NORME-CADRU   Nr. 7 din  8 martie 1994

privind comertul facut de societatile bancare si celelalte societati de credit, cu cecuri, pe baza Legii nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobata si modificata Legea nr. 83/1994

ACT EMIS DE: BANCA NATIONALA A ROMANIEI

PUBLICATE IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 119 bis  din 14 iunie 1995

    PARTEA I
    Cecul

    PCT. 1
    In temeiul art. 2 alineatul 1 din Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancara, Banca Nationala a Romaniei emite prezentele norme-cadru al caror obiect il constituie comertul facut de societatile bancare si celelalte societati de credit, cu cecuri pe baza Legii asupra cecului.
    PCT. 2
    Cecul este un instrument de plata utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzator in aceste conturi.
    Disponibilul este creat printr-un depozit bancar, din operatiuni de incasari sau prin acordarea unui credit bancar.
    PCT. 3
    Societatile bancare organizate si functionand in conditiile prevederilor Legii nr. 33/1991 precum si alte societati de credit, denumite in continuare pentru scopurile prezentelor norme-cadru "societati bancare", vor putea face comert cu cecuri si presta servicii bancare specifice pentru clientii lor luandu-si toate masurile pentru eliminarea riscurilor care pot apare pe parcursul derularii unor astfel de operatiuni.
    Banca Nationala a Romaniei organizata si functionand in conditiile prevederilor Legii nr. 34/1991 efectueaza operatiuni cu cecuri in cadrul propriei sale activitati.
    PCT. 4
    CECUL este un instrument de plata care pune in legatura in procesul crearii sale trei persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul. Instrumentul este creat de tragator care, in baza unui disponibil constituit in prealabil la o societate bancara, da un ordin neconditionat acesteia, care se afla in pozitie de tras, sa plateasca la prezentare, o suma determinata unei terte persoane sau insusi tragatorului emitent aflat in pozitie de beneficiar. Cecul trebuie sa indeplineasca conditiile de forma si de fond obligatorii descrise de prezentele norme-cadru.
    Cele trei persoane care sunt puse in legatura prin cec fac toate operatiile legate de acest instrument in nume propriu: tragatorul emite cecul, posesorul legitim il incaseaza, iar trasul il plateste.
    Cecul este un instrument de plata, prin care tragatorul dispune de fondurile pe care le are la o societate bancara, trasul, aceasta obligandu-se sa-i faca serviciul de casa. In acest scop, societatea bancara elibereaza clientului sau, tragatorul, mai multe formulare necompletate, pe care acesta le va putea transforma in cecuri, in limitele disponibilitatilor proprii.
    PCT. 5
    Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare pot accepta in operatiile lor cecuri redactate in orice limba, cu conditia ca aceste acte sa provina de la banci sau societati similare din strainatate agreate de acestea.
    PCT. 6
    Cecul trebuie sa fie completat in intregime cu cerneala sau pix de culoare albastra sau neagra sau prin dactilografiere.
    PCT. 7
    Standardul de continut obligatoriu al cecului este prezentat in Anexa 1.
    PCT. 8
    Cecul este un inscris formal care, pentru a fi valabil, trebuie sa satisfaca anumite conditii exprimate in formule consacrate de redactare a textului care exprima clauze cu valoare juridica stricta.
    In toate redactarile cecul trebuie sa cuprinda mentiunile obligatorii dispuse de lege care sa satisfaca cerintele suficientei informatii, precum si cerintele reflectarii garantiei date de tragator privind plata prin inscrisul respectiv.
    PCT. 9
    Pe cec se pot face si alte mentiuni decat cele obligatorii care prin instrumentul respectiv sa stipuleze clauze facultative, raspunzand unor necesitati specifice raporturilor dintre cele trei persoane: tragator, tras si beneficiar.
    Mentiunile facultative fac obiectul intelegerii dintre aceste persoane
    PCT. 10
    Denumirea de cec trebuie sa figureze in textul ordinului de a plati dat societatii bancare de catre tragator prin intermediul cecului, utilizand formula consacrata: "platiti in schimbul acestui cec ...".
    PCT. 11
    Denumirea de cec nu va putea fi trecuta pe marginea, in diagonala sau in partea de jos a instrumentului chiar daca este insotita de semnatura tragatorului. In orice situatie denumirea de cec va figura deasupra semnaturii tragatorului.
    PCT. 12
    Lipsa denumirii de cec atrage nulitatea instrumentului.
    PCT. 13
    Ordinul de a plati dat de tragator, trasului, societate bancara, trebuie sa fie clar, precis si neconditionat.
    PCT. 14
    Ordinul neconditionat de a plati se va referi la plata unei sume de bani exprimata in moneda conform prevederilor pct. 181 - 185 din prezentele norme-cadru.
    PCT. 15
    Deoarece ordinul de plata nu poate comporta nici conditie suspensiva, nici conditie rezolutorie, ceea ce ar afecta increderea purtatorului in calitatea cecului, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor accepta numai cecuri care cuprind ordinul de plata exprimat prin formula imperativa: "platiti ...".
    PCT. 16
    Orice conditii, limitari sau contraprestatii, care se adauga ordinului de a plati, pe cec, duc la nulitatea instrumentului.
    PCT. 17
    Redactarea textului ordinului de a plati nu va putea fi efectuata pe marginea instrumentului, in diagonala acestuia sau in linie cu semnatura tragatorului ori sub aceasta.
    PCT. 18
    Indicarea numelui trasului, societate bancara, este obligatorie. Lipsa acestei mentiuni duce la nulitatea cecului.
    PCT. 19
    Numele trasului, respectiv denumirea societatii bancare, nu va putea fi redactat pe instrument in diagonala, decat in situatiile prevazute in prezentele norme-cadru.
    PCT. 20
    Pentru scopurile prezentelor norme-cadru, locul sau locurile desemnate pe cec ca loc unde plata trebuie facuta vor fi denumite adresa sau adresele. Adresa contine locul geografic incadrat intr-o unitate administrativ-teritoriala existenta in prezent - judet, municipiu, oras, comuna - identificata prin denumirea acesteia, insotita de denumirea exacta a strazii si a numarului, eventual codul postal si alte elemente de identificare care sa permita localizarea neechivoca.
    PCT. 21
    Redactarea textului privind adresa unde plata urmeaza sa fie facuta nu se poate face pe diagonala instrumentului sau sub semnatura tragatorului.
    PCT. 22
    Indicarea adresei exacte unde urmeaza sa se faca plata este obligatorie pentru ca beneficiarul cecului, sau societatea bancara unde isi are deschis contul, sa stie unde sa se prezinte pentru incasarea sumei inscrise pe cec.
    In cazul neachitarii cecului, beneficiarul acestuia va indeplini in locul indicat ca loc al platii, formalitatile cerute de lege pentru pastrarea drepturilor sale.
    PCT. 23
    Cecurile vor purta mentiuni clare privind ziua, luna si anul emiterii pentru a permite:
    a. - calcularea de catre tras a termenului de prezentare la plata, termen dupa expirarea caruia posesorul decade din drepturile sale de regres;
    b. - constatarea capacitatii legale a tragatorului in momentul aplicarii semnaturii sale pe instrument.
    PCT. 24
    Data emiterii trebuie sa fie unica, posibila si certa.
    PCT. 25
    Data inscrisa pe cec este prezumata certa si opozabila tuturor pana la proba contrarie.
    PCT. 26
    Locul emiterii trebuie sa figureze alaturi de data emiterii cecului.
    PCT. 27
    Semnatura tragatorului trebuie sa fie autografa, manuscrisa si redactata cu pixul sau stiloul cu cerneala de culoare neagra sau albastra la sfarsitul textului cecului.
    PCT. 28
    Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor accepta la plata numai cecuri in care numele tragatorului este redactat clar.
    Prin numele tragatorului se intelege numele si prenumele persoanei fizice asa cum se afla acestea inscrise in actul de identitate sau denumirea persoanei juridice asa cum se afla aceasta inscrisa in Registrul Comertului.
    PCT. 29
    Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare pot cere ca formularele de cec completate sa poarte stampilele persoanelor juridice implicate in circuitul respectivelor cecuri, aplicate clar. Lipsa stampilei nu afecteaza valabilitatea cecului. Simpla stampila a unui tragator, persoana juridica, neinsotita de semnatura reprezentantului autorizat al acesteia anuleaza cecul.
    PCT. 30
    Tragatorul poate recurge la forma autentica a cecului sau la darea unei imputerniciri prin act autentic. Semnarea numai prin aplicarea unei parafe cuprinzand un nume de persoana fizica nu este permisa, ducand la anularea cecului.
    PCT. 31
    Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare nu vor accepta in cadrul operatiilor lor cecuri carora le lipseste una sau mai multe din mentiunile obligatorii stabilite de lege.
    Aceasta reglementare a activitatii va fi general valabila cu exceptia urmatoarelor cazuri:
    a. - in situatia in care indicarea locului de plata nu se face in mod expres pe cec, se considera ca loc de plata al cecului locul indicat langa numele trasului prezumat a fi in acelasi timp si loc al domiciliului trasului (pentru interpretarea notiunii de domiciliu vor fi avute in vedere reglementarile din prezentele norme-cadru referitoare la art. 8 din Legea asupra cecului);
    b. - in situatia in care langa numele trasului sunt indicate mai multe locuri, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor considera cecul ca fiind platibil la primul dintre aceste locuri indicate;
    c. - in situatia in care nu este indicat nici un loc langa numele trasului, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor considera cecul ca fiind platibil la adresa sediului principal al societatii bancare trase;
    d. - in situatia in care locul de emitere nu este indicat expres pe cec, se va considera ca loc al emiterii locul indicat langa numele tragatorului.
    PCT. 32
    Persoana aflata in pozitie de tras intr-un cec poate fi numai o societate bancara in intelesul pe care il are acest termen in baza Legii nr. 33/1991 sau Banca Nationala a Romaniei organizata conform Legii nr. 34/1991. Nerespectarea acestei prevederi duce la nulitatea cecului.
    PCT. 33
    Avand in vedere ca legislatiile nationale reglementeaza diferit intelesul termenului "societate bancara" putand asimila acestuia si alte tipuri de persoane juridice, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor putea efectua operatiuni cu cecuri care sunt emise sau platibile in strainatate, chiar daca persoana aflata in pozitie de tras nu este o societate bancara in intelesul legislatiei romane. In aceasta situatie Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor lua toate masurile asiguratorii de evitare a riscurilor care ar putea apare in legatura cu circulatia si incasarea unor astfel de cecuri.
    PCT. 34
    Tragatorul poate emite un cec numai in conditiile existentei prealabile la tras a unor fonduri proprii, disponibile, in momentul emiterii instrumentului, care sa-i faca posibila trasului efectuarea platii.
    Disponibilul tragatorului poate proveni dintr-un depozit bancar, dintr-o deschidere de credit, din operatiuni de incasari si altele asemenea.
    Disponibilul trebuie sa fie constituit prealabil emiterii cecului si de valoare mai mare sau egala cu aceea a cecului.
    Disponibilul trebuie sa fie lichid, cert si exigibil, adica sa nu existe nici un impediment de ordin juridic sau material care sa impiedice efectuarea platii cecului.
    PCT. 35
    Emiterea unui cec de catre un tragator, fara ca acesta sa dispuna de fondurile necesare la tras in momentul emiterii cecului, atrage sanctiuni civile si penale. Acest fapt nu duce insa la nulitatea cecului, el putand fi totusi onorat de tras la prezentare, daca in intervalul de timp dintre emitere si prezentare, tragatorul procura trasului fondurile necesare pentru acoperirea acestui cec.
    PCT. 36
    Cecul fiind in esenta un instrument de plata la vedere nu poate fi supus acceptarii trasului care, in cazul cecului, plateste pentru tragator din disponibilitatile create de acesta.
    In cazul cecului, trasul nu isi asuma personal nici o obligatie.
    PCT. 37
    O mentiune de acceptare pe cec nu invalideaza instrumentul, ci se considera ca si cum nu ar fi fost scrisa.
    PCT. 38
    Prin expresia "cec certificat" se intelege cecul pe care o societate bancara aflata in pozitie de tras confirma, inaintea remiterii cecului catre beneficiar, existenta fondurilor necesare efectuarii platii ordonate prin respectivul instrument de plata.
    PCT. 39
    Certificarea unui cec poate fi ceruta societatii bancare de catre tragatorul emitent inainte de a-l da la plata, sau de unul dintre posesorii ulteriori, beneficiari ai cecului.
    PCT. 40
    Certificarea unui cec de catre societatea bancara aflata in pozitie de tras atrage dupa sine faptul ca tragatorul nu mai poate retrage din contul sau suma destinata platii cecului respectiv, inainte de expirarea termenului de prezentare al acestuia.
    PCT. 41
    Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare certifica cecurile prin expresia "certificat" insotita de numele si prenumele redactate cu claritate, ale reprezentantului sau legal desemnat sa efectueze aceasta operatie, precum si de semnatura acestuia si stampila societatii bancare sau a Bancii Nationale a Romaniei.
    PCT. 42
    Prin certificarea cecului, trasul nu se obliga direct, insa are obligatia ca in caz de neplata sa despagubeasca pe posesorul care a suferit o dauna din acest motiv.
    PCT. 43
    Din punctul de vedere al persoanei catre care este platibil, cecul poate fi:
    a. - cec platibil unei anumite persoane cu sau fara clauza la ordin (cec girabil). Clauza "la ordin" nu este obligatoriu sa figureze pe instrument, deoarece simpla inscriere a cuvantului "cec" implica prin ea insasi posibilitatea transmiterii prin gir. Cecul girabil se poate transfera prin gir cu toate drepturile care decurg din aceasta;
    b. - cec platibil unei anumite persoane cu clauza "nu la ordin". Acest tip de cec nu poate fi transmis prin gir, ci numai pe calea cesiunii ordinare;
    c. - cec la purtator. Cecurile care fac parte din aceasta categorie, in momentul emiterii, nu indica expres beneficiarul sau poarta mentiunea "la purtator". Acest cec va fi platit fie persoanei desemnata ca beneficiar, fie purtatorului instrumentului.
