiba valori importante atunci cand intr-un tub de evacuare deverseaza gaze din surse cu temperaturi sensibil diferite sau cand gaze arse cu temperaturi foarte ridicate acced in cos printr-un singur canal. In aceste situatii diferenta de temperatura care apare inevitabil intre fetele peretilor cosului induce si ea eforturi termice suplimentare. Cazurile tipice in care se manifesta eforturi produse de deformatii impiedicate se manifesta la anumite tipuri de tuburi de evacuare precum si la cosurile metalice ancorate sau legate de alte structuri.

    5.2.3 Actiuni extraordinare
    5.2.3.1 Actiunea seismica
    Cosurile industriale vor fi prevazute prin proiectarea cu o capacitate de a prelua forte orizontale care sa le confere un nivel de protectie adecvat fata de actiunea cutremurelor. Pentru cosurile metalice actiunea cutremurelor este nesemnificativa si nu se considera in calcul.
    Evaluarea incarcarilor seismice pentru cosurile industriale din beton armat se va face conform prevederilor normativelor P100-2004 si P133-2004.
    5.2.3.2 Actiunea exploziilor
    In interiorul cosului se pot produce explozii datorita acumularii de funingine sau de gaze nearse. Accidentele de acest tip nu fac de regula obiectul unor verificari prin calcul in faza de proiectare.
    Incarcarile provenind din actiunea unor explozii exterioare vor fi considerate in proiectare doar in cazurile cand in tema de proiectare se solicita explicit acest lucru.
    In alcatuirea structurii se ia in considerare un nivel de robustete (integritate structurala), care sa previna propagarea unei cedari in lant ca urmare a unei cedari locale.

    5.3 Abateri geometrice
    In cadrul verificarilor prin calcul se tine seama de efectele defavorabile ale abaterilor geometrice care se pot manifesta.
    Daca nu se intreprind analize speciale asupra efectelor insoririi si ale tolerantelor de executie, acestea vor fi reprezenta modelul de calcul prin introducerea unei inclinari a axei cosului fata de verticala.
    Suplimentar se va tine seama de abaterile previzibile ale cosului de la verticalitate ca urmare a unor tasari diferentiate la nivelul talpii fundatiei.

    5.4 Fundatii
    Sub actiunea valorilor de calcul ale incarcarilor orizontale din vant sau cutremur suprafata de contact intre talpa fundatiei si teren nu va fi mai mica 80% din aria totala a fundatiei.
    In calcule sau/si in regulile de detaliere se va tine seama de diferentele de temperatura dintre trunchiul portant si fundatie rezultate din expunerea neuniforma la factorii atmosferici, precum si din inertia termica diferita a celor doua componente structurale.

    5.5 Tubul de evacuare a gazelor
    Tubul de evacuare a gazelor trebuie sa fie in masura sa se dilate termic atat in plan orizontal, cat si pe directie verticala fara aparitia unor efecte nefavorabile asupra trunchiului portant, a elementelor de rezemare sau a tubului insusi. La cosurile prevazute cu mai multe tuburi de evacuare, fiecarui tub i se va asigura posibilitatea de dilatare independenta fata de celelalte.
    Daca este cazul se va lua in considerare si efectul deformatiilor termice ale reazemelor asupra tubului.

    6 Activitatea de executie

    6.1 Aspecte generale
    Activitatea de executie poate incepe doar daca sunt indeplinite conditiile legale [17] privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii.
    Pe parcursul executiei lucrarilor partile implicate isi vor indeplini obligatiile legale care le revin privitor la asigurarea calitatii lucrarilor conform legii [18] si regulamentelor in vigoare.

    6.2 Executia propriu-zisa
    Lucrarile de executie vor incepe doar dupa ce un exemplar complet, semnat de proiectant si insusit de verificator conform legii este incredintat sefului de santier, iar investitorul si-a desemnat reprezentantul legal pentru urmarirea executiei. Executantul va trebui sa fie oricand in masura sa furnizeze datele principale privind evolutia lucrarii, inclusiv dotarile tehnice si cifra de personal aflate pe santier.
    Performantele echipamentelor si calificarea lucratorilor vor satisface cerintele cuprinse in caietele de sarcini tehnologice insusite la contractarea lucrarii. Echipamentele vor avea aptitudinea de intrebuintare pentru lucrarile angajate verificata si certificata inainte de a fi folosite pe santier.
    Personalul din santier va purta echipament de protectie conform normativelor in vigoare, iar punctele de lucru vor fi luminate corespunzator, cu deosebita atentie in timpul schimburilor de noapte.
    Inainte de folosire materialele vor fi depozitate astfel incat sa fie protejate de efectele defavorabile produse de starea vremii sau alte cauze. Dupa punerea in lucrare se vor efectua fara intarziere lucrarile de protectie prevazute in fisele tehnologice, daca este cazul. Materialele vor fi puse in lucrare conform instructiunilor furnizorului, in afara situatiilor cand standardele sau proiectantul prevad altfel.
    Folosirea cofrajelor glisante pentru realizarea cosurilor din beton armat monolit se va face cu respectarea prevederilor specifice cuprinse in normativul C41-86 [16].
    Pe parcursul executiei lucrarilor se va acorda o atentie deosebita evolutiei conditiilor meteorologice, in special vantului si temperaturii. Se vor folosi dispozitive adecvate pentru controlul verticalitatii si al geometriei sectiunilor cosului. Daca este cazul, se vor monta instalatii de paratrasnet si balizaj provizorii.
    Pentru calitatea betonului, metodele de determinare a rezistentei betonului, dozarea amestecului si consistenta, modul de punere in lucrare, detalii de armare se aplica NE 012-99, Partea A: Beton Armat [11], cu urmatoarele precizari:
    - Clasa minima a betonului: Bc 25 (STAS 10107/0-90), C 20/25 (NE 012-99)
    - Cofrajele si produsele pentru decofrare trebuie sa nu afecteze suprafata betonului (ex. ungere), astfel incat sa se poata aplica sisteme de protectii specifice.
    - Nu se permit tiranti (traversari) intre cofrajul interior si cel exterior.
    - Este necesara extragerea tijelor de glisare a cofrajului si umplerea completa a golurilor de trecere ale tijelor de glisare.
    - Nu se admit rosturi verticale de turnare a betonului.
    - Pozitia rosturilor de turnare va rezulta prin incadrarea vitezei de inaintare a cofrajului in limitele normate (100 - 250 mm/h conf [16]).
    - Finisarea betonului se va executa imediat dupa decofrare.
    - Betonul va fi tratat atat la interior, cat si la exterior prin aplicarea prin peliculizare a unei membrane de protectie, compatibila cu protectia finala a betonului (pelicule sau substante penetrante).
    In timpul glisarii nu se vor depasi urmatoarele tolerante:
    - grosimea peretilor: +/- 10 mm
    - devieri de la verticala: 150 mm la 100 m inaltime
    - nivelul orizontal al cofrajului: 10 mm
    Pentru lucrari de precomprimare se aplica NE 012-99, Partea B: Beton Precomprimat [11].

    6.3 Masuri de protectia si igiena muncii pe santier
    Activitatile executantului pe santier se vor desfasura conform unui plan de masuri de protectia si igiena muncii elaborat pentru fiecare lucrare in parte in care va respecta prevederile normativelor generale si specifice de protectia si igiena muncii in vigoare. In mod particular acest plan va cuprinde masuri privind:
    - igiena industriala
    - siguranta punctului de lucru
    - paza si siguranta impotriva incendiilor
    - prevenirea accidentelor

    6.4 Conditii locale
    Se va intocmi si expune in locuri vizibile un plan de situatie in care sunt descrise: pozitia cosului care urmeaza a se construi, instalatiile santierului, atat pentru deservirea personalului, cat si a echipamentelor, spatiile de depozitare ale materialelor, traseele cailor de acces pentru personal si utilaje care se vor folosi in timpul lucrarilor. Planul va cuprinde informatii precise referitoare la: pozitiile surselor de alimentare cu curent, iluminatul in incinta, punctele de acces la telecomunicatii, sursele de apa si retelele de canalizare, sursele de aer comprimat si orice alte dotari si retele necesare desfasurarii lucrarilor pe santier.

