E-mail:
Parola:
     
 Nu ai cont? Inregistreaza-te
 Ai uitat parola? Click aici
alerte legex
Vreau reclama pe legex.ro!
Registrul Agricol Integrat - www.registrulagricolintegrat.ro
Coduri postale şi prefixe telefonice naţionale şi internaţionale
Legături cu alte acte
A modificat:
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 abrogă articolul 83 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 abrogă articolul 104 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 abrogă articolul 84 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 85 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 adauga dupa articolul 85 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 88 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 90 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 91 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 92 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 93 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 94 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 95 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 abrogă articolul 96 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 abrogă articolul 97 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 abrogă articolul 98 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 abrogă articolul 99 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 abrogă articolul 100 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 abrogă articolul 101 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 abrogă articolul 102 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 abrogă articolul 103 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 abrogă articolul 61 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 62 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 63 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 64 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 65 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 67 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 68 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 abrogă articolul 105 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 107 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 110 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 adauga dupa articolul 111 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 abrogă articolul 112 din actul Legea 107 1996
Articolul 2 din actul Legea 310 2004 modifica Legea 107 1996
Articolul 3 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 1 din actul Legea 107 1996
Articolul 3 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 2 din actul Legea 107 1996
Articolul 3 din actul Legea 310 2004 completeaza Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 1 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 2 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 adauga dupa articolul 2 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 3 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 4 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 5 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 adauga dupa articolul 5 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 6 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 adauga dupa articolul 6 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 69 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 71 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 74 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 77 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 80 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 81 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 7 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 9 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 10 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 11 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 12 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 13 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 14 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 15 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 16 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 17 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 19 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 20 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 23 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 24 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 26 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 27 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 33 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 34 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 35 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 36 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 37 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 38 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 43 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 44 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 45 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 46 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 47 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 48 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 49 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 50 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 51 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 52 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 53 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 54 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 55 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 56 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 58 din actul Legea 107 1996
Articolul 1 din actul Legea 310 2004 modifica articolul 82 din actul Legea 107 1996
Cele mai căutate legi
Ultimele acte citite
Sisteme de securitate
Produse Tradiţionale Sibiu
Coduri postale şi prefixe telefonice naţionale şi internaţionale
Registrul Agricol Integrat - www.registrulagricolintegrat.ro

Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

LEGE Nr

LEGE   Nr. 310 din 28 iunie 2004

pentru modificarea si completarea Legii apelor nr. 107/1996

ACT EMIS DE: PARLAMENT

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 584 din 30 iunie 2004




    Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

    Art. 1
    Legea apelor nr. 107/1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996, cu modificarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
    1. La articolul 1, dupa alineatul (1) se introduce alineatul (1^1) cu urmatorul cuprins:
    "(1^1) Apa nu este un produs comercial oarecare, ci este un patrimoniu natural care trebuie protejat, tratat si aparat ca atare."
    2. La articolul 1, alineatul (2) va avea urmatorul cuprins:
    "(2) Apele fac parte din domeniul public al statului. Cunoasterea, protectia, punerea in valoare si utilizarea durabila a resurselor de apa sunt actiuni de interes general."
    3. La articolul 1, dupa alineatul (5) se introduce alineatul (6) cu urmatorul cuprins:
    "(6) Conservarea, protectia si imbunatatirea mediului acvatic, in conditiile utilizarii durabile a resurselor de apa, au la baza principiile precautiei, prevenirii, evitarii daunelor la sursa si poluatorul plateste si trebuie sa tina seama de vulnerabilitatea ecosistemelor acvatice situate in Delta Dunarii si in Marea Neagra, deoarece echilibrul acestora este strans influentat de calitatea apelor interioare care se varsa in acestea."
    4. La articolul 2, litera f) va avea urmatorul cuprins:
    "f) gospodarirea durabila a apei si repartitia rationala si echilibrata a acestei resurse, cu mentinerea si cu ameliorarea calitatii si regenerarii naturale a apelor;"
    5. La articolul 2, dupa litera h) se introduc literele i) - o) cu urmatorul cuprins:
    "i) integrarea aspectelor cantitative si calitative atat pentru apele de suprafata, cat si pentru apele subterane care apartin aceluiasi sistem ecologic, hidrologic si hidrogeologic;
    j) asigurarea protectiei ecosistemelor acvatice situate in imediata vecinatate a coastelor, in golfuri sau aflate in Marea Neagra;
    k) promovarea utilizarii durabile a apelor pe baza protectiei pe termen lung a resurselor disponibile de apa;
    l) conservarea, protectia si imbunatatirea mediului acvatic prin masuri specifice pentru reducerea progresiva a evacuarilor, emisiilor sau pierderilor de substante prioritare si incetarea sau eliminarea treptata a evacuarilor, emisiilor sau pierderilor de substante prioritar periculoase;
    m) reducerea progresiva a poluarii apelor subterane si prevenirea poluarii ulterioare;
    n) atingerea obiectivelor Conventiei pentru protectia Marii Negre impotriva poluarii in ceea ce priveste incetarea sau eliminarea etapizata a evacuarilor, emisiilor sau pierderilor de substante prioritare pentru atingerea in mediul marin a concentratiilor acestor substante aproape de valorile fondului natural si aproape de valoarea zero pentru substantele de sinteza;
    o) prevenirea deteriorarii ulterioare, protectia si imbunatatirea starii ecosistemelor acvatice si, in ceea ce priveste cerintele de apa, a ecosistemelor terestre si a zonelor umede ce depind in mod direct de ecosistemele acvatice."
    6. Dupa articolul 2, se introduc articolele 2^1 - 2^8 cu urmatorul cuprins:
    "Art. 2^1
    (1) Obiectivele protectiei apelor si mediului acvatic sunt:
    a) prevenirea deteriorarii tuturor corpurilor de ape de suprafata;
    b) protectia, imbunatatirea si refacerea tuturor corpurilor de apa de suprafata in scopul atingerii starii bune a acestora, in conformitate cu prevederile anexei nr. 1^1, pana la data de 22 decembrie 2015;
    c) protectia si imbunatatirea tuturor corpurilor de apa artificiale sau puternic modificate in scopul realizarii unui potential ecologic bun sau a unei stari chimice bune a acestora, in conformitate cu prevederile anexei nr. 1^1, pana la data de 22 decembrie 2015;
    d) reducerea progresiva a poluarii datorate substantelor prioritare si incetarea sau eliminarea treptata a evacuarilor si a pierderilor de substante prioritar periculoase;
    e) prevenirea sau limitarea aportului de poluanti in apele subterane si prevenirea deteriorarii starii tuturor corpurilor de ape subterane;
    f) protectia, imbunatatirea si refacerea tuturor corpurilor de ape subterane si asigurarea unui echilibru intre debitul prelevat si reincarcarea apelor subterane, cu scopul realizarii unei stari bune a apelor subterane, in conformitate cu prevederile anexei nr. 1^1, pana la data de 22 decembrie 2015;
    g) inversarea oricarei tendinte semnificative si durabile de crestere a concentratiei oricarui poluant rezultate din impactul activitatii umane, pentru a reduce in mod progresiv poluarea apei subterane.
    (2) Conditiile si obiectivele de protectie a apelor si mediului acvatic, specifice zonelor protejate cuprinse in anexa nr. 1^2, trebuie sa fie indeplinite pana la data de 22 decembrie 2015, cu exceptia cazului cand este altfel prevazut in legislatia pe baza careia au fost stabilite in mod individual aceste zone protejate.
    (3) In cazul in care unui corp de apa dat ii sunt aplicabile mai mult decat un obiectiv dintre cele prevazute la alin. (1) si (2), corpul de apa trebuie sa indeplineasca cel mai sever dintre aceste obiective.
    Art. 2^2
    (1) In scopul realizarii unei protectii eficiente si integrate a tuturor apelor si a mediului acvatic si al realizarii obiectivelor de protectia apelor si mediului acvatic ale prezentei legi, se vor realiza delimitarea corpurilor de apa si desemnarea corpurilor de apa artificiale sau puternic modificate, in conformitate cu procedurile prevazute in anexa nr. 1^3.
    (2) Un corp de apa de suprafata este desemnat ca fiind artificial sau puternic modificat, atunci cand:
    a) schimbarile caracteristicilor hidromorfologice ale acestui corp de apa, necesare pentru atingerea starii ecologice bune, ar putea avea efecte negative importante asupra mediului in general, navigatiei, inclusiv amenajarea facilitatilor portuare sau de agrement, activitatilor pentru scopul carora este stocata apa, cum sunt alimentarea cu apa, producerea de energie sau irigatiile, regularizarea curgerii apei, apararea impotriva inundatiilor, drenajul terenurilor si a altor activitati egale ca importanta cu cele prevazute pentru dezvoltarea durabila;
    b) caracteristicile artificiale sau modificate ale corpului de apa, impuse de folosintele beneficiare, nu pot sa fie realizate in mod rezonabil, din motive de fezabilitate tehnica sau costuri disproportionate, prin alte mijloace care sunt in mod semnificativ optiuni mai bune din punct de vedere al protectiei mediului.
    (3) Desemnarea corpurilor de apa artificiale sau puternic modificate, inclusiv motivele desemnarii vor fi prezentate in schemele directoare de amenajare si management ale bazinelor hidrografice, denumite in continuare scheme directoare.
    Art. 2^3
    Termenele limita prevazute la art. 2^1 pot fi extinse in scopul realizarii etapizate a obiectivelor pentru corpurile de apa, numai in situatia in care nu se produc deteriorari ale starii corpurilor de apa afectate si atunci cand sunt indeplinite conditiile urmatoare:
    a) imbunatatirile necesare ale starii corpurilor de apa nu pot fi realizate in mod rezonabil pana la termenul limita stabilit la art. 2^1, din cel putin unul dintre urmatoarele motive:
    - gradul imbunatatirilor cerute poate fi realizat, din considerente tehnice, in etape care depasesc termenul limita;
    - finalizarea imbunatatirilor pana la termenul limita este extrem de costisitoare;
    - conditiile naturale nu permit imbunatatirea starii corpului de apa pana la termenul limita;
    b) extinderea termenului limita si motivele acesteia sunt stabilite si explicate in mod specific in schema directoare;
    c) extinderea termenului trebuie sa se limiteze la cel mult doua reactualizari ulterioare ale schemei directoare, cu exceptia cazurilor in care conditiile naturale sunt de asa natura incat obiectivele nu pot fi realizate in aceasta perioada;
    d) in schema directoare este prezentat un rezumat al masurilor necesare pentru a aduce corpurile de apa, in mod progresiv, la starea ceruta pana la termenul limita extins, motivele pentru orice intarziere semnificativa a realizarii masurilor operationale si planificarea implementarii acestora. Orice revizuire a aplicarii acestor masuri si un rezumat al masurilor aditionale se includ, de asemenea, in reactualizarile ulterioare ale schemei directoare.
    Art. 2^4
    In situatia in care se constata ca anumite corpuri de apa sunt foarte afectate de activitatea umana sau conditiile naturale sunt de asemenea natura incat obiectivele prevazute la art. 2^1 alin. (1) si (2) sunt nerealizabile sau implica costuri disproportionate, pot fi adoptate obiective mai putin severe numai daca sunt indeplinite conditiile urmatoare:
    a) necesitatile socioeconomice si de protectie a mediului determinate de astfel de activitati umane nu pot fi realizate prin alte mijloace care constituie o optiune semnificativ mai buna din punct de vedere al protectiei mediului si care nu implica cheltuieli disproportionate;
    b) pentru apele de suprafata se asigura cea mai buna stare ecologica si chimica care poate fi atinsa, avand in vedere impactul ce nu poate fi evitat in mod rezonabil din cauza naturii activitatii umane sau poluarii;
    c) pentru apele subterane se asigura cele mai mici modificari posibile ale starii bune a apelor subterane, avand in vedere impactul ce nu poate fi evitat in mod rezonabil din cauza naturii activitatii umane sau poluarii;
    d) nu se produce deteriorarea ulterioara a starii corpurilor de apa;
    e) obiectivele mai putin severe stabilite, precum si motivele deciziei de stabilire a acestora sunt mentionate in mod specific in schema directoare, iar aceste obiective sunt revizuite la fiecare 6 ani.
    Art. 2^5
    Deteriorarea temporara a starii corpurilor de apa nu se considera incalcare a prevederilor prezentei legi, daca aceasta este rezultatul unor circumstante cu cauze naturale de forta majora, care apar in mod exceptional sau care nu pot fi prevazute, cum ar fi inundatiile extreme si seceta prelungita, sau daca este rezultatul circumstantelor datorate accidentelor care nu pot fi prevazute in mod rezonabil si numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
    a) sunt intreprinse toate etapele practice pentru prevenirea deteriorarii suplimentare a starii corpurilor de apa si pentru a nu se compromite realizarea obiectivelor de protectia apelor si mediului acvatic din alte corpuri de apa;
    b) stabilirea in schema directoare a conditiilor in care pot fi declarate circumstantele exceptionale sau care nu pot fi prevazute in mod rezonabil, inclusiv adoptarea indicatorilor adecvati;
    c) includerea in programul de masuri din schema directoare a masurilor ce trebuie luate in astfel de conditii exceptionale si care nu trebuie sa compromita refacerea calitatii corpului de apa o data ce circumstantele sunt incheiate;
    d) efectele circumstantelor care sunt exceptionale sau care nu pot fi in mod rezonabil prevazute sunt reanalizate anual in conformitate cu prevederile art. 2^3 lit. a) si sunt luate toate masurile practice in scopul aducerii corpului de apa la starea sa anterioara efectelor acelor circumstante cat mai curand rezonabil din punct de vedere practic;
    e) un rezumat al efectelor circumstantelor si al masurilor luate sau ce urmeaza a fi luate in conformitate cu prevederile lit. a) si d) este cuprins in schema directoare la urmatoarea reactualizare a acesteia.
    Art. 2^6
    (1) In cadrul fiecarui district de bazin hidrografic se identifica toate corpurile de apa folosite pentru captarea apei destinate consumului uman, care furnizeaza in medie mai mult de 10 mc/zi sau care deservesc mai mult de 50 de persoane, precum si acele corpuri de apa care se intentioneaza sa se foloseasca in viitor in acest scop.
    (2) Corpurile de apa utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman, care furnizeaza in medie mai mult de 100 mc/zi, se monitorizeaza in conformitate cu prevederile anexei nr. 1^3.
    Art. 2^7
    (1) Obiectivele prevazute la art. 2^1 alin. (1) si (2) nu se considera neindeplinite atunci cand:
    a) nerealizarea unei stari bune a apelor subterane, a unei stari ecologice bune sau, acolo unde este cazul, a unui potential ecologic bun ori nerealizarea prevenirii deteriorarii starii corpului de apa de suprafata sau subterana este rezultatul unor noi modificari ale caracteristicilor fizice ale unui corp de apa de suprafata sau al modificarii nivelului corpurilor de apa subterane;
    b) nerealizarea prevenirii deteriorarii de la starea foarte buna la starea buna a corpurilor de apa este rezultatul unor noi activitati umane, in scopul dezvoltarii durabile.
    (2) Prevederile alin. (1) se aplica numai atunci cand sunt intrunite cumulativ urmatoarele conditii:
    a) sunt intreprinse toate etapele practice pentru reducerea impactului negativ asupra starii corpurilor de apa;
