LEGE Nr. 314
din 13 noiembrie 2007
pentru aderarea Guvernului
Romaniei la Conventia internationala privind reglementarea vanarii balenelor,
adoptata la Washington la 2 decembrie 1946, si la Protocolul la Conventia
internationala privind reglementarea vanarii balenelor, adoptat la Washington
la 19 noiembrie 1956
ACT EMIS DE:
PARLAMENTUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 3 din 3 ianuarie 2008
Parlamentul României adoptă
prezenta lege.
Art. 1. - Guvernul României aderă la Convenţia
internaţională privind reglementarea vânării balenelor, adoptată la Washington
la 2 decembrie 1946.
Art. 2. - Guvernul României aderă la Protocolul la
Convenţia internaţională privind reglementarea vânării balenelor, adoptat la Washington la 19 noiembrie 1956.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul
României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din
Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
BOGDAN OLTEANU
PREŞEDINTELE SENATULUI,
NORICA NICOLAI
CONVENŢIE INTERNAŢIONALĂ
privind reglementarea vânării balenelor, adoptată la
Washington la 2 decembrie 1946*)
Guvernele, prin reprezentanţii lor autorizaţi,
recunoscând interesul naţiunilor lumii în aplicarea
măsurilor de salvare pentru generaţiile viitoare a
importantei resurse naturale reprezentate de stocurile de balene,
având în vedere că istoria vânării balenelor a constat
într-un suprapescuit de tipul zonă după zonă şi specie după specie, în aşa
măsură încât este esenţială protecţia tuturor speciilor de balene împotriva
viitoarelor acţiuni de suprapescuit,
recunoscând că stocurile de balene sunt pasibile de
creştere naturală, dacă vânarea balenelor este corect reglementată şi
creşterile stocurilor de balene pot permite creşterea numărului de indivizi ce
pot fi capturaţi fără a pune în pericol această resursă naturală,
recunoscând că este un interes comun atingerea, cât mai
rapid posibil, a unui nivel optim al stocurilor de balene fără efecte economice
şi nutriţionale mari,
recunoscând că în cursul realizării acestor obiective
operaţiunile de vânare a balenelor ar trebui să fie limitate la acele specii
care se dovedesc a fi cele mai capabile să susţină exploatarea pentru a oferi
un interval de timp pentru refacerea efectivelor anumitor specii de balene care
acum se găsesc în descreştere numerică,
dorind să se stabilească un sistem internaţional de
reglementare a pescuitului balenelor pentru asigurarea unei conservări adecvate
şi efective, precum şi pentru dezvoltarea stocurilor de balene pe baza principiilor concretizate în prevederile
Acordului internaţional pentru reglementarea vânării balenelor, semnat la
Londra la 8 iunie 1937, şi ale protocoalelor acestuia, semnate la Londra la 24
iunie 1938 şi la 26 noiembrie 1945,
hotărând să încheie o convenţie pentru a prevedea
conservarea adecvată a stocurilor de balene şi, în acest fel, să facă posibilă
dezvoltarea disciplinară a industriei vânătorii de balene,
au decis după cum urmează:
ARTICOLUL I
1. Prezenta convenţie include programul ataşat în continuare (Program), care este parte
integrantă din aceasta. Toate referirile la „convenţie" trebuie înţelese
ca incluzând programul menţionat, fie în termenii lui prezenţi, fie amendat în
concordanţă cu prevederile art. V.
2. Prezenta convenţie se aplică navelor de
prelucrare, unităţilor terestre de prelucrare şi navelor de vânătoare de balene
aflate sub jurisdicţia guvernelor contractante şi tuturor apelor în care se
efectuează vânatul balenelor de către asemenea nave de prelucrare, unităţi
terestre de prelucrare şi nave de vânătoare de balene.
ARTICOLUL II
In sensul prezentei convenţii:
1. navă de prelucrare reprezintă o navă în care sau pe care balenele sunt prelucrate fie
integral, fie în parte;
2. unitate terestră de
prelucrare reprezintă o fabrică pe uscat în care balenele sunt prelucrate fie integral, fie în parte;
3. navă de vânătoare de
balene reprezintă o navă folosită în scopul
vânării, capturării, scoaterii, remorcării sau căutării balenelor;
4. guvern contractant reprezintă
orice guvern care a depus un instrument de ratificare sau a transmis un aviz de
aderare la prezenta convenţie.
ARTICOLUL III
1. Guvernele contractante au decis să înfiinţeze o
comisie internaţională privind vânarea balenelor, denumită în continuare Comisie, care să fie compusă dintr-un
membru al fiecărui guvern contractant. Fiecare membru va avea un singur vot şi
poate să fie însoţit de unul sau de mai mulţi experţi ori consultanţi.
2. Comisia trebuie să aleagă dintre membrii săi un
preşedinte şi un vicepreşedinte şi trebuie să-şi stabilească propriile reguli
de procedură. Deciziile Comisiei trebuie luate printr-o majoritate simplă a
membrilor care votează, exceptând îndeplinirea acţiunii prevăzute la art. V,
pentru care este necesar votul a trei pătrimi din numărul membrilor care votează.
Regulile de procedură pot să prevadă alte decizii decât cele de la întâlnirile
Comisiei.
3. Comisia poate să-şi numească propriul secretar şi
personalul de lucru.
4. Comisia poate să înfiinţeze comitete din propriii
membri, experţi sau consultanţi, pe care le consideră oportune să îndeplinească
asemenea funcţii aşa cum poate autoriza.
5. Cheltuielile fiecărui membru din Comisie şi ale
experţilor şi consultanţilor lor vor fi stabilite de către propriului guvern.
6. Recunoscând că agenţiile specializate raportate la
Naţiunile Unite vor fi preocupate cu conservarea şi dezvoltarea pescuitului de
balene şi a produselor derivate din acestea şi dorind să evite suprapunerea
responsabilităţilor, guvernele contractante se vor consulta între ele, în termen
de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei convenţii, pentru a decide în ce
măsură Comisia trebuie să fie adusă în cadrul unei agenţii specializate în
sistemul Naţiunilor Unite.
7. Intre timp Guvernul Regatului Unit al Marii
Britanii şi Irlandei de Nord, în consultare cu alte guverne contractante, vor
realiza aranjamentele necesare pentru a stabili prima întâlnire a Comisiei şi
vor iniţia consultarea menţionată în paragraful 6.
8. Intâlnirile ulterioare ale Comisiei trebuie să fie
stabilite aşa cum decide Comisia.
ARTICOLUL IV
1. Comisia poate, fie în colaborare, fie prin
intermediul agenţiilor independente ale guvernelor contractante sau al altor
agenţii publice ori private, instituţii, organizaţii, sau în mod independent:
a) încuraja, recomanda sau,
dacă este necesar, organiza studii şi investigaţii cu privire la balene şi
vânarea acestora;
b) colecta şi analiza informaţiile statistice în
legătură cu condiţiile actuale şi tendinţele stocurilor de balene şi efectele
activităţii de vânare a acestora;
c) studia, evalua şi disemina informaţii referitoare la
metodele de menţinere şi creştere a populaţiilor stocurilor de balene.
2. Comisia va realiza aranjamentele pentru publicarea
rapoartelor propriilor activităţi şi poate publica asemenea rapoarte pe care le
consideră adecvate, precum şi informaţii statistice, ştiinţifice şi alte
informaţii considerate oportune în legătură cu balenele şi vânătoarea acestora,
independent sau în colaborare cu Biroul Internaţional pentru Statisticile
Vânării Balenelor din Sanderfjord, Norvegia, sau cu alte organizaţii şi
agenţii.
*) Traducere.
ARTICOLUL V
1. Comisia poate completa/notifica, după caz,
prevederile Programului prin adoptarea de reglementări în sensul conservării şi
utilizării resurselor reprezentate de balene, stabilind: a) speciile protejate
şi neprotejate; b) sezoanele deschise sau închise de vânare; c) apele deschise
sau închise, incluzând specificarea zonelor desemnate ca sanctuare; d)
dimensiunea limită pentru fiecare specie; e) perioada, metodele şi intensitatea
vânării balenelor (incluzând cantitatea maximă de balene capturată în orice
sezon); f) tipurile şi descrierile plaselor, echipamentelor şi dispozitivelor
ce pot fi folosite; g) metode de măsurare; şi h) captura eliberată şi alte înregistrări
statistice şi biologice.
2. Aceste amendamente ale Programului: a) vor fi
realizate în funcţie de necesităţile îndeplinirii obiectivelor şi scopurilor
acestei convenţii şi vor asigura conservarea, dezvoltarea şi utilizarea optimă
a resurselor reprezentate de balene; b) se vor baza pe constatări ştiinţifice;
c) nu trebuie să implice restricţii cu privire la numărul sau naţionalitatea
navelor de prelucrare sau a unităţilor terestre de prelucrare, nici să aloce
cote specifice oricărei nave de prelucrare sau unităţi terestre de prelucrare;
şi d) vor lua în considerare interesele consumatorilor de produse provenite de
la balene şi ale industriei ce se bazează pe vânarea balenelor.
3. Fiecare dintre aceste amendamente va intra în
vigoare pentru guvernele contractante la 90 de zile
după notificarea amendamentului de către Comisie fiecărui guvern contractant,
exceptând situaţiile în care: a) orice guvern prezintă obiecţii Comisiei la
orice amendament, anterior expirării perioadei de 90 de zile, iar amendamentul
nu va intra în vigoare pentru respectivul guvern pentru o perioadă suplimentară
de 90 de zile; b) orice alt guvern contractant poate prezenta obiecţii la
amendament oricând înainte de expirarea celor 90 de zile suplimentare sau
înainte de expirarea celor 30 de zile de la data primirii ultimei obiecţii
înregistrate în timpul unei asemenea perioade suplimentare de 90 de zile,
indiferent cât de târzie poate fi această dată; şi c) amendamentul va intra în
vigoare pentru toate guvernele contractante care nu au prezentat obiecţii, dar
nu va intra în vigoare pentru orice guvern care a obiectat în decursul acestei
perioade până la retragerea obiecţiei. Comisia va notifica fiecare guvern
contractant imediat după primirea unei obiecţii sau retrageri, iar fiecare
guvern contractant va confirma primirea tuturor notificărilor amendamentelor,
obiecţiilor şi retragerilor.
4. Niciun amendament nu va intra în vigoare înainte de 1
iulie 1949.
ARTICOLUL VI
Comisia poate face recomandări oricărui sau tuturor
guvernelor contractante cu privire la orice aspecte care sunt legate de balene
sau vânarea balenelor şi la obiectivele şi scopurile prezentei convenţii.
ARTICOLUL VII
Guvernul contractant va asigura transmiterea imediată
către Biroul Internaţional pentru Statisticile Vânării Balenelor din
Sandefjord, Norvegia, sau către oricare altă instituţie pe care Comisia o poate
desemna a notificărilor şi informaţiilor statistice sau de altă natură
solicitate de către convenţie într-o formă şi urmând modalitatea solicitată de Comisie.