    7. Instrumentare

    La cerere, cosurile industriale vor fi proiectate astfel incat sa permita instalarea unor aparate pentru monitorizarea continua sau intermitenta a unor parametri care descriu conditiile de mediu. Acesti parametri pot fi
    - presiunea gazelor
    - viteza de deplasare a gazelor in interiorul cosului
    - temperatura gazelor
    - compozitia gazelor evacuate prin continutul de oxigen, oxid de azot, oxizi de sulf
    - cantitatea de particule in suspensie
    Pentru scopul enuntat mai sus se va construi, in vecinatatea tubului de evacuare a gazelor o platforma asigurand un gabarit suficient pentru accesul oamenilor si al aparatelor. Se recomanda ca platforma sa fie amplasata in elevatia cosului intr-o zona situata la mai mult de cinci diametre de cota de acces a gazelor si nu mai putin de trei diametre de cota de evacuare. Se va asigura un acces direct si lesnicios la platforma cu ajutorul unei scari inchise sau al unui lift.
    Platformele de instrumentare vor avea asigurate lumina artificiala si alimentarea cu curent electric si la cerere, aer comprimat si legatura telefonica prin fir.
    In peretii cosului se vor prevedea locasuri accesibile protejate in mod corespunzator pentru instalarea aparatelor de masura. Atunci cand se solicita monitorizarea continua a unor parametri se vor asigura posibilitatile tehnice de transmitere continua a informatiilor catre centrul de control.
    Cosurile industriale incadrate din punct de vedere al nivelului de protectie seismica in clasele de importanta 1 si 2 vor fi instrumentate seismic in conformitate cu Anexa A a normativului P100-2004.

    8 Cerinte privind urmarirea comportarii in exploatare

    8.1 Aspecte generale
    Cosurile sunt componente de baza in lantul de productie industriala, de functionarea lor fiind conditionata desfasurarea neintrerupta a activitatii productive.
    Detinatorii si cei care exploateaza cosurile industriale au obligatia de a asigura protectia impotriva imbolnavirii si accidentelor pentru personalul muncitor care desfasoara activitati legate de acestea. Aceasta obligatie este indeplinita, intre altele, daca pe durata vietii cosului se iau masuri de intretinere periodica astfel incat sa fie mentinute caracteristicile functionale, de rezistenta si stabilitate din momentul punerii in functiune.
    Cosurile industriale sunt supuse in timp unui proces de deteriorare datorat pe de-o parte temperaturilor ridicate si agresivitatii chimice a gazelor evacuate si, pe de alta, expunerii conditiilor atmosferice. Pentru a mentine in timp aptitudinile de exploatare ale cosurilor trebuie intreprinse periodic actiuni de investigare urmate, daca este cazul, de masuri de reparatie.
    Degradarile sau chiar avariile cosurilor industriale pot sa nu fie detectabile la prima vedere, pe de-o parte deoarece accesul in zonele cele mai expuse degradarii este dificil, si pe de alta pentru ca degradarile nu sunt sesizabile decat in stadii avansate ale procesului. Neefectuarea lucrarilor de reparatii poate duce la necesitatea efectuarii in regim de urgenta a unor interventii costisitoare sau, la limita, la situatii de avariere structurala grava.
    Cheltuielile necesare punerii in siguranta a unui cos neintretinut corespunzator sau, intr-o situatie extrema, pagubele produse de prabusirea unui astfel de cos, depasesc cu mult cheltuielile legate de reparatii sau, respectiv, inlocuire. Caderea de la inaltime a unor bucati de material sau prabusirea partiala/totala a unui cos pot produce avarii cladirilor sau retelelor industriale invecinate, intreruperi de productie si/sau chiar vatamarea persoanelor.
    Cerintele referitoare la urmarirea comportarii in timp a cosurilor industriale in acest capitol reprezinta un set de cerinte si norme metodologice destinat celor care intocmesc proiectele tehnice, precum si celor care au obligatii legale privind exploatarea si intretinerea acestor constructii. Capitolul contine o descriere a problemelor specifice ridicate de exploatarea curenta a cosurilor industriale, cu cauzele lor, precum si cateva solutii de principiu pentru reparatii.
    In cadrul capitolului sunt prezentate aspectele specifice si cerintele activitatilor de urmarire curenta si urmarire extinsa a comportarii in timp a cosurilor industriale.
    Activitatile si cerintele legate de urmarirea speciala, de exemplu in urma unor cutremure mari, nu sunt cuprinse in aceasta reglementare.
    In subcapitolele 8.5 si 8.6 sunt descrise cerintele privind asistenta tehnica de specialitate necesara pentru intocmirea unui program corespunzator de lucrari de intretinere.

    8.2 Cauzele degradarilor

    8.2.1 Efectele temperaturii
    8.2.1.1 Temperatura maxima de exploatare
    Prin insusi modul cum au fost alese, materialele de constructii folosite pentru cosuri industriale rezista in bune conditii temperaturilor asociate regimului curent de functionare. Aparitia accidentala a unor temperaturi mai ridicate, urmare, de exemplu, a unor modificari in circuitul gazelor pana la cos, trebuie in mod normal sa fie luata in considerare in faza de proiectare. Acest lucru nu este posibil in situatiile in care natura procesului industrial sau conditiile de emisie se schimba in timpul duratei de serviciu a cosului.
    Cosurile industriale sunt proiectate astfel incat sa permita dilatarea termica libera, mai ales pe traseul de evacuare al gazelor, unde se prevad tronsoane separate prin rosturi de dilatatie.
    Cresterea excesiva a temperaturilor in cos ca urmare a unor avarii sau a unui incendiu, poate duce la schimbari nefavorabile ale proprietatilor materialelor sau la deteriorari fizice la nivelul rosturilor de dilatare si, in cazuri extreme, la deteriorari fizice ale trunchiului portant (fisuri, crapaturi).
    8.2.1.2 Temperatura minima de exploatare
    In mod normal materialele de constructie din cos nu sunt afectate de temperaturi sub nivelul celor de exploatare dar, cateodata, la temperaturi mai coborate se pot crea conditii de agresivitate chimica.
    Temperaturile exterioare deosebit de scazute pot sa produca degradarea prin inghet a unor materiale sau sa mareasca incarcarea produsa de vant prin aparitia ghetii pe exteriorul cosului.
    8.2.1.3 Diferenta de temperatura
    Tuburile de evacuare a gazelor sunt expuse temperaturilor ridicate la fata interioara si unor temperaturi mai scazute la fata in contact cu aerul atmosferic sau cel din spatiul vizitabil. In timp ce cresterea temperaturii medii in tub nu este insotita de aparitia unor eforturi, daca se prevad rosturi de dilatare, diferenta de temperatura intre fete conduce inevitabil la aparitia de momente incovoietoare datorita conturului inchis al peretelui.
    Efectele diferentei de temperatura se manifesta atat in tuburile de evacuare - din zidarie sau metalice - cat si in trunchiul portant. In peretii din zidarie sau beton armat eforturile din diferenta de temperatura pot conduce la aparitia unor fisuri verticale.
    Efectele nefavorabile ale diferentei de temperatura sunt accentuate la cosurile cu functionare intermitenta, cum ar fi cele la care deservesc activitati organizate intr-un schimb sau doua.

    8.2.2 Agresivitatea chimica
    Materialele de constructie in contact cu gazele evacuate se aleg de catre proiectantul cosului astfel incat sa reziste expunerii la substantele chimice continute de acestea pe durata prevazuta de functionare, in mod uzual pentru tuburile de evacuare: 20 de ani.

    Condensul acid
    Combustibilii fosili, cu exceptia gazelor naturale, contin sulf, iar, din procesul de ardere, sulful este transformat in oxizi de sulf. Daca oxizii de sulf raman in stare gazoasa si nu ataca peretii cosului insa daca temperatura gazelor in amestec coboara sub punctul de roua oxizii de sulf condenseaza impreuna cu vaporii de apa sub forma de solutie acida.
    Condensul acid ataca matricea de ciment a betonului sau a mortarelor pe baza de ciment si corodeaza rapid atat otelul carbon obisnuit, cat si unele oteluri inoxidabile.
    In cazurile in care din procesul industrial sau de tratare a gazelor rezulta conditii de functionare sub temperatura de roua acida, in canalele de fum si in tubul de evacuare a gazelor trebuie folosite materiale cu proprietati speciale de rezistenta la acizi.

    8.2.3 Factori climatici

    Vantul
    Trunchiul portant al cosului este proiectat ca sa preia incarcarile de calcul provenite din actiunea vantului. In afara de incarcarea in planul directiei medii de scurgere a aerului, structurile flexibile de sectiune circulara sunt solicitate si transversal pe directia vantului datorita degajarii periodice a unor vartejuri alternante in urma lor. Degajarea vartejurilor alternante se produce in regim de curgere laminara, iar frecventa degajarii depinde de diametrul obstacolului si de viteza vantului.
    Atunci cand frecventa degajarii vartejurilor coincide cu frecventa proprie a cosului se produc oscilatii transversale in regim de rezonanta insotite de aparitia unor eforturi mari in structura.
    Cosurile din zidarie, precum si cosurile din beton armat nu sunt de regula supuse solicitarii transversale in regim de rezonanta.
    Cosurile metalice cu greutate proprie mica pot fi solicitate insa critic de actiunea transversala. Solutiile uzuale pentru contracararea acestui fenomen constau fie din amplasarea unor deversori elicoidali pe suprafata exterioara a cosului, fie din prevederea unor amortizori dinamici in zona de varf. Proiectarea necorespunzatoare a cosurilor metalice fata de solicitarea in regim de rezonanta poate conduce la degradari de tipul celor care insotesc fenomenul de oboseala in imbinarile rezolvate cu buloane sau cu sudura.
    Vantul mai poate produce in timp deteriorari ale elementelor nestructurale (auxiliare) dispuse pe cos.
    De asemenea, ca efect al vantului poate aparea o circulatie descendenta a gazelor la varf. Aceasta poate duce la depuneri de condens acid la exterior in zona invecinata coronamentului.