    b) motivele acestor modificari sau deteriorari sunt stabilite si explicate in mod specific in schema directoare, iar obiectivele sunt revizuite la fiecare 6 ani;
    c) motivele acestor modificari sau deteriorari sunt de interes public deosebit si/sau beneficiile aduse mediului sau societatii de realizarea obiectivelor prevazute la art. 2^1 alin. (1) si (2) sunt depasite de beneficiile noilor modificari sau degradari aduse sanatatii umane, mentinerii sigurantei vietii umane sau dezvoltarii durabile;
    d) deservirea folosintelor beneficiare, care a condus la acele modificari sau deteriorari ale corpurilor de apa, nu poate fi realizata, din motive de fezabilitate tehnica sau din cauza costurilor disproportionate, prin alte mijloace care sunt o optiune semnificativ mai buna din punct de vedere al protectiei mediului.
    Art. 2^8
    In vederea protectiei si conservarii resurselor de apa de suprafata, evacuarile in aceste ape sunt reglementate prin utilizarea unei abordari combinate prin stabilirea si implementarea controlului emisiilor bazat pe cele mai bune tehnici disponibile sau a valorilor limita importante ale emisiilor ori, in cazul impactului difuz, a controlului si a celor mai bune practici din punct de vedere al mediului stabilite in reglementarile specifice privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii, epurarea apelor uzate urbane, protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitrati din surse agricole, evaluarea riscului si descarcarea de substante periculoase in apa, pana la data de 22 decembrie 2012."
    7. La articolul 3, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 3
    (1) Apartin domeniului public al statului apele de suprafata cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km si cu bazine hidrografice ce depasesc suprafata de 10 km^2, malurile si cuvetele lacurilor, precum si apele subterane, apele maritime interioare, faleza si plaja marii, cu bogatiile lor naturale si potentialul valorificabil, marea teritoriala si fundul apelor maritime."
    8. La articolul 4, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 4
    (1) Resursele de apa, de suprafata si subterane sunt monopol natural de interes strategic. Stabilirea regimului de folosire a resurselor de apa, indiferent de forma de proprietate, este un drept exclusiv al Guvernului, exercitat prin autoritatea publica centrala din domeniul apelor."
    9. La articolul 5, alineatele (1), (2) si (5) vor avea urmatorul cuprins:
    "Art. 5
    (1) Apele utilizate pentru prelevarea de apa in scop potabil vor fi protejate pentru evitarea deteriorarii calitatii acestora si pentru a reduce nivelul de tratare in procesul de producere a apei potabile. In jurul surselor si instalatiilor de alimentare cu apa potabila, al surselor de ape minerale si al lacurilor terapeutice se instituie zone de protectie sanitara cu regim sever sau cu regim de restrictii, precum si perimetre de protectie hidrogeologica. Dreptul de proprietate asupra surselor si instalatiilor de alimentare cu apa potabila, surselor de ape minerale si lacurilor si namolurilor terapeutice se extinde si asupra zonelor de protectie sanitara cu regim sever.
    (2) Regimul de exploatare a apelor subterane, a lacurilor, zonelor umede si ariilor protejate, a zonelor de protectie sanitara, precum si regimul privind navigatia pe cursurile de apa naturale sau artificiale, pe apele maritime interioare si pe marea teritoriala, ca si lucrarile, constructiile sau instalatiile aferente sunt supuse prevederilor prezentei legi si reglementarilor specifice.
    ...........................................................................
    (5) Supravegherea calitatii apei potabile si a apei de imbaiere se asigura de catre autoritatea publica centrala din domeniul sanatatii, precum si de autoritatile publice locale, conform prevederilor in vigoare."
    10. Dupa articolul 5 se introduce articolul 5^1 cu urmatorul cuprins:
    "Art. 5^1
    (1) La nivelul fiecarui bazin hidrografic se va stabili un registru al zonelor protejate, care va include toate corpurile de apa folosite pentru prelevare in scop potabil si zonele protejate cuprinse in anexa nr. 1^2.
    (2) Registrul zonelor protejate va fi realizat si reactualizat prin grija Administratiei Nationale <<Apele Romane>>."
    11. La articolul 6, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 6
    (1) Activitatea de gospodarire unitara, rationala si integrata a apelor se organizeaza si se desfasoara pe bazine hidrografice, ca entitati geografice indivizibile de gospodarire cantitativa si calitativa a resurselor de apa. Gospodarirea apelor trebuie sa considere ca un tot unitar apele de suprafata si subterane, atat sub aspect cantitativ, cat si calitativ, in scopul dezvoltarii durabile."
    12. La articolul 6, dupa alineatul (2) se introduc alineatele (3) - (6) cu urmatorul cuprins:
    "(3) Romania face parte din bazinul hidrografic international al fluviului Dunarea. Pentru portiunea din bazinul hidrografic international al fluviului Dunarea, care este cuprinsa in teritoriul Romaniei, inclusiv apele de coasta ale Marii Negre, se va elabora planul de management al acestui bazin hidrografic international, pe baza schemelor directoare de management si amenajare a apelor.
    (4) Autoritatea competenta pentru elaborarea portiunii de plan mentionate la alin. (3) este autoritatea publica centrala din domeniul apelor.
    (5) Administrarea bazinelor hidrografice nationale, mentionate in prezenta lege ca bazine hidrografice se face la nivelul districtelor de bazin de catre directiile de ape ale Administratiei Nationale <<Apele Romane>>.
    (6) La nivel national, sunt stabilite urmatoarele districte de bazin: Somes - Tisa, Crisuri, Mures, Banat, Jiu, Olt, Arges - Vedea, Buzau - Ialomita, Siret, Prut - Barlad si Dobrogea - Litoral. Schema districtelor de bazin cu limitele acestora este prezentata in anexa nr. 1^4."
    13. Dupa articolul 6 se introduce articolul 6^1 cu urmatorul cuprins:
    "Art. 6^1
    (1) In coordonarea autoritatii publice centrale din domeniul apelor se infiinteaza Administratia Nationala <<Apele Romane>>, institutie publica de interes national, cu personalitate juridica, finantata din venituri proprii, asa cum sunt definite in art. 80, prin reorganizarea Administratiei Nationale <<Apele Romane>> care functiona cu statut de regie autonoma.
    (2) Administratia Nationala <<Apele Romane>> are in subordine directii de ape, organizate la nivelul bazinelor hidrografice ca institutii publice cu personalitate juridica."
    14. La articolul 7, alineatele (2) si (3) vor avea urmatorul cuprins:
    "(2) Gestionarea cantitativa si calitativa a resurselor de apa, exploatarea lucrarilor de gospodarire a apelor, precum si aplicarea strategiei si a politicii nationale, cu respectarea reglementarilor nationale in domeniu, se realizeaza de Administratia Nationala <<Apele Romane>> prin directiile de ape din subordinea acesteia.
    (3) Pe langa autoritatea publica centrala din domeniul apelor functioneaza: Consiliul interministerial al apelor, Comisia centrala de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice, Comisia nationala pentru siguranta barajelor si lucrarilor hidrotehnice, Centrul roman de reconstructie a raurilor si Comitetul national pentru Programul Hidrologic International, organisme cu caracter consultativ."
    15. La articolul 7, dupa alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu urmatorul cuprins:
    "(4) Regulamentele de organizare si functionare ale Consiliului interministerial al apelor si Comisiei centrale de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice se stabilesc prin hotarare a Guvernului, iar cele ale Comisiei nationale pentru siguranta barajelor si lucrarilor hidrotehnice, Centrului roman de reconstructie a raurilor si Comitetului national pentru Programul hidrologic international, prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor. Secretariatele tehnice permanente ale acestor organisme se asigura de catre autoritatea publica centrala din domeniul apelor."
    16. La articolul 9, alineatele (3) si (4) vor avea urmatorul cuprins:
    "(3) Orice persoana fizica, pe propria raspundere, poate utiliza liber pentru imbaiere apele marine si apele interioare din afara zonelor de restrictie.
    (4) Utilizarea apelor subterane se face pe baza rezervelor determinate prin studii hidrogeologice."
    17. La articolul 10, dupa alineatul (5) se introduc alineatele (6) si (7) cu urmatorul cuprins:
    "(6) Rezervele de ape subterane se pot reface sau suplimenta, prin lucrari de realimentare artificiala a corpurilor de apa subterana, cu apa provenind din orice sursa de apa de suprafata sau subterana, numai in cazul in care nu este compromisa atingerea obiectivelor prevazute la art. 2^1, atat pentru sursa, cat si pentru corpul de apa subterana realimentat artificial.
    (7) Transferul volumelor de apa dintr-un bazin in altul se poate face in situatia in care cerintele de apa ale bazinului in care se transfera sunt insuficiente atat pentru populatie, cat si pentru mentinerea echilibrului ecologic al ecosistemului acvatic si nu afecteaza situatia bazinului din care se transfera."
    18. La articolul 11, alineatul (2) va avea urmatorul cuprins:
    "(2) In orice alte zone decat cele prevazute la alin. (1), piscicultura cu administrare de furaje se poate practica numai in cazul in care nu este influentata calitatea apelor din aval si in conformitate cu reglementarile in vigoare."
    19. Articolul 12 va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 12
    (1) Utilizatorii de apa sunt obligati sa economiseasca apa prin folosire judicioasa. De asemenea, au obligatia sa asigure intretinerea si repararea instalatiilor proprii si, dupa caz, a celor din sistemele de alimentare cu apa si canalizare.
    (2) In vederea folosirii judicioase a apei, utilizatorii de apa vor folosi cele mai bune tehnologii disponibile, care permit utilizarea unor cantitati reduse de apa, precum si un consum mic de apa prin recircularea si/sau refolosirea apei."
    20. Articolul 13 va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 13
    Autoritatea publica centrala din domeniul apelor si Administratia Nationala <<Apele Romane>> sunt in drept sa ia masuri de limitare sau de suspendare provizorie a folosirii apei, pentru a face fata unui pericol sau consecintelor unor accidente, secetei, inundatiilor sau unui risc de lipsa de apa din cauza supraexploatarii resursei."
    21. La articolul 14, alineatele (2) - (4) vor avea urmatorul cuprins:
    "(2) Restrictiile se stabilesc prin planuri de restrictii si folosire a apei in perioade deficitare, elaborate de directiile de ape, dupa consultarea utilizatorilor autorizati, cu avizul Administratiei Nationale <<Apele Romane>> si cu aprobarea comitetului de bazin. Planurile de restrictii si folosire a apei in perioade deficitare, denumite in continuare planuri de restrictii, se aduc la cunostinta publicului.
    (3) Metodologia de elaborare si de aprobare a planurilor de restrictii si procedura de informare a publicului se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Aceasta metodologie trebuie sa tina seama de prioritatile prevazute la art. 10 si de importanta sociala si economica a utilizatorilor autorizati.
    (4) Masurile stabilite in planurile de restrictii sunt obligatorii pentru toti utilizatorii de apa. Masurile de restrictii se asimileaza cu situatia de forta majora."
    22. La articolul 15, alineatele (2) si (3) vor avea urmatorul cuprins:
    "(2) Normele de calitate a resurselor de apa legate de functiunile apei se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale din domeniul apelor.
    (3) Normele privind calitatea apei potabile, supravegherea, inspectia sanitara si monitorizarea calitatii apei potabile se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale din domeniul sanatatii."
    23. La articolul 15, dupa alineatul (3) se introduce alineatul (3^1) cu urmatorul cuprins:
    "(3^1) Normele privind calitatea apelor utilizate pentru imbaiere si referitoare la supravegherea, inspectia sanitara si controlul zonelor naturale utilizate pentru imbaiere se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale din domeniul sanatatii."
    24. La articolul 16 alineatul (1), literele d), f), g) si h) vor avea urmatorul cuprins:
    "d) evacuarea de ape uzate in apele subterane, lacurile naturale sau de acumulare, in balti, helesteie sau in iazuri, cu exceptia iazurilor de decantare;
    ...........................................................................
    f) spalarea in cursuri de apa sau in lacuri si pe malurile acestora a vehiculelor, a altor utilaje si agregate mecanice, precum si a ambalajelor sau obiectelor care contin substante periculoase;
    g) spalarea animalelor domestice deparazitate in afara locurilor special amenajate in acest scop;
    h) aruncarea sau evacuarea in instalatii sanitare ori in retelele de canalizare a deseurilor periculoase si/sau substantelor periculoase;"
    25. La articolul 17, dupa litera a) se introduc literele a^1) si a^2) cu urmatorul cuprins:
