LEGE   Nr. 7 din  1 iulie 1977

Legea calitatii produselor si serviciilor

ACT EMIS DE: MAREA ADUNARE NATIONALA

ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL  NR. 63 din  9 iulie 1977

    Infaptuirea obiectivelor Programului Partidului Comunist Roman de faurire a societatii socialiste multilateral dezvoltate si inaintare a Romaniei spre comunism, in conditiile promovarii ferme a progresului tehnic, corespunzator cuceririlor revolutiei tehnico-stiintifice contemporane, impune desfasurarea unei activitati permanente si sustinute pentru ridicarea calitatii produselor si serviciilor in toate sectoarele productiei materiale.
    Ministerele, celelalte organe centrale si locale, unitatile socialiste trebuie sa asigure ridicarea necontenita a calitatii produselor si serviciilor, conditie esentiala a cresterii eficientei economice, a valorificarii superioare a muncii sociale, a intensificarii participarii Romaniei la circuitul schimburilor internationale de valori materiale.
    Muncitorii, maistrii, tehnicienii si inginerii, toti oamenii muncii - producatori, proprietari asupra mijloacelor de productie, beneficiari ai productiei sociale - sunt direct interesati in ridicarea continua a calitatii produselor si serviciilor, in vederea dezvoltarii permanente a avutiei nationale si, pe aceasta baza, a satisfacerii in conditii superioare a cerintelor  vietii materiale si spirituale a poporului nostru.
    Calitatea produselor si serviciilor reprezinta una din cele mai importante forme de materializare a capacitatii de creatie, a disciplinei si a aptitudinii socialiste fata de munca, prin care lucratorii din economie participa la perfectionarea dotarii tehnice a activitatii economice, cresterea productivitatii muncii, valorificarea eficienta a resurselor tarii, satisfacerea cerintelor populatiei, marirea competitivitatii produselor romanesti pe piata externa.
    Statutul stimuleaza opinia de masa a tuturor oamenilor muncii pentru perfectionarea continua a productiei materiale a societatii, in vederea realizarii de produse si prestari de servicii de un inalt nivel calitativ, cu eficienta economica corespunzatoare.
    In scopul cresterii contributiei si intaririi raspunderilor ce revin ministerelor si celorlalte organe centrale si locale, unitatilor economice si personalului acestora in domeniul calitatii produselor si serviciilor,

    Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste Romania adopta prezenta lege.

    CAP. 1
    Dispozitii generale

    Art. 1
    In Republica Socialista Romania perfectionarea calitatii produselor si a serviciilor constituie o obligatie permanenta a tuturor colectivelor de oameni ai muncii, a unitatilor economice, ministerelor si celorlalte organe de stat si obstesti.
    Statul asigura, prin planul national unic de dezvoltare economico-sociala, conditiile necesare pentru imbunatatirea performantelor si competitivitatii produselor si a calitatii serviciilor in concordanta cu cele mai noi cuceriri ale revolutiei tehnico-stiintifice contemporane, cu cerintele cresterii eficientei muncii sociale, valorificarii superioare a materiilor prime, materialelor, inclusiv a deseurilor, combustibililor si energiei.
    Art. 2
    Nivelul calitativ al produselor si regulile de baza pentru verificarea acestuia se stabilesc, in mod unitar, prin standarde, norme tehnice, caiete de sarcini, care se aproba de organele prevazute de lege sau contracte si sunt obligatorii pentru toate unitatile economice, producatoare si executante de lucrari sau beneficiare de produse si servicii, pentru unitatile de cercetare stiintifica si inginerie tehnologica, de proiectare, organe tehnice de control, ministere, celelalte organe centrale si locale.
    Art. 3
    Calitatea produselor se realizeaza prin respectarea cerintelor tehnice, economice, constructiv - functionale, estetice si de fiabilitate, in continua perfectionare, care confera acestora un  grad inalt de utilitate economica si sociala.
    Realizarea si livrarea de produse sau prestarea de servicii trebuie sa corespunda parametrilor de calitate prevazuti in standarde, norme tehnice, caiete de sarcini si contracte. Colectivele de oameni ai muncii, conducerile unitatilor economice si organele de control, au obligatia sa ia toate masurile ce se impun pentru nici o abatere de la normele de calitate. Orice incalcare a parametrilor de calitate se sanctioneaza potrivit legii.
    Art. 4
    Ministerele, organele centrale si locale, centralele industriale si intreprinderile au obligatia sa asigure fabricarea si livrarea de produse cu parametri calitativi ridicati, la nivelul celor mai bune performante realizate in tara si pe plan mondial, in conditiile reducerii continue a consumurilor de materii prime, materiale, combustibil si energie, inlocuirii materiilor prime si materialelor deficitare, cresterii permanente a productivitatii muncii.
    De asemenea, sunt obligate sa asigure prestarea de servicii care sa satisfaca, la un nivel superior calitativ si de eficienta, cerintele populatiei si nevoile economiei nationale, introducerea metodelor moderne in executarea lucrarilor, diversificarea serviciilor, cresterea promptitudinii si a solicitudinii fata de beneficiari.
    Art. 5
    Pe langa organele colective de conducere din intreprinderi, centrale, ministere, celelalte organe centrale si comitetele executive ale consiliilor populare functioneaza consilii tehnico-economice.
    Consiliile tehnico-economice sunt obligate sa analizeze multilateral si complex documentatiile de executie a produselor si de efectuare a lucrarilor, standardele, normele tehnice si caietele de sarcini si sa propuna solutii tehnico - economice care sa conduca la ridicarea calitatii produselor si serviciilor, reducerea consumurilor, imbunatatirea tehnologiilor de fabricatie si a metodologiilor de control tehnic, cresterea eficientei economice.
    Art. 6
    Unitatile de cercetare stiintifica si inginerie tehnologica, impreuna cu unitatile productive, vor elabora, in cadrul documentatiilor tehnice de executie a semifabricatelor, pieselor, subansamblelor si produselor, programul tehnologic de control al calitatii, care va cuprinde modul si durata de efectuare a operatiunilor de control la receptie, pe faze de fabricatie si in final, al fiecarui produs, mijloacele necesare si calificarea personalului care executa controlul.
    Centralele industriale si intreprinderile sunt obligate ca la introducerea in fabricatie a produselor noi sa asigure aparatele de masura si control, standurile de proba si celelalte conditii prevazute in programele tehnologice de control al calitatii.
    Art. 7
    Controlul calitatii produselor si serviciilor se efectueaza obligatoriu de muncitorii care le executa, de maistri si ceilalti conducatori ai procesului de productie. Acestia raspund de respectarea normelor de calitate in executarea operatiilor tehnologice la fiecare produs in parte si trebuie sa sesizeze imediat conducatorului ierarhic defectele aparute in procesul de fabricatie asupra carora nu pot actiona in mod direct, in vederea inlaturarii lor operative.
    Comisiile pentru calitate din unitati, organisme de lucru ale consiliilor oamenilor muncii, urmaresc si analizeaza nivelul calitativ al productiei si sunt obligate sa propuna solutii pentru imbunatatirea continua a acestuia.
    Organele de control tehnic al calitatii exercita controlul pe fluxul de fabricatie si asupra produselor finite, potrivit programelor si metodologiei de control.
    Art. 8
    Consiliile oamenilor muncii, organizatiile sindicale, celelalte organizatii de masa si obstesti vor actiona permanent in vederea mobilizarii initiativei creatoare a muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor, a intregului personal din unitatile economice, pentru ridicarea nivelului calitativ al produselor si serviciilor.

    CAP. 2
    Conditiile de baza si documentele tehnice normative care definesc calitatea produselor industriale

