ORDIN   Nr. 1272 din 17 octombrie 2006

pentru aprobarea Normelor privind expertul in fizica medicala

ACT EMIS DE: MINISTERUL SANATATII

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 906 din 7 noiembrie 2006

Având în vedere prevederile:

-   art. 5 din Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată,

-   art. 6 pct. 3 lit. a), b) şi c) din Normele privind radioprotecţia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiaţii ionizante, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 285/79/2002,

în temeiul:

-   Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii Publice;

-   Hotărârii Guvernului nr. 1.627/2003 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare, cu modificările ulterioare,

văzând Referatul comun de aprobare nr. E.N. 5.555 din 17 octombrie 2006 al Direcţiei generale politici, strategii şi managementul calităţii în sănătate din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice şi nr. 92.890 din 9 octombrie 2006 al Direcţiei radiaţii ionizante din cadrul Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare,

ministrul sănătăţii publice şi preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele privind expertul în fizică medicală, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3.   -   Prezentul ordin  intră în vigoare la data publicării.

Art. 4.  - Ministerul Sănătăţii Publice, prin direcţiile de specialitate, şi Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, prin Direcţia radiaţii ionizante, vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Ministrul sănătăţii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

Preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare,

Vilmos Zsombori

ANEXĂ*)

NORME

privind expertul în fizică medicală

Scop

Art. 1(1) Scopul acestor norme este de a stabili cerinţele de educaţie şi de pregătire profesională iniţială şi continuă, precum şi modul de recunoaştere a expertului în fizică medicală.

(2)  Prezentele norme se emit ca urmare a implementării cerinţelor prevederilor Normelor privind radioprotecţia persoanelor în cazul expunerilor medicale, care constituie transpunerea Directivei Consiliului Uniunii Europene 97/43 EURATOM.

(3)   Prezentele norme sunt elaborate conform cu recomandările Federaţiei Europene a Organizaţiilor de Fizică Medicală (EFOMP).

(4)  Prezentele norme se aplică fizicienilor medicali care lucrează în următoarele domenii medicale: radioterapie, medicină nucleară şi radiologie de diagnostic şi intervenţională.

(5)  Prezentele norme nu se aplică fizicienilor medicali care lucrează în alte domenii de fizică medicală: RMN, ultrasunete, laseri medicali, endoscoape video şi cu fibră optică etc.

Definiţii şi abrevieri

Art. 2(1) Termenii şi expresiile utilizate în prezentele norme sunt definite în Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, în anexa nr. 1 din Normele fundamentale de securitate radiologică, în anexa nr. 1 din Normele privind radioprotecţia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiaţii ionizante şi în Normele de securitate radiologică în practica de radioterapie.

(2) In plus, se utilizează următoarele definiţii:

a) Fizicianul medical - un specialist în fizica sau tehnologia radiaţiilor aplicată expunerilor medicale, care acţionează sau îşi dă avizul în dozimetria pacientului, în dezvoltarea şi utilizarea tehnicilor şi a echipamentelor complexe, în optimizare, în asigurarea calităţii, incluzând controlul de calitate şi în alte probleme legate de radioprotecţie privind expunerile medicale la radiaţii ionizante, asigură suportul ştiinţific, tehnic şi administrativ pentru tehnologia medicală nouă.

*) Anexa este reprodusă în facsimil.

b) Dezvoltarea profesională continuă (DPC) - este activitatea de dobândire de cunoştinţe ştiinţifice, experienţă şi abilitate, îndemânare (atât tehnică, cât şi personală) necesare pentru practica profesională de-a lungul întregii vieţi de muncă.

Art. 3 Abrevierile utilizate în aceste norme sunt:

a)    AAPM   -   Asociaţia   Americană   a   Fizicienilor   din   Medicină (American Association of Physicist în Medicine)

b)    ALARA - Cel mai scăzut nivel rezonabil posibil (As Low As Resonably Achievable)

c)    BEV - Beam's Eye View

d)    BSF - Factor de retroîmpăştiere (Backscatter Factor)

e)    CT- Tomografie Computerizată (Computed Tomography)

f)     CTV - Volumul Ţintă Clinic (Clinical Target Volume)

g)    DED - Doziemtrul Electronic Digital (Digital Electronic Dosimeter)

h)   DICOM - Imagistică digitală şi comunicare în medicină (Digital Imagind and COmmunication în Medicine)

i)    DRR - Radiografie reconstruită digital (Digitally Reconstructed Radiograph)

j)    DVH - Histograma doză volum (Dose Volume Histogram)

k)   EFOMP   -   Federaţia   Europeană   a   Organizaţiilor  de   Fizică Medicală  (European  Federation  of Organizations for Medical Physics)

l)    ESTRO - Societatea  Europeană de Oncologie şi  Radiologie Terapeutică (European Society for Therapeutic Radiology and Oncology)

m)  ETAR - Raportul Echivalent Ţesut Aer (Equivalent Tissue Air Ratio)

n)   ETI - Echivalent Timp Intreg de lucru (normă întreagă de lucru)

o)   GTV - Volumul Tumoral Brut (Gross Tumor Volume)

p)   ICRU - Comisia Internaţională de Unităţi şi Măsurători de Radiaţii (International      Commisssion     on      Radiation      Units     and Measurements)

q)   IMRT- Radioterapia cu Intensitate Modulată (Intensity Modulated Radiation Therapy)

r)    ISO - Organizaţia Internaţională de Standardizare (International Organisation for Standardisation)

s)   LQ model - modelul Liniar Pătratic (Linear- Quadratic model)

t)    MLC - Colimator Multifolie (MultiLeaf Collimator)

u)   MRI - Imagistică cu Rezonanţă Magnetică (Magnetic Resonance Imaging)

v)   MTF - Funcţia de Transfer a Modulaţiei (Modulation Transfer Function)

w)   NTCP - Probabilitatea de Complicare a Ţesutului Normal (Normal Tissue Complication Probability)

x)   OR - Organe la Risc (Organs at Risk)

y)   PACS - Sisteme de Comunicare şi de Arhivare a Imaginilor (Picture Archive and Communication Systems)

z)   PDD - Doza Procentuală în Profunzime (Percentage Depth Dose)

aa) PET- Tomografie cu  Emisie de  Pozitroni (Positron  Emission Tomography)

bb) PSF   -   Funcţia   de   Imprăştiere   Punctiformă   (Point   Spread Function)

cc) PTV - Volumul Ţintă Planificat (Planning Target Volume)

dd) QA - Asigurarea Calităţii (Quality Assurance)

ee) QC - Controlul Calităţii (Quality Control)

ff)   SPECT- Tomografie Computerizată cu Emisie de Fotoni (Single Photon Emission Computed Tomography)

gg) SSD - Distanţa Sursă Suprafaţă (Source Surface Distance)

hh) TBI - Iradierea Totală a Corpului (Total Body Irradiation)

ii)   TCP  -   Probabilitatea  de   Control  al  Tumori   (Tumor  Control Probability)

jj)   TLD    -    Dozimetrie    Termoluminiscentă    (ThermoLuminiscent Dosimetry)

kk) TMR - Raportul Ţesut Maximum (Tissue Maximum Ratio)

ll)   TPR - Raportul Ţesut Fantomă (Tissue Phantom Ratio) mm) TPS  -  Sistemul de  Planificare  a  Tratamentului  (Treatment Planning System)

nn) TSEI - Iradierea Totală cu Electroni a Pielii (Total Skin Electron Irradiation)

Domeniul de activitate

Art. 4(1) Fizicianul medical este o persoană care este competentă să practice în mod independent unul sau mai multe dintre următoarele domenii:

a)   fizica de radioterapie;

b)   fizica de medicină nucleară;

c)   fizica de radiologie de diagnostic şi intervenţională.

(2) Activitatea fizicianului medical constă în:

a)   efectuează   măsurătorile   fizice   legate   de   evaluarea   dozei administrate pacientului şi răspunde de dozimetrie;

b)   îmbunătăţeşte   condiţiile   care   conduc   la    reducerea   dozei pacientului;

c)   asigură    supravegherea    instalaţiilor   referitoare    la    protecţia radiologică;

d)   alege echipamentul necesar pentru efectuarea măsurătorilor de radioprotecţie şi îşi dă avizul privind instalaţiile medicale;

e)   ia parte la pregătirea practicienilor medicali şi a celuilalt personal în radioprotecţie;

f)    asigură expertiza pentru echipament, tehnici şi metode utilizate de rutină, precum şi în serviciile clinice noi.

Educaţie si pregătire profesională

Art. 5 Fizicianul medical are o educaţie şi pregătire profesională de grad universitar sau echivalent în fizică sau tehnologia radiaţiei aplicată expunerilor medicale la radiaţii ionizante şi o pregătire practică de lucru în colaborare cu personal medical din instituţii medicale, universităţi sau institute de cercetare.

Art. 6(1) Pregătirea profesională de bază sau specializată a fizicianului medical trebuie să cuprindă cursuri la nivel universitar conform anexei nr. 1 „Tematica cursurilor de radioprotecţie pentru fizicianul medical şi expertul în fizică medicală".

(2) Pregătirea profesională de bază sau specializată a fizicianului medical se completează prin pregătire continuă.

Art. 7 Educaţia si pregătirea profesională a fizicianului medical cuprinde trei nivele:

- Primul nivel. Fizicianul medical debutant trebuie să aibă cel puţin licenţa în fizică sau echivalent (matematică, informatică, chimie fizică, inginerie electronică, electrică sau mecanică etc).

- Al doilea nivel. Fizicianul medical are pregătire în fizica medicală pe care o dobândeşte prin cursuri teoretice, seminarii, lucru sub supravegherea unui expert în fizica medicală si practică clinică. Pentru acest nivel este necesar un minimum de 2 ani de lucru ca fizician medical debutant.

- Al treilea nivel. Pentru a deveni expert în fizică medicală, fizicianul medical trebuie sa aibă pregătirea clinică sub supravegherea unui expert în fizica medicală minimum 3 ani în plus faţă de cei 2 ani ca fizician medical debutant, să aibă un grad universitar sau echivalent superior, masterat sau doctorat, în domeniu, să aibă absolvit un curs de radioprotecţie postuniversitar avizat de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, denumită în continuare CNCAN, de nivel 3, potrivit unuia sau mai multor domenii, şi să fie posesor al unui permis de exercitare nivel 3, emis de CNCAN pentru expert în fizică medicală pentru domeniul corespunzător.

Art. 8 Fizicianul medical trebuie să fie posesor al permisului de exercitare nivel 2, eliberat de CNCAN, pentru domeniul şi specialitatea corespunzătoare, conform cu Normele privind eliberarea permiselor de exercitare a activităţilor nucleare şi desemnarea experţilor acreditaţi în protecţie radiologică.

Art. 9 Expertul în fizică medicală trebuie să aibă pregătire aprofundată practică şi teoretică în fizica radiaţiei pentru practicile medicale radiologice, precum şi competentă adecvată în radioprotecţie.

Art. 10 Tematica cursului fundamental şi a cursurilor postuniversitare speciale de radioprotecţie pentru expertul în fizică medicală este prezentată în anexa nr. 1.

Art. 11 Recunoaşterea expertului în fizică medicală se face prin acordarea permisului de nivel 3, emis de CNCAN, după evaluarea şi examinarea cunoştinţelor ştiinţifice, a experienţei şi a îndemânării (atât tehnică, cât şi personală) necesare pentru practica profesională a fizicianului medical care a solicitat această recunoaştere.

Art. 12 Expertul în fizică medicală este competent să acţioneze independent şi se încadrează în categoria de personal de specialitate medico sanitar cu studii superioare.

Art. 13 Dezvoltarea profesională continuă (DPC) a fizicianului medical şi după recunoaşterea ca expert în fizică medicală este o obligaţie morală şi etică de-a lungul întregii cariere profesionale în scopul menţinerii la cele mai înalte standarde profesionale posibile.

