Ordinul Nr.143 din 30.10.2015

privind modificarea şi completarea Statutului Bisericii Unitariene din Transilvania, recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 641/2010
ACT EMIS DE: Secretariatul de Stat Pentru Culte
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 74 din 02 februarie 2016

Luând în considerare solicitarea Consistoriului Reprezentanţilor Bisericii Unitariene din Transilvania nr. Ad 940/22.10.2015 de recunoaştere a modificărilor şi completărilor Statutului, adoptat de către Sinodul Bisericii Unitariene din Transilvania în 28 iunie 2012,având în vedere adresele Ministerului Justiţiei nr. 2/80.881/7 noiembrie 2014, 2/93.232/18 noiembrie 2014, 2/96.930/ 17 decembrie 2014, 2/44.650/29 mai 2015,în temeiul art. 29 alin. (3) al Constituţiei României, republicată,în baza art. 22 alin. (1) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, republicată,în conformitate cu prevederile Ordinului secretarului de stat pentru culte nr. 94/2014*) privind Procedura operaţională pentru recunoaşterea modificărilor şi completărilor statutelor de organizare şi funcţionare sau codurilor canonice ale cultelor religioase recunoscute în România,__*) Ordinul secretarului de stat pentru culte nr. 94/2014 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.secretarul de stat al Secretariatului de Stat pentru Culte emite prezentul ordin. Articolul I Statutul Bisericii Unitariene din Transilvania, recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 641 din 7 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 595 din 23 august 2010, ca urmare a transformării în Biserica Unitariană Maghiară, în urma reunificării Bisericii Unitariene din Transilvania cu Biserica Unitariană din Ungaria, se modifică şi se completează după cum urmează:1. Partea I se modifică şi va avea următorul cuprins: Preambul Biserica Unitariană Maghiară este parte a Bisericii Creştine Universale, comunitate întru iubire a tuturor celor ce-L urmează pe Iisus Christos, în strădania de a se împărtăşi din împărăţia lui Dumnezeu. Formă instituţionalizată a credinţei unitariene care proclamă unicitatea lui Dumnezeu, reductibilă la învăţătura lui Iisus şi a apostolilor săi nemijlociţi, ea s-a organizat în timpul Reformei şi se împlineşte neîncetat, asumându-şi valorile istorice progresiste. Menirea şi-o găseşte în slujirea lui Dumnezeu şi a omului, în edificarea vieţii comunităţii. Consideră Sfânta Scriptură drept cartea sa de temelie. Biserica Unitariană Maghiară proclamă unitatea lui Dumnezeu, urmarea neabătută a pildei şi învăţăturii lui Iisus, respectarea lumii create, a vieţii şi familiei, a bunătăţii originare a omului, responsabilitatea individuală şi mântuirea sa prin ţinuta sa morală, importanţa vieţii veşnice, a credinţei, a raţiunii şi conştiinţei. Proclamă şi practică libertatea conştiinţei şi a confesiunii, deschidere către cunoaşterea deosebirilor dintre religii şi concepţii despre lume, precum şi toleranţa interconfesională şi dreptatea socială. Domeniile de exercitare a menirii sale sunt: viaţa duhovnicească, activităţi sociale, educaţia, învăţământul, cultura şi civilizaţia publică, precum şi asumarea de responsabilităţi sociale. Dreptul la exercitarea liberă a credinţei a fost dobândit pentru prima oară de Biserica noastră prin hotărârea referitoare la culte a Dietei Transilvane din anul 1568. Forma ei organizatorică actuală a luat naştere în urma deciziei de reunificare din anul 2012 a Bisericii Unitariene din Transilvania cu Biserica Unitariană din Ungaria, fiind succesoarea acestora. PARTEA A Dispoziţii generale Articolul 1 Biserica Unitariană Maghiară, denumită în continuare Biserica, este comunitatea religios-etică a unitarienilor maghiari şi a celor de altă naţionalitate care li s-au alăturat. Articolul 