ARTICOLUL VIII
1. Fără a aduce atingere conţinutului prezentei
convenţii, orice guvern contractant poate acorda oricărui cetăţean al statului
respectiv un permis special care să îl autorizeze să omoare, să captureze şi să
trateze pentru scopuri de cercetare ştiinţifică balenele care fac obiectul unor
asemenea restricţii din punct
de vedere numeric şi al altor condiţii, aşa cum acest guvern contractant
consideră a fi adecvat, iar omorârea, capturarea şi tratarea balenelor în acord
cu prevederile acestui articol vor fi exceptate de la aplicarea prevederilor
prezentei convenţii. Fiecare guvern contractant trebuie să raporteze Comisiei
fără întârziere toate aceste autorizări pe care Ie-a acordat. Fiecare guvern
contractant poate oricând să revoce orice asemenea permis
special pe care l-a acordat.
2. Orice balenă capturată în baza acestor permise
speciale va fi cât mai rapid posibil prelucrată, iar procedurile vor fi
stabilite în acord cu indicaţiile emise de guvernul care a acordat permisul.
3. Fiecare guvern contractant
va transmite instituţiilor desemnate de către Comisie, în cel mai scurt timp
sau într-un interval de timp care să nu depăşească un an, informaţiile
ştiinţifice disponibile ale guvernului în legătură cu balenele şi vânarea
acestora, incluzând şi rezultatele cercetării stabilite în acord cu paragraful
1 al acestui articol şi cu art. IV.
4. Recunoscând faptul că activitatea de continuă
colectare şi analiză a datelor biologice, corelată cu activitatea navelor de
prelucrare şi a unităţilor terestre de prelucrare, este indispensabilă pentru
funcţionarea şi managementul constructiv al pescuitului de balene, guvernele
contractante vor lua toate măsurile posibile pentru a obţine aceste date.
ARTICOLUL IX
1. Fiecare guvern contractant va lua toate măsurile
adecvate pentru a asigura aplicarea prevederilor prezentei convenţii şi pentru
pedepsirea infracţiunilor împotriva prevederilor menţionate în operaţiunile
efectuate de către persoane sau nave aflate sub propria jurisdicţie.
2. Nicio primă sau altă remuneraţie calculată în
relaţie cu rezultatele muncii lor nu vor fi plătite către vânători şi
echipajele navelor de vânătoare în condiţiile în care este capturată oricare
dintre balenele a căror capturare este interzisă prin prezenta convenţie.
3. Răspunderea pentru infracţiunile sau contravenţiile
la prezenta convenţie trebuie să fie instituită de către guvernul în
jurisdicţia căruia are loc acest delict.
4. Fiecare guvern contractant va transmite Comisiei
detaliile complete ale fiecărei încălcări de la prevederile prezentei convenţii
produse de către persoanele sau navele aflate sub jurisdicţia acelui guvern,
aşa cum este raportat de către propriii inspectori. Aceste informaţii trebuie
să includă o declaraţie asupra măsurilor luate pentru gestionarea
infracţiunilor şi a penalităţilor impuse.
ARTICOLUL X
1. Prezenta convenţie trebuie să fie ratificată şi
instrumentele ratificării vor fi depuse la Guvernul Statelor Unite ale
Americii.
2. Orice guvern care nu a semnat această convenţie
poate adera la aceasta după intrarea ei în vigoare, printr-o notificare în
scris adresată Guvernului Statelor Unite ale Americii.
3. Guvernul Statelor Unite ale Americii va informa
toate celelalte guverne semnatare şi toate guvernele care au aderat asupra
tuturor ratificărilor depuse şi asupra aderărilor primite.
4. Prezenta convenţie, din momentul în care au fost
depuse instrumentele de ratificare a cel puţin 6 guverne semnatare, care vor
include Guvernul Olandei, Norvegiei, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste,
Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi Statelor Unite ale
Americii, va intra în vigoare pentru aceste guverne şi va intra în vigoare
pentru fiecare guvern care a ratificat sau a aderat ulterior la ea la data
depunerii propriului instrument de ratificare ori la data notificări de
aderare.
5. Prevederile Programului nu se vor aplica înainte de 1
iulie 1948. Amendamentele la Programul adoptat în baza art. V nu se vor aplica
înainte de 1 iulie 1949.
ARTICOLUL XI
Orice guvern contractant se poate retrage din această convenţie pe data de 30 iunie a fiecărui an prin transmiterea
unei notificări în data de 1 ianuarie sau înainte de această dată a aceluiaşi
an către guvernul depozitar, care după primirea unei asemenea notificări, o va
comunica fără întârziere celorlalte guverne contractante. Orice guvern
contractant, într-o manieră similară, după primirea unei copii a unei asemenea
notificări de la guvernul depozitar, în decurs de o lună de la primirea
acesteia, poate să îşi dea consimţământul pentru această retragere, astfel
încât prezenta convenţie va înceta să mai fie în vigoare în data de 30 iunie a aceluiaşi an pentru guvernul care a
transmis notificarea de retragere.
Prezenta convenţie va păstra data la care este deschisă
spre semnare şi aceasta va rămâne deschisă pentru semnare pentru o perioadă de
14 zile.
In prezenţa celor care au semnat prezenta convenţie,
fiind total autorizaţi.
Adoptată la Washington la 2 decembrie 1946, în limba
engleză, forma originală a prezentei convenţii va fi păstrată în arhivele
Guvernului Statelor Unite ale Americii. Guvernul Statelor Unite ale Americii va
transmite copii ulterior către toate guvernele care au semnat şi au aderat la
aceasta.
PROTOCOL
la Convenţia internaţională privind reglementarea
vânării balenelor,
adoptată la Washington
la 2 decembrie 1946,
adoptat la Washington la 19 noiembrie 1956
Guvernele contractante la Convenţia internaţională
privind reglementarea vânării balenelor, semnată la Washington 2 decembrie
1946, denumită în continuare Convenţia internaţională privind reglementarea
vânării balenelor din 1946, dorind să extindă aplicarea acestei convenţii
la elicoptere şi alte aparate de zbor şi să includă prevederi asupra metodelor
de inspecţie privind prevederile ce pot fi amendate de către Comisie, sunt de
acord asupra următoarelor:
ARTICOLUL I
Subparagraful 3 al articolului II din Convenţia internaţională privind reglementarea vânării
balenelor din 1946 va fi modificat după cum urmează:
„3. nave de vânătoare de
balene reprezintă un elicopter, un aparat de zbor,
o navă folosită în scopul vânării, capturării, scoaterii, remorcării sau
căutării balenelor;".
ARTICOLUL II
Paragraful 1 al articolului V din
Convenţia internaţională privind reglementarea vânării balenelor din 1946 va fi
amendat prin radierea cuvântului „şi" care precedă clauza h),
înlocuindu-se punctul cu punct şi virgulă la finalul paragrafului şi
adăugându-se următoarea sintagmă: „; şi i) metode de inspecţie."
ARTICOLUL III
1. Prezentul protocol va fi deschis spre semnare şi
ratificare sau pentru aderare în numele oricărui guvern contractant la
Convenţia internaţională privind reglementarea vânării balenelor din 1946.
2. Prezentul protocol va intra în vigoare la data la
care instrumentul de ratificare a fost depus sau o notificare de aderare a fost
primită de Guvernul Statelor Unite ale Americii în
numele tuturor guvernelor contractante la Convenţia internaţională privind
reglementarea vânării balenelor din 1946.
3. Guvernul Statelor Unite ale Americii va informa
guvernele care au semnat sau au aderat la Convenţia
internaţională privind reglementarea vânării balenelor din 1946, cu privire la
toate ratificările depuse şi aderările primite.
4. Prezentul protocol va păstra data deschiderii spre
semnare care va rămâne deschisă pentru o perioadă de 14 zile, urmând ca o
perioadă pentru aderare să fie deschisă.
In prezenţa celor care au semnat prezentul protocol,
fiind total autorizaţi.
Adoptat la Washington la 19 noiembrie 1956, în limba
engleză, forma originală a prezentului protocol va fi păstrată în arhivele
Guvernului Statelor Unite ale Americii. Guvernul Statelor Unite ale Americii va
transmite copii autorizate ulterior către toate guvernele care au semnat şi au
aderat la Convenţia internaţională privind reglementarea vânării balenelor din
1946.
Convenţia
internaţională privind reglementarea vânării balenelor, adoptată la Washington la 2 decembrie 1946
PROGRAM
Amendat de Comisie la a 58-a întrunire anuală, St.
Kitts and Nevis, 16-20 iunie 2006.
NOTE EXPLICATIVE
Programul prezentat în continuare conţine amendamentele
operate de Comisie la cea de-a 58-a întrunire anuală din iunie 2006.
Amendamentele, prezentate cu litere italice bolduite, au
intrat în vigoare la 4 octombrie 2006.
In tabelele 1, 2 şi 3 stocurile neclasificate sunt
indicate printr-o liniuţă. Alte poziţii din tabele au fost completate cu un
punct pentru a uşura citirea.
Notele de subsol numerotate fac parte integrantă din
Programul oficial adoptat de Comisie. Alte note de subsol aparţin editorului.
Comisia a fost informată în iunie 1992 de către ambasadorul din Londra că
apartenenţa Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste la Convenţia
internaţională privind reglementarea vânării balenelor din 1946 va fi preluată
de Federaţia Rusă.
Comisia a înregistrat la cea de-a 39-a întrunire anuală
(1987) faptul că referirile la numele populaţiilor băştinaşe în paragraful
13b)(4) din prezentul program nu vor avea decât sens geografic, pentru a nu
contraveni art. V.2c) din Convenţie (Raportul comisiei internaţionale privind
vânarea balenelor).
I. INTERPRETARE
1. Expresiile de mai jos au sensurile atribuite în mod
specific şi anume:
A. Balene cu cartilaj
• Balena cu cartilaj este
orice balenă care are în gură cartilaj sau plăci cornoase (fanoane), respectiv
orice balenă diferită de balenele cu dinţi.
• Balena albastră
(Balaenoptera musculus) este balena cunoscută sub
numele de balenă albastră, rorcalul lui Sibbald sau coadă de sulf, inclusiv
balena albastră pigmeu.
• Balena groenlandeză
(Balaena mysticetus) este balena cunoscută sub
numele de balenă cu cap încovoiat, balenă dreaptă arctică, marea balenă polară,
balena dreaptă din Groenlanda, balena de Groenlanda (balena cu cap arcuit).
• Balena tropicală
(Balaenoptera edeni, B. brydei) este balena
cunoscută şi sub numele de balena lui Bryde.
• Balena nordică sau
înotătoare (Balaenoptera physalus) este balena
cunoscută sub numele de balenă comună cu înotătoare, rorcalul comun sau balena
cu înotătoare, balena de heringi sau balena cu înotătoare adevărate.
• Balena cenuşie
(Eschrichtius robustus) este balena cunoscută şi sub numele de balenă cenuşie, balena cenuşie
de California, peştele-diavol, cap-tare, pescuitorul de midii, balena cu spate
cenuşiu sau rupe-sac.
• Balena cu cocoaşă
(Megaptera novaeangliae) este orice balenă
cunoscută ca bunch, cocoşată, balena cu cocoaşă, balena cocoşată, balena cu
gheb sau balena gheboasă.
• Balena ştiucă
(Balaenoptera acutorostrata, B. bonaerensis) este
balena cunoscută ca rorcal mic, balenă-ştiucă, balena cu cap de ştiucă sau
balenă cu cap ascuţit şi aripioare.