Abilităţi   generale,   pregătire   teoretică   şi   practică   în   fizica medicală

Art. 14 Expertul în fizică medicală trebuie să lucreze în conformitate cu regulile unui comportament profesional, printre care: a) asigură ca sănătatea, interesele şi demnitatea pacientului să fie promovate şi apărate în orice moment, având grijă ca munca expertului în fizică medicală sau rezultatele acesteia să nu constituie un risc pentru nicio persoană;

b)   lucrează efectiv într-o echipă, într-un mediu de spital cu alt personal profesional în îngrijirea sănătăţii

c)   Ghidul de conduită profesională din anexa nr. 8.

Art. 15 Pregătirea teoretică a expertul în fizică medicală trebuie să fie conform prevederilor din anexa nr. 2 „Pregătirea teoretică a expertului în fizică medicală".

Art. 16 Pregătirea practică a expertului în fizică medicală trebuie să fie conform prevederilor din anexa nr. 3 „Pregătirea practică a expertului în fizică medicală".

Responsabilităţile principale ale expertului în fizică medicală

Art. 17 Responsabilităţile principale ale expertului în fizică medicală sunt descrise în anexa nr. 4 „Responsabilităţile principale ale expertului în fizică medicală".

Solicitarea permiselor de exercitare nivel 3, pentru expertul în fizică medicală

Art. 18 Permisul de exercitare nivel 3, pentru expertul în fizică medicală, se solicită la CNCAN de către fizicianul medical care îndeplineşte cerinţele de pregătire teoretică şi practică pentru unul sau mai multe din domeniile următoare:

b)   fizica de radioterapie;

c)   fizica de medicină nucleară;

d)   fizica de radiologie de diagnostic şi intervenţională.

Art. 19 Cererea de participare la examinare în vederea eliberării permisului de exercitare nivel 3, pentru expertul în fizică medicală, va conţine:

a)   datele personale: nume şi prenume, data şi locul naşterii, seria şi nr. BI sau CI, cod numeric personal, profesia;

b)   menţionarea unuia sau a mai multe din următoarele domenii de fizică medicală pentru care se solicită permisul de exercitare nivel 3 pentru expert în fizică medicală: fizica de radioterapie, fizica de medicină nucleară, fizica de radiologie de diagnostic şi intervenţională;

c)   menţionarea unităţii medicale unde îşi desfăşoară activitatea corespunzătoare solicitării respectiv, radiologie de diagnostic şi intervenţională, radioterapie medicină nucleară sau alte practici, după caz;

d)   data şi semnătura solicitantului.

Art. 20 Anexat cererii de participare la examinare solicitantul va depune un dosar care va cuprinde:

a)   declaraţie pe proprie răspundere că nu are antecedente penale;

b)   dovada pregătirii clinice practice ca fizician medical sub supravegherea unui expert în fizică medicală de minimum 3 ani şi ca fizician medical debutant de 2 ani; eliberată de titularul de autorizaţie de utilizare a surselor de radiaţii pentru o practică medicală adecvată solicitării de permis şi semnată de expertul în fizică medicală;

c)   copia documentelor care atestă obţinerea unui grad universitar sau echivalent superior, masterat sau doctorat;

d)   diplomă de absolvire a unui curs de radioprotecţie avizat de CNCAN, de nivel 3, potrivit unuia sau mai multor domenii pentru care se solicită permisul, şi anume fizica radiaţiei referitoare la radiologia de diagnostic şi intervenţională sau radioterapie sau medicină nucleară;

e)   copia permisului de exercitare nivel 2, eliberat de CNCAN;

f)    curriculum vitae în care se va prezenta experienţa şi activitatea profesională în medicină corespunzătoare domeniului pentru care se solicită permisul, care atestă îndeplinirea cerinţelor prevederilor prezentelor norme;

g)   dovada efectuării plăţii taxei şi tarifului de examinare prevăzute de regulamentul în vigoare.

Eliberarea permiselor de exercitare nivel 3, experţilor în fizică medicală

Art. 21 Permisele de exercitare nivel 3 se eliberează de către CNCAN experţilor în fizică medicală pentru unul sau mai multe dintre domeniile următoare:

a) fizica de radioterapie;

b) fizica de medicină nucleară;

c) fizica de radiologie de diagnostic şi intervenţională.

Art. 22 Sesiunile de examinare sunt organizate de CNCAN cu frecvenţă trimestrială, iar la examinare pot fi admise persoanele care au depus dosarul de înscriere cu cel puţin 30 de zile lucrătoare înainte de data anunţată pentru susţinerea examenului.

Art. 23 (1) Examinarea solicitanţilor de permis de exercitare nivel 3, pentru expertul în fizică medicală, se face de o comisie de examinare   formată   din   reprezentanţi   ai   CNCAN   şi   ai Ministerului Sănătăţii Publice.

(2)  Comisia de examinare este alcătuită din:

a)   un preşedinte, specialist cu grad profesional înalt, cu pregătirea şi experienţa adecvate domeniului sau domeniilor pentru care solicită recunoaşterea ca expert în fizică medicală, din cadrul CNCAN;

b)   minimum un specialist cu grad profesional înalt, cu pregătirea şi experienţa adecvate domeniului sau domeniile pentru care solicită recunoaşterea ca expert în fizică medicală, din cadrul CNCAN;

c)   un delegat al Ministerului Sănătăţii Publice - specialist cu grad profesional înalt, cu pregătirea şi experienţa adecvate domeniului sau domeniile pentru care solicită recunoaşterea ca expert în fizică medicală;

d)   un secretar permanent.

(3)  Comisia de examinare se stabileşte prin ordin al preşedintelui CNCAN, cu minimum 30 de zile înaintea zilei programate pentru examinare.

Art. 24 (1) Cererea de participare la examinare în vederea eliberării permisului de exercitare nivel 3, pentru expertul în fizică medicală, împreună cu dosarul anexat cererii vor fi evaluate de comisia de examinare, care în termen de 10 zile de la data înregistrării cererii va comunica în scris solicitantului, după caz:

a)   realizarea punctajului minim prevăzut în anexa nr. 5 „Evaluarea pregătirii şi experienţei în fizică medicală a solicitanţilor de permis de exercitare nivel 3", tema lucrării scrise din domeniul sau domeniile pentru care solicită recunoaşterea ca expert în fizică medicală pe care acesta trebuie să o întocmească, data prezentării lucrării scrise: cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de data fixată pentru susţinerea examenului şi data prezentării la examinare;

b)   nerealizarea punctajului minim prevăzut în anexa nr. 5 şi drepul de a recupera 50 % din valoarea tarifului de examinare pe care solicitantul l-a achitat.

(2)   Examinarea se desfăşoară prin susţinerea în faţa comisiei a lucrării scrise - se recomandă prezentarea în Microsoft Office PowerPoint a unui rezumat al lucrării scrise şi printr-o examinare orală a pregătirii practice şi teoretice adecvate domeniului sau domeniilor solicitate.

(3) Absenţa de la examinare fără un motiv întemeiat este considerată renunţare la solicitarea examinării în vederea eliberării permisului de exercitare nivel 3, pentru expertul în fizică medicală, şi duce la pierderea taxelor şi tarifelor achitate.

Art. 25 (1) Se consideră că solicitantul permisului de exercitare nivel 3 pentru expertul în fizică medicală a promovat examenul dacă întruneşte cel puţin punctajul minim de 15 puncte şi numai dacă a obţinut cel puţin nota 8 la examinarea orală.

(2)  In termen de 60 de zile de la data susţinerii examenului pentru recunoaşterea expertului în fizică medicală, CNCAN finalizează evaluarea solicitării cu emiterea permisului de exercitare nivel 3 pentru expertul în fizică medicală sau cu o adresă de notificare a respingerii motivate de eliberare a permisului solicitat în cazul neîndeplinirii condiţiilor legale de eliberare.

(3)  Modelul permisului de exercitare nivel 3 pentru expertul în fizică medicală este prezentat în anexa nr. 6 „Modelul permisului de exercitare nivel 3 pentru expertul în fizică medicală".

(4)   Permisul de exercitare nivel 3 pentru expertul în fizică medicală se emite pe o perioadă de maximum 5 ani.

Art. 26 Suspendarea sau retragerea permisului de exercitare se efectuează conform cap. X din norme.

Art. 27 In cazul pierderii, furtului sau a deteriorării permisului de exercitare titularul acestuia va solicita un duplicat conform cap. XI din norme.

Art. 28 Solicitarea de modificare a permisului de exercitare nivel 3  al  expertului  în  fizică  medicală trebuie  să  se facă  în următoarele situaţii: a) extinderea  domeniului   pentru  care  s-a  eliberat  permisul  de exercitare; b) schimbarea numelui titularului de permis de exercitare.

Art. 29 Permisul de exercitare nivel 3 pentru expertul în fizică medicală poate fi extins cu un alt domeniu numai în urma solicitării titularului de permis şi a examinării, conform prezentelor norme.

Art. 30 Solicitarea modificărilor se face prin trimiterea, de către titularul de autorizaţie, la CNCAN a unei cereri de modificare însoţite de prezentarea:

a) permisului de exercitare în original;

b)  dovezii achitării taxei şi tarifului prevăzute de regulamentul în vigoare.

Art. 31 In cazul solicitării extinderii domeniului, persoana trebuie să dovedească îndeplinirea condiţiilor şi să susţină examenul de verificare a cunoştinţelor corespunzătoare domeniului pentru care este solicitată extinderea.

Art. 32 Modificarea permisului de exercitare nu schimbă perioada de valabilitate a acestuia.

Programul de Dezvoltare Profesională Continuă (DPC)

Art. 33 Pentru a menţine competenta profesională a fizicianului medical şi a expertului în fizică medicală sunt necesare 50 de puncte credit de DPC înregistrate şi convenite pe an. Programul DPC se bazează pe un ciclu de 5 ani cu un total de 250 de puncte credit, cu o medie de 50 de puncte credit pe an.

Art. 34 Activităţile de DPC se clasifică în două categorii:

a)   Activităţile de categoria 1 sunt urmarea cursurilor pre-evaluate, şi anume întâlniri ştiinţifice, seminarii, cursuri de pregătire/reciclare etc. Evaluarea acestor cursuri se face în cadrul procesului de avizare de către CNCAN.

b)   Activităţile de categoria 2 sunt de diferite tipuri.

Art. 35       (1)   CNCAN   va   menţine   înregistrarea   DPC   la   nivel

naţional. (2) Toţi fizicienii medicali şi experţi în fizică medicală trebuie să transmită  la  CNCAN  dovada înregistrărilor punctelor credit DPC pentru validarea şi menţinerea înregistrărilor.

Cerinţe pentru sistemul de puncte credit

Art. 36 (1) Un punct credit, denumit în continuare pc, este o unitate de DPC; 1 pc corespunde la o oră întreagă de activitate educaţională de categoria 1.

(2) Deoarece activităţile de categoria 2 au caracter diferit, nu se echivalează punctele credit cu orele efectuate.

(3) Pentru cursurile organizate la nivel internaţional al căror conţinut este relevant practicii de fizică medicală şi care au aprobare DPC anterioară cursului obţinută de către organizaţia gazdă, CNCAN va acorda pe aceeaşi bază puncte credit.

(4) Totalul de 250 pc trebuie să se realizeze ca urmare a activităţilor de categoria 1, cât şi a activităţilor de categoria 2.

(5) Numărul total de puncte credit de categoria 1 pe un ciclu de 5 ani trebuie să fie de 100 pc.

(6) Numărul total de puncte credit de categoria 2 pe un ciclu de 5 ani trebuie să fie de 150 pc.

Puncte credit pentru activităţile de categoria 1

Art. 37 (1) Orice organizator de cursuri va solicita la CNCAN o dată cu avizarea cursului şi numărul de puncte credit de categoria 1 acordate.

(2)Organizatorii   de   cursuri   trebuie   să   furnizeze   participanţilor documente care descriu conţinutul cursului şi dacă fiecare curs se finalizează   cu   examinarea   participanţilor,   se   va   comunica participanţilor şi rezultatul examinării.

(3) Fiecare participant la o activitate de categoria 1 va primi un document (diplomă, certificat etc.) care va include conţinutul cursului şi rezultatul examinării dacă este cazul.