2 Biserica se organizează, se guvernează şi conduce potrivit legilor statale în vigoare, pe baza principiului sinod-presbiterian al moralei şi eticii, conform unor legi şi regulamente create în sfera competenţelor proprii. Principiile de bază ale organizării şi funcţionării sale le dictează Statutul Bisericii, denumit în continuare Statutul, care slujeşte ca temei şi cadru pentru oricare alte norme juridice canonice. Articolul 3 (1) În activitatea ei religioasă - liturgică, ceremonială, didactică -, în viaţa organizatorică, în guvernare, în gestionarea administraţiei, Biserica foloseşte limba maternă a majorităţii enoriaşilor săi, limba maghiară.(2) În relaţiile oficiale cu autorităţile statului român, Biserica foloseşte limba română. Articolul 4 Se constituie membri ai Bisericii toţi cei care, în calitate de membri ai oricărei parohii unitariene, îşi asumă îndeplinirea obligaţiilor cuprinse în Statut şi alte norme canonice şi îşi exercită drepturile. Articolul 5 Drepturile enoriaşului: participarea la serviciul divin şi posibilitatea solicitării ceremonialelor rituale; posibilitatea eligibilităţii pentru demnităţi şi funcţii în cadrul Bisericii, respectiv dreptul la alegerea în sine; asistenţă juridică şi apărare în cadrul Bisericii în cazul unor eventuale încălcări ale drepturilor. Articolul 6 Obligaţiile enoriaşului: să ducă o viaţă plină de credinţă şi morală; să se preocupe de învăţătura religioasă şi de educaţia copiilor săi; să respecte Statutul şi celelalte norme canonice, să-şi îndeplinească cu rigoare misiunile, să colaboreze cu autorităţile ecleziastice şi să le respecte hotărârile, să participe la purtarea poverilor stabilite întru atingerea scopurilor Bisericii, adică să contribuie la îndeplinirea misiunii ei. Articolul 7 În toate domeniile vieţii bisericeşti femeile şi bărbaţii beneficiază de drepturi egale. Articolul 8 Blazonul Bisericii: în centrul unui scut renascentist albastru, tivit cu auriu şi cu baza ascuţită, pe o stâncă ivită dintre ramuri, stă un porumbel alb încercuit de un şarpe de argint ceşi muşcă propria coadă. Scutul este încununat de o coroană palmată din aur, bătută în pietre preţioase. 2. Partea II se modifică şi va avea următorul cuprins: PARTEA B Structura organizatorică a Bisericii Articolul 9 Structura Bisericii are trei nivele. Unitatea de bază a structurii este parohia, cea intermediară este protopopiatul, respectiv eparhia, iar cea superioară este biserica centrală. Biserica centrală şi unităţile ei organizatorice cu drept de autoguvernare - parohiile şi protopopiatele - dispun de personalitate juridică. Capitolul I Parohia Articolul 10 Parohia este comunitatea organizată a enoriaşilor care domiciliază pe un teritoriu determinat. Articolul 11 Caracterul parohiei poate fi de mamă, coparohie, filie ori diasporă. Articolul 12 Înfiinţarea unei parohii noi, respectiv modificarea caracterului celor existente se va face pe baza propunerilor parohiilor interesate, cu avizul adunării generale a protopopiatului competent, cu aprobarea Consistoriului Suprem. Capitolul II Protopopiatele şi eparhia Articolul 13(1) Din punct de vedere organizatoric şi al autoguvernării, parohiile se organizează în protopopiate, respectiv eparhie. Protopopiatele şi eparhia reprezintă unitatea organizată a parohiilor determinate geografic.