LEGE Nr. 356
din 20 noiembrie 2009
privind ratificarea
Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Canadei pentru promovarea si
protejarea reciproca a investitiilor, semnat la Bucuresti la 8 mai 2009
ACT EMIS DE:
PARLAMENTUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 808 din 26 noiembrie 2009
Parlamentul României adoptă
prezenta lege.
Articol unic. - Se ratifică Acordul dintre Guvernul
României şi Guvernul Canadei pentru promovarea şi protejarea reciprocă a
investiţiilor, semnat la Bucureşti la 8 mai 2009.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul
României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din
Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ROBERTA ALMA ANASTASE
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
TEODOR VIOREL MELEŞCANU
ACORD
între Guvernul Romaniei si Guvernul Canadei pentru
promovarea si protejarea reciproca a investitiilor
Guvernul României şi Guvernul Canadei, denumite în cele
ce urmează părţi contractante,
recunoscând că promovarea şi protejarea investiţiilor
investitorilor unei părţi contractante pe teritoriul celeilalte părţi
contractante vor fi favorabile stimulării iniţiativei în afaceri şi dezvoltării
cooperării economice dintre ele,
au convenit cele ce urmează:
ARTICOLUL I
Definiţii
In sensul acestui acord:
a) informaţie confidenţială desemnează
informaţia confidenţială de afaceri şi informaţia care este privilegiată sau
protejată de divulgare în alt mod;
b) întreprindere desemnează:
(i) orice entitate constituită sau organizată în
conformitate cu legea aplicabilă, indiferent dacă este cu scop profitabil sau
nonprofitabil, proprietate particulară sau de stat, inclusiv orice corporaţie,
trust, parteneriat, drept de proprietate exclusivă, societate mixtă sau altă
asociaţie; şi
(ii) o sucursală a unei astfel de entităţi;
c) măsură existentă desemnează o măsură
existentă la data la care acest acord intră în vigoare;
d) serviciu financiar înseamnă un serviciu de
natură financiară, inclusiv asigurarea, şi un serviciu accesoriu sau auxiliar
unui serviciu de natură financiară;
e) instituţie financiară desemnează orice
intermediar financiar sau altă întreprindere care este autorizată să facă
afaceri şi este reglementată ori condusă ca o instituţie financiară în
conformitate cu legea părţii contractante pe teritoriul căreia este situată;
f) drepturi de proprietate intelectuală înseamnă
dreptul de autor şi drepturile conexe, drepturi la mărci de comerţ, drepturi la
brevete, drepturi la topografii de semiconductori cu circuite integrate,
drepturi la secrete comerciale, drepturi ale amelioratorilor de soiuri de
plante, drepturi la indicaţii geografice şi drepturi de desen industrial;
g) investiţie desemnează orice fel de activ
deţinut sau controlat, direct ori indirect, printr-un investitor al unui stat
terţ, de către un investitor al unei părţi contractante pe teritoriul
celeilalte părţi contractante, în conformitate cu legile acesteia din urmă, şi
include în special, dar nu exclusiv:
(i) drepturi de proprietate asupra bunurilor mobile şi
imobile şi orice drepturi asociate, cum sunt ipoteci, drepturi de retenţie sau
gajuri;
(ii) acţiuni, părţi sociale, obligaţiuni şi titluri de
creanţă sau orice altă formă de participare la o societate, întreprindere de
afaceri sau societate mixtă;
(iii) sume de bani, drepturi de creanţă şi drepturi
privind prestaţii pe bază contractuală, având o valoare financiară;
(iv) fond comercial;
(v) drepturi de proprietate intelectuală;
(vi) drepturi, acordate prin lege sau prin contract, de
a întreprinde orice activitate economică şi comercială, inclusiv orice drepturi
de prospectare, cultivare, extracţie sau exploatare a resurselor naturale, dar
nu desemnează bunuri imobiliare sau altele, corporale ori necorporale, care nu sunt
dobândite în vederea sau utilizate cu scopul unui profit economic ori cu alte
scopuri de afacere. Orice modificare în forma unei investiţii nu va afecta
caracterul său de investiţie;
h) investitor înseamnă:
- în ceea ce priveşte România:
(i) orice persoană fizică care, în conformitate cu
legislaţia română, este considerată a fi cetăţeanul său şi care nu posedă
cetăţenia Canadei; sau
(ii) orice persoană juridică, incluzând orice societate
comercială, corporaţie, asociaţie de afaceri sau altă organizaţie, care este
constituită ori altfel organizată, în mod corespunzător, în conformitate cu
legislaţia română şi care îşi are sediul, precum şi activităţile economice
efective pe teritoriul României, care efectuează o investiţie pe teritoriul
Canadei; şi
- în ceea ce priveşte Canada:
(i) orice persoană fizică care posedă cetăţenia
canadiană sau este rezidentă permanentă în Canada în conformitate cu legile
sale; sau
(ii) orice întreprindere înregistrată sau constituită
în mod corespunzător în conformitate cu legile aplicabile în Canada, care face
o investiţie pe teritoriul României;
i) măsură include orice lege, reglementare,
procedură, cerinţă sau practică;
j) entitate publică desemnează o bancă centrală
sau o autoritate monetară a unei părţi contractante ori a unei uniuni monetare
al cărei membru este, sau al unei instituţii financiare deţinute ori controlate
de către o parte contractantă;
k) venituri desemnează toate sumele produse de o
investiţie şi include în special, dar nu exclusiv, profituri, dobânzi, câştiguri
de capital, dividende, redevenţe, onorarii sau alte venituri curente,
indiferent de forma în care sunt plătite veniturile;
l) întreprindere de stat înseamnă o
întreprindere care este proprietate de stat sau care, prin participarea la
capital, este controlată de guvern;
m) teritoriu desemnează:
- în ceea ce priveşte România, teritoriul României,
inclusiv marea teritorială şi zona economică exclusivă asupra cărora România
îşi exercită, în conformitate cu legislaţia internă şi cu dreptul
internaţional, suveranitatea, drepturi suverane şi de jurisdicţie;
- în ceea ce priveşte Canada, teritoriul Canadei,
precum şi acele zone maritime, inclusiv solul şi subsolul adiacente limitei
exterioare a mării teritoriale, asupra cărora Canada exercită, conform dreptului
internaţional, drepturi suverane în scopul explorării şi exploatării resurselor
naturale ale acestor zone.
ARTICOLUL II
Infiinţarea, dobândirea şi protejarea investiţiei1
1. Fiecare parte contractantă va încuraja
crearea condiţiilor favorabile pentru investitorii celeilalte părţi
contractante pentru efectuarea investiţiilor pe teritoriul său.
2. a) Fiecare parte contractantă va acorda
investiţiilor sau veniturilor investitorilor celeilalte părţi contractante un
tratament în conformitate cu dreptul internaţional cutumiar privind standardul
minim de tratament al străinilor, inclusiv tratamentul just şi echitabil şi
deplina protecţie şi securitate.
b) Noţiunile de tratament just şi echitabil şi deplina
protecţie şi securitate prevăzute la lit. a) nu necesită un tratament
suplimentar celui sau dincolo de acela care este cerut de dreptul internaţional
cutumiar privind standardul minim de tratament al străinilor.
c) Determinarea faptului că a existat o încălcare a
unei alte prevederi a acestui acord sau a unui acord internaţional separat nu
stabileşte faptul că a existat o încălcare a acestui alineat.
3. Fiecare parte contractantă va permite înfiinţarea
unei noi întreprinderi de afaceri sau dobândirea unei întreprinderi de afaceri
existente ori a unei părţi dintr-o astfel de întreprindere de către investitori
sau potenţiali investitori ai celeilalte părţi contractante pe o bază nu mai
puţin favorabilă decât cea care permite, în situaţii asemănătoare, o astfel de
înfiinţare ori dobândire de către:
a) investitorii sau potenţialii săi investitori
interni; sau
b) investitori sau potenţiali investitori ai unui stat
terţ.
4. a) Hotărârile oricărei părţi contractante, potrivit
măsurilor care nu sunt în contradicţie cu acest acord, de a permite sau nu o
dobândire nu se vor supune prevederilor art. XIII (Soluţionarea diferendelor
între un investitor şi partea contractantă gazdă) sau XV (Diferende între
părţile contractante) ale acestui acord.
b) Hotărârile oricărei părţi contractante de a nu
permite înfiinţarea unei noi întreprinderi de afaceri sau dobândirea unei
întreprinderi de afaceri existente ori a unei părţi dintr-o astfel de
întreprindere de către investitori sau potenţiali investitori, în conformitate
cu legile şi reglementările sale, nu se vor supune prevederilor art. XIII
(Soluţionarea diferendelor între un investitor şi partea contractantă gazdă) al
acestui acord.