    Ploaia
    Apele meteorice pot favoriza coroziunea componentelor metalice ale cosurilor daca materialele nu sunt corect alese sau nu sunt protejate corespunzator.
    Suprafata exterioara a cosurilor de zidarie este afectata in timp de bataia directa a ploii. In zona coronamentului bataia ploii poate conduce la degradari ale fetei interioare a tubului de evacuare. Expunerea contactului sistematic cu apele din ploi afecteaza mai intai mortarul din rosturi dar in anumite conditii (ex. actiunea combinata inghet-dezghet) pot fi afectate direct si blocurile de zidarie.
    In timpul iernii apa stationata in fisurile trunchiului portant al cosurilor din beton armat poate ingheta. Fenomenul este insotit de o crestere de volum si poate duce la degradari la nivelul suprafetei exterioare a cosului.

    8.3 Degradari ale cosurilor industriale

    8.3.1 Cosuri metalice
    8.3.1.1 Degradari la nivelul suprafetei exterioare
    In cele mai multe cazuri atat tubulatura, cat si elementele de prindere ale cosurilor metalice sunt realizate din otel moale. In mod uzual otelul este protejat la exterior prin vopsire, vopsitoria trebuind sa fie refacuta periodic pentru a preveni coroziunea.
    Uneori cosurile din otel sunt izolate termic la exterior, izolatia fiind protejata cu un invelis din aluminiu sau otel inoxidabil. In aceste situatii invelisul nu reclama aplicarea unei protectii prin vopsire.
    Cosurile metalice sensibile la solicitari in regim de rezonanta din vant pot fi afectate de fenomenul de oboseala. Cedarea la oboseala se manifesta in imbinarile dintre tronsoanele de cos, realizate de cele mai multe ori cu flanse si buloane. Cedarea este cateodata insotita de caderea buloanelor rupte la sol.
    Cedarea la oboseala se mai poate manifesta la nivelul imbinarilor sudate daca acestea nu sunt calculate sau executate corespunzator.
    8.3.1.2 Degradari la interior
    Daca nu este expusa contactului direct cu gazele arse, este putin probabil ca fata interioara a trunchiului portant metalic sa sufere degradari. Temperatura la aceasta fata este de multe ori mai ridicata si coroziunea sau degradarea protectiei aplicate initial sunt neglijabile. De altfel in cele mai multe situatii la fata interioara nu se pot executa lucrari de intretinere. Suprafata interioara poate sa fie insa grav deteriorata in situatii cand se produc avarii ale captuselii iar gazele calde ajung in contact direct cu metalul.

    8.3.2 Cosuri industriale din beton armat
    8.3.2.1 Degradari la exterior
    Betonul avand cel putin clasa minima prescrisa pentru cosuri industriale (Bc 20) este un material durabil in masura sa reziste expunerii indelungate conditiilor atmosferice fara lucrari de intretinere. Degradarea la exterior se manifesta la nivelul unor defecte de compactare din timpul executiei sau al fisurilor produse de diferentele de temperatura interior-exterior. Aceste defecte devin punti de acces in masa betonului pentru agentii atmosferici sau gazele evacuate.
    In vecinatatea coronamentului circulatia descendenta acizi in stare gazoasa sau de solutie de condens in contact cu peretele de beton.
    In mediu umed, procesul de coroziune se declanseaza de indata ce factorii chimici agresivi ajung in contact cu armatura. Compusii de coroziune ocupa un volum mai mare decat cel al materialelor care intra in reactie si realizeaza un mediu poros care permite alimentarea procesului. In faze avansate acoperirea cu beton a armaturilor fisureaza si in cele din urma este expulzata.
    Suprafata exterioara a trunchiului portant este expusa fenomenului de carbonatare. Atunci cand adancimea de carbonatare depaseste acoperirea efectul de oferit armaturilor nu mai opereaza. In zonele fisurate sau cu porozitate mare, in care accesul atmosferic si umiditatea ajung in contact cu armatura poate avea loc coroziunea.
    8.3.2.2 Degradari la interior
    Suprafata interioara a trunchiului portant din beton armat poate fi suportul unor depuneri de condens acid al gazelor care, in anumite conditii strabat tubul de evacuare. Solutia de acid sulfuric ataca piatra de ciment ducand la pierderea rezistentei stratului afectat. Fenomenul este progresiv. Atunci cand se dezvolta fisurarea betonului din solicitari termice permite accesul condensului acid la armatura si corodarea acesteia.

    8.3.3 Cosuri si tuburi de evacuare din zidarie
    8.3.3.1 Cosuri de zidarie. Degradari exterioare
    Caramizile folosite pentru trunchiul portant al unui cos de zidarie sunt de regula de o calitate care le permite sa reziste expunerii la conditiile atmosferice pe intreaga durata de exploatare a cosului. Mortarul din rosturi, de regula pe baza de ciment, este insa degradabil. Degradarea este observata prin marcarea rosturilor pe suprafata.
    In vecinatatea coronamentului circulatia descendenta poate duce la formarea unor depuneri de condens acid pe suprafata exterioara a zidariei. Solutia acida ataca pasta de ciment a mortarului, de natura alcalina, cauzand scaderea rezistentelor mecanice urmata de degradarea sub efectul intemperiilor. In zona de la varf efectul stabilizator al fortelor axiale este scazut si se ajunge mai usor la situatii in care caramizile sunt dislocate.
    Zidaria de caramida prezinta rezistenta la intindere scazuta, cu precadere sub efectul incarcarilor de durata. Din acest motiv sub efectul solicitarilor din temperatura si vant in cosurile de zidarie pot aparea fisuri/crapaturi verticale. Fisurile patrund de regula pe toata grosimea peretelui si pot sa se dezvolte pe zeci de metri din elevatia cosului.
    8.3.3.2 Cosuri de zidarie. Degradari interioare
    In perioade mai indepartate temperaturile de evacuare ale gazelor erau suficient de ridicate pentru ca temperatura la fata interioara sa nu coboare sub punctul de roua acida. Situatia aceasta facea ca procesul de degradare al mortarului din rosturi, de cele mai multe ori pe baza de ciment, sa nu se declanseze sau sa avanseze lent.
    Fisurile verticale provocate de diferentele de temperatura pe grosimea peretelui se manifesta in faza incipienta la nivelul rosturilor cu mortar, dar in faze mai avansate ale procesului pot fi traversate si caramizile de pe traseul fisurii.
    Din motive de rezistenta, grosimea peretelui de caramida al trunchiului portant este variabila pe inaltime, scazand catre varf. Din punct de vedere constructiv se reduce cate un rand de caramizi din interior la intervale constante pe inaltime. O urmare a acestei rezolvari este ca in zona cu variatie de grosime apar solicitari termice suplimentare insotite de aparitia unor fisuri/crapaturi in rosturi.
    8.3.3.3 Tuburi de evacuare din zidarie
    Tuburile de evacuare a gazelor realizate din zidarie se intalnesc cu precadere la cosurile industriale din beton armat. Zidaria acestor tuburi este realizata in mod obisnuit din caramizi antiacide cu mortar de asemenea rezistent la acizi. Rosturile umplute cu mortar rezistent la acizi au de obicei grosimi mai mici decat cele obtinute cu mortar de ciment.
    Tuburile de evacuare sunt realizate din tronsoane. Fiecare tronson este rezemat pe o consola dispusa la interiorul trunchiului portant sau pe un planseu rezemat la randul lui pe trunchiul portant. Petrecerile dintre tronsoanele de zidarie sunt detaliate astfel incat sa permita dilatarea verticala neimpiedicata.
    Temperaturile neuniforme pe grosimea peretelui provoaca fisurarea intrucat rezistentele la intindere ale zidariei sunt mici. In faza initiala fisurarea se manifesta la nivelul rosturilor umplute cu mortar dar cand procesul se dezvolta pe verticala fisurile traverseaza local si unele caramizi. De regula fisurile verticale ajung sa parcurga tronsoanele afectate in intregime.
    La partea superioara a fiecarui tronson suportul fizic al stabilitatii structurale il constituie exclusiv aderenta intre caramizi si mortar spre deosebire de cotele mai coborate unde efectele gravitationale pot mobiliza forte de frecare ajutatoare. Incarcarile termice au efecte mai pronuntate la capetele superioare ale tronsoanelor unde aderenta cedeaza prima si blocurile de caramida ajung sa fie mai usor detasabile.