(2) În cadrul Bisericii, eparhia dispune de statut juridic specific şi de autonomie materială şi de gestiune. În general, cu excepţia derogărilor de la normele în vigoare stabilite, prevederile referitoare la protopopiate sunt valabile şi pentru eparhie. Articolul 14 Unităţile organizatorice intermediare ale Bisericii: Eparhia din Ungaria a Bisericii Unitariene Maghiare pe teritoriul Ungariei, respectiv Protopopiatul Unitarian Cluj-Turda, Protopopiatul Unitarian Mureş, Protopopiatul Unitarian Târnava, Protopopiatul Unitarian Cristuru Secuiesc, Protopopiatul Unitarian Odorheiu-Secuiesc şi Protopopiatul Unitarian Treiscaune-Alba de Sus pe teritoriul României. Articolul 15 Modificarea teritoriului ori schimbarea denumirii protopopiatelor, precum şi noua distribuţie a parohiilor în protopopiate, pe baza propunerii adunării generale ale protopopiatelor şi cu consultarea parohiilor interesate, sunt de competenţa Consistoriului Suprem. Capitolul III Biserica centrală Articolul 16 Biserica este structura organizatorică superioară a parohiilor şi protopopiatelor unitariene din România şi a parohiilor şi eparhiei din Ungaria. 3. Partea III se modifică şi va avea următorul cuprins: PARTEA C Guvernarea Bisericii Capitolul IV Principiile de bază ale guvernării Bisericii Articolul 17 Biserica este guvernată de autorităţile ei, care funcţionează în baza unei organizări proprii: la nivel de bază autorităţile parohiale, la nivel intermediar cele eparhiale şi protopopiale, iar la nivel superior autorităţile supreme bisericeşti. Autorităţile superioare exercită drept de directive şi de control asupra celor ierarhic inferioare. Autorităţile bisericeşti au în subordine organisme de guvernare, oficii administrative şi comisii. Articolul 18 Pentru îndeplinirea sarcinilor de guvernare şi de dirijare a activităţii, autorităţile ecleziastice aleg demnitari şi angajează funcţionari, conform normelor canonice în vigoare. Articolul 19 Demnitarii bisericeşti, funcţionarii, ceilalţi angajaţi şi membrii diferitelor corporaţii ecleziastice au răspundere patrimonială şi morală pentru orice daune cauzate cu intenţie ori prin neglijenţă. Articolul 20 Demnitarii bisericeşti, funcţionarii, ceilalţi angajaţi şi membrii diferitelor autorităţi ecleziastice nu pot participa la dezbaterea, respectiv luarea de decizii în cazurile în care sunt interesaţi personal sau prin soţi ori rude până la gradul al IV-lea inclusiv sau în care sunt interesaţi ca reprezentant ori mandatar. Capitolul V Autorităţile, organul de conducere, demnitarii şi funcţionarii parohiei Articolul 21 Autorităţile parohiei sunt adunarea generală şi prezbiteriul. Organul de conducere al parohiei este preşedinţia prezbiteriului. Articolul 22 Demnitarii parohiei sunt: preotul paroh, epitropul, casierul, secretarul şi prezbiterii. Funcţionarii parohiei sunt: preotul paroh şi cantorul. Articolul 23(1) Adunarea generală este autoritatea supremă decizională şi de control a parohiei.(2) Prezbiteriul este autoritatea decizională, executivă şi de control a parohiei în intervalul dintre şedinţele adunării generale.(3) Preşedinţia prezbiteriului este organul de conducere a parohiei între şedinţele prezbiteriului. Articolul 24(1) Preotul paroh este conducătorul vieţii spirituale şi religios-morale a parohiei, fiind responsabil pentru problemele ei administrative şi economice.(2) În cadrul Bisericii servesc şi preoţi care nu îndeplinesc o muncă specific congregaţională.(3) Epitropul este principalul demnitar mirean al parohiei, responsabil cu problemele ei economice şi administrative.(4) Casierul administrează problemele financiare ale parohiei.(5) Secretarul (grefierul) răspunde de întocmirea autentică a proceselor-verbale parohiale.(6) Cantorul este funcţionarul laic care dirijează viaţa muzicală a parohiei. Capitolul VI Autorităţile, organele de conducere, de control şi demnitarii protopopiatului Articolul 25(1) Autorităţile protopopiatului sunt adunarea generală şi consiliul protopopial, organul de conducere este preşedinţia consiliului, iar organul de control este comisia de inspecţie.