ORDONANTA
URGENTA Nr. 159 din 12 noiembrie 2008
privind modificarea si
completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de
avocat
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 792 din 26 noiembrie 2008
Având în vedere Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, care transpune Directiva
Consiliului Uniunii Europene 2003/8/CE privind îmbunătăţirea accesului la
justiţie în cazul litigiilor transfrontaliere, prin stabilirea de reguli
minimale comune referitoare la asistenţa judiciară acordată în cadrul acestor
categorii de cauze,
luând în considerare faptul că prevederile art. 23 şi
ale art. 35 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, potrivit cărora
acordarea ajutorului public judiciar sub forma asistenţei prin avocat,
judiciară sau extrajudiciară, seva realiza în condiţiile prevăzute de Legea nr.
51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare,
având în vedere că, la momentul actual, în lipsa
reglementării condiţiilor de acordare a ajutorului public judiciar sub forma
asistenţei prin avocat, judiciară sau extrajudiciară, destinatarii
reglementării (cetăţeni români, cetăţeni din statele membre ale Uniunii
Europene, cetăţeni străini şi apatrizi) nu au acces în mod eficient la această
formă de asistenţă, acest lucru fiind de natură a afecta accesul acestora la
justiţie,
luând în considerare faptul că organizarea eficientă a
profesiei de avocat reprezintă o premisă pentru asigurarea unei asistenţe
juridice de calitate şi, implicit, a unei asistenţe judiciare de un nivel
optim,
ţinând cont de faptul că organizarea activităţii de
acordare a ajutorului public judiciar, în orice formă, face parte din măsurile
de asigurare a standardelor minime pentru ca sistemul de asistenţă judiciară să
fie considerat ca asigurând un acces efectiv la justiţie cetăţenilor statelor
membre ale Uniunii Europene, iar întârzierea în organizarea acestui sistem
poate avea consecinţe grave cu privire la eficienţa şi operativitatea acordării
asistenţei, atât pentru cetăţenii români, cât şi pentru cetăţenii din celelalte
state membre ale Uniunii Europene,
luând în considerare faptul că asigurarea asistenţei
prin avocat, ca formă a ajutorului public judiciar, reclamă necesitatea
sporirii competenţei profesionale a avocaţilor, îmbunătăţirea procedurilor de
selecţie la primirea în profesie şi la dobândirea titlului profesional de
avocat definitiv şi creşterea responsabilităţii acestora prin asigurarea
cadrului instituţional apt să permită realizarea prestaţiilor avocaţiale prin
implicarea directă a avocatului în finalizarea procedurilor reclamate de
întocmirea unor acte,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României,
republicată,
Guvernul României adoptă
prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art. I. - Legea nr. 51/1995
pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, cu modificările şi completările
ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 5,
alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 5. - (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat sunt: cabinete individuale, cabinete
asociate, societăţi civile profesionale sau societăţi profesionale cu
răspundere limitată."
2. Articolul 51 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 51. - (1)
Societatea profesională cu răspundere limitată este o societate civilă cu personalitate juridică, constituită, în
condiţiile prevăzute de prezenta lege şi de statut, prin asocierea a cel puţin
2 avocaţi definitivi, aflaţi în exerciţiul profesiei, indiferent dacă deţin sau
nu ori dacă aparţin sau nu unei alte forme de exercitare a profesiei.
(2) Dobândirea personalităţii
juridice a societăţii civile profesionale cu răspundere limitată are loc la
data înregistrării la barou a deciziei emise de către consiliul baroului în a
cărui rază teritorială se află sediul ei principal.
(3) Societatea profesională cu răspundere limitată
deţine un patrimoniu de afectaţiune.
(4) Obligaţiile şi răspunderea societăţii profesionale
cu răspundere limitată sunt garantate cu patrimoniul de afectaţiune. Asociaţii
răspund personal, în limita aportului social al fiecăruia.
(5) In situaţia în care
societatea profesională cu răspundere limitată se constituie din avocaţi care
fac parte din alte forme de exercitare a profesiei, acestea din urma pot să nu
fie supuse lichidării, dacă asociaţii convin astfel.