5. Părţile contractante recunosc că este neadecvată
încurajarea investiţiilor prin relaxarea măsurilor interne privind sănătatea,
siguranţa sau protecţia mediului. Pe cale de consecinţă, o parte contractantă
nu va renunţa sau deroga în alt mod ori nu se va oferi să renunţe sau să deroge
în alt mod la/de la astfel de măsuri ca o încurajare pentru înfiinţarea,
dobândirea, extinderea sau reţinerea pe teritoriul său a investiţiei unui
investitor. Dacă o parte contractantă consideră că cealaltă parte contractantă
a oferit o astfel de încurajare, ea poate solicita consultări cu cealaltă parte
contractantă, cele două părţi contractante urmând a se consulta în scopul
evitării oricărei astfel de încurajări.
ARTICOLUL III
Tratamentul naţiunii celei mai favorizate şi
tratamentul naţional după înfiinţare
1. Fiecare parte contractantă va acorda investiţiilor
sau veniturilor investitorilor celeilalte părţi contractante un tratament nu
mai puţin favorabil decât cel pe care îl acordă, în situaţii asemănătoare,
investiţiilor sau veniturilor investitorilor oricărui stat terţ.
2. Fiecare parte contractantă va acorda investitorilor
celeilalte părţi contractante, cu privire la managementul, utilizarea, posesia
sau înstrăinarea investiţiilor ori a veniturilor lor, un tratament nu mai puţin
favorabil decât cel pe care îl acordă, în situaţii asemănătoare, investitorilor
unui stat terţ.
3. Fiecare parte contractantă va acorda investiţiilor
sau veniturilor investitorilor celeilalte părţi contractante un tratament nu
mai puţin favorabil decât cel pe care îl acordă, în situaţii asemănătoare,
investiţiilor ori veniturilor propriilor investitori în ceea ce priveşte
extinderea, managementul, administrarea, exploatarea şi vânzarea sau
înstrăinarea investiţiilor.
ARTICOLUL IV
Excepţii
1. Alin. 3 al art. II (Infiinţarea, dobândirea şi
protejarea investiţiei), art. III (Tratamentul naţiunii celei mai favorizate şi
tratamentul naţional după înfiinţare) şi alin. 1 şi 2 ale art. V (Alte măsuri)
nu se aplică:
a) (i) la orice măsuri existente neconforme, menţinute
în cadrul teritoriului unei părţi contractante. In această privinţă şi pentru o
siguranţă ulterioară, este recunoscut că persoanele fizice care nu au cetăţenia
română, precum şi persoanele juridice care nu au naţionalitate română şi sediul
în România pot dobândi în proprietate terenuri prin acte întocmite între vii,
cu rezerva îndeplinirii condiţiilor prevăzute în Constituţie şi în legislaţia
internă în vigoare a României; si
1 Pentru o mai mare
certitudine, tratamentul acordat de o parte contractantă conform alin. 3 lit.
b) al acestui articol şi alin. 1 şi 2 ale art. III (Tratamentul naţiunii celei
mai favorizate şi tratamentul naţional după înfiinţare) reprezintă, cu privire
la un guvern subnational, tratamentul acordat în circumstanţe similare de către
respectivul guvern subnational investitorilor şi investiţiilor investitorilor
unui stat terţ. Tratamentul acordat de o parte contractantă conform alin. 3
lit. a) al acestui articol şi alin. 3 al art. III (Tratamentul naţiunii celei
mai favorizate şi tratamentul naţional după înfiinţare) reprezintă, cu privire
la un guvern subnational, tratamentul acordat în circumstanţe similare de către
respectivul guvern subnational investitorilor şi investiţiilor investitorilor
unei părţi contractante din care aceasta face parte.
(ii) la orice măsură menţinută sau adoptată după data
intrării în vigoare a acestui acord, care, în momentul vânzării ori al altei
înstrăinări a capitalurilor de stat sau a activelor dintr-o întreprindere de
stat existentă ori o entitate guvernamentală existentă interzice sau impune
restricţii referitoare la dreptul de proprietate asupra capitalurilor ori
activelor sau impune condiţii privind naţionalitatea personalului de conducere
ori a membrilor consiliului director;
b) la continuarea sau reluarea promptă a oricărei
măsuri neconforme la care se face referire la lit. a);
c) la un amendament la orice măsură neconformă la care
se face referire la lit. a), în măsura în care amendamentul nu diminuează cu
aceste obligaţii conformitatea măsurii, în forma în care există imediat înainte
de amendament;
d) la dreptul fiecărei părţi contractante de a face sau
de a menţine excepţii în cadrul sectoarelor sau problemelor enumerate în anexa
Ala acest acord.
2. Prevederile referitoare la tratamentul naţional şi
tratamentul naţiunii celei mai favorizate din acest acord nu se vor aplica
avantajelor acordate de către o parte contractantă ca urmare a obligaţiilor de
membru al unei uniuni vamale, economice sau monetare, pieţe comune ori zone de
comerţ liber.
3. Părţile contractante înţeleg obligaţiile unei părţi
contractante, în calitate de membru al unei uniuni vamale, economice sau monetare,
pieţe comune ori zone de comerţ liber, de a include obligaţiile rezultate
dintr-un acord internaţional sau dintr-o înţelegere pe bază de reciprocitate a
respectivei uniuni vamale, economice sau monetare, pieţe comune sau zone de
comerţ liber.
4. Alin. 3 lit. b) al art. II (Infiinţarea, dobândirea
şi protejarea investiţiei) şi alin. 1 şi 2 ale art. III (Tratamentul naţiunii
celei mai favorizate şi tratamentul naţional după înfiinţare) nu se aplică
tratamentului acordat de o parte contractantă potrivit oricărui acord bilateral
sau multilateral, existent ori viitor, cu privire la:
a) aviaţie;
b) piscicultura;
c) probleme maritime, inclusiv operaţiuni de salvare a
unei nave; sau
d) servicii financiare.
ARTICOLUL V
Alte măsuri
1. a) O parte contractantă nu poate pretinde ca o
întreprindere a acelei părţi contractante, care este o investiţie în baza
acestui acord, să numească în funcţiile cele mai înalte de conducere persoane
de o anumită naţionalitate.
b) O parte contractantă poate pretinde, în conformitate
cu legile şi reglementările sale, ca o majoritate a consiliului director sau
orice comitet al acestuia al unei întreprinderi care este o investiţie în baza
acestui acord să fie de o anumită naţionalitate sau rezident pe teritoriul
părţii contractante, cu condiţia ca această cerinţă să nu împiedice în mod
substanţial capacitatea investitorului de a exercita controlul asupra
investiţiei sale.
2. Nicio parte contractantă nu poate impune vreuna
dintre următoarele condiţii în legătură cu permisiunea de înfiinţare sau de
dobândire a unei investiţii ori nu poate aplica vreuna dintre următoarele
măsuri în legătură cu reglementarea ulterioară a acelei investiţii:
a) de a exporta un anumit nivel sau procent de mărfuri;
b) de a realiza un anumit nivel sau procent de produs
intern;
c) de a cumpăra, folosi ori acorda prioritate bunurilor
produse sau serviciilor asigurate pe teritoriul său ori de a cumpăra bunuri sau
servicii de la persoane de pe teritoriul său;
d) de a raporta în orice fel volumul sau valoarea
importurilor la volumul sau valoarea exporturilor ori la suma încasărilor
valutare asociate unei astfel de investiţii; sau
e) de a transfera tehnologie, un proces de producţie
sau alte cunoştinţe brevetate către o persoană de pe teritoriul său şi
neafiliată celui care efectuează transferul, cu excepţia cazului în care
pretenţia este impusă ori angajamentul sau sarcina este dispus/dispusă de către
o instanţă judecătorească, un tribunal administrativ sau o autoritate privind
concurenţa, fie pentru repararea unei pretinse încălcări a legilor relative la
concurenţă, fie pentru acţionarea într-o manieră care nu este incompatibilă cu
celelalte prevederi ale acestui acord.