    Art. 9
    Conditiile de baza ale calitatii si documentele tehnice normative ale produselor industriale, obligatorii pentru toate unitatile de cercetare stiintifica si inginerie tehnologica, de proiectare, de productie, pentru ministere, celelalte organe centrale si locale, se stabilesc potrivit prevederilor prezentei legi.
    SECTIUNEA 1
    Conditiile de baza ale calitatii la principalele grupe de produse industriale
    A. Industria constructiilor de masini
    Art. 10
    In industria constructiilor de masini, produsele trebuie realizate cu parametrii tehnico-economici si de fiabilitate ridicati; principalele conditii de calitate la produsele de larga utilizare sunt:
    a) pentru piese turnate, forjate - matritate si tratate termic: forme si dimensiuni in tolerantele prescrise, caracteristici fizico-mecanice si chimice conform normelor tehnice, structura omogena si aspect corespunzator, adaosuri de prelucrare minime, pierderi prin maselote, retele de turnare si bavuri reduse:
    b) pentru utilaje tehnologice complexe, echipamente termo si hidroenergetice, motoare termice: randament si siguranta in functionare ridicate, fiabilitate corespunzatoare utilizarii, grad inalt de automatizare si de protectie anticorosiva, gabarit si greutate specifica reduse, consumuri minime de combustibili si energie, usurinta in intretinere si reparatii;
    c) pentru masini-unelte: calitati dinamice superioare, precizie de prelucrare, productivitate ridicata, regimuri de lucru economice, grad inalt de automatizare si dotare cu echipamente auxiliare, gabarit si masa reduse pe unitate de putere, obtinerea unor forte si momente mari cu impulsuri mici de comanda, caracteristici ergonomice si estetice superioare, consumuri minime de energie, pastrarea caracteristicilor calitative in timp, fiabilitate si protectia omului in procesul de lucru;
    d) pentru mijloace de transport: capacitati si viteze optime, securitate maxima in exploatare, nivel minim de poluare, protectie anticorosiva ridicata, confort sporit, caracteristici ergonomice si estetice superioare, raport redus intre greutatea proprie si sarcina utila, consumuri minime de energie, carburanti si lubrefianti, costuri reduse de intretinere;
    e) pentru tractoare: putere de tractiune corespunzatoare, consum redus de combustibil si lubrefianti, aderenta la teren, adaptabilitate, mobilitate, manevrabilitate si functionalitate ridicate, caracteristici ergonomice superioare, costuri reduse de intretinere;
    f) pentru masini si utilaje destinate agriculturii si industriei alimentare: rezistenta in exploatare, adaptabilitate, mobilitate, manevrabilitate, usurinta la intretinere si reparare, caracteristici ergonomice ridicate, protectie anticorosiva in conditii de stocare in aer liber;
    g) pentru masini de ridicat si transportat: capacitate si rezistenta optime, grad inalt de automatizare, protectie si siguranta, manevrabilitate si functionalitate ridicate, greutate specifica redusa;
    h) pentru aparataj, motoare si transformatoare electrice: randamente optime, siguranta in functionare, asigurarea protectiei impotriva electrocutarii, pierderi specifice minime, miniaturizare, greutate unitara si consumuri de materiale reduse;
    i) pentru frigidere, aspiratoare si alte bunuri de consum de folosinta indelungata: nivel inalt al parametrilor specifici, randament, durabilitate, siguranta in functionare, manevrabilitate, caracteristici estetice si ergonomice ridicate, usurinta in intretinere si reparare, greutate specifica redusa;
    j) pentru televizoare, radio-receptoare, magnetofoane, casetofoane si alte bunuri de consum electrice: fiabilitate ridicata, sensibilitate, selectivitate , fidelitate, rezistenta la socuri si vibratii, protectie si finisaje superioare, costuri reduse de reparatii;
    k) pentru componente electronice active si pasive: precizie si stabilitate ridicata a caracteristicilor specifice, miniaturizare;
    l) pentru aparate de masura si control si elementele de automatizare: precizie, rezistenta la socuri, vibratii si mediu, clasa de protectie ridicata, mentinerea caracteristicilor in timpul normat, dimensiuni si greutate reduse.
    B. Industria extractiva
    Art. 11
    In industria extractiva, produsele trebuie sa asigure valorificarea rationala a substantelor minerale utile continute in zacamant si, la principalele grupe de produse, sa intruneasca urmatoarele caracteristici de baza:
    a) la minereuri: continutul de substante utile, puritatea, granulatia si caracteristicile fizico-chimice corespunzatoare documentatiilor pentru punerea in exploatare a zacamintelor respective;
    b) la concentrate si alte produse miniere preparate: incadrarea in continuturile de elemente utile normate si reducerea componentelor considerate ca impuritati;
    c) la carbuni: puterea calorica, continut de cenusa, umiditate, granulatie si lipsa corpurilor straine, conform actelor normative de valorificare a zacamintelor respective;
    d) la titeiuri brute si tratate: impuritati si continut de sare reduse, selectionarea corespunzatoare, potrivit cerintelor tehnologiei de prelucrare;
    e) la gaz metan: putere calorica si continut de impuritati conform documentatiilor tehnice de valorificare a zacamintelor respective.
    C. Industria metalurgica
    Art. 12
    In industria metalurgica produsele trebuie sa aiba un grad avansat de prelucrare, sa asigure valorificarea superioara a metalului, consumuri reduse de combustibili si energie si sa satisfaca urmatoarele conditii calitative de baza:
    a) pentru laminate din otel obtinute prin deformare plastica la cald sub forma de profile simple si fasonate, sarme, table, benzi, produse tubulare: compozitia chimica in limitele prescrise pentru fiecare marca de otel, caracteristici mecanice, tehnologice si de structura, conditii de forma si de dimensiuni in limitele tolerantelor prevazute corespunzator destinatiei si modului de prelucrare;
    b) pentru produse din otel obtinute prin deformare plastica la rece sub forma de tevi, table, benzi, bare, tevi trase, sarme trefilate: precizie dimensionala ridicata, caracteristici tehnologice si mecanice superioare la refulare sau la ambutisare, omogenitate structurala;
    c) pentru tevi sudate si profile din banda de otel formate la rece: etanseitatea cusaturii sudate, in conformitate cu normele privind forma geometrica, dimensiunile si tolerantele prevazute;
    d) pentru table, benzi, tevi, bare din oteluri inoxidabile sau refractare: rezistenta ridicata la coroziune de suprafata si intercristalina, mentinerea caracteristicilor mecanice la temperaturi ridicate, suprafete cu grad redus de regozitate;
    e) pentru table si benzi din oteluri silicoase: proprietati electrice si magnetice superioare, dimensiuni cu tolerante restranse;
    f) pentru table, benzi, tevi si sarme cu acoperiri de protectie - zincare, cositorie, plumburie: grosime uniforma, aderenta si omogenitate superioare ale stratului de protectie, rezistenta ridicata la actiunea agentilor fizico- chimici;
    g) pentru table, benzi, folii, tevi, bare, profile, sarme din metale si aliaje neferoase: puritate ridicata, compozitie chimica in limitele prevazute, proprietati mecanice, tehnologice si structurale superioare, rezistivitate electrica redusa, forma si dimensiuni in tolerante restranse;
    h) pentru electrozi, sarme si fluxuri de sudura: compozitie chimica, proprietati de sudabilitate superioare, adecvate fiecarei marci de otel, aderenta marita, ambalaj rezistent la agenti atmosferici si aspect competitiv;
    i) pentru produse refractare sub forma de caramizi, blocuri, piese special fasonate, betoane, mortare, prafuri si placi termo-izolante: compozitia chimica omogena, proprietati fizico-chimice superioare, durabilitatea ridicata si tolerante restranse;
    j) pentru produse abrazive sub forma de discuri, diverse profile si abrazivi pe suport: granulatie uniforma, aderenta si compactitate ridicate, rezistenta marita la soc si uzura;
    k) pentru electrozi siderurgici si alte produse carbunoase: rezistenta ridicata la compresiune si socuri, rezistivitate electrica scazuta, forma si dimensiuni in tolerante restranse, consumuri specifice reduse si durabilitate marita in timp.
    D. Industria chimica
    Art. 13
    In industria chimica, produsele trebuie sa aiba parametri calitativi care sa asigure un grad inalt de valorificare a materiilor prime si materialelor; la principalele grupe de produse conditiile calitative de baza sunt urmatoarele:
    a) pentru ingrasaminte chimice si pesticide: continut ridicat de substanta activa, conservabilitate si selectivitate crescute, toxicitate redusa;
    b) pentru produse anorganice de baza: concentratie utila, continut scazut de impuritati;
    c) pentru produse petroliere: randamente ridicate in utilizare, stabilitatea proprietatilor fizico-chimice;