(2) Autorităţile eparhiei sunt adunarea generală şi consiliul reprezentanţilor eparhiali, organul de conducere este preşedinţia consiliului reprezentanţilor, iar organul de control este comisia de inspecţie eparhială. Articolul 26(1) Demnitarii protopopiatului sunt protopopul, curatorii protopopeşti, secretarul şi directorul relaţiilor publice.(2) Demnitarii eparhiei sunt episcopul vicar, curatorul general, curatorul eparhial, secretarul eparhial, directorul relaţiilor publice şi contabilul-şef. Articolul 27(1) Adunarea generală a protopopiatului este principala autoritate decizională şi de control.(2) În intervalul dintre şedinţele adunării generale, autoritatea decizională, executivă şi de control este consiliul protopopial. (3) În intervalul dintre şedinţele consiliului, organul de conducere al protopopiatului este preşedinţia consiliului.(4) Comisia de inspecţie este organul de supraveghere a vieţii spirituale şi religios-etice, precum şi a administrării şi gospodăririi parohiilor. Articolul 28(1) Protopopul este principalul demnitar spiritual şi totodată funcţionar al protopopiatului.(2) Curatorii sunt principalii demnitari mireni ai protopopiatului.(3) Secretarul devine locţiitorul protopopului în cazul împiedicării activităţii acestuia ori a vacantării postului.(4) Directorul relaţiilor publice supraveghează respectarea legilor canonice şi a dispoziţiilor regulamentare.(5) Contabilul-şef este promotorul şi totodată supraveghetorul administrării financiare şi gospodăririi conforme a eparhiei. Capitolul VII Autorităţile bisericeşti supreme, organe de conducere şi control, demnitarii Articolul 29(1) Autorităţile supreme ale Bisericii sunt Sinodul, Consistoriul Suprem şi Consistoriul Reprezentanţilor Bisericeşti.(2) Sinodul este autoritatea legislativă a Bisericii. Atribuţiile Sinodului: adoptă, modifică, dispune intrarea în vigoare, respectiv abrogă Statutul; alege, respectiv revocă episcopul; stabileşte sărbătorile ecleziastice; modifică Catehismul Unitarian şi Cartea de Imnuri Unitariene; stabileşte liniile directoare ale Bisericii în chestiuni cardinale ale teologiei şi vieţii sociale.(3) Consistoriul Suprem este principala autoritate decizională şi de supraveghere a Bisericii. Atribuţiile Consistoriului Suprem: adoptă, modifică, dispune intrarea în vigoare, respectiv abrogă liturghia slujbelor religioase şi a ceremoniilor; adoptă, modifică, dispune intrarea în vigoare, respectiv abrogă normele ecleziastice inferioare Statutului; decide în privinţa înfiinţării de noi protopopiate, parohii, instituţii de învăţământ, alte instituţii bisericeşti, organizaţii socioreligioase şi profesionale, aşezăminte sociale şi unităţi economice, respectiv în privinţa redistribuirii parohiilor în protopopiate; alege pe un mandat de şase ani, respectiv revocă curatorii generali, vicarul episcopal şi directorul relaţiilor publice. (4) Consistoriul Reprezentanţilor Bisericeşti este organul operativ de control şi executiv, care guvernează Biserica între două şedinţe ale Sinodului, respectiv Consistoriului Suprem, şi ia deciziile necesare în intervalul dintre şedinţele acestora. Atribuţia Consistoriului Reprezentanţilor Bisericeşti este de a pregăti deciziile Sinodului şi ale Consistoriului Suprem, respectiv executarea hotărârilor luate de acestea. Articolul 30 (1) Organele supreme de guvernare şi control ale Bisericii sunt: Preşedinţia Consistoriului Reprezentanţilor Bisericeşti, Comisia Supremă de Anchetă şi Vizitaţia Episcopală.(2) Preşedinţia Consistoriului Reprezentanţilor Bisericeşti este chemată, în intervalul dintre şedinţele acestuia, să soluţioneze problemele din competenţa Consistoriului şi să ia hotărârile ce se impun în cazul neputinţei amânării lor.(3) Comisia Supremă de Anchetă este organul de control al administrării şi gospodăririi Bisericii centrale. (4) Vizitaţia Episcopală este organul menit să sprijine şi să supravegheze viaţa duhovnicească şi religios-morală a bisericii centrale. Articolul 31(1) Sediul Bisericii este în Cluj-Napoca, bd. 21 Decembrie 1989 nr. 9.