3. Prevederile alin. 2 nu vor fi interpretate în sensul
de a interzice României să adopte sau să menţină criteriile de performanţă
necesare pentru a respecta obligaţiile ce revin României în calitate de membru
al Uniunii Europene, în conformitate cu măsurile adoptate sau menţinute de
Uniunea Europeană, referitoare la producţia, prelucrarea şi comercializarea
produselor agricole şi a produselor agricole procesate.
4. Interzicerea adoptării de măsuri privind criteriile
de performanţă, prevăzută la alin. 2, nu va fi extinsă asupra condiţiilor de
primire sau de continuare a primirii unui avantaj, cum ar fi orice avantaj
rezultat din înfiinţarea unei organizaţii de piaţă pentru produsele agricole şi
din efectele acesteia de stabilizare a pieţei.
5. Sub rezerva legilor, reglementărilor şi politicilor
sale referitoare la intrarea străinilor, fiecare parte contractantă va permite
intrarea temporară a cetăţenilor celeilalte părţi contractante, angajaţi de
către o întreprindere, care caută să ofere servicii acelei întreprinderi ori
unei sucursale sau filiale a acesteia, în calitate managerială ori executivă.
ARTICOLUL VI
Excepţii diverse
1. a) In ceea ce priveşte drepturile de proprietate
intelectuală, o parte contractantă poate deroga de la prevederile art. III
(Tratamentul naţiunii celei mai favorizate şi tratamentul naţional după
înfiinţare) într-un mod care să fie compatibil cu Actul final cuprinzând
rezultatele Rundei Uruguay privind negocierile comerciale multilaterale,
adoptat la Marrakesh la 15 aprilie 1994.
b) Prevederile art. VIII (Exproprierea) nu se aplică la
eliberarea licenţelor obligatorii acordate cu privire la drepturile de
proprietate intelectuală sau la revocarea, limitarea ori crearea de drepturi de
proprietate intelectuală, în măsura în care această eliberare, revocare,
limitare sau creare este în concordanţă cu Actul final cuprinzând rezultatele
Rundei Uruguay privind negocierile comerciale multilaterale.
2. Prevederile art. II (Infiinţarea, dobândirea şi
protejarea investiţiei) şi ale art. III (Tratamentul naţiunii celei mai
favorizate şi tratamentul naţional după înfiinţare) şi alin. 1, 2 şi 5 ale art.
V (Alte măsuri) ale acestui acord nu se aplică:
a) la achiziţiile guvernului sau ale întreprinderilor
de stat;
b) la subvenţiile sau alocaţiile asigurate de un guvern
ori o întreprindere de stat, inclusiv împrumuturi, garanţii şi asigurări
guvernamentale;
c) la orice măsură care nu recunoaşte investitorilor
celeilalte părţi contractante şi investiţiilor lor orice drepturi sau
preferinţe acordate populaţiei aborigene a Canadei; sau
d) la orice program extern, prezent sau viitor, de
sprijinire a promovării dezvoltării economice, fie bazat pe un acord bilateral,
fie potrivit unui aranjament sau acord multilateral, cum ar fi Aranjamentul
OCDE privind creditele de export sprijinite oficial.
3. Investiţiile în industriile culturale sunt exceptate
de la prevederile acestui acord. Industrii culturale desemnează
persoanele fizice sau întreprinderile angajate în oricare dintre următoarele
activităţi:
a) publicarea, distribuirea sau vânzarea de cărţi,
reviste, periodice ori ziare tipărite sau scrise la maşină în formă lizibilă
dar neincluzând numai activitatea de tipărire ori zeţărie a celor mai sus
menţionate;
b) producerea, distribuirea, vânzarea sau prezentarea
filmelor ori a înregistrărilor video;
c) producerea, distribuirea, vânzarea sau prezentarea
de înregistrări muzicale audio ori video;
d) publicarea, distribuirea, vânzarea sau prezentarea
de muzică, tipărită ori scrisă la maşină în formă lizibilă; sau
e) radiocomunicaţii în care transmisiunile sunt
destinate recepţionării directe de către publicul larg şi toate activităţile de
transmisie prin radio, televiziune sau cablu, precum şi toate serviciile de
programe prin satelit şi reţele de transmisiuni.
ARTICOLUL VII
Despăgubirea pentru pierderi
Investitorilor unei părţi contractante care au suferit
pierderi deoarece investiţiile sau veniturile lor de pe teritoriul celeilalte
părţi contractante au fost afectate de un conflict armat, o stare naţională de
urgenţă ori o calamitate naturală pe acel teritoriu li se va acorda de către
această din urmă parte contractantă, în ceea ce priveşte restituirea,
indemnizaţia, despăgubirea sau altă reglementare, un tratament nu mai puţin
favorabil decât cel pe care îl acordă propriilor investitori ori investitorilor
oricărui stat terţ.
ARTICOLUL VIII
Exproprierea2
1. Investiţiile sau veniturile investitorilor oricărei
părţi contractante nu vor fi naţionalizate, expropriate sau supuse unor măsuri
având un efect echivalent naţionalizării sau exproprierii (denumite în cele ce
urmează expropriere) pe teritoriul celeilalte părţi contractante, decât
dacă măsurile sunt luate în interes public, în conformitate cu procedura
legală, într-o manieră nediscriminatorie şi în schimbul unei despăgubiri
prompte, adecvate şi efective. Această despăgubire va fi bazată pe valoarea
reală a investiţiei sau veniturilor expropriate, imediat înaintea exproprierii
sau în momentul în care exproprierea propusă a devenit cunoscută public,
oricare dintre situaţii survine prima, va fi plătibilă de la data exproprierii
la o rată comercială normală a dobânzii, va fi plătită fără întârziere şi va fi
efectiv realizabilă şi liber transferabilă.
2. Investitorul afectat va avea dreptul, conform
legislaţiei părţii contractante care face exproprierea, la o examinare promptă,
de către o autoritate judecătorească sau o altă autoritate independentă a
acelei părţi contractante, a cazului şi a evaluării investiţiei ori veniturilor
sale în conformitate cu principiile expuse în acest articol.
ARTICOLUL IX
Transferul fondurilor
1. Fiecare parte contractantă va garanta unui
investitor al celeilalte părţi contractante transferul fără restricţii al
investiţiilor şi veniturilor. Fără a limita consideraţia cu caracter general de
mai sus, fiecare parte contractantă va garanta, de asemenea, investitorului
transferul fără restricţii al:
a) fondurilor pentru rambursarea împrumuturilor legate
de o investiţie;
b) sumelor provenind din lichidarea totală sau parţială
a unei investiţii;
c) salariilor şi altor remuneraţii ale unui cetăţean al
celeilalte părţi contractante căruia i s-a permis să lucreze, în legătură cu o
investiţie, pe teritoriul celeilalte părţi contractante; şi
d) oricărei despăgubiri datorate unui investitor în
virtutea art. VII (Despăgubirea pentru pierderi) sau VIII (Exproprierea) ale
prezentului acord.
2. Transferurile se vor efectua fără întârziere în
valuta convertibilă în care a fost investit iniţial capitalul sau în orice altă
valută convertibilă convenită de investitor şi partea contractantă implicată.
Dacă nu s-a stabilit altfel cu investitorul, transferurile se vor efectua la
cursul de schimb în vigoare la data transferului.
3. Fără a încălca prevederile alin. 1 şi 2, o parte
contractantă poate împiedica un transfer prin aplicarea echitabilă, nediscriminatorie
si de bună-credintă a legilor sale referitoare la:
a) bancrută, insolvabilitate sau protejarea drepturilor
creditorilor;
b) emisiunea, comercializarea sau tranzacţionarea
titlurilor de valoare;
c) infracţiuni penale;
d) raportări de transferuri ale valutei sau altor
instrumente monetare; sau
e) executarea hotărârilor date în cadrul procedurilor
adjudecatorii.
4. Nicio parte contractantă nu poate cere
investitorilor săi să transfere sau nu îi poate penaliza pe investitorii săi
pentru neefectuarea transferului veniturilor atribuibile investiţiilor de pe
teritoriul celeilalte părţi contractante.
5. Alin. 4 nu va fi interpretat în sensul de a
împiedica o parte contractantă să impună orice măsură prin aplicarea
echitabilă, nediscriminatorie şi de bună-credinţă a legilor sale referitoare la
problemele expuse în alin. 3 lit. a)-e).
