LEGE Nr. 446
din 30 noiembrie 2006
privind pregatirea
populatiei pentru aparare
ACT EMIS DE:
PARLAMENTUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 990 din 12 decembrie 2006
Parlamentul României adoptă
prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - Cetăţenii români au dreptul şi obligaţia să
apere România.
Art. 2. - (1) Pregătirea cetăţenilor români pentru
apărare reprezintă activitatea prin care se asigură resursele umane necesare
Armatei României, forţelor cu statut militar sau special organizate potrivit
legii, forţelor de ordine şi siguranţă publică şi forţelor de protecţie,
denumite în continuare instituţii cu atribuţii în domeniul apărării şi
securităţii naţionale, şi cuprinde recrutarea, selecţia, pregătirea şi
încadrarea acestora în unităţile instituţiilor respective.
(2) Pregătirea cetăţenilor români pentru apărarea ţării
se realizează prin:
a) îndeplinirea serviciului militar;
b) participarea la alte forme de pregătire organizate
de instituţiile de apărare a ţării şi securitate naţională.
CAPITOLUL II
Indeplinirea serviciului militar
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii comune
Art. 3. - (1) Serviciul militar se îndeplineşte de
către cetăţenii români, bărbaţi şi femei, care au împlinit vârsta de 18 ani, în
formele prevăzute de lege.
(2) Serviciul militar se îndeplineşte în următoarele
forme:
a) activ;
b) alternativ;
c) în rezervă.
(3) Serviciul militar activ se îndeplineşte în
calitate de:
a) militar profesionist;
b) militar în termen;
c) elev sau student la instituţiile de învăţământ din
sistemul de apărare şi securitate naţională, cu excepţia elevilor liceelor şi
colegiilor militare;
d) soldat sau gradat voluntar.
(4) Serviciul militar în rezervă se îndeplineşte în
calitate de:
a) rezervist voluntar;
b) rezervist.
(5) La declararea mobilizării şi a stării de război
sau la instituirea stării de asediu, îndeplinirea serviciului militar în
calitate de militar în termen ori rezervist concentrat/mobilizat devine
obligatorie pentru bărbaţii cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care
îndeplinesc criteriile pentru a îndeplini serviciul militar.
(6) Perioada de timp în care o persoană îndeplineşte
serviciul militar activ sau alternativ ori este concentrat sau mobilizat
constituie vechime în serviciu sau stagiu de cotizare la sistemul public de
asigurări sociale. Sunt exceptaţi de la prevederile acestui alineat elevii
liceelor şi colegiilor militare.
Art 4. - (1) Cetăţenii care, din motive religioase sau
de conştiinţă, refuză să îndeplinească serviciul militar sub arme execută
serviciul alternativ.
(2) Modul de executare şi durata serviciului alternativ
se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Art. 5. - (1) Pe timpul îndeplinirii serviciului
militar cetăţenilor le este interzis să desfăşoare activităţi politice în
unităţile militare.
(2) Autorităţile publice sunt obligate să asigure
informarea corectă a cetăţenilor privind sistemul electoral şi partidele
politice.
Art. 6. - Nu îndeplinesc serviciul militar şi sunt
scoşi din categoria cetăţenilor încorporabili:
a) cei clasaţi inapţi pentru serviciul militar, cu
scoatere din evidenţă, conform baremului medical stabilit potrivit
reglementărilor în vigoare;
b) personalul hirotonit sau ordinat care aparţine
cultelor religioase recunoscute de lege, personalul consacrat oficial ca
deservent al unui asemenea cult, precum şi călugării care au o vechime în
mănăstire de cel puţin 2 ani;
c) persoanele condamnate la pedepse privative de
libertate, precum şi cei arestaţi preventiv sau trimişi în judecată, până la
data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a soluţionat cauza penală.
Art. 7. - (1) Cetăţenii încorporabili, în sensul
prezentei legi, sunt consideraţi cetăţenii români, bărbaţi, cu vârste cuprinse
între 20 şi 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a executa serviciul
militar, în situaţiile prevăzute la art. 3.
(2) Femeile pot îndeplini, la cerere, oricare dintre
formele serviciului militar. Femeile în stare de graviditate întrerup de drept
îndeplinirea serviciului militar.
Art. 8. - Cetăţenii cu domiciliul stabil în România,
care au dobândit sau au redobândit cetăţenia română, îndeplinesc serviciul
militar după o perioadă de cel puţin 6 luni de la stabilirea sau restabilirea
în ţară.
Art. 9. - (1) Cetăţenii români care îndeplinesc
serviciul militar depun următorul jurământ:
„Eu, ..., jur credinţă patriei mele, România. Jur să-mi
apăr ţara, chiar cu preţul vieţii. Jur să respect Constituţia, legile ţării şi
regulamentele militare. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"
(2) Formula religioasă de încheiere va respecta
libertatea convingerilor religioase.
(3) Elevii din liceele şi colegiile militare nu depun
jurământul.
SECŢIUNEA a 2-a
Serviciul militar activ
Art. 10. - Sunt consideraţi în serviciu ca militari
profesionişti ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate.
Art. 11. - Calitatea de ofiţer, maistru militar sau
subofiţer în activitate se obţine în condiţiile prevăzute de lege.
Art. 12. - (1) Criteriile de selecţionare şi de
admitere a candidaţilor pentru structurile de învăţământ din instituţiile cu
atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale se stabilesc prin
ordine ale conducătorilor acestora, cu respectarea prevederilor legale.
(2) Dacă persoanele prevăzute la art. 3 alin. (3)
lit. c) nu mai continuă studiile şi au îndeplinit îndatoririle militare,
prevăzute la art. 3 alin. (2), alin. (3) lit. a) şi alin. (4), înainte de a
intra în structura de învăţământ prevăzută la alin. (1) sau au terminat cel
puţin anul I de studii, sunt
trecute în rezervă cu gradul cel mai mare dobândit.
(3) Tinerii care optează pentru a urma cursurile
într-o structură de învăţământ prevăzută la alin. (1) efectuează examinarea
psihologică şi medicală gratuit, la centrele militare, centrele zonale,
respectiv la unităţile sanitare stabilite de direcţiile de specialitate ale
instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării.
Art. 13. - Soldaţii şi gradaţii voluntari sunt
recrutaţi, selecţionaţi, instruiţi şi îşi desfăşoară activitatea potrivit
legii.
SECŢIUNEA a 3-a
Serviciul militar în rezervă
Art. 14. - Cetăţenii români, bărbaţi şi femei, care au
îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă sunt luaţi în evidenţă ca
rezervişti.