    Aspecte particulare
    In zona petrecerii dintre tronsoane, in unele rezolvari este prevazuta la baza tronsonului superior o asiza in consola de tip "lacrimar", care acopera capatul tronsonului inferior. Scopul lacrimarului este de a proteja rostul inelar dintre tronsoane de scurgerile potentiale de condens acid sau depunerile de cenusa. Daca rostul dintre lacrimar si tronsonul inferior este insuficient pentru a permite dilatarea libera a acestuia din urma, lacrimarul, nefiind dimensionat ca sa preia solicitarea, cedeaza.
    Rosturile dintre tronsoane sunt in mod normal inchise cu un material deformabil astfel incat sa nu fie permisa circulatia aerului/gazelor in/din tubul de evacuare. Inchiderea rostului s-a facut in mod traditional in Romania cu foi de plumb. Acestea isi pierd deformabilitatea in timp, devin fragile, si fisureaza sau se rup nemaiindeplinindu-si rolul. In situatiile de functionare cu suprapresiune in cos, lipsa etansarii in rosturile de dilatatie duce la scapari de gaze calde si, potential, formarea de condens acid la nivelul consolelor/planseelor de sustinere sau/si pe fata interioara a trunchiului portant.
    Valorile maxime ale solicitarilor termice se manifesta in regim tranzitoriu de functionare. Opririle si pornirile frecvente ale instalatiei de ardere expun zidaria tubului unui nivel de agresivitate chimica mai sever iar fisurarea verticala este mai pronuntata si se dezvolta mai rapid.
    Pentru a satisface conditiile de imisie impuse de legislatia de mediu trebuie asigurata o viteza minima la iesirea gazelor din cos. In acest scop una din solutiile de crestere a vitezei de evacuare este reducerea sectiunii ultimului tronson de tub. Un efect al reducerii este si aparitia unei presiuni pozitive in cos pe o anumita distanta sub cota de evacuare. Aceasta situatie favorizeaza patrunderea gazelor acide prin zidarie, cu efectele de coroziune care o insotesc.

    8.4 Protectia si igiena muncii

    8.4.1 Aspecte generale
    Cosurile industriale implica, datorita geometriei lor, efectuarea de lucrari la inaltime, acestea necesitand mijloace de acces si tehnici de lucru specializate. Societatile comerciale care contracteaza lucrari la cosuri industriale vor analiza riscurile de producere a accidentelor si vor prezenta beneficiarilor metodele folosite pentru prevenirea lor.
    Unele cosuri industriale pot contine materiale daunatoare sanatatii, in mod particular azbest. Mici cantitati de azbest se regasesc uneori in canalele de ventilatie sau depozitate in rosturile de dilatatie.

    8.4.2 Registrul de protectia muncii
    Detinatorii vor pastra cate un registru de protectia muncii atasat Cartii Tehnice pentru fiecare cos industrial aflat in posesia lor.
    Pentru cosuri noi registrul de protectia muncii va fi initiat in faza de elaborare a documentatiei pentru licitarea executiei si va contine o enumerare a surselor de risc asociate realizarii lucrarilor. In timpul executiei acest registru va fi completat prin grija executantului cu elementele specifice acestei faze, precum si cele legate de efectuarea lucrarilor de intretinere ulterioare.
    In registrul de protectia muncii se vor inscrie toate rapoartele privitoare la lucrarile efectuate pe cos pe toata durata vietii acestuia.
    Asupra cosurilor existente se vor face determinari privitoare la prezenta azbestului, iar rezultatele acestor determinari se vor inscrise in registru.
    Registrul de protectia muncii va fi pus la dispozitia tuturor celor care urmeaza sa execute lucrari pe cos, inclusiv lucrari de natura inspectiei.

    8.5 Metode de investigatie

    8.5.1 Inspectarea cu mijloacele alpinismului utilitar
    Inspectarea cosurilor industriale se poate face doar cu utilizarea mijloacelor alpinismului utilitar. Raportul de investigatie se va preda in forma scrisa si va fi insotit in mod necesar de fotografii si, acolo unde se considera relevant, de o inregistrare facuta cu videocamera. Inregistrarea video prezinta avantajul ca imaginile pot fi insotite de comentariile directe ale celui care face investigatia, existand astfel posibilitatea de a se atrage atentia asupra unor detalii.
    In afara de mijloacele vizuale, pentru urmarirea comportarii cosurilor in exploatare mai sunt disponibile o serie de mijloace/tehnici instrumentale. In continuare se face o prezentare succinta a acestora.

    8.5.2 Carote
    Din trunchiul portant de beton armat se pot extrage carote care sa permita evaluarea starii betonului si armaturii pe grosimea peretelui si efectuarea unor determinari de laborator. Aceste determinari pot fi de natura unor analize chimice si/sau de natura unor incercari pentru stabilirea caracteristicilor de rezistenta si deformabilitate ale betonului.

    8.5.3 Determinari cu ultrasunete
    Aparatele de masura cu ultrasunete sunt folosite pentru determinarea grosimii peretelui metalic, al trunchiului portant sau tubului de evacuare. Dispozitivul de masura este de dimensiuni mici, putand fi manevrat cu o singura mana. Grosimea peretelui este masurata prin simpla aplicare a unui captor pe suprafata si, din acest punct de vedere, este suficient accesul pe o singura parte.

    8.5.4 Incercarea buloanelor din imbinari la cosurile metalice
    Pentru a evalua scaderea efortului capabil al buloanelor din imbinari solicitate in regim de oboseala, acestea pot fi demontate din structura si incercate in laborator.

    8.5.5 Alte metode de investigatie
    In anumite situatii pentru urmarirea comportarii cosurilor in exploatare se mai pot intrebuinta si alte procedee cum ar fi:
    - inregistrari cu camere de luat vederi cu raze infrarosii (numite si "camere fierbinti") care se coboara in interiorul cosului in timpul functionarii
    - termo - fotografierea suprafetei exterioare a cosului pentru obtinerea unor imagini termice care descriu eficienta termoizolatiei

    8.6 Organizarea activitatii de urmarire a comportarii cosului in exploatare

    8.6.1 Planificare
    Inspectarea cosurilor industriale poate fi o activitate in cadrul programului de urmarire a comportarii constructiilor sau poate fi impusa de situatii neprevazute. Inspectiile planificate au loc de regula in intervalele cand instalatiile de ardere sunt oprite pentru motive care tin de acestea: revizii, reparatii curente etc. Inspectiile reclamate de aparitia unor situatii neprevazute pot necesita intreruperea functionarii instalatiilor cu pierderi de productie corespunzatoare.

    8.6.2 Asistenta tehnica de specialitate
    Efectuarea inspectiei ca activitate in cadrul urmaririi extinse a comportarii unui cos industrial necesita asistenta tehnica de specialitate, atat in ceea ce priveste accesul propriu-zis, cat si competenta pentru sesizarea aspectelor legate de starile tehnice ale constructiei.
    Acest tip de lucrari trebuie incredintat unor alpinisti utilitari atestati pentru lucrul la inaltime si instruiti pentru folosirea echipamentelor si aplicarea metodelor de asigurare proprii domeniului.
    Rezolvarea problemelor ingineresti care fac obiectul inspectiei trebuie sa fie incredintata unui inginer constructor cu experienta in proiectarea, executia sau urmarirea cosurilor industriale. Inginerul responsabil va intocmi tema inspectiei, va interpreta si aviza raportul de inspectie, va aprecia daca si in ce masura sunt necesare determinari instrumentale, va face recomandari asupra oportunitatii si felului lucrarilor de reparatii si a programarii inspectiilor ulterioare.

    8.6.3 Tema inspectiei
    Inginerul responsabil va intocmi tema de detaliu a inspectiei pentru fiecare cos industrial in parte. Informatiile generale necesare intocmirii temei se vor lua din planul cu dispozitia generala a cosului, in masura in care acesta exista, si din imaginile directe sau inregistrate ale cosului. Tema va cuprinde toate elementele de interes accesibile la data efectuarii inspectiei, acestea depinzand de functionarea sau nu a instalatiei.
    Pe baza listei de lucrari intocmita de inginerul responsabil, detinatorul sau utilizatorul cosului va solicita oferte de pret de la societatile comerciale eligibile in vederea atribuirii executiei. Ofertantilor li se va asigura posibilitatea sa consulte registrul de protectia muncii al cosului in vederea evaluarii costului masurilor de reducere a riscurilor lucrarii.
    Lucrarile solicitate in cadrul inspectiilor curente sunt de regula urmatoarele:
    - imagini video comentate ale suprafetei exterioare a trunchiului portant;
    - imagini video sau fotografii comentate ale peretilor care marginesc spatiul vizitabil la cosurile duble (fata interioara a trunchiului portant si fata exterioara a tubului de evacuare);
    - inregistrari vizuale sau/si comentate asupra starii cosului la varf (coronament + tub de evacuare) in masura in care accesul este posibil;
    - inregistrari vizuale si comentarii privind elementele auxiliare ale cosului: scari si platforme (inclusiv elementele de prindere), balizajul de zi si de noapte, instalatia de paratrasnet, accesul canalelor de fum.