6. Fără a ţine seama de alin. 1, o parte contractantă
poate restricţiona transferurile veniturilor în natură în circumstanţele în
care aceasta ar putea restricţiona în alt mod astfel de transferuri conform
Acordului de la Marrakesh privind constituirea Organizaţiei Mondiale a
Comerţului (denumit în cele ce urmează Acordul OMC) şi aşa cum este
prevăzut la alin. 3.
ARTICOLUL X
Subrogarea
1. Dacă o parte contractantă sau orice agenţie a
acesteia face plăţi către oricare dintre investitorii săi pe baza unei garanţii
sau a unui contract de asigurare pe care l-a încheiat în legătură cu o
investiţie, cealaltă parte contractantă va recunoaşte valabilitatea subrogării
în favoarea acestei părţi contractante sau agenţii a acesteia pentru orice
drept ori titlu deţinut de către investitor.
2. O parte contractantă sau orice agenţie a acesteia,
care este subrogată în drepturile unui investitor în conformitate cu alin. 1 al
acestui articol, va fi îndreptăţită, în toate cazurile, la aceleaşi drepturi ca
şi investitorul cu privire la investiţia respectivă şi veniturile conexe.
Aceste drepturi pot fi exercitate de către partea contractantă sau orice
agenţie a acesteia ori de către investitor dacă partea contractantă sau orice
agenţie a acesteia îl autorizează în acest sens.
ARTICOLUL XI
Investiţia în servicii financiare
1. Nicio dispoziţie a acestui acord nu va fi
interpretată ca împiedicând o parte contractantă de la adoptarea sau menţinerea
unor măsuri rezonabile din raţiuni prudenţiale, cum ar fi:
a) protejarea investitorilor, deponenţilor,
participanţilor pe piaţa financiară, deţinătorilor de poliţe de asigurare,
solicitanţilor în baza unei poliţe sau persoanelor cărora le este datorată o
obligaţie fiduciară de către o instituţie financiară;
b) menţinerea siguranţei, solidităţii, integrităţii sau
responsabilităţii financiare a instituţiilor financiare; şi
c) asigurarea integrităţii şi stabilităţii sistemului
financiar al unei părţi contractante.
2 Anexa B
(Clarificarea exproprierii indirecte) se va aplica acestui articol.
2. Fără a încălca prevederile alin. 1, 2 şi 4 ale art.
IX (Transferul fondurilor) şi fără a limita aplicabilitatea alin. 3 al art. IX
(Transferul fondurilor), o parte contractantă poate împiedica sau limita
transferurile efectuate de o instituţie financiară către ori în beneficiul unei
filiale sau persoane asociate la o astfel de instituţie ori deponent, prin
aplicarea echitabilă, nediscriminatorie şi de bună-credinţă a măsurilor
referitoare la menţinerea siguranţei, solidităţii, integrităţii sau
responsabilităţii financiare a instituţiilor financiare.
3. a) In cazul în care un investitor supune
arbitrajului o plângere în baza art. XIII (Soluţionarea diferendelor între un
investitor şi partea contractantă gazdă) şi partea contractantă în diferend
invocă alin. 1 sau 2 de mai sus, tribunalul constituit conform art. XIII
(Soluţionarea diferendelor între un investitor şi partea contractantă gazdă) va
cere, la solicitarea acelei părţi contractante, un raport scris de la părţile
contractante, din care să reiasă dacă şi în ce măsură alineatele respective
constituie o apărare întemeiată la plângerea investitorului. Tribunalul nu va
acţiona înainte de primirea unui raport în baza acestui alineat.
b) Potrivit cererii primite în conformitate cu alin. 3
lit. a), părţile contractante vor proceda, în conformitate cu art. XV
(Diferende între părţile contractante), la pregătirea unui raport scris, fie pe
baza acordului ulterior consultărilor, fie prin intermediul completului de
arbitraj. Consultările se vor ţine între autorităţile serviciilor financiare
ale părţilor contractante. Raportul va fi transmis tribunalului şi va fi
obligatoriu pentru tribunal.
c) In cazul în care, în termen de 70 de zile de la
trimiterea la tribunal, nu s-a făcut nicio cerere de constituire a completului
de arbitraj conform alin. 3 lit. b) şi niciun raport nu a fost primit de către
tribunal, tribunalul va decide asupra cauzei.
4. Completele de judecată pentru diferende în cauze
prudenţiale şi alte probleme financiare vor fi în posesia expertizei necesare
cu privire la serviciul financiar specific în diferend.
5. Alin. 3 lit. b) al art. II (Infiinţarea, dobândirea
şi protejarea investiţiei) nu se aplică cu privire la serviciile financiare.
ARTICOLUL XII
Măsuri fiscale
1. Cu excepţia celor prezentate în acest articol, nicio
dispoziţie a acestui acord nu se va aplica măsurilor fiscale.
2. Nicio dispoziţie a acestui acord nu va afecta
drepturile şi obligaţiile părţilor contractante în baza oricărei convenţii
privind fiscalitatea. In eventualitatea în care există vreo neconcordanţa între
prevederile acestui acord şi o astfel de convenţie, prevederile acelei
convenţii se aplică neconcordanţei respective.
3. Sub rezerva alin. 2, o plângere a unui investitor,
referitoare la faptul că o măsură fiscală a unei părţi contractante reprezintă
o încălcare a unei înţelegeri între autorităţile guvernamentale centrale ale
unei părţi contractante şi investitor cu privire la o investiţie, va fi
considerată ca o plângere pentru încălcarea acestui acord, cu excepţia cazului
în care autorităţile fiscale ale părţilor contractante hotărăsc de comun acord,
nu mai târziu de 6 luni de la notificarea referitoare la plângerea
investitorului, că măsura nu contravine unei astfel de înţelegeri.
4. Art. VIII (Exproprierea) se poate aplica unei măsuri
fiscale în afară de cazul în care autorităţile fiscale ale părţilor contractante
hotărăsc, de comun acord, nu mai târziu de 6 luni de la notificarea făcută de
către investitorul care contestă o măsură fiscală, că măsura nu reprezintă o
expropriere.
5. Dacă autorităţile fiscale ale părţilor contractante
nu reuşesc să ia de comun acord hotărârile specificate la alin. 3 şi 4, în
termen de 6 luni de la efectuarea notificării, investitorul poate supune
plângerea sa spre soluţionare conform art. XIII (Soluţionarea diferendelor
între un investitor şi partea contractantă gazdă).
ARTICOLUL XIII
Soluţionarea diferendelor între un investitor şi
partea contractantă gazdă3
1. Orice diferend între o parte contractantă şi un
investitor al celeilalte părţi contractante, referitor la plângerea
investitorului că o măsură adoptată sau neadoptată de către prima parte
contractantă reprezintă o încălcare a acestui acord şi că investitorul a
suferit pierderi ori pagube datorate sau decurgând din această încălcare, va fi
soluţionat, pe cât posibil, pe cale amiabilă.
2. Dacă un diferend nu se poate soluţiona pe cale
amiabilă în termen de 6 luni de la data la care a fost deschis, acesta poate fi
supus arbitrajului de către investitor, conform alin. 4, In sensul acestui
alineat, un diferend se consideră a fi deschis atunci când investitorul unei
părţi contractante a transmis o notificare scrisă celeilalte părţi contractante
prin care pretinde că o măsură adoptată sau neadoptată de către cea din urmă
parte contractantă reprezintă o încălcare a acestui acord şi că investitorul a
suferit pierderi ori pagube datorate sau care decurg din această încălcare. S-a
convenit ca, potrivit prevederilor acestui articol, părţile contractante să
încurajeze investitorii să folosească instanţele judecătoreşti şi tribunalele
interne pentru soluţionarea diferendelor.
3. Un investitor poate supune diferendul, aşa cum se
face referire la alin. 1, arbitrajului, în conformitate cu alin. 4 numai dacă:
a) investitorul a consimţit în scris la aceasta;
b) investitorul a renunţat la dreptul său de a iniţia
sau de a continua orice alte proceduri, cu privire la măsura pretinsă a fi o
încălcare a acestui acord, înaintea instanţelor judecătoreşti sau tribunalelor
părţii contractante respective sau prin orice fel de procedură de soluţionare a
diferendului;
c) dacă problema în cauză implică fiscalitatea,
condiţiile specificate la alin. 5 al art. XII (Măsuri fiscale) au fost
îndeplinite; şi
d) nu au trecut mai mult de 3 ani de la data la care
investitorul a obţinut sau ar fi trebuit să obţină pentru prima oară informaţii
referitoare la pretinsa încălcare şi informaţii că investitorul a suferit
pierderi sau pagube.