Art. 15. - (1) In funcţie de modul de utilizare,
resursele umane din rezervă fac parte din:
a) rezerva operaţională;
b) rezerva generală.
(2) Rezerva operaţională cuprinde rezerviştii din
planurile de mobilizare ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi
este formată din:
a) rezervişti voluntari care consimt, pe bază de
contract, să încadreze funcţii în statele de război ale unităţilor;
b) rezerviştii care au îndeplinit serviciul militar
activ în ultimii 5 ani.
(3) Numărul de funcţii, compunerea pe categorii de
personal a rezervei operaţionale, precum şi criteriile de admitere se stabilesc
prin ordine ale conducătorilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării
şi securităţii naţionale.
(4) Rezerva generală cuprinde
cetăţenii încorporabili şi rezerviştii care nu fac parte din rezerva
operaţională şi pot fi încorporaţi, concentraţi, respectiv mobilizaţi, pentru
instrucţie şi completarea forţelor destinate apărării pe timpul stării de
asediu, al mobilizării şi al stării de război.
Art. 16. - (1) Rezerviştii voluntari pot fi concentraţi
sau mobilizaţi, după caz, pentru:
a) instruire şi îndeplinirea unor misiuni pe timp de
pace şi/sau pe timpul stării de urgenţă;
b) completarea forţelor destinate apărării la
instituirea stării de asediu, la declararea mobilizării sau a stării de război.
(2) In situaţia prevăzută la alin. (1) lit. a), rezerviştii
voluntari sunt concentraţi în baza ordinului ministrului/conducătorului
instituţiei în subordinea căruia se află unitatea în care este încadrat
rezervistul.
Art. 17. - Rezerviştii din rezerva generală pot fi
concentraţi sau mobilizaţi, după caz, pentru instruire şi completarea
instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării ori mobilizaţi la locul de
muncă, potrivit legii.
Art. 18. - (1) Prin concentrare, în sensul prezentei legi, se înţelege chemarea rezerviştilor
voluntari pentru instruire şi îndeplinirea unor misiuni, precum şi a
rezerviştilor din rezerva generală pentru instruire şi completarea
instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării pe timpul stării de asediu.
(2) Pe timpul stării de asediu, serviciul militar în
rezervă începe la data concentrării şi se termină la data desconcentrării.
(3) Pe timpul mobilizării şi al stării de război,
serviciul militar în rezervă începe odată cu data mobilizării şi se termină la
data demobilizării.
(4) La declararea mobilizării, rezerviştii
concentraţi şi cetăţenii prevăzuţi la art. 3 alin. (5), încorporaţi, se
consideră mobilizaţi, iar serviciul militar se prelungeşte până la data
demobilizării.
Art. 19. - (1) In situaţiile prevăzute la art. 18 alin.
(2) şi (3), rezerviştii voluntari se prezintă la unităţile în care sunt
încadraţi, la data şi ora prevăzute în ordinul de chemare.
(2) Ordinele de chemare se întocmesc şi se înmânează de către unităţile militare în care sunt
încadraţi rezerviştii voluntari.
Art. 20. - (1) Centrele militare, componentă a armatei,
au în compunere centre militare zonale, centre militare judeţene şi centre
militare ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
(2) Chemarea cetăţenilor încorporabili şi
rezerviştilor care nu fac obiectul prevederilor art. 19 alin. (1) se realizează
prin ordin de chemare, întocmit de centrele militare.
(3) Anunţarea cetăţenilor încorporabili şi
rezerviştilor, precum şi înmânarea ordinelor de chemare se realizează de către
structurile specializate ale Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Art. 21. - Pe timpul stării de asediu, la mobilizare şi
pe timpul stării de război, cetăţenii încorporabili şi rezerviştii care îşi
desfăşoară activitatea în instituţii publice şi operatori economici cu
atribuţii în domeniul apărării îşi continuă activitatea la locul de muncă, în
condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.
SECŢIUNEA a 4-a
Serviciul militar în termen pe timpul stării de asediu, al mobilizării şi al stării de război
Art. 22. - (1) Pentru îndeplinirea serviciului militar
în termen, în condiţiile prevăzute la art. 3 alin. (5), centrele militare
efectuează, în perioadele stabilite de Statul Major General,
recrutarea-încorporarea cetăţenilor încorporabili.
(2) Perioada când se efectuează
recrutarea-încorporarea se anunţă prin mijloacele de informare în masă.
(3) Pe baza propunerilor înaintate de centrul
militar, prefectul judeţului sau al municipiului Bucureşti emite un ordin de
asigurare a activităţilor de recrutare-încorporare, care este obligatoriu
pentru autorităţile administraţiei publice locale, structurile cu atribuţii
specifice ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, direcţiile de sănătate
publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi inspectoratele şcolare judeţene
şi al municipiului Bucureşti.
Art. 23. - (1) Sunt încorporaţi pentru îndeplinirea
serviciului militar în termen bărbaţii, cetăţeni români, care au împlinit
vârsta de 20 de ani.
(2) La cerere, aceştia pot fi încorporaţi imediat
după împlinirea vârstei de 18 ani.
(3) Limita maximă de vârstă până la care cetăţenii
români, bărbaţi, pot fi chemaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în
calitate de militar în termen este de 35 de ani.
Art. 24. - Durata instruirii militarilor în termen se
stabileşte prin ordine ale şefilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul
apărării şi securităţii naţionale.
Art. 25. - (1) Pentru a fi recrutaţi sau încorporaţi,
cetăţenii sunt obligaţi să se prezinte la data, ora şi locul prevăzute în
ordinul de chemare.
(2) Tinerii care, din diferite motive, nu au primit
ordin de chemare sunt obligaţi să se prezinte la centrele militare pe a căror
rază teritorială îşi au domiciliul ori reşedinţa, în termen de două luni de la
împlinirea vârstei de 20 de ani.
Art. 26. - (1) Stabilirea aptitudinilor din punct de
vedere psihologic se efectuează pe baza examinării de specialitate, asigurată
de structurile specializate ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul
apărării.
(2) In cazurile insuficient documentate sau la
sesizarea unor neconcordanţe între starea de sănătate a tânărului şi documentaţia
prezentată, precizarea diagnosticului medical se face de comisia de expertiză
medico-militară a spitalului militar clinic de urgenţă la care este arondat
centrul militar respectiv.
Art. 27. - (1) Recrutarea, încorporarea sau selecţia în
structurile de învăţământ din instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării se
efectuează de comisiile locale de recrutare-încorporare, constituite pe lângă
centrele militare.