    Cecul la purtator se transmite prin simpla remitere a titlului de la un purtator la altul.
    PCT. 44
    In situatia in care un cec este la ordinul tragatorului insusi, acesta se afla si in pozitia de beneficiar al cecului.
    PCT. 45
    Un cec poate fi tras pentru contul unui tert in situatia in care intre tragatorul si beneficiarul cecului nu exista o relatie directa, intre ei interpunandu-se un tert care nu este expres indicat pe cec si fata de care tragatorul are o datorie. In acest caz, tragatorul completeaza pe cec numele beneficiarului, la cererea expresa a tertului care are o datorie anterioara fata de beneficiarul indicat.
    Tragatorul pentru contul tertului isi asuma, in aceasta situatie, obligatiile pe care le are orice tragator fata de beneficiarul unui cec si purtatorii ulteriori ai acestuia.
    PCT. 46
    Prin insasi esenta sa, cecul presupune existenta unor disponibilitati ale tragatorului la o societate bancara aflata in pozitia de tras. De aceea, nu este permisa emiterea unui cec in care tragatorul si trasul sa fie una si aceeasi persoana juridica.
    Exceptie de la aceasta regula pot face cecul de calatorie, cecul circular, precum si cecul tras intre diferitele stabilimente ale aceluiasi tragator, dar care au personalitate juridica diferita.
    In cazul cecului tras intre diferitele stabilimente ale aceluiasi tragator, cecul nu poate fi la purtator.
    PCT. 47
    Cecul fiind un instrument de plata platibil la vedere, cu un termen de prezentare foarte scurt, inscrierea pe cec a unor mentiuni privind dobanda este inutila. De aceea, orice mentiune in acest sens existenta pe un cec este considerata ca si cum nu ar fi fost scrisa.
    PCT. 48
    Tragatorul poate desemna ca loc al platii cecului si alt loc decat acela al domiciliului trasului, cu conditia ca acel loc de plata sa fie sediul unei societati bancare sau al unei unitati a acesteia. In aceasta situatie cecul va fi prezentat la plata de catre beneficiar in acest loc expres indicat. In cazul in care cecul este refuzat, beneficiarul va putea dresa protestul in acelasi loc.
    PCT. 49
    Tertul la domiciliul caruia cecul va trebui sa fie platit in mod obligatoriu trebuie sa fie o societate bancara. In cazul in care tertul la domiciliul caruia cecul trebuie prezentat si daca este cazul protestat, nu este o societate bancara, desemnarea acestui tert este considerata ca si cum nu ar fi fost scrisa, cecul ramanand totusi valabil si urmand procedura mentionata in pct. 31 din prezentele norme-cadru.
    PCT. 50
    In prezentele norme-cadru prin "domiciliu" se intelege adresa exacta la care o societate bancara sau subunitatile sale aflate in pozitie de tras isi au sediul principal, fiind luat ca atare in evidenta organelor administrative ale statului si in care se prezuma ca aceasta persoana poate fi intotdeauna gasita.
    PCT. 51
    Intr-un cec suma de plata poate fi inscrisa in orice parte de pe fata (recto) instrumentului, in cadrul textului si nu in diagonala sau sub semnatura tragatorului.
    PCT. 52
    Pentru a fi evitat riscul falsificarii cecurilor, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare nu vor accepta in cadrul operatiilor lor decat cecuri avand suma de plata indicata atat in litere, cat si in cifre, cu un scris cat se poate de clar si fara alterari ale textului in litere sau in cifre.
    PCT. 53
    In cazul in care exista diferente intre suma scrisa in cifre si cea scrisa in litere, suma de plata va fi considerata cea scrisa in litere.
    PCT. 54
    In cazul in care suma de plata este inscrisa de mai multe ori pe fata cecului, fie in cifre, fie in litere, suma care se plateste este suma cea mai mica.
    PCT. 55
    In activitatea lor, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor respecta esenta si consecintele principiului independentei semnaturilor aplicate pe cec, in vederea facilitarii circulatiei cecurilor, care ar fi dificila daca s-ar cerceta validitatea obligatiilor asumate anterior cu ocazia fiecarei transmisiuni, semnaturile de pe cec fiind considerate independente ca si obligatiile asumate prin cec.
    PCT. 56
    In cazul in care pe un cec sunt inscrise semnaturi ale unor persoane incapabile din punct de vedere juridic, semnaturi false sau semnaturi care nu ar putea obliga persoanele care au semnat cecul sau in numele carora instrumentul a fost semnat, obligatiile celorlalti semnatari capabili din punct de vedere juridic asumate in legatura cu respectivul cec raman totusi valabile.
    PCT. 57
    Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor accepta in cadrul operatiilor lor numai cecuri in care semnaturile celor care se obliga sunt executate pe instrument in conditiile pct. 27 - 30 din prezentele norme-cadru.
    Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare nu vor accepta decat cecuri care au semnatura explicata.
    Semnatura explicata cuprinde integral numele si prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice si numele si prenumele reprezentantului sau legal care se obliga prin cec in conditiile prezentelor norme-cadru.
    Semnatura in care prenumele este prescurtat sau indicat prin initiale este valabila.
    PCT. 58
    Pentru a putea trage cecuri, orice tragator trebuie sa depuna la societatea bancara la care are disponibil, specimenul semnaturii sale.
    PCT. 59
    Obligatia asumata pe cec poate fi facuta prin mijlocirea unui mandatar sau a unui reprezentant, caruia nu ii pot fi opuse exceptiile care ar putea fi opuse reprezentatului care ramane principalul obligat prin cecul respectiv.
    PCT. 60
    Pretinsul reprezentant sau reprezentantul care si-a depasit imputernicirile date pentru a semna pe un cec este obligat personal, in ambele cazuri, pentru intreaga suma indicata pe cec.
    PCT. 61
    In cazul in care un cec a fost platit de un pretins reprezentant sau de un reprezentant care si-a depasit imputernicirile date, acesta are aceleasi drepturi pe care le-ar fi avut reprezentatul.
    PCT. 62
    Posesorul cecului se va prezenta reprezentatului sau mandantelui pentru ca acesta sa-si indeplineasca obligatiile asumate in numele sau prin cec, de catre reprezentant sau de catre mandatar.
    PCT. 63
    O persoana se va putea obliga pe cecuri, prin mandatar, dar cu conditia ca prin mandatul general sa se specifice acest drept pentru mandatar. Aceasta acordare de puteri este suficienta, legea necerand un mandat special pentru fiecare cec in parte.
    PCT. 64
    Din modul in care mandatarul sau reprezentantul semneaza cecul trebuie sa rezulte calitatea de mandatar sau de reprezentant.
    Astfel, semnatura sa trebuie sa fie precedata de una din formulele: "in calitate de mandatar" sau "prin procura (p.p.)". In cazul in care nu se folosesc aceste formule rezulta ca mandatarul sau reprezentantul se obliga in nume propriu. Redactarea acestor mentiuni trebuie sa fie clara, mai ales daca este autografa, cu respectarea conditiilor de redactare din prezentele norme-cadru.
    PCT. 65
    Principalul obligat la plata unui cec este tragatorul.
    In situatia in care exista obligati de regres acestia raspund de plata cecului.
    PCT. 66
    Inscrierea pe cec de catre tragator a unei clauze prin care acesta se exonereaza de raspunderea de plata a cecului respectiv se considera ca si cum nu ar fi fost scrisa.
    PCT. 67
    Cecul in alb este un instrument de plata care cuprinde numai semnatura tragatorului, iar uneori si o parte din mentiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cecului.
    PCT. 68
    Mentiunile care lipsesc trebuie sa fie completate atunci cand posesorul prezinta cecul la plata. Este obligatoriu ca cecul in alb sa aiba completat numele ultimului posesor in momentul platii.
    PCT. 69
    Primitorul cecului in alb ca si oricare dintre posesorii succesivi ai acestuia au dreptul de a completa instrumentul respectiv cu mentiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cecului, conform intelegerilor care au avut loc anterior intre semnatarii cecului, fara a mai fi necesara interventia tragatorului. Dreptul de completare trece de la un posesor la altul odata cu predarea cecului.
    Pentru ca posesorul cecului sa nu depaseasca intelegerile initiale dintre semnatarii cecului, in cazul cecului in alb se va adauga o clauza care sa contina una dintre urmatoarele formulari:
    a. - "Inaintea platii posesorul va completa cecul" - in cazul dreptului nelimitat al posesorului cecului in alb privind completarea acestuia;
    sau
    b. - "Inaintea platii posesorul va completa cecul, fara a depasi..." - in cazul dreptului limitat al posesorului cecului in alb privind completarea acestuia.
    Limitarea dreptului posesorului cecului in alb de a completa instrumentul se va face in legatura cu una sau mai multe din mentiunile obligatorii prevazute la art. 1 din Legea asupra cecului, respectand standardele de continut din prezentele norme-cadru.
    Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare nu vor primi cecuri in alb necompletate.
    PCT. 70
    Posesorului de buna-credinta al cecului nu i se poate imputa nerespectarea intelegerilor dintre tragator si beneficiar stabilite cu ocazia emiterii cecului, daca cecul respectiv a fost completat abuziv de catre beneficiar sau de catre un alt posesor.
    PCT. 71
    Nerespectarea intelegerilor stabilite in momentul emiterii cecului, cu ocazia completarii lui, va putea fi opusa posesorului numai daca se face dovada ca acesta a dobandit cecul cu rea-credinta sau a savarsit o greseala grava in dobandirea lui.
    Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare nu vor putea primi un cec in legatura cu care le-a fost notificat de catre tragator ca a fost completat abuziv si apoi pus in circulatie, chiar daca cecul le este prezentat de catre un posesor de buna-credinta.
    PCT. 72
    Cecurile cuprinzand sau nu clauza "la ordin" pot circula prin gir.
    PCT. 73
    Girul este un act prin care posesorul cecului numit girant transfera altei persoane numita giratar, printr-o declaratie scrisa si subscrisa pe instrument odata cu predarea acestuia, toate drepturile decurgand din cecul astfel redactat si completat.
    PCT. 74
    In cazul in care tragatorul a inscris in textul cecului clauza "nu la ordin", cecul este transmisibil numai in forma si cu efectele unei cesiuni de creanta ordinara.
    Ca si girul, cesiunea de creanta este un mijloc specific de transmitere a obligatiilor constand in acordul de vointa (contractual) prin care creditorul (numit cedent) transmite in mod voluntar, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul sau de creanta unei alte persoane (numita cesionar), care va deveni astfel creditor in locul sau si care va putea incasa de la debitor creanta cedata.
    PCT. 75
    Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare nu vor accepta in cadrul operatiilor lor cu cecuri alte redactari referitoare la gir sau la cesiunea de creanta ordinara decat expresiile "la ordin" sau "nu la ordin" care sa fie stipulate pe cecuri in conditiile prezentelor norme-cadru.
    PCT. 76
    Mentiunile privind circulatia cecului prin gir se fac, de regula, pe spatele (verso) cecului, ceea ce face ca operatia de girare sa mai poarte si denumirea de andosare. Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare nu vor accepta in cadrul operatiilor lor decat cecuri care au textul privind operatia de girare redactata pe spatele (verso) acestora. In cazul exprimarii scrise privind operatiile de "girare" se va folosi exclusiv notiunea de "girare" si nu aceea de "andosare".
    PCT. 77
    In cazul in care cecul a fost creat cu numele in alb al beneficiarului este necesara completarea cecului cu numele acestuia pentru a se putea incepe seria regulata a girurilor.
    PCT. 78
    Cecul poate fi girat in folosul tragatorului sau al oricarui alt obligat prin instrumentul respectiv. Aceste persoane care devin astfel giratari pot sa gireze la randul lor cecul.
    PCT. 79
    Pe cec pot fi indicati mai multi giratari, fie in mod cumulativ, caz in care exercitarea drepturilor se va face de catre toti de comun acord, fie alternativ, caz in care oricare dintre giratarii care se afla in posesia cecului poate sa exercite drepturile privind respectivul cec.
    Daca in gir au fost indicati mai multi giratari in mod cumulativ, atunci, pentru transmiterea cecului prin gir, trebuie ca cecul sa poarte semnatura tuturor giratarilor, care devin astfel, la randul lor, giranti.
    PCT. 80
    Girul trebuie sa fie neconditionat, neputand fi grevat de contraprestatii sau de orice fel de raporturi cauzale care ar putea schimba caracterul abstract al obligatiei asumate prin cecul respectiv.
    PCT. 81
    Pentru a evita ca circulatia cecului sa devina nesigura si pentru a apara pe posesorul lui de eventualele exceptii ce i-ar putea fi opuse, nu se va tine seama de nici o eventuala conditionare a girului inscrisa pe cec.
    PCT. 82
    Cecul fiind indivizibil girul partial este nul, deoarece nu se poate admite ca o parte a creantei incorporata in el sa apartina girantului, iar cealalta parte giratarului.
    PCT. 83
    Girul "la purtator", exprimat prin formula "platiti purtatorului", echivaleaza cu un gir in alb.
    PCT. 84
    Deoarece cecul nu poate fi acceptat, trasul negarantand plata, girul dat de tras este nul.
    PCT. 85
    Daca cecul a fost girat in folosul trasului, unitatea bancara la care girantul isi are deschis contul, ciclul economic al instrumentului respectiv este incheiat, cecul avand astfel numai valoarea unei chitante. Exceptie de la aceasta regula face cecul pe care in pozitiile de tras si de giratar sunt nominalizate doua unitati bancare apartinand aceleiasi societati bancare si care se afla in locuri diferite.
    PCT. 86
    Girul poate fi "in plin" sau "in alb".
    PCT. 87
    Girul poate fi scris pe spatele (verso) cecului sau pe un adaos al acestuia ("foaie de prelungire" sau "allonge").