4. Diferendul poate fi supus, la alegerea
investitorului interesat, arbitrajului la:
a) Centrul Internaţional pentru Reglementarea
Diferendelor relative la Investiţii (ICSID) constituit conform Convenţiei
pentru reglementarea diferendelor relative la investiţii între state şi
persoane ale altor state, adoptată la Washington la 18 martie 1965 (denumită în
cele ce urmează Convenţia ICSID), cu condiţia ca atât partea
contractantă aflată în diferend, cât şi partea contractantă a investitorului să
fie părţi ale Convenţiei ICSID; sau
b) Regulile privind facilităţile suplimentare pentru
administrarea procedurilor de către Secretariatul Centrului Internaţional
pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiţii (denumite în cele ce
urmează Regulile privind facilităţile suplimentare ale ICSID), cu
condiţia ca fie partea contractantă în diferend, fie partea contractantă a
investitorului, dar nu amândouă, să fie parte a Convenţiei ICSID; sau
c) Regulile de arbitraj ale Comisiei Naţiunilor Unite
pentru Drept Comercial Internaţional (UNCITRAL)'.
5. Fiecare parte contractantă consimte necondiţionat
prin aceasta să supună diferendul arbitrajului internaţional în conformitate cu
prevederile acestui articol.
6. a) Consimţământul dat conform alin. 5, împreună fie
cu consimţământul dat conform alin. 3, fie cu consimţământul dat conform alin.
12, va satisface cerinţele pentru:
(i) consimţământul scris al părţilor în diferend, în
sensul cap. II (Jurisdicţia Centrului) al Convenţiei ICSID şi în sensul
Regulilor privind facilităţile suplimentare ICSID; şi
3 Anexa C
(Soluţionarea diferendelor între un investitor şi partea contractantă gazdă) se
va aplica procedurilor prevăzute de prezentul articol.
(ii) un acord în scris în sensul art. II al Convenţiei
Naţiunilor Unite pentru recunoaşterea şi executarea sentinţelor arbitrale
străine, adoptată la New York la 10 iunie 1958 (denumită în cele ce urmează Convenţia
de la New York).
b) Orice arbitraj, conform acestui articol, se va ţine
într-un stat care este parte a Convenţiei de la New York, iar plângerile supuse
arbitrajului vor fi considerate ca decurgând dintr-o relaţie sau tranzacţie
comercială în sensul art. I al acestei convenţii.
7. Un tribunal constituit pe baza acestui articol va
decide asupra problemelor în diferend în conformitate cu acest acord şi cu
regulile aplicabile ale dreptului internaţional.
8. Un tribunal poate stabili o măsură temporară de
protejare în scopul de a prezerva drepturile unei părţi aflate în diferend sau
de a se asigura că jurisdicţia tribunalului este pe deplin efectivă, incluzând
un ordin de păstrare a probatoriului în posesia sau sub controlul unei părţi în
diferend ori de a proteja jurisdicţia tribunalului. Un tribunal nu poate ordona
executarea forţată sau interzicerea aplicării măsurii, pretinsă a constitui o
încălcare a acestui acord. In sensul acestui alineat, un ordin include o
recomandare.
9. Un tribunal poate acorda, separat sau în asociere,
numai:
a) compensaţii pecuniare şi orice dobândă aferentă;
b) restituirea proprietăţii, caz în care hotărârea va
prevedea ca partea contractantă în diferend să poată plăti compensaţii
pecuniare şi orice dobândă aferentă în locul restituirii.
Un tribunal poate, de asemenea, hotărî asupra
cheltuielilor în conformitate cu regulile de arbitraj aplicabile.
10. O hotărâre de arbitraj va fi definitivă şi
obligatorie şi va fi executorie pe teritoriul fiecăreia dintre părţile
contractante.
11. Orice proceduri bazate pe acest articol nu vor
prejudicia drepturile părţilor contractante conform art. XIV (Consultări şi
schimburi de informaţii) şi art. XV (Diferende între părţile contractante).
12. a) O plângere asupra faptului că o parte
contractantă încalcă acest acord şi că o întreprindere care este persoană
juridică înregistrată sau corect constituită, în conformitate cu legile în
vigoare ale acelei părţi contractante, a suferit pierderi sau pagube datorate
ori decurgând din această încălcare, poate fi făcută de către un investitor al
celeilalte părţi contractante care acţionează în interesul unei întreprinderi
pe care investitorul o deţine sau o controlează direct ori indirect. In acest
caz:
(i) va fi dată o hotărâre arbitrală întreprinderii
afectate;
(ii) va fi cerut consimţământul pentru arbitraj atât al
investitorului, cât şi al întreprinderii;
(iii) atât investitorul, cât şi întreprinderea trebuie
să renunţe la orice drept de iniţiere sau continuare a oricăror proceduri, cu
privire la măsura presupusă a fi o încălcare a acestui acord, în faţa
instanţelor judecătoreşti ori tribunalelor părţii contractante respective sau
prin orice fel de procedură de soluţionare a diferendului; şi
(iv) investitorul nu poate face plângere dacă au trecut
mai mult de 3 ani de la data la care întreprinderea a cunoscut sau ar fi
trebuit să cunoască pentru prima oară informaţii referitoare la pretinsa
încălcare şi informaţii că a suferit pierderi sau pagube,
b) Fără a încălca prevederile alin. 12 lit. a), atunci
când o parte contractantă în diferend privează un investitor aflat în diferend
de controlul unei întreprinderi nu vor fi cerute următoarele:
(i) consimţământul pentru arbitraj al întreprinderii
conform alin. 12 lit. a) pct. (ii); şi
(ii) renunţarea de către întreprindere conform alin. 12
lit. a) pct. (iii).
13. Cu privire la:
a) instituţiile financiare ale unei părţi contractante;
şi
b) investitorii unei părţi contractante şi investiţiile
acestora în instituţii financiare, pe teritoriul celeilalte părţi contractante,
art. XIII (Soluţionarea diferendelor între un investitor şi partea contractantă
gazdă) se aplică numai în ceea ce priveşte plângerile că cealaltă parte
contractantă a încălcat o obligaţie decurgând din art. VIII (Exproprierea),
art. IX (Transferul fondurilor) sau alin. 1 şi 2 ale art. XVIII (Prevederi
finale şi intrarea în vigoare).
ARTICOLUL XIV
Consultări şi schimburi de informaţii
1. Fiecare parte contractantă poate solicita
consultări cu privire la interpretarea sau aplicarea acestui acord. Cealaltă
parte contractantă va acorda deplină consideraţie acestei solicitări. Pe baza
cererii oricărei părţi contractante se vor face schimburi de informaţii cu
privire la măsurile adoptate de cealaltă parte contractantă, care ar putea avea
impact asupra noilor investiţii, investiţiilor sau veniturilor cuprinse în
acest acord.
2. Consultările prevăzute de prezentul articol vor
include consultări cu privire la orice demers pe care o parte contractantă îl
poate considera necesar pentru a asigura compatibilitatea între acest acord şi
Tratatul instituind Comunitatea Europeană.
ARTICOLUL XV
Diferende între părţile contractante
1. Orice diferend între părţile contractante privind
interpretarea sau aplicarea acestui acord va fi soluţionat, oricând este
posibil, pe cale amiabilă prin consultări.
2. Dacă un diferend nu poate fi soluţionat prin
consultări, va fi supus, la cererea oricărei părţi contractante, unui complet
de arbitraj spre soluţionare.
3. Un complet de arbitraj va fi constituit pentru orice
diferend, In termen de două luni de la primirea pe căi diplomatice a cererii de
arbitraj, fiecare parte contractantă va numi un membru pentru completul de
arbitraj. Cei 2 membri vor alege apoi un cetăţean al unui stat terţ care, cu
aprobarea celor două părţi contractante, va fi numit preşedinte al completului
de arbitraj. Preşedintele va fi numit în termen de două luni de la data numirii
celorlalţi 2 membri ai completului de arbitraj.
4. Dacă în perioadele menţionate la alin. 3 al acestui
articol nu au fost făcute numirile necesare, oricare parte contractantă poate,
în absenţa oricărui alt acord, să îl invite pe preşedintele Curţii
Internaţionale de Justiţie să facă numirile necesare. Dacă preşedintele este
cetăţean al unei părţi contractante sau este altfel împiedicat de la îndeplinirea
acelei funcţii, vicepreşedintele va fi invitat să facă numirile necesare. Dacă
vicepreşedintele este cetăţean al unei părţi contractante sau este împiedicat
să îndeplinească acea funcţie, membrul Curţii Internaţionale de Justiţie care
urmează imediat în funcţie, care nu este cetăţean al unei părţi contractante,
va fi invitat să facă numirile necesare.