    "a^1) sa reduca progresiv evacuarile, emisiile si pierderile de substante prioritare si sa inceteze sau sa elimine treptat evacuarile, emisiile si pierderile substantelor prioritar periculoase. Programul de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale din domeniul apelor;
    a^2) sa adopte tehnologii de tratare a apei prelevate din sursa, care sa asigure cerintele calitative si cantitative ale folosintelor de apa;"
    26. La articolul 17, litera d) va avea urmatorul cuprins:
    "d) sa urmareasca, prin foraje de observatii si control, starea calitatii apelor subterane din zona de influenta a statiilor de epurare, platformelor industriale, a depozitelor de substante periculoase, produse petroliere si a reziduurilor de orice fel."
    27. La articolul 19, alineatul (2) va avea urmatorul cuprins:
    "(2) Realizarea alimentarii centralizate cu apa a satelor si comunelor cu distributie stradala, fara bransamente la locuinte, este conditionata de asigurarea scurgerii apei prin rigole stradale si programul de realizare etapizata a canalizarii si epurarii acestor ape."
    28. La articolul 20, alineatul (2) va avea urmatorul cuprins:
    "(2) Apele uzate industriale, apele de mina sau de zacamant, pentru care nu exista tehnologii sau procedee de epurare eficiente, pot fi injectate numai in straturi de foarte mare adancime, in formatiunile geologice din care s-au extras hidrocarburi sau alte substante sau in formatiunile geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte scopuri, pe baza unor studii si masuri speciale si a avizului de gospodarire a apelor."
    29. La articolul 20, dupa alineatul (2) se introduc alineatele (3) - (6) cu urmatorul cuprins:
    "(3) Apa subterana pompata din mine, cariere sau asociata cu constructia sau intretinerea constructiilor poate fi reinjectata in subteran cu conditia eliminarii oricaror posibilitati de poluare a apei subterane.
    (4) Gazul natural sau gazul petrol lichefiat se poate injecta in formatiuni geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte folosinte.
    (5) In cazul in care exista o cerinta majora pentru asigurarea alimentarii cu gaz natural sau gaz petrol lichefiat sau atunci cand este necesara prevenirea unui pericol prezent sau viitor de deteriorare a calitatii apei subterane se poate injecta gazul natural sau gazul petrol lichefiat si in alte formatiuni geologice decat cele mentionate la alin. (4).
    (6) Injectarea de substante pentru caracterizarea, protectia sau remedierea corpurilor de apa este limitata la cantitatile strict necesare pentru scopuri stiintifice."
    30. La articolul 23, alineatele (1), (2), (4), (5), (7) si (8) vor avea urmatorul cuprins:
    "Art. 23
    (1) Administratia Nationala <<Apele Romane>>, prin directiile de ape, organizeaza si desfasoara activitatea de prevenire a poluarilor accidentale si de inlaturare a efectelor lor, pe baza de planuri elaborate in functie de conditiile specifice bazinelor hidrografice respective si de natura substantelor poluante ce pot fi evacuate accidental.
    (2) Persoanele juridice utilizatori de apa si ai celorlalte folosinte in legatura cu apa sunt obligate sa intocmeasca planuri proprii de prevenire si de combatere a poluarilor accidentale, posibil a se produce ca urmare a activitatii lor, si sa le puna in aplicare in caz de necesitate.
    ...........................................................................
    (4) Persoanele juridice utilizatori de apa si ai celorlalte folosinte in legatura cu apa, care au produs o poluare accidentala, sunt obligate sa ia masuri imediate pentru inlaturarea cauzelor, pentru limitarea si inlaturarea efectelor acestora si sa informeze imediat cea mai apropiata unitate de gospodarire a apelor asupra acestei poluari.
    (5) Unitatile de gospodarire a apelor au obligatia sa ia in considerare orice informatie provenita de la persoane fizice sau juridice, altele decat utilizatorii sau cei care au produs poluarea accidentala, sa identifice poluantul si cauzele poluarii.
    ...........................................................................
    (7) In caz de poluare accidentala, unitatile de gospodarire a apelor vor avertiza imediat utilizatorii si autoritatile administratiei publice ale localitatilor din aval pentru a lua masuri de protectie a apelor si de evitare sau diminuare a pagubelor.
    (8) Persoanele juridice utilizatori de apa, potentialii poluatori, precum si unitatile de gospodarire a apelor, administratiile porturilor maritime si fluviale si ale canalelor navigabile si ceilalti utilizatori de apa au obligatia dotarii cu mijloace specifice de interventie in cazuri de poluari accidentale."
    31. La articolul 23, dupa alineatul (8) se introduce alineatul (9) cu urmatorul cuprins:
    "(9) Detinatorii de mijloace specifice de interventie in caz de poluare accidentala a apei sunt obligati sa le utilizeze, indiferent de cauza aparitiei fenomenului de poluare."
    32. La articolul 24, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 24
    (1) Persoanele fizice sau juridice, care au suferit daune materiale cauzate de o poluare accidentala produsa in amonte sau de distrugerea unei constructii de retentie a apei din amonte, au dreptul la despagubire de la persoana fizica sau juridica ce se face vinovata, potrivit legii."
    33. La articolul 24, dupa alineatul (2) se introduce alineatul (3) cu urmatorul cuprins:
    "(3) Cel care a produs poluarea suporta si cheltuielile ocazionate de monitorizarea evolutiei undei poluante, de determinare a tipului de poluant, precum si de constatare a efectelor poluarii."
    34. La articolul 26, dupa alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu urmatorul cuprins:
    "(4) Detinatorii de lucrari pe cursul de apa sau care au legatura cu apele, care au suferit daune materiale cauzate de nerespectarea cerintelor prevazute la alin. (2), au dreptul la despagubire de la persoanele fizice sau juridice care se fac vinovate."
    35. Articolul 27 va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 27
    Orice activitate pe luciul de apa, in albii minore, arii protejate ori in zone de protectie, inclusiv navigatia, plutaritul, flotajul, exploatarea agregatelor minerale sau recoltarea stufului, precum si exploatarea fondului piscicol si pescuitul sportiv se vor realiza astfel incat sa nu produca efecte negative asupra apei, malurilor si albiilor cursurilor de apa, malurilor si cuvetelor lacurilor, monumentelor naturii, constructiilor, lucrarilor sau instalatiilor existente in albii si sa influenteze cat mai putin folosirea apelor de catre alti utilizatori. In nici o situatie nu este permisa deteriorarea calitatii apei."
    36. La articolul 33, alineatele (3) si (4) vor avea urmatorul cuprins:
    "(3) Exploatarea agregatelor minerale este permisa numai cu respectarea conditiilor de scurgere a apelor si de asigurare a stabilitatii malurilor si fara afectarea constructiilor din zone ce au legatura directa sau indirecta cu regimul de curgere a apelor. Este interzisa exploatarea agregatelor minerale din albia majora sau terase la o distanta mai mica de 300 m din axul digurilor de contur al lacurilor de acumulare, fara avizul detinatorului constructiei hidrotehnice.
    (4) Dreptul de exploatare a agregatelor minerale necesare interesului public local, in limita cantitatii maxime de 5.000 mc pe an, se acorda administratiei publice locale prin autorizatia de gospodarire a apelor. Aceasta autorizatie se elibereaza anual, la cererea consiliilor locale."
    37. La articolul 33, alineatul (5) se abroga.
    38. La articolul 33, alineatul (6) va avea urmatorul cuprins:
    "(6) Lucrarile de dragare efectuate pe caile navigabile, pentru mentinerea adancimii de navigatie, se executa fara aviz de gospodarire a apelor. Locurile de depozitare a materialului rezultat din lucrarile de dragare si conditiile care trebuie indeplinite se stabilesc anual de catre Administratia Nationala <<Apele Romane>> si Administratia Fluviala a Dunarii de Jos - R.A."
    39. La articolul 34, alineatele (3), (4) si (6) vor avea urmatorul cuprins:
    "(3) Intretinerea albiei minore in aval de o lucrare de barare sau de evacuarea unei folosinte hidroenergetice revine detinatorului cu orice titlu al acelei lucrari, pe zona de influenta a amenajarii, ce nu poate fi mai mica de 500 m.
    (4) Intretinerea albiei minore pe zonele neamenajate revine riveranilor si Administratiei Nationale <<Apele Romane>>.
    ...........................................................................
    (6) Lucrarile prevazute la alin. (1) si (3) se pot realiza cu asistenta tehnica a Administratiei Nationale <<Apele Romane>> la solicitarea detinatorilor."
    40. La articolul 35, dupa alineatul (1) se introduc alineatele (1^1) - (1^5) cu urmatorul cuprins:
    "(1^1) In vederea evaluarii coerente si cuprinzatoare a starii corpurilor de apa si a zonelor protejate, a stabilirii programelor de masuri si a eficientei acestora, pana la data de 22 decembrie 2006 se stabilesc programe pentru monitoringul starii apelor.
    (1^2) Pentru apele de suprafata, programele de monitoring vor cuprinde:
    a) volumul si nivelul sau valoarea debitului pana la limita relevanta pentru starea ecologica si chimica, precum si potentialul ecologic;
    b) starea ecologica si chimica, precum si potentialul ecologic.
    (1^3) Pentru apele subterane, programele de monitoring vor cuprinde monitorizarea starii chimice si cantitative.
    (1^4) Pentru zonele protejate, programele de monitoring vor cuprinde prevederile specifice stabilite la infiintarea acestora.
    (1^5) Programele de monitoring vor fi in concordanta cu prevederile anexei nr. 1^1."
    41. La articolul 35, alineatele (5) si (6) vor avea urmatorul cuprins:
    "(5) Fondul national de date de gospodarire a apelor include si evidenta apelor ce apartin domeniului public din Cadastrul apelor. Modul de organizare a Fondului national de date hidrologice si de gospodarire a apelor si a Cadastrului apelor se stabileste de catre autoritatea publica centrala cu atributii in domeniul apelor, iar tinerea la zi a acestuia se asigura de Administratia Nationala <<Apele Romane>>.
    (6) Autoritatile publice, persoanele fizice si juridice au acces la informatiile ce constituie Fondul national de date de gospodarire a apelor, in baza unei proceduri stabilite de autoritatea publica centrala din domeniul apelor. Folosirea de catre acestea a informatiilor continute in Fondul national de date de gospodarire a apelor in scopuri comerciale este permisa numai contra cost, in conditiile legii."
    42. La articolul 36, dupa alineatul (2) se introduce alineatul (3) cu urmatorul cuprins:
    "(3) Lista specificatiilor tehnice si metodele standardizate pentru analiza si monitoringul starii apelor se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale din domeniul apelor."
    43. La articolul 37, alineatul (3) va avea urmatorul cuprins:
    "(3) Zonele prevazute la alin. (1) si (2) sunt considerate, in planurile de urbanism si amenajarea teritoriului, zone supuse unor reglementari speciale."
    44. La articolul 37, dupa alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu urmatorul cuprins:
    "(4) In scopul asigurarii unei calitati corespunzatoare a observatiilor si masuratorilor hidrometrice, se interzice efectuarea de lucrari in albii sau exploatarea nisipurilor si a pietrisurilor in zonele aval si amonte ale statiilor hidrometrice, pe o distanta de 5 ori latimea cursului de apa, masurata la debite medii."
    45. Articolul 38 va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 38
    Pentru asigurarea folosirii rationale a apelor subterane, a lacurilor si namolurilor terapeutice, precum si a agregatelor minerale din albii, cercetarea si evaluarea se vor face conform prevederilor legislatiei in vigoare."
    46. La capitolul III, titlul sectiunii a 3-a va avea urmatorul cuprins:
    "Planificarea in domeniul managementului si amenajarii apelor"
    47. La articolul 43, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 43
    (1) In vederea stabilirii orientarilor fundamentale privind gospodarirea durabila, unitara, echilibrata si complexa a resurselor de apa si a ecosistemelor acvatice, precum si pentru protejarea zonelor umede se elaboreaza scheme directoare pe bazine sau grupe de bazine hidrografice, pana cel tarziu la data de 22 decembrie 2009."
    48. La articolul 43, dupa alineatul 1 se introduc alineatele (1^1) - (1^9) cu urmatorul cuprins:
    "(1^1) Schemele directoare fixeaza intr-o maniera generala si armonioasa obiectivele de calitate si cantitate a apelor, urmarind sa se asigure:
    a) o stare buna a apelor de suprafata sau, pentru corpurile de apa artificiale sau puternic modificate, un bun potential ecologic si o stare chimica buna a apelor de suprafata;
    b) o stare chimica buna si un echilibru intre cantitatea prelevata si reincarcarea apelor pentru toate resursele de apa subterana;
    c) realizarea obiectivelor special definite pentru zonele protejate, cu scopul de a reduce tratamentul necesar pentru productia de apa destinata consumului uman.