(6) Forma de exercitare a profesiei din care provine
asociatul, dacă este cazul, îşi încetează activitatea profesională desfăşurată
în nume propriu pe perioada în care avocatul titular sau, după caz, avocaţii
titulari ai acesteia au calitatea de asociat în societatea profesională cu răspundere limitată. Pe perioada în
care forma de exercitare a profesiei îşi încetează activitatea din aceasta
cauză, în Tabloul avocaţilor se menţionează corespunzător situaţia privind
încetarea activităţii, în condiţiile prevăzute de statut.
(7) In cazul prestaţiilor profesionale constând în
asistenţă şi reprezentare juridică la instanţe, parchete, organe de cercetare
penală sau alte autorităţi, societatea profesională cu răspundere limitată are
obligaţia de a menţiona în contractul încheiat cu clientul numele avocatului
ales sau acceptat de client să asigure serviciul profesional, precum şi
acordarea sau, după caz, neacordarea dreptului de substituire.
(8) Societatea profesională cu răspundere limitată
conduce contabilitatea în partidă simplă şi este supusă regimului transparenţei
fiscale. Plata impozitului pe venit se face de către fiecare asociat, pentru
venitul său propriu."
3. La articolul 11
alineatul (1), literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
,,a) are exerciţiul drepturilor civile şi politice; b)
este licenţiat al unei facultăţi de drept cu durata stabilită de lege."
4. La articolul 12,
alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 12. - (1) Membrul unui
barou dintr-o altă ţară poate exercita profesia de avocat în România, în cazul
îndeplinirii condiţiilor prevăzute de prezenta lege."
5. La articolul 13,
litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:
,,b) cel care a săvârşit abuzuri prin care au fost
încălcate drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, stabilite prin
hotărâre judecătorească, sau a săvârşit abuzuri împotriva profesiei de avocat,
stabilite prin procedura prevăzută în Statutul profesiei de avocat."
6. La articolul 16, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 16. - (1) Primirea în profesie se obţine numai pe
baza unui examen la nivel naţional organizat de U.N.B.R, potrivit prezentei
legi şi Statutului profesiei de avocat."
7. La articolul 16, alineatele (2) şi (3) se abrogă.
8. Articolul 161 se abrogă.
9. La articolul 17,
după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:
„(2) In perioada stagiului, cu
acordul avocatului îndrumător, avocaţii stagiari pot urma cursuri de masterat,
care sunt luate în considerare la aprecierea formării profesionale iniţiale în
condiţiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat."
10. La articolul 17,
alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(3) Stagiul se suspendă în caz de lipsă motivată din
profesie ori în caz de încetare a îndrumării profesionale fără culpa avocatului
stagiar. Perioada de stagiu anterior efectuată se socoteşte pentru îndeplinirea
stagiului."
11. La articolul 20,
alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 20. - (1) Profesia de avocat nu poate fi
exercitată la instanţele, precum şi la parchetele de pe lângă acestea, inclusiv
la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la Parchetul de pe lângă Inalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, unde soţul avocatului sau ruda ori afinul său
până la gradul al treilea inclusiv îndeplineşte funcţia de judecător sau
procuror, indiferent de secţia, direcţia, serviciul sau biroul în care îşi
desfăşoară activitatea."
12. La articolul 20,
alineatul (3) se abrogă.
13. La articolul 20,
alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(4) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică şi
avocatului titular, avocatului asociat, avocatului colaborator sau salarizat în
cadrul profesiei, care se foloseşte de forma de organizare profesională ori de
raporturile de conlucrare profesională stabilite în condiţiile legii în scopul
eludării acestor interdicţii, sub sancţiunea săvârşirii unei abateri
disciplinare grave."
14. La articolul 23,
după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
„(4) Inscrierea avocaţilor în tablou se face pe baza
licenţei de exerciţiu al profesiei, confirmată din 3 în 3 ani pe baza dovezii
frecventării formelor de pregătire profesională continuă organizate de barouri
şi U.N.B.R."
15. La articolul 25
se introduc trei noi alineate, alineatele (2), (3) şi (4), cu următorul
cuprins:
„(2) Actele specifice profesiei de avocat, efectuate în
mod public de o persoană care nu a dobândit calitatea de avocat în condiţiile
prezentei legi, sunt nule dacă s-a produs o vătămare ce nu poate fi remediată
în alt mod, în afară de cazul în care modul de îndeplinire a acestora a fost de
natură să producă o eroare comună cu privire la calitatea celui care Ie-a
săvârşit.