• Balena pitică (Caperea
marginata) este balena cunoscută ca balenă dreaptă
pigmeu din sud sau balenă pigmeu.
• Balena dreaptă (Eubalaena
glacialis, E. australis) este specia cunoscută ca
balenă dreaptă de Atlantic, balena dreaptă arctică, balena de Biscaya,
Nordkaper, balena dreaptă din Atlanticul de Nord, balena Capului Nord, balena
dreaptă de Pacific sau balena dreaptă de sud.
• Balena nordică
(Balaenoptera borealis) este balena cunoscută şi
sub numele de balenă sei, rorcalul lui Rudolph, balena polac sau balena
cenuşie.
B. Balene cu dinţi
• Balena cu dinţi este orice balenă care are în gură dinţi (dinţi pe maxilare).
• Balena cu cioc este
orice balenă care aparţine genului Mesoplodon sau orice balenă cunoscută ca balena cu cioc a lui Cuvier (Ziphius cavirostris), sau balena cu
cioc a lui Shepherd (Tasmacetus shepherdi).
• Balena cu nas borcănat este balena cunoscută sub numele de balena cu cioc a lui Baird (Berardius bairdii), balena lui Arnoux (Berardius
arnuxii), balena cu nas borcănat din sud (Hyperoodon planifrons) sau balena cu
nas borcănat din nord (Hyperoodon ampullatus).
• Balena ucigaşă (Orcinus
orca) este delfinul cunoscut ca balena ucigaşă sau
orca.
• Balena-pilot este
delfinul cunoscut sub numele de balenă-pilot cu înotătoare lungi (Globicephala melaena) sau balenă-pilot
cu înotătoare scurte (G. macrorhynchus).
• Caşalot (Physeter macrocephalus) este balena cunoscută şi sub numele de balenă sperm, balenă
spermacet, caşalot sau balenă de oală.
C. Generalităţi
• A lovi înseamnă a
străpunge cu o armă utilizată în vânarea balenelor.
• A aduce pe uscat/a recupera înseamnă a aduce la o navă de prelucrare, la o unitate terestră sau
în alt loc în care poate fi prelucrată o balenă.
• A captura înseamnă a
marca cu steguleţ, cu geamandură sau a lega de o balenieră.
• A pierde înseamnă fie
a lovi, fie a captura, dar nu şi a aduce pe uscat.
• Dauhval este orice
balenă nereclamată găsită moartă şi plutind la suprafaţă.
• Balenă în lactaţie înseamnă: a) în cazul balenelor cu cartilaj - femelă care are lapte
în una dintre glandele mamare; b) în cazul caşaloţilor - femelă care are lapte
în una dintre glandele mamare în grosime maximă a stratului (adâncime) de 10 cm
sau mai mult. Această măsurare se face de la punctul ventral din mijlocul
glandei mamare perpendicular pe axa corpului şi trebuie înregistrată la cea mai
apropiată valoare în centimetri; adică o glandă între 9,5 şi 10,5 cm se
înregistrează ca având 10 cm. Rezultatul măsurării oricărei glande la o valoare
de 0,5 cm se va înregistra cu 0,5 cm în plus, de exemplu, 10,5 se va înregistra
ca 11,0 cm. Insă, indiferent de aceste criterii, o balenă nu poate fi
considerată în lactaţie dacă la autoritatea naţională de resort sunt prezentate
probe ştiinţifice (histologice sau altele de natură biologică) prin care să se
demonstreze că balena nu putea în acel moment al ciclului său de viaţă să aibă
un pui dependent de laptele său.
• Vânarea balenelor la scară
redusă se referă la operaţiunile de capturare cu
ajutorul navelor cu motor cu tunuri de harponare pentru vânarea exclusivă a
balenelor Minke, cu nas borcănat, balenelor cu cioc, pilot sau ucigaşe.
II. SEZOANE
Operaţiuni la bordul vaselor de prelucrare
2. a) Este interzisă folosirea navelor de prelucrare
sau a balenierelor aferente acestora în scopul capturării sau prelucrării
balenelor cu cartilaj, cu excepţia balenelor Minke, în apele aflate la sud de
paralela de 40° latitudine sudică cu excepţia perioadei dintre 12 decembrie şi
7 aprilie următor, inclusiv la aceste date.
b) Este interzisă folosirea navelor de prelucrare sau
a balenierelor aferente acestora în scopul capturării sau prelucrării
caşaloţilor ori balenelor Minke, cu excepţia autorizaţiilor eliberate de
guvernele contractante în conformitate cu subparagrafele c) şi d) ale acestui
paragraf şi cu paragraful 5.
c) Fiecare guvern contractant trebuie să declare pentru
toate navele de prelucrare şi balenierele aferente acestora, aflate sub
jurisdicţia sa, sezoane deschise care nu pot depăşi 8 luni dintr-o perioadă de
12 luni consecutive, în care poate fi autorizată capturarea sau uciderea
caşaloţilor, cu condiţia ca pentru fiecare navă de prelucrare şi balenieră
aferentă să poată fi declarat un sezon deschis separat.
d) Fiecare guvern contractant trebuie să declare pentru
toate navele de prelucrare şi balenierele aferente acestora, aflate sub
jurisdicţia sa, un sezon deschis continuu care nu poate depăşi 6 luni dintr-o
perioadă de 12 luni consecutive, în care poate fi autorizată capturarea sau
uciderea balenelor Minke de baleniere, cu condiţia ca:
1. să poată fi declarat sezon
deschis separat pentru fiecare navă de prelucrare şi balenierele aferente
acesteia;
2. sezonul deschis nu trebuie neapărat să cuprindă în
întregime sau parţial perioada declarată pentru celelalte balene cu cartilaj în
baza subparagrafului a);
3. Este interzisă utilizarea unei nave de prelucrare în
timpul unui sezon în ape aflate la sud de paralela de 40° latitudine sudică, în
scopul prelucrării balenelor cu cartilaj, cu excepţia balenelor Minke, în orice
zonă în afara Pacificului de Nord şi apele dependente de acesta de la nord de
Ecuator în acelaşi scop, pe o perioadă de un an de la încheierea sezonului,
numai dacă se stabilesc limite de capturare în Pacificul de Nord şi în apele dependente de acesta conform
paragrafelor 12 şi 16 ale prezentului program şi cu condiţia ca prezentul
paragraf să nu se aplice navelor utilizate în sezon exclusiv pentru congelarea
sau sărarea cărnii ori a organelor de balenă pentru consumul uman sau pentru
hrana animalelor.
Operaţiuni ale unităţilor terestre de prelucrare
4. a) Este interzisă
folosirea balenierelor aferente unei unităţi terestre de prelucrare în scopul
capturării sau prelucrării caşaloţilor, cu excepţia autorizaţiilor eliberate de
guvernele contractante în conformitate cu subparagrafele b), c) şi d).
b) Fiecare guvern contractant trebuie să declare pentru
toate unităţile terestre de prelucrare şi balenierele aferente acestora, aflate
sub jurisdicţia sa, un sezon deschis în care este autorizată capturarea sau
uciderea balenelor cu cartilaj, cu excepţia balenelor Minke, de baleniere.
Acest sezon deschis nu poate depăşi o perioadă de 6 luni consecutive din orice
perioadă de 12 luni şi se aplică tuturor unităţilor terestre de prelucrare
aflate sub jurisdicţia guvernului contractant, cu condiţia să se poată declara
pentru orice unitate terestră de prelucrare utilizată pentru capturarea şi
prelucrarea balenelor cu cartilaj, cu excepţia balenelor Minke, aflată la o
distanţă de 1.000 mile de cea mai apropiată unitate terestră utilizată pentru
capturarea şi prelucrarea balenelor cu cartilaj, cu excepţia balenelor Minke,
aflată sub jurisdicţia aceluiaşi guvern contractant.
c) Fiecare guvern contractant trebuie să declare pentru
toate unităţile terestre de prelucrare şi balenierele aferente acestora un
sezon deschis care nu poate depăşi 8 luni consecutive dintr-o perioadă de 12
luni, timp în care se autorizează capturarea sau uciderea caşaloţilor de către
baleniere, cu condiţia ca pentru fiecare unitate terestră utilizată pentru
capturarea sau prelucrarea caşaloţilor, aflată la peste 1.000 de mile de cea
mai apropiată unitate terestră utilizată pentru capturarea sau prelucrarea
caşaloţilor şi sub jurisdicţia aceluiaşi guvern contractant, să poată fi
declarat un sezon deschis separat.
d) Fiecare guvern contractant
trebuie să declare pentru toate unităţile terestre de prelucrare şi balenierele
aferente acestor unităţi terestre un sezon deschis care nu poate depăşi 6 luni
consecutive dintr-o perioadă de 12 luni, timp în care se autorizează capturarea
sau uciderea balenelor Minke de către baleniere, această perioadă nefiind
neapărat aceeaşi cu perioada declarată pentru alte balene cu cartilaj, potrivit
subparagrafului b), cu condiţia ca pentru fiecare unitate terestră utilizată
pentru capturarea sau prelucrarea balenelor Minke, aflată la peste 1.000 de
mile de cea mai apropiată unitate terestră utilizată pentru capturarea sau
prelucrarea balenelor Minke şi sub jurisdicţia aceluiaşi guvern contractant, să
poată fi declarat un sezon deschis separat.
Ca excepţie poate fi declarat sezon deschis pentru o
unitate terestră utilizată pentru capturarea sau prelucrarea balenelor minke,
aflată într-o zonă cu condiţii oceanografice clar deosebite de cele din zona în
care se află celelalte unităţi terestre utilizate pentru capturarea sau
prelucrarea balenelor Minke şi sub jurisdicţia aceluiaşi guvern contractant,
însă declararea unui sezon deschis separat în virtutea prevederilor prezentului
subparagraf nu poate face prin aceasta ca perioada de timp cuprinsă în
sezoanele deschise de acelaşi guvern contractant să depăşească 9 luni
consecutive din fiecare perioadă de 12 luni.
e) Interdicţiile menţionate în acest paragraf se
aplică tuturor unităţilor terestre definite în art. II din Convenţia privind
reglementarea vânării balenelor din 1946 (Convenţie).
Alte activităţi
5. Fiecare guvern
contractant trebuie să declare pentru toate balenierele aflate sub jurisdicţia
sa şi care nu lucrează împreună cu navele sau unităţile terestre de prelucrare
un sezon deschis continuu, care nu poate depăşi 6 luni dintr-o perioadă de 12
luni, în care poate fi
autorizată capturarea sau uciderea balenelor Minke de baleniere. Indiferent de
cele prevăzute în prezentul paragraf, în privinţa Groenlandei poate fi
implementat un sezon deschis continuu care nu poate depăşi 9 luni consecutive.
III. CAPTURARE
6. Uciderea balenelor, cu excepţia balenelor Minke,
în scopuri comerciale, cu ajutorul harponului cu grenadă rece este interzisă
începând cu sezonul pelagic 1980/81 şi sezonul litoral 1981. Uciderea balenelor
Minke, în scopuri comerciale, cu ajutorul harponului cu grenadă rece este interzisă
începând cu sezonul pelagic 1982/83 şi sezonul litoral 19831.