    PCT. 88
    Girul "in plin" presupune declaratia girantului semnata si datata de el, cuprinzand ordinul adresat trasului de a plati unei anumite persoane indicate de girant. Girul "in plin" trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente redactate in conditiile prezentelor norme-cadru:
    a. - semnatura girantului, care este elementul esential al girului si care trebuie sa indeplineasca conditiile cerute de art. 11 din Legea asupra cecului pentru valabilitatea unei semnaturi;
    b. - numele giratarului;
    c. - data girarii. In cazul lipsei datei girarii aceasta va putea fi dovedita prin toate mijloacele de proba admise de Codul Comercial art. 57.
    PCT. 89
    Girul "in alb" produce aceleasi efecte ca si girul "in plin".
    PCT. 90
    Girul "in alb" este format numai din semnatura girantului inscrisa pe spatele cecului sau pe adaosul acestuia. Nu este permisa inscrierea girului "in alb" pe fata cecului, deoarece acest gir ar putea fi confundat cu avalul.
    PCT. 91
    Girul "in alb" permite posesorului cecului sa il transmita fara a lua asupra sa nici o raspundere, deoarece numele sau nu figureaza pe cec.
    PCT. 92
    Girul "in alb" permite darea in gaj a cecului si scoaterea lui din gaj, fara ca aceasta operatie sa lase urme pe cec.
    PCT. 93
    Transmiterea cecului prin gir, avand ca efect transmiterea catre giratar a tuturor drepturilor decurgand din cec, implica faptul ca giratarul va putea prezenta cecul la plata trasului si se va putea indrepta pe cale de regres impotriva obligatilor prin instrumentul respectiv.
    PCT. 94
    Posesorul cecului cu un gir "in alb" are urmatoarele posibilitati privind respectivul cec:
    a. - sa-l completeze cu propriul sau nume;
    b. - sa-l completeze cu numele altei persoane si in acest caz il preda acesteia;
    c. - sa gireze cecul din nou "in alb" sau la ordinul altei persoane;
    d. - sa predea pur si simplu cecul unui tert fara a realiza operatiunea de girare catre acesta si fara a completa girul "in alb".
    PCT. 95
    Girantul raspunde fata de giratar si de posesorii ulteriori ai cecului pentru plata acestuia, in caz de neplata la prezentare, din partea trasului.
    PCT. 96
    Girul transmite proprietatea cecului cu particularitatea ca girantii devin obligati solidar pentru plata la prezentare. In caz de neplata a cecului de catre tras, la prezentare, posesorul acestuia se poate indrepta pe cale de regres impotriva oricaruia dintre obligati si implicit impotriva oricaruia dintre giranti.
    PCT. 97
    Girantul se poate exonera de garantia de plata fata de primul giratar si fata de ceilalti giratari prin inserarea unei clauze in acest sens in textul girului, utilizand o formula corespunzatoare, precum: "fara garantie", "fara raspundere" sau "fara obligo". Aceasta clauza va putea fi invocata de catre respectivul girant, si numai de catre el, impotriva oricarui posesor al cecului.
    PCT. 98
    Persoana care primeste un cec cu o astfel de clauza dobandeste proprietatea asupra lui ca si drepturile care izvorasc din el, insa nu va putea exercita actiunea de regres contra girantului pentru plata cecului.
    PCT. 99
    Girantul unui cec poate interzice un nou gir privind respectivul cec. In cazul in care in textul unui gir este inserata o astfel de interdictie prin expresia "fara gir ulterior", girantul nu raspunde fata de persoanele carora cecul le-a fost girat ulterior contrar indicatiilor sale.
    PCT. 100
    Pentru ca detinatorul unui cec transmisibil prin gir sa fie considerat posesor legitim al cecului este necesar sa existe o serie neintrerupta a girurilor mentionate pe cec sau pe adaosul acestuia ("foaie de prelungire" sau "allonge").
    PCT. 101
    Ultimul gir de pe un cec poate fi gir "in alb". In acest caz, posesorul cecului nu mai trebuie sa completeze girul, deoarece exista prezumtia ca el este giratar.
    PCT. 102
    Posesorul cecului este cel indicat in ultimul gir ca giratar, iar daca este vorba de un gir "in alb", atunci posesor poate fi orice persoana.
    PCT. 103
    Prin succesiune neintrerupta de giruri se intelege succesiunea in care fiecare gir este semnat in calitate de girant de catre cel care in girul precedent figura ca giratar.
    PCT. 104
    Daca sirul de giruri este intrerupt, posesor legitim al cecului este ultimul giratar dinaintea intreruperii, daca acesta se afla si in posesia cecului.
    PCT. 105
    Daca in seria girurilor se afla un gir in alb, semnatarul girului urmator este considerat giratarul girului in alb.
    PCT. 106
    Girurile sterse sunt considerate ca nescrise, ele neputand servi nici pentru a umple eventualele lacune in sirul de giruri si nici sa il intrerupa, daca sirul de giruri este regulat. Aceste giruri se considera ca si cum nu ar fi existat.
    PCT. 107
    Daca un gir este sters si prin acest fapt seria girurilor este intrerupta, este exclusa legitimitatea formala a ultimului girant si deci si dreptul sau de creditor prin cecul respectiv.
    In aceasta situatie ultimul girant isi va putea exercita drepturile sale numai prin procedura de drept comun.
    PCT. 108
    Girantul care plateste pe cale de regres are dreptul de a sterge girul dat de el si girurile ulterioare celui dat de el, caci girantii ulteriori lui sunt eliberati de obligatie prin plata facuta de el.
    PCT. 109
    Tragatorul stabileste modalitatea de circulatie a cecului in momentul emiterii acestuia. De aceea, un cec "la ordin" nu poate fi transformat in cec "la purtator" prin simpla lui transmitere si invers, un gir pus pe un cec "la purtator", - chiar daca este gir in alb - nu poate transforma instrumentul intr-un cec "la ordin".
    PCT. 110
    In cazul in care un girant isi pune girul pe un cec la purtator, el este raspunzator conform dispozitiilor Legii asupra cecului referitoare la regres in caz de neplata.
    PCT. 111
    Posesorul unui cec la purtator nu este obligat sa dovedeasca legitimitatea posesiei sale printr-o serie neintrerupta de giruri, simpla detinere a cecului facandu-i posibila exercitarea drepturilor sale privind respectivul cec.
    PCT. 112
    In cazul in care o persoana pierde prin orice intamplare posesia unui cec, noul posesor de buna-credinta nu este obligat sa predea cecul. Noul posesor va trebui, insa, sa faca dovada ca are dreptul la posesia cecului.
    PCT. 113
    Posesorul care dobandeste cu rea-credinta sau care savarseste o greseala grava in dobandirea cecului pierdut anterior de o alta persoana nu poate beneficia de dispozitiile punctului precedent din prezentele norme-cadru, el fiind obligat sa predea cecul.
    PCT. 114
    Legitimarea dreptului noului posesor al unui cec pierdut anterior de o alta persoana se face diferit in functie de tipul de cec:
    a. - in cazul in care cecul este "la ordin", posesorul este aparat din punct de vedere legal, daca isi justifica posesia printr-o serie neintrerupta de giruri;
    b. - in cazul cecului "la purtator", posesorul este aparat prin simpla posesiune a cecului respectiv.
    Sarcina administrarii probelor intr-o actiune de revendicare privind posesia cecului nu revine posesorului cecului, ci reclamantului care trebuie sa dovedeasca faptul ca posesorul este de rea-credinta sau a savarsit o greseala grava cu ocazia dobandirii cecului respectiv.
    PCT. 115
    Girul care cuprinde una din mentiunile "valoarea pentru acoperire", "pentru incasare", "pentru procura", mentiuni care implica un simplu mandat (cunoscut sub denumirile de gir pentru incasare sau gir pentru procura), are drept scop sa confere giratarului dreptul de a incasa suma prevazuta in cec, la prezentare, in calitate de reprezentant sau mandatar al girantului, iar in caz de refuz, sa indeplineasca formalitatile pentru realizarea drepturilor decurgand din respectivul cec.
    PCT. 116
    In cazul girului pentru procura, giratarul nu poate transmite cecul prin gir altei persoane.
    PCT. 117
    In cazul in care, totusi, giratarul pentru procura gireaza la randul sau cecul, acest ultim gir va fi considerat, de asemenea, ca un gir pentru procura, giratarul pentru procura avand dreptul de a-si substitui o alta persoana in calitate de reprezentant sau mandatar.
    PCT. 118
    Giratarul pentru procura este obligat si pe deplin legitimat sa exercite drepturile decurgand din cec. Exercitarea acestor drepturi se face in numele girantului.
    PCT. 119
    Obligatii prin cec pot opune giratarului pentru procura numai exceptiile pe care le-ar fi putut invoca contra girantului.
    PCT. 120
    In cazul girului pentru procura, raporturile dintre giranti si giratari sunt reglementate prin regulile de drept comun privitoare la mandatul de reprezentare.
    Prin derogare de la aceste reguli, mandatul cuprins in girul pentru procura nu inceteaza prin moartea, incapacitatea sau restrangerea capacitatii mandantului.
    PCT. 121
    Daca girul este dat ulterior protestului de neplata sau altei constatari echivalente, dupa trecerea termenului pentru dresarea protestului sau dupa expirarea termenului de prezentare, el produce numai efectele unei cesiuni ordinare. Cesiunea ordinara presupune transferarea creantei rezultand din cec din patrimoniul cedentului in acela al cesionarului in aceleasi conditii in care se gasea in patrimoniul primului.
    PCT. 122
    Ca urmare a acestui tip de gir, giratarului ii pot fi opuse toate exceptiile care puteau fi opuse girantului.
    Girantul garanteaza numai existenta creantei, nu si plata sumei inscrise pe cec, fiindca nu isi poate asuma raspunderea de a se obliga solidar pentru un debitor care nu si-a respectat obligatiile.
    PCT. 123
    Giratarul va putea exercita toate drepturile apartinand girantului pe care acesta le avea fata de toti debitorii obligati prin cec.
    PCT. 124
    Girul dat fara mentionarea datei este considerat, pana la proba contrarie, ca a fost facut inaintea dresarii protestului de neplata, inaintea unei alte constatari echivalente sau inaintea expirarii termenului de prezentare, producand in consecinta efecte normale.
    PCT. 125
    Daca girul este facut in conditiile mentionate de art. 25 din Legea asupra cecului, cecul isi pastreaza avantajele conferite de lege, inclusiv puterea de titlu executor, aceasta fiind o calitate acordata cecului si nu posesorului acestuia.
    PCT. 126
    Avalul este o garantie personala prin care o persoana denumita avalist, adica acela care da avalul, garanteaza obligatia asumata de una dintre persoanele obligate prin cec, direct sau pe cale de regres, persoana denumita avalizat, pentru toata suma mentionata pe cec sau pentru o parte din ea. Validitatea avalului presupune ca suport existenta macar formala a obligatiei, al carui accesoriu este.
    PCT. 127
    O persoana obligata prin cec poate beneficia de mai multe avaluri. Intre avalistii care garanteaza pentru aceeasi persoana nu exista nici un fel de raporturi decurgand din cec, ci numai raporturi de drept comun.
    PCT. 128
    Raporturile dintre avalist si avalizat nu sunt determinate de cec in sine, ele putand decurge din raporturi variate care exista intre ei sau intre acestia si posesorul cecului.
    PCT. 129
    Avalul va putea fi dat fie de catre o terta persoana, fie de catre un semnatar al cecului, altul decat tragatorul.
    PCT. 130
    Girantul poate da un aval, deoarece el este obligat numai fata de posesorii care dobandesc cecul ulterior girului sau.
    PCT. 131
    Avalul va putea fi dat si pentru un cec "in alb" cu conditia completarii instrumentului mai inainte de valorificarea drepturilor cuprinse in el.
    PCT. 132
    Persoana care da un aval trebuie sa aiba capacitatea juridica necesara pentru a realiza acest act juridic.
    PCT. 133
    Avalul poate fi dat pentru intreaga suma inscrisa pe cec sau numai pentru o parte din ea. Daca avalul este dat pentru o suma mai mare decat aceea indicata pe cec, valabilitatea avalului se va reduce la suma inscrisa pe cecul respectiv.
    PCT. 134
    Pentru a fi valabil avalul trebuie sa fie inscris pe cec sau pe un adaos al acestuia, prin expresiile "pentru aval" sau "pentru garantie" urmate de semnatura avalistului sau a imputernicitului sau.
    PCT. 135
    Semnatura avalistului, care poate fi oricare alta persoana decat tragatorul sau trasul, trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute la pct. 27 - 30 din prezentele norme-cadru.
    PCT. 136
    Avalul nu poate fi conditionat in nici un mod, nu poate aduce schimbari privind elementele datoriei garantate si nici nu poate cuprinde clauze incompatibile cu natura sa.
    PCT. 137
    Avalul poate fi dat si pe o copie sau pe un duplicat al cecului. El poate fi redactat de mana, cu pixul, cu cerneala chiar de catre avalist sau de o alta persoana, dactilografiat sau imprimat cu o stampila. In orice situatie este insa obligatoriu ca formula de avalizare sa fie urmata de semnatura manuscrisa a avalistului.
    PCT. 138
    Avalul va putea fi dat printr-o simpla semnatura a avalistului pusa pe fata cecului.
    PCT. 139
    Avalul poate fi dat pe spatele cecului, dar in acest caz pentru a nu fi confundat cu girul este necesara pe langa semnatura avalistului si adaugarea uneia dintre formulele: "pentru aval" sau "pentru garantie".
    PCT. 140
    Este obligatoriu ca avalistul sa indice persoana pentru care da avalul. In cazul in care, avalistul nu indeplineste aceasta obligatie, se prezuma ca avalul este dat pentru tragator, ca fiind persoana care elibereaza de raspundere cel mai mare numar de persoane obligate, fara a fi admisa proba contrarie.
    PCT. 141
    Avalistul, fiind garantul unui semnatar al cecului, are o obligatie identica, cu acelasi cuprins si cu aceeasi intindere ca si cea garantata.
    PCT. 142
    Avalistul nu poate opune posesorului cecului exceptii rezultate din raporturile sale personale cu debitorul avalizat.