(2) Recrutarea-încorporarea reprezintă activitatea executată de centrele militare în vederea
selecţiei şi stabilirii aptitudinilor privind îndeplinirea îndatoririlor
militare, repartizarea şi trimiterea cetăţenilor români, bărbaţi, la unităţile
militare, la datele şi în funcţie de criteriile stabilite prin ordin comun al
conducătorilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii
naţionale, pentru îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen.
(3) La recrutare-încorporare sau selecţie în
structurile de învăţământ din instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării,
fiecare tânăr prezintă documente medicale, care atestă antecedentele patologice
personale şi heredocolaterale, eliberate sub semnătura şi parafa medicului de
familie. Tinerii care urmează a fi încorporaţi, inclusiv cei care nu posedă
documentele menţionate, sunt examinaţi medical, gratuit, în unităţi de
asistenţă medicală ambulatorie de specialitate stabilite de direcţiile de
sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, de comun acord cu
centrele militare. Rezultatele examinării sunt înscrise în fişa medicală; fondurile necesare
acestor activităţi sunt prevăzute în bugetul Ministerului Sănătăţii Publice.
(4) Medicul de familie sau, după caz, unitatea
sanitară teritorială pe raza căreia domiciliază tânărul are obligaţia ca, la
prezentarea acestuia cu ordinul de chemare sau pentru selecţie în structurile
de învăţământ din instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării, să îl
consulte şi să îi elibereze documentele prevăzute la alin. (3).
(5) Forma şi conţinutul documentului eliberat de
medicul de familie, care urmează să fie prezentat de tânăr la comisia de
recrutare-încorporare, se stabilesc prin ordin comun al conducătorilor
instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării, al ministrului sănătăţii publice
şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
(6) Fiecare comisie locală de recrutare-încorporare
se compune din:
a) preşedinte: un ofiţer din centrul militar;
b) membri: un delegat al consiliului local, un delegat
al Ministerului Administraţiei şi Internelor, un delegat al autorităţii publice
care încorporează, dacă aceasta este alta decât Ministerul Apărării, un
psiholog şi un medic din centrul militar, un medic desemnat de direcţia de
sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti;
c) secretar: un cadru militar activ sau un salariat
civil din centrul militar respectiv.
Art. 28. - (1) Comisiile locale de recrutare-încorporare au următoarele atribuţii:
a) examinează medical şi testează psihologic tinerii
la recrutare şi recruţii la încorporare, stabilind dacă sunt apţi sau nu pentru
serviciul militar, în conformitate cu prevederile baremului medical stabilit
potrivit reglementărilor în vigoare;
b) repartizează la recrutare tinerii pe arme, iar la
încorporare recruţii pe unităţi şi formaţiuni militare, pentru îndeplinirea
serviciului militar;
c) acordă scutiri de serviciu militar şi amânări de
la încorporare recruţilor, în condiţiile prezentei legi.
(2) Hotărârile comisiilor locale de
recrutare-încorporare se comunică tinerilor şi recruţilor, în scris.
Art. 29. - (1) Recruţii pot face contestaţie împotriva
hotărârilor comisiilor de recrutare-încorporare la comisia de analiză a
contestaţiilor privind recrutarea-încorporarea, constituită la nivel judeţean,
respectiv al municipiului Bucureşti.
Aceasta se compune din:
a) preşedinte: comandantul centrului militar;
b) membri: un delegat al consiliului judeţean, un
delegat al Ministerului Administraţiei şi Internelor, un psiholog din centrul
militar, un medic desemnat de direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv
a municipiului Bucureşti;
c) secretar: un cadru militar activ sau un salariat
civil din centrul militar respectiv.
(2) Contestaţia se depune la comisia judeţeană,
respectiv a municipiului Bucureşti, de analiză a contestaţiilor privind
recrutarea-încorporarea, în termen de cel mult două zile de la comunicarea
hotărârii care se atacă. Contestaţia trebuie rezolvată în termen de maximum 5
zile de la data înregistrării.
(3) Dacă recruţii consideră cu au fost lezaţi într-un
drept sau interes legitim, după epuizarea căilor de atac, se pot adresa
instanţelor competente.
Art. 30. - (1) Concluziile medicale ale comisiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, de
recrutare-încorporare pot fi revocate numai de comisiile de expertiză
medico-militară ale spitalelor militare clinice de urgenţă la care sunt
arondate centrele militare respective.
(2) Concluziile medicale ale
comisiilor de expertiză medico-militară ale spitalelor militare clinice de
urgenţă pot fi revocate numai de comisia centrală de expertiză medico-militară
a Ministerului Apărării.
(3) Concluziile examinării psihologice pot fi
revocate numai de structura militară de specialitate.
(4) Hotărârile comisiei centrale de expertiză
medico-militară şi ale structurilor prevăzute la alin. (2) se soluţionează în
termen de 5 zile de la înregistrare şi sunt definitive.
Art. 31. - (1) Direcţiile de sănătate publică judeţene,
respectiv a municipiului Bucureşti, asigură personalul medico-sanitar auxiliar
şi instrumentarul medical necesar efectuării examenului medical. De asemenea,
organizează tratamentul medical prin medicii de familie şi asigură recruţilor
asistenţă şi tratament medical gratuit în spitale sau în dispensare/policlinici
pentru acele boli care îi fac temporar inapţi pentru serviciul militar.
(2) Tinerii au obligaţia să se prezinte la centrul
militar pe raza căruia domiciliază, în termen de cel mult 3 luni de la data
clarificării situaţiei medico-militare.
Art. 32. - (1) Recruţii care sunt întreţinători unici
de familie şi contribuie efectiv la întreţinerea acesteia sunt scutiţi de
serviciul militar dacă:
a) soţia recrutului este bolnavă, încadrată în gradul
I sau II de invaliditate;
b) recrutul are unul sau mai mulţi copii minori, iar
soţia acestuia a decedat;
c) părinţii recrutului au împlinit vârsta standard de
pensionare;
d) ambii părinţi sunt invalizi de gradul I sau II, indiferent de vârstă;
e) părintele în viaţă îndeplineşte una dintre
condiţiile prevăzute la lit. c) sau d);
f) părintele despărţit legal ori în fapt, aflat în
întreţinerea recrutului, îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la lit.
c) sau d), dacă despărţirea a avut loc cu cel puţin 2 ani înainte de recrutare;
g) în caz de calamităţi naturale, la cerere.
(2) De asemenea, sunt scutiţi de serviciul militar şi
recruţii care sunt unici susţinători ai surorilor şi fraţilor invalizi de
gradul I sau II, dacă
contribuie efectiv la întreţinerea lor.
(3) Recruţii adoptaţi beneficiază de prevederile lit.
c)-g) ale alin. (1), dacă adopţia a avut loc cu cel puţin 2 ani înainte de
recrutare.