7. a) Potrivit art. V 1) c) din
Convenţie, pescuitul balenelor în scop comercial, fie prin activităţi pelagice,
fie prin unităţi terestre de prelucrare este interzis în regiunea desemnată ca
Sanctuarul Oceanului Indian. Acesta cuprinde apele emisferei nordice între
litoralul african şi 100°E, inclusiv Marea Roşie, Marea Arabiei şi Golful Oman,
şi apele din emisfera sudică din sectorul cuprins între 20°E şi 130°E, cu
limita sudică situată la 55°S. Această interdicţie este aplicabilă indiferent
de limitele de pescuit pe care Comisia le poate stabili din când în când pentru
balenele cu cartilaj sau cu dinţi. Această interdicţie trebuie analizată de
Comisie la întrunirea anuală din 20022.
b) Potrivit art. V 1) c) din
Convenţie, pescuitul balenelor în scop comercial, fie prin activităţi pelagice,
fie prin unităţi terestre de prelucrare, este interzis în regiunea desemnată ca
Sanctuarul Oceanului de Sud. Acest sanctuar cuprinde apele emisferei sudice la
sud de următoarea linie de delimitare: începând de la 40 grade S, 50 grade V, apoi spre est până la 20 grade E, apoi
spre sud până la 55 grade S, apoi spre est până la 130 grade E, apoi spre nord
până la 40 grade S, apoi spre est până la 130 grade V, apoi spre sud până la 60 grade S, apoi spre est până la 50 grade V, apoi spre nord până la punctul de
plecare. Această interdicţie este aplicabilă indiferent de statutul de
conservare al balenelor cu cartilaj sau cu dinţi din sanctuar pe care Comisia
îl poate stabili din când în când. Insă această interdicţie trebuie analizată
la 10 ani de la adoptarea iniţială şi apoi la intervale succesive de câte 10
ani şi poate fi revizuită de Comisie la aceste intervale. Nimic din conţinutul
prezentului subparagraf nu are ca scop prejudicierea statutului politic şi
juridic special al Antarcticei3,4.
Limite de zonă pentru navele de prelucrare
8. Este interzisă
folosirea navelor de prelucrare sau a balenierelor aferente acestora în scopul
capturării sau prelucrării balenelor cu cartilaj, cu excepţia balenelor Minke,
în următoarele zone:
a) în apele situate la nord de paralela de 66°N, în
afară de zona începând de la 150°E şi continuând spre est până la 140°V,
capturarea sau uciderea balenelor cu cartilaj pe nave de prelucrare sau
baleniere este permisă în zona situată între 66°N şi 72°N;
b) în Oceanul Atlantic şi apele dependente de acesta la
nord de paralela de 40°S;
c) în Oceanul Pacific şi apele
dependente de acesta la est de meridianul de 150°V între paralelele de 40°S şi
35°N;
d) In Oceanul Pacific şi apele dependente de acesta la
vest de meridianul de 150°V între paralelele de 40°S şi 20°N;
e) în Oceanul Indian şi apele dependente de acesta la nord de paralela de 40°S.
Clasificarea zonelor şi a regiunilor
9. a) Clasificarea
zonelor
Zonele aferente balenelor cu cartilaj din emisfera
sudică, cu excepţia balenelor lui Bryde, cuprind apele dintre limita gheţarilor
şi Ecuator şi dintre meridianele de longitudinile
prezentate în tabelul 1.
b) Clasificarea regiunilor
Zonele aferente caşaloţilor din emisfera sudică, cu excepţia balenelor lui Bryde, cuprind apele
dintre limita gheţarilor şi Ecuator şi dintre meridianele de longitudinile prezentate în tabelul 3.
c) Limite geografice în Atlanticul de Nord
Limitele geografice pentru balenele cu înotătoare,
Minke şi Sei din Atlanticul de Nord sunt:
Balene cu înotătoare
Noua Scoţie: la sud si la vest de linia care trece
prin: 47°N 54°V, 46°N 54°30'V, 46°N 42°V, 20°N 42°V.
Terra Nova - Labrador: la vest de linia care trece prin:
75°N 73°30'V, 69°N 59°V, 61 °N 59°V 52°20'N 42°V, 46°N 42°V si la nord de linia
care trece prin: 46°N 42°V, 46°N 54°30'V, 47°N 54 °V.
Vestul Groenlandei: la est de linia care trece prin:
75°N 73°30'V, 69°N 59°V, 61 °N 59°V 52°20'N 42°V si la vest de linia care trece
prin 52°20'N 42°V, 59°N 42°V, 59°N 44°V, Kap Farvel.
Estul Groenlandei - Islanda: la est de linia care trece
prin: Kap Farvel (sudul Groenlandei), 59°N 44°V, 59°N
42°V, 20°N 42°V si la vest de linia care trece prin: 20°N 18°V, 60°N 18°V, 68°N
3°E, 74°N 3°E şi la sud de 74°N.
Norvegia de Nord: la nord si la est de linia care trece
prin: 74°N 22°V, 74°N 3°E, 68°N 3°E, 67°N 0°, 67°N 14°E.
Norvegia de Vest - Insulele
Feroe: la sud de linia care trece prin: 67°N 14°E, 67°N 0°, 60°N 18°V şi la
nord de linia care trece prin: 61 °N 16°V, 61 °N 0°, Thyboron (intrarea dinspre
vest În Limfjorden, Danemarca).
Spania - Portugalia - Insulele Britanice: la sud de
linia care trece prin: Thybor0n (Danemarca), 61°N 0°, 61°N 16°Vsi la est de
linia care trece prin: 63°N 11°V, 60°N 18°V, 22°N 18°V
Balene Minke
Coasta de est a Canadei: la vest de linia care trece
prin: 75°N 73°30'V, 69°N 59°V, 61 °N 59°V 52°20'N 42°V, 20°N 42°V
Central: la est de linia care trece prin: Kap Farvel (sudul Groenlandei), 59°N 44°V, 59°N 42°V, 20°N 42°V si la
vest de linia care trece prin: 20°N 18°V, 60°N 18°V, 68°N 3°E, 74°N 3°E şi la
sud de 74°N.
Vestul Groenlandei: la est de linia care trece prin:
75°N 73°30'V, 69°N 59°V, 61 °N 59°V 52°20'N 42°V si la vest de linia care trece
prin: 52°20'N 42°V, 59°N 42°V, 59°N 44°V, Kap Farvel.
Nord-est: la est de linia care trece prin: 20°N 18°V,
60°N 18°V, 68°N 3°E, 74°N 3°E si la nord de linia care trece prin: 74°N 3°E,
74°N 22°V
Balene Sei
Noua Scoţie: la sud si la vest
de linia care trece prin: 47°N 54°V, 46°N 54°30'V, 46°N 42°V, 20°N 42°V
Islanda - Strâmtoarea Danemarcei: la est de linia care
trece prin: Kap Farvel (sudul Groenlandei), 59°N 44°V, 59°N 42°V, 20°N 42°V si
la vest de linia care trece prin: 20°N 18°V, 60°N
18°V, 68°N 3°E, 74°N 3°E şi la sud de 74°N.
Estic: la est de linia care trece prin: 20°N 18°V, 60°N
18°V, 68°N 3°E, 74°N 3°E si la nord de linia care trece prin: 74°N 3°E, 74°N
22°V
d) Limite geografice în Pacificul de Nord
Limitele geografice pentru
caşaloţi, balene Bryde şi Minke şi din Pacificul de Nord sunt:
Caşaloţi
Regiunea vestică: la vest de linia care porneşte de la
limita gheţarilor spre sud în lungul meridianului de longitudine 180° până la
180°S, 50°N, apoi spre est în lungul paralelei de 50°N până la 160°V, 50°N,
apoi spre sud în lungul meridianului de longitudine 160°V până la 160°V, 40°N,
apoi spre est în lungul paralelei de 40°N până la 150°V, 40°N, apoi spre sud în
lungul meridianului de longitudine 150°V până la Ecuator.
Regiunea estică: la est de
linia descrisă mai sus.
Balenele lui Bryde
Marea Chinei de Est: la vest de lanţul Insulelor
Ryukyu.
Estic: la est de meridianul de 160°V (exclusiv zona
stocului peruvian).
Vestic: la vest de meridianul de 160°V (exclusiv zona
stocului din Marea Chinei de Est).
Balene Minke
Marea Japoniei - Marea Galbenă - Marea Chinei de Est:
la vest de linia care trece prin Insulele Filipine, Taiwan, Insulele Ryukyu,
Kyushu, Honshu, Hokkaido şi Insula Sahalin, la nord de Ecuator.
Marea Okhotsk - Pacificul de
Vest: la est de stocul din Marea Japoniei - Marea Galbenă - Marea Chinei de Est
şi la vest de meridianul de 180°, la nord de Ecuator.
Restul: la est de stocul din Marea Okhotsk şi la nord
de Ecuator.
e) Limite geografice ale stocului de balene Bryde din emisfera sudică
Oceanul Indian de Sud: 20°E la 130°E, la sud de Ecuator.
Insulele Solomon: 150°E la 170°E, 20°S la Ecuator.
Peruvian: 110°V la litoralul sud-american, 10°S la 10°N.
Zona estică a Oceanului Pacific de Sud: 150°V la 70°V,
la sud de Ecuator (exclusiv zona stocului peruvian).
Zona vestică a Oceanului Pacific de Sud: 130E la 150°V,
la sud de Ecuator (exclusiv zona stocului din Insulele Solomon).
Atlanticul de Sud: 70°V la 20°E, la sud de Ecuator
(exclusiv zona stocului din apele litorale ale Africii de Sud).
Zona litorală a Africii de Sud: Coasta Africii de Sud,
la vest de meridianul de 27°E şi până la izobata de 200 m.
Clasificarea stocurilor
10. Toate stocurile de
balene se clasifică în una dintre cele 3 categorii de mai jos, potrivit
îndrumărilor Comitetului ştiinţific:
a) Stoc cu management durabil (numit în engleză
Sustained Management Stock - SMS) este un stoc care nu are o valoare mai mică de 10% din nivelul
stocului producţiei maxime durabile (denumită în continuare MSY) şi nu mai mare de 20% din acest
nivel; MSY fiind determinată pe baza numărului de balene.
Dacă un stoc rămâne la nivel stabil pe o perioadă
considerabilă în regim de capturare aproximativ constant, el va fi clasificat
ca stoc cu management durabil în lipsa unor dovezi pozitive care să indice o
altă clasificare.
Vânarea balenelor în scopuri comerciale este permisă în
cazul stocurilor cu management durabil, pe baza recomandărilor Comitetului
ştiinţific. Aceste stocuri sunt prezentate în tabelele 1, 2 şi 3 din prezentul program.