(2) Sediul Eparhiei din Ungaria a Bisericii este în Budapesta, sectorul V, str. Nagy Ignác nr. 2-4. Articolul 32(1) Principalii demnitari ai Bisericii sunt episcopul, prim curatorii generali, vicarul episcopal, directorul relaţiilor publice, vicarul eparhial şi curatorul general eparhial.(2) Episcopul este demnitarul clerical suprem al Bisericii. El este ales de către Sinod, pentru un mandat de şase ani, dintre preoţii sfinţiţi sau dintre profesorii de teologie, demnitarii şi funcţionarii superiori clericali ai Bisericii. Poate fi reales o singură dată. Postul de episcop devine vacant în caz de expirare a mandatului, demisie, deces sau revocare.(3) Curatorii generali sunt demnitarii mireni supremi ai Bisericii.(4) Vicarul episcopal este locţiitorul episcopului, în cazul vacantării postului ori al împiedicării funcţionării sale.(5) Directorul relaţiilor publice supraveghează respectarea legilor canonice şi a dispoziţiilor regulamentare.(6) Vicarul eparhial este principalul demnitar clerical al eparhiei.(7) Curatorul general eparhial este principalul demnitar mirean al eparhiei. Articolul 33(1) Compoziţia, competenţa şi regulamentul de funcţionare a autorităţilor bisericeşti, ale organelor de conducere şi control, ale oficiilor şi comisiilor, precum şi competenţa demnitarilor bisericeşti, respectiv sarcinile funcţionarilor şi altor angajaţi sunt reglementate de Regulamentul de organizare şi funcţionare a Bisericii, respectiv de Regulamentul de organizare şi funcţionare a oficiului central al Bisericii.(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Bisericii dispune totodată statutul juridic specific al Eparhiei din Ungaria a Bisericii Unitariene Maghiare în sânul Bisericii centrale, autonomia ei financiară şi patrimonială, precum şi modul specific de funcţionare a autorităţilor, oficiilor şi demnitarilor ei. 4. Partea IV se modifică şi va avea următorul cuprins: PARTEA D Instituţiile de învăţământ ale Bisericii, alte instituţii, organizaţii profesionale şi religios-morale Capitolul VIII Instituţiile de învăţământ ale Bisericii Articolul 34 În interesul formării profesionale a preoţilor, precum şi al continuării activităţii sale religios-morale, educative şi didactice, Biserica susţine funcţionarea unor instituţii de învăţământ. Instituţia de învăţământ superior a Bisericii este Facultatea Unitariană a Institutului Teologic Protestant din Cluj-Napoca. Instituţii de învăţământ preuniversitare publice sunt Colegiul Unitarian János Zsigmond din Cluj-Napoca şi Gimnaziul Unitarian Berde Mózes din Cristuru Secuiesc. Pe lângă acestea, autorităţile Bisericii centrale, respectiv ale protopopiatelor, eparhiei şi ale parohiilor pot înfiinţa - cu aprobarea autorităţilor ierarhic superioare competente, respectiv cu respectarea reglementărilor legale în vigoare - şi alte instituţii de învăţământ (licee, gimnazii, şcoli generale, şcoli elementare, grădiniţe şi creşe), precum şi internate, de a căror întreţinere sunt răspunzătoare. Capitolul IX Instituţiile Bisericii Articolul 35 În scopul păstrării valorilor religioase, spirituale, culturale şi istorice ale Bisericii, precum şi al protejării şi al cercetării lor, Biserica sprijină funcţionarea unor instituţii cu caracter intern: biblioteci, arhive, edituri, ateliere teologice. Pe lângă acestea, autorităţile Bisericii centrale, ale protopopiatelor şi ale parohiilor pot înfiinţa - cu aprobarea autorităţilor ierarhic superioare competente - şi alte instituţii interne, de a căror întreţinere sunt răspunzătoare. Articolul 36 Biserica organizează, în cadrul Casei sale de pensii, asigurarea socială a angajaţilor săi, cu excepţia