(3) In cazurile prevăzute de
prezentul articol, baroul are dreptul la acţiune în despăgubiri împotriva
persoanei fizice sau juridice care exercită fără drept profesia de avocat.
(4) Sumele obţinute cu titlu de
despăgubiri potrivit alin. (3) vor fi cuprinse în bugetele barourilor şi vor fi
folosite în mod exclusiv pentru organizarea activităţii de pregătire
profesională a avocaţilor, în condiţiile legii."
16. La articolul 27,
litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:
,,d) în cazul în care avocatul nu face dovada că a
frecventat formele de pregătire profesională continuă, în perioada celor 3 ani
anteriori actualizării licenţei de exerciţiu al profesiei, în condiţiile
prevăzute de statutul profesiei."
17. La articolul 32,
după alineatul (3) se introduce un nou alineat,
alineatul (4), cu următorul cuprins:
„(4) Avocatul are dreptul la recuperarea capacităţii de
muncă, în condiţiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat."
18. La articolul 37,
alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Ameninţarea săvârşită nemijlocit împotriva
avocatului în timpul exercitării profesiei şi în legătură cu aceasta se
pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă."
19. La articolul 37,
după alineatul (4) se introduce un nou alineat,
alineatul (41), cu următorul cuprins:
„(41) In cazul
infracţiunilor prevăzute la alin. (2) şi (3), săvârşite împotriva soţului sau a
unei rude apropiate a avocatului în scop de intimidare ori de răzbunare în
legătură cu exercitarea de către avocat a profesiei, limitele speciale de
pedeapsă prevăzute de lege se majorează cu jumătate."
20. La articolul 42
se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:
„(2) Actele întocmite de avocat pentru ţinerea
evidenţelor profesionale cerute de lege, precum şi pentru legitimarea faţă de
terţi a calităţii de reprezentant sunt acte autentice."
21. La articolul 49
se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:
„(2) In cadrul baroului îşi desfăşoară activitatea
comisia de cenzori şi comisia de disciplină. Organizarea, funcţionarea, precum
şi atribuţiile acestora sunt reglementate potrivit Statutului profesiei de
avocat."
22. La articolul 50
alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:
,,b) alege şi revocă decanul, membrii consiliului,
membrii comisiei de cenzori şi pe cei ai comisiei de disciplină. Decanul este
ales pentru un mandat de 4 ani şi poate fi reales o singură dată. Decanul se
alege dintre avocaţii cu o vechime de minimum 12 ani în profesie, în acelaşi
barou."
23. La articolul 52, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(2) In cazul în care numărul legal nu este întrunit,
iar pe ordinea de zi a şedinţei nu este inclusă alegerea organelor de conducere
a baroului, prezidiul adunării generale, de faţă cu cei prezenţi, stabileşte o
nouă adunare generală în termen de cel mult 15 zile de la data primei
convocări. Consiliul baroului are obligaţia să îndeplinească procedura
convocării cu cel puţin 7 zile înainte de data fixată.
(3) Adunarea generală convocată în condiţiile alin. (2)
este legal constituită cu participarea a cel puţin unei treimi din numărul
total al membrilor săi."
24. La articolul 52, alineatul (31) se abrogă.
25. După articolul 52
se introduce un nou articol, articolul 521, cu următorul cuprins:
„Art. 521. - (1)
Adunările generale de alegere a organelor de conducere a baroului sunt legal
constituite numai cu participarea majorităţii membrilor adunării generale a
baroului.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul
barourilor care au în evidenţă mai mult de 500 de avocaţi cu drept de
exercitare a profesiei, în cazul în care, la prima convocare, numărul legal de
participanţi nu este întrunit sunt aplicabile, în mod corespunzător,
dispoziţiile art. 52 alin. (2) şi (3).
(3) Participarea la adunarea generală de alegere a organelor de conducere a baroului se face
personal sau printr-un reprezentant-elector.
(4) Reprezentantul-elector trebuie să îndeplinească
condiţiile prevăzute în Statutul profesiei de avocat. Numărul de avocaţi care
îşi pot delega votul unui singur reprezentant-elector
este de maximum 5.
(5) In cazul Baroului Bucureşti, reprezentantul-elector
poate exprima, în afara propriului vot, şi votul a cel mult 10 avocaţi
reprezentaţi.
(6) La stabilirea numărului
legal de participanţi la adunările generale prevăzute de prezentul articol se
vor avea în vedere şi mandatele de reprezentare, în condiţiile prevăzute de
Statutul profesiei de avocat."
26. La articolul 53
alineatul (2), litera e) se abrogă.
27. La articolul 57, după alineatul (5) se introduce
un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:
„(6) Folosirea fără drept a denumirilor «Barou»,
«Uniunea Naţională a Barourilor din România», «U.N.B.R» ori «Uniunea Avocaţilor
din România» sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de
avocat de către orice persoană fizică sau persoană juridică, indiferent de
obiectul activităţii desfăşurate de aceasta, precum şi folosirea însemnelor
specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiţii decât cele
prevăzute de prezenta lege constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare
de la 6 luni la 3 ani."
28. La articolul 63,
litera h) se modifică şi va avea următorul cuprins:
,,h) organizează examenul naţional unitar de primire în
profesia de avocat şi examenul de dobândire a titlului
profesional de avocat definitiv;".
29. La articolul 63,
litera o) se abrogă.
30. Capitolul V „Asistenţa
judiciară" se modifică şi va avea următorul cuprins:
„CAPITOLUL V
Asistenţa judiciară
SECŢIUNEA 1
Cazurile şi condiţiile de acordare a asistenţei
judiciare
Art. 68. - (1) In cazurile prevăzute de lege, barourile
asigură asistenţa judiciară în următoarele forme:
a) în cauzele penale, în care apărarea este obligatorie
potrivit dispoziţiilor Codului de procedură penală;
b) în orice alte cauze decât
cele penale, ca modalitate de acordare a ajutorului public judiciar, în
condiţiile legii;
c) asistenţa judiciară prin
avocat, acordată la solicitarea organelor administraţiei publice locale.
(2) In cazuri de excepţie, dacă drepturile persoanei
lipsite de mijloace materiale ar fi prejudiciate prin întârziere, decanul
baroului poate aproba acordarea cu titlu gratuit a asistenţei de specialitate
juridică.
Art. 681. - (1) In
cazul în care, potrivit art. 11-19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, a fost încuviinţată cererea
de ajutor public judiciar sub forma asistenţei prin avocat, cererea împreună cu
încheierea de încuviinţare se trimit de îndată decanului baroului din
circumscripţia acelei instanţe.
(2) Decanul baroului sau avocatul căruia decanul i-a
delegat această atribuţie va desemna, în termen de 3 zile, un avocat înscris în
Registrul de asistenţă judiciară, căruia îi transmite, odată cu înştiinţarea
desemnării, încheierea prevăzută la alin. (1). Decanul baroului are obligaţia
de a comunica şi beneficiarului ajutorului public judiciar numele avocatului
desemnat. Beneficiarul ajutorului public judiciar poate solicita el însuşi
desemnarea unui anumit avocat, cu consimţământul acestuia, în condiţiile legii.
Art. 682. - (1) Avocatul desemnat potrivit
art. 681 alin. (2) să acorde ajutorul
public judiciar nu poate refuza această sarcină profesională decât în caz de
conflict de interese sau pentru alte motive
justificate.
(2) Refuzul nejustificat de a
prelua cazul sau de a continua executarea constituie abatere disciplinară, în
condiţiile legii.
(3) Refuzul nejustificat al
beneficiarului sau renunţarea unilaterală şi nejustificată a acestuia la
asistenţa acordată de avocatul desemnat duce la încetarea ajutorului public sub
forma asistenţei prin avocat.
Art. 683. - (1)
Asistenţa extrajudiciară prevăzută la art. 35 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 51/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
193/2008, se acordă de Serviciul de asistenţă judiciară constituit la nivelul
fiecărui barou, pe baza unei cereri al cărei model se aprobă de Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare,
care va cuprinde menţiuni privind obiectul şi natura solicitării de asistenţă,
identitatea, codul numeric personal, domiciliul şi starea materială ale
solicitantului şi ale familiei sale, ataşându-se înscrisuri doveditoare ale
veniturilor acestuia şi ale familiei sale, precum şi dovezi cu privire la
obligaţiile de întreţinere sau de plată. Cererea va fi însoţită şi de o
declaraţie pe propria răspundere a solicitantului, în sensul de a preciza dacă
în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce
formă, pentru ce cauză, precum şi cuantumul acestui ajutor.
(2) Dovada stării materiale a
solicitantului se face, în principal, cu următoarele documente:
a) adeverinţă eliberată de
autorităţile competente sau de către angajator, după caz, din care să rezulte
veniturile profesionale ale solicitantului şi ale celorlalţi membri ai familiei
supuse, potrivit legii, impozitului pe venit realizate în perioada prevăzută de
legislaţia privind ajutorul public judiciar sau sumele încasate cu titlu de
pensie, indemnizaţie de şomaj sau asigurări sociale şi altele asemenea,
încasate pe aceeaşi perioadă;
b) livretul de familie şi, după caz, certificatele de
naştere ale copiilor;
c) certificatul de persoană cu handicap al
solicitantului sau al copilului, după caz;
d) declaraţie pe propria
răspundere din care să reiasă că solicitantul şi ceilalţi membri ai familiei nu
beneficiază de alte venituri suplimentare;
e) declaraţie pe propria
răspundere privind situaţia patrimonială a solicitantului şi a familiei sale;
f) declaraţie pe propria
răspundere din care să rezulte că solicitantul şi/sau celălalt părinte natural
ori adoptiv sau, după caz, o altă persoană căreia i s-a încredinţat copilul în
vederea adopţiei sau care are copilul în plasament ori în plasament în regim de
urgenţă ori a fost numită tutore se ocupă de creşterea şi îngrijirea copilului
şi că acesta nu este încredinţat sau dat în plasament niciunui organism privat autorizat sau serviciu public autorizat ori unei persoane
juridice;
g) dovada eliberată de autorităţile competente privind
situaţia bunurilor impozabile ale solicitantului sau, după caz, ale celorlalţi
membri ai familiei;
h) alte acte necesare stabilirii
dreptului la acordarea de asistenţă judiciară, potrivit legii.
(3) Cererea de acordare a
asistenţei extrajudiciare se depune la serviciul de asistenţă judiciară şi se
soluţionează în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data înregistrării,
prin decizie de admitere ori de respingere, după caz.
(4) In cazul admiterii cererii
de acordare a asistenţei extrajudiciare, decizia privind acordarea de asistenţă
judiciară va cuprinde următoarele:
a) denumirea actului;
b) denumirea organului emitent;
c) temeiul legal şi de fapt
pentru emiterea deciziei;
d) persoana căreia i se acordă asistenţa extrajudiciară;
e) tipul sau forma asistenţei extrajudiciare acordate;
f) data eliberării, funcţia şi
semnătura persoanei care a eliberat actul respectiv.
(5) In temeiul deciziei de
acordare a asistenţei extrajudiciare, decanul baroului competent desemnează un
avocat din Registrul de asistenţă judiciară al baroului.
(6) După posibilităţi, decanul
baroului poate aproba acordarea asistenţei extrajudiciare de către un avocat
ales de persoana căreia i se acordă asistenţa judiciară.
(7) Decizia prevăzută la alin.
(3) se comunică solicitantului în termen de 5 zile lucrătoare de la data
emiterii deciziei.
(8) Decizia de respingere a
cererii de acordare a asistenţei extrajudiciare poate fi contestată la
consiliul baroului, în termen de 5 zile de la comunicarea acesteia.
(9) Contestaţiile formulate
împotriva deciziei de respingere se soluţionează de consiliul baroului, în
termen de 5 zile de la data înregistrării contestaţiei.
Art. 684. -Avocatul
care acordă asistenţă judiciară potrivit prezentului capitol nu are dreptul să
primească de la client sau de la cel apărat niciun fel de remuneraţie sau de
alte mijloace de recompensă, nici chiar cu titlu de acoperire a cheltuielilor.
SECŢIUNEA a 2-a
Organizarea activităţii de acordare a asistenţei
judiciare
Art. 685. - (1) In
cadrul U.N.B.R. se organizează Departamentul de coordonare a asistenţei
judiciare, organ cu activitate permanentă, coordonat de un vicepreşedinte al
U.N.B.R. Structura organizatorică a acestui departament se stabileşte prin
decizie a Comisiei permanente a U.N.B.R.
(2) Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare
emite decizii şi norme metodologice în limitele atribuţiilor conferite prin
prezenta lege, în condiţiile şi cu procedura prevăzute de Statutul profesiei de
avocat.
Art. 686. -
Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare exercită, în principal,
următoarele atribuţii:
a) desfăşoară conducerea metodologică a activităţii de
acordare a asistenţei judiciare;
b) elaborează proiectul de Regulament-cadru pentru
organizarea serviciilor de asistenţă judiciară;
c) propune sau, după caz, avizează, proiecte de
protocoale ce se încheie cu autorităţile publice competente în scopul obţinerii
mijloacelor financiare necesare pentru organizarea serviciilor de asistenţă
judiciară;
d) organizează Registrul naţional de asistenţă
judiciară pe baza registrelor întocmite de barouri;
e) organizează şi coordonează
metodologia de plată a onorariilor pentru asistenţa judiciară acordată;
f) efectuează controlul asupra asistenţei judiciare
acordate;
g) elaborează proiecte de acte normative în domeniul
asistenţei judiciare, pe care le propune Ministerului Justiţiei în vederea
promovării;
h) stabileşte, împreună cu Ministerul Justiţiei,
indicii statistici, ţine evidenţa statistică a sistemului de asistenţă
judiciară şi analizează informaţiile necesare pentru planificarea şi
coordonarea corectă a sistemului de asistenţă judiciară;
i) colaborează cu Ministerul Justiţiei pentru buna
funcţionare şi planificarea, inclusiv din punct de vedere bugetar, a sistemului
de asistenţă judiciară;
j) popularizează sistemul de asistenţă judiciară;
k) stabileşte formularistica utilizată de barouri
pentru organizarea activităţii de asistenţă judiciară şi extrajudiciară, în
condiţiile legii;
l) reprezintă U.N.B.R. în
domeniul asistenţei judiciare, în cadrul colaborării internaţionale în materie,
în condiţiile legii sau ale Statutului profesiei de avocat.
Art. 687. - In
vederea organizării activităţii de asistenţă judiciară, barourilor îndeplinesc
următoarele atribuţii:
a) organizează serviciile de asistenţă judiciară atât
la nivelul fiecărui barou, cât şi la sediul fiecărei instanţe judecătoreşti;
b) organizează şi actualizează Registrul de asistenţă
judiciară al fiecărui barou pe baza cererilor avocaţilor, aprobate de consiliul
baroului;
c) desemnează avocaţii înscrişi
în Registrul de asistenţă judiciară pentru acordarea asistenţei judiciare,
ţinând cont de experienţa profesională şi de calificarea avocatului, precum şi
de natura şi complexitatea cazului, de celelalte desemnări ale acestuia în virtutea
prezentei legi şi de gradul de angajare al acestuia;
d) efectuează controlul asupra
acordării asistenţei judiciare de către avocaţii din cadrul baroului;
e) organizează şi execută
programe de popularizare a sistemului de asistenţă judiciară;
f) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege
sau de Regulamentul pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară.
Art. 688. - (1)
Baroul organizează serviciile de asistenţă judiciară la sediile tuturor
instanţelor judecătoreşti din judeţ, în spaţii destinate exclusiv desfăşurării
acestei activităţi, care se pun la dispoziţie cu titlu gratuit de Ministerul
Justiţiei sau, după caz, de autorităţile administraţiei
publice locale.
(2) Serviciile de asistenţă prevăzute la alin. (1) sunt
conduse de un avocat definitiv, numit de consiliul baroului, şi sunt coordonate
de un membru al consiliului. Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile
serviciilor de asistenţă judiciară se realizează potrivit regulamentului
aprobat de consiliul baroului, în baza Regulamentului-cadru pentru organizarea
serviciilor de asistenţă judiciară aprobat de Consiliul U.N.B.R.
Art. 689. - (1)
Fiecare barou organizează Registrul de asistenţă judiciară în care sunt
înscrişi avocaţii ce pot fi desemnaţi pentru acordarea asistenţei judiciare şi
a asistenţei extrajudiciare.
(2) Registrul este public, se
păstrează pe suport hârtie şi în format electronic şi se publică pe pagina de
internet a fiecărui barou.
(3) Actualizarea Registrului de
asistenţă judiciară pentru următorul an calendaristic se efectuează până la
sfârşitul lunii septembrie a anului calendaristic precedent.
(4) In cazurile excepţionale,
în Registrul de asistenţă judiciară pot fi operate modificări şi în cursul
anului, potrivit procedurii prevăzute pentru înscrierea în registru.
(5) U.N.B.R. organizează
Registrul naţional de asistenţă judiciară, constituit din registrele de
asistenţă judiciară ale tuturor barourilor.
(6) Registrul naţional de
asistenţă judiciară se publică pe pagina de internet a U.N.B.R. şi se
actualizează în mod automat odată cu actualizarea datelor din registrul
fiecărui barou.
Art. 6810. - (1)
Pentru înscrierea în Registrul de asistenţă judiciară, avocatul depune o cerere la baroul din care face parte.
(2) Cererea prevăzută la alin.
(1) se completează conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare
a asistenţei judiciare din cadrul U.N.B.R.
(3) Inscrierea avocatului în Registrul de asistenţă
judiciară se efectuează în baza deciziei consiliului baroului.
(4) Consiliul baroului poate, motivat, să refuze
înscrierea în registru sau să radieze din registru un avocat în următoarele
cazuri:
a) dacă avocatului solicitant i
s-a aplicat o sancţiune disciplinară;
b) dacă avocatul este învinuit
pentru săvârşirea unei infracţiuni de drept comun;
c) dacă s-a constatat
încălcarea repetată a dispoziţiilor prezentei legi sau calitatea inferioară a
asistenţei judiciare acordate.
(5) Radierea din registru poate
fi dispusă pentru o perioadă de un an, iar dacă se constată săvârşirea
consecutivă a 3 sau a mai multor abateri de la obligaţiile prevăzute de
prezenta lege, radierea se poate dispune pentru o perioadă de până la 3 ani.
(6) Refuzul baroului de înscriere a avocatului solicitant în registru, precum şi măsura radierii unui avocat din registru
pot fi contestate potrivit procedurii prevăzute la cap. VI «Răspunderea disciplinară».
(7) Decizia de radiere din
registru se aduce la cunoştinţă publicului prin afişare pe pagina de internet a
baroului, precum şi pe pagina de internet a U.N.B.R.
Art. 6811. - (1)
Pentru asistenţa judiciară acordată, avocatul desemnat are dreptul la un
onorariu stabilit de organul judiciar, potrivit naturii şi volumului
activităţii desfăşurate, în limitele sumelor stabilite prin protocolul încheiat
între U.N.B.R. şi Ministerul Justiţiei.
(2) Prin actul de încuviinţare
a asistenţei judiciare, organul judiciar stabileşte şi valoarea provizorie a
onorariului avocatului.
(3) După acordarea asistenţei judiciare, avocatul
întocmeşte un referat scris cu privire la prestaţia avocaţială efectivă, conform formularului aprobat de
Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare din cadrul U.N.B.R.
Referatul este supus confirmării organului judiciar, care, în funcţie de
volumul şi complexitatea activităţii desfăşurate de avocat, precum şi în raport
cu durata, tipul şi particularităţile cauzei, poate dispune menţinerea sau
majorarea onorariului stabilit iniţial.
(4) Referatul confirmat potrivit alin.(3) se înaintează
baroului, în vederea efectuării formalităţilor prevăzute de lege pentru plata
onorariilor.
(5) In cazul în care avocatul
este sancţionat disciplinar, potrivit art. 70 alin.(1), avocatul nu va primi
onorariul pentru cazul concret ori pentru activitatea desfăşurată.
Art. 6812. - (1)
Plata onorariului pentru asistenţa judiciară acordată se face lunar prin
virament bancar, pe baza documentelor pentru decontare prevăzute la art. 6811 alin.(2), avizate de consiliul
baroului.
(2) Sumele necesare pentru plata onorariilor sau, după caz, a remuneraţiilor pentru asistenţa judiciară se
virează, în condiţiile legii, într-un cont distinct, deschis de fiecare barou.
Evidenţa şi controlul utilizării, în scopurile prevăzute de prezenta lege, a
sumelor virate se realizează potrivit reglementărilor în materia gestiunii
fondurilor provenind de la bugetul de stat. Respectarea de către barouri a
destinaţiei fondurilor astfel virate poate face şi obiect al controlului
U.N.B.R., în condiţiile stabilite de Statutul profesiei de avocat.
Art. 6813. - (1)
Pentru asistenţa extrajudiciară acordată, avocatul desemnat are dreptul la un
onorariu stabilit potrivit naturii, complexităţii şi volumului activităţii
desfăşurate, certificate printr-un referat scris al avocatului, conform
formularului pentru decontare aprobat de Departamentul de coordonare a
asistenţei judiciare din cadrul U.N.B.R.
(2) In cazul avocaţilor desemnaţi, coordonatorul
Serviciului de asistenţă juridică al baroului verifică şi avizează raportul
avocatului care a acordat asistenţă extrajudiciară şi propune consiliului
baroului cuantumul remunerării în funcţie de particularităţile cauzei, tipul,
volumul de muncă depus şi calitatea asistenţei acordate, în limitele sumelor
stabilite prin protocolul încheiat între U.N.B.R. şi Ministerul Justiţiei.
Art. 6814. -
U.N.B.R. şi barourile conlucrează cu Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior
al Magistraturii, instanţele judecătoreşti, precum şi cu parchetele de pe lângă
acestea, în vederea desfăşurării în bune condiţii a activităţii de acordare a
asistenţei judiciare prevăzute de prezentul capitol.
Art. 69. - (1) Onorariile pentru asistenţa judiciară
acordată în oricare dintre formele prevăzute de prezentul capitol se stabilesc
prin protocolul încheiat între U.N.B.R. şi Ministerul Justiţiei, în condiţiile
legii.
(2) Fondurile necesare pentru
plata onorariilor prevăzute la alin.(l) se asigură potrivit art. 26 alin.(1)
lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu
modificările şi completările ulterioare.
(3) Fondurile necesare
organizării şi funcţionării serviciilor de asistenţă judiciară din cadrul
barourilor se asigură din sumele alocate pentru finanţarea sistemului de ajutor
public judiciar şi a sistemului de asistenţă juridică, potrivit art. 26
alin.(1) lit. a) din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările
ulterioare, pe baza propunerilor transmise anual Ministerului Justiţiei de
către U.N.B.R., cu ocazia întocmirii proiectului bugetului de stat. Eliberarea
sumelor aprobate se realizează potrivit procedurii stabilite prin ordin al
ministrului justiţiei.
(4) Onorariile pentru asistenţa
judiciară acordată în oricare dintre formele prevăzute de prezentul capitol, la
solicitarea organelor administraţiei publice locale, se acordă din fondurile
acestor organe, în limitele sumelor stabilite prin protocol încheiat de fiecare
barou cu acestea. In lipsa protocolului, sunt aplicabile limitele stabilite
prin protocolul prevăzut la art. 6811 alin.(1)."
Art. II. - (1) In termen de 60 de zile de la intrarea în
vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Statutul
profesiei de avocat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 13 ianuarie 2005, cu
modificările şi completările ulterioare, va fi modificat potrivit prevederilor
prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2) In termenul prevăzut la
alin.(1) Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România va adopta
Regulamentul-cadru pentru organizarea serviciilor de asistentă judiciară
prevăzut la art. 686 lit. b).
Art. III. - Dispoziţiile
prezentei ordonanţe de urgenţă referitoare la societăţile profesionale cu
răspundere limitată intră în vigoare după intrarea în vigoare a modificărilor
Statutului profesiei de avocat, prevăzută la art. II.
Art. IV. - (1) Dispoziţiile
pct. 6 al art. I intră în
vigoare la data de 1 ianuarie 2009.
(2) Cererile de primire în profesie, formulate în
temeiul art. 6 alin.(2) şi (3) din Legea nr. 51/1995, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, care au fost depuse până la data
intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, vor fi soluţionate
potrivit procedurii în vigoare la data formulării acestora.
Art. V. -In tot cuprinsul Legii
nr. 51/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma
„societate civilă profesională cu răspundere limitată" se înlocuieşte cu
sintagma „societate profesională cu răspundere limitată".
Art. VI. - Legea nr. 51/1995,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 113 din 6 martie 2001, cu modificările şi
completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin
prezenta ordonanţă de urgenţă, va fi republicată după adoptarea legii de
aprobare a acesteia, dându-se textelor o nouă numerotare.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul justiţiei,
Cătălin Marian Predoiu
p. Ministrul economiei şi
finanţelor,
Cătălin Doica,
secretar de stat