Pentru stocurile aflate la valoarea MSY sau peste
aceasta, numărul de balene capturate nu poate depăşi 90% din MSY. In cazul
stocurilor cu valoarea între nivelul MSY şi 10% mai puţin decât acesta, volumul
autorizat pentru vânătoare nu poate depăşi numărul de balene obţinut prin
scăderea a 90% din MSY şi reducându-l cu 10% pentru fiecare 1% cu care stocul
nu ajunge la nivelul de stoc MSY.
b) Stoc iniţial de
management (IMS) este un stoc mai mare decât
nivelul de stoc MSY cu peste 20% din nivelul stocului
MSY. Se permite vânarea balenelor în scop comercial din stocurile de management
iniţial, la recomandarea Comitetului ştiinţific cu privire la măsurile necesare
pentru aducerea stocului în mod eficient la nivelul MSY şi apoi la nivelul
optim, fără riscul de a aduce acest nivel sub limita MSY. Cota de vânătoare
permisă în cazul acestor stocuri nu poate depăşi 90% din MSY în măsura în care
aceasta este cunoscută sau, acolo unde ar fi mai potrivit, eforturile de
capturare se vor limita la ceea ce reprezintă 90% din MSY pentru un stoc aflat
la nivelul valorii MSY.
In lipsa dovezilor pozitive care să arate că un procent
tot mai ridicat nu va face ca stocul să scadă sub nivelul MSY nu se va putea
recolta în niciun an mai mult de 5% din valoarea stocului exploatabil estimat
iniţial. Exploatarea nu poate începe până când nu se obţine o estimare a
mărimii stocului, satisfăcătoare din punctul de vedere al Comitetului
ştiinţific. Stocurile clasificate în categoria stoc iniţial de management sunt
prezentate în tabelele 1, 2 şi 3 din prezentul program.
c) Stoc de protecţie (PS) este un stoc mai mic decât nivelul de stoc MSY cu 10% din nivelul
stocului MSY.
Nu este permisă vânarea în scopuri comerciale a
balenelor din stocurile de protecţie. Stocurile clasificate astfel sunt
prezentate în tabelele 1, 2 şi 3 din prezentul program.
d) Indiferent de prevederile diferite ale paragrafului
10, nu se va acorda moratoriu pentru capturarea, uciderea sau prelucrarea
balenelor, cu excepţia balenelor Minke, pe nave de prelucrare sau balenierele
aferente acestora. Acest moratoriu se aplică în cazul caşaloţilor, balenelor
ucigaşe şi balenelor cu cartilaj, cu excepţia balenelor Minke.
e) Indiferent de prevederile diferite conţinute în
paragraful 10, limitele de vânătoare pentru uciderea în scopuri comerciale a
balenelor aparţinând oricărui stoc în sezonul litoral 1986 şi în sezonul
pelagic 1985/86 şi după aceea este zero. Această prevedere este supusă
reanalizării în funcţie de cele mai bune recomandări ştiinţifice şi, cel mai
târziu în 1990, Comisia va efectua o evaluare exhaustivă a efectelor prezentei
decizii asupra stocurilor de balene şi va lua în considerare modificarea
acestei prevederi şi stabilirea altor limite de vânătoare5,6,7.
Limite de vânătoare pentru balenele cu cartilaj
11. Numărul de balene
cu cartilaj capturate în emisfera sudică în sezonul pelagic 2006/2007 şi în
sezonul litoral 2007 nu poate depăşi limitele prezentate în tabelele 1 şi 2.
12. Numărul de balene cu cartilaj capturate în nordul
Oceanului Pacific şi apele dependente de acesta în sezonul 2007 şi în nordul
Oceanului Atlantic în 2007 nu poate depăşi limitele prezentate în tabelele 1 şi
2.
13. a) Indiferent de prevederile diferite conţinute în
paragraful 10, limitele de vânătoare pentru satisfacerea nevoilor de
subzistenţă ale populaţiilor aborigene în sezonul de vânătoare 1984 şi în
fiecare sezon de vânătoare ulterior se vor stabili conform următoarelor
principii:
1. Pentru stocurile aflate deasupra valorii nivelului
MSY, este permisă vânătoarea balenelor pentru subzistenţa populaţiilor de
aborigeni atât timp cât numărul total de balene vânate nu depăşeşte 90% din
MSY.
2. In cazul stocurilor aflate sub nivelul MSY, dar
peste un anumit nivel minim, vânătoarea pentru subzistenţă a populaţiilor de
aborigeni este permisă atâta vreme cât se stabileşte la un nivel la care să
permită stocurilor de balene să se apropie de nivelul MSY8.
3. Prevederile de mai sus sunt supuse reanalizării în
funcţie de cele mai bune recomandări ştiinţifice şi, cel mai târziu în 1990,
Comisia va efectua o evaluare exhaustivă a efectelor acestor prevederi asupra
stocurilor de balene şi va lua în considerare modificarea lor.
4. In privinţa vânătorii de balene de către
populaţiile de aborigeni efectuate în condiţiile subparagrafelor b)1, b)2 şi
b)3, este interzisă lovirea, capturarea sau uciderea puilor de balenă ori a
balenelor însoţite de pui. In privinţa vânătorii de balene de către populaţiile
de aborigeni efectuate în condiţiile subparagrafului b)4, este interzisă
lovirea, capturarea sau uciderea puilor de balenă sau a balenelor însoţite de
pui.
5. Orice vânătoare de balene de către populaţiile de
aborigeni trebuie efectuată în condiţiile legislaţiei naţionale care respectă
acest paragraf.
b) Limitele de vânătoare pentru vânarea balenelor de
către populaţiile de aborigeni sunt următoarele:
1. Capturarea balenelor cu cap încovoiat din stocul
aflat în mările Bering-Chukchi- Beaufort este permisă, dar numai atunci când
carnea şi produsele acestor balene sunt utilizate exclusiv pentru consumul
local de către băştinaşi şi numai cu condiţia ca:
(i) In anii 2003, 2004, 2005, 2006 şi 2007, numărul
balenelor cu cap încovoiat să nu depăşească 280. Pentru fiecare din aceşti ani,
numărul de balene cu cap încovoiat lovite nu poate depăşi 67, cu excepţia
cazului în care rămâne o parte neutilizată din cota pe un alt an (inclusiv 15
loviri neutilizate din cota pe perioada 1998-2002) care se reportează şi se
adaugă la cotele de lovire din oricare an următor, cu condiţia ca la cota de
lovire să nu se adauge mai mult de 15 loviri într-un
an.
(ii) Această prevedere se analizează anual de către
Comisie, în lumina recomandărilor Comitetului ştiinţific.
(iii) Concluziile şi recomandările evaluării
aprofundate realizate de Comitetul ştiinţific în anul 2004 au caracter
obligatoriu pentru părţile implicate, care trebuie să îşi modifice vânătoarea
în conformitate cu acestea.
2. Capturarea balenelor cenuşii din stocul aflat în
estul Pacificului de Nord este permisă, dar numai pentru populaţiile de
aborigeni sau un guvern contractant, în numele acestora, şi numai atunci când
carnea şi produsele acestor balene sunt utilizate exclusiv pentru consumul
local de către băştinaşi.
(i) In anii 2003, 2004, 2005, 2006 şi 2007, numărul de
balene cenuşii capturate în conformitate cu acest subparagraf nu poate depăşi 620,
cu condiţia ca numărul de balene cenuşii capturate în oricare dintre anii 2003,
2004, 2005, 2006 şi 2007 să nu fie mai mare de 140.
(ii) Această prevedere se analizează anual de către
Comisie, în lumina recomandărilor Comitetului ştiinţific.
3. Capturarea balenelor Minke din stocul aflat în
vestul Groenlandei şi în stocul central şi a balenelor cu înotătoare din stocul
aflat în vestul Groenlandei de către populaţiile de aborigeni este permisă
numai atunci când carnea şi produsele sunt utilizate exclusiv pentru consumul
local.
(i) Numărul de balene cu înotătoare din stocul aflat în
vestul Groenlandei capturate în conformitate cu prezentul subparagraf nu poate
depăşi limitele prezentate în tabelul 1.
(ii) Numărul de balene Minke capturate din stocul central
în condiţiile stabilite de acest subparagraf nu poate fi mai mare de 12 în
oricare dintre anii 2003, 2004, 2005, 2006 şi 2007, cu excepţia cazului în care
rămâne o parte neutilizată din cota pe un alt an care se reportează şi se
adaugă la cota din oricare an următor, cu condiţia ca la cota din fiecare an să
nu se adauge mai mult de 3.
(iii) Numărul de balene Minke lovite din stocul aflat
în vestul Groenlandei nu poate fi mai mare de 175 în oricare dintre anii 2003,
2004, 2005, 2006 şi 2007, cu excepţia cazului în care partea rămasă neutilizată
din cota de lovire din anul respectiv se reportează şi se adaugă la cota pe
oricare an următor, cu condiţia ca la cota de loviri dintr-un an să nu se
adauge mai mult de 15. Această prevedere va fi analizată în cazul în care în
această perioadă de 5 ani apar noi date ştiinţifice şi va fi amendată, dacă
este cazul, pe baza recomandărilor Comitetului ştiinţific.
4. In sezoanele din anii 2003-2007 numărul balenelor cu
cocoaşă capturate de populaţia Bequi din St. Vincent şi Grenadine nu poate
depăşi 20. Carnea şi produsele acestor balene nu pot fi folosite decât pentru
consumul local în insulele St. Vincent şi Grenadine. Cota pentru sezoanele 2006
şi 2007 nu poate deveni aplicabilă decât după ce Comisia va primi asigurarea
Comitetului ştiinţific că prin capturarea a 4 balene cu cocoaşă pe sezon
periclitarea stocului nu este probabilă.
14. Este interzisă capturarea sau uciderea puilor
sugari şi a femelelor însoţite de pui.
Limite de mărime
pentru balenele cu cartilaj
15. a) Este interzisă
capturarea sau uciderea balenelor Sei sau Bryde mai mici de 40 picioare (12,2
m) lungime, cu excepţia capturării balenelor Sei şi Bryde de nu mai puţin de 35
picioare (10,7 m) în scopul livrării la unităţi terestre de prelucrare, cu
condiţia utilizării exclusive a cărnii acestora pentru consumul local de către
oameni sau animale.
b) Este interzisă capturarea sau uciderea oricărei
balene cu înotătoare, având lungimea sub 57 picioare (17,4 m), din emisfera
sudică şi este interzisă capturarea sau uciderea oricărei balene cu înotătoare,
cu lungimea mai mică de 55 picioare (16,8 m), din emisfera nordică; fac
excepţie balenele cu înotătoare de nu mai puţin de 55 picioare (16,8 m) din
emisfera sudică ce pot fi capturate în emisfera sudică şi livrate către o
unitate terestră de prelucrare şi balenele cu înotătoare, având lungimea nu mai
mică de 50 picioare (15,2 m), ce pot fi capturate din emisfera nordică şi
livrate către o unitate terestră de prelucrare, cu condiţia ca în fiecare caz
carnea acestor balene să nu poată fi folosită decât pentru consumul local, ca
hrană pentru om sau animale.
Limite de vânătoare pentru caşaloţi
16. Limitele de
capturare pentru caşaloţi de ambele sexe se stabilesc la zero în emisfera
sudică în sezonul pelagic 1981/82 şi în sezonul litoral 1982 şi în sezoanele
următoare şi la zero în emisfera nordică în sezonul 1982 şi în următoarele
sezoane litorale, cu excepţia limitelor de capturare pentru sezonul litoral
1982 şi sezoanele următoare în regiunea de vest a Pacificului de Nord, care
rămân nedeterminate şi în funcţie de decizia Comisiei în urma întrunirilor
speciale sau anuale ale Comitetului ştiinţific. Aceste limite rămân în vigoare
până la data la care Comisia, în baza informaţiilor ştiinţifice analizate
anual, va decide altfel, conform procedurilor Comisiei aflate în vigoare la
data respectivă.