Art. 33. - (1) Se consideră unic susţinător al
părinţilor ori al surorilor sau al fraţilor minori recrutul care:
a) nu mai are alţi fraţi sau surori majori, apţi de
muncă;
b) mai are fraţi ori surori, dar aceştia nu pot
contribui la întreţinerea părinţilor deoarece sunt elevi sau studenţi la
instituţiile militare de învăţământ, îndeplinesc serviciul militar în termen,
sunt elevi la şcolile militare de ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri activi
ori sunt invalizi de gradul I sau II;
c) mai are fraţi sau surori majori, apţi de muncă,
dar aceştia execută o pedeapsă privativă de libertate.
(2) Prin contribuţie
efectivă se înţelege participarea permanentă a recrutului
la întreţinerea părinţilor, surorilor şi fraţilor minori cu o parte însemnată
din veniturile lui, precum şi la îngrijirea acestora, în cazul când prezenţa
recrutului este absolut necesară.
Art. 34. - Amânarea de la încorporare se acordă:
a) recruţilor găsiţi la încorporare bolnavi de una
dintre bolile prevăzute în baremul medical stabilit potrivit reglementărilor în
vigoare;
b) elevilor liceelor de la învăţământul de zi şi
seral, ai şcolilor postliceale ori echivalente acestora, până la absolvirea
studiilor. Pierd dreptul de amânare de la încorporare elevii exmatriculaţi pe o
durată mai mare de un an, precum şi cei care repetă anul sau clasa mai mult de
un an, din motive imputabile acestora;
c) celor care au greutăţi familiale deosebite şi care
se încadrează în următoarele situaţii: părinţii au mai mulţi copii, dintre care
cel puţin 2 copii minori, iar copilul cel mai mare este încorporat; părinţii
îndeplinesc condiţiile de vârstă pentru ca fiul să fie scutit de serviciul
militar, dar mai au un copil major, încadrat în gradul I
sau II de invaliditate, care are cel puţin 2 copii
minori şi nu poate contribui la întreţinerea părinţilor; unul dintre părinţi a
decedat, iar cel în viaţă are în întreţinere cel puţin 2 copii minori; recrutul
nu are părinţi, a fost crescut de bunici sau de altă persoană, până la vârsta
de 14 ani, nu a fost adoptat, locuieşte cu cei care l-au crescut, aceştia sunt
bolnavi şi se încadrează în gradul I sau II de invaliditate ori au vârsta prevăzută la art. 32 lit. c) sau recrutul
are cel puţin 2 copii minori în vârstă de până la 7 ani. Pentru cazurile
prevăzute anterior, venitul mediu lunar al celor care au nevoie de întreţinere
să nu fie mai mare decât cuantumul minim stabilit la pensia integrală pentru
limită de vârstă, prevăzut de dispoziţiile legale;
d) recruţilor care sunt unici susţinători ai
surorilor sau fraţilor minori, până la majoratul unuia dintre ei.
Art. 35. - Dacă pe timpul îndeplinirii serviciului
militar în termen se produce una dintre situaţiile prevăzute la art. 32, 33 şi
34, cei în cauză vor fi trimişi la domiciliu.
Art. 36. - La constatarea încetării cauzelor de scutire
sau de amânare de la încorporare, recruţii şi militarii trimişi la domiciliu
vor fi chemaţi pentru îndeplinirea ori completarea serviciului militar în
termen, dacă nu au împlinit vârsta de 35 de ani.
SECŢIUNEA a 5-a
Cadrele militare în activitate, elevii şi
studenţii instituţiilor militare de învăţământ, soldaţii şi gradaţii voluntari
Art. 37. - Condiţiile de admitere în instituţiile
militare de învăţământ se stabilesc de ministerele care le au în subordine sau
de instituţiile cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale.
Art. 38. - Tinerii admişi în instituţiile militare de
învăţământ, cu excepţia celor din liceele şi colegiile militare, sunt
consideraţi voluntari.
Art. 39. - Elevii şcolilor militare şi studenţii
instituţiilor militare de învăţământ, care nu mai continuă studiile, pot fi
trimişi, în situaţiile prevăzute la art. 3 alin. (5), la unităţi militare
pentru completarea serviciului militar.
CAPITOLUL III
Evidenţa militară
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
Art. 40. - (1) Totalitatea cetăţenilor români născuţi
în acelaşi an formează un contingent, care este indicat de anul naşterii.
(2) Evidenţa militară a cetăţenilor încorporabili şi a
rezerviştilor reprezintă ansamblul activităţilor desfăşurate pentru cunoaşterea
şi actualizarea datelor referitoare la identitatea, pregătirea profesională,
militară şi de specialitate, ocupaţia, locul de muncă, domiciliul şi situaţia
medico-militară a acestora.
Art. 41. - (1) Soldaţii şi gradaţii în rezervă se ţin
în evidenţă până la împlinirea vârstei de 45 de ani, astfel:
a) clasa I: până la 35 de ani
inclusiv;
b) clasa a II-a: de la 36 de
ani până la 40 de ani inclusiv;
c) clasa a III-a: de la 41 de ani până la 45 de ani
inclusiv.
(2) Cadrele militare în rezervă se ţin în evidenţă, pe
clase de evidenţă, până la împlinirea vârstei prevăzute de lege.
(3) Cetăţenii români, bărbaţi, aflaţi în situaţiile
prevăzute la art. 6 lit. a) se scot din evidenţă la data constatării
situaţiilor respective, cei menţionaţi la art. 6 lit. b) se scot din evidenţă
la împlinirea vârstei de 35 de ani, iar cei menţionaţi la art. 6 lit. c), la
data pronunţării sentinţei definitive.
Art. 42. - Cetăţenii încorporabili, scoşi din evidenţă
în condiţiile art. 41 alin. (3), nu mai fac obiectul prevederilor art. 3 alin.
(5).
SECŢIUNEA a 2-a
Atribuţiile privind evidenţa militară
Art. 43. - (1) Elaborarea
cadrului normativ, precum şi conducerea, îndrumarea şi controlul activităţii de
evidenţă militară a cetăţenilor încorporabili şi a rezerviştilor, pe întregul
teritoriu al României, se execută de Statul Major General.
(2) Organele specializate în ţinerea evidenţei
militare sunt centrele militare.
(3) Evidenţa militară a recruţilor se ţine după
domiciliul sau reşedinţa acestora, iar a militarilor rezervişti, numai după
domiciliu.
(4) Structurile militare din compunerea instituţiilor
cu atribuţii în domeniul apărării ţin evidenţa militară pentru rezerviştii
voluntari proprii.