(4) Evenimentele de categoria 1 se clasifică în evenimente cu sau fără examinare.

(5) O oră întreagă de activitate educaţională de categoria 1 fără examinarea participanţilor corespunde la un punct credit.

(6)în cazul activităţilor educaţionale de categoria 1 cu examinarea participanţilor pentru o oră întreagă CNCAN poate acorda peste 1 punct credit, dar nu mai mult de 2 pc.

Puncte credit pentru activităţile de categoria 2

Art. 38       Se consideră activităţi de categoria 2 următoarele:

a)   activităţi educaţionale locale desfăşurate în spital, ca de exemplu: lecturi, seminarii, activităţi de pregătire organizate periodic: 1 pc pentru o oră întreagă de lectură pe activitate;

b)   activităţi de pregătire la locul de muncă, de exemplu dezvoltarea abilităţilor (îndemânării), managementul timpului etc: până la 10 pc pe an;

c)   pregătirea individuală planificată, de exemplu lectura şi studiul cărţilor, revistelor de specialitate etc. inclusiv "modalităţile de învăţare la distanţă" bazate pe calculator: până la 10 pc pe an;

d)   pregătirea şi susţinerea unei prezentări (lecturi) sau seminar: până la 10 pc pentru prima prezentare şi 3 pc la repetarea prezentării;

e)   vizite la alte departamente pentru pregătire specială: până la 5 pc pe an;

f)   publicarea unei lucrări într-o revistă recunoscută ştiinţific: până la 20 pc, depinzând de tipul revistei şi de contribuţia ca autor(autor singur, co-autor);

g)   publicarea unui text dintr-o carte: până la 50 pc depinzând de contribuţia ca autor şi de dimensiunea contribuţiei;

h) o prezentare orală sau poster la un congres: până la 10 pc pe prezentare, depinzând de tipul congresului (internaţional, naţional, regional) şi de contribuţia ca autor (autor singur, co-autor); maximum. 15 pc pe an;

i) implementarea de noi tehnologii/proceduri cu impact semnificativ în fizica medicală: până la 5 pc pe activitate şi 10 pc pe an pentru o implementare documentată şi dezvoltarea de noi tehnologii şi proceduri, depinzând de complexitatea tehnologiei;

j) membru activ într-un grup de lucru, comitet de standardizare sau echivalent relevant pentru fizică medicală: până la 5 pc pe membru pe an, depinzând de tipul grupului (internaţional, naţional, regional) şi de relevanta ştiinţifică (protocoale de dozimetrie, standardizarea echipamentului, radioprotectie etc), nu mai mult de 15 pc pe an.

Criterii pentru încadrarea cu fizicieni medicali

Art. 39       Numărul   total   de   fizicieni   medicali   încadraţi   într-un departament de fizică medicală depinde de:

a) domeniile de aplicaţii ale serviciilor de fizică în medicină;

b)gama   de   responsabilităţi   organizatorice   şi   de   management (numărul de unităţi medicale, populaţia deservită);

c) cantitatea    şi    complexitatea    echipamentului    radiologie    şi procedurile folosite în specialităţile clinice;

d) numărul de pacienţi examinaţi şi trataţi prin modalităţile relevante şi gradul de complexitate al acestor examinări şi tratamente;

e) responsabilităţi pentru pregătirea şi instruirea personalului;

f)  nivelul de participare în întreţinere, dezvoltare, cercetare şi studii clinice.

Art. 40 (1) Nivelul de încadrare cu fizicieni medicali depinde de echipamentul de bază şi de standardele de calitate agreate.

(2)     Domenii suplimentare de lucru, tehnicile mai sofisticate etc, necesită o luare în considerare separată, pentru încadrare suplimentară adecvată care trebuie determinată local, ţinând cont de cerinţele legale şi de standarde.

(3)     Dacă există activităţi de cercetare şi responsabilităţi de pregătire este necesar un număr mai mare de fizicieni medicali.

(4) Suplimentar faţă de încadrarea cu fizicieni medicali în radioterapie, medicină nucleară şi radiologie de diagnostic şi intervenţională, unităţile medicale vor încadra corespunzător fizicieni medicali care lucrează în celelalte domenii de fizică medicală: RMN, ultrasunete, laseri medicali, endoscopie video şi cu fibră optică etc, după caz.

Art. 41 (1) In cazul unui departament de fizică medicală care serveşte toate disciplinele radiologice (radiodiagnostic şi radiologie intervenţională, radioterapie, medicină nucleară) anumite responsabilităţi se pot împărţi şi aceasta are ca efect o utilizare mai eficientă a forţei de muncă.

(2)     In departamentul de fizică medicală se angajează fizicieni medicali, ingineri, tehnicieni, care asigură suportul de fizică medicală.

(3)     Criteriile pentru încadrarea cu fizicieni medicali prezentate în aceste norme nu acoperă încadrarea cu fizicieni medicali în alte domenii de fizică medicală (RMN, ultrasunete, laserii s.a.).

(4)     In anexa nr. 7 „Exemple de încadrare cu personal care asigură suportul de fizică medicală" suni date câteva exemple de încadrare cu personal care asigură suportul de fizică medicală.

Numărul minim de încadrare cu personal care asigură suportul de fizică medicală în radioterapie

Art. 42(1) Se vor angaja numai fizicieni medicali şi experţi în fizică medicală care îndeplinesc cerinţele de educaţie şi pregătire profesională în fizica radiaţiei referitoare la radioterapie, conform art. 7.

(2) Se vor angaja numai experţi în fizică medicală care au permise de exercitare nivel 3, emise de CNCAN.

Art. 43 Într-un departament de radioterapie trebuie să fie disponibil permanent cel puţin un expert în fizică medicală, pregătit în fizica radiaţiei referitoare la radioterapie, familiarizat cu echipamentul şi cu procedurile şi care să aibă experienţă în fizica radiaţiei referitoare la radioterapie.

Art. 44 Nivelul minim de încadrare cu personal care asigură suportul de fizică medicală în radioterapie, trebuie să fie calculat ţinând cont atât de încărcarea echipamentului (sarcina de lucru), cât şi de numărul de pacienţi trataţi şi de complexitatea tratamentului.

Art. 45 O recomandare generală pentru evaluarea nivelului minim de încadrare cu personal care asigură suportul de fizică medicală în munca clinică de rutină în radioterapie este dată în tabelul nr. 1.

Art. 46(1) Valorile din tabelul nr. 1 trebuie să fie multiplicate cu numărul de echipamente şi însumate pentru a calcula numărul total de personal care asigură suportul de fizică medicală în radioterapie.

(2) Numărul minim rezultat se rotunjeşte în plus până la cel puţin ½ din norma întreagă de lucru.

Numărul minim de încadrare cu personal care asigură suportul de fizică medicală în medicină nucleară

Art. 47(1) Se vor angaja numai fizicieni medicali şi experţi în fizică medicală care îndeplinesc cerinţele de educaţie şi pregătire profesională în fizica radiaţiei referitoare la medicină nucleară, conform art. 7.

(2) Se vor angaja numai experţi în fizică medicală care au permis de exercitare nivel 3, emis de CNCAN.

Art. 48 Într-un departament de medicină nucleară trebuie să fie disponibil permanent cel puţin un expert în fizică medicală pregătit în fizica radiaţiei referitoare la medicină nucleară şi cu experienţă. Dacă în departament se efectuează şi terapie cu radionuclizi poate fi necesar şi un al doilea expert în fizică medicală.

Art. 49 Nivelul minim de încadrare cu personal care asigură suportul de fizică medicală în medicină nucleară trebuie să fie calculat ţinând cont atât de încărcarea echipamentului (sarcina de lucru), cât şi de numărul de pacienţi examinaţi sau trataţi.

Art. 50 O recomandare generală pentru evaluarea nivelului minim de încadrare cu personal care asigură suportul de fizică medicală în munca clinică de rutină în medicină nucleară este dată în tabelul nr. 2.

Art. 51(1) Valorile din tabelul nr. 2 trebuie să fie multiplicate cu numărul de echipamente şi însumate pentru a calcula numărul total de personal care asigură suportul de fizică medicală în medicină nucleară.

(2) Numărul minim rezultat se rotunjeşte în plus până la cel puţin 1/2 din norma întreagă de lucru.

Art. 52 Dacă în departamentul de medicină nucleară există şi alte instalaţii, de exemplu PET, ciclotron sau contor de corp uman, este necesară încadrarea de personal suplimentar.

Numărul minim de încadrare cu personal care asigură suportul de fizică medicală în radiologie de diagnostic şi intervenţională

Art. 53(1) Se vor angaja numai fizicieni medicali şi experţi în fizică medicală care îndeplinesc cerinţele de educaţie şi pregătire profesională în fizica radiaţiei referitoare la radiologia de diagnostic şi /sau intervenţională conform art. 7.

(2) Se vor angaja numai experţi în fizică medicală care au permise de exercitare nivel 3, emise de CNCAN.

Art. 54 Într-un departament de radiologie de diagnostic şi/sau intervenţională care utilizează echipamente complexe sau în care se efectuează proceduri radiologice complexe, trebuie să fie disponibil cel puţin un expert în fizică medicală cu experienţă în fizica radiologică de diagnostic şi/sau intervenţională.

Art. 55 Numărul de fizicieni medicali necesari va depinde de programele de asigurare şi control al calităţii realizate în departament, de implicarea asistenţilor medicali sau a altui personal în aceste programe.

Art. 56 Nivelul minim de încadrare cu personal care asigură suportul de fizică medicală în radiologia de diagnostic şi intervenţională trebuie să fie calculat ţinând cont atât de numărul de echipamente, încărcarea echipamentului (sarcina de lucru), cât şi de numărul de pacienţi examinaţi şi de procedurile radiologice.

Art. 57 O recomandare generală pentru evaluarea nivelului minim de încadrare cu personal care asigură suportul de fizică medicală în munca clinică de rutină în radiologia de diagnostic este dată în tabelul nr. 3.

Art. 58 (1) Valorile din tabelul nr. 3 trebuie să fie multiplicate cu numărul de echipamente şi însumate pentru a calcula numărul total de personal care asigură suportul de fizică medicală în radiologia de diagnostic.

(2) Numărul minim rezultat se rotunjeşte în plus până la cel puţin 1/2 din norma întreagă de lucru.

Dispoziţii finale

Art. 59 Nerespectarea prevederilor prezentelor norme se sancţionează conform legii, administrativ, disciplinar, contravenţional sau penal, după caz.

Art. 60(1) Orice organizaţie naţională de fizicieni medicali constituită conform legii poate acorda calificarea de expert în fizică medicală şi poate menţine registrul de fizicieni medicali şi experţi în fizică medicală, dacă au solicitat şi obţinut desemnarea ca organism notificat de certificare a personalului, conform Normelor privind desemnarea organismelor notificate pentru domeniul nuclear.

(2)  Un expert în fizică medicală recunoscut în alt stat membru al Uniunii Europene, cu calificarea corespunzătoare prevederilor Directivei 97/43 EURATOM, poate fi recunoscut în România, de către CNCAN, după evaluarea documentelor privind pregătirea corespunzătoare şi a certificării acestuia.

(3)   Fizicienii, inginerii si alţi specialişti care lucrează în unităţi medicale în unul sau mai multe dintre domeniile următoare:

a)   fizica de radioterapie;

b)   fizica de medicină nucleară;

c)   fizica de radiologie de diagnostic şi intervenţională,

pot fi recunoscuţi ca fizicieni medicali sau experţi în fizică medicală de către CNCAN, după evaluarea documentelor privind pregătirea profesională, experienţa şi curricula acestora.

Tabelul nr. 1

O recomandare generală pentru evaluarea nivelului minim de încadrare cu personal care asigură suportul de fizică medicală în munca clinică de rutină în radioterapie.