    d) pentru fibre si fire chimice: caracteristici fizico-mecanice si prelucrabilitate ridicate, capacitate mare de vopsire, stabilitate in timp si la tratamente umido-termice;
    e) pentru cauciuc si mase plastice: omogenitatea structurii, caracteristici fizico-chimice si randamente crescute in prelucrare;
    f) pentru anvelope, camere de aer cu articole tehnice din cauciuc si mase plastice: rezistenta sporita la uzura, socuri, uleiuri si solventi, siguranta in exploatare, stabilitate dimensionala si a caracteristicilor fizico-mecanice;
    g) pentru medicamente: actiune farmacologica si terapeutica eficace, continutul prescris de substanta activa, efecte secundare minime, grad inalt de puritate si sterilizare, corespunzator cerintelor sanitare;
    h) pentru lacuri, vopsele si coloranti: putere mare de acoperire, rezistenta la intemperii, lumina si spalare, omogenitate, timpi redusi de uscare;
    i) pentru produse cosmetice: calitati garantate igienico-sanitar, stabilitate in timp, persistenta olfactiva;
    j) pentru produse de spalat, sapun si detergenti: putere de spalare, conditii igienico-sanitare corespunzatoare, lipsa de toxicitate.
    E. Industria materialelor de constructii si industria de prelucrare a lemnului
    Art. 14
    In industria materialelor de constructii trebuie sa se asigure valorificarea superioara a resurselor din tara, prin fabricarea de produse rezistente, usoare, ieftine, care sa inlocuiasca materialele deficitare si costisitoare, sa conduca la realizarea de constructii economicoase si sa intruneasca urmatoarele caracteristici principale de calitate:
    a) pentru ciment si produse din azbociment: omogenitate si rezistente mecanice stabile in timp;
    b) pentru prefabricate din beton: capacitate portanta ridicata, greutate redusa, consumuri minime de otel-beton si precizie dimensionala;
    c) pentru materiale izolatoare: capacitate ridicata de izolare termica, hidrofuga, respectiv fonica;
    d) pentru produse din ceramica pentru zidarii: rezistenta corespunzatoare la compresiune, greutate redusa;
    e) pentru produse din ceramica fina: forma si culoare adecvate, precizie dimensionala, finisare uniforma, planeitate si pori in tolerante prescrise;
    f) pentru corpuri de incalzire: coeficient de transmisie a caldurii si etanseitate ridicata, greutate specifica redusa, finisaj corespunzator.
    Art. 15
    In industria de prelucrare a lemnului, mobila si celelalte produse trebuie sa intruneasca insusiri fizico-mecanice superioare, durabilitate sporita, varietate dimensionala adecvata utilizarii, grad ridicat de finisare, functionalitate multipla, comoditate si aspect estetic, in conditiile valorificarii optime a masei lemnoase.
    Hartiile si cartoanele destinate tiparului trebuie sa intruneasca caracteristicile de imprimabilitate normate, prin asigurarea unui nivel superior al parametrilor fizici, mecanici si chimici, a unor variatii minime a acestora, precum si a unui grad de finisare ridicat care sa permita prelucrarea optima in procesele de productie poligrafice.
    F. Industria usoara si industria alimentara
    Art. 16
    In industria usoara, productia trebuie diversificata, tinand seama de exigentele beneficiarilor, de cerintele populatiei de toate virstele, de necesitatea adaptabilitatii operative la schimbarile modei, in conditiile valorificarii superioare a materiilor prime, materialelor si realizarii de produse care sa satisfaca urmatoarele caracteristici calitative de baza:
    a) la tesaturi: rezistenta, stabilitate dimensionala, grad de prelucrabilitate ridicat, pastrarea coloritului in timp si la tratamente umido-termice, varietatea coloristica si a desenului, greutate redusa;
    b) la confectii si tricotaje: grad de finisare ridicat, aspect estetic, durabilitate, stabilitate dimensionala, comoditate la purtare si intretinere, pastrarea coloritului in timp, la spalare ori curatire;
    c) la incaltaminte si marochinarie: durabilitate, rezistenta la intemperii, diversitate estetica, comoditate la purtare, intretinere usoara;
    d) la articolele de uz casnic si gospodaresc: rezistenta, multifunctionalitate, siguranta in exploatare, intretinere usoara, aspect estetic, finisare adecvata utilizarii.
    Art. 17
    In industria alimentara, produsele trebuie sa aiba valori nutritive ridicate, sa fie garantate igienico-sanitar, sa corespunda preferintelor populatiei si sa satisfaca urmatoarele cerinte calitative de baza:
    a) la produsele din carne: insusiri gustative superioare, stabilitate a starii sanitare si sanitar-veterinare pe toata durata de garantie, proprietati proteinice ridicate;
    b) la lapte si produse lactate: continut normat de proteine, grasimi si incarcatura bacteriana;
    c) la conserve de carne, legume, fructe, peste: proportie optima a componentelor de baza, insusiri gustative si aromatice ridicate, pe toata perioada de valabilitate;
    d) la paine si alte produse de panificatie: prospetime, grad de coacere si porozitate corespunzatoare, diversitate sortimentala;
    e) la produse zaharoase: valori nutritive, gustative si aromatice superioare, atractivitate, diversitate;
    f) la sucuri de fructe si bauturi racoritoare: valori nutritive, gustative si aromatice superioare, atractive, diversificate.
    SECTIUNEA a II-a
    Documentele tehnice normative care definesc calitatea produselor industriale
    Art. 18
    Parametrii de calitate ai produselor industriale se prevad in standarde, norme tehnice de ramura, norme tehnice de intreprindere, caiete de sarcini, aprobate de organele prevazute de lege, precum si in contracte.
    Prin documentele tehnice normative prevazute la alin. 1 se stabilesc conditiile tehnice de calitate, constructive, functionale si de fiabilitate, regulile si metodele de verificare a calitatii, prescriptiile speciale de ambalare, marcare, depozitare si transport, ale tuturor produselor, precum si regulile de protectie specifice conditiilor de clima si mediu ale tarilor in care urmeaza a fi exportate.
    Pentru utilajele care se livreaza in subansamble si se asambleaza la locul de instalare, in documentele tehnice normative se vor preciza regulile de montaj si de punere in functiune, care trebuie respectate pentru asigurarea bunei functionari si realizari a indicatorilor tehnico-economici prevazuti, precum si verificarile si probele care se fac la locul de instalare in acest scop.
    Art. 19
    Ministerele, celelalte organe centrale si locale, centrale industriale si intreprinderile, unitatile de cercetare si inginerie tehnologica raspund de nivelul parametrilor de calitate din documentele tehnice normative pe care le elaboreaza si de stricta aplicare a acestor documente dupa aprobare.
    De asemenea, vor actiona pentru revizuirea periodica a parametrilor de calitate, in vederea aducerii lor la nivelul performantelor realizate de produse similare, in tara sau pe plan mondial.
    Odata cu stabilirea parametrilor calitativi ai produsului de baza, se vor preciza si parametrii pieselor si subansamblelor componente, care sunt obligatorii pentru toate unitatile care coopereaza la realizarea produsului respectiv.
    Normele de calitate din industria republicana sunt obligatorii si pentru unitatile din industria locala si cooperatista, precum si pentru orice alte unitati socialiste care desfasoara o activitate productiva.
    Art. 20
    Pe baza normelor de calitate si a documentatiilor tehnice aprobate, intreprinderile producatoare au obligatia sa intocmeasca "Cartea tehnica a produsului" pentru masini, utilaje si instalatii, precum si pentru aparatele si alte bunuri de folosinta indelungata stabilite de ministerul sau organul central coordonator de ramura.
    "Cartea tehnica a produsului" va cuprinde descrierea, parametrii, durata de utilizare normata, domeniile de utilizare, modul de intretinere si conditiile de pastrare a acestuia, perioadele de revizie tehnica, seturile de piese de schimb si subansamblele necesare pentru fiecare categorie de reparatie, precum si orice alte date privind functionarea la parametrii proiectati ai produsului.
    Unitatile furnizoare si, dupa caz, cele comerciale, sunt obligate sa livreze produsele numai insotite de "Cartea tehnica a produsului".
    Art. 21
    Ministerele, centralele industriale, intreprinderile au obligatia sa asigure ca muncitorii, inginerii, tehnicienii, intregul personal de executie si de control sa cunoasca temeinic prevederile din standarde, norme tehnice, caiete de sarcini si contracte, sa isi ridice permanent calificarea profesionala, in scopul realizarii produselor industriale in stricta conformitate cu normele de calitate.
    Art. 22
    In vederea sporirii competitivitatii produselor romanesti pe plan extern, Ministerul Comertului Exterior si Cooperarii Economice Internationale impreuna cu Camera de Comert si Industrie vor asigura procurarea normativelor tehnice si a altor materiale privind calitatea produselor, utilizate pe piata internationala.