17. Este interzisă capturarea sau uciderea puilor
sugari şi a femelelor însoţite de pui.
Limite de mărime pentru caşaloţi
18. a) Este interzisă capturarea sau uciderea caşaloţilor în lungime mai mică de
30 picioare (9,2 m), cu excepţia părţii de nord a Oceanului Atlantic, unde se
interzice capturarea sau uciderea caşaloţilor în lungime mai mică de 35
picioare (10,7 m).
b) Este interzisă capturarea sau uciderea caşaloţilor
în lungime mai mare de 45 picioare (13,7 m) din emisfera sudică la nord de
paralela 40° latitudine sudică între lunile octombrie şi ianuarie inclusiv.
c) Este interzisă capturarea sau uciderea caşaloţilor
în lungime mai mare de 45 picioare (13,7 m) din Pacificul de Nord şi apele
dependente de acesta la sud de paralela 40° latitudine nordică între lunile
martie si iunie inclusiv.
IV. PRELUCRARE
19. a) Este interzisă folosirea navelor de prelucrare
sau a staţiilor terestre de prelucrare în scopul prelucrării balenelor
clasificate în stocurile de protecţie conform paragrafului 10 sau capturate cu
încălcarea paragrafelor 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 11, 12, 14, 16 şi 17 ale
prezentului program, fie că au fost capturate sau nu de baleniere aflate sub
jurisdicţia unui guvern contractant.
b) Toate celelalte balene capturate, cu excepţia
balenelor Minke, se livrează navei sau unităţii terestre de prelucrare şi toate
părţile aferente acestor balene se prelucrează prin fierbere sau altă metodă,
cu excepţia organelor interne, a cartilajelor şi înotătoarelor tuturor
speciilor de balene, a cărnii de caşalot şi a porţiunilor de balenă destinate
consumului uman sau hrănirii animalelor. In regiuni mai puţin dezvoltate, un
guvern contractant poate autoriza prelucrarea balenelor fără utilizarea
unităţilor terestre, cu condiţia ca astfel de balene să fie utilizate integral
în conformitate cu prezentul paragraf.
c) Prelucrarea integrală a carcaselor de dauhval şi de
balene utilizate ca apărătoare nu este necesară în cazul în care carnea sau
oasele acestor balene sunt depreciate.
20. a) Capturarea balenelor pentru prelucrare pe o navă
de prelucrare se reglementează sau este restricţionată de căpitanul ori de
persoana care are nava în răspunderea sa, în aşa fel încât niciun cadavru de balenă
(cu excepţia balenei folosite ca fender, care trebuie prelucrată cât mai curând
posibil) să nu rămână în mare o perioadă mai lungă de 33 de ore de la data
uciderii şi până la ridicare, în vederea prelucrării.
b) Balenele capturate de
baleniere, fie pentru nave, fie pentru unităţi terestre de prelucrare, trebuie
să fie marcate în mod clar pentru a permite identificarea balenierei şi a
indica ordinea de vânătoare.
V. SUPRAVEGHERE ŞI
CONTROL
21. a) Pe fiecare navă de prelucrare trebuie să fie
prezenţi cel puţin 2 inspectori de vânătoare de balene cu scopul de a se
asigura controlul pe timp de 24 de ore, cu condiţia menţinerii a cel puţin un
inspector pe fiecare balenieră ce funcţionează ca navă de prelucrare. Aceşti
inspectori se numesc şi sunt remuneraţi de guvernul având jurisdicţie asupra
navei de prelucrare; nu este necesar să fie numiţi inspectori pe navele care,
în afară de depozitarea produselor, se utilizează în sezon exclusiv pentru
congelarea sau sărarea cărnii şi a organelor de balenă destinate consumului
uman ori hrănirii animalelor.
b) La fiecare unitate terestră de prelucrare trebuie
asigurat controlul adecvat. Inspectorii care funcţionează în fiecare unitate
terestră sunt numiţi şi remuneraţi de guvernul care are jurisdicţie asupra
respectivei unităţi terestre.
c) Pot fi primiţi oricâţi observatori stabilesc ţările
membre să amplaseze pe navele de prelucrare şi staţiile terestre de prelucrare
sau în grupuri de unităţi terestre din alte ţări membre. Observatorii sunt
numiţi de Comisie prin intermediul secretarului său şi sunt remuneraţi de către
guvernul care i-a nominalizat.
22. Tunarii şi echipajul navelor de prelucrare,
unităţilor terestre şi balenierelor sunt angajaţi sub condiţia ca remuneraţia
să depindă în măsură considerabilă de factori precum specia, mărimea şi
producţia de balene şi nu doar de numărul de balene capturate. Nu se plătesc
prime sau altfel de remuneraţii tunarilor sau echipajelor de baleniere dacă au
fost capturate balene în lactatie.
23. Balenele se măsoară în repaus pe punte sau pe
platformă după ce au fost îndepărtate utilajele de ridicare şi apucare, cu
ajutorul unei rulete fabricate din material neextensibil. Capătul zero al
ruletei se agaţă de un cui sau punct stabil plasat pe punte sau pe platformă în
dreptul unuia dintre capetele balenei. Alternativ, cuiul poate fi bătut în
coadă, în dreptul vârfului crestăturii. Ruleta trebuie ţinută întinsă în linie
dreaptă şi paralel cu puntea şi cu corpul balenei şi numai în situaţii
excepţionale de-a lungul spatelui balenei şi se citeşte valoarea aflată în
dreptul celuilalt capăt al balenei. Capetele balenei, din punct de vedere al
măsurării, sunt vârful maxilarului superior sau, la caşaloţi, partea cea mai
avansată a capului şi vârful unghiului crestăturii dintre cele două capete ale
cozii.
Măsurătorile se înregistrează la cea mai apropiată
valoare în picioare sau 0,1 m. Aceasta înseamnă că o balenă cu lungimea între
75 picioare 6 ţoli şi 76 picioare 6 ţoli se înregistrează ca având 76 picioare
şi o balenă cu lungimea între 76 picioare 6 ţoli şi 77 picioare 6 ţoli se înregistrează ca având 77 picioare. Similar, o balenă cu
lungimea între 10,15 m şi 10,25 m se înregistrează ca având 10,2 m şi o balenă
între 10,25 m şi 10,35 m se înregistrează ca având 10,3 m. Măsurătoarea unei
balene care dă exact jumătate de picior sau 0,05 m se înregistrează la
jumătatea de picior sau valoarea următoare de 0,05 m, de exemplu fix 76
picioare 6 ţoli se înregistrează ca 77 picioare si fix 10,25 m se înregistrează
ca 10,3 m.
VI. INFORMAŢII NECESARE
24. a) Toate balenierele care operează în legătură cu o
navă de prelucrare raportează prin radio acestei nave de prelucrare
următoarele:
1. ora capturării fiecărei balene;
2. specia acesteia; şi
3. marcarea ei în conformitate cu prevederile
paragrafului 20 b).
b) Informaţiile specificate în subparagraful a) se
înregistrează imediat la nava de prelucrare în registrul permanent, care este
oricând pus la dispoziţia inspectorilor de vânătoare de balene, spre examinare;
în plus, în acest registru permanent trebuie să se înregistreze următoarele
informaţii, imediat ce devin disponibile:
1. ora scoaterii din mare pentru prelucrare;
2. lungimea măsurată conform prevederilor paragrafului
23;
3. sexul;
4. dacă este vorba de o femelă, dacă era în lactaţie;
5. lungimea şi sexul fătului, dacă există; şi
6. explicaţii complete în legătură cu orice
infracţiune.
c) Un registru similar cu cel descris la subparagraful
b) se ţine la zi în staţiile terestre şi toate informaţiile menţionate în
respectivul subparagraf se introduc în el de îndată ce devin disponibile.
d) Un registru similar cu cel descris la subparagraful
b) trebuie să fie ţinut la zi în activităţile de vânare a balenelor la scară
redusă desfăşurate de flote litorale sau pelagice şi toate informaţiile menţionate
în respectivul subparagraf se introduc în el de îndată ce devin disponibile.
25. a) Toate guvernele contractante raportează
Comisiei următoarele informaţii privind toate balenierele care operează în
legătură cu o navă de prelucrare sau staţie terestră:
1. metodele utilizate pentru uciderea fiecărei balene,
în afară de cea cu harpon şi mai ales cea cu aer comprimat;
2. numărul de balene lovite şi pierdute.
b) Un registru similar cu cel descris la subparagraful a) trebuie să fie ţinut la zi de navele angajate în activităţi de
vânare a balenelor la scară redusă şi popoarele de aborigeni care capturează specii enumerate în paragraful
1 şi toate informaţiile menţionate în respectivul subparagraf trebuie să fie
introduse în el de îndată ce devin disponibile şi înaintate Comisiei de către
guvernele contractante.
26. a) Se va transmite o notificare în conformitate
cu prevederile art. VII din Convenţie, în termen de două zile de la sfârşitul
fiecărei săptămâni calendaristice, cu privire la datele referitoare la numărul
de balene cu cartilaj, pe specii, capturate în orice ape aflate la sud de
paralela de 40° latitudine sudică de către toate navele de prelucrare sau
baleniere aferente acestora, aflate sub jurisdicţia fiecărui guvern
contractant, cu condiţia ca, atunci când secretarul Comisiei consideră că
numărul capturat din fiecare specie a ajuns la 85 % din limita totală impusă de
Comisie pentru vânătoare, să fie transmisă notificare conform celor de mai sus
la sfârşitul fiecărei zile, cu privire la numărul capturat din fiecare dintre
aceste specii.
b) Dacă rezultă că numărul maxim de balene capturate
autorizat potrivit paragrafului 11 ar putea fi atins înainte de 7 aprilie
dintr-un an, secretarul Comisiei determină, pe baza datelor oferite, data la care
se consideră că se va fi atins limita maximă de vânătoare a fiecăreia dintre
aceste specii şi anunţă căpitanii fiecărei nave de prelucrare şi fiecare guvern
contractant cu privire la această dată cu nu mai puţin de 4 zile înainte de
această dată. Capturarea sau încercarea de capturare a balenelor cu cartilaj
după această anunţare, de către navele de prelucrare sau balenierele aferente
acestora, este ilegală în orice ape aflate la sud de paralela de 40° latitudine
sudică, începând cu ora 0,00 a datei determinate
astfel.
c) Notificarea se face în conformitate cu prevederile
art. VII din Convenţie către fiecare navă de prelucrare care intenţionează să
se angajeze în activităţi de vânare a balenelor în ape aflate la sud de
paralela de 40° latitudine sudică.