(5) Structurile specializate ale Ministerului
Administraţiei şi Internelor au atribuţii pe linie de evidenţă militară,
conform prezentei legi.
(6) Obligaţii privind evidenţa militară mai au şi
următoarele structuri:
a) instanţele judecătoreşti şi parchetele organizate
pe lângă acestea, precum şi penitenciarele;
b) angajatorii;
c) direcţiile sanitare judeţene şi a municipiului
Bucureşti.
Art. 44. - Pentru
ţinerea evidenţei militare şi organizarea activităţii de anunţare şi trimitere a resurselor umane şi materiale în vederea completării
unităţilor militare, centrele militare desfăşoară următoarele activităţi:
a) colaborează cu unităţile prevăzute la art. 43 alin.
(4) pe linia evidenţei militare a rezerviştilor voluntari, în condiţiile
stabilite prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor cu atribuţii în
domeniul apărării;
b) coordonează, îndrumă şi verifică activitatea
desfăşurată de structurile prevăzute la art. 43 alin. (5) pe linia evidenţei,
anunţării şi trimiterii resurselor la unităţi, în baza ordinului comun al
ministrului apărării şi al ministrului administraţiei şi internelor;
c) coordonează şi verifică activitatea privind
evidenţa militară la structurile prevăzute la art. 43 alin. (6), în baza
hotărârii Guvernului.
Art. 45. - (1) Structurile specializate ale
Ministerului Administraţiei şi Internelor au următoarele obligaţii privind
evidenţa militară:
a) să înmâneze cetăţenilor încorporabili şi
rezerviştilor ordinele de chemare şi să-i trimită la data, ora şi locul prevăzute
de acestea;
b) să comunice centrelor militare, semestrial,
situaţia cetăţenilor români, încorporabili şi rezervişti, cu domiciliul în
străinătate;
c) să urmărească, în baza măsurilor ordonate de
organele de urmărire penală, şi să conducă la locul indicat de acestea
cetăţenii încorporabili şi rezerviştii neprezentaţi la încorporare sau
mobilizare, mobilizaţi la locul de muncă, absenţi nejustificat, precum şi
militarii dezertori;
d) să întocmească anual tabele nominale cu cetăţenii
români, bărbaţi, care urmează să împlinească 18 ani în anul următor şi să le
trimită centrului militar până la data de 1 noiembrie;
e) să comunice centrelor militare, în termen de 10
zile, cazurile de deces ale cetăţenilor încorporabili şi rezerviştilor;
f) să comunice lunar centrelor militare cetăţenii
încorporabili şi rezerviştii care şi-au schimbat domiciliul pe raza de
competenţă, pe suport de memorare.
(2) Structurile specializate ale Ministerului
Administraţiei şi Internelor situate în localităţile în care nu funcţionează
centre militare au, în plus faţă de cele specificate la alin. (1), următoarele
obligaţii pe linia evidenţei militare:
a) să ţină evidenţa nominală a cetăţenilor
încorporabili şi a rezerviştilor;
b) să actualizeze în documentele de evidenţă militară
ale cetăţenilor încorporabili şi ale rezerviştilor datele privind luarea ori
scoaterea din evidenţă, schimbarea domiciliului sau reşedinţei şi să le
comunice lunar centrelor militare.
Art. 46. - Angajatorii au următoarele obligaţii privind
evidenţa militară a salariaţilor proprii sau, după caz, a celor cărora le-au
încetat contractele individuale de muncă:
a) să ţină evidenţa cetăţenilor încorporabili şi a
rezerviştilor prevăzuţi la art. 15 alin. (2) şi să comunice centrelor militare
încadrările, transferurile, încetarea relaţiilor de muncă, precum şi orice alte
schimbări în datele de evidenţă militară ale acestora;
b) la angajare, să solicite cetăţenilor documentele
personale de evidenţă militară;
c) să acorde salariaţilor sprijinul necesar pentru
îndeplinirea obligaţiilor referitoare la serviciul militar;
d) să suspende, în condiţiile legii, raporturile de
muncă sau raporturile de serviciu care presupun absenţa de la locul de muncă, după caz, ale
salariaţilor care îndeplinesc serviciul militar în condiţiile prevăzute la art.
3 alin. (5). Angajatorii sunt obligaţi să păstreze locul de muncă pe toată
durata cât salariaţii îşi îndeplinesc îndatoririle
militare.
Art. 47. - Direcţiile sanitare judeţene şi a
municipiului Bucureşti întocmesc şi transmit centrelor militare anual, până la
data de 1 noiembrie, tabele nominale cu cetăţenii români, bărbaţi, cu vârsta
cuprinsă între 18 şi 35 de ani, care au fost înregistraţi cu afecţiuni medicale
incompatibile cu îndeplinirea serviciului militar.
Art. 48. - Ministerul Educaţiei şi Cercetării asigură
transmiterea de către şcolile speciale, şcolile profesionale speciale şi
centrele de reeducare la centrele militare, anual, până la data de 1 noiembrie,
a tabelelor nominale cu tinerii care au urmat cursurile acestora, cu
rezultatele examinărilor efectuate de comisiile de expertiză medicală persoane
cu handicap adulţi din cadrul serviciilor publice de asistenţă socială ale
consiliilor judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
Art. 49. - (1) Instanţele judecătoreşti care au dispus
luarea măsurii arestării preventive ori au pronunţat pedeapsa închisorii
împotriva cetăţeanului încorporabil sau a rezervistului sunt obligate să
comunice centrelor militare copie de pe încheierea de şedinţă ori de pe hotărârea
judecătorească definitivă, în termen de 10 zile de la data dispunerii măsurii
sau de la data rămânerii definitive a hotărârii, după caz.
(2) In cazul revocării măsurii
arestării preventive ori a desfiinţării, prin exercitarea unei căi de atac, a
hotărârii judecătoreşti prevăzute la alin. (1), instanţele judecătoreşti
competente sunt obligate să comunice centrelor militare, în termen de 10 zile
de la pronunţare, copie de pe încheierea de şedinţă prin care s-a dispus
revocarea măsurii ori a deciziei prin care s-a desfiinţat hotărârea
judecătorească de condamnare la pedeapsa închisorii, după caz.
Art. 50. - Evidenţa militară a cetăţenilor români care
se găsesc în străinătate pe o durată mai mare de 45 de zile se ţine de centrele
militare pe raza cărora domiciliază.
Art. 51. - Centrele militare pot chema recruţii şi
militarii rezervişti pentru precizarea unor date în legătură cu situaţia lor
militară o dată pe an.