    8.6.4 Raportul de inspectie
    Raportul de inspectie se va baza si va completa inregistrarile vizuale facute pe cos si care il insotesc. Eventual zonele punctuale la care se face referire in comentariul inregistrarilor sau in raport vor fi demarcate vizual (de ex. cu creta pe suprafata cosului).
    Comentariul inregistrarilor si raportul se vor limita la descrierea naturii si extinderii defectelor constatate dar nu se vor substitui raportului ingineresc de specialitate cu privire la cauzele defectelor, necesitatea, tipul si amploarea lucrarilor de remediere. Acestea vor fi fundamentate de catre inginerul responsabil pe baza interpretarii tuturor datelor disponibile si, daca este cazul, cu ajutorul unor proceduri de calcul.
    In raportul de inspectie se vor include si toate constatarile de interes care nu rezulta explicit din inregistrarile vizuale facute pe cos.
    Se vor face aprecieri cantitative privitoare la extinderea degradarilor, pentru a se putea aprecia cat mai corect cantitatile inscrise in lista de lucrari.

    8.6.5 Raportul ingineresc
    In mod suplimentar fata de raportul de inspectie, raportul ingineresc cuprinde interpretarile datelor vizuale relevate de inspectie, fundamentate, daca este cazul, si prin alte procedee de investigatie.
    Acolo unde se considera necesare calculele vor cuprinde verificari ale structurii si/sau o analiza de tiraj pentru a determina regimul de presiuni in cos.
    Raportul ingineresc privitor la urmarirea comportarii cosului este o componenta esentiala in procesul de gestionare a mijloacelor fixe ale unitatii productive.
    Rapoartele ingineresti succesive vor fi pastrate in Cartea Tehnica a constructiei.
    In masura in care sunt disponibile in format electronic, tema inspectiei, raportul de inspectie si raportul ingineresc vor fi inregistrate pe o discheta sau un CD anexate si ele cartii constructiei.

    Tabelul 8.1 Cerinte ale urmaririi comportarii cosurilor industriale

 ______________________________________________________________________________
|  Tip cos  |                Cerinte de urmarire           |    Interval       |
|___________|______________________________________________|___________________|
|Cosuri     |Urmarire curenta: Se poate face de la nivelul |Cel putin o data pe|
|metalice   |solului cu mijloace proprii. Pentru cosurile  |luna               |
|           |mai inalte de 10 m la cercetarea vizuala se   |                   |
|           |va folosi binoclu. Se vor urmari oscilatiile  |                   |
|           |transversale sub actiunea vantului in regim   |                   |
|           |permanent daca exista. Se vor depista - daca  |                   |
|           |exista - semne de avariere dupa furtuni.      |                   |
|           |                                              |                   |
|           |Urmarire extinsa: Investigarea vizuala a      |Cel putin o data la|
|           |suprafetei exterioare a cosului insotita de   |3 ani sau la       |
|           |elaborarea unui raport de inspectie de catre  |intervale mai      |
|           |alpinisti utilitari. Raport inginer           |scurte daca se     |
|           |responsabil.                                  |recomanda in Raport|
|___________|______________________________________________|___________________|
|Cosuri de  |Urmarire curenta: se poate face de la nivelul |Cel putin o data la|
|caramida   |solului cu mijloace proprii. Se va folosi cu  |trei luni          |
|           |necesitate un binoclu. Se va urmari daca      |                   |
|           |exista caramizi dislocate sau cumva lipsa, cu |                   |
|           |precadere in zona varfului. Se vor cerceta    |                   |
|           |posibilele degradari provocate de furtuni. Se |                   |
|           |va urmari starea treptelor de acces si a      |                   |
|           |vopsitoriei acolo unde exista.                |                   |
|           |                                              |                   |
|           |Urmarire extinsa: Investigarea vizuala a      |Cel putin o data la|
|           |suprafetei exterioare a cosului insotita de   |3 ani si la        |
|           |elaborarea unui raport de inspectie de catre  |intervale mai      |
|           |alpinisti utilitari. Raport inginer           |scurte daca se     |
|           |responsabil.                                  |recomanda in Raport|
|___________|______________________________________________|___________________|
|Cosuri de  |Urmarire curenta: Se poate face de la nivelul |Cel putin o data la|
|beton armat|solului cu mijloace proprii. Se va folosi cu  |trei luni          |
|- Trunchiul|necesitate aparatura optica cu o rezolutie    |                   |
|portant    |satisfacatoare in functie de inaltimea        |                   |
|           |cosului. Se vor urmari fisurarea si           |                   |
|           |exfolierile acoperirii cu beton, urmele de    |                   |
|           |rugina - daca exista. Se vor mai urmari si    |                   |
|           |starea vopsitoriei de balizaj, eventualele    |                   |
|           |afectari dupa furtuni.                        |                   |
|           |In primii 5 ani dupa receptie se vor urmari cu|                   |
|           |mijloace topometrice tasarea si inclinarea    |                   |
|           |cosului.                                      |                   |
|           |                                              |                   |
|           |Urmarirea extinsa: Investigarea vizuala a     |Cel putin o data la|
|           |suprafetei exterioare a cosului insotita de   |5 ani sau mai      |
|           |elaborarea unui raport de inspectie de catre  |frecvent daca se   |
|           |alpinisti utilitari. Raport inginer           |recomanda in       |
|           |responsabil.                                  |Raport.            |
|___________|______________________________________________|___________________|
|Cosuri de  |Urmarirea extinsa: a) Investigarea vizuala la |Cel putin o data   |
|beton armat|interior. Se poate face doar cand cosul este  |la 5/7 ani pentru  |
|- Tuburi de|oprit un interval suficient pentru a se raci  |cosurile cu        |
|evacuare   |si pentru a fi eliminate prin ventilare gazele|functionare        |
|din        |nocive. Se vor urmari: nivelul de fisurare;   |continua si o data |
|caramida   |starea rosturilor de dilatare si a zidariei la|la 3 ani pentru    |
|           |petrecerea intre tronsoane; starea caramizilor|cele cu functionare|
|           |si a mortarului din rosturi.                  |intermitenta.      |
|           |b) Investigarea vizuala la exterior. Se poate |                   |
|           |face doar la cosurile cu spatiu vizitabil,    |                   |
|           |recomandabil in timpul functionarii. Se vor   |                   |
|           |urmari: starea termoizolatiei, a structurii de|                   |
|           |rezemare, a scarilor si platformelor          |                   |
|           |interioare. Lucrari in teren executate de     |                   |
|           |alpinisti utilitari; Raport de inspectie;     |                   |
|           |Raport inginer responsabil.                   |                   |
|___________|______________________________________________|___________________|

    8.7 Consideratii finale
    Cosurile industriale reprezinta o veriga in lantul constituit de un proces industrial. Ca orice instalatie care deserveste un proces industrial cosurile sunt in timp supuse degradarii, fie ca urmare a exploatarii curente, fie ca urmare a expunerii conditiilor atmosferice. Degradarile mai pot sa apara si ca urmare a exploatarii necorespunzatoare care poate rezulta din deficiente ale procesului industrial deservit.
    La fel ca si celelalte mijloace fixe care sustin un proces industrial, cosurile industriale au nevoie de verificari periodice si, daca este cazul, reparatii.
    Inspectiile cosurilor se vor desfasura periodic, nu doar atunci cand se constata avarii si/sau cosul ajunge in mod evident sa puna in pericol vecinatatile.
    Pentru buna desfasurare a procesului de urmarire a comportarii cosului se recomanda sa se recurga la asistenta tehnica din partea unor societati comerciale in masura sa ofere servicii ingineresti de specialitate si acces pentru lucrul la inaltime in conditii de siguranta.
    Lucrarile de reparatii curente recomandate in rapoartele de urmarire curenta sau extinsa se vor executa pe cat posibil in timpul functionarii cosului sau in perioadele de intrerupere planificata a functionarii.

    9 Cerinte privind reabilitarea cosurilor din beton armat

    9.1 Date generale
    Reabilitarea cosurilor industriale din beton armat implica activitati de stabilire a starii de deteriorare, cu gruparea tipurilor caracteristice de deteriorari, inspectare, determinari, masuratori, expertizarea tehnica pentru cerinta de rezistenta, stabilitate si durabilitate, stabilirea deciziei de interventie structurala sau dupa caz demolare, stabilirea deciziei de interventie asupra termoizolatiei si protectiilor anticorozive, cerinte minimale pentru materialele si produsele folosite, verificarea prealabila a solutiilor de interventie cu aplicare integrala sau partiala (pentru structura, termoizolatii, protectii anticorozive), controlul executiei, urmarirea comportarii in timp.
    In subcapitolul 9.2 se reiau mai dezvoltat principalele aspecte de deteriorare la cosurile de fum din beton armat, pentru a permite o mai buna intelegere a cerintelor privind reabilitarea prezentate in subcapitolele urmatoare.