5. Completul de arbitraj îşi va stabili propria
procedură. Completul de arbitraj îşi va lua hotărârea cu majoritate de voturi.
Această hotărâre va fi obligatorie pentru ambele părţi contractante. Dacă nu
s-a convenit altfel, hotărârea completului de arbitraj va fi dată în termen de
6 luni de la numirea preşedintelui în conformitate cu alin. 3 sau 4 al acestui
articol.
6. Fiecare parte contractantă va suporta cheltuielile
propriului membru în completul de arbitraj şi cele ale reprezentării sale în
procedurile arbitrale; cheltuielile preşedintelui şi celelalte cheltuieli vor
fi suportate în mod egal de părţile contractante. Completul arbitrai poate,
totuşi, direct prin hotărârea sa, să dispună ca o proporţie mai mare a
cheltuielilor să fie suportată de către una dintre cele două părţi
contractante, iar această hotărâre va fi obligatorie pentru ambele părţi
contractante.
7. Părţile contractante vor ajunge, în termen de 60 de
zile de la hotărârea completului de arbitraj, la o înţelegere pentru rezolvarea
diferendului lor. Această înţelegere va pune în aplicare hotărârea completului
de arbitraj. Dacă părţile contractante nu ajung la o înţelegere, partea
contractantă care a deschis diferendul va fi îndreptăţită la compensaţie sau la
suspendarea beneficiilor în valoare echivalentă cu cele hotărâte de către
completul de arbitraj.
ARTICOLUL XVI
Transparenţa
1. Părţile contractante vor schimba, în termen de 2 ani
de la intrarea în vigoare a acestui acord, scrisori cuprinzând, pe cât posibil,
orice măsuri existente neconforme cu obligaţiile specificate în alin. 3 al art.
II (Infiinţarea, dobândirea şi protejarea investiţiei), art. III (Tratamentul
naţiunii celei mai favorizate şi tratamentul naţional după înfiinţare) sau
alin. 1 şi 2 ale art. V (Alte măsuri).
2. Fiecare parte contractantă va asigura, în măsura
posibilităţilor practice, ca legile, reglementările, procedurile şi hotărârile
sale administrative de aplicabilitate generală, referitoare la orice problemă
cuprinsă în acest acord, să fie publicate prompt sau să fie făcute accesibile
astfel încât să permită cunoaşterea lor de către persoanele interesate şi de
cealaltă parte contractantă.
ARTICOLUL XVII
Aplicare şi excepţii generale
1. Acest acord se va aplica oricărei investiţii
efectuate de un investitor al unei părţi contractante pe teritoriul celeilalte
părţi contractante anterior sau după intrarea în vigoare a acestui acord.
2. Nicio dispoziţie a acestui acord nu va fi
interpretată ca împiedicând o parte contractantă de la adoptarea, menţinerea
sau aplicarea oricăror măsuri conforme cu acest acord pe care le consideră
potrivite pentru a se asigura că activitatea investiţională de pe teritoriul
său este întreprinsă într-o manieră adecvată problematicii mediului
înconjurător.
3. Sub rezerva ca aceste măsuri să nu fie aplicate
astfel încât să constituie o discriminare arbitrară sau nejustificată între
investiţii sau investitori ori o restricţie mascată privind comerţul sau
investiţiile internaţionale, nicio dispoziţie a acestui acord nu va fi
interpretată ca împiedicând o parte contractantă să adopte sau să aplice
măsurile pe care le consideră necesare:
a) pentru a asigura conformitatea cu legile şi
reglementările care nu sunt în contradicţie cu prevederile acestui acord;
b) pentru a proteja viaţa sau sănătatea umană, animală
ori vegetală; sau
c) pentru conservarea resurselor naturale epuizabile,
vii sau nonvii.
4. a) Nicio dispoziţie a acestui acord nu va fi interpretată
ca împiedicând o parte contractantă să adopte sau să menţină măsuri pentru
restricţionarea transferurilor atunci când partea contractantă întâmpină
serioase dificultăţi ale balanţei de plăţi sau există o ameninţare în acest
sens, iar restricţiile sunt în conformitate cu lit. b).
b) Măsurile la care se face referire la lit. a) vor fi
echitabile, nu arbitrare sau discriminatorii în mod nejustificat, de
bună-credinţă, cu durată limitată şi nu se vor prelungi mai mult decât este
necesar pentru a remedia situaţia balanţei de plăţi. O parte contractantă care
impune măsuri conform acestui articol va informa cealaltă parte contractantă în
acest sens şi va prezenta cât mai curând posibil un program de înlăturare a
acestora. Astfel de măsuri vor fi luate în conformitate cu alte obligaţii
internaţionale ale părţii contractante în cauză, inclusiv cele rezultate din
Acordul OMC şi Statutul Fondului Monetar Internaţional.
5. Nicio dispoziţie a acestui acord nu va prejudicia
măsurile cu aplicare generală, care nu sunt nici arbitrare, nici
discriminatorii în mod nejustificat, adoptate de orice entitate publică în
vederea realizării politicilor monetare şi a altor politici de credit conexe
sau a politicilor valutare. Acest alineat nu va afecta obligaţiile unei părţi
contractante care decurg din alin. 2 al art. V (Alte măsuri) sau art. IX (Transferul
fondurilor).
6. Nicio dispoziţie a acestui acord nu va fi
interpretată în sensul:
a) de a impune oricărei părţi contractante să furnizeze
sau să permită accesul la informaţii a căror divulgare este considerată de
aceasta ca fiind contrară intereselor sale esenţiale de securitate;
b) de a împiedica oricare parte contractantă să
întreprindă orice acţiuni pe care le consideră necesare pentru protejarea
intereselor sale esenţiale de securitate:
(i) în legătură cu traficul de arme, muniţie şi
echipament de război şi cu traficul şi tranzacţiile similare cu alte bunuri,
materiale, servicii şi tehnologii derulate direct sau indirect în scopul
aprovizionării unei baze militare ori a altui aşezământ de securitate;
(ii) luate pe timp de război sau în altă situaţie de
urgenţă în relaţiile internaţionale; sau
(iii) în legătură cu implementarea politicilor
naţionale ori a acordurilor internaţionale cu privire la neproliferarea armelor
nucleare sau a altor dispozitive cu explozibili nucleari; sau
c) de a împiedica oricare parte contractantă să ia
măsuri conforme cu obligaţiile sale care decurg din Carta Naţiunilor Unite,
pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale.
7. Nicio dispoziţie a acestui acord nu va fi
interpretată în sensul de a impune unei părţi contractante să furnizeze sau să
permită accesul la informaţii a căror divulgare ar obstrucţiona aplicarea legii
sau ar fi contrară legislaţiei părţii contractante privind protejarea
informaţiilor clasificate, secretului personal sau confidenţialităţii
tranzacţiilor financiare şi a conturilor clienţilor individuali ai
instituţiilor financiare.
8. Orice măsură adoptată de o parte contractantă în
conformitate cu o decizie adoptată, extinsă sau modificată de către Organizaţia
Mondială a Comerţului în temeiul art. IX: 3 sau IX: 4 ale Acordului OMC va fi,
de asemenea, considerată ca fiind în conformitate cu prezentul acord. Un
investitor care susţine că acţionează în temeiul art. XIII (Soluţionarea
diferendelor între un investitor şi partea contractantă gazdă) al acestui acord
nu poate pretinde că o astfel de măsură constituie o încălcare a prezentului
acord.
ARTICOLUL XVIII
Prevederi finale şi intrarea în vigoare
1. O parte contractantă poate nega avantajele acordului
pentru un investitor al celeilalte părţi contractante care este o întreprindere
a acelei părţi contractante, precum şi pentru investiţiile acestuia, dacă
investitori ai unui stat terţ deţin sau controlează întreprinderea şi dacă
partea contractantă care neagă, adoptă ori menţine, în legătură cu statul terţ,
măsuri care interzic tranzacţiile cu respectiva întreprindere sau care ar fi
încălcate ori eludate în cazul în care întreprinderii sau investiţiilor sale li
s-ar fi acordat beneficiile acordului.