persoanelor angajate de către Eparhia din Ungaria. Capitolul X Organizaţiile religios-morale şi profesionale ale Bisericii Articolul 37 În scopul dezvoltării serviciului social, Biserica sprijină funcţionarea unor organizaţii religios-morale şi profesionale: Asociaţia Dávid Ferenc, Uniunea Preoţilor Unitarieni din România, Asociaţia Femeilor Unitariene din România, Asociaţia Naţională de Tineret Dávid Ferenc, Asociaţia Gondviselés Segélyszervezet (Asociaţia Caritativă Providenţa). Pe lângă acestea, autorităţile Bisericii centrale, ale protopopiatelor şi ale parohiilor pot înfiinţa - cu aprobarea autorităţilor ierarhic superioare competente - şi alte organizaţii religios-morale şi profesionale, de a căror întreţinere sunt răspunzătoare. 5. Partea V se modifică şi va avea următorul cuprins: PARTEA E Domeniile de activitate ale Bisericii şi sursele ei de întreţinere Capitolul XI Domeniile de activitate ale Bisericii Articolul 38 Domeniile de activitate ale Bisericii sunt diferitele forme ale vieţii religioase şi spirituale, servicii caritative, educaţie, învăţământ, cultură, precum şi responsabilitatea socială. În aceste domenii, Biserica realizează, prin autorităţile sale, organele de conducere şi de control, oficiile, instituţiile de învăţământ, instituţiile şi organizaţiile sale, precum şi prin membri, demnitari, funcţionari şi ceilalţi angajaţi, următoarele activităţi: slujbe religioase, liturgice şi ceremoniale, respectiv alte activităţi specifice vieţii religioase, îngrijirea bolnavilor, asistenţă spirituală, servicii caritative şi alte activităţi sociale, de salvare, ajutorare, reabilitare şi alte asemenea programe; activităţi de educaţie moral-religioasă, didactică, instructivă şi activităţi pentru tineret; activităţi culturale, de păstrare a tradiţiilor şi protecţie a monumentelor istorice. Capitolul XII Sursele de întreţinere ale Bisericii Articolul 39 Cheltuielile de susţinere a activităţilor Bisericii sunt acoperite din surse interne şi externe. Articolul 40 Sursa principală a veniturilor bisericeşti o constituie cotizaţiile membrilor, donaţiile în bani, colectele şi ajutoarele, donaţiile în natură, precum şi moştenirile de bunuri mobile şi imobile. Munca voluntară, fizică ori spirituală, se consideră a fi o resursă internă preţioasă. Articolul 41 Întru sporirea capacităţii sale de autofinanţare, Biserica poate desfăşura şi activităţi economice, al căror venit să-l dirijeze spre atingerea scopurilor sale. Articolul 42 Resursele externe ale Bisericii sunt obţinute din surse naţionale şi internaţionale, cum ar fi finanţări, donaţii şi ajutoare de la stat, autorităţi judeţene şi locale, precum şi alte surse similare. 6. După partea E se completează prin introducerea unei noi părţi, partea F , cu următorul cuprins: PARTEA F Disciplina canonică şi protecţia Bisericii Capitolul XIII Disciplina canonică Articolul 43 Chestiunile administrării şi guvernării Bisericii, respectiv aspectele disciplinare referitoare la enoriaşi, demnitari, funcţionari şi alţi angajaţi, se consideră a fi chestiuni de ordin intern. În aceste cazuri, apărarea intereselor Bisericii, precum şi respectarea ordinii şi disciplinei sunt asigurate de instanţe bisericeşti cu statut independent. Articolul 44 Instanţele de judecată ale administraţiei Bisericii sunt Contenciosul administrativ parohial, protopopial şi central. Structura, competenţa şi procedura acestor instanţe sunt reglementate în Regulamentul contenciosului administrativ al Bisericii, aprobat de Consistoriul Suprem. Articolul 45 Instanţele de judecată disciplinară sunt comisiile de disciplină parohială, protopopială şi centrală. Structura, competenţa şi procedura comisiilor sunt reglementate în Regulamentul de disciplină al Bisericii, întocmit de Consiliul