Art. 52. - (1) Documentul de evidenţă militară aflat
asupra cetăţenilor încorporabili sau recruţilor este adeverinţa de recrutare,
pentru rezervişti este livretul militar, iar pentru persoanele fără obligaţii
militare, certificatul militar. Rezerviştii voluntari primesc legitimaţie
militară, eliberată potrivit reglementărilor stabilite prin ordin al conducătorilor
instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării.
(2) Pierderea livretului militar se anunţă la organul
de evidenţă militară, în termen de 5 zile, şi se publică în Monitorul Oficial
al României, Partea a III-a, în termen de 10 zile de la constatare.
Art. 53. - (1) Evidenţa livretelor militare se
ţine de către centrele
militare, iar a ordinelor de chemare, de centrele
militare sau, după caz, de celelalte instituţii cu
atribuţii în domeniul apărării.
(2) Normele privind eliberarea, evidenţa şi controlul
mânuirii livretelor militare şi a documentelor de evidenţă militară cu regim
special se stabilesc prin ordin al şefului Statului Major
General.
CAPITOLUL IV
Serviciul alternativ prin alte forme de pregătire a
populaţiei pentru apărare
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii comune
Art. 54. - (1) Prin alte
forme de pregătire a populaţiei pentru apărare se
înţelege:
a) pregătirea persoanelor cu atribuţii de conducere
din sistemul administraţiei publice la nivel central şi local;
b) pregătirea premilitară a tinerilor;
c) pregătirea privind modul de acţiune în situaţii de
urgenţă civilă;
d) pregătirea în formaţiuni sanitar-voluntare;
e) alte forme de pregătire.
(2) Cetăţenii cuprinşi în formele de pregătire a
populaţiei pentru apărare, prevăzute la alin. (1) lit. c) şi d), pe timpul
stării de urgenţă, de asediu, al mobilizării şi al stării de război, se
constituie în subunităţi, potrivit legii, sau îşi continuă activitatea la locul
de muncă.
(3) Participarea la orice formă de pregătire pentru
apărare nu substituie formele prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a) şi c).
Art. 55. - Organizarea şi a altor forme de pregătire a
populaţiei pentru apărare se face prin lege.
SECŢIUNEA a 2-a
Pregătirea pentru apărare a persoanelor cu
atribuţii de conducere în domeniul administraţiei publice,la nivel central şi
local
Art. 56. - (1) Miniştrii şi demnitarii cu rang
corespunzător acestora, secretarii şi subsecretarii de stat, precum şi
prefecţii, subprefecţii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene,
primarii, secretarii municipiului Bucureşti şi ai judeţelor, secretarii
municipiilor, oraşelor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi ai comunelor,
conducătorii operatorilor economici şi instituţiilor publice cu atribuţii la
mobilizare şi pe timp de război sunt obligaţi să participe la activităţi de
pregătire specifică, organizate prin grija Statului Major General şi a
structurilor militare subordonate.
(2) Modul de organizare a activităţilor prevăzute la
alin. (1) se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
Art. 57. - După încheierea formelor de pregătire,
persoanelor prevăzute la art. 56 alin. (1) li se pot acorda grade militare în
rezervă ori acestea pot fi înaintate la gradul următor, potrivit legii.
SECŢIUNEA a 3-a
Pregătirea premilitară a tinerilor
Art. 58. - Pregătirea premilitară a tinerilor este
organizată pe bază de voluntariat, cu tinerii apţi din punct de vedere medical,
care au împlinit vârsta de 15 ani şi până la încorporare.
Art. 59. - Pregătirea premilitară a tinerilor este
organizată şi realizată de Ministerul Apărării şi Ministerul Administraţiei şi
Internelor. In acest scop, acestea colaborează cu Ministerul Educaţiei şi
Cercetării, Autoritatea Naţională pentru Tineret, cu alte autorităţi ale
administraţiei publice, precum şi cu organizaţii neguvernamentale.
Art. 60. - (1) Pregătirea premilitară a tinerilor se
realizează în centre organizate pe lângă unităţile militare.
(2) Modul de organizare şi
desfăşurare a pregătirii premilitare a tinerilor se stabileşte prin ordin comun
al conducătorilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi al
ministrului educaţiei şi cercetării.
(3) Fondurile necesare se asigură din bugetele ministerelor organizatoare.
Art. 61. - Participanţii la pregătirea premilitară a
tinerilor beneficiază gratuit de asistenţă medicală, medicamente, spitalizare
şi pensii pentru accidentele sau bolile ce au survenit pe timpul pregătirii şi
în legătură cu activitatea de pregătire militară.
SECŢIUNEA a 4-a
Pregătirea privind modul de acţiune în situaţii
de urgenţă
Art. 62. - Cetăţenii români au dreptul de a participa
ca voluntari la acţiunile organizate de autorităţile administraţiei publice
locale în cadrul serviciilor de urgenţă voluntare, în condiţiile prevăzute de
actele normative în vigoare.
Art. 63. - Serviciile de urgenţă voluntare se
constituie, în condiţiile prevăzute de actele normative în vigoare, în comune,
oraşe şi municipii, în subordinea consiliilor locale, din personal voluntar din
cadrul instituţiilor publice, al operatorilor economici, indiferent de forma de
proprietate.
SECŢIUNEA a 5-a
Pregătirea în formaţiuni sanitar-voluntare
Art. 64. - Organizarea, încadrarea şi funcţionarea
formaţiunilor sanitar-voluntare şi pregătirea surorilor de Cruce Roşie se
realizează de Societatea Naţională de Cruce Roşie din România, în condiţiile
legii.
Art. 65. - (1) Inzestrarea formaţiunilor
sanitar-voluntare cu materialele necesare instruirii şi acordării primului
ajutor se asigură potrivit legii.
(2) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale
formaţiunilor sanitar-voluntare se asigură din venituri proprii şi din
subvenţii acordate de la bugetul de stat.
CAPITOLUL V
Obligaţiile şi drepturile cetăţenilor care participă
la pregătirea pentru apărarea ţării
Art. 66. - Cetăţenii români, pe timpul îndeplinirii
serviciului militar, sunt obligaţi să respecte jurământul militar.
Art. 67. - (1) Tinerii chemaţi la recrutare, recruţii
şi militarii rezervişti sunt obligaţi:
a) să primească ordinele de chemare emise de centrele
militare şi să se prezinte la locul, data şi ora prevăzute în acestea;
b) să se prezinte la centrul militar pentru: primirea
livretului militar la trecerea în rezervă; predarea adeverinţei de recrutare, a
livretului militar şi a ordinului de chemare la mobilizare, după caz, înainte
de plecarea în străinătate, precum şi ridicarea documentelor respective la
înapoierea în ţară; ridicarea documentelor de evidenţă militară duplicat,
eliberate ca urmare a pierderii sau distrugerii
documentelor originale;
c) să anunţe, în scris, centrul militar, în termen de
5 zile, respectiv două zile, în situaţiile prevăzute la art. 3 alin. (5),
despre pierderea ori deteriorarea documentelor personale de evidenţă militară
sau a ordinului de chemare la mobilizare.