    PCT. 143
    Prevederea pct. 142 din prezentele norme-cadru privind inopozabilitatea exceptiilor este inlaturata in folosul avalistului ori de cate ori posesorul nu este de buna-credinta in sensul ca a cunoscut exceptia respectiva, ca a cunoscut diferite vicii de forma ale obligatiilor asumate prin cec sau a cunoscut vicii de semnatura.
    PCT. 144
    Obligatia avalistului este o obligatie autonoma, in sensul ca avalistul se poate servi in contra posesorului de exceptiile derivand din raporturile sale personale cu posesorul, daca ele exista, dar in nici un caz nu se poate servi de exceptiile personale ale persoanei pentru care a dat avalul fata de posesorul cecului. Posesorul cecului poate sa se indrepte direct in contra avalistului, fara a mai fi respectata ordinea din dreptul civil, deoarece obligatia acestuia este o obligatie autonoma si solidara.
    PCT. 145
    Avalistul poate sa opuna posesorului cecului exceptiile referitoare la: forma cecului, obligatia avalizatului din cauza nerespectarii formelor prevazute pentru valabilitatea cecului si pe cele rezultand din incalcarea conditiilor stabilite pentru executarea actiunilor asupra cecului.
    PCT. 146
    In cazul in care semnatura debitorului garantat este falsa, avalul este valabil, deoarece cecul circula ca si cum ea ar fi fost adevarata.
    PCT. 147
    Daca posesorul a pierdut actiunea legala privind cecul sau instrumentul este nul pentru o cauza oarecare, obligatia avalistului se stinge, deoarece el a inteles sa se oblige numai ca avalist.
    PCT. 148
    Avalistul care a platit cecul dobandeste toate drepturile decurgand din respectivul cec impotriva celui garantat (avalizat), cat si a celor obligati catre acesta din urma in temeiul cecului.
    PCT. 149
    Avalistul este un debitor de regres. Dupa ce a platit, el se poate indrepta dupa propria sa optiune, in contra tuturor celor obligati fata de el sau numai in contra unuia dintre acestia.
    PCT. 150
    Obligatii prin cec pot opune, avalistului care a platit, exceptiile care ar fi fost opozabile posesorului cecului achitat sau avalistului.
    PCT. 151
    Termenul in care trebuie sa fie exercitata actiunea in contra avalistului este reglementat prin dispozitiile pct. 333 - 337 din prezentele norme-cadru.
    PCT. 152
    In cazul preschimbarii cecului in forma sa materiala, avalistul, ca de altfel orice semnatar al cecului, continua sa ramana obligat pentru continutul vechiului cec. Fac exceptie cazurile in care:
    a. - cecul a fost retras de debitor;
    b. - cecul a ramas in mainile creditorului, dar acesta a luat masuri pentru a pastra actiunea sa contra obligatilor prin cec.
    PCT. 153
    Avalistului care exercita procedura de executare nu i se pot opune exceptiile opozabile fostului posesor al cecului.
    PCT. 154
    Daca avalistul pierde actiunea legala privind cecul in contra avalizatului, ii ramane la dispozitie actiunea derivand din raportul de drept comun care ii leaga, caci avalul nu poate schimba, cu exceptia unor dispozitii exprese ale partilor in sens contrar, raportul fundamental dintre avalist si avalizat.
    PCT. 155
    Obligatia avalistului poate fi la randul ei garantata printr-un aval. In acest caz, acest al doilea avalist daca plateste cecul se poate folosi de procedura legala, atat in contra primului avalist, cat si in contra avalizatului si a obligatilor prin cec anteriori.
    PCT. 156
    Lichidarea raporturilor dintre co-avalisti se face dupa principiile dreptului comun privind solidaritatea pasiva.
    PCT. 157
    Ca urmare a functiei sale principale de instrument de plata, cecul poate fi tras numai la vedere (la prezentare).
    PCT. 158
    Orice mentiune redactata pe cec privind o anumita scadenta fixa sau o anumita perioada de timp admisa intre data prezentarii si data platii cecului este considerata ca si cum nu ar fi fost scrisa. In aceasta situatie, cecul isi pastreaza calitatea sa de instrument platibil la vedere.
    PCT. 159
    Cecul care are inscrisa ca data a emiterii sale o data ulterioara datei prezentarii la plata se numeste cec postdatat.
    PCT. 160
    Cecul postdatat este platibil in ziua prezentarii, data mentionata ca data a emiterii considerandu-se ca si cum nu ar fi fost scrisa.
    PCT. 161
    Intre tragator si tras poate interveni o intelegere conform careia trasul va plati cecul numai dupa ce tragatorul a avizat instrumentul respectiv. O astfel de intelegere este exprimata prin formula: "platiti numai dupa aviz" redactata pe cec. Aceasta intelegere nu poate fi opusa posesorului cecului, acesta ramanand platibil la vedere. Primirea avizului de catre societatea bancara din partea tragatorului nu reprezinta o conditie pentru efectuarea platii, ci un procedeu suplimentar de verificare a autenticitatii cecului si de limitare a situatiilor in care s-ar efectua plata unor cecuri false sau a unor cecuri valabile, dar care se afla in mana unor posesori de rea-credinta.
    PCT. 162
    Termenele mentionate la art. 30 din Legea asupra cecului se calculeaza incepand cu ziua urmatoare datei emiterii cecului.
    PCT. 163
    In cazul neprezentarii la plata a cecului in termenele mentionate de art. 30 din Legea asupra cecului, posesorul pierde dreptul la regres impotriva girantilor si garantilor (avalistilor) mentionati pe cec.
    PCT. 164
    Cecul emis in Romania si platibil intr-o alta tara are ca termen de prezentare, termenul prevazut in legislatia tarii in care urmeaza a se efectua plata.
    PCT. 165
    In cazul in care intre locul emiterii cecului si locul platii acestuia exista diferente din punct de vedere al calendarelor folosite, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor considera data emiterii cecului ca fiind data corespunzatoare din calendarul locului de plata. Termenul de prezentare a cecului va fi calculat luandu-se ca baza de referinta data astfel inlocuita conform calendarului locului de plata.
    PCT. 166
    In cazul in care posesorul unui cec nu prezinta instrumentul respectiv societatii bancare trase, ci unei case de compensatii, prin intermediul societatii bancare unde isi are deschis contul, operatiunea respectiva este echivalenta cu o prezentare la plata.
    PCT. 167
    Ordinul dat de tragator, trasului, de a nu plati suma inscrisa pe cec nu este valabil decat dupa expirarea termenului de prezentare.
    PCT. 168
    Un cec va putea fi onorat de catre tras chiar si in cazul in care termenul sau de prezentare a expirat si tragatorul nu a revocat ordinul de plata privind cecul respectiv.
    PCT. 169
    Un cec va putea fi revocat in interiorul termenului de prezentare la plata numai in cazul pierderii sau furtului instrumentului respectiv.
    PCT. 170
    Principiul nerevocabilitatii cecului in interiorul termenului legal de prezentare nu este afectat de situatiile limita intervenite in ceea ce il priveste pe tragator. Astfel, cecul produce aceleasi efecte si purtatorul sau beneficiaza de aceleasi drepturi chiar daca dupa emiterea acestuia a intervenit moartea, incapacitatea sau restrangerea capacitatii tragatorului.
    PCT. 171
    La cererea trasului, odata cu primirea platii, posesorul cecului preda instrumentul.
    Trasul poate solicita inscrierea pe cec de catre posesor a mentiunii "achitat" dupa efectuarea platii.
    PCT. 172
    In cazul in care trasul solicita o chitanta separata de cec prin care sa se probeze efectuarea platii, posesorul poate proceda la remiterea unui astfel de act.
    PCT. 173
    In situatia in care odata cu efectuarea platii trasul nu solicita nici inscrierea mentiunii "achitat" pe cec, nici o chitanta separata dovedind plata, atunci posesorul va restitui cecul fara a mai efectua nici o operatiune. Restituirea voluntara a cecului de catre posesor trasului constituie dovada eliberarii persoanelor obligate prin instrumentul respectiv de obligatiile pe care si le-au asumat.
    PCT. 174
    In situatia in care nu i se prezinta cecul, trasul poate sa refuze plata. Trasul mai poate refuza plata si in cazul in care din semnatura pusa de posesor rezulta ca acesta nu este persoana care prin cec este legitimata sa o ceara.
    PCT. 175
    In cazul in care cecul este sechestrat de o autoritate judecatoreasca, posesorul sau legitim poate cere plata, in baza unei dispozitii a autoritatii judecatoresti respective. Persoana care plateste devine posesorul cecului in baza acestei dispozitii a autoritatii judecatoresti.
    PCT. 176
    In cazul in care o persoana obligata a platit cecul fara insa a-i fi fost eliberata o chitanta in acest sens si fara a-i fi fost remis instrumentul, acesta riscand sa fie pus din nou in circulatie fara temei, putandu-se solicita o noua plata, persoana care a platit poate sa probeze achitarea sumei cu martori si registre sau inscrisuri, pe cale legala in instanta.
    PCT. 177
    Posesorul este obligat sa primeasca orice plata partiala care i se ofera atata timp cat cecul nu a fost protestat, in scopul usurarii sarcinii debitorilor de regres, care nu vor mai putea fi urmariti decat pentru restul sumei de plata. Posesorul care a primit o plata partiala pierde dreptul la actiunea de regres pentru aceasta suma.
    PCT. 178
    In cazul platii partiale, posesorul, pentru a-si conserva dreptul la actiunea de regres, trebuie sa protesteze cecul pentru restul sumei neachitate, pentru ca numai in acest mod el se poate intoarce in contra girantilor anteriori si a tragatorului.
    PCT. 179
    Persoana obligata prin cec care a facut o plata partiala nu poate pretinde sa i se remita cecul purtand mentiunea "achitat" si nici o chitanta eliberata de catre el in acest sens, caci cecul este necesar posesorului pentru restul sumei neplatite. Posesorul, caruia i s-a facut o plata partiala, este obligat sa elibereze persoanei care a platit o chitanta separata pentru plata facuta, redactand in acelasi timp o mentiune privind plata partiala si pe cec, pentru a se putea vedea ca el este valabil numai pentru restul sumei.
    PCT. 180
    Trasul care plateste un cec girabil este obligat sa verifice numai succesiunea regulata a girurilor, nu si autenticitatea semnaturilor girantilor.
    Desi trasul nu este obligat sa verifice autenticitatea girurilor, acesta nu este dispensat si de obligatia de a verifica daca identitatea persoanei care prezinta cecul la plata corespunde cu identitatea ultimului giratar de pe instrumentul respectiv.
    PCT. 181
    Pe orice cec este obligatorie inscrierea sumei de plata si a monedei in care urmeaza sa se efectueze plata.
    PCT. 182
    De regula, cecul trebuie sa fie platit in moneda locului platii, respectiv in lei pentru cecurile platibile in Romania.
    Exceptie de la aceasta regula pot fi urmatoarele doua situatii:
    a. - tragatorul exprima suma de plata intr-o alta moneda decat in lei si plata urmeaza sa se efectueze in aceasta moneda;
    b. - tragatorul exprima suma de plata intr-o alta moneda decat in lei, dar stipuleaza ca plata efectiva se va face in lei la cursul zilei.
    In cazul de la alin. a plata se poate face de catre tras numai cu conditia ca tragatorul sa posede disponibilul in valuta respectiva.
    Pentru cecurile aflate in situatia de la alin. b si de la pct. 184 clauzele cuprinse in redactarea girurilor care ar altera clauza de risc valutar stabilita la emiterea cecului se considera nule.
    PCT. 183
    Pentru un cec aflat in situatia de la pct. 182 alin. b, in cazul neachitarii in ziua prezentarii, posesorul poate cere, dupa preferinta sa, ca cecul sa-i fie achitat, fie prin transformarea la cursul de schimb valutar convenit pentru ziua prezentarii, fie la cursul de schimb valutar din ziua platii.
    PCT. 184
    Tragatorul poate sa stipuleze pe cec un curs de schimb valutar in functie de care va fi calculata suma de plata.
    PCT. 185
    Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor accepta cecurile in care suma de plata este exprimata intr-o moneda straina, numai cu conditia ca denumirea monedei straine sa fie facuta complet (dolar SUA, dolar Australia, etc.) sau printr-unul din simbolurile recunoscute pe plan international pentru valutele respective (USD, AUD, etc.)
    PCT. 186
    Cecul care poarta doua linii paralele verticale sau oblice, dar nu orizontale, oriunde pe fata instrumentului si care nu are nimic inscris in spatiul delimitat de aceste linii, se numeste cec cu barare generala.
    PCT. 187
    Cecul cu barare generala poate circula prin girare si este valabil in posesia ultimului posesor.
    PCT. 188
    Cecul care poarta doua linii paralele verticale sau oblice, dar nu orizontale, oriunde pe fata instrumentului si care in spatiul delimitat de aceste linii are inscrisa denumirea unei societati bancare, se numeste cec cu barare speciala.
    PCT. 189
    In interpretarea art. 38 si art. 39 din Legea asupra cecului, prin expresia "denumirea societatii bancare" se intelege denumirea societatii bancare urmata de nominalizarea unitatii bancare apartinand acesteia care incaseaza cecul barat.
    PCT. 190
    Standardul de continut obligatoriu al cecului barat este prezentat in Anexa 2.
    PCT. 191
    In cazul cecului cu barare generala sau speciala, beneficiarul este obligat sa recurga la serviciul unei societati bancare printr-o unitate bancara apartinand acesteia care sa primeasca plata in locul sau.
    PCT. 192
    Bararea poate fi facuta la emiterea cecului de catre tragator sau in cursul circulatiei acestuia, de catre oricare dintre posesorii instrumentului respectiv.
    PCT. 193
    Bararea generala poate fi transformata in barare speciala prin redactarea denumirii unei societati bancare intre cele doua linii paralele.
    PCT. 194
    Bararea speciala nu se poate transforma intr-o barare generala.
    PCT. 195
    Stergerea liniilor paralele sau a denumirii unei societati bancare redactata intre cele doua linii paralele se considera ca si cum nu ar fi fost efectuata.