    (1^2) Obiective mai putin stricte decat cele stabilite la alin. (1^1) pot fi fixate prin schema directoare atunci cand realizarea acestor obiective este imposibila sau costul lor raportat la beneficiile asteptate este disproportionat. Aceste obiective mai putin stricte sunt mentionate si motivate in schema directoare, in conformitate cu prevederile art. 2^4.
    (1^3) Respectarea obiectivelor mentionate la alin. (1^1) trebuie sa fie asigurata pana cel tarziu la data de 22 decembrie 2015. Daca obiectivele mentionate la alin. (1^1) nu pot fi realizate in aceasta perioada, schema directoare poate prevedea perioade mai lungi ale caror motive sunt indicate in schema directoare, in conformitate cu prevederile art. 2^3.
    (1^4) Schemele-cadru de gospodarire a apelor existente la data publicarii prezentei legi constituie baza schemelor directoare si isi vor pastra valabilitatea pana cel tarziu la data de 22 decembrie 2009. In vederea elaborarii schemelor directoare se vor efectua o analiza a caracteristicilor bazinelor hidrografice si a impactului activitatilor umane asupra starii apelor de suprafata si subterane, precum si analiza economica a utilizarii apei, pana la data de 22 decembrie 2004.
    (1^5) Dupa aprobarea primelor scheme directoare, in conformitate cu prevederile prezentei legi, acestea vor fi actualizate la fiecare 6 ani. Daca sunt necesare, analizele caracteristicilor bazinelor hidrografice, impacturilor activitatilor asupra starii apei si analiza economica a utilizatorilor de apa sunt actualizate cu cel putin 3 ani inainte de fiecare actualizare a schemelor directoare.
    (1^6) Comitetul de bazin implica in elaborarea si actualizarea schemei directoare reprezentantii autoritatilor publice centrale, consiliilor judetene si consiliilor locale care au obligatia de a comunica toate informatiile utile aflate in competenta lor.
    (1^7) Prin intermediul adresei de Internet proprii, Comitetul de bazin va pune la dispozitia publicului pe parcursul unei perioade de cel putin 6 luni:
    a) un calendar si un program de lucru, incluzand procedura de consultare, cu cel putin 3 ani inainte de data prevazuta pentru aprobare a schemei directoare actualizate;
    b) o sinteza a problemelor care exista in bazin in domeniul gospodaririi apelor, cu cel putin 2 ani inainte de data prevazuta pentru aprobarea schemei directoare actualizate;
    c) proiectul schemei directoare cu cel putin un an inainte de data prevazuta pentru aprobarea schemei directoare actualizate.
    (1^8) In corelare cu prevederile schemelor directoare se elaboreaza programe de masuri care trebuie realizate pentru atingerea obiectivelor privind asigurarea protectiei cantitative si calitative a apelor, apararea impotriva actiunilor distructive ale apelor, precum si valorificarea potentialului apelor, in raport cu cerintele dezvoltarii durabile a societatii si in acord cu strategia si politicile de mediu incluzand dezvoltarea lucrarilor, instalatiilor si amenajarilor de gospodarire a apelor.
    (1^9) Programele de masuri se stabilesc cel tarziu pana la data de 22 decembrie 2009 si vor fi operationale cel tarziu la data de 22 decembrie 2012. Programele de masuri se revizuiesc si, daca este necesar, se reactualizeaza pana cel tarziu la data de 22 decembrie 2015 si apoi la fiecare 6 ani."
    49. La articolul 43, alineatele (2) si (3) vor avea urmatorul cuprins:
    "(2) Schemele directoare si programele de masuri prevazute la alin. (1^8) se elaboreaza si se actualizeaza de catre Administratia Nationala <<Apele Romane>>, se avizeaza de catre Comitetul de bazin, la propunerea autoritatii publice centrale din domeniul apelor, si se aproba prin hotarare a Guvernului. Continutul minim al schemelor directoare si al programelor de masuri este prevazut in anexa nr. 3.
    (3) Toate activitatile social-economice, inclusiv amenajarea bazinelor hidrografice, protectia mediului si amenajarea teritoriului se coreleaza cu prevederile schemelor directoare."
    50. Articolul 44 va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 44
    Informatiile necesare pentru elaborarea schemelor directoare si a programelor de masuri, inclusiv cele pentru stabilirea cerintelor de apa, de valorificare a potentialului apelor si de aparare impotriva inundatiilor pe ansamblul teritoriului national, pe etape de dezvoltare, se pun la dispozitia autoritatii publice centrale din domeniul apelor si Administratiei Nationale <<Apele Romane>> de catre autoritatile publice centrale si locale, de principalii utilizatori de apa, precum si de organizatiile neguvernamentale interesate in amenajarea bazinelor hidrografice. Aceste informatii vor fi puse si la dispozitia comitetelor de bazin."
    51. La articolul 45, alineatele (1) si (3) vor avea urmatorul cuprins:
    "Art. 45
    (1) Pentru bazine hidrografice mici sau parti de bazine hidrografice se intocmesc scheme locale de amenajare si de gospodarire a apelor, denumite in continuare scheme locale, care se incadreaza in schemele directoare. Schemele locale stabilesc obiectivele generale de punere in valoare si de protejare cantitativa si calitativa a resurselor de apa, a ecosistemelor acvatice si a zonelor umede, precum si obiectivele generale privind utilizarea durabila si protectia tuturor categoriilor de resurse de apa din teritoriul respectiv.
    ...........................................................................
    (3) Prin schema locala se evalueaza mijloacele economice si financiare necesare pentru realizarea lucrarilor, instalatiilor si amenajarilor prevazute. Aceasta trebuie sa fie compatibila cu orientarile fixate in schema directoare."
    52. Articolul 46 va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 46
    (1) Programele si deciziile administrative care au legatura cu apele trebuie sa fie in concordanta cu prevederile schemelor directoare aprobate.
    (2) La elaborarea documentatiilor tehnice pentru lucrarile prevazute la art. 48 se va tine seama de prevederile schemelor directoare, respectiv schemelor locale."
    53. La articolul 47, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 47
    (1) La nivelul fiecarei directii de apa a Administratiei Nationale <<Apele Romane>> se organizeaza un Comitet de bazin."
    54. La articolul 47 alineatul (2), literele a), b), e) si i) vor avea urmatorul cuprins:
    "a) 2 reprezentanti ai autoritatilor publice centrale din domeniul apelor si protectiei mediului, dintre care unul este numit din cadrul agentiilor de protectia mediului din bazinul hidrografic respectiv;
    b) un reprezentant al autoritatii publice centrale din domeniul sanatatii, numit de aceasta din cadrul directiilor de sanatate publica ale judetelor din bazinul hidrografic respectiv;
    ...........................................................................
    e) un prefect din bazinul hidrografic respectiv, numit de autoritatea publica centrala pentru administratia publica;
    ...........................................................................
    i) un reprezentant al Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor."
    55. La articolul 47, alineatul (6) va avea urmatorul cuprins:
    "(6) Membrii Comitetului de bazin pot fi schimbati de cei care i-au numit sau ales."
    56. La articolul 47 alineatul (7), literele a) si c) vor avea urmatorul cuprins:
    "a) sa avizeze schemele directoare, precum si programele de masuri pentru atingerea obiectivelor din schemele directoare si realizarea lucrarilor, instalatiilor si amenajarilor de gospodarirea apelor;
    ...........................................................................
    c) sa aprobe schemele locale, stabilind prioritatile tehnice si financiare, si sa le integreze in schemele directoare;"
    57. La articolul 47 alineatul (7), litera d) se abroga.
    58. La articolul 47 alineatul (7), dupa litera i) se introduce litera j) cu urmatorul cuprins:
    "j) sa avizeze lista ariilor protejate si sa stabileasca masurile de reconstructie ecologica a zonelor propuse in acest scop."
    59. La articolul 47, alineatul (9) va avea urmatorul cuprins:
    "(9) Comitetul de bazin are un secretariat tehnic, permanent, format din 3 - 5 persoane, asigurat de directiile de ape ale Administratiei Nationale <<Apele Romane>>, subordonat acestuia."
    60. La articolul 48 alineatul (1), dupa litera k) se introduc literele l) - n) cu urmatorul cuprins:
    "l) lucrari de inchidere a minelor si carierelor si de reconstructie ecologica a zonelor afectate;
    m) injectarea in structurile din care au provenit sau in formatiunile geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte scopuri a apelor de zacamant de la schelele de extractie, fara a produce poluarea straturilor de ape subterane traversate;
    n) planuri de amenajare a teritoriului, planuri de urbanism general, zonal si de detaliu."
    61. La articolul 49, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 49
    (1) Se interzice amplasarea in zona inundabila a albiei majore si in zonele de protectie precizate la art. 40 de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuinte sau anexe ale acestora."
    62. La articolul 49, dupa alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu urmatorul cuprins:
    "(4) Constructiile si obiectivele existente, amplasate in zona inundabila a albiei majore sau in zonele de protectie, vor fi identificate de catre directiile de ape, solicitandu-se beneficiarilor demolarea acestora. In situatia in care demolarea nu este posibila, beneficiarii vor fi obligati sa declare pe propria raspundere ca isi asuma riscurile in caz de inundatii."
    63. La articolul 50, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 50
    (1) Lucrarile prevazute la art. 48 pot fi promovate si executate numai in baza avizului de gospodarire a apelor si, respectiv, notificarii emise de Administratia Nationala <<Apele Romane>>. Punerea in functiune sau exploatarea acestor lucrari se face numai in baza autorizatiei de gospodarire a apelor si, dupa caz, a notificarii emise de Administratia Nationala <<Apele Romane>>."
    64. La articolul 50, dupa alineatul (1) se introduce alineatul (1^1) cu urmatorul cuprins:
    "(1^1) Pentru executia lucrarilor noi si a interventiilor constructive care modifica parametrii de baza ai lucrarilor existente de baraje, pentru retentii permanente sau nepermanente de apa, a barajelor si digurilor care realizeaza depozite de deseuri industriale depuse prin hidromecanizare si a lucrarilor hidrotehnice speciale, emiterea avizului de gospodarire a apelor este conditionata de existenta acordului de functionare in siguranta emis de autoritatea publica centrala din domeniul apelor, in conformitate cu prevederile legale."
    65. La articolul 50, alineatul (5) se abroga.
    66. La articolul 51 dupa alineatul (1) se introduce alineatul (1^1) cu urmatorul cuprins:
    "(1^1) Pentru lucrarile existente de tipul celor prevazute la art. 50 alin. (1^1) este necesara obtinerea autorizatiei de functionare in conditii de siguranta, care certifica indeplinirea exigentelor de performanta in perioada de exploatare si este obligatorie pentru obtinerea autorizatiilor de gospodarire a apelor si de protectia mediului."
    67. La articolul 51, alineatul (2) va avea urmatorul cuprins:
    "(2) Avizul, autorizatia de gospodarire a apelor si notificarea nu exclud obligativitatea obtinerii acordului si autorizatiei de mediu, potrivit legii."
    68. Articolul 52 va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 52
    Elaborarea documentatiilor pentru fundamentarea solicitarii avizului de gospodarire a apelor trebuie sa se bazeze pe studii meteorologice, hidrologice sau hidrogeologice, dupa caz, pe studii de gospodarire a apelor si de impact al lucrarilor respective asupra resurselor de apa si asupra zonelor riverane. Aceste studii si documentatii pot fi intocmite de institutii publice sau private, abilitate de autoritatea publica centrala din domeniul apelor sau de o autoritate competenta din statele Uniunii Europene. Documentatiile de fundamentare trebuie sa demonstreze ca solicitantul avizului de gospodarire a apelor se poate conforma cerintelor legale."
    69. La articolul 53, alineatul (4) va avea urmatorul cuprins:
    "(4) Lucrarile de barare a cursurilor de apa trebuie sa fie prevazute cu instalatii care sa asigure debitul necesar in aval, precum si, dupa caz, cu constructiile pentru migrarea ihtiofaunei in vederea atingerii starii bune a apelor."
    70. La articolul 54 alineatul (1), litera b) se abroga.
    71. La articolul 54 alineatul (1), litera g) va avea urmatorul cuprins:
    "g) lucrari noi de captare a apei, daca debitul prelevat nu depaseste 2 litri/secunda, iar apele evacuate rezultate dupa folosire nu influenteaza calitatea resurselor de apa;"
    72. La articolul 54 alineatul (1), dupa litera g) se introduce litera h) cu urmatorul cuprins:
    "h) reparatii de drumuri si poduri."
    73. La articolul 55, dupa alineatul (5) se introduce alineatul (6) cu urmatorul cuprins:
    "(6) Pentru corpurile de apa care nu au atins starea buna sau potentialul ecologic bun in perioada prevazuta in schema directoare se impune reactualizarea prevederilor autorizatiilor de gospodarire a apelor."