    CAP. 3
    Asigurarea calitatii produselor

    SECTIUNEA I
    Respectarea disciplinei tehnologice
    Art. 23
    Ministerele economice, centralele industriale, intreprinderile si celelalte unitati economice raspund de respectarea stricta a disciplinei tehnologice in procesul de fabricatie.
    Disciplina tehnologica se realizeaza prin desfasurarea productiei potrivit documentatiei de executie si procesului tehnologic omologat si executarea produselor in conditiile prevazute in standarde, norme si normative tehnice, caiete de sarcini si contracte.
    Art. 24
    Se interzice unitatilor economice sa aprobe derogari de la documentatia constructiva si tehnologica omologata, precum si de la prevederile standardelor, normelor tehnice, caietelor de sarcini si contractelor. Nu constituie derogari masurile luate pentru reducerea consumurilor, cresterea productivitatii muncii, modernizarea proceselor tehnologice, tipizarea pieselor, subansamblelor si produselor, cu conditia sa asigure mentinerea sau imbunatatirea calitatii produselor.
    Derogari de la documentatiile tehnice aprobate, potrivit legii, de unitatile economice, se pot da in mod exceptional si pe timp limitat de ministerele sau organele centrale coordonatoare de ramura, cu avizul institutelor de cercetare stiintifica si inginerie tehnologica de specialitate.
    In cazul normelor tehnice de ramura si al altor documentatii tehnice aprobate de ministere si celelalte organe centrale si locale, derogarile se pot da in mod exceptional si pe timp limitat de catre ministerul coordonator sau organul central coordonator de ramura, cu avizul Comitetului National pentru Stiinta si Tehnologie si Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calitatii Produselor.
    Derogarile de la standardele de stat se pot da numai de organul care le-a aprobat, la propunerea ministerelor, celorlalte organe centrale si locale interesate, inaintata cu acordul Consiliului National pentru Stiinta si Tehnologie si Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calitatii Produselor.
    Odata cu aprobarea derogarii, organele prevazute la alin. 2 si 3 vor stabili si masurile necesare pentru eliminarea cauzelor care au generat-o.
    In toate cazurile, propunerile de derogare se fac numai cu acordul unitatii beneficiare ori producatoare.
    Art. 25
    Centralele industriale, intreprinderile si celelalte unitati economice raspund de pregatirea si organizarea corespunzatoare a productiei, de acordarea asistentei tehnice in toate schimburile prin cadre de conducere tehnica si de specialitate, de optimizarea procesului de fabricatie si a transporturilor interne, de intarirea ordinii si disciplinei la fiecare loc de munca.
    Totodata, sunt obligate sa ia masuri pentru reducerea continua a consumurilor specifice, in conditiile respectarii stricte a calitatii normate.
    SECTIUNEA a II-a
    Atributiile si raspunderile ministerelor, celorlalte organe centrale sau locale si unitatilor economice
    Art. 26
    Ministerele, celelalte organe centrale si locale raspund de realizarea nivelului calitativ al productiei unitatilor subordonate, in care scop sunt obligate sa ia masuri pentru:
    a) asigurarea dotarii unitatilor producatoare cu mijloace de productie care sa aiba precizia si productivitatea necesare, cu aparate de masura si control, aparatura de laborator, intregul necesar de scule, dispozitive si verificatoare standuri de probe, prevazute in documentatia tehnologica si de control al calitatii si promovarea folosirii metodelor stiintifice de verificare a calitatii si fiabilitatii;
    b) crearea conditiilor tehnico-materiale si organizatorice necesare pentru asigurarea calitatii produselor prin profilarea, specializarea si concentrarea productiei;
    c) organizarea, indrumarea si verificarea activitatii de control tehnic de calitate si de metrologie in unitatile subordonate;
    d) stabilirea modului de verificare, inainte de livrare, a calitatii si fiabilitatii produselor unicate de mare complexitate, la care nu se pot face probe complete in uzina producatoare, cu acordul beneficiarilor si unitatilor de cercetare stiintifica si inginerie tehnologica;
    e) asigurarea nivelului calitativ al tuturor produselor din profilul ramurii de care raspund;
    f) elaborarea programelor pentru imbunatatirea continua a calitatii materiilor prime, semifabricatelor, proceselor tehnologice, produselor finite si implinirea acestora;
    g) realizarea cooperarii intre unitatile producatoare, in conditii care sa asigure nivelul calitativ al materiilor prime, materialelor, ansamblelor si subansamblelor care intra in componenta produselor finite;
    h) organizarea si asigurarea asistentei tehnice a unitatilor producatoare pentru montarea, probarea, punerea in functiune si predarea in exploatare a utilajelor si instalatiilor tehnologice complexe, care se asambleaza si se probeaza in final la locul de instalare;
    i) asigurarea conditiilor necesare pentru pregatirea fortei de munca calificate la nivelul prevederilor din documentatiile tehnologice, precum si a asistentei pentru verificarea masinilor si instalatiilor;
    j) organizarea urmaririi comportarii in exploatare a produselor livrate, precum si a prelucrarii datelor rezultate, in vederea utilizarii lor la imbunatatirea si la reproiectarea produselor sau crearea de produse noi.
    Art. 27
    Centralele industriale, intreprinderile si celelalte unitati economice raspund de respectarea prevederilor din standarde, norme tehnice, caiete de sarcini, alte documentatii tehnice si contracte la fabricarea si livrarea produselor, in care scop sunt obligate sa ia masuri pentru:
    a) introducerea in fabricatia de serie a produselor noi numai dupa omologare si dupa ce au fost luate toate masurile tehnico-materiale si organizatorice pentru asigurarea calitatii produselor;
    b) efectuarea, in prealabil, a probelor de verificare a parametrilor tehnico- functionali in vederea respectarii conditiilor calitative stabilite prin contract, in cazul produselor oferite pentru prima data la export sau la care partenerul cere conditii tehnice suplimentare fata de normativele interne in vigoare;
    c) elaborarea programelor privind imbunatatirea continua a calitatii materiilor prime, semifabricatelor, produselor finite, inclusiv a celor care fac obiectul cooperarii in productie si analiza lunara a indeplinirii acestora;
    d) folosirea in fabricatie numai de materii prime si materiale care corespund conditiilor de calitate prevazute in standarde, celelalte norme tehnice, caiete de sarcini si in contracte;
    e) organizarea si buna functionare a controlului tehnic de calitate in conformitate cu programele tehnologice de control si asigurarea incadrarii in aceasta activitate a muncitorilor, maistrilor, tehnicienilor si inginerilor cu o buna pregatire profesionala si cu experienta in productie;
    f) dotarea laboratoarelor si sectiilor de productie cu aparate de masura si control, aparatura de laborator si cu standuri de proba necesare pentru determinarea caracteristicilor fizice, mecanice si chimice ale materiilor prime, materialelor, semifabricatelor si produselor finite;
    g) perfectionarea documentatiilor tehnice, programelor tehnologice de control, intocmirea propunerile de imbunatatire a standardelor si celorlalte norme tehnice in concordanta cu progresul tehnic si cerintele de calitate;
    h) functionarea utilajelor, instalatiilor si aparaturii de masura si control la parametrii proiectati, modernizarea, verificarea, intretinerea si certificarea, conform legii, a functionarii acestora, in limitele de precizie stabilite;
    i) asigurarea conditiilor necesare pentru pregatirea muncitorilor si a personalului mediu de specialitate pentru insusirea cunostintelor teoretice si practice privind calitatea lucrarilor si produselor;
    j) prevederea in contractele economice a caracteristicilor de calitate ale produselor, corespunzatoare scopului si procesului de prelucrare, a metodelor de verificare a acestora, a probelor de receptie, a conditiilor si termenelor de garantie, a duratelor de utilizare, a conditiilor de manipulare, conservare, ambalare, depozitare si transport, precum si a conditiilor de desfasurare a asistentei tehnice pentru montarea, probarea, punerea in functiune si predarea in exploatare a utilajelor si instalatiilor; clasificarea si marcarea produselor pe clase de calitate, in cazurile prevazute de normele tehnice in vigoare;
    k) urmarirea sistematica a modului de comportare la beneficiari a produselor livrate si stabilirea, pe aceasta baza, de masuri pentru ridicarea nivelului calitativ al productiei;