    PCT. 196
    Un cec cu barare generala poate fi platit numai unei societati bancare sau unui client al societatii bancare aflate si in pozitia de tras pe instrumentul respectiv.
    PCT. 197
    Un cec cu barare speciala poate fi platit numai societatii bancare a carei denumire se afla trecuta intre cele doua linii paralele trasate pe fata instrumentului respectiv.
    PCT. 198
    In situatia in care societatea bancara nominalizata intre cele doua linii paralele este chiar societatea bancara aflata in pozitie de tras, plata cecului se face catre un client al acesteia.
    PCT. 199
    Un cec barat poate fi dobandit de catre o societate bancara numai de la unul dintre clientii sai sau de la o alta societate bancara. Astfel, o societate bancara care trebuie sa primeasca plata unui cec barat poate sa recurga pentru incasarea sumei la serviciile unei alte societati bancare.
    PCT. 200
    Daca posesorul unui cec barat nu este clientul societatii bancare trase, plata respectivului instrument nu se va putea efectua decat prin intermediul unei societati bancare.
    PCT. 201
    Un cec poate fi barat special numai de doua ori. Una dintre cele doua barari speciale trebuie sa fie destinata incasarii prin intermediul unei case de compensatii. Aceasta dispozitie permite prezentarea la compensare a unui cec cu barare speciala de catre o societate bancara neafiliata la o casa de compensatii prin intermediul unei alte societati bancare, membra a acestei institutii. In acest scop, societatea bancara desemnata prin prima barare speciala va redacta o noua barare in care va inscrie formula "pentru incasare prin", urmata de denumirea societatii bancare membra a casei de compensatii.
    Societatea bancara mentionata prin cea de-a doua barare speciala, membra a casei de compensatii, va prezenta cecul respectiv la incasare prin compensare.
    PCT. 202
    Pe cec, tragatorul sau unul dintre purtatori poate stipula clauza exprimata prin cuvintele "platibil in cont", "numai pentru virament" sau o alta expresie similara. In acest caz, plata cecului se efectueaza numai scriptic in vederea creditarii contului beneficiarului.
    Efectuarea operatiunii scriptice de creditare a contului beneficiarului echivaleaza cu plata cecului.
    PCT. 203
    Stergerea de pe cec a clauzelor "platibil in cont" si "numai pentru virament" de catre unul dintre posesorii cecului se considera ca si cum nu ar fi fost efectuata.
    PCT. 204
    Clauzele "platibil in cont" sau "numai pentru virament" nu pot fi revocate de catre posesorii ulteriori ai cecului.
    PCT. 205
    Trasul care nu respecta conditiile impuse de clauzele "platibil in cont" si "numai pentru virament" raspunde de eventualele prejudicii pana la concurenta sumei cecului.
    PCT. 206
    Clauza "netransmisibil" poate fi pusa pe un cec de catre tragatorul sau, la cererea beneficiarului, sau de un girant. In ambele cazuri efectele acestei clauze sunt aceleasi, respectiv, se opreste circulatia instrumentului si se stabileste definitiv ultimul posesor care are dreptul de a intra in posesia sumei inscrise pe cec.
    PCT. 207
    Cecul purtand clauza "netransmisibil" poate fi platit numai acestui ultim posesor, respectiv beneficiar, sau la cererea acestuia suma va putea fi creditata in contul sau.
    PCT. 208
    Beneficiarul are dreptul de a gira cecul purtand clauza "netransmisibil" numai unei societati bancare. Girul efectuat in aceste conditii poarta denumirea de gir pentru incasare, el fiind redactat pe instrument prin expresia "girat pentru incasare".
    PCT. 209
    Girarea unui cec purtand clauza "netransmisibil" in alte conditii decat cele mentionate la art. 208 nu este legal valabila.
    PCT. 210
    Societatea bancara aflata in pozitie de giratar pentru incasare nu poate gira cecul respectiv in favoarea altei persoane, ea avand numai dreptul de incasare a sumei mentionata pe cec.
    PCT. 211
    Girul unui cec purtand clauza "netransmisibil" efectuat de beneficiarul sau in favoarea unei alte persoane decat o societate bancara sau girul unui astfel de instrument efectuat de o societate bancara in conditiile in care ea se gaseste in pozitia de giratar pentru incasare, nu duce la anularea cecului, ci se considera ca si cum nu ar fi fost scris.
    PCT. 212
    Clauza "netransmisibil" pusa pe cec nu poate fi stearsa de catre nici una din persoanele implicate in circulatia cecului.
    PCT. 213
    Persoana care plateste un cec purtand clauza "netransmisibil" altei persoane decat posesorului indreptatit sau societatii bancare care a primit cecul spre incasare este direct raspunzatoare de plata astfel efectuata.
    PCT. 214
    In momentul emiterii unui cec, tragatorul poate conditiona plata acestuia de identitatea dintre semnatura persoanei care a primit cecul si semnatura persoanei care incaseaza respectivul cec la prezentare.
    PCT. 215
    Cecul care poarta conditia mentionata la art. 214 poarta denumirea de cec de calatorie.
    PCT. 216
    Standardul de continut obligatoriu al cecului de calatorie este prezentat in Anexa 3.
    PCT. 217
    In cazul unui cec de calatorie succesiunea operatiilor este urmatoarea:
    a. - tragatorul vinde cecurile de calatorie unei persoane, denumita in continuare posesor;
    b. - in momentul cumpararii cecurilor de calatorie, posesorul inscrie o prima semnatura pe fiecare cec in parte, in fata tragatorului;
    c. - posesorul cecurilor de calatorie le remite altei persoane in schimbul obtinerii unor bunuri, servicii sau chiar numerar. Aceasta persoana este denumita in continuare beneficiar;
    d. - in momentul remiterii cecurilor catre beneficiar, posesorul inscrie o a doua semnatura in fata acestuia.
    Identitatea perfecta intre cele doua semnaturi confirma legalitatea cecului respectiv;
    e. - beneficiarul incaseaza contravaloarea cecurilor de calatorie de la societatea bancara trasa unde isi are deschis contul tragatorul.
    In cazul cecului de calatorie, tragatorul poate fi una si aceeasi persoana cu trasul. In caz contrar, cele doua persoane au relatii de cont.
    PCT. 218
    Cecurile de calatorie vor fi tiparite, ca si biletele de banca, in sume fixe.
    PCT. 219
    Daca cecul este prezentat la plata in interiorul termenului mentionat prin dispozitiile art. 30 din Legea asupra cecului si a punctelor referitoare la acesta din prezentele norme-cadru (tinandu-se cont de diferentele indicate in articolul evocat intre diferitele tipuri de cecuri) si este achitat, toti obligatii prin respectivul instrument sunt eliberati de obligatiile asumate.
    PCT. 220
    In cazul in care posesorul prezinta cecul la plata in termenul legal si trasul nu-l onoreaza, posesorul poate exercita dreptul de regres impotriva girantilor, tragatorului si celorlalti obligati.
    PCT. 221
    Pentru exercitarea dreptului de regres este necesar ca posesorul sa faca dovada refuzului de plata. Dovada refuzului de plata poate fi facuta prin urmatoarele modalitati:
    a. - prin protestul refuzului de plata, care este un act juridic si solemn, avand aceeasi valoare probatorie ca si un act autentic;
    b. - printr-o declaratie a trasului datata, scrisa si semnata de acesta pe cec prin care se indica in mod expres ziua prezentarii la plata a instrumentului respectiv;
    c. - printr-o confirmare oficiala datata a unei case de compensatii, prin care se arata ca cecul a fost adus spre compensare in termen util, dar nu a fost platit.
    PCT. 222
    In cazul in care cecul nu este prezentat la plata in termenul legal stabilit de Legea asupra cecului sau in cazul in care cecul este prezentat la plata in termenul legal si plata este refuzata, fara a se face insa protestul sau un alt act de echivalare a protestului, posesorul pastreaza totusi drepturile sale contra tragatorului, principalul debitor, prin respectivul instrument.
    PCT. 223
    In cazul expirarii termenului prevazut pentru plata cecului, posesorul are totusi dreptul de a cere de la tras plata sumei prevazuta in instrument. In aceasta situatie, daca trasul dispune de fondurile necesare, el va putea plati suma prevazuta pe cec, plata fiind legala si fara un alt acord al tragatorului. In acest caz, daca trasul refuza plata, posesorul are dreptul de a se intoarce impotriva tragatorului, intentand actiunea care decurge din instrument.
    PCT. 224
    In cazul in care, dupa trecerea intervalului legal de prezentare fondurile disponibile in contul tragatorului, tinut de tras, se micsoreaza sau dispar din motive determinate de activitatea trasului, posesorul cecului pierde dreptul de a se indrepta impotriva tragatorului, in limita sumei disparute sau pentru suma integrala indicata pe cec.
    PCT. 225
    In cazul refuzului la plata a unui cec prezentat trasului in termenul legal, protestul sau o constatare echivalenta a acestui fapt trebuie sa fie dresat inaintea expirarii termenului de prezentare.
    PCT. 226
    Daca un cec este prezentat trasului in ultima zi a termenului legal si acesta ii refuza plata, protestul sau constatarea sa echivalenta se poate dresa in prima zi lucratoare care urmeaza acestei ultime zile a termenului legal de prezentare.
    PCT. 227
    Procedura de incunostintare (notificare) privind dresarea unui protest pentru neplata cecului va parcurge drumul invers pe care l-a parcurs instrumentul respectiv. Astfel, posesorul cecului care a dresat protestul sau o constatare echivalenta va trebui sa notifice acest fapt girantului sau tragatorului, in cele patru zile lucratoare care urmeaza zilei protestului sau zilei prezentarii, daca pe acest cec a fost redactata clauza "fara cheltuieli".
    PCT. 228
    Notificarea facuta unui semnatar al cecului trebuie sa fie facuta in acelasi interval de timp si avalistului sau.
    PCT. 229
    Se considera ca dovada suficienta privind respectarea termenului de notificare, dovada ca notificarea respectiva a fost predata postei in interiorul acestui termen legal.
    PCT. 230
    Persoana care nu indeplineste obligatia legala de notificare raspunde numai de eventualele daune produse, fara a pierde dreptul de regres. Aceste daune nu pot fi mai mari decat suma inscrisa pe cec.
    PCT. 231
    Clauza "fara cheltuieli" sau "fara protest" inscrisa pe cec de catre tragator, girant sau avalist il scuteste pe posesor, pentru exercitarea actiunii sau executiei de regres, de dresarea protestului de neplata sau a unei constatari echivalente.
    PCT. 232
    O clauza ca cea mentionata la punctul precedent nu-l scuteste pe posesor de prezentarea cecului la plata in termenele legale stabilite prin art. 30 din Legea asupra cecului si nici de notificarile prevazute prin dispozitiile art. 45 din aceasta lege.
    PCT. 233
    Efectele clauzei "fara cheltuieli" sau "fara protest" mentionate la pct. 231 din prezentele norme-cadru se diferentiaza in functie de semnatarul care a stipulat aceasta clauza in textul cecului. Astfel, daca aceasta clauza este inscrisa de tragator, ea va produce efecte fata de toti ceilalti semnatari, iar in cazul in care clauza este inscrisa de catre un girant sau de catre un avalist, ea va produce efecte numai fata de acestia.
    PCT. 234
    Daca posesorul dreseaza totusi protestul in situatia stipularii pe cec de catre tragator a clauzei "fara cheltuieli" sau "fara protest", cheltuielile raman in sarcina sa. In cazul in care clauza a fost inscrisa de un girant sau de un avalist, cheltuielile cu protestul, daca acesta a fost dresat, pot fi cerute de la toti semnatarii.
    PCT. 235
    Toate persoanele care in orice calitate s-au obligat prin cec sunt responsabile solidar in ceea ce priveste plata instrumentului respectiv, cu toate ca obligatiile au fost asumate in momente diferite.
    PCT. 236
    Posesorul sau oricare alt semnatar care a platit cecul poate exercita actiunea decurgand din instrument impotriva oricaruia dintre obligati, individual sau colectiv, si nu obligatoriu in ordinea in care acestia s-au obligat, fara a pierde dreptul de actiune fata de ceilalti in caz de neplata.
    PCT. 237
    Solidaritatea nu se stinge atunci cand plateste unul dintre co-debitori, ci continua sa produca efecte in raporturile consemnate prin cec, pana in momentul in care plata este efectuata de obligatul principal (tragatorul).
    PCT. 238
    Posesorul cecului se va putea indrepta insa, in ceea ce-i priveste pe obligatii pe cale de regres, numai impotriva acelora care il preced, pentru ca fata de cei ulteriori lui, el este garant pentru plata instrumentului.
    PCT. 239
    Posesorul unui cec are dreptul de a cere tuturor persoanelor obligate prin instrument, urmatoarele:
    a. - suma indicata in textul cecului si neplatita;
    b. - dobanda legala calculata cu incepere de la data prezentarii;
    c. - cheltuielile de protest, acelea aferente notificarilor sau alte cheltuieli justificate, cheltuieli care privesc deopotriva pe obligatii de regres, cat si pe obligatul principal.
    PCT. 240
    Acela care a platit prin regres cecul poate pretinde de la girantii sai intreaga suma platita, calculata conform art. 48 din Legea asupra cecului, precum si dobanda legala la aceasta suma platita, calculata cu incepere din ziua cand a fost efectuata plata.
    PCT. 241
    Regula prevazuta in art. 49 din Legea asupra cecului se aplica si fata de avalistii girantilor, deoarece ei se afla in aceeasi pozitie cu a acestora din urma in raport cu prevederile articolului mentionat.
    PCT. 242
    In schimbul platii efectuate, debitorul de regres are dreptul sa ceara de la posesorul cecului, predarea acestuia impreuna cu actul de protest sau constatarea echivalenta si un "cont de intoarcere" care poarta mentiunea "achitat".