    74. La articolul 56 alineatul (1), dupa litera e) se introduce litera f) cu urmatorul cuprins:
    "f) in situatia nerealizarii din vina beneficiarului a prevederilor programului de etapizare, anexa la actul de reglementare."
    75. La articolul 58 alineatul (1), litera d) va avea urmatorul cuprins:
    "d) in caz de poluare accidentala a resurselor de apa, care ameninta sanatatea populatiei sau produce pagube ecologice."
    76. Articolul 61 se abroga.
    77. La articolul 62, alineatul (3) va avea urmatorul cuprins:
    "(3) Barajele si lacurile de acumulare se vor proiecta si se vor executa de unitati de specialitate, cu respectarea exigentelor de performanta referitoare la siguranta barajelor."
    78. La articolul 63, alineatele (1), (2) si (4) vor avea urmatorul cuprins:
    "Art. 63
    (1) Detinatorii de baraje si lacuri de acumulare, precum si de prize pentru alimentari cu apa, cu sau fara baraj, au obligatia sa intocmeasca regulamente de exploatare si sa respecte prevederile acestora. Regulamentele de exploatare fac parte integranta din autorizatia de gospodarire a apelor.
    (2) Regulamentele de exploatare, elaborate in baza regulamentului-cadru stabilit de autoritatea publica centrala din domeniul apelor, detaliaza si concretizeaza conditiile generale de exploatare coordonata, pe ansamblul bazinului hidrografic, a categoriilor de lucrari prevazute la alin. (1), cuprinse in regulamentele de exploatare bazinale.
    ...........................................................................
    (4) Coordonarea exploatarii lacurilor de acumulare pe bazine hidrografice, indiferent de detinator, se asigura de Administratia Nationala <<Apele Romane>> in conformitate cu prevederile regulamentelor de exploatare bazinale. Regulamentele de exploatare bazinale se elaboreaza de Administratia Nationala <<Apele Romane>> in baza normelor metodologice stabilite de autoritatea publica centrala din domeniul apelor, se avizeaza de comitetele de bazin si se aproba de autoritatea publica centrala din domeniul apelor."
    79. Articolul 64 va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 64
    (1) Persoanele juridice care au in administrare sau in exploatare lucrari hidrotehnice sunt obligate sa utilizeze prizele, barajele si lacurile de acumulare conform graficelor - dispecer, pe baza programelor lunare de exploatare si, corelat cu producerea de energie, sa asigure debitele necesare folosintelor industriei, agriculturii, populatiei si a debitului necesar protectiei ecosistemului acvatic.
    (2) Detinatorii de baraje, cu lacurile de acumulare aferente, si ai altor constructii hidrotehnice au obligatia sa monteze aparatura necesara urmaririi comportarii in timp a acestora, sa-si organizeze sistemul de urmarire a comportarii in timp pe baza unor proiecte specializate, sa realizeze expertizarea periodica a lucrarilor si sa detina autorizatia de functionare in siguranta, conform prevederilor legale."
    80. Articolul 65 va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 65
    Competentele de avizare si aprobare a regulamentelor de exploatare bazinale si a programelor de exploatare a lacurilor de acumulare se stabilesc de autoritatea publica centrala din domeniul apelor."
    81. La articolul 67, alineatul (3) va avea urmatorul cuprins:
    "(3) Activitatile prevazute la alin. (2) constituie o obligatie pentru toate persoanele fizice si juridice, cu exceptia persoanelor cu handicap, a batranilor si a altor categorii defavorizate."
    82. La articolul 68, alineatul (2) va avea urmatorul cuprins:
    "(2) Coordonarea, indrumarea si urmarirea activitatii de supraveghere a barajelor, a lacurilor de acumulare si a altor lucrari hidrotehnice, in vederea exploatarii in siguranta a acestora, se realizeaza de catre Comisia nationala pentru siguranta barajelor si lucrarilor hidrotehnice, constituita din reprezentanti ai ministerelor, ai agentilor economici interesati si ai institutiilor publice interesate."
    83. Articolul 69 va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 69
    (1) Organizarea si conducerea la nivel national a actiunilor de prevenire si aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice se realizeaza, potrivit legii, de catre Comisia centrala de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice, denumita in continuare Comisia centrala, constituita din reprezentanti ai ministerelor, agentilor economici interesati si institutiilor publice interesate.
    (2) Comisia centrala prevazuta la alin. (1) conlucreaza permanent si se subordoneaza, in caz de dezastre, Comisiei guvernamentale de aparare impotriva dezastrelor, instituita potrivit legii."
    84. La articolul 71, alineatul (2) va avea urmatorul cuprins:
    "(2) Comisiile judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, de aparare impotriva dezastrelor sunt constituite prin ordin al prefectului. Secretariatul permanent pentru sectiunea de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice a acestor comisii se asigura de catre Administratia Nationala <<Apele Romane>>."
    85. La articolul 74, alineatul (5) va avea urmatorul cuprins:
    "(5) Prefectul judetului in care se afla sediul directiei de ape a Administratiei Nationale <<Apele Romane>> are atributii de coordonare a activitatii de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice pe bazinul hidrografic respectiv."
    86. La articolul 77, alineatul (2) va avea urmatorul cuprins:
    "(2) In vederea realizarii consultarii prevazute la alin. (1), autoritatea publica centrala din domeniul apelor si, dupa caz, Administratia Nationala <<Apele Romane>> sau directiile de apa bazinale vor publica in ziarul local o informare cu privire la masurile propuse. Aceeasi informare se transmite si utilizatorilor de apa, riveranilor, precum si oricarei alte persoane ce ar putea fi afectata."
    87. La articolul 77, dupa alineatul (5) se introduce alineatul (5^1) cu urmatorul cuprins:
    "(5^1) In cazul in care masurile prevazute la alin. (1) afecteaza alimentarea cu apa a populatiei, la informarea si consultarea publicului va colabora autoritatea publica centrala din domeniul sanatatii si autoritatile sale teritoriale."
    88. La articolul 80, dupa alineatul (1) se introduc alineatele (1^1) - (1^3) cu urmatorul cuprins:
    "(1^1) In vederea atingerii obiectivelor prezentei legi se va aplica principiul recuperarii costurilor serviciilor de apa, inclusiv costuri implicate de mediu si de resursa, pe baza analizei economice al carei continut este prevazut in anexa nr. 4 si cu respectarea principiului poluatorul plateste.
    (1^2) Pana in anul 2010 se va promova o politica de recuperare a costurilor in domeniul apei care sa stimuleze folosintele si sa utilizeze in mod eficient resursele de apa. Aceasta politica va stabili, pe baza analizei economice prevazute la alin. (1^1), o contributie adecvata a diferitelor folosinte majore, in special industria, agricultura si alimentarea cu apa pentru populatie, la recuperarea costurilor serviciilor de apa. Contributia astfel stabilita va tine seama de efectele de mediu, economice si sociale, precum si de conditiile geografice si climatice specifice.
    (1^3) Masurile stabilite pentru implementarea prevederilor alin. (1^1) si (1^2) vor fi incluse in schema directoare. Prevederile alin. (1^1) si (1^2) nu vor influenta in nici un fel finantarea masurilor preventive si de remediere pentru realizarea obiectivelor prezentei legi."
    89. La articolul 80, alineatul (2) va avea urmatorul cuprins:
    "(2) Mecanismul economic specific domeniului gospodaririi cantitative si calitative a resurselor de apa include sistemul de contributii, plati, bonificatii si penalitati ca parte a modului de finantare a dezvoltarii domeniului si de asigurare a functionarii Administratiei Nationale <<Apele Romane>>."
    90. La articolul 80, alineatele (3) si (4) se abroga.
    91. La articolul 81, alineatele (1) si (3) vor avea urmatorul cuprins:
    "Art. 81
    (1) Sistemul de contributii, plati, bonificatii, tarife si penalitati specifice activitatii de gospodarire a resurselor de apa se aplica tuturor utilizatorilor. Sistemul de contributii, plati, bonificatii, tarife si penalitati specifice activitatii de gospodarire a resurselor de apa se stabileste prin modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 107/2002 privind infiintarea Administratiei Nationale <<Apele Romane>>, aprobata cu modificari prin Legea nr. 404/2003, in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi. Cuantumul contributiilor, platilor, bonificatiilor, tarifelor si penalitatilor specifice activitatii de gospodarire a resurselor de apa se reactualizeaza periodic prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale in domeniul apelor.
    ...........................................................................
    (3) Administratia Nationala <<Apele Romane>>, in calitate de operator unic atat al resurselor de apa de suprafata, naturale sau amenajate, indiferent de detinatorul cu orice titlu al amenajarii, cat si al resurselor de apa subterane, indiferent de natura lor si a instalatiilor, isi constituie veniturile proprii dintr-o contributie specifica de gospodarire a apelor platita lunar de catre toti utilizatorii resurselor de apa pe baza de abonament incheiat in acest sens, din platile pentru serviciile comune de gospodarire a apelor, din tarife pentru avizele, autorizatiile, notificarile pe care le poate emite sau este imputernicita sa le emita, precum si din penalitatile aplicate."
    92. La articolul 81, dupa alineatul (3) se introduce alineatul (3^1) cu urmatorul cuprins:
    "(3^1) Contributiile specifice de gospodarire a apelor in sensul prezentei legi sunt:
    a) contributia pentru utilizarea resurselor de apa pe categorii de resurse si utilizatori;
    b) contributia pentru primirea apelor uzate in resursele de apa;
    c) contributia pentru potentialul hidroenergetic asigurat prin barajele lacurilor de acumulare din administrarea Administratiei Nationale <<Apele Romane>>;
    d) contributia pentru exploatarea nisipurilor si pietrisurilor din albiile si malurile cursurilor de apa ce intra sub incidenta prezentei legi."
    93. La articolul 81, alineatele (4) si (5) vor avea urmatorul cuprins:
    "(4) Utilizatorii de apa, consumatori sau neconsumatori, au obligatia sa plateasca lunar cuantumul contributiei specifice de gospodarire a apelor; in caz contrar, li se vor aplica penalitati de intarziere conform prevederilor Codului de procedura fiscala, aprobat prin Ordonanta Guvernului nr. 92/2003.
    (5) Pentru apa tratata si livrata sau pentru alte servicii de apa, operatori, furnizori sau prestatori sunt persoane fizice sau juridice care, dupa caz, au in administrare lucrari hidrotehnice sau care presteaza servicii de apa."
    94. La articolul 82, alineatul (2) va avea urmatorul cuprins:
    "(2) Penalitatile se aplica acelor utilizatori de apa la care se constata abateri de la prevederile reglementate atat pentru depasirea cantitatilor de apa utilizate, cat si a concentratiilor si cantitatilor de substante impurificatoare evacuate in resursele de apa."
    95. La articolul 82, dupa alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu urmatorul cuprins:
    "(4) Penalitatile pentru depasirea valorii concentratiilor indicatorilor de calitate reglementati pentru evacuarea apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor se aplica de catre unitatile de gospodarie comunala."
    96. Articolele 83 si 84 se abroga.
    97. Articolul 85 va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 85
    Finantarea investitiilor privind lucrarile, constructiile sau instalatiile de gospodarire a apelor se asigura, total sau partial, dupa caz, din:
    a) bugetul de stat sau bugetele locale pentru lucrarile de utilitate publica, potrivit legii;
    b) fondurile utilizatorilor de apa;
    c) fonduri obtinute prin credite sau prin emiterea de obligatiuni, garantate de Guvern sau de autoritatile administratiei publice locale, pentru lucrari de utilitate publica sau pentru asociatii de persoane care vor sa execute astfel de lucrari;
    d) alte surse."
    98. Dupa articolul 85 se introduc articolele 85^1 - 85^3 cu urmatorul cuprins:
    "Art. 85^1
    Realizarea sarcinilor rezultate din aplicarea conventiilor si acordurilor internationale din domeniul apelor, precum si pentru implementarea directivelor Uniunii Europene din domeniul apelor, in scopul indeplinirii angajamentelor luate de statul roman prin acordurile si conventiile internationale, se asigura din surse proprii si, in completare, de la bugetul de stat, pe baza de programe, in limita sumelor alocate cu aceasta destinatie in bugetul autoritatii publice centrale din domeniul apelor.
    Art. 85^2
    De la bugetul de stat, in baza programelor anuale, in limita sumelor alocate cu aceasta destinatie in bugetul autoritatii publice centrale din domeniul apelor, se vor asigura cheltuielile pentru:
    a) conservarea ecosistemelor si delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apa din domeniul public al statului;