2. Sub rezerva notificării prealabile şi a consultării
în conformitate cu acordul, o parte contractantă poate nega avantajele
acordului pentru un investitor al celeilalte părţi contractante care este o
întreprindere a acelei părţi contractante şi pentru investiţiile acestuia, dacă
investitorii unui stat terţ deţin sau controlează întreprinderea şi dacă
întreprinderea nu desfăşoară o activitate economică substanţială pe teritoriul
părţii contractante sub a cărei legislaţie a fost constituită.
3. Toate referirile din acord la măsurile unei părţi
contractante vor include măsurile aplicabile în conformitate cu legile Uniunii
Europene pe teritoriul acelei părţi contractante, ca urmare a apartenenţei sale
la Uniunea Europeană. Referirile la serioase dificultăţi ale balanţei de plăţi
sau existenţa unui pericol iminent al apariţiei acestora vor include
dificultăţi serioase ale balanţei de plăţi sau pericolul apariţiei acestora în
cadrul uniunii economice sau monetare al cărei membru este acea parte
contractantă.
4. Interesele esenţiale de securitate ale unei părţi
contractante pot include interese ce decurg din apartenenţa acesteia la o
uniune vamală, economică sau monetară, piaţă comună sau zonă de comerţ liber.
5. Părţile contractante convin ca problema stabilirii
faptului că o măsură este sau nu conformă cu prezentul acord să fie soluţionată
în conformitate cu procedurile de reglementare a diferendelor prevăzute de
acest acord.
6. Fiecare parte contractantă va notifica celeilalte în
scris cu privire la îndeplinirea procedurilor cerute pe teritoriul său pentru
intrarea în vigoare a acestui acord. Acest acord va intra în vigoare la data
ultimei dintre cele două notificări. La intrarea în vigoare a prezentului acord,
va înceta Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Canadei pentru
promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti la 17
aprilie 1996, cu excepţia că urmează a fi aplicate în continuare numai
prevederile acestuia referitoare la diferendele dintre oricare parte
contractantă şi un investitor al celeilalte părţi contractante care a fost
supus arbitrajului, de către investitor, conform respectivului acord, anterior
datei la care intră în vigoare prezentul acord. In mod separat de diferendele
menţionate, prezentul acord se va aplica oricărui diferend apărut cu cel mult 3
ani înainte de intrarea în vigoare a acestuia.
7. Acest acord va rămâne în vigoare în afară de cazul
în care oricare parte contractantă notifică celeilalte părţi contractante, în
scris, intenţia sa de denunţare a acestuia. Denunţarea acestui acord va deveni
efectivă la un an după ce notificarea denunţării a fost primită de către
cealaltă parte contractantă. Referitor la investiţiile sau angajamentele de
investire făcute anterior datei la care denunţarea acestui acord devine
efectivă, prevederile art. I-XVII inclusiv ale acestui acord vor rămâne în
vigoare pentru o perioadă de 15 ani.
8. Anexele şi notele de subsol fac parte integrantă din
acord. Drept care, subsemnaţii, pe deplin autorizaţi de către guvernele
respective, au semnat acest acord.
Semnat la Bucureşti la data de 8 mai 2009, in doua
exemplare originale, fiecare in limbile romana, engleza şi franceza, toate
textele fiind egal autentice.
Pentru Guvernul României,
Gheorghe Pogea,
ministrul finanţelor publice
Pentru Guvernul Canadei,
Stockwell Day,
ministrul comerţului internaţional
ANEXA A
1. In conformitate cu alin. 1 lit. d) al art. IV
(Excepţii), Canada îşi rezervă dreptul de a adopta sau de a menţine restricţii
în sectoarele ori în domeniile enumerate mai jos:
a) servicii sociale (aplicarea dreptului public,
servicii corecţionale, protecţia sau asigurarea veniturilor, protecţia ori
asigurările sociale, asistenţa socială, învăţământul public, formarea
profesională, protecţia sănătăţii şi a copilului);
b) servicii în orice alt sector;
c) titluri guvernamentale, aşa cum sunt descrise în SIC
8152;
d) condiţii de rezidenţă privind dreptul de proprietate
asupra terenului de pe coasta Oceanului;
e) măsuri pentru implementarea acordurilor privind
ţiţeiul şi gazele din teritoriile nord-vestice şi Yukon.
2. In conformitate cu alin.1 lit. d) al art. IV
(Excepţii), România îşi rezervă dreptul de a adopta sau de a menţine restricţii
în sectoarele şi în domeniile enumerate mai jos:
a) servicii sociale (aplicarea dreptului public,
servicii corecţionale, protecţia sau asigurarea veniturilor, protecţia ori
asigurările sociale, asistenţa socială, învăţământul public, formarea
profesională, protecţia sănătăţii şi a copilului);
b) servicii în orice alt sector, inclusiv în cele
compatibile cu oferta României din Runda Uruguay.
3. In sensul acestei anexe, SIC înseamnă, în
ceea ce priveşte Canada, numerotaţia folosită în Clasificaţia industrială
standard, aşa cum este definită în Statistica Canadei, Clasificaţia industrială
standard, ediţia a IV-a, 1980.
ANEXA B
CLARIFICAREA EXPROPRIERII INDIRECTE
Art. VIII (Exproprierea) din acord prevede că:
Investiţiile sau veniturile investitorilor oricărei
părţi contractante nu vor fi naţionalizate, expropriate sau supuse unor măsuri
având efect echivalent naţionalizării sau exproprierii (denumite în cele ce
urmează expropriere) pe teritoriul celeilalte părţi contractante, decât
dacă măsurile sunt luate în interes public, în conformitate cu procedura
legală, într-o manieră nediscriminatorie şi în schimbul unei despăgubiri
prompte, adecvate şi efective.
Părţile contractante îşi confirmă înţelegerea comună cu
privire la următoarele:
a) conceptul măsuri având efect echivalent
naţionalizării sau exproprierii poate fi denumit şi expropriere
indirectă. Exproprierea indirectă rezultă dintr-o măsură sau dintr-o serie
de măsuri ale unei părţi contractante care au un efect echivalent exproprierii
directe, fără transferul oficial al titlului sau sechestru formal;
b) stabilirea dacă o măsură sau o serie de măsuri ale
unei părţi contractante constituie o expropriere indirectă, necesită o
investigaţie de la caz la caz, bazată pe fapte, care să ia în considerare,
între alţi factori:
(i) gradul de severitate al impactului economic al
măsurii sau seriei de măsuri, deşi simplul fapt că o măsură sau o serie de
măsuri ale unei părţi are un efect advers asupra valorii economice a unei
investiţii nu stabileşte faptul că a avut loc o expropriere indirectă;
(ii) gradul în care măsura sau seria de măsuri
interferează cu perspectivele distincte, rezonabile, ale investiţiei; şi
(iii) caracterul măsurii sau seriei de măsuri, inclusiv
scopul şi raţiunea acestora; şi
c) cu excepţia circumstanţelor rare, cum ar fi atunci
când o măsură sau o serie de măsuri sunt atât de grave în lumina scopului
acestora, încât nu pot fi privite în mod rezonabil ca fiind adoptate şi
aplicate cu bună credinţă, măsurile nediscriminatorii ale unei părţi
contractante care sunt prevăzute şi aplicate pentru a proteja obiective
legitime de interes public, cum ar fi sănătatea, siguranţa şi mediul, nu
constituie expropriere indirectă.
ANEXA C
SOLUŢIONAREA DIFERENDELOR ÎNTRE UN INVESTITOR SI
PARTEA CONTRACTANTĂ GAZDĂ
I. Accesul publicului la audieri şi documente
1. Audierile desfăşurate în conformitate cu art. XIII
(Soluţionarea diferendelor între un investitor şi partea contractantă gazdă)
vor fi deschise publicului. In măsura în care este necesar să se asigure
protejarea informaţiilor confidenţiale, tribunalul poate ţine o parte din
audieri în secret.
2. Tribunalul va stabili procedurile pentru protejarea
informaţiilor confidenţiale şi aranjamentele logistice corespunzătoare pentru
audierile publice, cu consultarea părţilor în diferend.
3. Toate documentele prezentate tribunalului sau emise
de acesta vor fi disponibile publicului dacă părţile în diferend nu convin
altfel, sub rezerva eliminării informaţiilor confidenţiale.
4. Fără a ţine seama de prevederile alin. 3, orice
hotărâre a tribunalului guvernată de această secţiune va fi disponibilă public,
sub rezerva eliminării informaţiilor confidenţiale.