Suprem. Capitolul XIV Protecţia Bisericii Articolul 46 Legile statului în vigoare, precum şi convenţiile internaţionale garantează autonomia şi independenţa Bisericii în ceea ce priveşte organizarea, activitatea ei legislativă, guvernarea, conducerea, controlul şi disciplina internă. Astfel, în acord cu prezentul statut şi în spiritul regulamentelor stabilite de Consistoriul Suprem, Biserica se autoguvernează independent, prin dispoziţiile autorităţilor sale competente. Articolul 47 În cazul în care autorităţile statului ori ale altor organisme ar aduce atingere autonomiei bisericeşti, respectiv dreptului enoriaşilor la libera exercitare a credinţei, Biserica se poate adresa organelor de stat juridic competente pentru remedii juridice. În cazul neobţinerii remediilor juridice corespunzătoare, Biserica poate apela la organizaţiile şi instituţiile internaţionale competente. Articolul 48 (1) În cazul desfiinţării de parohii, protopopiate, instituţii didactice ale Bisericii, instituţii interne, organizaţii religios-morale şi profesionale, internate bisericeşti, aşezăminte sociale, unităţi economice sau alte persoane juridice înfiinţate de Biserică, patrimoniul acestora va trece în proprietatea Bisericii centrale, iar dreptul de proprietate va fi exercitat de Consistoriul Suprem.(2) În cazul desfiinţării unor persoane juridice înfiinţate de parohii sau protopopiate, patrimoniul acestora va trece în proprietatea celor ce le-au înfiinţat. Articolul 49 Vor trece în proprietatea Bisericii centrale toate bunurile mobile şi imobile ale acelor unităţi organizatorice şi teritoriale, instituţii de învăţământ, instituţii interne, organizaţii religios-morale şi profesionale, precum şi ale altor persoane juridice înfiinţate de Biserică, care se declară independente de Biserica centrală ori se desprind de ea. Articolul 50 În interesul protejării interioare a unităţii organizatorice, autonomiei şi independenţei Bisericii Unitariene Maghiare, demnitarii, funcţionarii ori ceilalţi angajaţi ai ei nu pot fi membrii niciunei organizaţii secrete ori care lezează drepturile fundamentale ale omului (servicii secrete, organizaţii teroriste, organisme politice secrete). Articolul 51 În cazul în care s-ar dovedi că un demnitar, funcţionar ori alt angajat al Bisericii ar fi vizat de prevederile articolului 50, aceasta va pierde funcţia ori oficiul instantaneu. 7. După partea F se completează prin introducerea unei noi părţi, partea G , cu următorul cuprins: PARTEA G Dispoziţii finale Articolul 52(1) Începând cu 30 iunie 2012, succesoarea legală a Bisericii Unitariene din Transilvania este Biserica; succesoarea Bisericii Unitariene din Ungaria este Eparhia din Ungaria a Bisericii.(2) Biserica funcţionează în baza Constituţiei României şi a legilor ei, cu excepţia Eparhiei din Ungaria, care funcţionează în baza Constituţiei Ungariei şi a legilor ei, autoguvernându-se în mod autonom.Articolul 53 Adoptarea şi modificarea prezentului statut ţin de competenţa Sinodului, în temeiul indicaţiilor legilor bisericeşti în vigoare. Articolul 54 Dispoziţiile provizorii privind intrarea în vigoare a Statutului, precum şi normele juridice necesare punerii sale în aplicare vor fi aprobate de Sinod, respectiv de Consistoriul Suprem. Articolul 55 Recunoaşterea Statutului de către organele de stat competente se face conform normelor juridice de stat în vigoare. 8. În tot cuprinsul Statutului, sintagma „Biserica Unitariană din Transilvania" se înlocuieşte cu sintagma „Biserica Unitariană Maghiară". Articolul II Odată cu intrarea în vigoare a modificărilor şi completărilor Statutului se abrogă toate dispoziţiile statutare precedente contrare. Articolul III Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Secretarul de stat pentru culte, Victor Opaschi