    9.2 Probleme de deteriorare la cosuri din beton armat

    9.2.1 Deteriorarea betonului
    - Deteriorarea fizica si mecanica
    Deteriorarea fizica si mecanica a betonului rezulta sub forma de fisuri locale sau distribuite regulat sau neregulat, datorate unor supraincarcari ca tasari, cutremur, impact, explozii, efectelor de temperatura (supraincalzire, penetrarea umiditatii, inghet), defectiunilor de executie (decofrarea prea rapida, zone poroase datorita compactarii insuficiente, acoperire cu beton insuficienta, neomogenitate, contractiei betonului), fisuri verticale favorizate de golurile de trecere a tijelor de glisare. Indiferent de cauzele fisurarii, rezultatul este acelasi, atacul chimic putand penetra in fisurile formate.
    - Deteriorarea chimica a betonului
se poate observa sub forma de dizolvare a cimentului (sub actiunea clorului), umflarea cimentului (sub actiunea sulfatilor), dizolvarea agregatelor (sub actiunea fluorurilor).
    Adesea deteriorarea chimica a betonului (ex. carbonatarea) are consecinte asupra armaturii, care la randul ei afecteaza betonul.
    Evitarea acestor deteriorari impune satisfacerea unor cerinte de calitate inalta a betonului in ceea ce priveste:
    - densitatea (compactitatea)
    o densitate ridicata este importanta pentru reducerea atacului chimic
    - omogenitatea
    - limitarea deschiderii fisurilor
    - realizarea acoperirii minime cu beton a armaturii
si a unor cerinte de armare corespunzatoare pentru preluarea anumitor solicitari mecanice si termice.

    9.2.2 Coroziunea armaturii de otel in beton
are o importanta particulara prin efectele asupra constructiei si se prezinta sub urmatoarele forme:
    - Coroziunea datorata alcalinitatii reduse si care are drept consecinte reducerea sectiunii armaturilor si respectiv deteriorarea betonului ca urmare a expansiunii produselor de coroziune
    - Coroziunea datorata actiunii clorului
    - Coroziunea sub tensiune (in cazul utilizarii de armaturi pretensionate)
    Coroziunea armaturii din otel este de asemenea o consecinta directa a deteriorarilor betonului, prezentate mai sus si care faciliteaza penetrarea umiditatii si agentilor agresivi la armatura.
    Cerintele pentru o calitate inalta a betonului, in principal densitatea (compactitatea) ridicata, reduc semnificativ expunerea armaturii la actiunea umiditatii si agentilor agresivi.

    9.2.3 Deteriorari din coroziune a componentelor din otel
    - Coroziune comuna
    - Coroziune sub tensiune
    - Coroziune datorata oboselii materialului sau contactului bimetalic
    - Coroziune atmosferica
    - Coroziune datorata eroziunii sau abraziunii
    Cerintele privind protectia componentelor din otel privesc in primul rand tipul si calitatea protectiilor aplicate.

    9.2.4 Deteriorarea lucrarilor din zidarie
    - Fisurarea extinsa, in camp curent sau la petrecerile intre tronsoane, produsa de actiunea temperaturii tehnologice
    - Afectari provocate de actiunea fortelor orizontale din vant (mai rar) sau cutremur
    - Reducerea grosimii zidariei ca urmare a:
        - Fisurarii de suprafata datorata eforturilor ridicate din temperatura
        - Inghetului
        - Eroziunii si abraziunii
        - Actiunea unor componente agresive din gaze
        - Fisurarea si pierderi de mortar in rosturile zidariei
    - Deteriorare locala la rezemari, puncte de dilatare, etansare, ancore
    - Reactii cu substante care duc la marire de volum si care nu poate fi preluata de rosturile de dilatare.

    9.2.5 Deteriorarea protectiei rosturilor
    Se produce la petrecerile intre tronsoanele de zidarie datorite dilatarilor si contractiilor termice repetate, a depunerilor de cenusa si materiale de condens cu actiune agresiva.

    9.2.6 Deteriorarea termoizolatiei
    Deteriorarea termoizolatiei poate fi cauzata in mod obisnuit de reactii chimice cu substante active din gaze, condens, absenta locala a termoizolatiei, fisuri.

    9.2.7 Deteriorarea protectiilor peliculogene
    - Reducerea calitatii protectiilor sub forma de pelicule sub actiuni chimice si chiar mecanice si termice sau vibratii
    - Reducerea calitatii protectiilor sub forma de pelicule sub efectul schimbarilor de temperatura a gazelor si a schimbarilor diurne ale temperaturii atmosferice
    Tinand seama de marea varietate de produse de protectie, fiecare sistem de protectie sub forma de pelicule trebuie sa se adapteze actiunilor chimice, mecanice si termice. Acest lucru cere un inalt nivel de cunostinte de expert si know-how pentru materiale si produse.
    Se mentioneaza extinderea utilizarii substantelor de protectie penetrante, care contribuie totodata la marirea compactitatii superficiale a betonului si nu necesita intretinere si refacere ca in cazul peliculelor aplicate pe suprafata betonului.

    9.3 Cerinte privind expertizarea tehnica a cosurilor industriale din beton armat

    9.3.1 Cerinte pentru inspectarea detaliata a cosului
    - Asigurarea conditiilor de acces pentru inspectare, fotografiere si luare de probe
    - Verificarea trunchiului portant la stabilitate si durabilitate - starea de deteriorare
    - Verificarea tubului de evacuare a gazelor la stabilitate, abraziune, actiunea acida
    - Fotografii ale zonelor de rosturi si ale schimbarilor detectate
    - Luarea de probe de material la diferite nivele si incercari de laborator
    - Evaluarea rezultatelor
    - Asigurarea supervizarii inspectarii pentru toate specialitatile proprii alcatuirii cosurilor industriale din beton armat (structura, izolatii, protectii)

    9.3.2 Cerinte pentru utilizator/proprietar
    - Prezentarea proiectului executat incluzand calculul eforturilor
    - Documente privind perioada de utilizare precedenta a cosului: durata, urmarirea comportarii, interventii
    - Semnalari ale depasirii parametrilor de functionare: temperatura, continut gaze
    - Date privind debitul maxim si minim de gaze, temperatura minima si maxima de intrare a gazelor, densitatea gazelor
    - Date privind schimbari in caracteristicile gazelor evacuate
    - Date privitoare la schimbarea continutului gazelor evacuate (continut Sox, temperatura, umiditate) ca urmare a introducerii unei statii de desulfurizare inainte de intrarea in cos - acolo unde este cazul.
    - Cerinte privind aprecierea efectelor asupra mediului si necesitati de considerare a modificarii conditiilor de emisii de gaze acceptate anterior
    - Clarificari/precizari privind perioada de functionare ulterioara efectuarii interventiilor

    9.3.3 Determinari speciale
    - Caracteristici dinamice proprii, termografie in infrarosu

    9.3.4 Cerinte privind evaluarea analitica a nivelului de protectie antiseismica si a efectelor altor actiuni asupra rezistentei, stabilitatii si durabilitatii; Masuri de consolidare a trunchiului portant
    - Considerarea prevederilor actuale privind solicitarea seismica in relatie cu durata de exploatare preconizata dupa efectuarea interventiilor
    - Considerarea unor solutii de consolidare cu performante superioare, ca de ex. consolidarea longitudinala cu benzi pe baza de fibre de carbon, consolidarea inelara prin precomprimare
    - Stabilirea deciziei de interventie structurala (reparare, consolidare, dupa caz demolare), in acord cu durata de timp preconizata pentru functionarea ulterioara interventiilor

    9.3.5 Evaluarea masurilor de interventie privind izolatia termica
    Evaluarea masurilor de interventie are in vedere in ce masura izolatia termica satisface cerintele de functionare si anume:
    - de a mentine eforturile cauzate de temperatura in materialul trunchiului portant si in tubul de evacuare a gazelor in limitele reglementate;
    - de a garanta o cadere redusa de temperatura intre intrarea si iesirea gazelor; de a preveni pierderi ridicate de caldura prin zidarie;
    - de a preveni penetrarea condensarii acide prin tubul din zidarie sau inhibitia vaporilor.

    9.3.6 Evaluarea masurilor de interventie privind protectiile anticorozive
    Evaluarea masurilor de interventie are in vedere in ce masura cerintele protectiilor anticorozive satisfac urmatoarele cerinte pentru cosurile de fum:
    - Aderenta la suprafata-suport:
    - Rezistenta la inghet-dezghet;
    - Flexibilitate: se recomanda ca protectiile peliculogene sa asigure preluarea fisurilor de ordinul 0,5 mm;
    - Rezistenta la agenti chimici
    Ex. pentru interior, la urmatorii agenti chimici:
              2-
    - SO2, SO4  ;     H2SO4
    - Cl-;            HCl;
    - F-;             HF;
    - Rezistenta la abraziunea generata de gazele arse cu concentratie de pulberi.