    b) intretinerea, repararea lucrarilor de gospodarire a apelor din domeniul public al statului, cu rol de aparare impotriva inundatiilor si activitatile operative de aparare impotriva inundatiilor;
    c) refacerea si repunerea in functiune a lucrarilor de gospodarire a apelor din domeniul public al statului, afectate de calamitati naturale sau de alte evenimente deosebite;
    d) activitatea de cunoastere a resurselor de apa, precum si activitatile de hidrologie operativa si prognoza hidrologica.
    Art. 85^3
    De la bugetele locale se vor asigura cheltuielile pentru:
    a) intretinerea, repararea, punerea in siguranta a lucrarilor de gospodarire a apelor din domeniul public de interes local, cu rol de aparare impotriva inundatiilor, si activitatile operative de aparare impotriva inundatiilor;
    b) refacerea si repunerea in functiune a lucrarilor de gospodarire a apelor din domeniul public de interes local, afectate de calamitati naturale sau de alte evenimente deosebite."
    99. Articolul 88 va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 88
    Contraventiile prevazute la art. 87, savarsite de persoane fizice si persoane juridice, se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
    a) cu amenda de la 200.000.000 lei la 300.000.000 lei, pentru persoane juridice, si cu amenda de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevazute la pct. 5), 6), 9), 11) - 18), 21) - 23), 28), 30), 34), 35) si 52);
    b) cu amenda de la 100.000.000 lei la 120.000.000 lei, pentru persoane juridice, si cu amenda de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevazute la pct. 1) - 4), 7), 10), 24) - 27), 29), 31), 32), 39) - 41), 43) - 51);
    c) cu amenda de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei, pentru persoane juridice, si cu amenda de la 2.500.000 lei la 5.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevazute la pct. 8), 19), 20), 33), 36) - 38), 42) si 53)."
    100. Articolul 90 va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 90
    Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 88 se fac de catre:
    a) inspectorii din autoritatea publica centrala din domeniul apelor si Administratia Nationala <<Apele Romane>>;
    b) directorul general al Administratiei Nationale <<Apele Romane>>, directorii directiilor de ape, precum si salariatii imputerniciti de acestia;
    c) alte persoane imputernicite de conducerea autoritatii publice centrale din domeniul apelor;
    d) comisarii Garzii de Mediu."
    101. Articolul 91 va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 91
    Contraventiilor prevazute de prezenta lege le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare."
    102. Articolul 92 va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 92
    (1) Evacuarea, aruncarea sau injectarea in apele de suprafata si subterane, in apele maritime interioare sau in apele marii teritoriale de ape uzate, deseuri, reziduuri sau produse de orice fel, care contin substante, bacterii sau microbi in cantitate sau concentratie care poate schimba caracteristicile apei, punand in pericol viata, sanatatea si integritatea corporala a persoanelor, viata animalelor, mediul inconjurator, productia agricola sau industriala ori fondul piscicol, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 5 ani.
    (2) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se sanctioneaza si urmatoarele fapte:
    a) poluarea, in orice mod, a resurselor de apa, daca are un caracter sistematic si produce daune utilizatorilor de apa din aval;
    b) descarcarea apelor uzate si a deseurilor de pe nave sau platforme plutitoare direct in apele naturale;
    c) poluarea prin evacuarea sau scufundarea in apele naturale a unor substante sau deseuri periculoase direct sau de pe nave ori platforme plutitoare;
    d) depozitarea in albia majora a raurilor, a combustibilului nuclear sau a deseurilor rezultate din folosirea acestuia;
    e) punerea in pericol a digurilor de contur ale lacurilor de acumulare prin exploatarile de agregate minerale din albia majora sau terase.
    (3) Depozitarea sau folosirea de ingrasaminte chimice, pesticide sau alte substante toxice periculoase in zonele de protectie a apelor constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda de la 300.000.000 lei la 500.000.000 lei.
    (4) Savarsirea din culpa a faptelor prevazute la alin. (1) si (2) se pedepseste cu inchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda de la 300.000.000 lei la 500.000.000 lei, iar a faptelor prevazute la alin. (3), cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda de la 100.000.000 lei la 300.000.000 lei.
    (5) Daca faptele prevazute la alin. (1) - (3) au avut ca urmare vatamarea corporala grava a unei persoane, au pus in pericol sanatatea ori integritatea corporala a unui numar mare de persoane sau au cauzat o paguba materiala importanta, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.
    (6) Daca faptele prevazute la alin. (1) - (3) au avut ca urmare moartea uneia sau mai multor persoane, otravirea in masa a populatiei, provocarea de epidemii sau o paguba importanta economiei nationale, pedeapsa este inchisoarea de la 15 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
    (7) Tentativa la infractiunile prevazute in alin. (1) - (3) se pedepseste."
    103. Articolul 93 va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 93
    (1) Executarea, modificarea sau extinderea de lucrari, constructii ori instalatii pe ape sau care au legatura cu apele, fara avizul de gospodarire a apelor sau fara notificarea unei astfel de lucrari, precum si darea in exploatare de unitati, fara punerea concomitenta in functiune a retelelor de canalizare, a statiilor si instalatiilor de epurare a apei uzate, potrivit autorizatiei de gospodarire a apelor, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda de la 300.000.000 lei la 500.000.000 lei.
    (2) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se sanctioneaza si urmatoarele fapte:
    a) utilizarea resurselor de apa in diferite scopuri, fara autorizatia de gospodarire a apelor sau fara notificarea activitatii;
    b) exploatarea sau intretinerea lucrarilor construite pe ape ori in legatura cu apele, desfasurarea activitatii de topire a teiului, canepii, inului si a altor plante textile, de tabacire a pieilor si de extragere a agregatelor minerale, fara autorizatia de gospodarire a apelor;
    c) exploatarea de agregate minerale in zonele de protectie sanitara a surselor de apa, in zonele de protectie a albiilor, malurilor, constructiilor hidrotehnice, constructiilor si instalatiilor hidrometrice sau a instalatiilor de masurare automata a calitatii apelor;
    d) utilizarea albiilor minore, fara autorizatia de gospodarire a apelor, precum si a plajei si tarmului marii in alte scopuri decat imbaierea sau plimbarea;
    e) continuarea activitatii dupa pierderea drepturilor obtinute in baza legii.
    (3) Savarsirea din culpa a faptelor prevazute la alin. (1) si (2) se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda de la 200.000.000 lei la 400.000.000 lei."
    104. Articolul 94 va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 94
    (1) Restrangerea utilizarii apei potabile pentru populatie in folosul altor activitati sau depasirea cantitatii de apa alocate, daca are un caracter sistematic ori a produs o perturbare in activitatea unei unitati de ocrotire sociala sau a cauzat neajunsuri in alimentarea cu apa a populatiei, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda de la 150.000.000 lei la 300.000.000 lei.
    (2) Savarsirea din culpa a faptei prevazute la alin. (1) se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda de la 100.000.000 lei la 200.000.000 lei."
    105. Articolul 95 va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 95
    (1) Distrugerea, deteriorarea sau manevrarea de catre persoanele neautorizate a stavilarelor, gratarelor, vanelor, barierelor sau a altor constructii ori instalatii hidrotehnice constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda de la 150.000.000 lei la 300.000.000 lei.
    (2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza efectuarea de sapaturi, gropi sau santuri in baraje, diguri ori in zonele de protectie a acestor lucrari, precum si extragerea pamantului sau a altor materiale din lucrarile de aparare, fara avizul de gospodarire a apelor sau cu nerespectarea acestuia.
    (3) Savarsirea din culpa a faptelor prevazute la alin. (1) si (2) se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda de la 100.000.000 lei la 200.000.000 lei.
    (4) Tentativa la infractiunile prevazute la alin. (1) si (2) se pedepseste."
    106. Articolele 96 - 105 se abroga.
    107. La articolul 107, alineatele (1) si (3) vor avea urmatorul cuprins:
    "Art. 107
    (1) Pentru lucrarile existente pe ape sau in legatura cu apele, neautorizate, utilizatorii de apa sau detinatorii lucrarilor respective vor intocmi documentele necesare si vor solicita autorizatia de gospodarire a apelor in termen de un an de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
    ...........................................................................
    (3) Utilizatorii de apa care la data intrarii in vigoare a prezentei legi nu sunt dotati cu statii sau instalatii de epurare ori ale caror instalatii existente necesita completari, extinderi, retehnologizari sau optimizari functionale sunt obligati sa realizeze si sa puna in functiune statii si instalatii de epurare la capacitate si cu eficienta corespunzatoare, pe baza unui program etapizat, intocmit in raport cu marimea impactului evacuarii asupra resurselor de apa sau pentru indeplinirea conditiilor de protectie a apelor si a ecosistemelor acvatice."
    108. Articolul 110 va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 110
    Autoritatea publica centrala pentru apa este in drept sa emita norme, normative si ordine cu caracter obligatoriu in domeniul apelor. In termen de un an de la intrarea in vigoare a prezentei legi se vor elabora si promova, prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru apa:
    a) procedura si competentele de emitere a avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor;
    b) procedura de modificare sau de retragere a avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor;
    c) procedura de suspendare temporara a autorizatiilor de gospodarire a apelor;
    d) procedura de notificare;
    e) procedura de instituire a regimului de supraveghere speciala;
    f) normativul de continut al documentatiilor tehnice supuse avizarii si autorizarii;
    g) competentele de avizare si aprobare a regulamentelor de exploatare si a programelor de exploatare a lacurilor de acumulare;
    h) normele metodologice pentru elaborarea regulamentelor de exploatare bazinala;
    i) regulamentul-cadru pentru exploatarea barajelor, lacurilor de acumulare si prizelor de alimentare cu apa;
    j) metodologia privind elaborarea planurilor de restrictii si de folosire a apei in perioade deficitare;
    k) metodologia-cadru de elaborare a planurilor de prevenire si combatere a poluarilor accidentale la folosintele de apa potential poluatoare;
    l) normele metodologice privind avizul de amplasament;
    m) procedura privind mecanismul de acces la informatia de gospodarire a apelor;
    n) procedura privind participarea utilizatorilor de apa, a riveranilor si a publicului in activitatea de consultare;
    o) metodologia si instructiunile tehnice pentru elaborarea schemelor directoare."
    109. Dupa articolul 111 se introduc articolele 111^1 - 111^4 cu urmatorul cuprins:
    "Art. 111^1
    Administratia Nationala <<Apele Romane>> se va reorganiza ca institutie publica in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
    Art. 111^2
    Organizarea si functionarea Administratiei Nationale <<Apele Romane>> se stabilesc prin statut propriu, aprobat prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale din domeniul apelor.
    Art. 111^3
    Administratia Nationala <<Apele Romane>>, ca institutie publica, preia toate drepturile si este tinuta de toate obligatiile fostului agent economic Administratia Nationala <<Apele Romane>>.
    Art. 111^4
    Obligatiile bugetare restante stabilite prin certificate de obligatii bugetare, cu exceptia impozitelor si contributiilor cu retinere la sursa, inclusiv accesoriile acestora, se anuleaza la data intrarii in vigoare a prezentei legi."
    110. Articolul 112 se abroga.
    Art. 2
    In tot cuprinsul Legii apelor nr. 107/1996, sintagmele: Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, Regia Autonoma "Apele Romane", Ministerul Transporturilor, Ministerul Turismului, Ministerul Sanatatii se vor inlocui cu sintagmele: autoritatea publica centrala din domeniul apelor, Administratia Nationala "Apele Romane", autoritatea publica centrala din domeniul transporturilor, autoritatea publica centrala din domeniul turismului, respectiv autoritatea publica centrala din domeniul sanatatii.
    Art. 3
    Anexele nr. 1^1 - 1^4*) si 1 - 6*) fac parte integranta din prezenta lege.
------------
    *) Anexele sunt reproduse in facsimil.