    l) analizarea periodica a activitatii desfasurate pentru asigurarea calitatii produselor in unitati, sectii, ateliere si locuri de munca, prezentarea de dari de seama in adunarile generale ale oamenilor muncii asupra nivelului calitativ al produselor, in vederea promovarii initiativei intregului personal pentru imbunatatirea calitatii produselor.
    Art. 28
    Consiliile tehnico-economice din ministere, celelalte organe centrale si locale, din centrale si intreprinderi sunt obligate:
    a) sa analizeze nivelul calitativ al produselor din fabricatie si sa propuna masuri de imbunatatire a acestuia;
    b) sa asigure adoptarea unor solutii tehnice care sa conduca la innoirea si modernizarea produselor, in conditii de eficienta ridicata;
    c) sa avizeze numai acele documentatii de executie si documente tehnice normative care sa asigure realizarea unor caracteristici functionale si tehnico- economice superioare;
    d) sa urmareasca imbunatatirea tehnologiilor de control.
    Proiectele documentelor tehnice normative si ale documentatiilor de executie ale produselor se supun aprobarii organelor colective de conducere numai insotite de concluziile si propunerile consiliilor tehnico-economice.
    Art. 29
    Unitatile de cercetare stiintifica si inginerie tehnologica raspund de calitatea solutiilor tehnice privind proiectarea si pregatirea de fabricatie a produselor, adoptate in documentatiile pe care le-au elaborat, de asigurarea asistentei tehnice, de valorificarea rezultatelor urmaririi in exploatare si perfectionarea continua a produselor din profilul lor de activitate.
    Art. 30
    Unitatile beneficiare sunt obligate sa efectueze receptie produselor potrivit prevederilor din contracte si sa preia numai acele care corespund normelor de calitate.
    Incalcarea prevederilor alin. 1 atrage si raspunderea unitatilor beneficiare pentru paguba adusa avutului obstesc.
    Art. 31
    Unitatile producatoare raspund pentru orice deficienta de calitate aparuta in termenul de garantie, precum si de eventualele vicii ascunse rezultate din fabricatie, aparute in perioada de utilizare normata si sunt obligate sa stabileasca, in conditiile prevazute in contracte, de comun acord cu beneficiarii si proiectantii, masuri si termene de remediere sau de inlocuire a produselor necorespunzatoare. In cazul in care furnizorii nu accepta remedierea sau inlocuirea produselor, beneficiarii le vor restitui, solicitand despagubirile legale.
    Prin termen de garantie se intelege limita de timp in cadrul careia reconditionarea sau inlocuirea produsului se face pe seama si cheltuiala unitatii producatoare, daca nu se dovedeste ca deficienta de calitate nu ii este imputabila.
    Termenul de garantie curge de la data livrarii produsului. In cazul utilajelor si instalatiilor complexe realizate prin cooperare in productie, termenul de garantie curge, fata de toti furnizorii, de la data livrarii acestor utilaje sau instalatii.
    Prin perioada de utilizare normata se intelege intervalul in cadrul caruia produsul, in conditiile de exploatare, depozitare si transport stabilite potrivit normelor si normativelor  tehnice, trebuie sa-si mentina nemodificate caracteristicile functionale.
    La produsele cu termene de utilizare limitata, unitatile producatoare sunt obligate sa inscrie pe produs sau pe ambalajul produsului, dupa caz, anul si luna in care expira durata de garantie sau perioada de utilizare normata.
    Art. 32
    Unitatile comerciale raspund, potrivit legii, de calitatea marfurilor vandute, asigurand remedierea sau inlocuirea produselor necorespunzatoare pe seama unitatilor producatoare.
    Termenul de prescriptie a actiunii unitatii comerciale fata de unitatea producatoare, pentru recuperarea daunelor rezultate din neindeplinirea de catre producator a conditiilor de calitate, curge de la data platii daunelor de catre unitatea comerciala.
    Art. 33
    Furnizorul raspunde fata de beneficiar, in perioada de garantie, pentru daunele aduse prin nerealizarea parametrilor proiectati datorita deficientelor de calitate ale utilajelor, instalatiilor si bunurilor de folosinta indelungata livrate.
    Art. 34
    Unitatile de transport, precum si cele care preiau pastreaza si desfac produsele, raspund de mentinerea integritatii si calitatii acestora, de corecta lor manipulare si depozitare, de la preluare pana la predare.
    Art. 35
    Unitatile producatoare si unitatile de comert exterior sunt obligate sa asigure respectarea cu strictete a conditiilor privind calitatea si performantele tehnice ale marfurilor destinate exportului, potrivit prevederilor contractuale.
    Ministerul Comertului Exterior si Cooperarii Economice Internationale si intreprinderile de comert exterior vor controla, prin reprezentati proprii, la uzine si fabrici, modul cum se pun in productie si se realizeaza marfurile contractate pentru export si vor participa la stabilirea si infaptuirea programelor de masuri pentru adaptarea operativa a productiei la cerintele de calitate impuse de piata externa.
    Intreprinderile de comert exterior sunt obligate sa receptioneze si sa preia de la unitatile producatoare numai produsele care se incadreaza in parametrii de calitate. Intreprinderile de comert exterior poarta intreaga raspundere, potrivit legii, pentru preluarea de la producator si livrarea catre clientii externi a unor marfuri care nu corespund conditiilor contractuale.
    SECTIUNEA a III-a
    Atributiile si raspunderile personalului unitatilor economice
    Art. 36
    Directorii si ceilalti conducatori ai unitatilor economice raspund de indeplinirea tuturor sarcinilor ce revin unitatii in domeniul calitatii si au obligatia sa asigure toate conditiile materiale, tehnice si organizatorice necesare pentru realizarea productiei in stricta conformitate cu documentatia tehnica, executarea exigenta a controlului tehnic in procesul de fabricatie, livrarea de produse corespunzatoare calitativ.
    In caz de abateri de la normele de calitate, vor lua masuri pentru oprirea fabricatiei, inlaturarea deficientelor in vederea reluarii productiei si stabilirea raspunderii persoanelor vinovate.
    Art. 37
    Sefii de sectii si ateliere au obligatia sa asigure fiecarei formatii de lucru in subordine conditiile tehnico-materiale necesare realizarii calitatii produselor si desfasurarii procesului de productie potrivit tehnologiei de fabricatie si de control, sa acorde asistenta tehnica de specialitate, sa ia masurile necesare pentru eliminarea cauzelor care pot genera abateri de la normele de calitate si raspund, impreuna cu maistrii, de calitatea produselor fabricate si livrate.
    Art. 38
    Maistrii si ceilalti conducatori ai formatiilor de lucru au obligatia sa asigure buna organizare si desfasurare a procesului de productie, sa ia masuri ca la fiecare loc de munca sa se respecte riguros disciplina de productie si tehnologiile de fabricatie de catre muncitori, sa controleze produsele executate de acestia, sa nu admita circulatia unor produse necorespunzatoare pe fluxul de fabricatie si sa dispuna oprirea executarii operatiilor in cazul unor abateri de la normele de calitate.
    Maistrii raspund impreuna cu muncitorii pentru orice deficienta de calitate rezultata din incalcarea disciplinei tehnologice.
    In scopul prevenirii unor asemenea deficiente, maistri trebuie sa analizeze cauzele abaterilor de la normele  de calitate, sa ia masuri pentru eliminarea acestora si sa organizeze dezbateri privind realizarea parametrilor calitativi ai produselor in cadrul formalitatilor de lucru pe care le conduc.
    Art. 39
    Muncitorii raspund de calitatea produselor realizate si au obligatia sa respecte cu strictete disciplina tehnologica, sa execute operatiile conform documentatiei tehnice, sa verifice prin autocontrol calitatea acestora si sa remedieze deficientele constatate, sa prezinte prima piesa sau produs la controlul maistrului, sa fie exigenti fata de orice abateri de la normele de calitate.
    De asemenea, trebuie sa participe activ la toate actiunile organizate pentru ridicarea nivelului calitativ al productiei si perfectionarea tehnologiilor de fabricatie.
    Art. 40
    Cercetatorii, tehnologii si alti specialisti care participa la elaborarea si avizarea documentatiilor tehnice raspund de valorile parametrilor de calitate si de eficienta economica a produselor proiectate, pana la realizarea acestora in productie.
    Proiectantul si tehnologul raspund de introducerea in proiecte a solutiilor tehnice stabilite de cercetatori, prin documentatia omologata.
    Art. 41
    Personalul unitatilor cu activitate de comert exterior care se face vinovat de contractarea la export a unor produse necorespunzatoare conditiilor specifice tarii de destinatie, precum si prevederea in contractele externe a unor caracteristici calitative diferite de cele oferite de producator, raspunde, potrivit legii, pentru pagubele cauzate.