Echipament	Nr. total de personal (ETI)1)	Nr. minim de experţi în fizică medicală incluşi în nr. total de personal (ETI)
Accelerator	0,88	0,37
Cobalt	0,34	0,14
Instalaţie de RX-terapie	0,07	0,03
Instalaţie de brachiterapie afterloading	0,42	0,18
Simulator	0,30	0,13
Sistem de planificare a tratamentului:
-  Terapie cu fascicul extern	0,38	0,16
-  Brachiterapie	0,08	0,04
100 pacienţi/an2):
-  Terapie cu fascicul extern	0,27	0,11
-  Brachiterapie	0,22	0,09

1) ETI - Echivalent Timp Intreg de lucru

2)   "100 pacienţi/an" se referă la pacienţii noi, tratamentele reînoite sau noi planuri de tratament, de exemplu un nou volum ţintă.

Tabelul nr. 2

O recomandare generală pentru evaluarea nivelului minim de încadrare cu personal care asigură suportul de fizică medicală în munca clinică de rutină în medicină nucleară

Echipament	Nr. total de personal (ETI)1)	Nr. minim de experţi în fizică medicală incluşi în nr. total de personal (ETI)
Cameră gamma	0,13	0,06
Sistem de măsurare neimagistic (inclusiv RIA)	0,08	0,04
Sistem de analiză computerizat	0,23	0,11
1000 de studii dinamice sau SPECT	0,06	0,03
100 de noi cicluri de terapie cu radionuclizi pe an	0,10	0,05

1) ETI - Echivalent Timp Intreg de lucru.

Tabelul nr. 3

O recomandare generală pentru evaluarea nivelului minim de încadrare cu personal care asigură suportul de fizică medicală în munca clinică de rutină în radiologia de diagnostic

Echipament	Nr. total de personal (ETI)1)	Nr. minim de experţi in fizică medicală incluşi in nr. total de personal (ETI)
Instalatie de RX-diagnostic cu un post de grafie şi/sau un post de scopie	0,05	0,01
Procesor de film sau sistem imagistic cu laser	0,06	0,01

1) ETI - Echivalent Timp Intreg de lucru.

ANEXA Nr. 1 la norme

TEMATICA   CURSURILOR

de radioprotecţie pentru fizicianul medical şi expertul în fizică medicală

Tematica cursurilor de radioprotecţie universitare pentru fizicianul medical şi postuniversitare pentru expertul în fizică medicală trebuie să cuprindă următoarele:

Cursul fundamental (de bază)

Cunoştinţe în fizica fundamentală a radiaţiei.

a)   Noţiunile fundamentale în biologia radiaţiei, inclusiv efectele dozelor mici de interes în radioprotecţie pentru evaluarea riscului şi managementul riscului.

b)   Noţiunile şi principiile fundamentale de radioprotecţie a pacienţilor, a persoanelor expuse profesional la radiaţii şi a persoanelor din populaţie.

c)   Expunerea persoanelor la surse artificiale şi naturale.

d)   Măsurile fizice şi legale care trebuie luate în cazul expunerii accidentale şi/sau incidentale.

e)   Legislaţia în radioprotecţie şi securitate radiologica în vigoare şi responsabilităţile expertului în fizică medicală.

Cursul special pentru radioterapie

a)   Principiile fizice şi caracteristicile tehnice ale instalaţiilor de radioterapie: instalaţii RX de teleterapie, instalaţii gamma de teleterapie, acceleratoare liniare medicale, simulatoare şi simulatoare CT, instalaţii de brachiterapie, surse închise etc.

b)   Controlul instalaţiilor de radioterapie şi prevederea şi întreţinerea caracteristicilor de securitate.

c)   Controlul surselor radioactive, testele de verificare a etanşeităţii, menţinerea înregistrărilor şi controlul inventarului de surse.

d)   Noţiunile biologice fundamentale ale terapiei cu radiaţie.

e)   Dozimetria clinică, metode de evaluare a dozei.

f)    Planificarea tratamentului cu radiaţii - aspecte clinice şi fizice.

g)   Proceduri de asigurarea calităţii.

h)  Radioprotecţia   personalului   expus   profesional   şi   evaluarea riscului.

i)   Radioprotecţia mediului.

j)   Managementul în eventualitatea accidentelor sau incidentelor.

k)  Proiectarea unor laboratoare de radioterapie noi sau modificarea celor  existente,   achiziţionarea   de   echipamente,   instalaţii   de radioterapie şi planificarea proceselor cu implicaţii în securitatea radiologică.

l)   Cerinţe legale speciale pentru radioterapie, avize şi inspecţii.

m) Reguli tehnice.

Cursul special pentru medicină nucleară

a)   Caracteristicile fizice ale radionuclizilor.

b)   Producerea radionuclizilor; reactor, accelerator, generatori de radionuclizi.

c)   Producerea farmaceuticelor radioactive şi a farmaceuticelor marcate cu substanţe radioactive în conformitate cu standardele corecte de radioprotecţie.

d)   Puritatea produselor farmaceutice radioactive - puritatea radionuclizilor, puritatea radiochimică, puritatea chimică, puritatea farmaceutică.

e)   Biocinetica substanţelor radioactive - încorporare, distribuţie, excreţie.

f)    Radioactivitatea.

g)   Calculul dozelor. Calculul dozei pacientului probabile provenite de la administrarea produselor farmaceutice radioactive, în procedurile de diagnostic.

h)  Optimizarea expunerii şi metode alternative de diagnostic.

i)   Metode şi dispozitive de măsurare.

j)   Controlul surselor radioactive, menţinerea înregistrărilor şi controlul inventarului de surse.

k)  Sisteme de asigurare a calităţii şi proceduri referitoare la achiziţia, utilizarea şi eliminarea deşeurilor radioactive.

l)   Măsuri practice de radioprotecţie la transportul şi depozitarea substanţelor radioactive, mânuirea deşeurilor radioactive şi planificarea predării deşeurilor radioactive.

m) Radioprotecţia pacientului în diagnostic şi terapie.

n)  Radioprotecţia personalului expus profesional în diagnostic şi terapie.

o)  Radioprotecţia persoanelor din  public,  ca de exemplu  ceilalţi pacienţi din spital, rudele pacienţilor sau persoanele care însoţesc pacienţii după externarea pacienţilor.

p)  Radioprotecţia mediului.

q)  Managementul în eventualitatea accidentelor sau incidentelor.

r)   Proiectarea  unor  laboratoare  de  medicină  nucleară   noi  sau modificarea celor existente.

s)  Cerinţe legale speciale pentru radioterapie, avize.

t)   Reguli tehnice.

Cursul  special  pentru  radiologia de diagnostic şi  radiologie intervenţională

a)   Principiile fizice şi caracteristicile tehnice ale instalaţiilor radiologice pentru radiologia de diagnostic şi intervenţională.

b)   Controlul instalaţiilor de radiologie de diagnostic şi intervenţională inclusiv specificarea măsurilor de radioprotecţie şi echipamente de supraveghere.

c)   Tehnici de imagistică şi efectele acestora asupra expunerii pacientului.

d)   Optimizarea expunerii şi metode alternative de diagnostic.

e)   Asigurarea calităţii.

f)    Măsurători şi calculul dozelor pacienţilor, inclusiv după dezvăluirea gravidităţii.

g)   Selectarea calibrării, a monitorizării şi a echipamentului de testare.

h)  Radioprotecţia personalului expus profesional.

i)   Managementul în eventualitatea accidentelor sau incidentelor.

j)   Cerinţe legale speciale pentru radiologie, avize.

k)  Reguli tehnice.

ANEXA Nr. 2 la norme

PREGĂTIREA   TEORETICĂ

a expertului în fizică medicală

Subiecte generale de fizică medicală

1.   Noţiuni de bază în anatomia umană şi fiziologie

a)   Terminologia medicală.

b)   Structura generală şi organizarea corpului uman.

c)   Anatomia de bază: structură, poziţie şi nomenclatură.

d)   Elemente de fiziologie.

e)   Organele şi sistemele umane.

f)    Identificarea structurilor anatomice în modalităţile de imagistică clinică.

g)   Noţiuni privind natura şi efectele bolii şi ale traumei.

h) Principii de examinare a funcţionării pentru cel puţin un sistem al unui organ.

2.   Principii generale de securitate a mediului medical

a)   Principii de management al riscului şi securităţii.

b)   Securitatea electrică, electro-magnetică şi magnetică.

c)   Principii de radioprotecţie, radiaţia ionizantă şi ne-ionizantă, de exemplu microundele, câmpurile magnetice şi radiofrecvenţă, ultravioletele, laserii, ultrasunetele.

3.   Principii de management al calităţii

a)   Semnificaţia calităţii, asigurării calităţii şi controlul calităţii.

b)   Standarde de calitate.

c)   Evaluarea calităţii.

d)   Sisteme de management al calităţii, înregistrării, audit şi îmbunătăţirea calităţii.

4.   Ştiinţa informaţiei în mediul medical

a)   Structura actuală a calculatorului.

b)   Sisteme de operare.

c)   Reţele şi protocoale de colaborare, incluzând DICOM, PACS etc.

d)   Principii de programare şi practică.

e)   Utilizarea aplicaţiilor software, incluzând sisteme de referinţă ştiinţifice.

f)    Scurtă descriere a aplicaţiilor în mediul medical.

g)   Securitatea datelor, managementul datelor şi aspectele legale, de exemplu legislaţia privind protecţia datelor, responsabilităţile profesionale şi practica corectă.

h) Sistemele de informare în spital.

i)   Managementul bazei de date.

5.   Principiile instrumentaţiei medicale şi analiza semnalelor medicale

6.   Principiile imagisticii medicale şi manipularea imaginii

a)   Fizica formării imaginii.

b)   Pricipiile modalităţilor de imagistică clinică.

c)   Mânuirea imaginii şi procesare.

d)   Zgomotul şi măsurătorile de calitate ale imaginii.

e)   Sisteme de luare a imaginii, arhivare şi comunicare.

f)    Multi-înregistrarea imaginilor de la diferite modalităţi.

g)   Standarde de formare a imaginii, inclusiv DICOM: interconectivitate şi interoperativitate.

h) Principii, echipament şi aplicaţii practice în radioterapie ale următoarelor modalităţi de imagistică: radiaţii X, radiografie şi fluoroscopie, CT, PET, SPECT, ultrasunete şi MRI.

i)   Progrese în imagistica medicală.

7.   Metode statistice

a)   Statistici descriptive

b)   Distribuţia probabilităţilor.

c)   Testarea principiilor generale semnificative şi alegerea testului de comparare continuă a datelor categorice.

d)   Relaţia între variabile.

e)   Analiza incertitudinilor.

f)    Proiectarea studiului clinic şi analiza rezultatelor.

8.   Organizarea şi managementul îngrijirii sănătăţii

a)   Legislaţia sanitară naţională.

b)   Sisteme naţionale şi  locale, vedere generală a altor sisteme europene.

c)   Norme naţionale şi Directive europene.

d)   Ghiduri    şi     recomandări    ale    organizaţiilor    naţionale    şi internaţionale.

e)   Consideraţii etice în practica medicală.

f)    Principii de management aşa cum se aplică în departamentele spitalelor şi proiecte etc.

g)   Principii de management al personalului.

Subiecte specifice în fizica medicală de radioterapie

9.   Sumar de fizica radiaţiei

a)   Radiaţia ionizantă.

b)   Structura materiei.

c)   Procesele de interacţie ale radiaţiei (fotoni şi particule).

d)   Transferul de energie. Imprăştiere şi atenuare.

e)   Radioactivitate.

f)    Aplicaţiile statisticilor în radioactivitate.

g)   Principiile producerii radiaţiei X.

h)   Alte surse de radiaţie.

i)    Scurtă descriere a utilizărilor medicale ale radiaţiei.

j)    Specificaţii ale fasciculelor de radiaţie.

10. Sumar de matematici pe care se bazează fizica radiaţiei

a)   In radioactivitate.

b)   In transportul radiaţiei (de exemplu ecuaţiile Boitzman şi metodele Monte Carlo).

c)   In statisticile medicale.

d)   In imagistica medicală: transformata Fourier, analiza semanlului (de exemplu PSF, MTF şi spectrul Weiner).

e)   In   algoritmele   de   planificare   a   tratamentului   (de   exemplu convoluţia, suprapunerea, optimizarea multiparametrică)

f)    Pachete de computere pentru statistici şi matematici.