(2) Rezerviştii voluntari sunt obligaţi să participe la
antrenamentele şi exerciţiile de mobilizare.
Art. 68. - (1) Neprezentarea la recrutare, la
încorporare, la concentrare, la mobilizare sau pentru clarificarea situaţiei militare, la data fixată prin ordinul de
chemare, poate fi motivată:
a) dacă tânărul este bolnav, în imposibilitatea de a
se deplasa, situaţie dovedită cu certificatul medical eliberat de organele
sanitare competente;
b) în cazul decesului unui
membru al familiei - părinte, soţie, copil, unul dintre socri, frate sau soră
-, pe baza certificatului de deces;
c) în caz de forţă majoră, pe baza dovezii eliberate
de autorităţile administraţiei publice locale.
(2) Cei chemaţi la recrutare, la încorporare, la
concentrare sau la mobilizare ori, după caz, membrii familiilor lor, precum şi
autorităţile şi instituţiile publice şi operatorii economici la care aceştia
sunt salariaţi au obligaţia de a anunţa imediat centrelor militare motivele
neprezentării la locul, data şi ora prevăzute în ordinele de chemare, urmând ca
în termen de 15 zile să prezinte acte justificative.
Art. 69. - (1) Recruţii chemaţi la centrele militare
judeţene, municipale sau de sector în vederea încorporării, dar care nu au fost
încorporaţi, precum şi cei trecuţi în rezervă ori trimişi la domiciliu sunt
obligaţi să se prezinte la locurile de muncă în termen de 5 zile de la data la
care li s-a comunicat că nu vor fi încorporaţi, respectiv în termen de 30 de
zile de la data trecerii în rezervă sau a trimiterii la domiciliu.
(2) Data încorporării şi trecerii în rezervă pentru cei
care au îndeplinit serviciul militar este cea consemnată în livretul militar.
Art. 70. - (1) Militarii în termen, elevii şi studenţii
instituţiilor militare de învăţământ au dreptul gratuit la hrană, echipament,
medicamente, pensie pentru pierderea capacităţii de muncă, soldă şi documente
militare de transport la chemarea pentru îndeplinirea serviciului militar şi pe
timpul executării acestuia, la trecerea în rezervă sau la trimiterea la
domiciliu, la concentrare, la mobilizare şi la demobilizare, în caz de
concedii, permisii, internări şi ieşiri din spitale şi în condiţiile stabilite
prin dispoziţiile legale. Dreptul la documente militare de transport îl au şi
tinerii chemaţi la recrutare şi recruţii chemaţi la încorporare.
(2) Recruţii şi cei care sunt internaţi în spitale
pentru stabilirea situaţiei medico-militare au dreptul gratuit la asistenţă
medicală, medicamente, întreţinere şi documente militare de transport, iar cei
încadraţi în muncă beneficiază şi de ajutoare pentru incapacitate temporară de
muncă.
(3) Militarilor rezervişti care, pe timpul
îndeplinirii serviciului militar în termen, s-au pregătit prin cursuri în
anumite meserii având echivalent în viaţa civilă li se recunoaşte calificarea
obţinută, pe baza actelor de atestare eliberate de unităţile militare, cu
avizul Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi al Ministerului Muncii,
Solidarităţii Sociale şi Familiei.
Art. 71. - Militarii în termen,
elevii şi studenţii instituţiilor militare de învăţământ au dreptul la ajutoare
în caz de deces al soţiei, copiilor sau al altor persoane aflate în
întreţinerea acestora înainte de încorporare, în cuantumul stabilit prin acte
normative.
Art. 72. - Recruţii chemaţi
pentru îndeplinirea serviciului militar în termen primesc de la autorităţile şi instituţiile publice sau de la operatorii
economici la care sunt încadraţi toate drepturile la zi, inclusiv compensarea
în bani a concediului de odihnă neefectuat.
Art. 73. - (1) Contractele de muncă ale salariaţilor
chemaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen ori pentru
concentrare se menţin, în condiţiile prevăzute de lege.
(2) Desfacerea contractelor de muncă ale persoanelor
prevăzute la alin. (1) nu se poate face decât ca urmare a dizolvării
operatorilor economici ori a desfiinţării autorităţilor sau instituţiilor
publice. In aceste situaţii, cel care angajează sau agenţiile pentru ocuparea
forţei de muncă vor asigura cu prioritate plasarea celor în cauză în alte
locuri de muncă echivalente, în aceeaşi localitate, potrivit pregătirii şi capacităţii
profesionale, sau, gratuit, reconversia profesională pentru profesiuni care,
într-o anumită perioadă, sunt cerute de situaţia economică pe piaţa forţei de
muncă.
(3) Posturile în care sunt încadrate persoanele
prevăzute la alin. (1) pot fi ocupate, pe timpul cât acestea îndeplinesc
serviciul militar, numai pe baza unor contracte de muncă individuale pe durată
determinată.
Art. 74. - Rezerviştii şi cetăţenii încorporaţi pe
timpul îndeplinirii serviciului militar beneficiază de aceleaşi drepturi băneşti
ca şi categoriile de personal activ din care fac parte.
Art. 75. - Tinerii chemaţi la recrutare, recruţii şi
militarii rezervişti care au calitatea de salariaţi şi sunt chemaţi la centrele
militare, pentru clarificarea situaţiei militare, au dreptul la concediu plătit
de maximum 5 zile.
CAPITOLUL VI
Asigurarea materială şi financiară
Art. 76. - Consiliile judeţene şi ale sectoarelor
municipiului Bucureşti sunt obligate să asigure centrelor militare terenurile,
localurile, instalaţiile de telecomunicaţii, sisteme şi servicii informatice,
autoturisme, alte dotări şi materiale, precum şi fondurile necesare
desfăşurării activităţii specifice, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a
Guvernului.
Art. 77. - (1) Cheltuielile de reparaţii, întreţinere şi
amenajare a localurilor centrelor militare judeţene, municipale şi de sector se
suportă de autorităţile administraţiei publice locale.
(2) Reparaţiile capitale pentru localurile aflate în
administrarea Ministerului Apărării se suportă de acest minister.
(3) Cheltuielile de modernizare a patrimoniului
centrelor militare, cele pentru achiziţionarea de carburanţi-lubrifianţi şi
pentru paza localurilor centrelor militare se suportă din bugetele
autorităţilor administraţiei publice locale.