    CAP. 4
    Controlul tehnic al calitatii produselor

    SECTIUNEA I
    Organizarea, atributiile si raspunderile personalului de control tehnic al calitatii
    Art. 42
    Activitatea de control tehnic al calitatii se organizeaza, potrivit legii, ca serviciu, birou, colectiv independent, laboratoare de control si formatii de lucru, in functie de complexitatea si tehnicitatea produselor, de numarul muncitorilor, maistrilor, tehnicienilor si specialistilor cu studii superioare rezultat ca necesar din documentatiile tehnice si tehnologice de executie.
    Serviciile, birourile si colectivele independente de control tehnic al calitatii sunt subordonate conducatorului unitatii si inspectoratelor judetene si al municipiului Bucuresti pentru controlul calitatii produselor.
    Art. 43
    Personalul din activitatea de control tehnic al calitatii trebuie sa fie autorizat de catre inspectoratele judetene si al municipiului Bucuresti pentru controlul calitatii produselor, pe baza verificarii cunostintelor de specialitate.
    Numirea, schimbarea din functie, sanctionarea disciplinara sau desfacerea contractului de munca al personalului din serviciile, birourile si colectivele independente de control tehnic al calitatii se fac de catre conducatorul unitatii, cu acordul inspectoratului judetean sau al municipiului Bucuresti pentru controlul calitatii produselor. Pentru seful acestor compartimente este necesar acordul Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calitatii Produselor si al organului ierarhic superior al unitatii.
    Art. 44
    Personalul unitatilor care exercita controlul tehnic al calitatii are urmatoarele obligatii:
    a) verifica calitatea materiilor prime, materialelor, reperelor si subansamblelor la aprovizionarea si introducerea lor in fabricatie, reglajul si precizia mijloacelor de productie si ale aparaturii de masura si control, respectarea stricta a normelor de calitate la ambalarea si expedierea produselor;
    b) respinge produsele cu deficiente de calitate, sesizeaza seful ierarhic in cazul unor abateri grave de la normele de calitate si propune luarea masurilor necesare pentru eliminarea deficientelor;
    c) participa la stabilirea tehnologiilor de control, verifica dotarea cu aparatura de masura si control, cu standuri de proba si platforme de montaj, solicita conducerii unitatii imbunatatirea documentatiilor de fabricatie.
    Art. 45
    Seful compartimentului de control tehnic al calitatii are obligatia de a asigura buna desfasurare a intregii activitati de control al calitatii din unitate, in care scop:
    a) raspunde de organizarea controlului calitatii produselor in toate fazele de fabricatie, urmareste respectarea programelor tehnologice de control al calitatii produselor;
    b) promoveaza folosirea metodelor moderne de control si initiaza actiuni pentru ridicarea calificarii profesionale a controlorilor de calitate;
    c) sesizeaza conducerea unitatii si organele Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calitatii Produselor asupra abaterilor privind calitatea produselor; propune sistarea fabricatiei si opreste livrarea produselor care nu corespund calitativ;
    d) organizeaza si conduce activitatea laboratorului din unitate destinat verificarii calitatii materiilor prime, materialelor, pieselor, subansamblelor si produselor finite;
    e) verifica, la incheierea contractelor economice, parametrii de calitate ai materiilor prime, materialelor, semifabricatelor, lucrarilor si prestatiilor prevazute in acestea si le vizeaza daca corespund normelor de calitate.
    Art. 46
    Personalul cu atributii de control tehnic al calitatii din ministere si centrale are obligatia de a urmari indeplinirea masurilor din programele pentru ridicarea nivelului calitativ al produselor si de a controla modul de asigurare a calitatii produselor in unitatile subordonate.
    SECTIUNEA a II-a
    Efectuarea controlului si confirmarea calitatii
    Art. 47
    Controlul tehnic al calitatii se efectueaza asupra materiilor prime, materialelor, pieselor, semifabricatelor, subansamblelor, pe intregul flux de fabricatie si la produsele finite, potrivit metodelor, frecventei si cu mijloacele prevazute in documentatia tehnica a produsului. Confirmarea calitatii se face prin aplicarea vizei de control pe produse sau pe documentele de insotire a acestora pe fluxul de fabricatie si in final.
    Raportarea ca productie marfa a produselor respinse la controlul calitatii este interzisa.
    Art. 48
    Unitatile beneficiare sunt obligate sa verifice calitatea executarii utilajelor tehnologice, instalatiilor si altor produse de complexitate tehnica ridicata, pe faze de fabricatie si in final, sa semnalizeze eventualele deficiente de calitate si sa participe la stabilirea masurilor necesare pentru remedierea lor.
    In cazul instalatiilor complexe, operatiile de control vor putea fi efectuate si de catre unitati de cercetare stiintifica si inginerie tehnologica, pe baza de contracte incheiate cu unitatea beneficiara.
    Pentru anumite produse, in special masini si utilaje cu un grad ridicat de complexitate, operatiile de control se vor efectua, pe baza de contracte incheiate cu unitatea beneficiara, de catre unitati specializate prin profilul lor de activitate in exploatarea unor asemenea produse.
    Pentru produsele destinate exportului, intreprinderile de comert exterior vor efectua controlul calitatii cu organe specializate de control, pe baza de contract, conform legii.
    Art. 49
    Produsele se livreaza numai insotite de certificate de calitate, de garantie, buletine de analiza sau alte documente de certificare a calitatii emise de unitatile producatoare si de bazele de aprovizionare tehnico-materiala, sub semnatura conducatorului unitatii si sefului compartimentului de control. In cazul in care conducatorul unitatii sau seful compartimentului de control deleaga altor persoane dreptul de a semna documentul de certificare, raspund impreuna cu acestea.
    Continutul si forma documentelor de certificare a calitatii se stabilesc de organul central al unitatii producatoare cu acordul Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calitatii Produselor.
    Confirmarea calitatii produselor vandute populatiei se face prin certificate de garantie, in cazul produselor de folosinta indelungata sau prin documentele de certificare a calitatii, elaborate de producator, la livrarea cu ridicata catre unitatea de comert, in cazul celorlalte produse.
    Art. 50
    Pentru stimularea fabricarii de produse de calitate superioara, cu un grad inalt de competitivitate, se instituie marca de calitate.
    Marca de calitate este un simbol care se aplica pe produse, prin care se atesta de producator ca acestea au caracteristici la nivelul celor mai bune performante realizate in tara si pe plan mondial.
    Dreptul de aplicare a marcii de calitate se stabileste prin certificatul de marca eliberat de Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calitatii Produselor.
    Nomenclatorul produselor la care se aplica marca de calitate se aproba prin planul national unic de dezvoltare economico-sociala.
    Unitatea care aplica pe produse simbolul marcii de calitate raspunde de indeplinirea de catre aceste produse a caracteristicilor din certificatul de marca.
    Art. 51
    Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calitatii Produselor, ministerele si celelalte organe centrale vor controla respectarea de catre unitati a cerintelor legale privind aplicarea marcii de calitate.
    In cazul in care produsele nu se incadreaza in prevederile certificatului de marca sau performantele lor tehnico-economice sunt inferioare celor realizate pe plan mondial, inspectoratul va retrage unitatii producatoare dreptul de aplicare a marcii de calitate.
    Art. 52
    Acordarea si retragerea marcii de calitate se fac potrivit legii.
    SECTIUNEA a III-a
    Atributiile si raspunderile Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calitatii Produselor
    Art. 53
    Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calitatii Produselor infaptuieste, impreuna cu ministerele, celelalte organe centrale si locale, politica partidului si statului in domeniul calitatii si al controlului tehnic de calitate al produselor si exercita urmatoarele atributii principale:
    a) asigura, impreuna cu ministerele si celelalte organe centrale sau locale, organizarea si executarea controlului calitatii produselor, elaborarea si indeplinirea programelor pentru imbunatatirea calitatii, stabilirea si realizarea indicatorilor de calitate ce se includ in planurile cincinale si anuale;
    b) controleaza activitatea de asigurare a calitatii produselor, efectueaza operatii de control cu personal propriu, initiaza actiuni pentru ridicarea calificarii profesionale a personalului de control tehnic al calitatii din unitati;
    c) indruma si controleaza elaborarea programelor tehnologice de control al calitatii produselor, promoveaza folosirea metodelor moderne de control;
    d) controleaza, in conditiile prevazute de lege, activitatea de asigurare a calitatii marfurilor din import;
    e) interzice livrarea produselor care nu corespund din punct de vedere calitativ si stabileste masuri pentru eliminarea deficientelor de calitate si pentru recuperarea pagubelor de la persoanele vinovate, sesizand despre aceasta organele bancare;
    f) elaboreaza normative privind controlul tehnic al calitatii produselor; autoriza, indruma si controleaza activitatea laboratoarelor care executa masurari, incercari si analize pentru verificarea calitatii produselor;
    g) organizeaza, impreuna cu conducerile unitatilor, cu comisiile pentru calitate si cu organizatiile sindicale si de tineret, dezbaterea la locurile de munca a cazurilor de abateri de la normele de calitate.
    Art. 54
    Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calitatii Produselor dispuse, cu incunostintarea prealabila a organelor centrale sau locale de resort, oprirea fabricatiei in cazul in care:
    a) au fost introduse in fabricatie produse neomologate in conditiile legii;
    b) produsul nu intruneste parametrii de calitate si fiabilitate aprobati la omologare;
    c) creste sistematic volumul rebuturilor si al operatiilor de remediere; d) lipseste aparatura de masura si control sau aceasta functioneaza necorespunzator;
    e) persista deficiente grave in fabricatie si in controlul tehnic de calitate si metrologie.
    De asemenea, interzice trecerea la fabricatie de serie a produselor noi in cazul cand constata ca nu au fost realizate prevederile programului tehnologic de control al calitatii produsului.
    Masurile prevazute la alin. 1 si 2 se inscriu in registrul unic de control al unitatii.
    Ministerele, celelalte organe centrale si locale, centralele industriale si intreprinderile sunt obligate sa aplice masuri operative pentru eliminarea cauzelor care au determinat oprirea sau interzicerea fabricatiei si sa stabileasca raspunderea persoanelor vinovate.
    Art. 55
    Inspectorii pentru controlul calitatii produselor raspund potrivit legii pentru:
    a) neefectuarea verificarilor care intra in sarcina lor;
    b) inscrierea in documentele de control a unor constatari care nu corespund realitatii;
    c) nesemnalarea incalcarii dispozitiilor legale in vigoare constatata cu ocazia controlului sau neluarea la timp, in conditiile prevazute de lege, a masurilor care se impun pentru asigurarea calitatii produselor.