11. Dozimetrie

11.1 Principiile dozimetriei

a)   Conceptul de doză şi kerma.

b)   Teoria cavităţii Bragg-Gray.

c)   Mărimi şi unităţi dozimetrice: expunerea, kerma şi doza absorbită; relaţii între mărimi.

11.2 Fizica, tehnicile şi instrumentaţia sistemelor de detecţie a radiaţiilor, de exemplu:

a)   Calorimetrie.

b)   Dozimetria chimică

c)   Detectorii cu gaz inclusiv camerele de ionizare.

d)   Detectorii cu scintilaţie.

e)   TLD.

f)    Semiconductori.

g)   Dozimetria cu film.

11.3 Sisteme de dozimetrie practică

a)   Sisteme de analiză a fasciculului de radiaţie

b)   Fantome.

c)   Sisteme de control al calităţii.

d)   Specificaţii tehnice, testele de acceptare, calibrarea şi controlul calităţii ale sistemelor practice.

12    Principii fundamentale ale oncologiei

a)   Principii ale oncologiei: epidemiologia, etiologia, biologia cancerului, localizarea tumorii primare, căi de răspândire şi modalităţi de tratament.

b)  Clasificarea tumorilor.

c)   Practica bazată pe probe în oncologie.

d)   Progrese în oncologie.

13    Principiile şi aplicaţiile radiobiologiei clinice

a)   Introducere în biologia celulară şi moleculară.

b)   Răspunsul la radiaţie la nivel molecular şi celular. Vătămarea celulară şi curbele de supravieţuire celulară.

c)   Răspunsul macroscopic al ţesutului la radiaţie.

d)   Răspunsul tumorii şi al ţesutului la nivelurile terapeutice de radiaţie. Dependenţa de fracţionare, debitul dozei, radiosensibilitate, reoxigenare.

e)   Modele radiobiologice inclusiv modelul liniar pătratic.

f)    Raportul terapeutic şi rolul lui în optimizarea dozei administrată pacientului.

g)  Doza de toleranţă. Doza de radiaţie şi probabilitatea de vindecare a tumorii.

h)  Efectele doză-volum. Modelele TCP şi NTCP.

i)   Efectele radiaţiei - timpurii şi târzii.

j)   Progrese în radiobiologie.

k) Aplicaţii clinice practice.

14. Managementul calităţii în radioterapie

a)   Sisteme   de   management   al   calităţii   (de   exemplu   publicaţii ESTRO, AAPM şi ISO).

b)   Auditul calităţii, analiză şi îmbunătăţiri.

15 Terapia cu radiaţie. Radioterapia cu fascicul extern

15.1   Echipament de imagistică şi de tratament

a)   Unităţi RX (kV)

b)   Unităţi de cobalt

c)   Acceleratoare liniare şi alte sisteme RX de MV şi fascicule de electroni.

d)   Modele practice pentru producerea şi controlul fasciculelor clinice statice şi dinamice.

e)   Sisteme de imagistică la unităţile de tratament.

f)    Simulatoare: simulatoare convenţionale şi simulatoare CT; simulatoare virtuale.

g)   CT standard şi alte sisteme de imagistică pentru localizare (MRI, PET,...)

15.2   Dozimetria clinică şi fascicule convenţionale de tratament

a)   Caracteristicile fasciculelor clinice în aer şi în fantomă.

b)   Definiţia "condiţiilor de referinţă" în abordarea SSD fixă şi izocentrică.

c)   Definiţiile terminologiei (de exemplu PDD, TMR, TPR,...)

d)   Specificaţii de calitate a fasciculului

e)   Dozimetria absolută şi de referinţă. Doza absorbită în condiţii de referinţă; protocoale naţionale şi internaţionale, inclusiv protocoale IAEA.

f)    Standarde dozimetrice şi trasabilitatea.

g)   Dozimetria relativă:

-   Distribuţia dozei în axa centrală în apă.

-   Caracteristicile fasciculului de electroni, parcursul şi parametri energetici

-   Factorii de producţie: efectele împrăştierii capului de iradiere şi a împrăştierii fantomei, dependenţa de parametrii de tratament.

-   Distribuţia   3D   a   dozei:   curbele   de   profil   ale   fasciculului (regiunea penumbrei, omogenitate, simetrie etc.)

-   Efectele modificatorilor de fascicul: pene solide, pene virtuale, compensatori etc.

h) Cerinţe şi metode de achiziţie de date pentru planificarea tratamentului.

15.3  Achiziţia datelor pacientului

a)   Poziţia pacientului şi imobilizarea.

b)   Achiziţia în imagistică, înregistrarea imaginii şi fuziunea imaginii.

c)   Seturi de imagini multiple: mânuire şi analiză.

d)   Asigurarea calităţii în procedurile imagistice.

e)   Volumul ţintă şi localizarea organului critic.

f)    Mărirea volumului şi evaluarea marginii.

15.4   Planificarea tratamentului

a)   Specificaţii de doză şi volume, decizii privind marginile, inclusiv recomandări internaţionale (de exemplu ICRU 50, 62); GTV, CTV, PTV etc.

b)   Principii de planificare a tratamentului: manual sau cu ajutorul computerului

c)   Calculul unităţii monitor şi sisteme: SSD şi abordări izocentrice.

d)   Sisteme de planificare ale tratamentului, inclusiv hardware, implementare, date de intrare, ieşire şi reţea.

e)   Simularea virtuală şi instrumente: BEV, DRR.

f)    Algoritme de planificare a tratamentului: 1D, 2D şi 3D.

g)   Optimizarea tratamentului şi evaluare: criterii de uniformitate şi constrângeri, DVH, indici biologici, (TCP, NTCP).

h)  Planificarea IMRT.

i)   Inregistrarea şi  raportarea comform recomandărilor internaţionale.

j)   Arhivarea şi suportul.

15.5   Tehnici de radioterapie

a)   Tehnici convenţionale:

-   Utilizarea penelor, a bolusului, a compensatorilor; formarea (conturarea) fasciculului; combinarea fasciculelor: ponderare şi normalizare, potrivirea câmpului; tehnici de rotaţie.

b)   Tehnici mult mai avansate:

-   Radioterapia 3D conformaţională, tehnici necoplanare, metode IMRT: statice şi dinamice.

c)   Tehnici speciale:

-   TBI, TSEI, radiochirurgie, radioterapie stereotactică, tratamente intraoperative, tratamente ghidate cu imagine.

d) Alte modalităţi de tratament, de exemplu tratamente cu fascicule de particule.

15.6  Verificarea tratamentului

a)   Alinierea pacientului şi setările la simulator pentru verificare şi ale echipamentului de tratament.

b)   Setare şi sisteme de reglare a deplasării.

c)   Imagistica la unitatea de tratament, de exemplu imagistica portală.

d)   Optimizarea setării şi utilizarea sistemelor.

e)   Precizia geometrică, reproductibilitate şi metode de evaluare.

f)    Dozimetria în vivo.

g)   Verificarea IMRT.

h) Inregistrări şi sisteme de verificare.

15.7   Asigurarea calităţii

a)   Specificaţii ale echipamentului, punerea în funcţiune şi controlul calităţii (QC) la unităţile de tratament, sistemele de planificare a tratamentului, sistemele de imagistică în RT, sisteme dozimetrice, reţele.

b)   Recomandări naţionale şi internaţionale şi protocoluri naţionale.

c)   QA procesului de tratament.

d)   Verificarea, examinarea şi QA ale planurilor de tratament ale pacienţilor individuali şi calculul UM.

16 Terapia cu radiaţie. Brachiterapia

16.1   Echipament

a)   Surse: tipuri de radionuclizi şi proiectul sursei.

b)   Aplicatori.

c)   Sisteme afterloading: debitul dozei mic (LDR), debitul dozei mare (HDR), debitul dozei pulsatoriu (PDR)

d)   Echipament pentru calibrarea sursei.

e)   Sisteme de imagistică pentru brachiterapie.

16.2   Specificaţiile sursei

a)   Mărimi şi unităţi de măsură: activitatea, debitul kermei de referinţă în aer (RAKR), debitul expunerii etc.

b)   Specificaţii privind "Intensitatea sursei" în conformitate cu protocoalele naţionale şi internaţionale, inclusiv recomandările AIEA.

c)   Metode de măsurători dozimetrice.

16.3   Tehnici de tratament şi metode

a)   Implanturi temporale şi permanente.

b)   Aplicaţii standard.

c)   Implantarea clasică şi sisteme de calcul ale dozei (LDR), de exemplu interstiţial, sistemul Paris şi intracavitar sistemul Manchester.

d)   Extinderea la alte categorii de debite de doză: HDR, PDR.

e)   Tehnici speciale de brachiterapie, de exemplu ace permanente pentru prostată, implanturi stereotactice pentru creier, plăci pentru ochi, intravascular.

16.4   Planificarea tratamentului şi calculul dozei

a)   Formalismul general, inclusiv TG 43 (AAPM).

b)   Structura generală a sistemelor de planificare în brachiterapie.

c)   Configurarea datelor şi setarea TPS.

d)   Algoritmele de reconstrucţie a poziţiei sursei: filme radiografice, CT şi alte algoritme bazate pe imagine.

e)   Algoritme de calcul al dozei: algoritme de optimizare pentru HDR, PDR.

f)    Optimizarea planificării tratamentului şi evaluare.

g)   Criterii de uniformitate şi constrângeri.

16.5   Specificaţii de doză şi volume

Conform   protocoalelor   naţionale   şi   internaţionale,   inclusiv recomandărilor ICRU 38 şi ICRU 58.

16.6  Asigurarea calităţii

a)   Specificaţii de echipament, punerea în funcţiune şi QC echipamentului afterloading (LDR, HDR, PDR), sisteme de planificare a tratamentului (algoritme de reconstrucţie şi algoritme de calcul), surse şi aplicatori, sisteme de imagistică în brachiterapie, sisteme dozimetrice, reţele etc.

b)   Recomandări naţionale şi internaţionale şi protocoale locale.

c)   QA a întregului proces de tratament cu brachiterapie.

d)   Verificarea, examinarea şi QA ale planurilor de tratament ale pacienţilor individuali.

17 Terapia cu radiaţie. Terapia cu surse deschise

a)   Alegerea radionuclidului; proprietăţi fizice.

b)   Consideraţii radiobiologice.

c)   Tehnici dozimetrice. MIRD.

d)   Proceduri generale în managementul terapiei cu surse deschise.

e)   Proceduri specifice de terapie.

18  Protecţia împotriva radiaţiilor ionizante

a)   Evaluarea riscului radiaţiei.

b)   Baza biologică a riscului radiologic.

c)   Efectele radiaţiei asupra embrionului şi fetusului, leucogeneza şi carcinogeneza, riscuri genetice şi somatice pentru persoanele expuse.

d)   Baza ştiinţifică a radioprotecţiei.

e)   Mărimi şi unităţi în radioprotecţie.

f)    Principiile de bază ale limitării dozelor. Efecte deterministice şi stocastice. Justificarea. Optimizarea: principiul ALARA. Limite de doză (lucrători, populaţie).

g)   Monitorizarea radiaţiei: clasificarea zonelor, monitorizarea personalului.

h) Administrarea şi organizarea radioprotecţiei.

i)   Reguli naţionale şi internaţionale şi organizaţii.

j)   Legislaţia naţională şi internaţională.

k)  Proiectare   şi   laboratoare   incluzând:   camere   de  tratament, camere de imagistică, depozitarea surselor închise şi deschise.

l)   Managementul   securităţii   radiologice,    incluzând   evaluarea riscului, planurile de urgenţă.

m) Accidente în radioterapie.

n)  Managementul    materialului    radioactiv,    al   transportului   şi dispunerii ca deşeu radioactiv.

o)  Protecţia pacientului.

19  Incertitudini în radioterapie

a)   Teoria măsurătorii.

b)   Surse de incertitudine.

c)   Managementul incertitudinii.

d)   Toleranţe şi niveluri de acţiune.

ANEXA Nr. 3 la norme

PREGĂTIREA   PRACTICĂ

a expertului în fizică medicală

11   Dozimetrie

11.2  Fizica, tehnicile si instrumentaţia sistemelor de detecţie a radiaţiei

a)   Utilizarea echipamentului de măsurare a unui domeniu de doze pentru a înţelege scopul, limitele şi problemele.

b)   Evaluarea utilizării diferitelor dozimetre în diferite situaţii clinice.

c)   Specificarea şi justificarea infrastructurii cerute pentru a furniza servicii de dozimetrie într-un departament de radioterapie.

d)   Evaluarea incertitudinilor în măsurători de doză.

13. Principiile şi aplicaţiile radiobiologiei clinice

a)   Investigarea utilizării modelelor radiobiologice, ca de exemplu modelul LQ, modelele TCP şi NTCP, în centre locale de radioterapie.

b)   Depistarea parametrilor care sunt utilizaţi în aceste modele de către oncolog.

c)   Depistarea modelelor şi a parametrilor care sunt utilizaţi în sistemul de planificare a tratamentului local.

d)   Calculul exemplelor practice a problemelor LQ incluzând contabilitatea golurilor în tratament.

15 Terapia cu radiaţie. Radioterapia cu fascicul extern

15.1   Echipament de imagistică şi de tratament

a)    Respectarea construcţiei şi proiectului echipamentului de tratament şi de imagistică şi interdependenţa parametrilor şi factorilor care îi afectează (de ex. energia, omogenitatea, debitul dozei, doza pe unitatea monitor)

b)    Respectarea şi evaluarea manipulării (instalării-montării, verificării, întreţinerii, reparării) a echipamentului de radioterapie.

c)    Justificarea criteriilor de specificare şi selectare a acceleratoarelor liniare.

d)    Respectarea testelor de acceptare şi/sau a testelor de punere în funcţiune

e)    Efectuarea controlului calităţii la sistemele de imagistică şi de tratament.

15.2   Dozimetria clinică şi fascicule convenţionale de tratament

a)    Investigarea şi aplicarea protocoalelor de dozimetrie, inclusiv a codului naţional de practică.

b)    Participarea la calibrarea instrumentelor de măsurare a dozei, inclusiv a camerelor de ionizare şi a diodelor.

c)    Efectuarea verificărilor de constanţă (de ex. bazate pe Sr-90) a dozimetrelor cu camere de ionizare.

d)    Efectuarea de măsurători relative şi absolute de doză (factori de ieşire, PDD, profile de fascicul etc.) a fasciculelor de fotoni şi de electroni folosind instrumente diferite (camere de ionizare, diode, filme, TLD).

e)    Utilizarea analizoarelor de fascicul (fantome de apă) şi efectuarea testelor de control al calităţii.

f)     Implicarea în achiziţia datelor de fascicul pentru sistemul de planificare al tratamentului.

15.3  Achiziţia datelor pacientului

a)    Verificarea transferului imaginilor şi a altor date în reţea de la CT şi simulator la sistemul de planificare al tratamentului şi la acceleratorul liniar şi între acceleratoarele liniare, şi efectuarea controlului calităţii adecvat al sistemului de transfer.

b)    Specificarea, justificarea şi clasificarea criteriilor de specificare şi selectare a sistemelor de imagistică (de ex. simulator, CT, MRI).

c)    Participarea la utilizarea acestor sisteme de imagistică pentru localizarea şi proiectarea tratamentului în practica clinică.

d)    Producerea şi/sau verificarea macării şi a conturului şi a altor date de pacient pentru planificarea tratamentului.

e)    Evaluarea incertitudinilor datelor pacientului.

15.4   Planificarea tratamentului

a)    Evaluarea şi compararea procesului de delimitare a GVT, CTV, PTV şi OR pentru diferite localizări.

b)    Participarea la discuţii cu echipe multidisciplinare.

c)    Verificarea procesului de transfer a imaginilor de localizare la sistemului de planificare a tratamentului.

d)    Evaluarea limitelor algoritmelor de planificare a tratamentului folosind informaţii disponibile (grupuri de utilizatori, manuale etc.)

e)    Investigarea efectelor la schimbarea parametrilor la un plan de tratament folosind un sistem de planificare a tratamentului.

f)     Investigarea metodelor utilizate pentru a lua în considerare neomogenităţile şi lipsa ţesutului în iradierea cu fotoni, de exemplu lungimile echivalente, ETAR, suprapunerea-convoluţia.

g)    Efectuarea calculelor manuale ale timpului sau unităţii monitor pentru fascicule RX megavoltaj şi kilovoltaj pentru o varietate de situaţii clinice.

h)   Intocmirea planurilor manuale simple pentru diferite configuraţii de fascicule de fotoni şi calcularea numărului cerut de unităţi monitor.

i)    Crearea distribuţiilor de doză pentru câmpuri extinse de tratament.

j)    Specificarea, justificarea şi clasificarea criteriilor    pentru specificarea şi selectarea sistemelor de panificare a tratamentului.

k)   Practicarea  alegerii  energiei  fotonilor sau  electronilor  pentru aplicaţiile clinice.

l)    Crearea planurilor pe computer care conţin efectele de oblicitate şi eterogenitate.

m) Crearea  planurilor pe computer pentru  o varietate de surse imagine şi un set reprezentativ de localizări ale ţintei, utilizând modificatori adecvaţi de fascicul, ca de exemplu pene, blocuri, MLC, compensatori şi bolus.

n)   Investigarea protocoalelor IMRT disponibile local şi constrângeri de doză.

o)   Crearea planurilor pe computer cu potrivirea câmpurilor.

p)   Efectuarea  controlului   calităţii   a  sistemului  de   planificare   a tratamentului şi a datelor conţinute de acesta.

q)   Verificarea  calculelor computerului  şi  a  unităţilor  monitor în planurile  de tratament folosind  diagramele  instituţiei  sau  un program de calcul al unităţii monitor independent, luând în calcul factori de dimensiune a câmpului, factori penelor şi alţi factori relevanţi.

r)    Verificarea planurilor şi schemelor de tratament a pacientului individual.

15.5   Tehnici de radioterapie

a)    Compararea nivelurilor diferite de complexitate a planificării tratamentului faţă de cerinţele clinice şi de incertitudinile implicate.

b)    Respectarea şi evaluarea tratamentului a unui lot reprezentativ de pacienţi.

c)    Respectarea şi evaluarea planificări şi a tratamentului folosind tehnici speciale, ca de exemplu radioterapia stereotactică, iradierea întregului corp şi iradierea totală a pielii, când este posibil.

d)    Compararea protocoalelor de tratament naţionale şi internaţionale cu acelea folosite în instituţie.

15.6  Verificarea tratamentului

a)    Comunicarea cu fizicianul şi cu pacientul atât cât îi permite practica clinică locală.

b)    Respectarea şi evaluarea activităţilor în camera de mulaje şi de producere a suporţilor de tratament, astfel ca dispozitivele de imobilizare şi blocurile de ecranare.

c)    Verificarea utilizării acestor dispozitivelor prin urmărirea procesului de la simulator la sistemul de planificare a tratamentului, acceleratorul liniar şi imaginea de megavoltaj.

d)    Respectarea utilizării unui simulator pentru a verifica planurile de tratament înainte de efectuarea tratamentului.

e)    Verificarea planurilor de tratament prin planificarea unei fantome disponibile local şi apoi prin măsurarea dozei eliberate folosind planul fantomei (aceasta testează algoritmul de planificare a tratamentului, în anumite situaţii).

f)     Evaluarea diferentelor dintre imaginile portale, imaginile de verificare la simulator şi DRR

g)    Utilizarea înregistrării şi a sistemului de verificare.

15.7 Asigurarea calităţii

(A se vedea şi "Echipament de imgistică şi de tratament")

a)    Evaluarea surselor şi a nivelurilor de incertitudini în geometrie şi în administrarea dozei şi a metodelor de monitorizare şi de control al acestora.

b)    Evaluarea rapoartelor de incidente într-un departament şi acţiunile corective.

16 Terapia cu radiaţie. Brachiterapia

16.1   Echipament

a)    Justificarea alegerii surselor închise/deschise de brachiterapie şi a motivelor pentru alegerea acestora într-o situatie clinică particulară.

b)    Evaluarea avantajelor şi limitele surselor disponibile local.

c)    Respectarea utilizării în siguranţă şi custodia (dreptul şi sarcina de a avea grijă de surse) a surselor radioactive închise mici şi luarea măsurilor necesare în cazul pierderii sursei şi a formalităţilor de predare a surselor ca deşeuri radioactive.

d)    Efectuarea testelor de etanşeitate - contaminare nefixată la sursele de brachiterapie.

e)    Participarea la prepararea surselor de brachiterapie pentru utilizarea clinică.

16.2   Specificaţiile sursei

b) Măsurarea intensităţii sursei sau calibrarea surselor de brachiterapie la utilizarea locală, utilizând metode disponibile şi determinarea incertitudinilor măsurătorilor.

16.3   Tehnici şi metode de tratament

a)    Investigarea sistemelor de dozimetrie pentru brachiterapia intracavitară şi brachiterapia interstiţială (Manchester şi Paris).

b)    Planificare distribuţiei surselor pentru o doză cerută.

c)    Respectarea şi participarea la procesul clinic complet de brachiterapie (de preferabil atât manual cât şi afterloading), de la scenariul de acţiune până la localizarea la simulator, planificarea tratamentului şi tratamentul cu radiaţie.

16.4   Planificarea tratamentului şi calculul dozei

a)    Investigarea algoritmelor de calcul utilizate local.

b)    Calculul timpului de tratament al inserţiei intracavitare folosind metode manuale

c)    Calculul timpului de tratament al implantului interstiţial folosind metode manuale

d)    Crearea distribuţiei de doză în tratamentele cu brachiterapie utilizând un sistem computerizat

16.6 Asigurarea calităţii în brachiterapie

Efectuarea controlului calităţii la sursele de brachiterapie, aplicatori şi echipament (de exemplu constanţa activităţii de-a lungul firului de iridiu).

17  Terapia cu radiaţie. Terapia cu surse deschise

a)    Verificarea activităţilor radionuclizilor în contorul puţ

b)    Efectuarea calculelor de doză în organe.

c)    Respectarea procesului clinic de administrarea radionuclizilor lichizi (surse deschise) pacientului şi managementul ulterior al pacientului.

18  Protecţia împotriva radiaţiilor ionizante

a)    Discutarea principiilor de securitate a radiaţiei.

b)    Evaluarea aplicării legilor curente, reglementărilor şi recomandărilor.

c)    Efectuarea controlului radiaţiei într-o zonă utilizând un debitmetru adecvat.

d)    Discutarea utilizării dozimetrelor personale (TLD, DED etc).

e)    Investigarea factorilor de risc al radiaţie (doza efectivă).

f)     Discutarea planurilor de urgenţă.

g)   Efectuarea evaluărilor de risc.

h)   Efectuarea calculelor de proiectare pentru un laborator cu un accelerator,   un laborator cu un simulator, un laborator cu surse de brachiterapie.

i)    Evaluarea proiectării unui laborator de preparare a radionuclizilor local (ecrane etc).

j)    Efectuarea supravegherii radioprotecţiei în zonele laboratorului de radioterapie.

k)   Investigarea aplicării locale a principiilor de eliminare a deşeurilor radioactive.

l)    Planificarea şi practicarea măsurilor de urgenţă, de exemplu pierderea unei surse, vărsarea unui radionuclid  lichid (sursă deschisă).

m)  Discutarea procedurilor de decontaminare după vărsarea unui radionuclid lichid.

19 Incertitudini în radioterapie

a)    Estimarea    mărimii    diferentelor    dintre    diferite    surse    de incertitudine în radioterapie.

b)    Investigarea managementului incertitudinilor într-un centru local.

ANEXA Nr. 4 la norme

RESPONSABILITĂŢILE     PRINCIPALE

ale expertului în fizică medicală

A. Radioterapie

Radioterapia cu fascicul extern (acceleratoare, instalaţii gamma de teleterapie, instalaţii RX de teleterapie)

Dozimetrie, verificare tehnică şi întreţinere

1.   Calibrarea dozimetrelor (inclusiv intercomparările dozimetrice pentru QA)

2.   Calibrarea instrumentelor de măsură a radiaţiei (calibrarea monitorului de doză al acceleratorului şi a cronometrului -timerului).

3.   Achiziţia datelor de fascicul pentru planificarea tratamentului.

4.   Măsurătorile curbelor de doză în profunzime şi ale profilurilor în fasciculele de radiaţii conform normelor şi ghidurilor.

5.   Elaborarea tabelelor de doză pentru tratament.

6.   Dezvoltarea/îmbunătăţirea sistemelor şi protocoalelor de măsurare a dozei.

7.   Pregătirea softului pentru dozimetrie (foi de lucru şi bază de date)

Instalaţii de tratament: testele instalaţiei, organizarea întreţinerii - şi întreţinerea preventivă/corectivă

1.   Testele de acceptare la instalaţiile noi (raport luat pentru toata durata de viaţă nominală a instalaţiei)

2.   Testele de acceptare după întreţinerea corectivă.

3.   Controlul calităţii instalaţiei conform normelor şi ghidurilor: parametri importanţi pentru tratament, dozimetrie şi dispozitive de securitate.

4.   Supraveghere în timpul funcţionării (rezolvarea problemelor care pot apărea, indicarea defectelor, opriri de urgenţă).

5.   Organizarea întreţinerii planificate şi neplanificate cu scopul de a asigura ca expunerea (tratamentul) pacientului să fie fără probleme.

Responsabilităţile pentru pacienţii individuali

1.   Planificarea tratamentului

2.   Poziţionarea iniţială a pacientului la un nou plan de tratament.

3.   Verificarea parametrilor instalaţiei la fiecare pacient în timpul radioterapiei inclusiv film portal.

4.   Verificarea dozei pacientului (dozimetrie în vivo)

5.   Verificarea zilnică a înregistrării tratamentului

6.   Pregătirea unui rezumat al dozei la sfârşitul tratamentului.

7.   Pregătirea blocurilor de ecranare individuală (de exemplu în cazul iradierii cu câmpuri mari).

8.   Pregătirea dispozitivelor de imobilizare individuală.

9.   Supravegherea documentaţiei şi procedurilor de tratament al pacientului conform reglementărilor

10. Verificarea, cel puţin săptămânal, a tuturor dosarelor de tratament al pacienţilor.

Responsabilităţi  la planificarea tratamentului, comune pentru toţi pacienţii

1.   Verificarea normală a sistemului de planificare (de exemplu lunar)

2.   Managementul softului al sistemului de planificare (de exemplu noi versiuni)

3.   Controlul calităţii al echipamentelor auxiliare utilizate pentru planificare (CT, simulator etc).

4.   Standardizarea procedurilor de terapie.

5.   Dezvoltarea şi optimizarea tehnicilor de tratament (inclusiv citirea fondului).

6.   Măsurători pe fantome antropomorfe.

7.   Imbunătăţiri tehnice (blatul mesei pacientului, laser, afişare digitală, dispozitive de imobilizare).

8.   Controlul calităţii transferului de date.

Responsabilităţile speciale de radioprotecţie

1.   Responsabilităţile expertului acreditat în protecţie radiologică conform Normelor privind eliberarea permiselor de exercitare a activităţilor nucleare şi desemnarea experţilor acreditaţi în protecţie radiologică.

2.   Cooperarea la planificarea unor noi laboratoare radiologice.

3.   Pregătirea şi revizuirea regulilor locale.

4.   Elaborarea planurilor de urgenţă

B. Brachiterapie (utilizarea surselor radioactive închise pentru terapia intracavitară şi interstiţială - implanturi)

Dozimetrie, verificare tehnică şi întreţinere (instalaţii afterloading telecomandate)

1.   Calibrarea echipamentului dozimetrie

2.   Dozimetria după schimbarea sursei.

3.   Măsurători ale distribuţiei de doză pentru configuraţii propuse ale sursei.

4.   Dezvoltarea/îmbunăţirea sistemelor dozimetrice (inclusiv citiri ale fondului).

Supravegherea întreţinerii, organizarea întreţinerii şi întreţinerea preventivă/corectivă

1.   Testele de acceptare la instalaţiile noi (raport luat pentru toata durata de viaţă nominală a instalaţiei)

2.   Testele funcţionale conform normelor şi ghidurilor.

3.   Supraveghere în timpul funcţionării (rezolvarea problemelor care pot apărea, indicarea defectelor, opriri de urgenţă).

4.   Managementul întreţinerii şi schimbării surselor.

Tehnici manuale

1.   Dozimetria la sursele noi.

2.   Pregătirea surselor (de exemplu trenurile de surse, tăierea firelor)

3.   Proiectarea aplicatorilor individuali.

Responsabilităţi pentru pacienţii individuali

1.   Planificarea tratamentului.

2.   Suport pentru inserarea surselor.

3.   Verificarea poziţiei sursei cu ajutorul filmelor RX etc.

4.   Calculul distribuţiei dozei care rezultă din poziţionarea realizată a surselor.

5.   Dozimetria în vivo.

6.   Supravegherea sterilizării radioactive (ace).

Responsabilităţi  la planificarea tratamentului, comune pentru toţi pacienţii

1.   Verificarea normală a sistemului de planificare (de exemplu lunar)

2.   Managementul softului al sistemului de planificare (de exemplu noi versiuni)

3.   Pregătirea planurilor de tratament standard.

4.   Dezvoltarea şi optimizarea tehnicilor de tratament.

5.   Dezvoltarea şi îmbunătăţirea mijloacelor de susţinere în tratament, blocuri de ecranare, aplicatori etc. (inclusiv citirea fondului).

Responsabilităţi speciale de radioprotecţie

1.   Responsabilităţile expertului acreditat în protecţie radiologică conform Normelor privind eliberarea permiselor de exercitare a activităţilor nucleare şi desemnarea experţilor acreditaţi în protecţie radiologică.

2.   Teste de etanşeitate ale surselor închise.

3.   Depozitarea surselor radioactive.

4.   Măsurători de radioprotecţie pe fantome pacient cu surse implantate.

5.   Elaborarea planurilor de urgenţă.

6.   Raportarea continuă a inventarului de surse radioactive autorităţilor conform normelor.

Responsabilităţile generale

1.   Instruirea şi pregătirea fizicienilor medicali şi a personalului de radioterapie.

2.   Colaborarea la procurarea de instalaţii şi echipamente.

3.   Responsabilităţi administrative: personal, achiziţii etc.

4.   Şedinţele departamentului.

C. Medicină nucleară inclusiv, laboratoarele RIA

Verificarea funcţionării echipamentelor şi materialelor, testele de calitate

1.   Verificări periodice ale dispozitivelor (camere, dispozitive tomografice, contoare, instrumente de măsurare a activităţii etc).

2.   Calibrarea.

3.   Controlul calităţii generatorilor de radionuclizi.

4.   Testele de acceptare ale unui nou echipament.

5.   Organizarea întreţinerii corective şi preventive.

6.   Controlul calităţii întregului echipament.

7.   Calibrarea, determinarea eficienţei de măsurare a echipamentului şi procedurile RIA.

Metode de măsurare şi evaluare

1.   Dezvoltarea şi îmbunătăţirea metodelor de măsurare şi evaluare (inclusiv citirile fondului).

2.   Asigurarea calităţii proceselor.

3.   Dezvolatrea softului computerului (funcţii de diagnostic, RIA etc.)

4.   Intreţinerea softului computerului.

5.   Dezvoltarea şi standardizarea investigaţiilor şi proceduri de evaluare

6.   Calculul dozei pentru terapia cu radionuclizi.

Responsabilităţi în cazul procedurilor de diagnostic la pacienţii individuali

Participarea la investigare/evaluare (SPECT, studii dinamice).

Responsabilităţi speciale de radioprotecţie

1.   Responsabilităţile expertului acreditat în protecţie radiologică conform Normelor privind eliberarea permiselor de exercitare a activităţilor nucleare şi desemnarea experţilor acreditaţi în protecţie radiologică.

2.   Teste de etanşeitate ale surselor închise.

3.   Depozitarea surselor radioactive.

4.   Depozitarea deşeurilor radioactive.

5.   Supravegherea eliberării în mediu a deşeurilor radioactive lichide.

6.   Verificarea şi îmbunătăţirea procedurilor de lucru în scopul de a minimiza sarcina (încărcarea) de lucru cu radiaţii a personalului (inclusiv managementul accidentelor).

7.   Elaborarea planurilor de urgenţă.

8.   Măsurători de debite de doză la pacienţii supuşi terapiei cu radionuclizi.

9.   Supravegherea colectării deşeurilor lichide şi a rezervorului de dezintegrare.

10. Radioprotecţia în camerele pacienţilor.

Responsabilităţi la procurarea materialelor radioactive şi privind deşeurile radioactive

1.   Planificarea depozitării şi predării deşeurilor radioactive.

2.   Achiziţia de materiale radioactive ţinând cont de depozitarea autorizată - limite de timp şi de cantităţi, expunerea posibilă la radiaţii, costuri etc. inclusiv negocierile cu furnizorii.

3.   Demonstrarea eficienţei costului noilor teste în vitro introduse în laboratoarele RIA.

4.   Analiza detailată a costurilor materialelor radioactive.

Responsabilităţi generale

1.   Instruirea şi pregătirea fizicienilor medicali şi a personalului de medicină nucleară.

2.   Colaborarea la procurarea de instalaţii şi echipamente.

3.   Responsabilităţi administrative: personal, achiziţii etc.

4.   Şedinţele departamentului.

D. Radiologia de diagnostic şi intervenţională

Asigurarea calităţii

1.   Procesoarele de filme: testele de acceptare şi testele periodice de constanţă conform normelor şi ghidurilor.

2.   Testele de acceptare ale instalaţiilor radiologice şi ale receptorilor de imagine conform normelor şi ghidurilor.

3.   Testele periodice de constanţă ale instalaţiilor radiologice conform normelor şi ghidurilor.

4.   Dezvoltarea de noi metode de testare.

Procesarea datelor în radiologia de diagnostic şi intervenţională

1.   Intreţinerea softului la CT, DSA (angiografia digitală de substracţie), sisteme digitale.

2.   Dezvoltarea softului.

Supravegherea echipamentului, întreţinerii, reparării

1.   Organizarea întreţinerii preventive şi corective.

2.   Calibrarea dozimetrelor de arie, dozimetrelor TLD şi a instrumentelor de radioprotecţie.

Responsabilităţi adiţionale în radioprotecţie

1.   Responsabilităţile expertului acreditat în protecţie radiologică conform Normelor privind eliberarea permiselor de exercitare a activităţilor nucleare şi desemnarea experţilor acreditaţi în protecţie radiologică.

2.   Determinarea dozelor în organele pacienţilor, dozele fetusului (embrionului), dozele de radiaţie în cazul muncii de cercetare.

3.   Participarea la dezvoltarea şi îmbunătăţirea calităţii imaginii şi la optimizarea procedurilor RX.

Responsabilităţi generale

1.  Instruirea şi pregătirea fizicienilor medicali şi a personalului de radiologie de diagnostic şi intervenţională.

2. Colaborarea la procurarea de instalaţii şi echipamente.

3.  Responsabilităţi administrative: personal, achiziţii etc.

4. Şedinţele departamentului.

Radioprotecţia

Monitorizarea dozei întregului personal

1.   Dozimetre  individuale  (film  etc.)  şi   monitorizarea   locului  de muncă.

2.   Informaţii în radioprotecţie.

3.   Urmăreşte desfăşurarea investigaţiilor medicale.

4.   Supraveghează măsurătorile de incorporare conform normelor şi ghidurilor.

5.   Calibrarea instrumentelor de monitorizare a radiaţiilor.

Radioprotecţia structurală

1.   Planuri de radioprotecţie pentru noile instalaţii.

2.   Măsurători de radioprotecţie.

Organizarea radioprotecţiei

1.   Monitorizarea practicilor de lucru  cu scopul  de a îmbunătăţii radioprotecţia.

2.  Informarea practicienilor şi a persoanelor din populaţie.

3.   Reprezintă organizaţia în legătură cu autorităţile, laboratoarele desemnate şi instituţiile de standardizare.

4.  Organizează pregătirea personalului conform cerinţelor legale şi conform unei practici corecte.

ANEXA Nr. 5 la norme

EVALUAREA

pregătirii şi experienţei în fizică medicală a solicitanţilor de permis de exercitare nivel 3

Tabelul pentru stabilirea punctajului de evaluare a pregătirii teoretice şi practice şi a experienţei profesională în fizică medicală:

CRITERII		PUNCTAJ
Pregătirea profesională	masteratul          în          matematică, informatică, chimie, fizică, inginerie electronică, electrică sau mecanică etc.	3
	titlu    de    doctor    în    matematică, informatică, chimie, fizică, inginerie electronică, electrică sau mecanică etc.	5
	diplomă de absolvire a unui program de pregătire într-un domeniu sau a mai    multor    domenii    de    fizică medicală, nivel 3, avizat de CNCAN	10
Experienţa profesională	exercitarea       unei       funcţii       cu responsabilităţi în unitatea nucleară sau  de  responsabil  cu  securitatea radiologică	1 x nr. de ani pentru care se demonstrează îndeplinirea criteriului
	exercitarea de activităţi nucleare cu permis de exercitare nivel 2, fără a fi desemnat de titularul de autorizaţie ca   personal   cu   responsabilităţi  în domeniul nuclear	1 x (N-5) unde N reprezintă nr. de ani pentru care se demonstrează îndeplinirea criteriului
	conducerea    lucrărilor   practice    la cursuri    postuniversitare    în    fizică medicală, avizate de CNCAN	5
	participarea     la     elaborarea     de standarde, norme, lucrări ştiinţifice în domeniul fizicii medicale	5 x nr. de participări
Probitatea profesională	incidente   sau   iradieri   cauzate   de nerespectarea         regulilor         de radioprotecţie	-10 pentru fiecare eveniment
	sancţiuni contravenţionale suportate pentru       încălcarea       prevederilor legislaţiei    în    domeniu    sau    de întârzieri în procesul de autorizare a activităţilor cu surse de radiaţii	- 5 pentru fiecare situaţie

1.  Solicitantul trebuie să transmită / depună la CNCAN copiile documentelor prin care se dovedeşte îndeplinirea cerinţelor referitoare la pregătirea teoretică şi practică şi experienţa profesională în fizică medicală.

2.  Se admite prezentarea la examen numai dacă solicitantul dovedeşte o experienţă în domeniu de cel puţin 5 ani vechime.

3.  Punctajul minim necesar promovării examenului pentru eliberarea permisului de exercitare nivel 3 este de 15 de puncte.

ANEXA Nr. 6 la norme

MODELUL

permisului de exercitare nivel 3 pentru expertul în fizică medicală

ANEXA Nr. 7 la norme

EXEMPLE

de încadrare cu personal care asigură suportul de fizică medicală

Radioterapie

Un spital cu:	Nr. total de personal de fizică medicală ETI (fizicieni, ingineri, tehnicieni)	Nr. minim de experţi în fizică medicală incluşi în nr. total de pers. de fizică med. (ETI)
4 Acceleratoare	4 x 0,88 = 3,52	4x0,37 = 1,48
1 Cobalt	1 x 0,34 = 0,34	1 x 0,14 = 0,14
2 Instalaţii de RX-terapie	1 x 0,07 = 0,07	1 x 0,03 = 0,03
2 Instalaţii de brachiterapie afterloading	2 x 0,42 = 0,84	2x0,18 = 0,36
1 Simulator	1 x 0,30 = 0,30	1 x 0,13 = 0,13
1 CT	1 x 0,30 = 0,30	1 x0,13 = 0,13
2 Sisteme de planificare a tratamentului (terapie cu fascicul extern)	2x0,38 = 0,76	2x0,16 = 0,32
1 Sistem de planificare a tratamentului (brachiterapie)	1 x 0,08 = 0,08	1 x 0,04 = 0,04
2000 de pacienţi noi pe an pentru terapie cu fascicul extern	20x0,27 = 5,40	20x0,11 =2,20
400 de pacienţi noi pe an pentru brachiterapie	4x0,22 = 0,88	4x0,09 = 0,36
Total	12,49	5,19

Concluzie: Nr. total de personal de fizică medicală necesar pentru ETI (fizicieni, ingineri, tehnicieni) este de 12,5 din care nr. total de experţi în fizică medicală (ETI) este de 5,5.

Medicină Nucleară

Un spital cu:	Nr. total de personal ETI (fizicieni, ingineri, tehnicieni)	Nr. minim de experţi în fizică medicală incluşi în nr. total de pers. de fizică med. (ETI)
3 Camere gamma	3x0,13 = 0,39	3x0,06 = 0,18
4 Sisteme de măsurare neimagistice (inclusiv RIA)	4x0,08 = 0,32	4x0,04 = 0,16
2 Sisteme de analiză computerizate	2x0,23 = 0,46	2x0,11 =0,22
7500 de studii dinamice sau SPECT	7,5x0,06 = 0,45	7,5x0,03 = 0,23
140 de noi cicluri de terapie cu radionuclizi pe an	1,4x0,10 = 0,14	1,4x0,05 = 0,07
Total	1,76	0,86

Concluzie: Nr. total de personal de fizică medicală necesar pentru ETI (fizicieni, ingineri, tehnicieni) este de 12,5 din care nr. total de experţi în fizică medicală (ETI) este de 5,5.

Radiologie de Diagnostic

Un spital cu:	Nr. total de personal ETI (fizicieni, ingineri, tehnicieni)	Nr. minim de experţi în fizică medicală incluşi în nr. total de pers. de fizică med. (ETI)
37 Instalaţii de RX-diagnostic cu un post de grafie şi/sau un post de scopie	37x0,05= 1,85	37x0,01 =0,37
12 Procesoare de film şi sisteme imagistice cu laser	12x0,06 = 0,72	12x0,01 =0,12
Total	1,33	0,49

Concluzie: Nr. total de personal de fizică medicală necesar pentru ETI (fizicieni, ingineri, tehnicieni) este de 1,5 din care nr. total de experţi în fizică medicală (ETI) este de 0,5.

ANEXA Nr. 8 la norme

GHIDUL

de conduită profesională

Introducere

Rolul fizicianului medical în sănătate poate fi exprimat cu următorii termeni:

a)  proiectarea, introducerea şi asigurarea de echipament sau de proceduri îmbunătăţite pentru pacienţii individuali sau grupuri de pacienţi;

b) acordarea avizului clinicienilor referitor la justeţea investigaţiilor de diagnostic şi la interpretarea noilor date;

c)  păstrarea standardelor de calitate pentru serviciile ştiinţifice;

d) efectuarea auditului clinic, tehnologia informaţională suport, evaluarea progreselor tehnice;

e) angajarea în cercetare şi dezvoltare, unde sunt cerute abilitatea critică, abordarea inovatoare şi cunoştinţele ştiinţifice specializate;

f)  asigurarea pregătirii în metode ştiinţifice pentru un domeniu a unui grup profesional;

g)  managementul serviciilor tehnice de rutină.

In multe din aceste domenii fizicianul medical ia decizii şi îşi dă avizul, ceea ce are o influenţă directă asupra managementului pacienţilor, şi fizicianul medical interacţionează cu persoane dintr-un domeniu mare de grupuri profesionale şi din public. Ghidul de conduită profesională a fost elaborat pentru a asigura ca fizicienii medicali să se comporte ei înşişi în orice moment într-o manieră corespunzătoare profesiei lor.

Ghidul de conduită profesională pentru fizicianul medical

1)  Fizicianul medical îşi aminteşte permanent că sănătatea, interesele şi demnitatea pacienţilor au cea mai mare importanţă.

2)  Fizicianul medical îşi asumă responsabilitatea personală pentru munca sa proprie, dar şi pentru aceea realizată sub supravegherea sa.

3)  Fizicianul medical ia toate măsurile necesare rezonabile pentru a se asigura ca activităţile desfăşurate sub autoritatea sa conduc la îndeplinirea responsabilităţilor şi se asigură cu resurse corespunzătoare. Este conştient de presiunea datorată încărcării (sarcinii de lucru) asupra personalului şi ia măsuri dacă încărcarea ar putea ameninţa standardele de securitate ale practicii.

4)  Fizicianul medical îşi menţine şi îşi dezvoltă cunoştinţele profesionale şi competenţa ori de câte ori este posibil. Fizicianul medical se asigură că personalul de care este responsabil procedează la fel.

5)  Numai acele responsabilităţi care sunt de competenţa fizicianul medical sunt îndeplinite de acesta.

6)  In nici o împrejurare fizicianul medical nu trebuie să se comporte într-o manieră care să sugereze că este un practician medical. Implicarea directă cu pacientul în diagnostic sau tratament trebuie să se facă fie conform unui sistem agreat de lucru sau fie la cererea directă a medicului practician.

7)  Fizicianul medical trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor obţinute în cursul muncii sale.

8)  Fizicianul medical dă avizul, care este cel mai bun, obiectiv şi de încredere, la toate măsurile rezonabile pentru a asigura că persoana care respinge acest aviz, în special referitor la standardele de securitate, să fie conştientă de consecinţe. Dacă este necesar, informează managementul.

9)  Fizicianul medical se străduieşte întotdeauna să lucreze în cooperare şi colaborare cu alte categorii profesionale în ingrijirea sănătăţii persoanelor.

10)     Fizicianul medical nu acceptă nici un cadou, favoare sau ospitalitate care pot avea intenţia de a influenţa judecata sa profesională.

11)     Fizicianul medical se comportă întotdeauna într-o manieră care susţine cele mai înalte standarde de îngrijire a sănătăţii şi cu demnitate profesională.

Câteva exemple de acţiuni nepotrivite ale fizicianului medical, care pot conduce la proceduri disciplinare:

1) Incălcarea prevederilor legale, profesionale sau etice, referitoare la îndeplinirea sarcinilor de serviciu.

2)  Incapacitate de a comunica cu pacientul sau cu apropiaţii acestora într-o manieră curtenitoare şi plină de compătimire (cerinţa 1 din Ghidul de conduită profesională).

3)  Desfăşurarea muncii dincolo de competenţă - de exemplu cineva care nu este competent să efectueze acea muncă, sau care suferă de încapacitate fizică sau mentală (cerinţa 5 din Ghidul de conduită profesională).

4) Incălcarea confidenţialităţii - această confidenţialitate poate fi legată de pacient, academică sau comercială (cerinţa 7 din Ghidul de conduită profesională).

5) A fi condamnat de contravenţii serioase (cerinţa 10 din Ghidul de conduită profesională).

Mecanisme pentru investigarea unei reclamaţii

-   Reclamaţia împotriva fizicianului medical poate veni de oriunde, inclusiv de la pacienţi, rudele acestora, personalul medical sau personalul tehnic din departament.

-   Fizicienii medicali înşişi au obligaţia să raporteze situaţiile în care alţi fizicieni medicali nu se conformează cu Ghidul de conduită profesională.

-   Nu este intenţia acestui document să specifice în detaliu mecanismul de rezolvare a unei reclamaţii.

-   Investigarea unei reclamaţii trebuie să se facă cât mai rapid posibil, dar nu de membri unei comisii de disciplină.

-   Persoana împotriva căreia s-a făcut reclamaţia trebuie să fie făcută conştientă de natura reclamaţiei cât mai devreme posibil.

-   Reclamaţiile minore se pot soluţiona la nivel local după o investigaţie preliminară.

-   O reclamaţie substanţială dacă este fondată, poate avea un efect foarte nociv asupra carierei unui fizician medical.

-   Rezolvarea unei reclamaţii se va face după o investigaţie a reclamaţiei şi după aplicarea măsurilor de sancţionare la nivel local de către o comisie de disciplină, la nivel naţional de către autoritatea competentă (Ministerul Sănătăţii Publice sau CNCAN) sau în justiţie, după caz.