    PCT. 243
    "Contul de intoarcere" este un document aditional cecului care atesta dobanzile si cheltuielile prevazute de dispozitiile art. 48 si art. 49 din Legea asupra cecului. Pe baza contului de intoarcere si a cecului insusi, debitorul de regres care a achitat instrumentul poate pretinde de la debitorii sai de regres sau de la obligatul principal, suma platita in total pentru acest cec, inclusiv suma achitata pentru "contul de intoarcere".
    PCT. 244
    In absenta "contului de intoarcere" debitorul de regres care a achitat instrumentul va putea pretinde numai suma din cec impreuna cu dobanda legala calculata de la data prezentarii, plus taxele legale de protest, de executare sau actionare. In plus fata de aceste sume, debitorul care a platit are dreptul de a cere si plata cheltuielilor facute de el personal, pentru care poseda documente valabile.
    PCT. 245
    Oricare girant care a platit cecul poate sterge girurile girantilor ulteriori lui. Acest fapt este posibil deoarece girantul (sau avalistul acestuia) care a platit cecul, fiind garant fata de posesorii ulteriori lui pentru plata cecului, nu poate pretinde de la girantii ulteriori efectuarea unei plati pe care el insusi a garantat-o.
    PCT. 246
    Orice girant care a platit cecul poate sterge propriul sau gir, deoarece girantii ulteriori sunt eliberati de raspundere si deci nu mai exista posibilitatea de regres impotriva lui.
    PCT. 247
    Un girant care a sters propriul sau gir in conditiile de mai sus si care doreste sa mai transmita cecul dupa ce l-a platit, va trebui sa faca un nou gir, gir care il va obliga in functie de continutul sau si de momentul in care il da.
    PCT. 248
    Posesorul unui cec poate fi dispensat de obligatia de a dresa protestul in caz de neplata numai daca este impiedicat de un obstacol de neinlaturat (prevedere legala, caz fortuit ori de forta majora). In aceste situatii termenele sunt prelungite.
    PCT. 249
    Daca forta majora sau cazul fortuit dureaza mai mult de cincisprezece zile calculate incepand cu data cand posesorul cecului a notificat girantului sau cazul fortuit sau de forta majora, drepturile de regres pot fi exercitate fara a mai fi nevoie de prezentare, protest sau o constatare echivalenta. Aceste dispozitii sunt valabile chiar daca notificarea a fost facuta inaintea expirarii termenului de prezentare.
    PCT. 250
    Sarcina furnizarii dovezii cazului fortuit sau fortei majore incumba posesorului cecului, iar faptele invocate a fi cazuri fortuite sau de forta majora sunt lasate la aprecierea instantelor judecatoresti.
    PCT. 251
    In cazul in care posesorul cecului savarseste o greseala in exercitiul conservarii dreptului sau de regres, aceasta culpa nu poate fi acoperita de cazul fortuit sau de forta majora. Pe de alta parte, nici faptele pur personale ale posesorului cecului sau ale persoanei pe care acesta a imputernicit-o sa prezinte cecul la plata sau sa-l protesteze, nu sunt considerate cazuri fortuite sau de forta majora.
    PCT. 252
    Dupa incetarea cazului fortuit sau de forta majora, posesorul trebuie, fara intarziere, sa prezinte cecul la plata si, daca este nevoie, sa-l protesteze. Cuvintele "fara intarziere" se refera la perioada de timp cuprinsa intre data incetarii cazului fortuit sau de forta majora si data prezentarii sau protestarii cecului.
    Art. 51 alin. 1 din Legea asupra cecului prevede ca aceste termene, prin aparitia unui caz fortuit sau de forta majora, sunt prelungite.
    PCT. 253
    De indata ce cazul fortuit sau de forta majora s-a produs, posesorul cecului, pentru a putea fi exonerat de obligatia de prezentare sau de protestare, este obligat sa aduca aceste evenimente la cunostinta girantului sau prin scrisoare recomandata "fara intarziere" (cuvinte al caror inteles este acelasi cu al celor mentionate la punctul precedent din prezentele norme-cadru). Posesorul cecului este obligat sa redacteze pe instrument sau pe un adaos al acestuia o mentiune datata si semnata de el privind notificarea respectiva.
    PCT. 254
    Neindeplinirea obligatiilor mentionate la punctul precedent din prezentele norme-cadru atrage pentru posesor pierderea dreptului la actiunea de regres, pierdere a carei ratiune rezida in prejudiciul pe care se prezuma ca-l sufera girantul prin necunoasterea la timp a acestor evenimente in perioada in care el, girantul, la randul sau, ar fi putut sa solicite si sa-si asigure plata cecului din partea obligatului principal.
    PCT. 255
    In cazul in care, intr-un cec, mai multi obligati au o pozitie egala (de exemplu: co-giranti, co-avalisti) si unul sau mai multi dintre ei au platit cecul, iar altii nu, raporturile dintre aceste persoane vor fi solutionate dupa normele de drept comun, aplicandu-se in acelasi timp principiile obligatiunii solidare.
    Raporturile intre persoanele obligate prin cec cu o pozitie egala pe respectivul instrument nu se pot solutiona pe cale de actiune sau executare cambiala.
    PCT. 256
    In actiunile lor legale privind cecurile, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare se vor integra in procedurile de executare silita, tinand seama de urmatoarele elemente orientative:
    a. - cecul are valoarea unui titlu executor pentru suma inscrisa pe el, impreuna cu dobanda legala calculata cu incepere de la data prezentarii, pentru cheltuielile de protest si cheltuielile de incunostintare (notificare), precum si pentru alte cheltuieli justificate. Executarea in materie de cec urmeaza o procedura speciala;
    b. - posesorul cecului are urmatoarele drepturi in ceea ce priveste un cec neplatit la prezentare:
    - sa intenteze o actiune prin care sa obtina o hotarare judecatoreasca asupra cecului neplatit la prezentare;
    - sa procedeze la executare;
    c. - procedura executarii este urmatoarea: pe baza cecului prezentat in termenul legal si neplatit de tras, posesorul acestuia poate cere judecatoriei investirea lui cu formula executorie;
    d. - judecatoria verificand existenta elementelor formale ale cecului si prezentarea lui la plata in termenul legal, printr-o incheiere de investire, va dispune aplicarea formulei executorii pe cec. Incheierea de investire nu este supusa apelului;
    e. - pentru investirea cecului cu formula executorie, nu este necesara prezentarea actului de protest. Prin incheierea de investire nu se poate dispune ca acelasi act sa se execute fata de unii debitori si fata de altii nu; debitorii pentru executarea carora este necesara dresarea protestului sunt liberi a se prevala sau nu de neindeplinirea formalitatilor de dresare a protestului.
    Debitorii de regres care inteleg a se prevala de neefectuarea protestului sunt in drept, ca pe cale de contestatie la executare, sa invoce nulitatea actelor de executare pentru lipsa protestului;
    f. - din momentul in care cecul a fost investit cu formula executorie, posesorul lui va putea proceda la indeplinirea formalitatilor de executare, pe toata perioada de timp cat dreptul sau nu a fost prescris, respectiv sase luni calculate de la expirarea termenului de prezentare.
    In cazul in care cererea de investire a cecului cu formula executorie este facuta de un girant care a platit contra unui alt debitor de regres, indeplinirea formalitatilor de executare se poate face pe toata perioada de timp cat dreptul sau nu a fost prescris, respectiv sase luni din ziua in care obligatul respectiv a platit cecul.
    Procedura de executare silita se va efectua la judecatoria in a carei raza de competenta se afla locul de plata al cecului;
    g. - executarea va incepe printr-o somatie adresata uneia sau mai multor persoane obligate prin cec. Somatia se va face conform regulilor de procedura in materia executarii silite. Ea cuprinde: transcrierea exacta a cecului sau a protestului precum si a celorlalte acte din care rezulta suma datorata. Aceasta suma se stabileste de catre posesor prin actul de somatie;
    h. - daca executarea se face contra unui debitor de regres, somatia va cuprinde transcrierea actului de protest, act care, cuprinzand la randul sau reproducerea exacta a cecului, face inutila transcrierea instrumentului si in actul de somatie;
    i. - daca debitorul contra caruia se face executarea a semnat cecul, in orice calitate, prin procura, in somatie va fi mentionat actul din care rezulta mandatul;
    j. - somatia pentru executare se va comunica debitorului caruia ii este adresata conform normelor de procedura respective. Neindeplinirea comunicarii somatiei conform cu aceste norme atrage nulitatea acesteia, cu toate consecintele care decurg atat in ceea ce priveste formele de executare pe baza unei astfel de somatii, cat si in ceea ce priveste durata prescriptiei care se intrerupe numai printr-o executare valabila;
    k. - in termen de cinci zile de la primirea somatiei, debitorul poate face opozitie la executare;
    l. - opozitia se adreseaza la judecatoria care a investit cecul cu formula executorie. Prin urmare, in caz de comisie rogatorie, debitorul nu va putea face opozitie la judecatoria care executa si nici vreo opozitie pentru a opri efectele executorii ale cecului;
    m. - nu vor putea face opozitie la judecatoria care executa, decat tertele persoane, straine de cec, dovedind ca bunurile asupra carora se indreapta executarea nu apartin debitorului urmarit;
    n. - opozitia se judeca in sedinta publica de urgenta si cu precadere inaintea oricarei alte cauze. In contra hotararii pronuntate asupra opozitiei se poate face apel in termen de cincisprezece zile de la pronuntare, apel care se declara si se judeca conform regulilor de procedura civila;
    o. - pe baza opozitiei, judecatoria care a inceput executarea va putea suspenda executarea numai daca oponentul nu recunoaste semnatura de pe cec, inscriindu-se in fals sau nu recunoaste procura;
    p. - desfasurarea si incheierea executarii nu impiedica judecarea in continuare a opozitiei;
    r. - in cazul in care se stabileste ca posesorul cecului nu avea dreptul sa ceara si sa desfasoare executarea cecului, acesta va fi obligat prin hotarare judecatoreasca sa restituie suma incasata plus cheltuielile de judecata si de executare;
    s. - eventualele daune ocazionate de o executare nelegala nu se pot pretinde si stabili decat pe cale de actiune separata conform cu regulile de drept comun;
    t. - in cazul in care judecatoria acorda suspendarea executarii, posesorul are dreptul ca pe baza cecului pe care il poseda si fara necesitatea altei actiuni, decat insasi cererea de executare, sa obtina de la aceeasi judecatorie, ca masura de asigurare asupra debitorului oponent: un sechestru asigurator, o poprire sau o posibila urmarire de venituri;
    u. - prevederile art. 53 si art. 54 din Legea asupra cecului se aplica si cecurilor emise in strainatate daca asemenea efecte executorii sunt admise si de legea locului unde cecul a fost emis.
    PCT. 257
    Exceptiile pe care o persoana obligata prin cec le poate opune posesorului cecului se impart in urmatoarele categorii:
    a. - exceptii privitoare la nulitatea cecului;
    b. - exceptii decurgand din raporturile personale dintre posesorul cecului si debitor (exceptii personale);
    c. - exceptii privitoare la conditiile de exercitare ale actiunii sau executarii in temeiul cecului (exceptii procedurale).
    PCT. 258
    Exceptiile privitoare la nulitatea cecului sunt:
    a. - exceptii deduse din insasi forma cecului (exceptii formale);
    b. - exceptii bazate pe lipsa de valoare juridica a conditiilor de forma numai aparent existente (incapacitatea, falsul, lipsa de mandat).
    PCT. 259
    Pentru ca un cec sa fie valabil nu este necesar ca el sa intruneasca conditiile esentiale mentionate de art. 1 din Legea asupra cecului din chiar momentul emiterii sale, ci el trebuie sa le intruneasca in momentul prezentarii la plata. Completarea cecului trebuie sa se faca in conformitate cu intelegerea intervenita intre tragator si primitor.
    PCT. 260
    In cazul in care cecul nu se prezinta la plata regulat ca forma, lipsindu-i unul sau mai multe dintre elementele esentiale comentate in prezentele norme-cadru in legatura cu art. 1 din Legea asupra cecului, un asemenea instrument nu are valoarea juridica a unui cec. Un astfel de cec este nul din punct de vedere legal. Nulitatea cecului pentru asemenea vicii de forma rezulta din chiar cuprinsul cecului si nu necesita alte probe.
    PCT. 261
    Exceptiile bazate pe lipsa de valoare juridica a conditiilor de forma numai aparent existente nu rezulta din cuprinsul cecului, de aceea ele trebuiesc dovedite cu probe exterioare acestuia.
    PCT. 262
    Exceptiile referitoare la forma cecului (exceptii formale) pot fi invocate de oricare dintre semnatarii cecului, deoarece instrumentul se prezinta inform din punctul de vedere al Legii asupra cecului.
    PCT. 263
    Exceptiile referitoare la incapacitate, fals sau lipsa de reprezentare valabila nu pot fi invocate decat de catre persoanele ale caror obligatii sunt lovite de nulitate in chiar substanta lor pe aceste considerente.
    PCT. 264
    Exceptiile personale deriva din raporturile juridice care intervin intre partile semnatare ale cecului. Aceste raporturi constituie, de regula, raportul fundamental din care a derivat obligatia abstracta asumata prin cec.
    Exceptiile personale sunt:
    a. - exceptii referitoare la raportul fundamental care a determinat crearea sau circulatia cecului;
    b. - exceptii referitoare la viciile de consimtamant;
    c. - exceptii izvorand din raporturi ulterioare creatiei cecului.
    PCT. 265
    Exceptiile personale pot fi dovedite numai prin acte scrise "de grabnica solutiune". Prin acte scrise "de grabnica solutiune" se inteleg acele acte prin care exceptia se dovedeste completa, adica fara a mai fi necesara administrarea unor probe suplimentare deosebite care ar temporiza solutionarea actiunii legale privind cecul respectiv.
    PCT. 266
    Exceptiile bazate pe lipsa conditiilor necesare pentru exercitiul actiunii sau executarii in temeiul cecului sunt:
    a. - neposedarea cecului in original (cu exceptia cazului in care cecul a fost inlocuit printr-o ordonanta judecatoreasca si aceasta hotarare tine locul instrumentului original);
    b. - lipsa de legitimare formala din partea posesorului, cand acesta nu justifica posesiunea cecului printr-o serie neintrerupta de giruri;
    c. - lipsa protestului sau nulitatea acestuia;
    d. - prescriptia dreptului material la actiune sau a dreptului de a cere executarea silita.