Art. 78. - Autorităţile administraţiei publice locale
pot dispune mutarea centrelor militare din localurile care le-au fost puse la
dispoziţie, numai cu acordul Ministerului Apărării şi numai după ce noile
localuri au fost amenajate conform prevederilor legale.
Art. 79. - Autorităţile administraţiei publice locale
asigură plata personalului din afara centrelor militare care desfăşoară
activitate în cadrul comisiilor locale de recrutare-încorporare.
CAPITOLUL VII
Sancţiuni
Art. 80. - (1) Constituie contravenţie săvârşirea de
către cetăţenii încorporabili şi de către rezervişti a uneia dintre următoarele
fapte:
a) refuzul de a primi ordinul de chemare;
b) prezentarea cu întârziere
la comisia locală de recrutare-încorporare la data, ora şi locul prevăzute în
ordinul de chemare, dacă întârzierea nu depăşeşte 3 zile, astfel încât fapta să
constituie infracţiune, iar în cazul în care nu au primit ordin de chemare, în
termen de cel mult două luni de la împlinirea vârstei de 18 ani;
c) neprezentarea la data, ora şi locul prevăzute în
ordinul de chemare, pentru clarificarea situaţiei militare sau pentru
concentrare;
d) neprezentarea, înaintea plecării din ţară, la
organul de evidenţă militară, pentru a preda livretul militar, adeverinţa de
recrutare ori ordinul de chemare la mobilizare;
e) neprezentarea, în termenul legal, pentru primirea
documentelor personale de evidenţă militară;
f) întârzierea nejustificată la
recrutare-încorporare, concentrare, mobilizare sau pentru clarificarea
situaţiei militare, la instituirea stării de urgenţă, a stării de asediu sau la
declararea mobilizării ori a stării de război;
g) pierderea, deteriorarea sau înstrăinarea
documentelor personale de evidenţă militară;
h) neprezentarea la exerciţiile şi antrenamentele de
mobilizare;
i) neprezentarea pentru executarea serviciului
alternativ.
(2) Constituie contravenţie săvârşirea de către
angajatori a uneia dintre următoarele fapte:
a) neactualizarea evidenţei
militare a cetăţenilor încorporabili şi a rezerviştilor;
b) necomunicarea, în termenul stabilit, a
schimbărilor survenite în datele de evidenţă militară ale cetăţenilor
încorporabili şi rezerviştilor;
c) neprezentarea sau neasigurarea persoanelor
stabilite pentru încadrarea comisiilor locale de recrutare-încorporare;
d) neînmânarea ordinelor de chemare şi netrimiterea
dovezilor de înmânare a ordinelor de chemare în termenul stabilit;
e) neacordarea pentru salariaţi a sprijinului necesar
îndeplinirii obligaţiilor referitoare la serviciul militar;
f) nerespectarea prevederilor art. 46 lit. d).
Art. 81. - (1) Contravenţiile prevăzute la art. 80
alin. (1) se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 50 lei la 100 lei, fapta prevăzută
la lit. d), e) şi g);
b) cu amendă de la 100 lei la 300 lei, faptele
prevăzute la lit. c) şi h);
c) cu amendă de la 200 lei la 400 lei, fapta prevăzută
la lit. b);
d) cu amendă de la 400 lei la 800 lei, faptele
prevăzute la lit. a), f) şi i).
(2) Contravenţiile prevăzute la
art. 80 alin. (2) se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 800 lei la 1.000 lei, faptele
prevăzute la lit. a)-e);
b) cu amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei, fapta
prevăzută la lit. f).
(3) Cuantumul amenzilor prevăzute
la alin. (1) şi (2) se actualizează prin hotărâre a Guvernului.
Art. 82. - Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor
prevăzute la art. 80 şi 81 se fac, respectiv se aplică, de persoanele
împuternicite de Statul Major General, precum şi de comandantul centrului
militar şi ofiţerii special desemnaţi de către acesta, numai pe raza teritorială
de competenţă a centrului militar.
Art. 83. - (1) Dispoziţiile art. 80 şi 81 se
completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul
juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Contravenientul poate să achite, în termen de 48 de
ore, jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege pentru fapta respectivă.
Art. 84. - Centrul Naţional de Administrare a Bazelor
de Date privind Evidenţa Persoanelor, prin structurile sale locale, pune la
dispoziţia structurilor Ministerului Apărării cu atribuţii privind evidenţa
recruţilor şi a rezerviştilor, la solicitarea acestor instituţii, informaţiile
cerute pentru actualizarea bazei de date proprii.
Art. 85. - In termen de 90 de zile de la publicarea
prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Guvernul va adopta
normele de punere în aplicare a acesteia.
Art. 86. - Instituţiile cu atribuţii în domeniul
apărării informează populaţia, săptămânal şi ori de câte ori este nevoie, atât
prin presa proprie, cât şi prin emisiuni de radio şi televiziune, transmise
fără plată de posturile publice
de radio şi televiziune, despre evenimentele şi responsabilităţile privind
apărarea ţării.
Art. 87. - Rezerviştii care, la data suspendării
serviciului militar obligatoriu, sunt cuprinşi în planurile de mobilizare ale
structurilor din instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării rămân în
această poziţie până la înlocuirea cu rezervişti voluntari sau până la împlinirea
limitei de vârstă pentru clasa a III-a de evidenţă.
Art. 88. - Pe timpul stării de asediu, al mobilizării
şi al stării de război, cetăţenii au obligaţia să furnizeze structurilor de
specialitate informaţii ce privesc siguranţa naţională.
Art. 89. - Instituţiile cu atribuţii în domeniul
apărării pot distribui rezerviştilor voluntari articole de echipament militar,
care pot fi păstrate la domiciliul acestora şi pe care aceştia le pot purta,
potrivit instrucţiunilor aprobate prin ordin al conducătorilor acestora.
Art. 90. - In funcţie de nevoile pentru apărare,
cetăţenii care nu au obligaţii militare şi care nu execută servicii alternative
prestează activităţile pentru care sunt apţi, impuse de stările prevăzute la
art. 3 alin. (5), la cererea Ministerului Apărării, transmisă autorităţilor
publice locale.
Art. 91. - Prezenta lege intră în vigoare la data de 1
ianuarie 2007.
Art. 92. - La data intrării în vigoare a prezentei legi
se abrogă Legea nr. 46/1996 privind pregătirea populaţiei pentru apărare,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 11 iunie
1996, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte
dispoziţii contrare.
Această lege a fost
adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale
art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
BOGDAN OLTEANU
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TĂRĂCILĂ