    9.4 Cerinte minimale pentru materialele si procedeele folosite la repararea si consolidarea trunchiului portant
    Cerintele pentru materialele de reparare/consolidare pentru trunchiul din beton armat se prezinta in continuare dupa compozitia si modul de aplicare ale acestora.
    Betonul turnat, ca si betonul/mortarul torcretat trebuie sa aiba in general o compozitie apropiata de a betonului existent, dar cu adeziune ridicata si cu precizarea ca granulele maxime nu trebuie sa depaseasca 1/3 din grosimea stratului aplicat. In cazul torcretului compozitia amestecului trebuie sa se adapteze tehnicii de torcretare, pentru a obtine aderenta si compactitate cu minimum de material ricosat.
    Mortarele se pot folosi ca material de reparatii/consolidari pentru refacerea acoperirii armaturilor, precum si pentru injectarea fisurilor.
    Pentru mortare realizarea unui mortar bogat in ciment, cu densitate ridicata si putin sensibil la carbonatare, trebuie corelata cu prevenirea contractiei si a desprinderii/detasarii. In general sunt disponibile mortare cu intarire rapida si cu compozitie granulometrica garantata si la care se pot adauga solutii de silice-alcalina pentru cresterea alcalinitatii.
    La mortarele cu adausuri de materiale sintetice si caracteristici superioare (structura densa, rezistenta si aderenta superioare, rezistenta ridicata la atacul chimic, intarire rapida), cerintele de calitate tin in mod esential de amestecul corect si de metodele de amestecare corecte.
    Restabilirea continuitatii betonului in fisuri prin injectare cu rasini sintetice implica satisfacerea unor cerinte speciale pentru aceste rasini: vascozitate redusa, rezistenta satisfacatoare la intindere si mai ales aderenta inalta.
    Pentru prevenirea penetrarii materialelor agresive in suprafata betonului este necesara o selectare potrivita intre materiale aplicate prin peliculizare si produse chimice de impregnare/etansare a suprafetei betonului.
    Pentru consolidarea trunchiului portant se recomanda sa se ia in considerare unele tehnici avansate ca:
    - armare cu benzi din fibre de carbon
    - precomprimarea inelara in diferite solutii - cu fundamentarea realizarii precomprimarii permanente.
    Tehnicile mentionate nu exclud considerarea altor posibilitati care se vor analiza pe masura aparitiei lor.
    Recomandarea folosirii solutiilor de consolidare in rapoartele de expertiza va fi insotita de o fundamentare corespunzatoare a modului cum sunt indeplinite cerintele esentiale de rezistenta, stabilitate si durabilitate din reglementarile in vigoare.
    Posibilitatea legala de aplicare a tehnicilor noi este conditionata de existenta agrementelor emise conform reglementarilor in vigoare si de certificarea conformitatii produselor folosite.

    Observatie:
    Pentru cele doua procedee mentionate se recomanda sa se acorde o atentie speciala asupra mentinerii in timp a caracteristicilor de aderenta a materialelor de lipire si, respectiv, asupra realizarii precomprimarii permanente proiectate.

    In functie de specificul aplicatiei si pentru satisfacerea cerintelor mentionate, specificatiile tehnice pentru materialele de reparare/consolidare vor trebui sa precizeze urmatoarele marimi caracteristice:
    - rezistenta la compresiune si intindere
    - modulul de elasticitate
    - coeficientul de dilatare liniara
    - contractie, curgere lenta, relaxare
    - capacitatea de aderenta
    - etanseitatea la apa si rezistenta la umiditate
    - rezistenta la temperaturi inalte si joase
    - rezistenta la coroziune

    9.5 Solutii de reparare/consolidare/reabilitare
    Aplicarea unor solutii integrale de reparare/consolidare/reabilitare implica existenta unei echipe de experti/specialisti cu experienta in principal pe domeniile structura, termoizolatie, protectii anticorozive si o conlucrare stransa intre acestia.
    Tinand seama de caracteristicile cosurilor industriale si de costurile ridicate ale lucrarilor de interventie si pentru asigurarea accesului pe cos, este necesar ca solutiile sa fie verificate riguros si in conditiile particulare ale aplicatiei.