5. O parte în diferend poate dezvălui altor persoane,
în legătură cu procedurile arbitrale, acele documente neredactate pe care le
consideră necesare pentru pregătirea cazului său, dar trebuie să se asigure că
acele persoane protejează informaţiile confidenţiale prezente în acele
documente.
6. Părţile contractante pot împărtăşi oficialităţilor
din guvernele lor subnaţionale respective, pe parcursul soluţionării
diferendului potrivit acestui acord, toate documentele relevante neredactate,
dar ele trebuie să se asigure că acele persoane protejează orice informaţii
confidenţiale existente în astfel de documente.
7. Tribunalul nu va cere unei părţi contractante să
furnizeze sau să permită accesul la informaţii a căror dezvăluire ar împiedica
aplicarea legii ori ar fi contrară legislaţiei părţii contractante privind
protejarea informaţiilor clasificate, secretului personal sau confidenţialităţii
tranzacţiilor financiare şi a conturilor clienţilor individuali ai
instituţiilor financiare sau se stabileşte a fi contrară securităţii sale
esenţiale.
8. In măsura în care un ordin de confidenţialitate al
tribunalului desemnează informaţii ca fiind confidenţiale şi legea unei părţi
contractante privind accesul la informaţii impune accesul public la acea
informaţie, va prevala legea părţii contractante privind accesul la informaţii.
Totuşi, o parte contractantă trebuie să încerce să aplice propria lege privind
accesul la informaţii astfel încât să protejeze informaţiile desemnate ca fiind
confidenţiale de către tribunal.
II. Participarea unei părţi contractante care nu se
află în diferend
1. Partea contractantă care nu se află în diferend va
fi îndreptăţită, pe cheltuiala proprie, să primească de la partea contractantă
aflată în diferend o copie:
a) a dovezilor/probelor care au fost prezentate
tribunalului;
b) tuturor pledoariilor/depoziţiilor supuse
arbitrajului; şi
c) a motivaţiilor scrise ale părţilor în diferend.
2. Partea contractantă care nu se află în diferend şi
care primeşte informaţii conform prevederilor alin. 1 va trata informaţiile ca
şi cum ar fi o parte contractantă în diferend.
3. In baza notificării scrise a părţilor în diferend,
partea contractantă care nu se află în diferend poate prezenta documentaţii
unui tribunal pe o chestiune de interpretare a acestui acord.
4. Partea contractantă care nu se află în diferend va
avea dreptul să participe la orice audieri ţinute sub incidenţa art. XIII
(Soluţionarea diferendelor între un investitor şi partea contractantă gazdă),
indiferent că prezintă sau nu documentaţii tribunalului.
III. Prezentări de documentaţii de către o parte
care nu se află în diferend
1. Orice parte care nu se află în diferend şi care este
o persoană a unei părţi contractante sau are o prezenţă semnificativă pe
teritoriul unei părţi contractante, care doreşte să depună o prezentare în
scris la tribunal (solicitantul), va face o cerere de părăsire a
tribunalului pentru a depune o astfel de prezentare, în concordanţă cu
instrucţiunile aplicabile, stabilite în partea a IV-a a anexei. Solicitantul va
ataşa prezentarea la respectiva cerere.
2. Solicitantul va transmite tuturor părţilor în
diferend şi tribunalului cererea de permisiune pentru depunerea unei prezentări
de către o parte care nu se află în diferend, precum şi prezentarea
propriu-zisă.
3. Tribunalul va stabili o dată corespunzătoare pentru
ca părţile în diferend să discute în legătură cu cererea de permisiune pentru
depunerea prezentării de către partea care nu se află în diferend.
4. In scopul de a stabili dacă să acorde sau nu
permisiunea pentru a depune o prezentare unei părţi neaflate în diferend,
tribunalul va lua în consideraţie, între altele, măsura în care:
a) prezentarea părţii care nu se află în diferend va
ajuta tribunalul la stabilirea unei situaţii de fapt sau de drept legate de
arbitraj în sensul de a oferi o perspectivă, informaţie specifică sau viziune
care să fie diferită de cea a părţilor în diferend;
b) prezentarea părţii care nu se află în diferend se va
referi la o problemă din sfera de cuprindere a diferendului;
c) partea care nu se află în diferend are un interes
semnificativ în arbitraj; şi
d) există un interes public privind cazul supus arbitrajului.
5. Tribunalul se va asigura că:
a) orice prezentare a unei părţi neaflate în diferend
nu fragmentează procedurile; şi
b) niciuna dintre părţile aflate în diferend nu este
împovărată inutil sau prejudiciată incorect de astfel de prezentări.
6. Tribunalul va decide dacă să acorde permisiunea
pentru depunerea unei prezentări unei părţi care nu se află în diferend. Dacă
permisiunea pentru depunerea unei prezentări de către o parte care nu se află
în diferend este acordată, tribunalul va stabili o dată corespunzătoare pentru
ca părţile în diferend să răspundă în scris la prezentarea părţii care nu se
află în diferend. Până la acea dată, partea contractantă care nu se află în
diferend poate, în baza prevederilor din partea a II-a a acestei anexe (Participarea
unei părţi contractante care nu se află în diferend), să adreseze orice
problemă legată de interpretarea acordului expusă în prezentarea părţii
neaflate în diferend.
7. Un tribunal care acordă permisiunea pentru depunerea
unei prezentări unei părţi care nu se află în diferend nu are obligaţia să
abordeze prezentarea în niciun moment al arbitrajului, şi nici partea care nu
se află în diferend şi care depune prezentarea nu are dreptul să mai facă alte
prezentări pe parcursul arbitrajului.
8. Accesul la audieri şi documente de către părţile
care nu se află în diferend şi care depun cereri în baza acestor proceduri va
fi guvernat de prevederile care ţin de accesul publicului la audieri şi
documente în baza prevederilor părţii I din anexă (Accesul publicului la
audieri şi documente).
IV. Instrucţiuni pentru prezentările unei părţi care
nu se află în diferend
1. Cererea de permisiune pentru depunerea unei
prezentări de către o parte care nu se află în diferend:
a) va fi făcută în scris, va fi datată şi semnată de
către persoana care depune cererea şi va include adresa şi alte detalii de
contact despre solicitant;
b) va conţine nu mai mult de 5 pagini dactilografiate;
c) va descrie solicitantul, incluzând, acolo unde este
relevant, apartenenţa ca membru sau statutul juridic (de exemplu, societate
comercială, asociaţie comercială sau altă organizaţie neguvernamentală),
obiectivele sale generale, natura activităţilor sale şi orice organizaţie-mamă
(incluzând orice organizaţie care controlează direct sau indirect solicitantul);
d) va dezvălui dacă solicitantul are sau nu are orice
fel de afiliere, directă sau indirectă, cu oricare dintre părţile în diferend;
e) va identifica orice guvern, persoană sau organizaţie
care a furnizat orice fel de asistenţă financiară sau de altă natură la
pregătirea prezentării;
f) va specifica natura interesului pe care solicitantul
îl are în arbitraj;
g) va identifica problemele specifice de fapt şi de
drept din cadrul arbitrajului, pe care solicitantul le-a abordat în prezentarea
scrisă;
h) va explica, cu referire la factorii specificaţi în
paragraful 4 a părţii a III-a a acestei anexe (Prezentări de documentaţii de
către o parte care nu se află în diferend), de ce tribunalul ar trebui să
accepte prezentarea; şi
i) va fi făcută în limba utilizată în procedura de
arbitraj.
2. Prezentarea depusă de o parte care nu este în
diferend:
a) va fi datată şi semnată de persoana care depune
prezentarea;
b) va fi concisă şi, în orice caz, nu va conţine mai
mult de 20 de pagini dactilografiate, incluzând anexele;
c) va exprima o declaraţie precisă sprijinind poziţia
solicitantului asupra problemelor respective; şi
d) va face referire doar la subiecte aflate în sfera de
cuprindere a diferendului.
ANEXA D
Notă explicativă
Pentru o mai mare certitudine, expresia tratament
just şi echitabil include obligaţia de a respecta principiul interzicerii
denegării de dreptate în procedurile adjudecatorii penale, civile sau
administrative, în conformitate cu dreptul internaţional cutumiar privind
standardul minim de tratament al străinilor; expresia deplina protecţie şi
securitate include nivelul de protecţie poliţienească cerut de dreptul
internaţional cutumiar privind standardul minim de tratament al străinilor.