    Aceste exceptii rezulta din prezentarea actelor in baza carora se exercita actiunea sau executarea in temeiul cecului.
    PCT. 267
    Toate exceptiile privind cecul, de orice fel, trebuie invocate la primul termen de infatisare. Prin primul termen de infatisare se intelege primul termen la prima instanta cand, procedura fiind indeplinita, partile pot pune concluzii in fond, chiar daca paratul sau oponentul nu se prezinta.
    PCT. 268
    Titularul creantei care rezulta din raportul fundamental care sta la baza emiterii cecului, poate exercita pe langa o actiune in temeiul cecului si o actiune cauzala. Actiunea cauzala este actiunea pe care titularul creantei exprimata sub forma de cec o poate exercita in legatura cu raportul fundamental, conform regimului juridic care il guverneaza.
    PCT. 269
    Actiunea cauzala poate fi exercitata numai dupa ce se dovedeste, cu actul de protest sau cu o alta constatare echivalenta, refuzul de plata al cecului.
    PCT. 270
    Pentru a putea exercita actiunea cauzala, posesorul cecului are obligatia de a restitui instrumentul debitorului, prin depunerea la grefa judecatoriei competente, dovedind totodata ca a indeplinit formalitatile necesare pentru conservarea fata de debitor a actiunilor de regres ce ii pot apartine si la care ar putea recurge.
    PCT. 271
    Daca posesorul cecului a exercitat una din cele doua actiuni, cea cauzala sau cea in temeiul cecului, nu o va mai putea exercita pe cealalta.
    PCT. 272
    Intentarea actiunii in temeiul cecului nu intrerupe prescriptia actiunii cauzale si invers, iar persoana care a ales calea actiunii in temeiul cecului va putea schimba cererea, cerand o hotarare judecatoreasca privind relatiile care decurg din raportul fundamental.
    PCT. 273
    In cazul in care posesorul unui cec a pierdut exercitiul actiunii sau executarii in temeiul cecului impotriva tuturor persoanelor obligate fara a avea la dispozitie nici macar exercitiul unei actiuni cauzale, atunci el poate apela la exercitiul unei actiuni denumita actiune de imbogatire fara justa cauza.
    PCT. 274
    In temeiul actiunii de imbogatire fara justa cauza, posesorul cecului poate cere de la tragator sau de la giranti plata sumei cu care acestia s-au imbogatit fara justa cauza in dauna sa.
    PCT. 275
    Actiunea de imbogatire fara justa cauza nu poate fi indreptata contra trasului, deoarece acesta nu este obligat prin cec. De asemenea, ea nu poate fi intentata nici contra avalistilor, deoarece pentru obligatia pe care acestia si-o asuma, nu au in mod obisnuit nici un avantaj.
    PCT. 276
    Actiunea de imbogatire fara justa cauza prezinta caracterul unei actiuni cambiale. De aceea, contra ei vor putea fi ridicate aceleasi exceptii care sunt admise si in cazul exercitarii unei actiuni in temeiul cecului.
    PCT. 277
    Pentru exercitarea actiunii de imbogatire fara justa cauza, trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii:
    a. - existenta cecului, in baza caruia posesorul acestuia ar fi putut exercita actiunea cambiala;
    b. - imposibilitatea de a folosi actiunea fundamentala, ca o consecinta a pierderii actiunii in temeiul cecului. Aceasta situatie poate apare in special atunci cand este vorba de persoane care nu au avut raporturi directe intre ele;
    c. - imbogatirea debitorului cecului in dauna posesorului.
    PCT. 278
    Rolul executorului judecatoresc care dreseaza protestul este acela de a constata in mod public refuzul de plata al cecului din partea trasului.
    PCT. 279
    Executorul judecatoresc care dreseaza protestul nu are dreptul de a incasa suma prevazuta in cec.
    PCT. 280
    Actul de protest incheiat de o alta persoana decat acelea prevazute la art. 58 din Legea asupra cecului este nul pentru cauza de incompetenta.
    PCT. 281
    Executorul judecatoresc care incheie protestul poate sa-l redacteze pe originalul cecului, pe duplicatul cecului sau pe un adaos al acestora. Protestul poate fi redactat si ca un act separat.
    PCT. 282
    In cazul in care protestul este redactat pe un adaos al cecului, executorul judecatoresc care il intocmeste trebuie sa aplice stampila judecatoriei pe linia care uneste cecul cu adaosul sau.
    PCT. 283
    In cazul in care protestul este intocmit ca un act separat, este obligatoriu ca pe cec sa se faca mentiunea "protestat".
    PCT. 284
    Actul de protest se intocmeste la cererea posesorului cecului, la judecatoria in a carei raza teritoriala se gaseste locul platii cecului.
    PCT. 285
    Protestul intocmit in alt loc decat cel indicat prin cec sau in lipsa unei asemenea indicatii in alt loc decat cele mentionate la art. 2 si art. 8 din Legea asupra cecului este nul. Consecinta nulitatii protestului este decaderea posesorului din exercitiul actiunii sau executarii de regres.
    PCT. 286
    Protestul se intocmeste contra trasului sau a persoanei indicate a plati.
    PCT. 287
    Prin cuvantul "domiciliu" se intelege locul unde persoana obligata isi are locuinta sau sediul, iar prin expresia "loc de plata" se intelege intreg teritoriul localitatii respective. De aceea, in cazul in care domiciliul persoanelor contra carora se intocmeste protestul nu poate fi gasit, protestul se va putea face la orice judecatorie de pe raza locului de plata, la libera alegere a posesorului cecului.
    PCT. 288
    Obligatia intocmirii protestului exista chiar daca persoanele contra carora acesta este intocmit nu sunt prezente la acel domiciliu.
    PCT. 289
    Incapacitatea persoanelor care trebuie sa plateasca cecul nu scuteste pe posesor de obligatia intocmirii protestului. Exceptie de la aceasta regula face numai situatia in care trasul a dat faliment. In acest caz, sentinta de declarare in stare de faliment a trasului tine loc de act de protest pentru exercitarea actiunii de regres.
    PCT. 290
    Daca persoana contra careia se intocmeste protestul a incetat din viata, actul de protest se va face nu pe numele mostenitorilor sai, ci pe numele decedatului, dupa regulile indicate in punctele precedente. In acest caz, posesorul cecului nu este scutit de intocmirea protestului pentru conservarea actiunii sau executarii de regres.
    PCT. 291
    In actul de protest este obligatoriu sa fie incluse urmatoarele elemente:
    a. - anul, luna, ziua si ora intocmirii protestului;
    b. - numele si prenumele celui care a cerut intocmirea protestului;
    c. - numele si prenumele persoanei sau persoanelor contra carora s-a dresat protestul;
    d. - indicarea locului in care a fost dresat protestul si mentionarea cercetarilor care au fost facute;
    e. - somatia de plata, raspunsurile primite sau motivele pentru care nu s-a primit nici un raspuns.
    In cazul in care protestul este intocmit ca un act separat de cec, el va trebui sa cuprinda si transcrierea exacta a cecului.
    PCT. 292
    Protestul trebuie sa fie subscris de executorul judecatoresc care l-a dresat.
    PCT. 293
    Lipsa totala a uneia sau a mai multor mentiuni esentiale din actul de protest poate atrage nulitatea acestuia, daca judecatorul de fond apreciaza ca ele nu rezulta nici expres, nici implicit din textul actului de protest.
    PCT. 294
    Protestul este un act solemn, care nu poate fi dresat decat in conditiile prevazute de lege si nici nu poate fi inlocuit prin vreun alt act.
    PCT. 295
    Unica modalitate de inlocuire a actului de protest este urmatoarea: cu aprobarea posesorului cecului, cel impotriva caruia se dreseaza protestul da o declaratie de refuz de plata. Declaratia va fi scrisa si datata pe cec sau pe adaosul la acesta si va fi semnata de cel impotriva caruia protestul urma sa fie facut. Aceasta declaratie va trebui, in mod obligatoriu, sa poarte o data certa din interiorul termenului legal stabilit pentru dresarea protestului.
    PCT. 296
    In cazul in care cecul poarta un gir fara data si instrumentul este refuzat la plata, se considera ca girul a fost facut inainte de a se da declaratia de refuz de plata.
    PCT. 297
    Judecatoriile tin un registru special in care protestele sunt inregistrate in intregime, zilnic, in ordinea dresarii lor.
    PCT. 298
    In prima zi a fiecarei saptamani, pe baza registrului special de evidenta a protestelor pe care il tin, judecatoriile transmit catre Camera de Comert si Industrie a judetului respectiv sau a municipiului Bucuresti un tabel cu protestele de neplata dresate in cursul saptamanii precedente.
    PCT. 299
    Tabelele intocmite de judecatorii privind protestele de neplata cuprind urmatoarele elemente privind fiecare protest:
    a. - data protestului;
    b. - numele si prenumele persoanei impotriva careia s-a facut protestul;
    c. - numele si prenumele persoanei care a cerut protestul;
    d. - numele si prenumele tragatorului;
    e. - suma de plata;
    f. - ultima zi de prezentare a cecului protestat.
    PCT. 300
    Tabelele privind protestele dresate sunt un mijloc pentru cunoasterea situatiei financiare a comerciantilor sau societatilor comerciale si luarea unor eventuale masuri pentru declararea in faliment, in caz de incetare de plati, a unor comercianti sau a unor societati comerciale, acumularea unui numar important de proteste fiind un indiciu al acestei stari.
    Pe baza tabelelor privind protestele de neplata pe care Banca Nationala a Romaniei le va solicita Camerelor de Comert si Industrie judetene si a municipiului Bucuresti, Banca Nationala a Romaniei va organiza fisierul central de date privind cecurile protestate si va furniza la cererea societatilor bancare informatii privind aceste instrumente.
    PCT. 301
    Cecurile, cu exceptia cecurilor la purtator, pot fi trase in mai multe exemplare.
    PCT. 302
    In vederea evitarii abuzurilor care ar putea apare in legatura cu cecurile trase in mai multe exemplare, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor respecta urmatoarele conditii pe care aceste cecuri trebuie sa le indeplineasca:
    a. - sa fie un cec la ordin;
    b. - sa fie un cec emis in Romania si platibil in alt stat;
    c. - fiecare din exemplarele emise ale cecului sa fie numerotat in insusi textul cecului, altfel fiecare fiind considerat un cec distinct.
    PCT. 303
    Pentru numerotare se pot folosi expresiile "primul exemplar", "al doilea exemplar", etc. sau pur si simplu "exemplarul 1", "exemplarul 2", etc.
    PCT. 304
    Prin plata unui exemplar al aceluiasi cec, toti semnatarii sunt eliberati de obligatiile pe care si le asumasera, chiar daca nu s-a stipulat ca o astfel de plata anuleaza efectele obligatorii ale celorlalte exemplare.
    PCT. 305
    Exceptie de la regula enuntata in punctul precedent face doar situatia in care un girant a transmis exemplarele la diferite persoane. In acest caz girantul respectiv si girantii urmatori lui sunt obligati la plata tuturor exemplarelor care poarta semnatura lor si care nu le-au fost inapoiate.
    PCT. 306
    Fiecare semnatar este obligat la plata cecului in masura in care a consimtit sa se oblige prin acest instrument.
    PCT. 307
    Prin alterarea unui cec se intelege stergerea, modificarea unor cuvinte, date sau mentiuni care au facut sau fac parte din textul instrumentului sau adaugarea altora.
    PCT. 308
    Alterarea unui cec valabil emis nu este o cauza de nulitate a instrumentului respectiv. Numai lipsa unor elemente esentiale atrage nulitatea acestui cec.
    PCT. 309
    Daca alterarea este facuta astfel incat pentru unii dintre semnatari nu se mai poate distinge cu certitudine care sunt obligatiile care le revin, fata de acestia si numai fata de acestia, cecul este considerat inoperant.
    PCT. 310
    In cazul in care din cecul alterat nu rezulta cu claritate daca o semnatura a fost pusa inainte sau dupa data alterarii, se presupune ca semnatura a fost pusa inaintea alterarii.
    PCT. 311
    Regimul probator pentru combaterea acestei prezumtii nu este supus restrictiilor prevazute de art. 55, alin. 2 din Legea asupra cecului, privind exceptiile personale.
    PCT. 312
    Posesorul unui cec pierdut, sustras sau distrus poate cere anularea cecului printr-o cerere in care sa fie cuprinse mentiunile obligatorii ale cecului (procedura de amortizare).
    In cazul in care cecul este la purtator, cererea va trebui sa cuprinda elemente suficiente pentru ca instrumentul sa poata fi identificat.
    PCT. 313
    Cererea de anulare a cecului va trebui sa fie adresata presedintelui judecatoriei in a carei raza teritoriala se gaseste locul si adresa de plata ale cecului.
    PCT. 314
    Posesorul poate notifica trasului cererea de anulare introdusa la judecatorie privind pierderea, sustragerea sau distrugerea cecului, precum si termenul fixat pentru judecarea cauzei.
    PCT. 315
    Dupa examinarea cererii si a dovezilor aduse in sprijinul acesteia, presedintele judecatoriei careia i s-a adresat cererea se pronunta in cel mai scurt timp printr-o ordonanta in care sunt cuprinse elementele definitorii de identificare ale cecului. Prin aceasta ordonanta, cecul este declarat nul indiferent in posesia cui s-ar gasi.
    PCT. 316
    Ordonanta trebuie sa fie publicata in Monitorul Oficial al Romaniei si notificata tragatorului si trasului care nu mai poate plati valabil cecul unei persoane care il prezinta.
    PCT. 317
    Dupa trecerea a cincisprezece zile de la publicarea textului ordonantei in Monitorul Oficial al Romaniei, este autorizata plata cecului catre posesorul legitim, beneficiar al hotararii judecatoresti.