SmartCity5

COMENTARII la Ordinul 179/2005

Momentan nu exista niciun comentariu la Ordinul 179 din 2005
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Hotărârea 130 2013
    Aveți nevoie de un împrumut pentru datorii pentru a plăti facturile? Preia controlul datoriei tale astăzi Disponibil acum Oferta de împrumut pentru extinderea afacerii? Aveți nevoie de un împrumut pentru a plăti facturile? Ai nevoie de împrumut? Ai nevoie de împrumut personal? Împrumut pentru extinderea afacerii? Înființare în afaceri, Educație, Împrumut pentru consolidarea datoriilor Împrumuturi cu bani grei Împrumut pentru orice lucru? Oferim împrumut cu o dobândă scăzută de 3% Împrumut fără cec de credit, e-mail: elenanino0007@gmail.com
ANONIM a comentat OUG 6 2020
    Bună tuturor, aici vine un împrumut accesibil care îți va schimba definitiv viața și o dovadă a modului în care am primit un împrumut pentru a-mi schimba viața de familie muritoare. Ma numesc doamna Clancy Dexter. Locuiesc în Florida SUA și sunt azi o femeie fericită? M-am gândit că orice creditor poate schimba viața lui Brock și a familiei mele, voi trimite pe oricine îi caută un împrumut. Mi-au oferit fericirea mea și familiei mele. Mi-a luat un împrumut de 250.000 USD pentru a-mi începe din nou viața ca văduvă cu trei copii. Am mers la această companie, care a împrumutat un credit onest și temător de Dumnezeu, care m-a ajutat să obțin un împrumut de 250.000 USD. . Dolar, ei sunt de fapt temători de Dumnezeu care lucrează cu o companie de creditare de renume. Dacă aveți nevoie de un împrumut și sunteți sigur 100% de rambursare, contactați-le și anunțați-le că doamna Clancy vi le-a oferit. Contact pe e-mail: happyday99loanfirm@gmail.com
ANONIM a comentat Ordin 421 2020
    Ai mare nevoie de ajutor financiar? Căutați un împrumut care să vă ajute în aceste momente critice? Aveți nevoie de un împrumut pentru a vă susține afacerea? Trimiteți acum un e-mail la Lookoutrelief@gmail.com și obțineți împrumuturi promoționale fără dobândă ..
ANONIM a comentat Decizia 45 2020
    ATENȚIE SUNTI NEVOIE DE ÎMPRUMUT PERSONAL / ÎMPRUMUT DE INVESTIȚIE / FINANȚARE PENTRU AFACERI ??? Email: goodnewsloancompany7@gmail.com Serviciile noastre includ următoarele de mai jos ______________________________________________________ * Împrumuturi personale * Împrumuturi pentru camioane și mașini * Credite pentru consolidarea datoriilor * Împrumuturi pentru studenți * Împrumuturi pentru casă și hotel * împrumuturi pentru căsătorie și sărbătoare * Împrumuturi pentru agricultură și fermă * Împrumuturi de pornire a afacerilor sau împrumuturi de extindere a afacerilor. Oferim toate tipurile de împrumuturi Suntem consultanți financiari care se ocupă de finanțele internaționale pentru orice cantitate de instrumente bancare. Avem accesul / contactele pentru a ridica de la 10 mii dolari la 700 milioane dolari. Am readus la viață industriile aflate în dificultate și ne-am întors idei de afaceri bune, oferind fonduri pentru demararea lor. Avem o rețea de investitori care sunt dispuși să ofere fonduri pentru orice persoană și organizații pentru a începe activitatea și operațiunile. Compania noastră a înregistrat o serie de progrese în furnizarea de servicii financiare de primă calitate clienților noștri, în special în domeniul sindicalizării împrumuturilor și al furnizării de capital pentru persoane fizice și companii. Oferim împrumuturi pentru sectorul public și individual care au nevoie de asistență financiară cu o dobândă scăzută de 2%. Credit acceptabil, Termenii și condițiile sunt foarte simpli și atenți, suntem un grup de profesioniști cu împrumut energetic și cu experiență, cu cunoștințe minuțioase ale piețelor financiare, ne angajăm să oferim clienților și furnizorilor noastre forme simple și competitive de soluții financiare pentru toți utilizatori de afaceri. Cred că s-ar putea să vă intereseze să inițiați o afacere nouă care are nevoie de finanțare sau să extindă sfera afacerilor dvs. deja existente, investitorii noștri sunt, de asemenea, interesați de finanțare / parteneriat și gata să investească o sumă mare în comercianții care sunt gata să dovedească expertiza lor în noua industrie, cu compania noastră de împrumuturi de încredere și alte BANE TOP PRIME AAA precum Bank of America, HSBC, Lloyds, Wells Fargo, The Best Banks for SBA Credit și multe altele. Nu veți regreta nimic în această tranzacție de împrumut, deoarece vă voi face fericit prin e-mail {goodnewsloancompany7@gmail.com} obținerea unui împrumut de la această companie este 100% contact garantat și garantat prin e-mail goodnewsloancompany7@gmail.com Salutari Goodnewsloancompany Contact telefonic: +1 (860)866-4085 E-mail: goodnewsloancompany7@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 62 2019
    O zi buna Ai nevoie de un împrumut pentru toate scopurile? Aveți o problemă financiară? Bridge Finance este garantat prin furnizarea de servicii financiare clienților la o rată a dobânzii favorabilă. Împrumuturile noastre sunt simple și rapide. Contactați-ne astăzi pentru a obține împrumutul de care aveți nevoie. Putem asorta orice împrumut cu o rată a dobânzii de 2% la bugetul dvs. Dacă sunteți interesat, vă rugăm să contactați acum (adrianbay0008@gmail.com)
ANONIM a comentat Hotărârea 9 2002
    Obținerea unui împrumut legitim au fost întotdeauna o problemă uriașă Pentru atât de mulți clienți care au nevoi financiare. Problema creditului necorespunzător și a garanțiilor sunt ceva de care clienții sunt întotdeauna îngrijorați atunci când solicită un împrumut de la un creditor legitim. Dar MIDLAND CREDIT FIRM a făcut această diferență în industria creditelor. MIDLAND CREDIT FIRM a fost acreditat de consiliul organizației de creditare pentru a acorda împrumuturi clienților locali și internaționali cu o dobândă de 3%. Ni s-a oferit privilegiul de a vă satisface nevoile financiare. Problema creditului nu ar trebui să te împiedice să obții împrumutul de care ai nevoie. Serviciile noastre includ următoarele: - * Împrumuturi pentru investitori *Consolidarea datoriilor * Ipoteca a doua * Împrumuturi de afaceri *Imprumuturi personale * Împrumuturi internaționale Fără securitate socială și fără cec de credit, 100% garanție. Tot ce trebuie să faceți este să ne anunțați exact ce doriți și cu siguranță vom face ca visul dvs. să devină realitate. MIDLAND CREDIT FIRM spune DA atunci când băncile dvs. spun NU. În sfârșit, finanțăm o firmă de împrumuturi la scară mică, intermediari, instituții financiare la scară mică pentru că avem capital nelimitat. Pentru detalii suplimentare despre cumpărarea unui împrumut de la noi: Răspundeți imediat la acest e-mail: midland.credit2@gmail.com Nume companie: MIDLAND CREDIT HOME Email companie midland.credit2@gmail.com ID companie NMLS: 315276. Site-ul companiei: midlandcreditonline.com Motto: Investiția pentru generații.
ANONIM a comentat Legea 428 2006
    Obținerea unui împrumut legitim au fost întotdeauna o problemă uriașă Pentru atât de mulți clienți care au nevoi financiare. Problema creditului necorespunzător și a garanțiilor sunt ceva de care clienții sunt întotdeauna îngrijorați atunci când solicită un împrumut de la un creditor legitim. Dar MIDLAND CREDIT FIRM a făcut această diferență în industria creditelor. MIDLAND CREDIT FIRM a fost acreditat de consiliul organizației de creditare pentru a acorda împrumuturi clienților locali și internaționali cu o dobândă de 3%. Ni s-a oferit privilegiul de a vă satisface nevoile financiare. Problema creditului nu ar trebui să te împiedice să obții împrumutul de care ai nevoie. Serviciile noastre includ următoarele: - * Împrumuturi pentru investitori *Consolidarea datoriilor * Ipoteca a doua * Împrumuturi de afaceri *Imprumuturi personale * Împrumuturi internaționale Fără securitate socială și fără cec de credit, 100% garanție. Tot ce trebuie să faceți este să ne anunțați exact ce doriți și cu siguranță vom face ca visul dvs. să devină realitate. MIDLAND CREDIT FIRM spune DA atunci când băncile dvs. spun NU. În sfârșit, finanțăm o firmă de împrumuturi la scară mică, intermediari, instituții financiare la scară mică pentru că avem capital nelimitat. Pentru detalii suplimentare despre cumpărarea unui împrumut de la noi: Răspundeți imediat la acest e-mail: midland.credit2@gmail.com Nume companie: MIDLAND CREDIT HOME Email companie midland.credit2@gmail.com ID companie NMLS: 315276. Site-ul companiei: midlandcreditonline.com Motto: Investiția pentru generații.
ANONIM a comentat Legea 253 2010
    We are Ireland based major/Direct providers of Fresh Cut BG, SBLC, POF, MTN, Bonds and CDs and this financial instruments are specifically for lease and sale.We are one of the leading Financial instrument providers with offices all over Europe. we always deliver on time and precision as Set forth in the agreement. You are at liberty to engage our leased facilities into trade programs, project financing, Credit line enhancement, Corporate Loans (Business Start-up Loans or Business Expansion Loans), Equipment Procurement Loans (Industrial Equipment, Air crafts, Ships, etc.) as well as other financial instruments issued from AAA Rated bank such as HSBC Bank Hong Kong, HSBC Bank London, Deutsche Bank AG Frankfurt, Barclays Bank , Standard Chartered Bank and others on lease at the lowest available rates depending on the face value of the instrument needed, Our Terms and Conditions are reasonable. DESCRIPTION OF INSTRUMENTS: 1. Instrument: Bank Guarantee (BG)/SBLC (Appendix A) 2. Total Face Value: 10M MIN to 50B MAX USD or Euro 3. Issuing Bank: HSBC, Deutsche Bank Frankfurt, UBS or any Top 25 . 4. Age: One Year, One Day 5. Leasing Price: 4+ 2% 6. Sale Price: 32+2% 7. Delivery by SWIFT . 8. Payment: MT103-23 9. Hard Copy: Bonded Courier within 7 banking days. If you have need for Corporate loans, International project funding, etc. or if you have a client that requires funding for his project or business, We are also affiliated with lenders who specialize on funding against financial instruments, such as BG, SBLC, POF or MTN, we fund 100% of the face value of the financial instrument. Inquiries from agents/ brokers/ intermediaries are also welcomed; do get back to us if you are interested in any of our services and for quality service. Name : Finn Walsh E-mail : everydayfinancedesignated@gmail.com Skype id : everydayfinancedesignated@gmail.com
ANONIM a comentat OUG 157 2001
    Stimate Domn / Ma, Fericirea zilei! Sunt Jeannie Tucker, creditor privat care acordă împrumuturi persoanelor fizice, companiilor și instituțiilor guvernamentale cu o dobândă scăzută de 3%. Știu că există o mulțime de familii care trăiesc cu plata pentru a verifica plata și alte care nu pot avea grijă de obligațiile lor financiare și din acest motiv, sunt aici pentru restaurare financiară. Ofer o gamă largă de servicii financiare, care include: Planificare de afaceri, Finanțe comerciale și de dezvoltare, Proprietăți și credite ipotecare, Împrumuturi de consolidare a creanțelor, Împrumuturi pentru afaceri, împrumuturi private, Refinanțare la domiciliu, Împrumuturi hoteliere, împrumuturi pentru studenți etc. Răspundeți imediat prin e-mail de mai jos pentru mai multe informatii. E-mail: (jeannietuckerfinancialservice@gmail.com)
ANONIM a comentat Legea 4 1966
    DO YOU THINK OF GETTING A LOAN?? APPLY TODAY FOR AFFORDABLE 100% LEGITIMATE HOME/REAL ESTATE/PERSONAL/BUSINESS LOANS Email for immediate response: (dr.bradleylouisloans@gmail.com) Text/Call (917) 383-2689 DO YOU NEED A LOAN? Are Financially down, Cry no more, Financial problem is nothing to cry about, it something we will have to fight against in one Love, Understanding, Trust and Unity. So our faith as Legitimate Financial Consultants is putting an end to the financial hardship. We are investors providing financial services and we specialize in both start up projects,Home Finance and existing businesses needing funding or Loan for expansion. We are committed to helping businesses develop and succeed.Do you have a low credit score and you are finding it hard to obtain capital loan from local banks and other financial institutes? Do you need an urgent loan to buy a house? If Yes worry no more for we are out here to help the less financial privileges get the loan they need to get back on their feet no matter your credit score, you can say goodbye to all your financial crisis and difficulties. We offer loans ranging from ($5,000.00.USD To $500,000,000.00.USD) At a low and affordable interest rate of 2%, without collateral and without credit check. Bradley Louis Loans holds all of the information about how to obtain money quickly and painlessly (dr.bradleylouisloans@gmail.com) Text/Call (917) 383-2689 Need emergency funds? Apply now and get your cash approval. we offer the following financial services: *Personal loans, *Debt consolidation loans, *Venture capital, *Business loans, *Education loans, *Home loans *Car Loans *Hotel Loans And many more. Are you looking for genuine loan? contacting the right company for legitimate loan lender have always been a huge problem to clients who have financial problem and in need of solution to it at an affordable interest rate? Are you in any financial mess or do you need funds to start up your own home project and real estate development? Do you need a loan to start a nice small or large scale and medium business? contact us today (dr.bradleylouisloans@gmail.com) Text/Call (917) 383-2689 Look forward to your response, Dr. Bradley Louis Text/Call (917) 383-2689
Alte acte pe aceeaşi temă cu Ordin 179/2005
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu