ORDIN Nr. 1272
din 17 octombrie 2006
pentru aprobarea Normelor
privind expertul in fizica medicala
ACT EMIS DE:
MINISTERUL SANATATII
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 906 din 7 noiembrie 2006
Având în vedere prevederile:
- art. 5 din Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea
în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare,
republicată,
- art. 6 pct. 3 lit. a), b) şi c) din Normele privind
radioprotecţia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiaţii ionizante,
aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui
Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 285/79/2002,
în temeiul:
- Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii Publice;
- Hotărârii Guvernului nr. 1.627/2003 privind
aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale
pentru Controlul Activităţilor Nucleare, cu modificările ulterioare,
văzând Referatul comun de aprobare nr. E.N. 5.555 din
17 octombrie 2006 al Direcţiei generale politici, strategii şi managementul
calităţii în sănătate din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice şi nr. 92.890
din 9 octombrie 2006 al Direcţiei radiaţii ionizante din cadrul Comisiei
Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare,
ministrul sănătăţii publice şi preşedintele Comisiei
Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare emit
următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Normele privind expertul în fizică
medicală, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Art. 3. - Prezentul ordin intră în vigoare la data
publicării.
Art. 4. - Ministerul Sănătăţii Publice, prin direcţiile
de specialitate, şi Comisia
Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, prin Direcţia radiaţii
ionizante, vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Ministrul sănătăţii publice,
Gheorghe Eugen Nicolăescu
Preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare,
Vilmos Zsombori
ANEXĂ*)
NORME
privind expertul în fizică medicală
Scop
Art. 1(1) Scopul acestor norme este de a stabili cerinţele de educaţie şi de
pregătire profesională iniţială şi continuă, precum şi modul de recunoaştere a
expertului în fizică medicală.
(2) Prezentele norme se emit ca urmare a implementării
cerinţelor prevederilor Normelor privind radioprotecţia persoanelor în cazul
expunerilor medicale, care constituie transpunerea
Directivei Consiliului Uniunii Europene 97/43 EURATOM.
(3) Prezentele norme sunt elaborate conform cu
recomandările Federaţiei Europene a Organizaţiilor de Fizică Medicală (EFOMP).
(4) Prezentele norme se aplică fizicienilor medicali
care lucrează în următoarele domenii medicale: radioterapie, medicină nucleară
şi radiologie de diagnostic şi intervenţională.
(5) Prezentele norme nu se aplică fizicienilor
medicali care lucrează în alte domenii de fizică medicală: RMN, ultrasunete,
laseri medicali, endoscoape video şi cu fibră optică etc.
Definiţii şi abrevieri
Art. 2(1) Termenii şi expresiile utilizate în prezentele norme sunt definite
în Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea,
autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, în anexa nr. 1
din Normele fundamentale de securitate radiologică, în anexa nr. 1 din Normele
privind radioprotecţia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiaţii
ionizante şi în Normele de securitate radiologică în practica de radioterapie.
(2) In plus, se utilizează următoarele definiţii:
a) Fizicianul medical - un
specialist în fizica sau tehnologia radiaţiilor aplicată expunerilor medicale,
care acţionează sau îşi dă avizul în dozimetria pacientului, în dezvoltarea şi
utilizarea tehnicilor şi a echipamentelor complexe, în optimizare, în
asigurarea calităţii, incluzând controlul de calitate şi în alte probleme
legate de radioprotecţie privind expunerile medicale la radiaţii ionizante,
asigură suportul ştiinţific, tehnic şi administrativ pentru tehnologia medicală
nouă.
*) Anexa este reprodusă în facsimil.
b) Dezvoltarea profesională
continuă (DPC) - este activitatea de dobândire de
cunoştinţe ştiinţifice, experienţă şi abilitate, îndemânare (atât tehnică, cât
şi personală) necesare pentru practica profesională de-a lungul întregii vieţi
de muncă.
Art. 3 Abrevierile utilizate în aceste norme sunt:
a) AAPM - Asociaţia Americană a
Fizicienilor din Medicină (American Association of Physicist în Medicine)
b) ALARA - Cel mai scăzut nivel rezonabil posibil
(As Low As Resonably Achievable)
c) BEV - Beam's Eye View
d) BSF - Factor de retroîmpăştiere (Backscatter
Factor)
e) CT- Tomografie Computerizată (Computed
Tomography)
f) CTV - Volumul Ţintă
Clinic (Clinical Target Volume)
g) DED - Doziemtrul Electronic Digital (Digital
Electronic Dosimeter)
h) DICOM - Imagistică digitală şi comunicare în
medicină (Digital Imagind and COmmunication în
Medicine)
i) DRR - Radiografie reconstruită digital (Digitally Reconstructed Radiograph)
j) DVH - Histograma doză volum (Dose Volume
Histogram)
k) EFOMP - Federaţia Europeană a
Organizaţiilor de Fizică Medicală
(European Federation of Organizations for Medical
Physics)
l) ESTRO - Societatea
Europeană de Oncologie şi Radiologie Terapeutică (European Society for Therapeutic Radiology and Oncology)
m) ETAR - Raportul Echivalent Ţesut Aer (Equivalent
Tissue Air Ratio)
n) ETI - Echivalent Timp Intreg de lucru (normă
întreagă de lucru)
o) GTV - Volumul Tumoral Brut (Gross Tumor Volume)
p) ICRU - Comisia Internaţională de Unităţi şi
Măsurători de Radiaţii (International
Commisssion on Radiation Units and Measurements)
q) IMRT- Radioterapia cu Intensitate
Modulată (Intensity Modulated Radiation Therapy)
r) ISO - Organizaţia Internaţională de Standardizare
(International Organisation for Standardisation)
s) LQ model - modelul Liniar Pătratic (Linear-
Quadratic model)
t) MLC - Colimator Multifolie (MultiLeaf Collimator)
u) MRI - Imagistică cu Rezonanţă Magnetică (Magnetic
Resonance Imaging)
v) MTF - Funcţia de Transfer a Modulaţiei (Modulation
Transfer Function)
w) NTCP - Probabilitatea de Complicare a Ţesutului
Normal (Normal Tissue Complication Probability)
x) OR - Organe la Risc (Organs at Risk)
y) PACS - Sisteme de Comunicare şi de Arhivare a
Imaginilor (Picture Archive and Communication Systems)
z) PDD - Doza Procentuală în Profunzime (Percentage
Depth Dose)
aa) PET- Tomografie cu Emisie de Pozitroni (Positron
Emission Tomography)
bb) PSF - Funcţia de Imprăştiere
Punctiformă (Point Spread Function)
cc) PTV - Volumul Ţintă Planificat (Planning Target
Volume)
dd) QA - Asigurarea Calităţii (Quality Assurance)
ee) QC - Controlul Calităţii (Quality Control)
ff) SPECT- Tomografie Computerizată cu Emisie de
Fotoni (Single Photon Emission Computed Tomography)
gg) SSD - Distanţa Sursă Suprafaţă (Source Surface
Distance)
hh) TBI - Iradierea Totală a
Corpului (Total Body Irradiation)
ii) TCP - Probabilitatea de Control al
Tumori (Tumor Control Probability)
jj) TLD - Dozimetrie Termoluminiscentă
(ThermoLuminiscent Dosimetry)
kk) TMR - Raportul Ţesut
Maximum (Tissue Maximum Ratio)
ll) TPR - Raportul Ţesut
Fantomă (Tissue Phantom Ratio) mm) TPS - Sistemul de Planificare a
Tratamentului (Treatment Planning System)
nn) TSEI - Iradierea Totală cu Electroni a Pielii
(Total Skin Electron Irradiation)
Domeniul de activitate
Art. 4(1) Fizicianul
medical este o persoană care este competentă să practice în mod independent
unul sau mai multe dintre următoarele domenii:
a) fizica de radioterapie;
b) fizica de medicină nucleară;
c) fizica de radiologie de diagnostic şi
intervenţională.
(2) Activitatea fizicianului medical constă în:
a) efectuează măsurătorile fizice legate de
evaluarea dozei administrate pacientului şi răspunde de dozimetrie;
b) îmbunătăţeşte condiţiile care conduc la
reducerea dozei pacientului;
c) asigură supravegherea instalaţiilor
referitoare la protecţia radiologică;
d) alege echipamentul necesar pentru efectuarea
măsurătorilor de radioprotecţie şi îşi dă avizul privind instalaţiile medicale;
e) ia parte la pregătirea practicienilor medicali şi
a celuilalt personal în radioprotecţie;
f) asigură expertiza pentru echipament, tehnici şi
metode utilizate de rutină, precum şi în serviciile clinice noi.
Educaţie si pregătire profesională
Art. 5 Fizicianul medical
are o educaţie şi pregătire profesională de grad
universitar sau echivalent în fizică sau tehnologia radiaţiei aplicată
expunerilor medicale la radiaţii ionizante şi o pregătire practică de lucru în
colaborare cu personal medical din instituţii medicale, universităţi sau
institute de cercetare.
Art. 6(1) Pregătirea
profesională de bază sau specializată a fizicianului medical trebuie să
cuprindă cursuri la nivel universitar conform anexei nr. 1 „Tematica cursurilor de radioprotecţie
pentru fizicianul medical şi expertul în fizică medicală".
(2) Pregătirea profesională de bază sau specializată a
fizicianului medical se
completează prin pregătire continuă.
Art. 7 Educaţia si
pregătirea profesională a fizicianului medical cuprinde
trei nivele:
- Primul nivel. Fizicianul medical debutant trebuie să aibă cel puţin licenţa în fizică sau echivalent
(matematică, informatică, chimie fizică, inginerie electronică, electrică sau
mecanică etc).
- Al doilea nivel. Fizicianul
medical are pregătire în fizica medicală pe care o
dobândeşte prin cursuri teoretice, seminarii, lucru sub supravegherea unui
expert în fizica medicală si practică clinică. Pentru acest nivel este necesar
un minimum de 2 ani de lucru ca fizician medical
debutant.
- Al treilea nivel. Pentru
a deveni expert în fizică medicală, fizicianul medical trebuie sa aibă pregătirea clinică sub
supravegherea unui expert în fizica medicală minimum 3 ani în plus faţă de cei
2 ani ca fizician medical debutant, să aibă un grad universitar sau echivalent
superior, masterat sau doctorat, în domeniu, să aibă absolvit un curs de
radioprotecţie postuniversitar avizat de Comisia Naţională pentru Controlul
Activităţilor Nucleare, denumită în continuare CNCAN,
de nivel 3, potrivit unuia
sau mai multor domenii, şi să fie posesor al unui permis de exercitare nivel 3,
emis de CNCAN pentru expert în fizică medicală pentru domeniul corespunzător.
Art. 8 Fizicianul
medical trebuie să fie posesor al permisului de exercitare nivel 2, eliberat de
CNCAN, pentru domeniul şi specialitatea corespunzătoare, conform cu Normele
privind eliberarea permiselor de exercitare a activităţilor nucleare şi
desemnarea experţilor acreditaţi în protecţie radiologică.
Art. 9 Expertul în
fizică medicală trebuie să aibă pregătire aprofundată practică şi teoretică în
fizica radiaţiei pentru practicile medicale radiologice, precum şi competentă
adecvată în radioprotecţie.
Art. 10 Tematica
cursului fundamental şi a cursurilor postuniversitare speciale de
radioprotecţie pentru expertul în fizică medicală este prezentată în anexa nr.
1.
Art. 11 Recunoaşterea
expertului în fizică medicală se face prin acordarea permisului de nivel 3,
emis de CNCAN, după evaluarea şi examinarea cunoştinţelor ştiinţifice, a
experienţei şi a îndemânării (atât tehnică, cât şi personală) necesare pentru
practica profesională a fizicianului medical care a solicitat această
recunoaştere.
Art. 12 Expertul în
fizică medicală este competent să acţioneze independent şi se încadrează în
categoria de personal de specialitate medico sanitar cu studii superioare.
Art. 13 Dezvoltarea
profesională continuă (DPC) a fizicianului medical şi după recunoaşterea ca
expert în fizică medicală este o obligaţie morală şi etică de-a lungul întregii
cariere profesionale în scopul menţinerii la cele mai înalte standarde
profesionale posibile.
Abilităţi generale, pregătire teoretică şi
practică în fizica medicală
Art. 14 Expertul în
fizică medicală trebuie să lucreze în conformitate cu regulile unui
comportament profesional, printre care: a) asigură ca sănătatea, interesele şi
demnitatea pacientului să fie promovate şi apărate în orice moment, având grijă
ca munca expertului în fizică medicală sau rezultatele acesteia să nu
constituie un risc pentru nicio persoană;
b) lucrează efectiv într-o echipă, într-un mediu de
spital cu alt personal profesional în îngrijirea sănătăţii
c) Ghidul de conduită
profesională din anexa nr. 8.
Art. 15 Pregătirea
teoretică a expertul în fizică medicală trebuie să fie conform prevederilor din
anexa nr. 2 „Pregătirea teoretică a expertului în fizică medicală".
Art. 16 Pregătirea
practică a expertului în fizică medicală trebuie să fie conform prevederilor
din anexa nr. 3 „Pregătirea
practică a expertului în fizică medicală".
Responsabilităţile principale ale expertului în
fizică medicală
Art. 17 Responsabilităţile
principale ale expertului în fizică medicală sunt descrise în anexa nr. 4 „Responsabilităţile
principale ale expertului în fizică medicală".
Solicitarea permiselor de exercitare nivel 3, pentru
expertul în fizică medicală
Art. 18 Permisul de
exercitare nivel 3, pentru expertul în fizică medicală, se solicită la CNCAN de
către fizicianul medical care îndeplineşte cerinţele de pregătire teoretică şi
practică pentru unul sau mai multe din domeniile următoare:
b) fizica de radioterapie;
c) fizica de medicină nucleară;
d) fizica de radiologie de diagnostic şi
intervenţională.
Art. 19 Cererea de
participare la examinare în vederea eliberării permisului de exercitare nivel
3, pentru expertul în fizică medicală, va conţine:
a) datele personale: nume şi prenume, data şi locul
naşterii, seria şi nr. BI sau CI, cod numeric personal, profesia;
b) menţionarea unuia sau a mai multe din următoarele
domenii de fizică medicală pentru care se solicită permisul de exercitare nivel
3 pentru expert în fizică medicală: fizica de radioterapie, fizica de medicină
nucleară, fizica de radiologie de diagnostic şi intervenţională;
c) menţionarea unităţii medicale unde îşi desfăşoară
activitatea corespunzătoare solicitării respectiv, radiologie de diagnostic şi
intervenţională, radioterapie medicină nucleară sau alte practici, după caz;
d) data şi semnătura solicitantului.
Art. 20 Anexat cererii de
participare la examinare solicitantul va depune un dosar care va cuprinde:
a) declaraţie pe proprie răspundere că nu are
antecedente penale;
b) dovada pregătirii clinice practice ca fizician
medical sub supravegherea unui expert în fizică medicală de minimum 3 ani şi ca
fizician medical debutant de 2 ani; eliberată de titularul de autorizaţie de
utilizare a surselor de radiaţii pentru o practică medicală adecvată
solicitării de permis şi semnată de expertul în fizică medicală;
c) copia documentelor care atestă obţinerea unui grad
universitar sau echivalent superior, masterat sau doctorat;
d) diplomă de absolvire a unui curs de radioprotecţie
avizat de CNCAN, de nivel 3, potrivit unuia sau mai multor domenii pentru care
se solicită permisul, şi anume fizica radiaţiei referitoare la radiologia de
diagnostic şi intervenţională sau radioterapie sau medicină nucleară;
e) copia permisului de exercitare nivel 2, eliberat de
CNCAN;
f) curriculum vitae în care se va prezenta
experienţa şi activitatea profesională în medicină corespunzătoare domeniului
pentru care se solicită permisul, care atestă îndeplinirea cerinţelor
prevederilor prezentelor norme;
g) dovada efectuării plăţii
taxei şi tarifului de examinare prevăzute de regulamentul în vigoare.
Eliberarea permiselor de exercitare nivel 3,
experţilor în fizică medicală
Art. 21 Permisele de
exercitare nivel 3 se eliberează de către CNCAN experţilor în fizică medicală
pentru unul sau mai multe dintre domeniile următoare:
a) fizica de radioterapie;
b) fizica de medicină nucleară;
c) fizica de radiologie de diagnostic şi
intervenţională.
Art. 22 Sesiunile de
examinare sunt organizate de CNCAN cu frecvenţă trimestrială, iar la examinare
pot fi admise persoanele care au depus dosarul de înscriere cu cel puţin 30 de
zile lucrătoare înainte de data anunţată pentru susţinerea examenului.
Art. 23 (1) Examinarea
solicitanţilor de permis de exercitare nivel 3, pentru expertul în fizică
medicală, se face de o comisie de examinare formată din reprezentanţi ai CNCAN şi ai
Ministerului Sănătăţii Publice.
(2) Comisia de examinare este alcătuită din:
a) un preşedinte, specialist cu grad profesional
înalt, cu pregătirea şi experienţa adecvate domeniului sau domeniilor pentru
care solicită recunoaşterea ca expert în fizică medicală, din cadrul CNCAN;
b) minimum un specialist cu grad profesional înalt,
cu pregătirea şi experienţa adecvate domeniului sau domeniile pentru care
solicită recunoaşterea ca expert în fizică medicală, din cadrul CNCAN;
c) un delegat al Ministerului Sănătăţii Publice -
specialist cu grad profesional înalt, cu pregătirea şi experienţa adecvate
domeniului sau domeniile pentru care solicită recunoaşterea ca expert în fizică
medicală;
d) un secretar permanent.
(3) Comisia de examinare se stabileşte prin ordin al
preşedintelui CNCAN, cu minimum 30 de zile înaintea zilei programate pentru
examinare.
Art. 24 (1) Cererea de
participare la examinare în vederea eliberării
permisului de exercitare nivel 3, pentru expertul în fizică medicală, împreună
cu dosarul anexat cererii vor fi evaluate de comisia de examinare, care în
termen de 10 zile de la data înregistrării cererii va comunica în scris
solicitantului, după caz:
a) realizarea punctajului minim prevăzut în anexa nr.
5 „Evaluarea pregătirii şi experienţei în fizică medicală a solicitanţilor
de permis de exercitare nivel 3", tema lucrării scrise din domeniul
sau domeniile pentru care solicită recunoaşterea ca expert în fizică medicală
pe care acesta trebuie să o întocmească, data prezentării lucrării scrise: cu
cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de data fixată pentru susţinerea examenului
şi data prezentării la examinare;
b) nerealizarea punctajului
minim prevăzut în anexa nr. 5 şi drepul de a recupera 50 % din valoarea
tarifului de examinare pe care solicitantul l-a achitat.
(2) Examinarea se desfăşoară prin susţinerea în faţa
comisiei a lucrării scrise - se recomandă prezentarea în Microsoft Office
PowerPoint a unui rezumat al lucrării scrise şi printr-o examinare orală a
pregătirii practice şi teoretice adecvate domeniului sau domeniilor solicitate.
(3) Absenţa de la examinare fără un motiv întemeiat
este considerată renunţare la solicitarea examinării în vederea eliberării
permisului de exercitare
nivel 3, pentru expertul în fizică medicală, şi duce la pierderea taxelor şi
tarifelor achitate.
Art. 25 (1) Se consideră
că solicitantul permisului de exercitare nivel 3 pentru expertul în fizică
medicală a promovat examenul dacă întruneşte cel puţin punctajul minim de 15
puncte şi numai dacă a obţinut cel puţin nota 8 la examinarea orală.
(2) In termen de 60 de zile de la data susţinerii
examenului pentru recunoaşterea expertului în fizică medicală, CNCAN
finalizează evaluarea solicitării cu emiterea permisului de exercitare nivel 3
pentru expertul în fizică medicală sau cu o adresă de notificare a respingerii
motivate de eliberare a permisului solicitat în cazul neîndeplinirii
condiţiilor legale de eliberare.
(3) Modelul permisului de exercitare nivel 3 pentru
expertul în fizică medicală este prezentat în anexa nr. 6 „Modelul
permisului de exercitare nivel 3 pentru expertul în fizică medicală".
(4) Permisul de exercitare
nivel 3 pentru expertul în fizică medicală se emite pe o perioadă de maximum 5
ani.
Art. 26 Suspendarea sau
retragerea permisului de exercitare se efectuează conform cap. X din norme.
Art. 27 In cazul
pierderii, furtului sau a deteriorării permisului de
exercitare titularul acestuia va solicita un duplicat conform cap. XI din
norme.
Art. 28 Solicitarea de
modificare a permisului de exercitare nivel 3 al expertului în fizică
medicală trebuie să se facă în următoarele situaţii: a) extinderea domeniului pentru care s-a eliberat permisul de
exercitare; b) schimbarea numelui titularului de permis de exercitare.
Art. 29 Permisul de
exercitare nivel 3 pentru expertul în fizică medicală poate fi extins cu un alt
domeniu numai în urma solicitării titularului de permis şi a examinării,
conform prezentelor norme.
Art. 30 Solicitarea modificărilor
se face prin trimiterea, de către titularul de autorizaţie, la CNCAN a unei
cereri de modificare însoţite de prezentarea:
a) permisului de exercitare în original;
b) dovezii achitării taxei şi tarifului prevăzute de
regulamentul în vigoare.
Art. 31 In cazul
solicitării extinderii domeniului, persoana trebuie să dovedească îndeplinirea
condiţiilor şi să susţină examenul de verificare a cunoştinţelor
corespunzătoare domeniului pentru care este solicitată extinderea.
Art. 32 Modificarea
permisului de exercitare nu schimbă perioada de valabilitate a acestuia.
Programul de Dezvoltare Profesională Continuă (DPC)
Art. 33 Pentru a menţine
competenta profesională a fizicianului medical şi a expertului în fizică
medicală sunt necesare 50 de puncte credit de DPC înregistrate şi convenite pe
an. Programul DPC se bazează pe un ciclu de 5 ani cu un total de 250 de puncte
credit, cu o medie de 50 de puncte credit pe an.
Art. 34 Activităţile de
DPC se clasifică în două categorii:
a) Activităţile de categoria 1 sunt urmarea
cursurilor pre-evaluate, şi anume întâlniri ştiinţifice, seminarii, cursuri de
pregătire/reciclare etc. Evaluarea acestor cursuri se face în cadrul procesului
de avizare de către CNCAN.
b) Activităţile de categoria 2 sunt de diferite
tipuri.
Art. 35 (1)
CNCAN va menţine înregistrarea DPC la nivel
naţional. (2) Toţi fizicienii medicali şi experţi în
fizică medicală trebuie să transmită la CNCAN dovada înregistrărilor
punctelor credit DPC pentru validarea şi menţinerea înregistrărilor.
Cerinţe pentru sistemul de puncte credit
Art. 36 (1) Un punct
credit, denumit în continuare pc, este o unitate de DPC; 1 pc corespunde
la o oră întreagă de activitate educaţională de
categoria 1.
(2) Deoarece activităţile de categoria 2 au caracter
diferit, nu se echivalează punctele credit cu orele efectuate.
(3) Pentru cursurile organizate la nivel internaţional
al căror conţinut este relevant practicii de fizică medicală şi care au
aprobare DPC anterioară cursului obţinută de către organizaţia gazdă, CNCAN va
acorda pe aceeaşi bază puncte credit.
(4) Totalul de 250 pc trebuie să se realizeze ca urmare
a activităţilor de categoria 1, cât şi a activităţilor de categoria 2.
(5) Numărul total de puncte credit de categoria 1 pe un
ciclu de 5 ani trebuie să fie de 100 pc.
(6) Numărul total de puncte credit de categoria 2 pe un
ciclu de 5 ani trebuie să fie de 150 pc.
Puncte credit pentru activităţile de categoria 1
Art. 37 (1) Orice
organizator de cursuri va solicita la CNCAN o dată cu
avizarea cursului şi numărul de puncte credit de
categoria 1 acordate.
(2)Organizatorii de cursuri trebuie să
furnizeze participanţilor documente
care descriu conţinutul cursului şi dacă fiecare curs se finalizează cu examinarea
participanţilor, se va comunica participanţilor şi rezultatul examinării.
(3) Fiecare participant la o activitate de categoria 1
va primi un document (diplomă, certificat etc.) care
va include conţinutul cursului şi rezultatul examinării dacă este cazul.
(4) Evenimentele de categoria 1 se clasifică în
evenimente cu sau fără examinare.
(5) O oră întreagă de
activitate educaţională de categoria 1 fără examinarea participanţilor
corespunde la un punct credit.
(6)în cazul activităţilor educaţionale de categoria 1
cu examinarea participanţilor pentru o oră întreagă CNCAN poate acorda peste 1
punct credit, dar nu mai mult de 2 pc.
Puncte credit pentru
activităţile de categoria 2
Art. 38 Se
consideră activităţi de categoria 2 următoarele:
a) activităţi educaţionale locale desfăşurate în
spital, ca de exemplu: lecturi, seminarii, activităţi de pregătire organizate
periodic: 1 pc pentru o oră întreagă de lectură pe activitate;
b) activităţi de pregătire la locul de muncă, de
exemplu dezvoltarea abilităţilor (îndemânării), managementul timpului etc: până
la 10 pc pe an;
c) pregătirea individuală planificată, de exemplu
lectura şi studiul cărţilor, revistelor de specialitate etc. inclusiv
"modalităţile de învăţare la distanţă" bazate pe calculator: până la
10 pc pe an;
d) pregătirea şi susţinerea unei prezentări (lecturi)
sau seminar: până la 10 pc
pentru prima prezentare şi 3 pc la repetarea prezentării;
e) vizite la alte departamente pentru pregătire
specială: până la 5 pc pe an;
f) publicarea unei lucrări într-o revistă recunoscută
ştiinţific: până la 20 pc, depinzând de tipul revistei şi de contribuţia ca
autor(autor singur, co-autor);
g) publicarea unui text dintr-o carte: până la 50 pc
depinzând de contribuţia ca autor şi de dimensiunea contribuţiei;
h) o prezentare orală sau poster la un congres: până la
10 pc pe prezentare, depinzând de tipul congresului (internaţional, naţional,
regional) şi de contribuţia ca autor (autor singur, co-autor); maximum. 15 pc
pe an;
i) implementarea de noi tehnologii/proceduri cu impact
semnificativ în fizica medicală: până la 5 pc pe activitate şi 10 pc pe an
pentru o implementare documentată şi dezvoltarea de noi tehnologii şi
proceduri, depinzând de complexitatea tehnologiei;
j) membru activ într-un grup de lucru, comitet de
standardizare sau echivalent relevant pentru fizică medicală: până la 5 pc pe
membru pe an, depinzând de tipul grupului (internaţional, naţional, regional)
şi de relevanta ştiinţifică (protocoale de dozimetrie, standardizarea
echipamentului, radioprotectie etc), nu mai mult de 15 pc pe an.
Criterii pentru încadrarea cu fizicieni medicali
Art. 39 Numărul
total de fizicieni medicali încadraţi într-un departament de fizică
medicală depinde de:
a) domeniile de aplicaţii ale serviciilor de fizică în
medicină;
b)gama de responsabilităţi organizatorice şi
de management (numărul de unităţi medicale, populaţia deservită);
c) cantitatea şi complexitatea
echipamentului radiologie şi procedurile folosite în specialităţile
clinice;
d) numărul de pacienţi examinaţi şi trataţi prin
modalităţile relevante şi gradul de complexitate al acestor examinări şi
tratamente;
e) responsabilităţi pentru pregătirea şi instruirea
personalului;
f) nivelul de participare în întreţinere, dezvoltare,
cercetare şi studii clinice.
Art. 40 (1) Nivelul de
încadrare cu fizicieni medicali depinde de echipamentul
de bază şi de standardele de calitate agreate.
(2) Domenii suplimentare de lucru, tehnicile mai
sofisticate etc, necesită o luare în considerare separată, pentru încadrare
suplimentară adecvată care trebuie determinată local, ţinând cont de cerinţele
legale şi de standarde.
(3) Dacă există activităţi de cercetare şi
responsabilităţi de pregătire este necesar un număr mai mare de fizicieni
medicali.
(4) Suplimentar faţă de încadrarea cu fizicieni
medicali în radioterapie, medicină nucleară şi radiologie de diagnostic şi
intervenţională, unităţile medicale vor încadra corespunzător fizicieni
medicali care lucrează în celelalte domenii de fizică medicală: RMN,
ultrasunete, laseri medicali, endoscopie video şi cu fibră optică etc, după
caz.
Art. 41 (1) In cazul
unui departament de fizică medicală care serveşte toate disciplinele
radiologice (radiodiagnostic şi radiologie intervenţională, radioterapie,
medicină nucleară) anumite responsabilităţi se pot împărţi şi aceasta are ca
efect o utilizare mai eficientă a forţei de muncă.
(2) In departamentul de fizică medicală se
angajează fizicieni medicali, ingineri, tehnicieni, care asigură suportul de
fizică medicală.
(3) Criteriile pentru încadrarea cu fizicieni
medicali prezentate în aceste norme nu acoperă
încadrarea cu fizicieni medicali în alte domenii de fizică medicală (RMN,
ultrasunete, laserii s.a.).
(4) In anexa nr. 7 „Exemple
de încadrare cu personal care asigură suportul de fizică medicală" suni date câteva exemple de încadrare cu
personal care asigură suportul de fizică medicală.
Numărul minim de încadrare cu personal care asigură
suportul de fizică medicală în radioterapie
Art. 42(1) Se vor angaja numai fizicieni medicali şi experţi în fizică
medicală care îndeplinesc cerinţele de educaţie şi pregătire profesională în
fizica radiaţiei referitoare la radioterapie, conform art. 7.
(2) Se vor angaja numai experţi în fizică medicală care
au permise de exercitare nivel 3, emise de CNCAN.
Art. 43 Într-un
departament de radioterapie trebuie să fie disponibil
permanent cel puţin un expert în fizică medicală, pregătit în fizica radiaţiei
referitoare la radioterapie, familiarizat cu echipamentul şi cu procedurile şi
care să aibă experienţă în fizica radiaţiei referitoare la radioterapie.
Art. 44 Nivelul minim de
încadrare cu personal care asigură suportul de fizică medicală în radioterapie,
trebuie să fie calculat ţinând cont atât de încărcarea echipamentului (sarcina
de lucru), cât şi de numărul de pacienţi trataţi şi de complexitatea tratamentului.
Art. 45 O recomandare
generală pentru evaluarea nivelului minim de încadrare cu personal care asigură
suportul de fizică medicală în munca clinică de rutină în radioterapie este
dată în tabelul nr. 1.
Art. 46(1) Valorile din tabelul nr. 1 trebuie să fie multiplicate cu numărul de echipamente şi
însumate pentru a calcula numărul total de personal care asigură suportul de
fizică medicală în radioterapie.
(2) Numărul minim rezultat se rotunjeşte în plus până
la cel puţin ½ din norma întreagă de lucru.
Numărul minim de încadrare cu personal care asigură
suportul de fizică medicală în medicină nucleară
Art. 47(1) Se vor angaja numai fizicieni medicali şi experţi în fizică
medicală care îndeplinesc cerinţele de educaţie şi pregătire profesională în
fizica radiaţiei referitoare la medicină nucleară, conform art. 7.
(2) Se vor angaja numai experţi în fizică medicală care
au permis de exercitare nivel 3, emis de CNCAN.
Art. 48 Într-un departament de medicină nucleară trebuie să fie disponibil
permanent cel puţin un expert în fizică medicală pregătit în fizica radiaţiei
referitoare la medicină nucleară şi cu experienţă. Dacă în departament se
efectuează şi terapie cu radionuclizi poate fi necesar şi un al doilea expert
în fizică medicală.
Art. 49 Nivelul minim de
încadrare cu personal care asigură suportul de fizică medicală în medicină
nucleară trebuie să fie calculat ţinând cont atât de încărcarea echipamentului
(sarcina de lucru), cât şi de numărul de pacienţi examinaţi sau trataţi.
Art. 50 O recomandare
generală pentru evaluarea nivelului minim de încadrare cu personal care asigură
suportul de fizică medicală în munca clinică de rutină în medicină nucleară
este dată în tabelul nr. 2.
Art. 51(1) Valorile din
tabelul nr. 2 trebuie să fie multiplicate cu numărul
de echipamente şi însumate pentru a calcula numărul total de personal care
asigură suportul de fizică medicală în medicină nucleară.
(2) Numărul minim rezultat se rotunjeşte în plus până
la cel puţin 1/2 din norma întreagă de lucru.
Art. 52 Dacă în
departamentul de medicină nucleară există şi alte instalaţii, de exemplu PET,
ciclotron sau contor de corp uman, este necesară încadrarea de personal
suplimentar.
Numărul minim de încadrare cu personal care asigură
suportul de fizică medicală în radiologie de diagnostic şi intervenţională
Art. 53(1) Se vor angaja numai fizicieni medicali şi experţi în fizică
medicală care îndeplinesc cerinţele de educaţie şi pregătire profesională în
fizica radiaţiei referitoare la radiologia de diagnostic şi /sau
intervenţională conform art. 7.
(2) Se vor angaja numai experţi în fizică medicală care
au permise de exercitare nivel 3, emise de CNCAN.
Art. 54 Într-un departament de radiologie de diagnostic şi/sau
intervenţională care utilizează echipamente complexe sau în care se efectuează
proceduri radiologice complexe, trebuie să fie disponibil cel puţin un expert
în fizică medicală cu experienţă în fizica radiologică de diagnostic şi/sau
intervenţională.
Art. 55 Numărul de
fizicieni medicali necesari va depinde de programele de asigurare şi control al
calităţii realizate în departament, de implicarea asistenţilor medicali sau a
altui personal în aceste programe.
Art. 56 Nivelul minim de
încadrare cu personal care asigură suportul de fizică medicală în radiologia de
diagnostic şi intervenţională trebuie să fie calculat ţinând cont atât de
numărul de echipamente, încărcarea echipamentului (sarcina de lucru), cât şi de
numărul de pacienţi examinaţi şi de procedurile radiologice.
Art. 57 O recomandare
generală pentru evaluarea nivelului minim de încadrare cu personal care asigură
suportul de fizică medicală în munca clinică de rutină în radiologia de
diagnostic este dată în tabelul nr. 3.
Art. 58 (1) Valorile din
tabelul nr. 3 trebuie să fie multiplicate cu numărul de echipamente şi însumate
pentru a calcula numărul total
de personal care asigură suportul de fizică medicală în
radiologia de diagnostic.
(2) Numărul minim rezultat se rotunjeşte în plus până
la cel puţin 1/2 din norma întreagă de lucru.
Dispoziţii finale
Art. 59 Nerespectarea
prevederilor prezentelor norme se sancţionează conform legii, administrativ,
disciplinar, contravenţional sau penal, după caz.
Art. 60(1) Orice
organizaţie naţională de fizicieni medicali constituită conform legii poate
acorda calificarea de expert în fizică medicală şi poate menţine registrul de
fizicieni medicali şi experţi în fizică medicală, dacă au solicitat şi obţinut
desemnarea ca organism notificat de certificare a personalului, conform
Normelor privind desemnarea organismelor notificate
pentru domeniul nuclear.
(2) Un expert în fizică medicală recunoscut în alt
stat membru al Uniunii Europene, cu calificarea corespunzătoare prevederilor
Directivei 97/43 EURATOM, poate fi recunoscut în România, de către CNCAN, după
evaluarea documentelor privind pregătirea corespunzătoare şi a certificării
acestuia.
(3) Fizicienii, inginerii si alţi specialişti care
lucrează în unităţi medicale în unul sau mai multe dintre domeniile următoare:
a) fizica de radioterapie;
b) fizica de medicină nucleară;
c) fizica de radiologie de diagnostic şi
intervenţională,
pot fi recunoscuţi ca fizicieni medicali sau experţi în
fizică medicală de către CNCAN, după evaluarea documentelor privind pregătirea
profesională, experienţa şi curricula acestora.
Tabelul nr. 1
O recomandare generală pentru evaluarea nivelului minim
de încadrare cu personal care
asigură suportul de fizică medicală în munca clinică de rutină în radioterapie.
Echipament
|
Nr. total de personal (ETI)1)
|
Nr. minim de experţi în fizică
medicală incluşi în nr. total de personal (ETI)
|
Accelerator
|
0,88
|
0,37
|
Cobalt
|
0,34
|
0,14
|
Instalaţie de RX-terapie
|
0,07
|
0,03
|
Instalaţie de brachiterapie afterloading
|
0,42
|
0,18
|
Simulator
|
0,30
|
0,13
|
Sistem de planificare a tratamentului:
|
- Terapie cu fascicul extern
|
0,38
|
0,16
|
- Brachiterapie
|
0,08
|
0,04
|
100 pacienţi/an2):
|
|
|
- Terapie cu fascicul extern
|
0,27
|
0,11
|
- Brachiterapie
|
0,22
|
0,09
|
1) ETI - Echivalent
Timp Intreg de lucru
2) "100
pacienţi/an" se referă la pacienţii noi, tratamentele reînoite sau noi planuri de tratament, de exemplu
un nou volum ţintă.
Tabelul nr. 2
O recomandare generală pentru evaluarea nivelului minim
de încadrare cu personal care
asigură suportul de fizică medicală în munca clinică de rutină în medicină nucleară
Echipament
|
Nr. total de
personal
(ETI)1)
|
Nr. minim de experţi în fizică
medicală incluşi în nr. total de personal (ETI)
|
Cameră gamma
|
0,13
|
0,06
|
Sistem de măsurare neimagistic (inclusiv RIA)
|
0,08
|
0,04
|
Sistem de analiză computerizat
|
0,23
|
0,11
|
1000 de studii dinamice sau SPECT
|
0,06
|
0,03
|
100 de noi cicluri de terapie cu radionuclizi pe an
|
0,10
|
0,05
|
1) ETI - Echivalent
Timp Intreg de lucru.
Tabelul nr. 3
O recomandare generală pentru
evaluarea nivelului minim de încadrare cu personal
care asigură suportul de fizică medicală în munca clinică de rutină în radiologia de diagnostic
Echipament
|
Nr. total de personal
(ETI)1)
|
Nr. minim de experţi in fizică
medicală incluşi in nr. total de
personal (ETI)
|
Instalatie de RX-diagnostic cu un post de grafie şi/sau un post
de scopie
|
0,05
|
0,01
|
Procesor de film sau sistem imagistic cu laser
|
0,06
|
0,01
|
1) ETI - Echivalent
Timp Intreg de lucru.
ANEXA Nr. 1 la norme
TEMATICA CURSURILOR
de radioprotecţie pentru fizicianul medical şi
expertul în fizică medicală
Tematica cursurilor de radioprotecţie universitare
pentru fizicianul medical şi postuniversitare pentru expertul în fizică
medicală trebuie să cuprindă următoarele:
Cursul fundamental (de bază)
Cunoştinţe în fizica fundamentală a radiaţiei.
a) Noţiunile fundamentale în biologia radiaţiei,
inclusiv efectele dozelor mici de interes în radioprotecţie pentru evaluarea
riscului şi managementul riscului.
b) Noţiunile şi principiile fundamentale de
radioprotecţie a pacienţilor, a persoanelor expuse profesional la radiaţii şi a
persoanelor din populaţie.
c) Expunerea persoanelor la surse artificiale şi
naturale.
d) Măsurile fizice şi legale care trebuie luate în
cazul expunerii accidentale şi/sau incidentale.
e) Legislaţia în radioprotecţie şi securitate
radiologica în vigoare şi responsabilităţile expertului în fizică medicală.
Cursul special pentru radioterapie
a) Principiile fizice şi caracteristicile tehnice ale
instalaţiilor de radioterapie: instalaţii RX de teleterapie, instalaţii gamma
de teleterapie, acceleratoare liniare medicale, simulatoare şi simulatoare CT,
instalaţii de brachiterapie, surse închise etc.
b) Controlul instalaţiilor de radioterapie şi
prevederea şi întreţinerea caracteristicilor de securitate.
c) Controlul surselor radioactive, testele de
verificare a etanşeităţii, menţinerea înregistrărilor şi controlul inventarului
de surse.
d) Noţiunile biologice fundamentale ale terapiei cu
radiaţie.
e) Dozimetria clinică, metode de evaluare a dozei.
f) Planificarea tratamentului cu radiaţii - aspecte
clinice şi fizice.
g) Proceduri de asigurarea calităţii.
h) Radioprotecţia personalului expus
profesional şi evaluarea riscului.
i) Radioprotecţia mediului.
j) Managementul în eventualitatea accidentelor sau
incidentelor.
k) Proiectarea unor laboratoare de radioterapie noi sau
modificarea celor existente, achiziţionarea de
echipamente, instalaţii de radioterapie şi planificarea proceselor cu implicaţii în
securitatea radiologică.
l) Cerinţe legale speciale
pentru radioterapie, avize şi inspecţii.
m) Reguli tehnice.
Cursul special pentru medicină nucleară
a) Caracteristicile fizice ale radionuclizilor.
b) Producerea radionuclizilor; reactor, accelerator,
generatori de radionuclizi.
c) Producerea farmaceuticelor radioactive şi a
farmaceuticelor marcate cu substanţe radioactive în conformitate cu standardele
corecte de radioprotecţie.
d) Puritatea produselor
farmaceutice radioactive - puritatea radionuclizilor, puritatea radiochimică,
puritatea chimică, puritatea farmaceutică.
e) Biocinetica substanţelor radioactive -
încorporare, distribuţie, excreţie.
f) Radioactivitatea.
g) Calculul dozelor. Calculul dozei pacientului
probabile provenite de la administrarea produselor farmaceutice radioactive, în
procedurile de diagnostic.
h) Optimizarea expunerii şi metode alternative de
diagnostic.
i) Metode şi dispozitive de măsurare.
j) Controlul surselor radioactive, menţinerea
înregistrărilor şi controlul inventarului de surse.
k) Sisteme de asigurare a calităţii şi proceduri
referitoare la achiziţia, utilizarea
şi eliminarea deşeurilor radioactive.
l) Măsuri practice de
radioprotecţie la transportul şi depozitarea substanţelor radioactive, mânuirea deşeurilor radioactive şi planificarea predării deşeurilor
radioactive.
m) Radioprotecţia pacientului în diagnostic şi terapie.
n) Radioprotecţia personalului expus profesional în
diagnostic şi terapie.
o) Radioprotecţia persoanelor din public, ca de
exemplu ceilalţi pacienţi
din spital, rudele pacienţilor sau persoanele care însoţesc pacienţii după externarea pacienţilor.
p) Radioprotecţia mediului.
q) Managementul în eventualitatea accidentelor sau
incidentelor.
r) Proiectarea unor laboratoare de medicină
nucleară noi sau modificarea celor existente.
s) Cerinţe legale speciale pentru radioterapie, avize.
t) Reguli tehnice.
Cursul special pentru radiologia de diagnostic
şi radiologie intervenţională
a) Principiile fizice şi caracteristicile tehnice ale
instalaţiilor radiologice pentru radiologia de diagnostic şi intervenţională.
b) Controlul instalaţiilor de radiologie de
diagnostic şi intervenţională inclusiv specificarea măsurilor de radioprotecţie
şi echipamente de supraveghere.
c) Tehnici de imagistică şi efectele acestora asupra
expunerii pacientului.
d) Optimizarea expunerii şi metode alternative de
diagnostic.
e) Asigurarea calităţii.
f) Măsurători şi calculul dozelor pacienţilor,
inclusiv după dezvăluirea gravidităţii.
g) Selectarea calibrării, a monitorizării şi a
echipamentului de testare.
h) Radioprotecţia personalului expus profesional.
i) Managementul în eventualitatea accidentelor sau
incidentelor.
j) Cerinţe legale speciale pentru radiologie, avize.
k) Reguli tehnice.
ANEXA Nr. 2 la norme
PREGĂTIREA TEORETICĂ
a expertului în fizică medicală
Subiecte generale de fizică medicală
1. Noţiuni de bază în anatomia umană şi fiziologie
a) Terminologia medicală.
b) Structura generală şi organizarea corpului uman.
c) Anatomia de bază: structură, poziţie şi
nomenclatură.
d) Elemente de fiziologie.
e) Organele şi sistemele umane.
f) Identificarea structurilor anatomice în
modalităţile de imagistică clinică.
g) Noţiuni privind natura şi efectele bolii şi ale
traumei.
h) Principii de examinare a funcţionării pentru cel
puţin un sistem al unui organ.
2. Principii generale de securitate a mediului
medical
a) Principii de management al riscului şi
securităţii.
b) Securitatea electrică, electro-magnetică şi
magnetică.
c) Principii de radioprotecţie, radiaţia ionizantă şi
ne-ionizantă, de exemplu microundele, câmpurile magnetice şi radiofrecvenţă,
ultravioletele, laserii, ultrasunetele.
3. Principii de management al calităţii
a) Semnificaţia calităţii, asigurării calităţii şi
controlul calităţii.
b) Standarde de calitate.
c) Evaluarea calităţii.
d) Sisteme de management al calităţii, înregistrării,
audit şi îmbunătăţirea calităţii.
4. Ştiinţa informaţiei în mediul medical
a) Structura actuală a calculatorului.
b) Sisteme de operare.
c) Reţele şi protocoale de colaborare, incluzând DICOM, PACS etc.
d) Principii de programare şi practică.
e) Utilizarea aplicaţiilor software, incluzând
sisteme de referinţă ştiinţifice.
f) Scurtă descriere a aplicaţiilor în mediul
medical.
g) Securitatea datelor, managementul datelor şi
aspectele legale, de exemplu legislaţia privind protecţia datelor,
responsabilităţile profesionale şi practica corectă.
h) Sistemele de informare în spital.
i) Managementul bazei de date.
5. Principiile instrumentaţiei medicale şi analiza
semnalelor medicale
6. Principiile imagisticii medicale şi manipularea
imaginii
a) Fizica formării imaginii.
b) Pricipiile modalităţilor de imagistică clinică.
c) Mânuirea imaginii şi procesare.
d) Zgomotul şi măsurătorile de calitate ale imaginii.
e) Sisteme de luare a
imaginii, arhivare şi comunicare.
f) Multi-înregistrarea imaginilor de la diferite
modalităţi.
g) Standarde de formare a imaginii, inclusiv DICOM:
interconectivitate şi interoperativitate.
h) Principii, echipament şi aplicaţii practice în
radioterapie ale următoarelor modalităţi de imagistică: radiaţii X, radiografie şi fluoroscopie, CT, PET,
SPECT, ultrasunete şi MRI.
i) Progrese în imagistica medicală.
7. Metode statistice
a) Statistici descriptive
b) Distribuţia probabilităţilor.
c) Testarea principiilor generale semnificative şi
alegerea testului de comparare continuă a datelor categorice.
d) Relaţia între variabile.
e) Analiza incertitudinilor.
f) Proiectarea studiului clinic şi analiza
rezultatelor.
8. Organizarea şi
managementul îngrijirii sănătăţii
a) Legislaţia sanitară naţională.
b) Sisteme naţionale şi locale, vedere generală a
altor sisteme europene.
c) Norme naţionale şi Directive europene.
d) Ghiduri şi recomandări ale
organizaţiilor naţionale şi internaţionale.
e) Consideraţii etice în practica medicală.
f) Principii de management aşa cum se aplică în
departamentele spitalelor şi proiecte etc.
g) Principii de management al personalului.
Subiecte specifice în fizica medicală de radioterapie
9. Sumar de fizica radiaţiei
a) Radiaţia ionizantă.
b) Structura materiei.
c) Procesele de interacţie ale radiaţiei (fotoni şi
particule).
d) Transferul de energie. Imprăştiere şi atenuare.
e) Radioactivitate.
f) Aplicaţiile statisticilor în radioactivitate.
g) Principiile producerii radiaţiei X.
h) Alte surse de radiaţie.
i) Scurtă descriere a utilizărilor medicale ale
radiaţiei.
j) Specificaţii ale fasciculelor de radiaţie.
10. Sumar de matematici
pe care se bazează fizica radiaţiei
a) In radioactivitate.
b) In transportul radiaţiei (de exemplu ecuaţiile
Boitzman şi metodele Monte Carlo).
c) In statisticile medicale.
d) In imagistica medicală: transformata Fourier,
analiza semanlului (de exemplu PSF, MTF şi spectrul Weiner).
e) In algoritmele de planificare a
tratamentului (de exemplu convoluţia, suprapunerea, optimizarea
multiparametrică)
f) Pachete de computere pentru statistici şi
matematici.
11. Dozimetrie
11.1 Principiile dozimetriei
a) Conceptul de doză şi kerma.
b) Teoria cavităţii Bragg-Gray.
c) Mărimi şi unităţi dozimetrice: expunerea, kerma şi
doza absorbită; relaţii între mărimi.
11.2 Fizica, tehnicile şi instrumentaţia sistemelor
de detecţie a radiaţiilor, de exemplu:
a) Calorimetrie.
b) Dozimetria chimică
c) Detectorii cu gaz inclusiv camerele de ionizare.
d) Detectorii cu scintilaţie.
e) TLD.
f) Semiconductori.
g) Dozimetria cu film.
11.3 Sisteme de dozimetrie practică
a) Sisteme de analiză a fasciculului de radiaţie
b) Fantome.
c) Sisteme de control al calităţii.
d) Specificaţii tehnice, testele de acceptare,
calibrarea şi controlul calităţii ale sistemelor practice.
12 Principii fundamentale ale oncologiei
a) Principii ale oncologiei: epidemiologia,
etiologia, biologia cancerului, localizarea tumorii primare, căi de răspândire
şi modalităţi de tratament.
b) Clasificarea tumorilor.
c) Practica bazată pe probe în oncologie.
d) Progrese în oncologie.
13 Principiile şi
aplicaţiile radiobiologiei clinice
a) Introducere în biologia celulară şi moleculară.
b) Răspunsul la radiaţie la nivel molecular şi
celular. Vătămarea celulară şi curbele de supravieţuire celulară.
c) Răspunsul macroscopic al ţesutului la radiaţie.
d) Răspunsul tumorii şi al ţesutului la nivelurile
terapeutice de radiaţie. Dependenţa de fracţionare, debitul dozei,
radiosensibilitate, reoxigenare.
e) Modele radiobiologice inclusiv modelul liniar
pătratic.
f) Raportul terapeutic şi
rolul lui în optimizarea dozei administrată pacientului.
g) Doza de toleranţă. Doza de radiaţie şi
probabilitatea de vindecare a tumorii.
h) Efectele doză-volum. Modelele TCP şi NTCP.
i) Efectele radiaţiei - timpurii şi târzii.
j) Progrese în radiobiologie.
k) Aplicaţii clinice practice.
14. Managementul calităţii în radioterapie
a) Sisteme de management al calităţii (de
exemplu publicaţii ESTRO, AAPM şi ISO).
b) Auditul calităţii, analiză şi îmbunătăţiri.
15 Terapia cu radiaţie. Radioterapia cu fascicul
extern
15.1 Echipament de imagistică şi de tratament
a) Unităţi RX (kV)
b) Unităţi de cobalt
c) Acceleratoare liniare şi alte sisteme RX de MV şi
fascicule de electroni.
d) Modele practice pentru producerea
şi controlul fasciculelor clinice statice şi dinamice.
e) Sisteme de imagistică la unităţile de tratament.
f) Simulatoare: simulatoare convenţionale şi
simulatoare CT; simulatoare virtuale.
g) CT standard şi alte sisteme de imagistică pentru localizare (MRI, PET,...)
15.2 Dozimetria clinică şi fascicule convenţionale
de tratament
a) Caracteristicile fasciculelor clinice în aer şi în
fantomă.
b) Definiţia "condiţiilor de referinţă" în
abordarea SSD fixă şi izocentrică.
c) Definiţiile terminologiei
(de exemplu PDD, TMR, TPR,...)
d) Specificaţii de calitate a fasciculului
e) Dozimetria absolută şi de referinţă. Doza
absorbită în condiţii de referinţă; protocoale naţionale şi internaţionale,
inclusiv protocoale IAEA.
f) Standarde dozimetrice şi
trasabilitatea.
g) Dozimetria relativă:
- Distribuţia dozei în axa
centrală în apă.
- Caracteristicile
fasciculului de electroni, parcursul şi parametri energetici
- Factorii de producţie:
efectele împrăştierii capului de iradiere şi a împrăştierii fantomei,
dependenţa de parametrii de tratament.
- Distribuţia 3D a
dozei: curbele de profil ale fasciculului (regiunea penumbrei,
omogenitate, simetrie etc.)
- Efectele modificatorilor de fascicul: pene solide,
pene virtuale, compensatori etc.
h) Cerinţe şi metode de achiziţie de date pentru
planificarea tratamentului.
15.3 Achiziţia datelor pacientului
a) Poziţia pacientului şi imobilizarea.
b) Achiziţia în imagistică, înregistrarea imaginii şi fuziunea imaginii.
c) Seturi de imagini multiple: mânuire şi analiză.
d) Asigurarea calităţii în procedurile imagistice.
e) Volumul ţintă şi localizarea organului critic.
f) Mărirea volumului şi evaluarea marginii.
15.4 Planificarea tratamentului
a) Specificaţii de doză şi volume, decizii privind
marginile, inclusiv recomandări internaţionale (de exemplu ICRU 50, 62); GTV,
CTV, PTV etc.
b) Principii de planificare a tratamentului: manual
sau cu ajutorul computerului
c) Calculul unităţii monitor şi sisteme: SSD şi
abordări izocentrice.
d) Sisteme de planificare ale tratamentului, inclusiv
hardware, implementare, date de intrare, ieşire şi reţea.
e) Simularea virtuală şi instrumente: BEV, DRR.
f) Algoritme de planificare a tratamentului: 1D, 2D şi 3D.
g) Optimizarea tratamentului şi evaluare: criterii de
uniformitate şi constrângeri, DVH, indici biologici, (TCP, NTCP).
h) Planificarea IMRT.
i) Inregistrarea şi raportarea
comform recomandărilor internaţionale.
j) Arhivarea şi suportul.
15.5 Tehnici de radioterapie
a) Tehnici convenţionale:
- Utilizarea penelor, a
bolusului, a compensatorilor; formarea (conturarea) fasciculului; combinarea
fasciculelor: ponderare şi normalizare, potrivirea câmpului; tehnici de
rotaţie.
b) Tehnici mult mai avansate:
- Radioterapia 3D
conformaţională, tehnici necoplanare, metode IMRT: statice şi dinamice.
c) Tehnici speciale:
- TBI, TSEI, radiochirurgie,
radioterapie stereotactică, tratamente intraoperative,
tratamente ghidate cu imagine.
d) Alte modalităţi de tratament, de exemplu tratamente
cu fascicule de particule.
15.6 Verificarea tratamentului
a) Alinierea pacientului şi setările la simulator
pentru verificare şi ale echipamentului de tratament.
b) Setare şi sisteme de reglare a deplasării.
c) Imagistica la unitatea de tratament, de exemplu
imagistica portală.
d) Optimizarea setării şi utilizarea sistemelor.
e) Precizia geometrică, reproductibilitate şi metode de evaluare.
f) Dozimetria în vivo.
g) Verificarea IMRT.
h) Inregistrări şi sisteme de verificare.
15.7 Asigurarea calităţii
a) Specificaţii ale echipamentului, punerea în
funcţiune şi controlul calităţii (QC) la unităţile de tratament, sistemele de
planificare a tratamentului, sistemele de imagistică în RT, sisteme
dozimetrice, reţele.
b) Recomandări naţionale şi internaţionale şi
protocoluri naţionale.
c) QA procesului de tratament.
d) Verificarea, examinarea şi QA ale planurilor de
tratament ale pacienţilor individuali şi calculul UM.
16 Terapia cu radiaţie. Brachiterapia
16.1 Echipament
a) Surse: tipuri de radionuclizi şi proiectul sursei.
b) Aplicatori.
c) Sisteme afterloading: debitul dozei mic (LDR),
debitul dozei mare (HDR), debitul dozei pulsatoriu (PDR)
d) Echipament pentru calibrarea sursei.
e) Sisteme de imagistică pentru brachiterapie.
16.2 Specificaţiile sursei
a) Mărimi şi unităţi de măsură: activitatea, debitul
kermei de referinţă în aer (RAKR), debitul expunerii etc.
b) Specificaţii privind "Intensitatea
sursei" în conformitate cu protocoalele naţionale şi internaţionale,
inclusiv recomandările AIEA.
c) Metode de măsurători dozimetrice.
16.3 Tehnici de tratament şi metode
a) Implanturi temporale şi permanente.
b) Aplicaţii standard.
c) Implantarea clasică şi sisteme de calcul ale dozei
(LDR), de exemplu interstiţial, sistemul Paris şi intracavitar sistemul
Manchester.
d) Extinderea la alte
categorii de debite de doză: HDR, PDR.
e) Tehnici speciale de brachiterapie, de exemplu ace
permanente pentru prostată, implanturi stereotactice pentru creier, plăci
pentru ochi, intravascular.
16.4 Planificarea tratamentului şi calculul dozei
a) Formalismul general, inclusiv TG 43 (AAPM).
b) Structura generală a sistemelor de planificare în
brachiterapie.
c) Configurarea datelor şi setarea TPS.
d) Algoritmele de reconstrucţie a poziţiei sursei:
filme radiografice, CT şi alte algoritme bazate pe
imagine.
e) Algoritme de calcul al dozei: algoritme de
optimizare pentru HDR, PDR.
f) Optimizarea planificării tratamentului şi
evaluare.
g) Criterii de uniformitate şi constrângeri.
16.5 Specificaţii de doză şi volume
Conform protocoalelor naţionale şi
internaţionale, inclusiv recomandărilor ICRU 38 şi ICRU 58.
16.6 Asigurarea calităţii
a) Specificaţii de echipament, punerea în funcţiune
şi QC echipamentului afterloading (LDR, HDR, PDR), sisteme de planificare a tratamentului
(algoritme de reconstrucţie şi algoritme de calcul), surse şi aplicatori,
sisteme de imagistică în brachiterapie, sisteme dozimetrice, reţele etc.
b) Recomandări naţionale şi internaţionale şi
protocoale locale.
c) QA a întregului proces de tratament cu
brachiterapie.
d) Verificarea, examinarea şi QA ale planurilor de
tratament ale pacienţilor individuali.
17 Terapia cu radiaţie. Terapia cu surse deschise
a) Alegerea radionuclidului;
proprietăţi fizice.
b) Consideraţii radiobiologice.
c) Tehnici dozimetrice. MIRD.
d) Proceduri generale în managementul terapiei cu
surse deschise.
e) Proceduri specifice de terapie.
18 Protecţia împotriva radiaţiilor ionizante
a) Evaluarea riscului radiaţiei.
b) Baza biologică a riscului radiologic.
c) Efectele radiaţiei asupra embrionului şi
fetusului, leucogeneza şi carcinogeneza, riscuri genetice şi somatice pentru
persoanele expuse.
d) Baza ştiinţifică a radioprotecţiei.
e) Mărimi şi unităţi în radioprotecţie.
f) Principiile de bază ale limitării dozelor. Efecte
deterministice şi stocastice. Justificarea. Optimizarea: principiul ALARA.
Limite de doză (lucrători, populaţie).
g) Monitorizarea radiaţiei: clasificarea zonelor, monitorizarea personalului.
h) Administrarea şi organizarea radioprotecţiei.
i) Reguli naţionale şi internaţionale şi organizaţii.
j) Legislaţia naţională şi internaţională.
k) Proiectare şi laboratoare incluzând:
camere de tratament, camere
de imagistică, depozitarea surselor închise şi deschise.
l) Managementul
securităţii radiologice, incluzând evaluarea riscului, planurile de urgenţă.
m) Accidente în radioterapie.
n) Managementul materialului
radioactiv, al transportului şi dispunerii ca deşeu radioactiv.
o) Protecţia pacientului.
19 Incertitudini în radioterapie
a) Teoria măsurătorii.
b) Surse de incertitudine.
c) Managementul incertitudinii.
d) Toleranţe şi niveluri de acţiune.
ANEXA Nr. 3 la norme
PREGĂTIREA PRACTICĂ
a expertului în fizică medicală
11 Dozimetrie
11.2 Fizica, tehnicile si instrumentaţia sistemelor
de detecţie a radiaţiei
a) Utilizarea echipamentului de măsurare a unui
domeniu de doze pentru a înţelege scopul, limitele şi problemele.
b) Evaluarea utilizării diferitelor dozimetre în
diferite situaţii clinice.
c) Specificarea şi justificarea infrastructurii
cerute pentru a furniza servicii de dozimetrie într-un departament de radioterapie.
d) Evaluarea incertitudinilor în măsurători de doză.
13. Principiile şi aplicaţiile radiobiologiei
clinice
a) Investigarea utilizării modelelor radiobiologice,
ca de exemplu modelul LQ, modelele TCP şi NTCP, în centre locale de
radioterapie.
b) Depistarea parametrilor
care sunt utilizaţi în aceste modele de către oncolog.
c) Depistarea modelelor şi a parametrilor care sunt
utilizaţi în sistemul de planificare a tratamentului local.
d) Calculul exemplelor practice a problemelor LQ
incluzând contabilitatea golurilor în tratament.
15 Terapia cu radiaţie. Radioterapia cu fascicul
extern
15.1 Echipament de imagistică şi de tratament
a) Respectarea construcţiei şi proiectului
echipamentului de tratament şi de imagistică şi interdependenţa parametrilor şi
factorilor care îi afectează (de ex. energia, omogenitatea, debitul dozei, doza
pe unitatea monitor)
b) Respectarea şi evaluarea manipulării
(instalării-montării, verificării, întreţinerii, reparării) a echipamentului de
radioterapie.
c) Justificarea criteriilor de specificare şi
selectare a acceleratoarelor liniare.
d) Respectarea testelor de acceptare şi/sau a
testelor de punere în funcţiune
e) Efectuarea controlului calităţii la sistemele de
imagistică şi de tratament.
15.2 Dozimetria
clinică şi fascicule convenţionale de tratament
a) Investigarea şi aplicarea protocoalelor de
dozimetrie, inclusiv a codului naţional de practică.
b) Participarea la calibrarea instrumentelor de
măsurare a dozei, inclusiv a camerelor de ionizare şi a diodelor.
c) Efectuarea verificărilor de constanţă (de ex.
bazate pe Sr-90) a dozimetrelor cu camere de ionizare.
d) Efectuarea de măsurători relative şi absolute de
doză (factori de ieşire, PDD, profile de fascicul etc.) a fasciculelor de
fotoni şi de electroni folosind instrumente diferite (camere de ionizare,
diode, filme, TLD).
e) Utilizarea analizoarelor de fascicul (fantome de
apă) şi efectuarea testelor de control al calităţii.
f) Implicarea în achiziţia datelor de fascicul pentru sistemul de planificare al tratamentului.
15.3 Achiziţia datelor pacientului
a) Verificarea transferului imaginilor şi a altor
date în reţea de la CT şi simulator la sistemul de planificare al tratamentului
şi la acceleratorul liniar şi între acceleratoarele liniare, şi efectuarea
controlului calităţii adecvat al sistemului de transfer.
b) Specificarea, justificarea şi clasificarea
criteriilor de specificare şi selectare a sistemelor de imagistică (de ex.
simulator, CT, MRI).
c) Participarea la
utilizarea acestor sisteme de imagistică pentru localizarea şi proiectarea
tratamentului în practica clinică.
d) Producerea şi/sau verificarea macării şi a
conturului şi a altor date de pacient pentru planificarea tratamentului.
e) Evaluarea incertitudinilor datelor pacientului.
15.4 Planificarea tratamentului
a) Evaluarea şi compararea procesului de delimitare
a GVT, CTV, PTV şi OR pentru diferite localizări.
b) Participarea la discuţii cu echipe
multidisciplinare.
c) Verificarea procesului de transfer a imaginilor de
localizare la sistemului de planificare a tratamentului.
d) Evaluarea limitelor algoritmelor de planificare a
tratamentului folosind informaţii disponibile (grupuri de utilizatori, manuale
etc.)
e) Investigarea efectelor la schimbarea parametrilor
la un plan de tratament folosind un sistem de planificare a tratamentului.
f) Investigarea metodelor utilizate pentru a lua în
considerare neomogenităţile şi lipsa ţesutului în iradierea cu fotoni, de
exemplu lungimile echivalente, ETAR, suprapunerea-convoluţia.
g) Efectuarea calculelor manuale ale timpului sau
unităţii monitor pentru fascicule RX megavoltaj şi kilovoltaj pentru o
varietate de situaţii clinice.
h) Intocmirea planurilor manuale simple pentru
diferite configuraţii de
fascicule de fotoni şi calcularea numărului cerut de unităţi monitor.
i) Crearea distribuţiilor de doză pentru câmpuri extinse de tratament.
j) Specificarea, justificarea
şi clasificarea criteriilor pentru specificarea şi selectarea sistemelor de panificare a tratamentului.
k) Practicarea alegerii energiei fotonilor sau
electronilor pentru aplicaţiile clinice.
l) Crearea planurilor pe computer care conţin efectele de oblicitate şi eterogenitate.
m) Crearea planurilor pe computer pentru o varietate
de surse imagine şi un set reprezentativ de localizări
ale ţintei, utilizând modificatori
adecvaţi de fascicul, ca de exemplu pene, blocuri, MLC,
compensatori şi bolus.
n) Investigarea protocoalelor IMRT disponibile local
şi constrângeri de doză.
o) Crearea planurilor pe computer cu potrivirea
câmpurilor.
p) Efectuarea controlului calităţii a
sistemului de planificare a tratamentului şi a datelor conţinute de acesta.
q) Verificarea calculelor computerului şi a
unităţilor monitor în planurile
de tratament folosind diagramele instituţiei sau un program de calcul al unităţii monitor
independent, luând în calcul factori de dimensiune a câmpului, factori penelor şi alţi factori relevanţi.
r) Verificarea planurilor şi schemelor de tratament
a pacientului individual.
15.5 Tehnici de radioterapie
a) Compararea nivelurilor diferite de complexitate a
planificării tratamentului faţă de cerinţele clinice şi de incertitudinile
implicate.
b) Respectarea şi evaluarea tratamentului a unui lot
reprezentativ de pacienţi.
c) Respectarea şi evaluarea planificări şi a
tratamentului folosind tehnici speciale, ca de exemplu radioterapia
stereotactică, iradierea întregului corp şi iradierea totală a pielii, când
este posibil.
d) Compararea protocoalelor de tratament naţionale
şi internaţionale cu acelea folosite în instituţie.
15.6 Verificarea tratamentului
a) Comunicarea cu fizicianul şi cu pacientul atât
cât îi permite practica clinică locală.
b) Respectarea şi evaluarea activităţilor în camera
de mulaje şi de producere a suporţilor de tratament, astfel ca dispozitivele de
imobilizare şi blocurile de ecranare.
c) Verificarea utilizării acestor dispozitivelor
prin urmărirea procesului de la simulator la sistemul de planificare a
tratamentului, acceleratorul liniar şi imaginea de
megavoltaj.
d) Respectarea utilizării unui simulator pentru a
verifica planurile de tratament înainte de efectuarea tratamentului.
e) Verificarea planurilor de tratament prin
planificarea unei fantome disponibile local şi apoi prin măsurarea dozei
eliberate folosind planul fantomei (aceasta testează algoritmul de planificare
a tratamentului, în anumite situaţii).
f) Evaluarea diferentelor dintre imaginile portale,
imaginile de verificare la simulator şi DRR
g) Utilizarea înregistrării şi a sistemului de verificare.
15.7 Asigurarea calităţii
(A se vedea şi "Echipament de imgistică şi de
tratament")
a) Evaluarea surselor şi a nivelurilor de
incertitudini în geometrie şi în administrarea dozei şi a metodelor de
monitorizare şi de control al acestora.
b) Evaluarea rapoartelor de incidente într-un
departament şi acţiunile corective.
16 Terapia cu radiaţie. Brachiterapia
16.1 Echipament
a) Justificarea alegerii surselor închise/deschise
de brachiterapie şi a motivelor pentru alegerea acestora într-o situatie
clinică particulară.
b) Evaluarea avantajelor şi limitele surselor
disponibile local.
c) Respectarea utilizării în siguranţă şi custodia
(dreptul şi sarcina de a avea grijă de surse) a surselor radioactive închise
mici şi luarea măsurilor necesare în cazul pierderii sursei şi a formalităţilor
de predare a surselor ca deşeuri radioactive.
d) Efectuarea testelor de etanşeitate - contaminare
nefixată la sursele de brachiterapie.
e) Participarea la prepararea surselor de brachiterapie pentru utilizarea clinică.
16.2 Specificaţiile sursei
b) Măsurarea intensităţii sursei sau calibrarea
surselor de brachiterapie la utilizarea locală, utilizând metode disponibile şi
determinarea incertitudinilor măsurătorilor.
16.3 Tehnici şi
metode de tratament
a) Investigarea sistemelor de dozimetrie pentru
brachiterapia intracavitară şi brachiterapia interstiţială (Manchester şi
Paris).
b) Planificare distribuţiei surselor pentru o doză
cerută.
c) Respectarea şi participarea la procesul clinic
complet de brachiterapie (de preferabil atât manual cât şi afterloading), de la
scenariul de acţiune până la localizarea la simulator, planificarea
tratamentului şi tratamentul cu radiaţie.
16.4 Planificarea tratamentului şi calculul dozei
a) Investigarea algoritmelor de calcul utilizate
local.
b) Calculul timpului de tratament al inserţiei
intracavitare folosind metode manuale
c) Calculul timpului de tratament al implantului
interstiţial folosind metode manuale
d) Crearea distribuţiei de
doză în tratamentele cu brachiterapie utilizând un sistem computerizat
16.6 Asigurarea calităţii în brachiterapie
Efectuarea controlului calităţii la sursele de
brachiterapie, aplicatori şi echipament (de exemplu constanţa activităţii de-a
lungul firului de iridiu).
17 Terapia cu radiaţie. Terapia cu surse deschise
a) Verificarea activităţilor radionuclizilor în
contorul puţ
b) Efectuarea calculelor de doză în organe.
c) Respectarea procesului clinic de administrarea
radionuclizilor lichizi (surse deschise) pacientului şi managementul ulterior
al pacientului.
18 Protecţia împotriva radiaţiilor ionizante
a) Discutarea principiilor de securitate a
radiaţiei.
b) Evaluarea aplicării
legilor curente, reglementărilor şi recomandărilor.
c) Efectuarea controlului radiaţiei într-o zonă
utilizând un debitmetru adecvat.
d) Discutarea utilizării dozimetrelor personale
(TLD, DED etc).
e) Investigarea factorilor de risc al radiaţie (doza efectivă).
f) Discutarea planurilor de urgenţă.
g) Efectuarea evaluărilor de risc.
h) Efectuarea calculelor de proiectare pentru un
laborator cu un accelerator, un laborator cu un simulator, un laborator cu
surse de brachiterapie.
i) Evaluarea proiectării unui laborator de preparare
a radionuclizilor local (ecrane etc).
j) Efectuarea supravegherii radioprotecţiei în
zonele laboratorului de radioterapie.
k) Investigarea aplicării locale a principiilor de
eliminare a deşeurilor radioactive.
l) Planificarea şi
practicarea măsurilor de urgenţă, de exemplu pierderea unei surse, vărsarea unui radionuclid lichid (sursă deschisă).
m) Discutarea procedurilor de decontaminare după
vărsarea unui radionuclid lichid.
19 Incertitudini în radioterapie
a) Estimarea mărimii diferentelor dintre
diferite surse de incertitudine în radioterapie.
b) Investigarea managementului incertitudinilor
într-un centru local.
ANEXA Nr. 4 la norme
RESPONSABILITĂŢILE PRINCIPALE
ale expertului în fizică medicală
A. Radioterapie
Radioterapia cu fascicul extern (acceleratoare,
instalaţii gamma de teleterapie, instalaţii RX de teleterapie)
Dozimetrie, verificare tehnică şi întreţinere
1. Calibrarea dozimetrelor
(inclusiv intercomparările dozimetrice pentru QA)
2. Calibrarea instrumentelor de măsură a radiaţiei
(calibrarea monitorului de doză al acceleratorului şi a cronometrului
-timerului).
3. Achiziţia datelor de fascicul pentru planificarea tratamentului.
4. Măsurătorile curbelor de doză în profunzime şi ale
profilurilor în fasciculele de radiaţii conform normelor şi ghidurilor.
5. Elaborarea tabelelor de doză pentru tratament.
6. Dezvoltarea/îmbunătăţirea sistemelor şi
protocoalelor de măsurare a dozei.
7. Pregătirea softului pentru dozimetrie (foi de
lucru şi bază de date)
Instalaţii de tratament: testele instalaţiei,
organizarea întreţinerii - şi întreţinerea preventivă/corectivă
1. Testele de acceptare la instalaţiile noi (raport luat pentru toata durata de viaţă nominală a
instalaţiei)
2. Testele de acceptare după întreţinerea corectivă.
3. Controlul calităţii instalaţiei conform normelor
şi ghidurilor: parametri importanţi pentru tratament, dozimetrie şi dispozitive de securitate.
4. Supraveghere în timpul funcţionării (rezolvarea
problemelor care pot apărea, indicarea defectelor, opriri de urgenţă).
5. Organizarea întreţinerii planificate şi
neplanificate cu scopul de a asigura ca expunerea (tratamentul) pacientului să
fie fără probleme.
Responsabilităţile pentru pacienţii individuali
1. Planificarea tratamentului
2. Poziţionarea iniţială a pacientului la un nou plan
de tratament.
3. Verificarea parametrilor instalaţiei la fiecare
pacient în timpul radioterapiei inclusiv film portal.
4. Verificarea dozei pacientului (dozimetrie în vivo)
5. Verificarea zilnică a înregistrării tratamentului
6. Pregătirea unui rezumat al dozei la sfârşitul
tratamentului.
7. Pregătirea blocurilor de ecranare individuală (de
exemplu în cazul iradierii cu câmpuri mari).
8. Pregătirea dispozitivelor de imobilizare
individuală.
9. Supravegherea documentaţiei şi procedurilor de
tratament al pacientului conform reglementărilor
10. Verificarea, cel puţin
săptămânal, a tuturor dosarelor de tratament al pacienţilor.
Responsabilităţi la planificarea tratamentului,
comune pentru toţi pacienţii
1. Verificarea normală a sistemului de planificare
(de exemplu lunar)
2. Managementul softului al sistemului de planificare
(de exemplu noi versiuni)
3. Controlul calităţii al echipamentelor auxiliare
utilizate pentru planificare (CT, simulator etc).
4. Standardizarea procedurilor de terapie.
5. Dezvoltarea şi optimizarea
tehnicilor de tratament (inclusiv citirea fondului).
6. Măsurători pe fantome antropomorfe.
7. Imbunătăţiri tehnice (blatul mesei pacientului,
laser, afişare digitală, dispozitive de imobilizare).
8. Controlul calităţii transferului de date.
Responsabilităţile speciale de radioprotecţie
1. Responsabilităţile expertului acreditat în
protecţie radiologică conform Normelor privind eliberarea permiselor de
exercitare a activităţilor nucleare şi desemnarea experţilor acreditaţi în protecţie
radiologică.
2. Cooperarea la planificarea unor noi laboratoare
radiologice.
3. Pregătirea şi revizuirea regulilor locale.
4. Elaborarea planurilor de urgenţă
B. Brachiterapie (utilizarea surselor radioactive închise
pentru terapia intracavitară şi interstiţială - implanturi)
Dozimetrie, verificare tehnică şi întreţinere
(instalaţii afterloading telecomandate)
1. Calibrarea echipamentului dozimetrie
2. Dozimetria după schimbarea sursei.
3. Măsurători ale distribuţiei de doză pentru
configuraţii propuse ale sursei.
4. Dezvoltarea/îmbunăţirea sistemelor dozimetrice
(inclusiv citiri ale fondului).
Supravegherea întreţinerii, organizarea întreţinerii
şi întreţinerea preventivă/corectivă
1. Testele de acceptare la instalaţiile noi (raport
luat pentru toata durata de viaţă nominală a instalaţiei)
2. Testele funcţionale conform normelor şi
ghidurilor.
3. Supraveghere în timpul funcţionării (rezolvarea
problemelor care pot apărea, indicarea defectelor, opriri de urgenţă).
4. Managementul întreţinerii
şi schimbării surselor.
Tehnici manuale
1. Dozimetria la sursele noi.
2. Pregătirea surselor (de exemplu trenurile de
surse, tăierea firelor)
3. Proiectarea aplicatorilor individuali.
Responsabilităţi pentru pacienţii individuali
1. Planificarea tratamentului.
2. Suport pentru inserarea surselor.
3. Verificarea poziţiei sursei cu ajutorul filmelor
RX etc.
4. Calculul distribuţiei dozei care rezultă din
poziţionarea realizată a surselor.
5. Dozimetria în vivo.
6. Supravegherea sterilizării radioactive (ace).
Responsabilităţi la planificarea tratamentului,
comune pentru toţi pacienţii
1. Verificarea normală a sistemului de planificare
(de exemplu lunar)
2. Managementul softului al sistemului de planificare
(de exemplu noi versiuni)
3. Pregătirea planurilor de tratament standard.
4. Dezvoltarea şi optimizarea tehnicilor de
tratament.
5. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea mijloacelor de
susţinere în tratament, blocuri de ecranare, aplicatori etc. (inclusiv citirea fondului).
Responsabilităţi speciale de radioprotecţie
1. Responsabilităţile expertului acreditat în
protecţie radiologică conform Normelor privind eliberarea permiselor de
exercitare a activităţilor nucleare şi desemnarea experţilor acreditaţi în
protecţie radiologică.
2. Teste de etanşeitate ale surselor închise.
3. Depozitarea surselor radioactive.
4. Măsurători de radioprotecţie pe fantome pacient cu
surse implantate.
5. Elaborarea planurilor de urgenţă.
6. Raportarea continuă a inventarului de surse
radioactive autorităţilor conform normelor.
Responsabilităţile generale
1. Instruirea şi pregătirea fizicienilor medicali şi
a personalului de radioterapie.
2. Colaborarea la procurarea de instalaţii şi
echipamente.
3. Responsabilităţi administrative: personal,
achiziţii etc.
4. Şedinţele departamentului.
C. Medicină nucleară inclusiv, laboratoarele RIA
Verificarea funcţionării echipamentelor şi
materialelor, testele de calitate
1. Verificări periodice ale dispozitivelor (camere,
dispozitive tomografice, contoare, instrumente de măsurare a activităţii etc).
2. Calibrarea.
3. Controlul calităţii generatorilor de radionuclizi.
4. Testele de acceptare ale unui nou echipament.
5. Organizarea întreţinerii corective şi preventive.
6. Controlul calităţii întregului echipament.
7. Calibrarea, determinarea eficienţei de măsurare a
echipamentului şi procedurile RIA.
Metode de măsurare şi evaluare
1. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea metodelor de măsurare
şi evaluare (inclusiv citirile fondului).
2. Asigurarea calităţii proceselor.
3. Dezvolatrea softului computerului (funcţii de
diagnostic, RIA etc.)
4. Intreţinerea softului computerului.
5. Dezvoltarea şi standardizarea investigaţiilor şi proceduri de evaluare
6. Calculul dozei pentru terapia cu radionuclizi.
Responsabilităţi în cazul procedurilor de diagnostic
la pacienţii individuali
Participarea la investigare/evaluare (SPECT, studii
dinamice).
Responsabilităţi speciale de radioprotecţie
1. Responsabilităţile expertului acreditat în
protecţie radiologică conform Normelor privind eliberarea permiselor de
exercitare a activităţilor nucleare şi desemnarea experţilor acreditaţi în
protecţie radiologică.
2. Teste de etanşeitate ale
surselor închise.
3. Depozitarea surselor radioactive.
4. Depozitarea deşeurilor radioactive.
5. Supravegherea eliberării în mediu a deşeurilor
radioactive lichide.
6. Verificarea şi îmbunătăţirea procedurilor de lucru
în scopul de a minimiza sarcina (încărcarea) de lucru cu radiaţii a
personalului (inclusiv managementul accidentelor).
7. Elaborarea planurilor de urgenţă.
8. Măsurători de debite de doză la pacienţii supuşi
terapiei cu radionuclizi.
9. Supravegherea colectării deşeurilor lichide şi a
rezervorului de dezintegrare.
10. Radioprotecţia în camerele pacienţilor.
Responsabilităţi la procurarea materialelor
radioactive şi privind deşeurile radioactive
1. Planificarea depozitării şi predării deşeurilor
radioactive.
2. Achiziţia de materiale radioactive ţinând cont de
depozitarea autorizată - limite de timp şi de cantităţi, expunerea posibilă la
radiaţii, costuri etc. inclusiv negocierile cu furnizorii.
3. Demonstrarea eficienţei costului noilor teste în
vitro introduse în laboratoarele RIA.
4. Analiza detailată a costurilor materialelor
radioactive.
Responsabilităţi generale
1. Instruirea şi pregătirea fizicienilor medicali şi
a personalului de medicină nucleară.
2. Colaborarea la procurarea de instalaţii şi
echipamente.
3. Responsabilităţi administrative: personal,
achiziţii etc.
4. Şedinţele departamentului.
D. Radiologia de diagnostic şi intervenţională
Asigurarea calităţii
1. Procesoarele de filme: testele de acceptare şi
testele periodice de constanţă conform normelor şi ghidurilor.
2. Testele de acceptare ale instalaţiilor radiologice
şi ale receptorilor de imagine conform normelor şi ghidurilor.
3. Testele periodice de constanţă ale instalaţiilor
radiologice conform normelor şi ghidurilor.
4. Dezvoltarea de noi metode de testare.
Procesarea datelor în radiologia de diagnostic şi
intervenţională
1. Intreţinerea softului la CT, DSA (angiografia
digitală de substracţie), sisteme digitale.
2. Dezvoltarea softului.
Supravegherea echipamentului, întreţinerii, reparării
1. Organizarea întreţinerii preventive şi corective.
2. Calibrarea dozimetrelor de arie, dozimetrelor TLD
şi a instrumentelor de radioprotecţie.
Responsabilităţi adiţionale în radioprotecţie
1. Responsabilităţile expertului acreditat în
protecţie radiologică conform Normelor privind eliberarea permiselor de
exercitare a activităţilor nucleare şi desemnarea experţilor acreditaţi în
protecţie radiologică.
2. Determinarea dozelor în organele pacienţilor,
dozele fetusului (embrionului), dozele de radiaţie în cazul muncii de
cercetare.
3. Participarea la dezvoltarea şi îmbunătăţirea
calităţii imaginii şi la optimizarea procedurilor RX.
Responsabilităţi generale
1. Instruirea şi pregătirea fizicienilor medicali şi a
personalului de radiologie de diagnostic şi intervenţională.
2. Colaborarea la procurarea de instalaţii şi
echipamente.
3. Responsabilităţi administrative: personal,
achiziţii etc.
4. Şedinţele departamentului.
Radioprotecţia
Monitorizarea dozei întregului personal
1. Dozimetre individuale (film etc.) şi
monitorizarea locului de muncă.
2. Informaţii în radioprotecţie.
3. Urmăreşte desfăşurarea investigaţiilor medicale.
4. Supraveghează măsurătorile de incorporare conform
normelor şi ghidurilor.
5. Calibrarea instrumentelor de monitorizare a
radiaţiilor.
Radioprotecţia structurală
1. Planuri de radioprotecţie pentru noile instalaţii.
2. Măsurători de radioprotecţie.
Organizarea radioprotecţiei
1. Monitorizarea practicilor de lucru cu scopul de
a îmbunătăţii radioprotecţia.
2. Informarea practicienilor şi a persoanelor din
populaţie.
3. Reprezintă organizaţia în legătură cu autorităţile,
laboratoarele desemnate şi instituţiile de standardizare.
4. Organizează pregătirea personalului conform
cerinţelor legale şi conform unei practici corecte.
ANEXA Nr. 5 la norme
EVALUAREA
pregătirii şi experienţei în fizică medicală a
solicitanţilor de permis de exercitare nivel 3
Tabelul pentru stabilirea
punctajului de evaluare a pregătirii teoretice şi practice şi a experienţei
profesională în fizică medicală:
CRITERII
|
PUNCTAJ
|
Pregătirea profesională
|
masteratul în matematică, informatică, chimie,
fizică, inginerie electronică, electrică sau mecanică etc.
|
3
|
titlu de doctor în matematică, informatică, chimie,
fizică, inginerie electronică, electrică sau mecanică etc.
|
5
|
diplomă de absolvire a unui program de pregătire într-un domeniu
sau a mai multor domenii de fizică medicală, nivel 3, avizat de
CNCAN
|
10
|
Experienţa profesională
|
exercitarea unei funcţii cu responsabilităţi în
unitatea nucleară sau de responsabil cu securitatea radiologică
|
1 x nr. de ani pentru care se demonstrează îndeplinirea
criteriului
|
exercitarea de activităţi nucleare cu permis de exercitare nivel
2, fără a fi desemnat de titularul de autorizaţie ca personal cu
responsabilităţi în domeniul nuclear
|
1 x (N-5) unde N
reprezintă nr. de ani pentru care se demonstrează
îndeplinirea criteriului
|
conducerea lucrărilor practice la cursuri
postuniversitare în fizică medicală, avizate de
CNCAN
|
5
|
participarea la elaborarea de standarde, norme,
lucrări ştiinţifice în domeniul fizicii medicale
|
5 x nr. de participări
|
Probitatea profesională
|
incidente sau iradieri cauzate de nerespectarea
regulilor de radioprotecţie
|
-10 pentru fiecare eveniment
|
sancţiuni contravenţionale suportate pentru
încălcarea prevederilor legislaţiei în domeniu sau de întârzieri
în procesul de autorizare a activităţilor cu surse de radiaţii
|
- 5 pentru fiecare situaţie
|
1. Solicitantul trebuie să transmită / depună la CNCAN
copiile documentelor prin care se dovedeşte îndeplinirea cerinţelor referitoare
la pregătirea teoretică şi practică şi experienţa profesională în fizică
medicală.
2. Se admite prezentarea la examen numai dacă
solicitantul dovedeşte o experienţă în domeniu de cel puţin 5 ani vechime.
3. Punctajul minim necesar promovării examenului
pentru eliberarea permisului de exercitare nivel 3 este
de 15 de puncte.
ANEXA Nr. 6 la norme
MODELUL
permisului de exercitare nivel 3 pentru expertul în
fizică medicală
ANEXA Nr. 7 la norme
EXEMPLE
de încadrare cu personal care asigură suportul de
fizică medicală
Radioterapie
Un spital cu:
|
Nr. total de personal de fizică
medicală ETI (fizicieni, ingineri, tehnicieni)
|
Nr. minim de experţi în fizică
medicală incluşi în nr. total de pers. de fizică med. (ETI)
|
4 Acceleratoare
|
4 x 0,88 = 3,52
|
4x0,37 = 1,48
|
1 Cobalt
|
1 x 0,34 = 0,34
|
1 x 0,14 = 0,14
|
2 Instalaţii de RX-terapie
|
1 x 0,07 = 0,07
|
1 x 0,03 = 0,03
|
2 Instalaţii de brachiterapie afterloading
|
2 x 0,42 = 0,84
|
2x0,18 = 0,36
|
1 Simulator
|
1 x 0,30 = 0,30
|
1 x 0,13 = 0,13
|
1 CT
|
1 x 0,30 = 0,30
|
1 x0,13 = 0,13
|
2 Sisteme de planificare a tratamentului (terapie cu fascicul
extern)
|
2x0,38 = 0,76
|
2x0,16 = 0,32
|
1 Sistem de planificare a tratamentului (brachiterapie)
|
1 x 0,08 = 0,08
|
1 x 0,04 = 0,04
|
2000 de pacienţi noi pe an pentru terapie cu fascicul extern
|
20x0,27 = 5,40
|
20x0,11 =2,20
|
400 de pacienţi noi pe an pentru brachiterapie
|
4x0,22 = 0,88
|
4x0,09 = 0,36
|
Total
|
12,49
|
5,19
|
Concluzie: Nr. total de personal de fizică medicală necesar pentru ETI (fizicieni, ingineri, tehnicieni) este de 12,5
din care nr. total de experţi în fizică medicală
(ETI) este de 5,5.
Medicină Nucleară
Un spital cu:
|
Nr. total de personal ETI
(fizicieni, ingineri, tehnicieni)
|
Nr. minim de experţi în fizică
medicală incluşi în nr. total de pers. de fizică med. (ETI)
|
3 Camere gamma
|
3x0,13 = 0,39
|
3x0,06 = 0,18
|
4 Sisteme de măsurare neimagistice (inclusiv RIA)
|
4x0,08 = 0,32
|
4x0,04 = 0,16
|
2 Sisteme de analiză computerizate
|
2x0,23 = 0,46
|
2x0,11 =0,22
|
7500 de studii dinamice sau SPECT
|
7,5x0,06 = 0,45
|
7,5x0,03 = 0,23
|
140 de noi cicluri de terapie cu radionuclizi pe an
|
1,4x0,10 = 0,14
|
1,4x0,05 = 0,07
|
Total
|
1,76
|
0,86
|
Concluzie: Nr. total de personal de fizică medicală necesar pentru ETI (fizicieni, ingineri, tehnicieni) este de 12,5
din care nr. total de experţi în fizică medicală
(ETI) este de 5,5.
Radiologie de Diagnostic
Un spital cu:
|
Nr. total de personal
ETI
(fizicieni, ingineri,
tehnicieni)
|
Nr. minim de experţi în fizică
medicală incluşi în nr. total de pers. de fizică med. (ETI)
|
37 Instalaţii de RX-diagnostic cu un post de grafie şi/sau un
post de scopie
|
37x0,05= 1,85
|
37x0,01 =0,37
|
12 Procesoare de film şi sisteme imagistice cu laser
|
12x0,06 = 0,72
|
12x0,01 =0,12
|
Total
|
1,33
|
0,49
|
Concluzie: Nr. total de
personal de fizică medicală necesar pentru ETI (fizicieni, ingineri,
tehnicieni) este de 1,5 din care nr. total de experţi în fizică medicală (ETI)
este de 0,5.
ANEXA Nr. 8 la norme
GHIDUL
de conduită profesională
Introducere
Rolul fizicianului medical în sănătate poate fi
exprimat cu următorii termeni:
a) proiectarea, introducerea şi asigurarea de
echipament sau de proceduri îmbunătăţite pentru pacienţii individuali sau
grupuri de pacienţi;
b) acordarea avizului clinicienilor referitor la
justeţea investigaţiilor de diagnostic şi la interpretarea noilor date;
c) păstrarea standardelor de calitate pentru
serviciile ştiinţifice;
d) efectuarea auditului clinic,
tehnologia informaţională suport, evaluarea progreselor tehnice;
e) angajarea în cercetare şi dezvoltare, unde sunt
cerute abilitatea critică, abordarea inovatoare şi cunoştinţele ştiinţifice
specializate;
f) asigurarea pregătirii în metode ştiinţifice pentru un domeniu a unui grup profesional;
g) managementul serviciilor tehnice de rutină.
In multe din aceste domenii fizicianul medical ia
decizii şi îşi dă avizul, ceea ce are o influenţă directă asupra managementului
pacienţilor, şi fizicianul medical interacţionează cu persoane dintr-un domeniu
mare de grupuri profesionale şi din public. Ghidul de conduită profesională a
fost elaborat pentru a asigura ca fizicienii medicali să se comporte ei înşişi
în orice moment într-o manieră corespunzătoare profesiei
lor.
Ghidul de conduită profesională pentru fizicianul
medical
1) Fizicianul medical îşi aminteşte permanent că
sănătatea, interesele şi demnitatea pacienţilor au cea mai mare importanţă.
2) Fizicianul medical îşi asumă responsabilitatea
personală pentru munca sa proprie, dar şi pentru aceea realizată sub
supravegherea sa.
3) Fizicianul medical ia toate măsurile necesare
rezonabile pentru a se asigura ca activităţile desfăşurate sub autoritatea sa
conduc la îndeplinirea responsabilităţilor şi se asigură cu resurse
corespunzătoare. Este conştient de presiunea datorată încărcării (sarcinii de
lucru) asupra personalului şi ia măsuri dacă încărcarea ar putea ameninţa
standardele de securitate ale practicii.
4) Fizicianul medical îşi menţine şi îşi dezvoltă
cunoştinţele profesionale şi competenţa ori de câte ori este posibil.
Fizicianul medical se asigură că personalul de care este responsabil procedează
la fel.
5) Numai acele responsabilităţi care sunt de
competenţa fizicianul medical sunt îndeplinite de
acesta.
6) In nici o împrejurare fizicianul medical nu trebuie
să se comporte într-o manieră care să sugereze că este un practician medical.
Implicarea directă cu pacientul în diagnostic sau tratament trebuie să se facă
fie conform unui sistem agreat de lucru sau fie la cererea directă a medicului
practician.
7) Fizicianul medical trebuie să respecte
confidenţialitatea informaţiilor obţinute în cursul muncii sale.
8) Fizicianul medical dă avizul, care este cel mai
bun, obiectiv şi de încredere, la toate măsurile rezonabile pentru a asigura că
persoana care respinge acest aviz, în special referitor la standardele de
securitate, să fie conştientă de consecinţe. Dacă este necesar, informează
managementul.
9) Fizicianul medical se străduieşte întotdeauna să
lucreze în cooperare şi colaborare cu alte categorii profesionale în ingrijirea
sănătăţii persoanelor.
10) Fizicianul medical nu acceptă nici un cadou,
favoare sau ospitalitate care pot avea intenţia de a influenţa judecata sa
profesională.
11) Fizicianul medical se comportă întotdeauna
într-o manieră care susţine cele mai înalte standarde de îngrijire a sănătăţii
şi cu demnitate profesională.
Câteva exemple de acţiuni nepotrivite ale
fizicianului medical, care pot conduce la proceduri
disciplinare:
1) Incălcarea prevederilor legale, profesionale sau
etice, referitoare la îndeplinirea sarcinilor de serviciu.
2) Incapacitate de a comunica cu pacientul sau cu
apropiaţii acestora într-o manieră curtenitoare şi plină de compătimire
(cerinţa 1 din Ghidul de conduită profesională).
3) Desfăşurarea muncii dincolo de competenţă - de
exemplu cineva care nu este competent să efectueze acea muncă, sau care suferă
de încapacitate fizică sau mentală (cerinţa 5 din Ghidul de conduită
profesională).
4) Incălcarea confidenţialităţii - această
confidenţialitate poate fi legată de pacient, academică sau comercială (cerinţa
7 din Ghidul de conduită profesională).
5) A fi condamnat de contravenţii serioase (cerinţa 10
din Ghidul de conduită profesională).
Mecanisme pentru investigarea unei reclamaţii
- Reclamaţia împotriva
fizicianului medical poate veni de oriunde, inclusiv de la pacienţi, rudele
acestora, personalul medical sau personalul tehnic din departament.
- Fizicienii medicali înşişi
au obligaţia să raporteze situaţiile în care alţi fizicieni medicali nu se
conformează cu Ghidul de conduită profesională.
- Nu este intenţia acestui
document să specifice în detaliu mecanismul de rezolvare a unei reclamaţii.
- Investigarea unei
reclamaţii trebuie să se facă cât mai rapid posibil, dar nu de membri unei
comisii de disciplină.
- Persoana împotriva căreia
s-a făcut reclamaţia trebuie să fie făcută conştientă de natura reclamaţiei cât
mai devreme posibil.
- Reclamaţiile minore se pot
soluţiona la nivel local după o investigaţie preliminară.
- O reclamaţie substanţială
dacă este fondată, poate avea un efect foarte nociv asupra carierei unui
fizician medical.
- Rezolvarea unei reclamaţii
se va face după o investigaţie a reclamaţiei şi după aplicarea măsurilor de
sancţionare la nivel local de către o comisie de disciplină, la nivel naţional
de către autoritatea competentă (Ministerul Sănătăţii Publice sau CNCAN) sau în
justiţie, după caz.