    PCT. 318
    Inainte de notificarea ordonantei catre tragator si tras, plata facuta de tras elibereaza pe acesta de obligatia de plata, indiferent de introducerea cererii de anulare a cecului si de notificarea acesteia catre tras.
    PCT. 319
    Cheltuielile de notificare catre tragator si tras, a pierderii, distrugerii sau sustragerii cecului, ca si cele efectuate cu publicarea ordonantei in Monitorul Oficial al Romaniei sunt in sarcina petitionarului.
    PCT. 320
    Detinatorul cecului poate face opozitie la judecatoria competenta in termen de cincisprezece zile de la publicarea ordonantei in Monitorul Oficial al Romaniei.
    PCT. 321
    Judecatoria competenta a judeca opozitia facuta de detinatorul cecului este judecatoria care a emis ordonanta, respectiv judecatoria locului de plata.
    PCT. 322
    Opozitia facuta de detinatorul cecului la judecatoria competenta va fi notificata in copie atat petitionarului, cat si trasului si tragatorului, cu ocazia citarii lor inaintea instantei.
    PCT. 323
    Pe baza ordonantei obtinute de la presedintele judecatoriei locului de plata si pana la implinirea termenului prevazut de art. 67 din Legea asupra cecului, posesorul unui cec pierdut, sustras sau distrus poate indeplini toate actele de conservare a drepturilor sale.
    PCT. 324
    Pe baza ordonantei obtinute, petitionarul va putea cere imediat plata cecului dand insa o cautiune egala cu suma pretinsa.
    PCT. 325
    In loc sa ceara plata, petitionarul poate solicita ca trasul sa consemneze suma pretinsa, pana la implinirea termenului prevazut de art. 67 din Legea asupra cecului.
    PCT. 326
    Dupa trecerea termenului de cincisprezece zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, fara a se face opozitie din partea detinatorului cecului sau dupa respingerea opozitiei printr-o hotarare ramasa definitiva, cecul pierdut, sustras sau distrus este anulat, el nemaiputand produce nici un efect.
    PCT. 327
    Ordonanta de anulare a cecului sau hotararea de respingere a opozitiei au ca efect nu numai anularea cecului pierdut, sustras sau distrus, ci si crearea unui cec nou care il inlocuieste pe cel anulat.
    PCT. 328
    Plata cecului va putea fi ceruta de persoana care a obtinut inlocuirea instrumentului pierdut, sustras sau distrus. In acest scop, aceasta persoana va trebui sa prezinte fie ordonanta de anulare si un certificat de la judecatoria respectiva ca nu s-a introdus opozitia in termen, fie hotararea definitiva de respingere a opozitiei.
    PCT. 329
    Cecul care poarta mentiunea "netransmisibil" nu poate fi platit decat persoanei care l-a primit sau, la cererea acesteia, cecul poate fi platit prin creditarea contului sau curent.
    PCT. 330
    Cecul care poarta clauza "netransmisibil", pierdut, sustras sau distrus nu poate fi anulat, lui neputandu-i-se aplica procedura mentionata de la art. 67 pana la art. 70 si art. 72 din Legea asupra cecului.
    Primitorul are posibilitatea de a cere trasului si tragatorului inlocuirea de comun acord a respectivului cec.
    PCT. 331
    Dupa eliberarea ordonantei de anulare a cecului si aparitia acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei sau dupa ramanerea definitiva a hotararii judecatoriei de respingere a opozitiei, orice drepturi privind respectivul cec pot fi exercitate numai pe baza noului instrument creat ca urmare a procedurii de amortizare.
    PCT. 332
    Detinatorul cecului, care a admis prin neintroducerea opozitiei sa se deruleze si sa se finalizeze procedura de amortizare a cecului sau a carui opozitie a fost respinsa de judecatorie, nu mai poate sa exercite drepturile decurgand din cec, decat pe calea dreptului comun si nu pe calea dreptului cambial.
    PCT. 333
    Obligatiile in temeiul cecului, cu exceptia clauzelor de stingere admise de dreptul comun, se sting prin decadere (art. 30 din Legea asupra cecului) si prescriptie.
    PCT. 334
    Prin prescriptie se intelege mijlocul de stingere a dreptului la actiune, prin neexercitarea acelui drept in intervalul de timp stabilit de lege. Prescriptia face ca titularul unui drept subiectiv sau creditorul care a ramas inactiv un anumit rastimp sa-si piarda ocrotirea dreptului respectiv pe calea actiunii in justitie si, odata cu aceasta, posibilitatea de a obtine executarea silita a obligatiei corelative lui.
    PCT. 335
    Durata prescriptiei in materie de cec este urmatoarea:
    a. - sase luni calculate de la expirarea termenului de prezentare in ceea ce priveste actiunea de regres a posesorului impotriva girantilor, tragatorului sau celorlalti obligati;
    b. - sase luni calculate din ziua in care obligatul a platit cecul sau din ziua in care actiunea de regres a fost pornita impotriva sa, in ceea ce priveste actiunile de regres ale diferitilor obligati la plata cecului, unii impotriva altora.
    PCT. 336
    Obligatiile prin cec fiind autonome, intreruperea prescriptiei contra unuia dintre obligati nu are efect fata de ceilalti.
    PCT. 337
    Prescriptia se intrerupe prin recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie facuta de cel in folosul caruia acesta curge, prin introducerea unei cereri de chemare in judecata sau printr-un act incepator de executare.
    PCT. 338
    Prin expresiile "societate bancara" si "societati de credit" in Legea asupra cecului si in prezentele norme-cadru se inteleg persoanele juridice prevazute de legislatia romana privind activitatea bancara si de credit.
    PCT. 339
    Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare stabilesc si comunica oficial programul lor in zilele lucratoare in care se efectueaza prezentarea la plata, precum si orice alte operatiuni cu cecuri.
    In cazul in care termenul prevazut de Legea asupra cecului privind diferitele operatiuni cu cecuri are, ca ultima zi, o zi de sarbatoare legala, acesta se prelungeste pana la prima zi lucratoare care urmeaza. Zilele de sarbatoare legale sunt cuprinse in calculul termenelor legale prevazute de Legea asupra cecului privind diferitele operatiuni cu cecuri.
    PCT. 340
    Termenele legale prevazute in Legea asupra cecului si in prezentele norme-cadru se calculeaza incepand cu ziua urmatoare zilei din care ele incep sa curga.
    PCT. 341
    In raporturile rezultate in temeiul cecului, debitorilor nu le pot fi acordate termene de gratie de nici un fel, nici prin lege, nici pe cale judecatoreasca.
    PCT. 342
    Cecul circular este un titlu de credit la ordin, emis de catre o societate bancara asupra unitatilor sale bancare sau asupra altei societati bancare.
    PCT. 343
    Cecul circular este platibil la vedere in oricare din locurile indicate pe instrument de societatea bancara emitenta.
    PCT. 344
    De regula, in cecul circular societatea bancara emitenta este atat tragator, cat si tras.
    In cazul in care intr-un cec circular tragatorul si trasul nu sunt una si aceeasi societate bancara, intre ele este obligatoriu sa existe intelegeri bilaterale.
    PCT. 345
    Prin cecul circular, societatea bancara emitenta se obliga definitiv a efectua plata cecului respectiv in favoarea beneficiarului care este si clientul sau.
    Sursa de fonduri din care societatea bancara emitenta efectueaza plata o constituie disponibilul in prealabil constituit de beneficiarul cecului circular, clientul sau.
    Beneficiarului cecului circular i se poate efectua plata la oricare dintre locurile indicate pe instrument de catre societatea bancara emitenta.
    PCT. 346
    Pentru ca o societate bancara sa poata emite cecuri circulare este necesara intrunirea urmatoarelor conditii:
    a. - eliberarea de catre Banca Nationala a Romaniei a unei autorizatii speciale in acest scop;
    b. - existenta, in momentul emiterii, la societatea bancara emitenta, a sumelor disponibile de la primitorii cecurilor circulare;
    c. - depunerea la Banca Nationala a Romaniei a unei cautiuni in titluri de credit de stat, garantate de stat sau lombardabile la Banca Nationala a Romaniei, calculate la cursul zilei, in valoare de 40% din totalul sumelor cecurilor circulare emise zilnic.
    PCT. 347
    Cautiunea depusa de catre o societate bancara in legatura cu emiterea de cecuri circulare, reprezinta o garantie pentru posesorii cecurilor circulare care au un privilegiu special asupra ei.
    PCT. 348
    Banca Nationala a Romaniei va inapoia societatii bancare care a emis cecul circular, cautiunea, numai in schimbul prezentarii cecului circular respectiv cu mentiunea "achitat".
    PCT. 349
    Cecul circular cuprinde urmatoarele mentiuni obligatorii:
    a. - denumirea de "cec circular" in cuprinsul instrumentului, astfel incat sa rezulte cu precizie intentia emitentului de a se supune dispozitiilor legale privind acest tip de instrument;
    b. - promisiunea neconditionata a societatii bancare de a plati la vedere o anumita suma de bani;
    c. - numele si prenumele primitorului, clientul societatii bancare emitente;
    d. - data si locul in care a fost emis cecul circular;
    e. - semnatura reprezentantului legal al societatii bancare emitente.
    PCT. 350
    Este interzisa emiterea de cecuri circulare la purtator.
    PCT. 351
    Standardul de continut obligatoriu al cecului circular este prezentat in Anexa 4.
    PCT. 352
    Cecului circular caruia ii lipseste unul din elementele mentionate la art. 349 din prezentele norme-cadru nu are valoarea unui cec circular.
    PCT. 353
    Cecul circular este platibil la vedere in termen de treizeci de zile de la data emiterii. Posesorul care nu prezinta cecul la plata in acest interval decade din dreptul de regres.
    PCT. 354
    Posesorul care nu s-a prezentat la plata in termen de treizeci de zile de la data emiterii sau caruia plata nu i-a fost efectuata la prezentare are dreptul la o actiune in contra societatii bancare emitente. Acest drept se prescrie in termen de trei ani de la data emiterii.
    PCT. 355
    Daca societatea bancara emitenta a ajuns in urma circulatiei cecului circular in posesia acestuia, inseamna ca ciclul economic pentru care a fost destinat respectivul instrument a fost incheiat. Girul in favoarea societatii bancare emitente stinge obligatia asumata prin cecul circular.
    PCT. 356
    O societate bancara emitenta poate incredinta emiterea in numele sau de cecuri circulare de catre o societate bancara corespondenta, daca sunt intrunite urmatoarele conditii:
    a. - cecul circular astfel emis sa poarte sigla societatii bancare care incredinteaza efectuarea acestei operatiuni altei societati bancare;
    b. - societatea bancara emitenta sa semneze ca reprezentant al celeilalte societati bancare.
    PCT. 357
    Cecului circular ii sunt aplicabile, in masura in care nu se deroga prin prezenta lege si nu sunt necompatibile cu aceasta, toate dispozitiile din Legea asupra cecului referitoare la gir, plata, protest, regres, prescriptie, ca si cele referitoare la cecurile cu semnaturi false sau ale unor persoane incapabile.
    De asemenea, se vor aplica cecului circular dispozitiile necontrarii referitoare la cecul barat, numai in cont, netransmisibil si la cecul de calatorie.
    PCT. 358
    In ceea ce priveste procedura de anulare si inlocuire a cecului circular se vor respecta urmatoarele reguli:
    a. - cererea de anulare a unui cec circular pierdut, furat sau distrus se adreseaza presedintelui judecatoriei in a carei raza de actiune societatea bancara emitenta sau o unitate a sa, nominalizata pe instrument, isi au sediul;
    b. - notificarea ordonantei judecatoresti prin care se declara nul cecul circular va fi facuta de una dintre cele mai apropiate unitati apartinand societatii bancare emitente petitionarului;
    c. - ordonanta judecatoreasca trebuie sa fie comunicata in timp util, pe cheltuiala petitionarului, de catre unitatea bancara incunostintata, tuturor unitatilor bancare nominalizate pe instrument.
    PCT. 359
    Opozitia la ordonanta judecatoreasca privind anularea si inlocuirea cecului circular se face la judecatoria care a emis aceasta ordonanta.
    Este obligatorie trimiterea unei copii dupa opozitie petitionarului si reprezentantului societatii bancare emitente, impreuna cu citatia.
    PCT. 360
    Societatea bancara emitenta care a platit cecul circular, chiar daca a fost instiintata de pierderea sau sustragerea lui, nu raspunde de plata facuta inainte de notificarea ordonantei de anulare.
    PCT. 361
    Societatea bancara emitenta care a platit un cec circular, chiar dupa primirea notificarii, nu raspunde daca plata a fost facuta de o unitate a sa care nu a putut lua cunostinta de notificarea ordonantei de anulare dintr-un fapt neimputabil societatii bancare emitente.
    PCT. 362
    Pentru cecul circular care poarta mentiunea "netransmisibil" nu se poate folosi procedura de anulare. Primitorul are dreptul sa obtina plata cecului circular de la unitatea societatii bancare emitente careia i s-a adus la cunostinta pierderea, sustragerea sau distrugerea respectivului cec circular la douazeci de zile de la data notificarii acestui fapt.
    PCT. 363
    Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor sesiza organele penale competente asupra tuturor situatiilor de incalcare a prevederilor Legii asupra cecului depistate in cadrul activitatii lor si sanctionate in temeiul art. 84 si art. 85 ale acestei legi.

    PARTEA a II-a
    Dispozitii finale

    PCT. 364
    Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare au obligatia sa arhiveze cecurile care au facut obiectul operatiunilor lor pe o perioada de cinci ani de la data platii.
    PCT. 365
    Anexele fac parte integranta din prezentele norme-cadru si sunt obligatorii pentru societatile bancare si Banca Nationala a Romaniei din punctul de vedere al formei si continutului.
    PCT. 366
    Prezentele norme-cadru se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si intra in vigoare la data anuntata prin Ordin al Guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei.

                               GUVERNATORUL
                       BANCII NATIONALE A ROMANIEI
                              MUGUR ISARESCU