    CAP. 5
    Asigurarea si controlul calitatii serviciilor

    Art. 56
    Unitatile prestatoare de servicii sunt obligate sa asigure ca lucrarile executate sa corespunda parametrilor de calitate prevazuti in norme tehnice, normative sau contracte, necesitatilor si preferintelor si sa intruneasca urmatoarele conditii de baza la principalele grupe de prestatii:
    a) pentru reparatii si alte lucrari de intretinere la cladiri: rezistenta si durabilitate in timp, izolatie hidrofonica si termica, etanseitate, aspect corespunzator;
    b) pentru reparatii la instalatii de incalzire, apa, gaze, electricitate si alte lucrari aferente: restabilirea in termenul normat a functionalitatii, securitatii, sigurantei si continuitatii in exploatare;
    c) pentru confectii la comanda si reconditionari de imbracaminte, incaltaminte si marochinarie: executarea tuturor operatiunilor prevazute in normativele tehnice de calitate, folosirea materialelor auxiliare in concordanta cu materia prima de baza, care sa asigure rezistenta la purtare, aspectul estetic, finisajul superior, respectarea modelului si a altor conditii convenite cu beneficiarii;
    d) pentru lucrari de intretinere si reparatii la autoturisme, frigidere, televizoare si alte bunuri de folosinta indelungata si gospodaresti: asigurarea conditiilor de functionare si siguranta la parametrii normati;
    e) pentru operatiile efectuate de spalatorii, curatatorii si vopsitorii: asigurarea formei, culorii, esteticii si conditiilor de igiena a obiectului.
    Art. 57
    Normele tehnice de calitate pentru lucrarile de reparatii si intretinere a bunurilor de folosinta indelungata si regulile de verificare a acesteia se stabilesc de unitatea prestatoare, impreuna cu unitatea producatoare, care sunt obligate sa asigure documentatia tehnica, piese de schimb, precum si specializarea personalului. Aceste norme se aproba de organele centrale sau locale coordonatoare ale unitatilor in cauza, cu acordul Consiliului de coordonare a productiei bunurilor de larg consum.
    Pentru celelalte categorii de prestatii, conditiile de calitate si regulile de verificare se prevad in normative, aprobate de organele in subordinea carora functioneaza unitatile prestatoare de servicii, cu acordul inspectiilor de specialitate sau, dupa caz, al Inspectoratului General de Stat pentru Controlul calitatii Produselor.
    La cererea beneficiarilor, conditiile de calitate se stabilesc si la contractarea prestatiei.
    Art. 58
    Pentru lucrarile realizate in cadrul prestatiilor de servicii, unitatile garanteaza, potrivit legii, calitatea acestora si sunt obligate sa efectueze remedierile reclamate in cadrul termenului de garantie, in mod gratuit.
    Certificarea calitatii si termenele de garantie vor fi inscrise pe documentele de plata.
    Unitatile sunt obligate ca, la cererea, reclamatia sau sesizarea cumparatorilor, sa execute reparatia, intretinerea sau revizia periodica, la timp si de buna calitate, a produselor vandute prin unitatile comerciale.
    Art. 59
    Muncitorii unitatilor prestatoare de servicii au datoria sa execute operatiile conform prevederilor din normative, contracte sau comenzi, sa verifice calitatea lucrarilor, sa-si imbunatateasca continuu cunostintele profesionale si sa participe activ la actiunile organizate pentru ridicarea calitatii serviciilor.
    Personalul unitatilor prestatoare de servicii trebuie sa aiba o comportare civilizata, demna, respectuoasa si corecta, sa manifeste solicitudine in relatia cu populatia.
    Art. 60
    Conducatorii unitatilor prestatoare de servicii, inginerii, tehnicienii si maistri raspund de organizarea muncii, de aprovizionarea ritmica cu materiale si piese de schimb, de buna functionare a utilajelor si instalatiilor si de prestarea serviciilor, cu respectarea conditiilor de calitate prevazute in normative, contracte si comenzi.
    Art. 61
    Prevederile art. 42-45 privind organizarea si atributiile personalului de control tehnic al calitatii se aplica in mod corespunzator si in activitatea de control tehnic al calitatii prestarilor de servicii.
    Controlul tehnic al calitatii prestatiilor se efectueaza potrivit metodelor si cu mijloacele stabilite prin normele tehnice si normativele prevazute la art. 57.
    Art. 62
    Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare, cooperatia mestesugareasca si cooperatia de consum vor lua masuri pentru satisfacerea in conditii de calitate superioara a cerintelor populatiei in domeniul prestarilor de servicii, prin organizarea de unitati specializate, fixe si mobile, largirea si modernizarea retelei, atat in localitatile urbane, cat si in cele rurale.
    In acest scop, organele prevazute la alin. 1, cu sprijinul Consiliului pentru coordonarea si indrumarea activitatii de aprovizionare si prestari de servicii catre populatie, vor intocmi nomenclatoare de servicii si vor actiona pentru imbunatatirea lor periodica, astfel incat sa asigure modernizarea si diversificarea serviciilor de toate categoriile, extinderea serviciilor pentru usurarea muncii casnice, reducerea duratelor de prestare a acestora, economisirea timpului cetatenilor.
    Art. 63
    In activitatea de transporturi, posta si telecomunicatii, comert, turism si alimentatie publica asigurarea si controlul calitatii prestatiilor se realizeaza potrivit reglementarilor specifice acestora.
    Art. 64
    Controlul calitatii serviciilor se exercita de organele de control specializate, de persoane imputernicite in acest scop de catre conducatorii unitatilor economice si de personalul cu atributii de control din ministere si celelalte organe centrale sau locale coordonatoare.

    CAP. 6
    Raspunderea materiala pentru incalcarea normelor privind calitatea produselor si serviciilor

    Art. 65
    Personalul unitatilor socialiste raspunde material, potrivit legii, pentru orice paguba provocata ca urmare a livrarii sau receptionarii de produse cu deficiente de calitate.
    Costul remedierilor si bonificatiilor platite clientilor externi, precum si costurile remedierilor pentru produsele destinate beneficiarilor interni, in vederea stingerii reclamatiilor privind calitatea, se vor evidentia separat, conducatorii unitatilor fiind obligati sa asigure recuperarea lor de la persoanele vinovate.
    Art. 66
    Seful compartimentului de control tehnic al calitatii raspunde material, impreuna cu directorul unitatii, pentru oricare paguba produsa ca urmare a livrarii de produse sau executarii de lucrari cu deficiente de calitate.
    Art. 67
    Personalul ministerelor, celorlalte organe centrale si locale si inspectorii din cadrul Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calitatii Produselor raspund material pentru admiterea expedierii unor produse cu deficiente de calitate, in masura in care au contribuit la producerea pagubei sau, dupa caz, proportional cu retributia tarifara de incadrare a persoanelor vinovate.
    Art. 68
    Persoanele incadrate in munca raspund, in conditiile prezentei legi, pentru pagubele cauzate de incalcarea, din vina lor, a normelor de calitate, prin provocarea de rebuturi sau partiale ori de produse declasate.
    Art. 69
    Rebut definitiv se considera produsul care nu corespunde prevederilor din standarde, norme tehnice, caiete de sarcini sau contracte si nu poate fi utilizat decat, eventual, ca materie prima sau ca material pentru producerea altor bunuri.
    Prin rebut partial se intelege produsul care nu corespunde prevederilor din standarde, norme tehnice, caiete de sarcini sau contracte si care, supus unor operatii de remediere, eficiente sub aspect economic, devine un produs corespunzator sau poate fi valorificat ca produs declasat.
    Produs declasat se considera produsul care nu corespunde prevederilor din standarde, norme tehnice, caiete de sarcini sau contracte, dar poate fi valorificat, potrivit normelor legale, la pret redus.
    In sensul prezentului articol, prin produse se inteleg semifabricatele, piesele, subansamblele si produsele finite.
    Art. 70
    Prin planul national unic de dezvoltare economico-sociala se vor stabili limitele maxime de pierderi tehnologice pentru produsele specifice ramurii, precum si criteriile de defalcare a acestora pe unitati, de catre ministerele si organele centrale coordonatoare.
    In intelesul prezentei legi, produsele ale caror defecte de calitate sunt inerente tehnologiei utilizate constituie pierderi tehnologice.
    Pe masura modificarii factorilor specifici, ministerele si celelalte organe centrale coordonatoare sunt obligate sa reduca limitele maxime stabilite potrivit alin. 1.
    Art. 71
    Conducatorii unitatilor economice, personalul de executie si personalul cu atributii de control al calitatii, raspund material integral pentru pagubele cauzate din vina lor, prin provocarea de rebuturi sau produse declasate, ca urmare a incalcarii atributiilor ce le revin potrivit legii si regulamentului de organizare si functionare a unitatii.
    Art. 72
    Muncitorii care prin nerespectarea disciplinei de productie sau tehnologice au provocat, din vina lor, rebuturi sau produse declasate nu vor fi retribuiti pentru munca prestata la operatia care a determinat rebutul sau produsul declasat, chiar daca acesta se incadreaza in limitele maxime admisibile stabilite in conformitate cu art. 70.
    Maistrul sau conducatorul direct al procesului de productie care a constatat rebutul ori produsul declasat si a stabilit persoana vinovata de provocarea acestuia nu va inscrie in bonul de lucru valoarea manoperei ce i s-ar fi cuvenit, in cazul muncitorilor care lucreaza in acord sau va scadea din foaia de pontaj timpul aferent operatiei, in cazul muncitorilor retribuiti in regie.
    Art. 73
    Muncitorii raspund material integral pentru pagubele cauzate din vina lor prin provocarea de rebuturi sau produse declasate peste limitele maxime admisibile, stabilite in conformitate cu dispozitiile art. 70.
    Raspunderea materiala se stabileste la propunerea maistrilor ori a celorlalti conducatori directi ai procesului de productie, care au constatat rebutul sau produsul declasat si persoana care le-a provocat.
    Art. 74
    In situatia in care rebutul sau produsul declasat a fost cauzat de mai multe persoane, raspunderea fiecareia se stabileste tinandu-se seama de masura in care a contribuit la provocarea pagubei.
    Daca nu poate fi determinata masura in care fiecare persoana a contribuit la provocarea rebutului sau produsului declasat, partea din valoarea totala a pagubei, astfel cauzata, de care urmeaza sa raspunda fiecare, se stabileste proportional cu retributia tarifara de incadrare a fiecaruia, de la data constatarii pagubei.
    Art. 75
    Evaluarea pagubelor cauzate prin rebuturi sau produse declasate se face dupa cum urmeaza:
    a) daca rebutul partial poate fi remediat pentru a corespunde prescriptiilor din standarde, norme tehnice, caiete de sarcini sau contracte, se iau in calcul cheltuielile efectuate in acest scop;
    b) daca produsul declasat poate fi valorificat, potrivit dispozitiilor legale , la un pret redus, se ia in calcul diferenta dintre pretul produsului corespunzator calitativ si pretul ce se obtine prin valorificare;
    c) daca rebutul partial supus unor operatii de remediere poate fi valorificat ca produs declasat, la cheltuielile prevazute la lit. a) se adauga diferenta de pret calculata potrivit prevederilor de la lit. b);
    d) daca rebutul definitiv poate fi valorificat ca materie prima sau material pentru producerea altor bunuri, se ia in calcul diferenta de pret dintre costurile de productie ale produsului rebutat si pretul materiei prime sau materialului pe care l-a inlocuit;
    e) daca rebutul definitiv nu poate fi valorificat nici ca materie prima, se iau in calcul costurile de productie ale produsului rebutat.
    Art. 76
    In aplicarea prevederilor art. 75 lit b) si c) se ia in calcul pretul cu amanuntul legal stabilit pentru produsele corespunzatoare calitativ.
    In cazul produselor care nu au pret cu amanuntul legal stabilit, dar au pret de livrare, se ia in calcul acest pret, la care se aplica coeficientul de 1,05. Daca pretul de livrare este egal cu pretul de productie, coeficientul este de 1,25.
    In cazul raspunderii penale, evaluarea pagubei se va face adaugandu-se la suma stabilita potrivit prevederilor alin. 1 si 2 si ale art. 75, foloasele nerealizate de unitate. Daca suma astfel calculata nu acopera costurile de productie ale bunurilor respective, se vor lua in calcul aceste costuri.
    Art. 77
    Raspunderea materiala pentru provocarea de rebuturi sau produse declasate se stabileste prin decizie de imputare sau angajament de plata, in conditiile prevazute de Codul muncii.
    Art. 78
    Raspunderea pentru provocarea de rebuturi sau produse declasate nu atrage si aplicarea, pentru aceleasi fapte, a diminuarii retributiei potrivit legii retribuirii dupa cantitatea si calitatea muncii.