27. Se notifică în conformitate cu prevederile art.
VII din Convenţie de către fiecare navă de prelucrare şi baleniera următoarele
informaţii statistice:
a) privind numărul de balene capturate din fiecare
specie, numărul dintre acestea pierdute, numărul prelucrat pe fiecare navă sau
staţie terestră de prelucrare; şi
b) privind cantităţile totale de ulei de fiecare
calitate şi cantitatea de făină, îngrăşământ (guano) şi alte produse derivate
din acestea; şi
c) particularităţi referitoare
la fiecare balenă prelucrată pe nava de prelucrare, la unitatea terestră sau
activitatea de vânare la scară redusă în privinţa datei, latitudinii şi
longitudinii aproximative a capturii, specia şi sexul balenei, lungimea şi,
dacă a conţinut un făt, lungimea şi sexul acestuia, dacă poate fi stabilit.
Datele menţionate la subparagrafele a) şi c) se verifică la data inventarierii
şi se comunică Comisiei orice informaţii care pot fi culese sau obţinute în
legătură cu terenurile de fătare şi migraţia balenelor.
28. a) Se comunică în conformitate cu prevederile art.
VII din Convenţie de către fiecare navă de prelucrare şi baleniera următoarele
informaţii statistice:
1. numele şi tonajul brut al fiecărei nave de
prelucrare;
2. pentru fiecare baleniera
aferentă unei nave sau unităţi terestre de prelucrare:
(i) datele la care a fost dată în exploatare fiecare
dintre acestea şi la care a
oprit activitatea de vânare a balenelor în fiecare sezon;
(ii) numărul de zile în care s-a aflat fiecare pe mare
pe terenurile de vânătoare din
fiecare sezon;
(iii) tonajul brut, puterea motorului, lungimea şi alte caracteristici ale fiecăreia; trebuie
specificate vasele utilizate exclusiv ca remorchere;
3. lista unităţilor terestre active în perioada
respectivă şi numărul de mile de căutare aeriană în fiecare zi, dacă este
cazul.
b) Informaţiile cerute conform paragrafului a) 2 (iii)
trebuie înregistrate, împreună cu următoarele informaţii, şi în formatul de
registru prezentat în anexa Aşi înaintate Comisiei:
1. unde este posibil, timpul
petrecut în fiecare zi cu diferite componente ale operaţiunii de capturare;
2. orice modificări ale măsurilor prevăzute în
paragraful a) 2 (i) - (iii) sau b) 1 sau datele provenite din alţi indicatori
adecvaţi pentru eforturile de vânare a balenelor la scară redusă.
29. a) Ori de câte ori este posibil, toate navele şi
unităţile terestre de prelucrare trebuie să colecteze şi să raporteze pentru
fiecare balenă capturată datele referitoare la:
1. ambele ovare sau greutatea totală a ambelor testicule;
2. cel puţin un dop de ureche sau un dinte (de
preferinţă, primul mandibular).
b) Ori de câte ori este posibil, datele colectate
cuprinse în subparagraful a) vor fi preluate şi raportate de către operatorii
care realizează acţiuni de vânare a balenelor la scară redusă efectuate de pe
ţărm sau de flote pelagice.
c) Toate probele colectate în condiţiile
subparagrafelor a) şi b) se etichetează corespunzător, cu indicarea numărului
platformei sau a altui număr de identificare a balenei, şi se păstrează în
condiţii adecvate.
d) Guvernele contractante trebuie să facă
aranjamentele necesare pentru efectuarea cât mai curând posibil a analizelor de probe de ţesut şi mostre colectate
conform subparagrafelor a) şi b) şi pentru raportarea la Comisie a rezultatelor acestor analize.
30. Guvernul contractant trebuie să prezinte
secretarului Comisiei autorizaţiile ştiinţifice propuse înainte de eliberarea
acestora şi cu suficient timp înainte pentru a permite Comitetului ştiinţific
să le analizeze şi să facă observaţii. Autorizaţiile propuse trebuie să
specifice următoarele:
a) obiectivele cercetării;
b) numărul, sexul, mărimea şi stocul de animale de
capturat;
c) oportunităţile de participare oferite cercetătorilor
ştiinţifici din alte ţări; şi
d) efectul posibil asupra
conservării stocului.
Ori de câte ori este posibil, autorizaţiile propuse
trebuie analizate şi comentate de Comitetul ştiinţific la întrunirile sale
anuale. Dacă ar urma ca autorizaţiile să fie acordate înainte de întrunirea
anuală, secretarul trebuie să trimită prin poştă membrilor Comitetului
ştiinţific autorizaţiile propuse spre comentare şi analiză. Rezultatele
preliminare ale cercetării rezultate din aceste autorizaţii trebuie puse la
dispoziţia următoarei întruniri anuale a Comitetului ştiinţific.
31. Guvernul contractant trebuie să transmită Comisiei
exemplare ale legilor şi regulamentelor oficiale referitoare la balene şi
vânarea acestora şi orice modificare adusă acestor legi şi reglementări.
ANEXA A la Program
Convenţia internaţională pentru reglementarea
vânării balenelor, 1946
PAGINA DE TITLU
(un registru pentru fiecare balenieră şi sezon)
Numele
balenierei:
Anul construcţiei:
Ataşată expediţiei/unităţii de prelucrare:
Sezonul:
Lungimea
totală:
Cală de lemn/oţel:
Tonaj brut:
Tipul de
motor:
CP:
Viteza maximă: Viteza medie de căutare:
Dispozitiv sonar, marcă şi model nr.:
Data instalării:
Marca şi mărimea tunului:
Tipul primului harpon
utilizat:
(exploziv/electric/nonexploziv)
Tipul harponului de ucidere utilizat:
Lungimea şi tipul simulatorului GPS:
Tipul corzii proiectilului:
înălţimea ţevii deasupra nivelului mării:
Utilizează barcă cu motor (Da/Nu):
Numele căpitanului:
Numărul de ani în serviciu:
Numele tunarului:
Numărul de ani în serviciu:
Numărul de membri în echipaj:
Convenţia internaţională pentru reglementarea
vânării balenelor, 1946
JURNAL ZILNIC TABELUL NR. 1
Data: Numele
balenierei: Fila nr.:
Căutare: Ora începerii (sau reluării) căutării:
Ora semnalării balenelor
sau raportării lor la balenieră *)
Specia de balenă:
Numărul semnalat şi nr. de
grupuri:
Poziţia găsită:
Numele balenierei care a
găsit balene:
Urmărire: Ora începerii urmăririi (sau confirmării
balenelor):
Ora
împuşcării balenei sau întreruperii urmăririi:
Utilizează sonar (Da/Nu)
Manevrare: Ora marcării
balenei sau acroşării pentru remorcare:
Nr. de serie al capturii:
Remorcare: Ora începerii
ridicării:
Ora terminării ridicării
sau începerii remorcării:
Data şi ora livrării pentru
prelucrare:
Odihnă: Ora opririi (pentru derivă şi odihnă):
Ora încetării plutirii în
derivă/odihnei:
Ora încetării operaţiei:
Total timp de
căutare: Condiţii
meteorologice
Total timp de
urmărire: Vânt
A) cu sonar: Ora
Starea mării (forţa şi direcţie) Vizibilitate
B) fără sonar:
Total timp de manevrare:
Total timp de remorcare:
Total timp de odihnă:
Alte ore (ex. bunkeraj, în port):
Balene semnalate (nr. şi nr. de grupuri)
Albastre:
Bryde:
Cu înotătoare: Minke:
Cu cocoaşă:
Caşalot:
Dreaptă:
Altele (specificaţii):
Sei:
Semnătura:
*) Ora raportării balenelor la baleniera este ora la
care balenierei i se comunică poziţia unui grup de balene şi la care aceasta
începe să se apropie de ele în urmărire.
RAPORTAREA GRUPURILOR DE BALENE TABEL 2
Se completează de expediţiile pelagice sau de unităţile
de prelucrare de pe litoral pentru fiecare grup de caşaloţi urmărit.
In fiecare zi se utilizează un formular separat.
Numele expediţiei/unităţii de prelucrare de pe litoral:
Data: Poziţia la
amiază a navei de prelucrare:
Ora semnalării grupului de balene:
Nr. total de balene din grup:
Nr. de balene capturabile din grup:
Nr. de balene din grup capturate de fiecare balenieră:
Numele balenierei:
Numele balenierei:
Numele balenierei:
Numele balenierei:
Nr. total de balene capturate din grup:
Observaţii:
Note explicative
A. Se completează câte o coloană pentru fiecare grup
urmărit cu numărul de balene capturate de fiecare balenieră care a participat
la urmărire; dacă balenierele urmăresc un grup fără a prinde vreo balenă, se
trece 0; la balenierele din flotă care nu au urmărit grupul respectiv, se trece
X.
B. Un grup, în sensul acestui formular, este un
grup de balene suficient de apropiate unele de altele
pentru ca o balenieră care a terminat de manevrat o balenă să poată începe
urmărirea alteia aproape imediat, fără a mai avea nevoie de timp de căutare.
Balenele solitare pot fi trecute ca grup de o balenă.
C. O balenă care poate fi capturată este o balenă de
mărimea şi tipul pe care balenierele o pot prinde. Nu sunt incluse în mod
necesar toate balenele de dimensiuni permise prin lege, de exemplu dacă
balenierele caută numai balene mari, numai acestea se consideră capturabile.
D. Informaţiile privind
balenierele din alte expediţii sau de la alte firme care operează pe acelaşi
grup de balene trebuie înregistrate la Observaţii.
Note de subsol [Paragraf 6]
1 Guvernele
Braziliei, Islandei, Japoniei, Norvegiei şi Uniunii Republicilor Sovietice
Socialiste au depus obiecţiuni faţă de a doua propoziţie a paragrafului 6 în
perioada reglementată. Pentru toate celelalte guverne contractante, această
propoziţie a intrat în vigoare la 8 martie 1982.
Norvegia şi-a retras obiecţiunea la 9 iulie 1985 şi
Brazilia la 8 ianuarie 1992.
Islanda s-a retras din Convenţie cu intrarea în vigoare
la 30 iunie 1992.
Obiecţiunile Japoniei şi Federaţiei Ruse nefiind
retrase, această propoziţie nu are caracter obligatoriu pentru cele două
guverne.
[Paragraf 7a)]
2 La cea de-a 54-a întrunire anuală din 2002, Comisia a convenit să
continue această interdicţie, dar nu a discutat dacă este sau nu cazul să se
stabilească o nouă dată de reanalizare a acesteia.
[Paragraf 7b)]
3 Guvernul Japoniei a
depus în termenul reglementat o obiecţiune faţă de
paragraful 7b) în măsura în care acesta este aplicabil stocurilor antarctice de
balene Minke.
Guvernul Federaţiei Ruse a depus şi el o obiecţiune
faţă de paragraful 7b) la termenul reglementat, dar şi-a retras-o la 26
octombrie 1994.
Pentru toate guvernele contractante, cu excepţia
Japoniei, paragraful 7b) a intrat în vigoare la 6 decembrie 1994.
4 Paragraful 7b)
conţine prevederea privind analizarea Sanctuarului din Oceanul de Sud la „zece
ani de la adoptarea iniţială". Paragraful 7b) a fost adoptat la cea de-a
46-a întrunire anuală (1994). De aceea, prima analiză urmează să aibă loc în
2004.
[Paragraf 10e)]
5 Guvernele
Japoniei, Norvegiei, Peru-ului şi Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste au
depus obiecţiuni faţă de paragraful 10 e) în perioada reglementată. Pentru
toate celelalte guverne contractante acest paragraf a intrat în vigoare la 3
februarie 1983. Peru şi-a retras obiecţiunea la 22 iulie 1983.
Guvernul Japoniei şi-a retras obiecţiunile cu începere
de la 1 mai 1987 în ceea ce priveşte vânarea pelagică a balenelor în scop
comercial, de la 1 octombrie 1987 în ceea ce priveşte vânarea în scop comercial
cu flote litorale a balenelor Minke şi Bryde, iar de la 1 aprilie 1988 în
privinţa vânării caşaloţilorîn scop comercial cu flote
litorale.
Obiecţiunile Norvegiei şi Federaţiei Ruse nefiind
retrase, acest paragraf nu are caracter obligatoriu pentru cele două guverne.
6 Instrumentul de
aderare al Islandei la Convenţia internaţională privind vânarea balenelor şi la
Protocolul la această convenţie, depus la 10 octombrie 2002, arată că Islanda
aderă la sus-menţionatele convenţie şi protocol cu o rezervă sub aspectul
paragrafului 10e) din programul anexat la convenţie.
Acest instrument declară în continuare următoarele:
„In ciuda acestui fapt,
Guvernul Islandei nu va autoriza vânarea balenelor în scop comercial de către
vase islandeze înainte de anul 2006 şi ulterior nu va autoriza astfel de
vânători în cursul negocierilor în cadrul IWC cu privire la RMS. Acestea nu se
aplică însă în cazul în care nu se va ridica aşa-numitul moratoriu cu privire
la vânarea balenelor în scop comercial conţinut în paragraful 10e) al
Programului, într-o perioadă de timp rezonabilă după definitivarea RMS.
In niciun caz nu va fi autorizată vânarea balenelor în
scop comercial în lipsa unei baze ştiinţifice solide şi a unei gestionări efective
şi scheme de urmărire a aplicării legii."
7 Guvernele
Argentinei, Australiei, Braziliei, Chile, Finlandei, Franţei, Germaniei,
Italiei, Mexicului, Monaco-ului, Olandei, Noii Zeelande, Peru-ului, al
Republicii San Marino, Spaniei, Suediei, Regatului Unit al Marii Britanii şi
Irlandei de Nord şi SUA au depus obiecţiuni faţă de rezerva exprimată de
Islanda la paragraful 10e).
[Paragraf 13a) 2]
8 Comisia, la
recomandarea Comitetului ştiinţific, stabileşte pe cât
posibil: a) pentru fiecare stoc nivelul minim de stoc sub valoarea căruia nu
pot fi capturate balene; şi b) cota de creştere către valoarea nivelului MSY
pentru fiecare stoc. Comitetul ştiinţific trebuie să recomande nivelul minim al
stocului şi o serie de cote de creştere în direcţia atingerii valorii nivelului
MSY în diferite regimuri de vânare.
TABELUL 1
Clasificarea stocurilor de balene cu cartilaj si
limitele de vânătoare+ (excluzând balena lui Bryde)
|
|
Balena sei
|
Balena
Minke
|
Balena cu
aripioară înotătoare
|
Balena
albastră
|
Balena
nordică, cu cap
încovoiat cu cocoaşă
|
Balena
pigmeu
|
Balena
cenuşie
|
|
Clasificare
|
Limite de
vânătoare
|
Clasificare
|
Limite de
vânătoare
|
Clasificare
|
Limite de
vânătoare
|
Clasificare
|
Limite de
vânătoare
|
Clasificare
|
Limite de
vânătoare
|
Clasificare
|
Limite de
vânătoare
|
Clasificare
|
Limite de
vânătoare
|
|
EMISFERA NORDICĂ-- 2006/2007 sezon pelagic şi 2007 sezon litoral
|
|
Zona
|
|
I 120°V 60°V
|
PS
|
0
|
-
|
0
|
PS
|
0
|
PS
|
0
|
PS
|
0
|
PS
|
0
|
|
|
|
II 60°V-0°
|
PS
|
0
|
-
|
0
|
PS
|
0
|
PS
|
0
|
PS
|
0
|
PS
|
0
|
|
|
|
III 0°-70°E
|
PS
|
0
|
-
|
0
|
PS
|
0
|
PS
|
0
|
PS
|
0
|
PS
|
0
|
|
|
|
IV 70°E -130°E
|
PS
|
0
|
-
|
0
|
PS
|
0
|
PS
|
0
|
PS
|
0
|
PS
|
0
|
|
|
|
V 130°E -170°V
|
PS
|
0
|
-
|
0
|
PS
|
0
|
PS
|
0
|
PS
|
0
|
PS
|
0
|
|
|
|
VI 170°V -120°V
|
PS
|
0
|
-
|
0
|
PS
|
0
|
PS
|
0
|
PS
|
0
|
PS
|
0
|
|
|
|
Totalul capturii nu trebuie să depăsească:
|
0
|
|
0
|
|
0
|
|
0
|
|
|
|
EMISFERA NORDICĂ- 2007 sezon arctic
|
PS
|
0
|
|
|
|
PACIFICUL DE NORD
|
|
Intreaga regiune
|
PS
|
0
|
|
|
PS
|
0
|
PS
|
0
|
PS
|
0
|
PS
|
0
|
|
|
|
Stocurile din Marea Okhotsk
|
|
|
|
0
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Pacificul de Vest
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Stocurile din Marea Japoniei -
|
|
|
PS
|
0
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Marea Galbenă -
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Marea Chinei de Est
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Restul
|
|
IMS
|
0
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Stocurile estice
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
SMS
|
1
|
|
Stocurile vestice
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
PS
|
0
|
|
ATLANTICUL DE NORD
|
|
Intreaga regiune
|
|
|
|
|
|
|
PS
|
0
|
PS
|
0
|
PS
|
0
|
|
|
|
Stocurile din vestul
Groenlandei
|
|
|
PS
|
0
|
-
|
192
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Stocurile din Terra -Nova - Labrador
|
|
|
|
|
|
0
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Stocurile din Coasta de Est a Canadei
|
|
|
|
0
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Stocurile din Noua Scoţie
|
PS
|
0
|
|
|
PS
|
0
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Stocurile centrale
|
|
|
-
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Stocurile din estul
Groenlandei - Islanda
|
|
|
|
|
SMS
|
0
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Stocurile din Islanda -
Strâmtoarea
Danemarcei
|
-
|
0
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Stocurile din Spania
Portugalia -
Insulele Britanice
|
|
|
|
|
-
|
0
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Stocurile de nord-est
|
|
PS*
|
0
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Stocurile din Norvegia de Vest -
Insulele Feroe
|
|
|
|
|
PS
|
0
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Stocurile din Norvegia de Nord
|
|
|
|
|
-
|
0
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Stocurile de est
|
-
|
0
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
OCEANUL INDIAN DE NORD
|
|
IMS
|
0
|
|
|
PS
|
0
|
PS
|
0
|
PS
|
0
|
|
|
+ Limitele de vânătoare zero introduse în tabelul 1 ca
modificări editoriale, ca rezultat al intrării în vigoare a paragrafului 10 e),
nu sunt obligatorii pentru guvernele ţărilor care au depus obiecţii şi care nu
au retras obiecţiile la paragraful respectiv.
1 Care poate fi
capturat de populaţia aborigenă sau de un guvern contractant în numele
populaţiei aborigene conform paragrafului 13 b)2.
2 Care poate fi
capturat de populaţia aborigenă conform paragrafului 13 b)3. Limita de
vânătoare pentru fiecare din anii 2003, 2004, 2005, 2006 şi 2007.
* Guvernul Norvegiei a prezentat reclamaţii la
clasificarea stocurilor de balene Minke ale Atlanticului de Nord-Est ca un stoc
de protecţie din cadrul perioadei stabilite. Această clasificare a intrat in
vigoare pe data de 30 ianuarie 1986, dar nu este obligatorie pentru Guvernul
Norvegiei.
TABELUL 2
Clasificarea
stocurilor de balene ale lui Bryde şi limitele de vânătoare*
|
|
Clasificare
|
Limitele de vânătoare
|
|
EMISFERA SUDICĂ -2006/2007 sezon pelagicşi 2007 sezon litoral
|
|
Stocurile din Atlanticul de Sud
|
-
|
0
|
|
Stocurile din Oceanul Indian de Sud
|
IMS
|
0
|
|
Stocurile din zona litorală a Africii de
Sud
|
-
|
0
|
|
Stocurile din Insulele Solomon
|
IMS
|
0
|
|
Stocurile din zona vestică a Oceanului Pacific de Sud
|
IMS
|
0
|
|
Stocurile din zona estică a Oceanului Pacific de Sud
|
IMS
|
0
|
|
Stocurile peruviene
|
-
|
0
|
|
PACIFICUL DE NORD - 2007 sezon
|
|
Stocurile estice
|
IMS
|
0
|
|
Stocurile vestice
|
IMS
|
0
|
|
Stocurile din Marea Chinei de Est
|
PS
|
0
|
|
ATLANTICUL DE NORD - 2007 sezon
|
IMS
|
0
|
|
OCEANUL INDIAN DE NORD - 2007 sezon
|
-
|
0
|
* Limitele de vânătoare zero introduse în tabelul 2 ca
modificări editoriale ca rezultat al intrării în vigoare a paragrafului 10 e)
nu sunt obligatorii pentru guvernele ţărilor care au depus obiecţii şi care nu
au retras obiecţiile la paragraful respectiv.
TABELUL 3
Clasificarea stocurilor de balene cu dinţi si
limitele de vânătoare*
|
|
CAŞALOT
|
|
Diviziune
|
Longitudine
|
Clasificare
|
Limite de vânătoare
|
|
EMISFERA SUDICĂ - 2006/2007 sezon pelagic şi 2007 sezon litoral
|
|
1
|
60°V-30°V
|
-
|
0
|
|
2
|
30°V-20°E
|
-
|
0
|
|
3
|
20°E-60°E
|
-
|
0
|
|
4
|
60°E-90°E
|
-
|
0
|
|
5
|
90°-130°E
|
-
|
0
|
|
6
|
130°E-160°E
|
-
|
0
|
|
7
|
160°E-170°V
|
-
|
0
|
|
8
|
170°V-100°V
|
-
|
0
|
|
9
|
100°V-60°V
|
-
|
0
|
|
EMISFERA NORDICĂ - 2007 sezon
|
|
PACIFICUL DE NORD
|
|
Diviziunea de nord
|
PS
|
01
|
|
Diviziunea de sud
|
-
|
0
|
|
ATLANTICUL DE NORD
|
-
|
0
|
|
OCEANUL INDIAN DE NORD
|
-
|
0
|
|
BALENA CU NAS BORCĂNAT
|
|
ATLANTICUL DE NORD
|
PS
|
0
|
*) Limitele de vânătoare zero introduse în tabelul 3 ca
modificări editoriale ca rezultat al intrării în vigoare a paragrafului 10 e)
nu sunt obligatorii pentru guvernele ţărilor care au depus obiecţii şi care nu
au retras obiecţiile la paragraful respectiv.
1 Nicio balenă nu
poate fi luată din acest stoc până când limitele de vânătoare, inclusiv orice
limitări asupra mărimii şi sexului, nu sunt stabilite de către Comisie.