    CAP. 7
    Sanctiuni

    Art. 79
    Incalcarea normelor privind calitatea produselor si serviciilor atrage obligarea persoanelor vinovate la plata despagubirilor stabilite potrivit legii.
    Art. 80
    Incalcarea cu intentie sau din culpa a normelor privind calitatea produselor si serviciilor, care fapta constituie infractiune, se pedepseste potrivit legii penale.
    Art. 81
    Constituie contraventii la prevederile prezentei legi si se sanctioneaza cu amenda:
    I. De la 3.000 la 6.000 urmatoarele fapte:
    a) livrarea de produse respinse sau sustrase controlului tehnic de calitate;
    b) neorganizarea pe fluxul de fabricatie a punctelor de control fixe si mobile, precum si a controlului final;
    c) neasigurarea aparaturii de masura si control, a standurilor de probe si platformelor de montaj, a documentatiei tehnice normative, de executie si control;
    d) elaborarea, avizarea si aprobarea de documentatii tehnice care nu cuprind tehnologiile de control si conditiile necesare efectuarii acestuia;
    e) neanalizarea cauzelor care genereaza produse de calitate necorespunzatoare si neluarea masurilor pentru eliminarea acestora, precum si nerespectarea termenelor de aplicare a masurilor stabilite.
    II. De la 1.000 la 3.000 lei urmatoarele fapte:
    f) neinscrierea in contracte  a parametrilor de calitate si a metodelor de verificare a acesteia;
    g) neefectuarea receptiei produselor de catre beneficiari sau a receptiei la furnizor, pe faze de fabricatie si in final, potrivit prevederilor din contract;
    h) introducerea in fabricatie a unor componente ori subansamble fara aplicarea vizei controlului tehnic de calitate sau fara documente de insotire confirmate de acesta;
    i) nerespectarea documentatiei de executie sau a metodologiei de control;
    j) neasigurarea conditiilor pentru mentinerea integritatii si calitatii produselor;
    k) impiedicarea sub orice forma a organelor de control de a-si exercita atributiile prevazute de lege.
    III. De la 500 la 1.000 lei urmatoarele fapte:
    l) livrarea sau receptia de produse fara certificat de calitate, precum si livrarea produselor fara carte tehnica sau fara aplicarea pe ambalaj, in conditiile legii, a datei de fabricatie si a duratei de utilizare sau a datei de valabilitate;
    m) certificarea calitatii printr-o atestare neconforma prevederilor din standarde, norme tehnice sau contracte;
    n) efectuarea necorespunzatoare a probelor, analizelor sau a incercarilor de calitate; pastrarea contraprobelor in alte conditii decat cele prevazute in documentatiile tehnice;
    o) nerespectarea normelor de calitate in executarea prestatiilor de servicii;
    p) nementionarea pe documentele de plata, in cadrul prestatiilor de servicii, a datelor privind garantia lucrarilor.
    Faptele prevazute in prezentul articol constituie contraventii daca nu au fost comise in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni.
    Art. 82
    Constatarea contraventiilor prevazute la art. 81 lit. a) - n), precum si aplicarea sanctiunilor, se fac de catre:
    a) inspectorii sefi si inspectorii sefi adjuncti din cadrul Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calitatii Produselor, pentru contraventiile savarsite de catre personalul ministerelor, celorlalte organe centrale si locale, centralelor si unitatilor economice;
    b) inspectorii sefi si adjunctii lor din inspectoratele judetene si al municipiului Bucuresti pentru controlul calitatii produselor si inspectorii din cadrul Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calitatii Produselor, pentru contraventiile savarsite de personalul unitatilor economice, cu exceptia directorilor generali ai centralelor industriale;
    c) inspectorii din inspectoratele judetene si al municipiului Bucuresti, pentru contraventiile savarsite de personalul unitatilor economice, cu exceptia directorilor generali, directorilor, inginerilor sefi si contabililor sefi.
    Constatarea contraventiilor prevazute la art. 81 lit. o) si p) si aplicarea sanctiunilor se fac de catre personalul cu atributii de control din cadrul inspectiilor specializate, in conditiile prevazute de lege, precum si de personalul ministerelor, celorlalte organe centrale si locale, care au in subordine unitati prestatoare de servicii sau coordoneaza activitatea de prestatii de servicii, imputernicit de conducatorii acestora.
    Art. 83
    Constatarea contraventiilor prevazute la art. 81 si aplicarea sanctiunilor se prescriu in termen de un an de la data savarsirii faptei. In cazul utilajelor si instalatiilor tehnologice, termenul de prescriptie este de 2 ani.
    Art. 84
    Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei se poate face plangere in termen de 15 zile de la data comunicarii acestuia. Plangerea, insotita de copie de pe procesul-verbal, se depune la organul din care face parte agentul constatator.
    Art. 85
    In masura in care prezenta lege nu dispune, contraventiilor prevazute la art. 81 le sunt aplicabile dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor.
    Art. 86
    Incalcarea normelor privind calitatea produselor si serviciilor atrage si aplicarea sanctiunilor disciplinare prevazute in Codul muncii.
    In cazul aprobarii unei derogari de la parametrii de calitate, cu incalcarea prevederilor art. 24, se va aplica persoanei vinovate sanctiunea desfacerii disciplinare a contractului de munca.

    CAP. 8
    Dispozitii finale

    Art. 87
    Dispozitiile legii de fata se aplica si organizatiilor cooperatiste si celorlalte organizatii obstesti.
    Art. 88
    Prezenta lege intra in vigoare la 30 zile de la publicare.
    Pe data intrarii in vigoare se abroga Legea nr. 2/1970 privind asigurarea si controlul calitatii produselor, publicata in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 28 din 28 martie 1970, Decretul nr. 282/1973 privind certificarea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 71 din 17 mai 1973, si Hotararea Consiliului de Ministri nr. 2502/1969 pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele privind conditiile calitative prevazute pentru produsele din import si export, publicata in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 159 din 31 decembrie 1969.