    Art. 4
    Prezenta lege intra in vigoare la 60 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    Art. 5
    Legea apelor nr. 107/1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996, cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare.

    Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

                     PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
                              VALER DORNEANU

                          PRESEDINTELE SENATUI
                             NICOLAE VACAROIU

    ANEXA 1

                               DEFINITIILE
                       termenilor tehnici utilizati

    1. acumulare nepermanenta: acumulare realizata prin bararea unui curs de apa sau ca incinta laterala indiguita, avand rol numai pentru atenuarea viiturilor;
    2. abordare combinata: controlul evacuarilor si emisiilor in apele de suprafata conform modului de abordare stabilit in art. 2^8;
    3. acvifer: strat sau strate subterane de roci geologice sau alte strate geologice cu o porozitate si o permeabilitate suficienta astfel incat sa permita fie o curgere semnificativa a apelor subterane, fie prelevarea unor cantitati importante de ape subterane;
    4. agregate minerale: material inert granular (nisip, pietris, bolovanis etc.) de natura minerala, utilizat ca material de constructie, existent in albiile si malurile cursurilor de apa, ale lacurilor, precum si pe tarmul marii;
    5. albie minora: suprafata de teren ocupata permanent sau temporar de apa, care asigura curgerea nestingherita, din mal in mal, a apelor la niveluri obisnuite, inclusiv insulele create prin curgerea naturala a apelor;
    6. albie majora: portiunea de teren din valea naturala a unui curs de apa, peste care se revarsa apele mari, la iesirea lor din albia minora;
    7. ape de suprafata: apele interioare, cu exceptia apelor subterane; ape tranzitorii si ape costiere, exceptand cazul starii chimice pentru care trebuie incluse apele teritoriale;
    8. ape subterane: apele aflate sub suprafata solului in zona saturata si in contact direct cu solul sau cu subsolul;
    9. ape tranzitorii: corpuri de apa de suprafata aflate in vecinatatea gurilor raurilor, care sunt partial saline ca rezultat al apropierii de apele de coasta, dar care sunt influentate puternic de cursurile de apa dulce;
    10. ape costiere: apele de suprafata situate in interiorul unei linii ale carei puncte sunt situate in totalitate la o distanta de 1 mila marina pe partea dinspre mare, fata de cel mai apropiat punct al liniei de baza, de la care se masoara intinderea apelor teritoriale, cu extinderea limitei, unde este cazul, pana la limita exterioara a apelor tranzitorii;
    11. ape interioare: toate apele de suprafata statatoare si curgatoare si subterane aflate in interiorul liniei de baza, de la care se masoara intinderea apelor teritoriale;
    12. ape nationale navigabile:
    a) apele maritime considerate, potrivit legii, ape maritime interioare;
    b) fluviile, raurile, canalele si lacurile din interiorul tarii, pe sectoarele lor navigabile;
    c) apele navigabile de frontiera, de la malul roman pana la linia de frontiera;
    13. ape uzate: ape provenind din activitati casnice, sociale sau economice, continand substante poluante sau reziduuri care-i altereaza caracteristicile fizice, chimice si bacteriologice initiale, precum si ape de ploaie ce curg pe terenuri poluate;
    14. apa destinata consumului uman:
    a) orice tip de apa in stare naturala sau dupa tratare, folosita pentru baut, la prepararea hranei ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei si indiferent daca este furnizata prin retea de distributie, din rezervor sau este distribuita in sticle ori in alte recipiente;
    b) toate tipurile de apa folosita ca sursa in industria alimentara pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor ori substantelor destinate consumului uman;
    15. zone protejate: zonele mentionate in anexa nr. 1^2 si art. 5^1;
    16. autoritate competenta: autoritatea (autoritatile) responsabila de implementarea prevederilor Legii apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare;
    17. avizul si autorizatia de gospodarire a apelor: acte ce conditioneaza din punct de vedere tehnic si juridic executia lucrarilor construite pe ape sau in legatura cu apele si functionarea sau exploatarea acestor lucrari, precum si functionarea si exploatarea celor existente si reprezinta principalele instrumente folosite in administrarea domeniului apelor; acestea se emit in baza reglementarilor elaborate si aprobate de autoritatea administratiei publice centrale cu atributii in domeniul apelor;
    18. bazin hidrografic: inseamna o suprafata de teren de pe care toate scurgerile de suprafata curg printr-o succesiune de curenti, rauri si posibil lacuri, spre mare intr-un rau cu o singura gura de varsare, estuar sau delta;
    19. cadastrul apelor: activitatea privind inventarierea, clasificarea, evidenta si sinteza datelor referitoare la reteaua hidrografica, resursele de apa, lucrarile de gospodarire a apelor, precum si la prelevarile si restitutiile de apa;
    20. corp de apa de suprafata: un element discret si semnificativ al apelor de suprafata, de exemplu: lac, lac de acumulare, curs de apa - rau sau canal, sector de curs de apa - rau sau canal, ape tranzitorii sau un sector/sectiune din apele costiere;
    21. corp de apa subterana: volum distinct de apa subterana dintr-un acvifer sau mai multe acvifere;
    22. corp de apa artificial: corp de apa de suprafata creat prin activitate umana;
    23. corp de apa puternic modificat: corp de apa de suprafata care, datorita unei modificari fizice cauzata de o activitate umana, si-a schimbat substantial caracterul lui natural, desemnat astfel in conformitate cu prevederile anexei nr. 1^1;
    24. controlul emisiilor: actiunea de reglementare a unor limite specifice ale emisiilor, cum ar fi: valori limita de emisie, valori limita sau conditii referitoare la efectele generate, natura sau alte caracteristici ale emisiilor, conditii de operare cu efect asupra emisiilor;
    25. debit salubru: debitul minim necesar intr-o sectiune pe un curs de apa, pentru asigurarea conditiilor naturale de viata ale ecosistemelor acvatice existente;
    26. debit de servitute: debitul minim necesar a fi lasat permanent intr-o sectiune pe un curs de apa, in aval de o lucrare de barare, format din debitul salubru si debitul minim necesar utilizatorilor de apa din aval;
    27. deseu: orice substanta sau orice obiect care apartine unor categorii stabilite conform legii, pe care detinatorul le arunca, are intentia sau obligatia de a le arunca;
    28. dezvoltare durabila: dezvoltarea care corespunde necesitatilor prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitati;
    29. district al bazinului hidrografic: suprafata de teren sau de mare, constituita dintr-unul sau mai multe bazine hidrografice vecine impreuna cu apele subterane si costiere asociate, care este identificata ca unitate principala de administrare a bazinului hidrografic;
    30. drept de folosinta a apelor, dreptul recunoscut de lege oricarei persoane de a folosi resursele de apa;
    31. evacuarea directa in apa subterana: evacuarea poluantilor in apele subterane fara percolare prin sol sau subsol;
    32. faleza marii: mal inalt si abrupt al unei mari;
    33. Fondul national de date de gospodarire a apelor: totalitatea bazelor de date meteorologice, hidrologice, hidrogeologice, de gospodarire cantitativa si calitativa a apelor;
    34. folosinte de apa: serviciile de apa impreuna cu orice activitate identificata ca avand un impact semnificativ asupra starii apelor;
    35. gospodarirea apelor: ansamblul activitatilor care prin mijloace tehnice si masuri legislative, economice si administrative, conduc la cunoasterea, utilizarea, valorificarea rationala, mentinerea sau imbunatatirea resurselor de apa pentru satisfacerea nevoilor sociale si economice, la protectia impotriva epuizarii si poluarii acestor resurse, precum si la prevenirea si combaterea actiunilor distructive ale apelor;
    36. informatii de gospodarire a apelor: informatii privind caracteristicile cantitative si calitative ale resurselor de apa, zonele inundabile, degradarile albiilor si malurilor, lucrarile de amenajare a bazinelor hidrografice si alte lucrari care au legatura cu apele, inclusiv sursele de poluare si lucrarile pentru protectia calitatii apelor si alte elemente caracteristice naturale sau antropice, precum si drepturile de utilizare a apelor;
    37. lac: corp de apa interioara, statatoare, de suprafata;
    38. mal: portiune ingusta de teren, de regula in panta, de-a lungul unei ape;
    39. monitorizare integrata a apelor: reprezinta activitatea de observatii si masuratori standardizate si continue pe termen lung, asupra apelor, pentru cunoasterea si caracterizarea starii si tendintei de evolutie a mediului hidric. Aceasta activitate presupune tripla integrare a:
    a) ariilor de investigare la nivel de bazin hidrografic: rauri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere, ape subterane, zone protejate si folosinte de apa;
    b) mediilor de investigare: apa, sedimente/materii in suspensie, biota;
    c) elementelor investigate: biologice, hidromorfologice si fizico-chimice;
    40. nivel mediu al apei: pozitia curbei suprafetei libere a apei, raportata la un plan de referinta corespunzatoare tranzitarii prin albie a debitului mediu pe o perioada indelungata (debit - modul);
    41. notificarea reprezinta un act de reglementare, in baza caruia beneficiarul sau titularul de investitie poate sa execute sau sa puna in functiune anumite categorii de lucrari si activitati desfasurate pe ape sau in legatura cu acestea;
    42. obiective de protectie a apelor si mediului acvatic: sunt obiectivele stabilite in art. 2^1;
    43. participarea publicului: informarea, consultarea si implicarea activa a acestuia in activitatile de gospodarire a apelor;
    44. plaja marii: portiunea de teren din vecinatatea marii, cuprinsa intre cota cea mai scazuta a apei si limita terenului neafectat de dinamica mediului acvatic;
    45. poluare: inseamna introducerea directa sau indirecta, ca rezultat al activitatii umane, a unor substante, sau a caldurii in aer, apa sau pe sol, care poate dauna sanatatii umane sau calitatii ecosistemelor acvatice sau celor terestre dependente de cele acvatice, care poate conduce la pagube materiale ale proprietatii, sau care pot dauna sau obstructiona serviciile sau alte folosinte legale ale mediului;
    46. poluant: inseamna orice substanta care poate sa determine poluare, in special substantele prevazute in anexa nr. 6;
    47. potential ecologic bun: starea unui corp de apa puternic modificat sau a unui corp de apa artificial, clasificata in concordanta cu prevederile relevante din anexa nr. 1^1;
    48. prevenirea si inlaturarea efectelor poluarilor accidentale a resurselor de apa: totalitatea masurilor si actiunilor care implica: masuri de prevenire, mijloace si constructii cu rol de aparare si pregatire pentru interventii; actiuni operative de urmarire a undei de poluare, limitarea raspandirii, colectarea, neutralizarea si distrugerea poluantilor; masuri pentru restabilirea situatiei normale si refacerea echilibrului ecologic;
    49. program etapizat: act cu putere juridica elaborat pentru conformarea cu prevederile legale, prin efectuarea esalonata a remedierilor sau a completarilor ce se impun la folosintele de apa;
    50. rau: corp de apa interioara care curge in cea mai mare parte la suprafata terenului, dar care poate curge si subteran intr-o anumita parte a cursului sau;
    51. recirculare: refolosirea apei in cadrul unei folosinte, in scopul reducerii volumului de apa proaspata prelevata din sursa;
    52. resurse de apa: apele de suprafata alcatuite din cursurile de apa cu deltele lor, lacuri, balti, apele maritime interioare si marea teritoriala, precum si apele subterane de pe teritoriul tarii, in totalitatea lor;
    53. resurse disponibile de apa subterana: rata medie anuala, pe termen lung, a reincarcarii totale a unui corp de apa subterana, mai putin rata anuala pe termen lung a debitului necesar pentru atingerea obiectivelor de protectie a apelor si mediului acvatic pentru apele de suprafata asociate, specificate in art. 2^1 alin. (1), pentru evitarea oricarei diminuari importante a starii ecologice a unor astfel de ape, precum si pentru evitarea oricaror daune importante ale ecosistemelor terestre asociate;
    54. schema directoare de amenajare si management a bazinului hidrografic (SDABH) - instrumentul de planificare in domeniul apelor pe bazin hidrografic, alcatuita din doua parti: Planul de amenajare al bazinului hidrografic (PABH) si Planul de management al bazinului hidrografic (PMABH);
    55. servicii de apa: toate serviciile efectuate pentru populatie, institutii publice sau alta activitate economica, referitoare la:
    a) asigurarea necesarului de apa bruta in sursa in sectiunea de captare a folosintelor;
    b) captarea, acumularea, stocarea, transportul, tratarea si distributia apelor de suprafata sau subteran;
    c) colectarea si epurarea apelor uzate care sunt evacuate in apele de suprafata;
    56. statii si instalatii de prelucrare a calitatii apelor: statii de tratare pentru obtinerea de apa potabila sau industriala; statii/instalatii de preepurare/epurare a apelor uzate;
    57. starea ecologica: este o expresie a calitatii structurii si functionarii ecosistemelor acvatice asociate apelor de suprafata, clasificate in concordanta cu prevederile anexei nr. 1^1;
    58. starea ecologica buna: este starea unui corp de ape de suprafata, astfel clasificata in concordanta cu prevederile anexei nr. 1^1;
    59. starea apelor de suprafata: este expresia generala a starii unui corp de apa de suprafata, determinata de indicatorii minimi ce caracterizeaza starea sa ecologica si starea sa chimica;
    60. starea ecologica a apelor de suprafata: starea de calitate exprimata prin structura si functionarea ecosistemelor acvatice din apele de suprafata, clasificata in functie de elementele biologice, chimice si hidromorfologice caracteristice;
    61. starea ecologica buna a apelor de suprafata: starea unui corp de apa de suprafata, definita pe baza "starii bune" a elementelor biologice;
    62. starea chimica buna a apelor de suprafata: starea chimica, necesara pentru atingerea obiectivelor de protectie a apelor si a mediului acvatic specifice apelor de suprafata, stabilite la art. 2^1 alin. (1), respectiv starea chimica buna atinsa de un corp de apa de suprafata pentru care concentratiile poluantilor nu depasesc valorile standard privind calitatea mediului;
    63. starea buna a apelor de suprafata: starea atinsa de un corp de apa de suprafata atunci cand, atat starea sa ecologica cat si starea chimica sunt "bune";
    64. starea apelor subterane: este expresia generala a starii unui corp de apa subterana, determinata de indicatorii minimi care caracterizeaza starea sa cantitativa si starea sa chimica;
    65. starea buna a apelor subterane: este starea atinsa de un corp de apa subterana atunci cand, atat starea sa cantitativa cat si starea sa chimica sunt cel putin "bune";
    66. starea chimica buna a apelor subterane: starea chimica a unui corp de apa subterana, care indeplineste toate conditiile prevazute in tabelul 2.3.2 din anexa nr. 1^1;
    67. starea cantitativa: expresie a gradului in care un corp de apa subterana este afectat de prelevari de apa directe si indirecte;
    68. starea cantitativa buna: este starea definita conform tabelului 2.1.2 din anexa nr. 1^1;
    69. valori standard privind calitatea mediului: concentratia unui anumit poluant sau a unui grup de poluanti in apa, sediment sau biota care nu trebuie sa fie depasita pentru protectia sanatatii umane si a mediului;
    70. substante prioritare: substante care reprezinta un risc semnificativ de poluare asupra mediului acvatic si prin intermediul acestuia asupra omului si folosintelor de apa; conform listei substantelor prioritare/prioritar periculoase din anexa nr. 5;
    71. substante periculoase: substante sau grupuri de substante care sunt toxice, persistente si care tind sa bioacumuleze si alte substante sau grupuri de substante care conduc la un nivel echivalent ridicat de preocupare;
    72. substante prioritar periculoase: substantele sau grupurile de substante care sunt toxice, persistente si care tind sa bioacumuleze si alte substante sau grupe de substante care creeaza un nivel similar de risc;
    73. sub-bazin hidrografic: suprafata de teren de pe care se colecteaza toate apele de la izvoare pana la un anumit punct al cursului de apa, care este in mod normal un lac sau o confluenta a cursului de apa;
    74. sub-unitate hidrografica: suprafata de teren situata pe teritoriul national formata dintr-un sub-bazin, o parte a unui sub-bazin, un grup de sub-bazine sau un grup de parti de sub-bazine;
    75. utilizator de apa: orice persoana fizica sau persoana juridica care, in activitatile sale, foloseste apa, luciul de apa sau valorifica fructul acesteia;
    76. valori limita ale emisiilor: inseamna masa, exprimata in functie de anumiti parametri specifici, concentratia si/sau nivelul unei emisii, care nu poate fi depasita in nici o perioada sau in mai multe perioade de timp. Valorile limita ale emisiilor pot fi stabilite pentru anumite grupuri, familii sau categorii de substante, in particular pentru mercur, cadmiu, HCH.
    Valorile limita ale emisiilor pentru substante trebuie, in mod normal, sa se aplice la punctul unde emisiile parasesc instalatia, dilutia nefiind luata in seama la determinarea acestora. Cu privire la evacuarea indirecta in cursurile de apa, efectul statiei de epurare a apelor uzate poate fi luat in considerare la determinarea valorilor limita a emisiilor instalatiilor implicate, cu conditia sa fie garantat/sa se asigure un nivel echivalent pentru protectia mediului ca intreg si ca acest fapt nu conduce la niveluri mai ridicate de poluare a mediului;
    77. zona de protectie: zona adiacenta cursurilor de apa, lucrarilor de gospodarire a apelor, constructiilor si instalatiilor aferente, in care se introduc, dupa caz, interdictii sau restrictii privind regimul constructiilor sau exploatarea fondului funciar, pentru a asigura stabilitatea malurilor sau a constructiilor, respectiv pentru prevenirea poluarii resurselor de apa;
    78. zona umeda: intinderi de balti, mlastini, turbarii de ape naturale sau artificiale cu adancime mai mica de 2 m, permanente sau temporare, unde apa este stagnanta sau curgatoare, dulce, salmastra sau sarata, inclusiv ape costiere cu adancime mai mica de 6 m;
    79. zona inundabila: suprafata de teren din albia majora a unui curs de apa, delimitata de un nivel al oglinzii apei, corespunzator anumitor debite in situatii de ape mari.

    ANEXA 1^1

    Conditii pentru atingerea obiectivelor de protectie a apelor si mediului acvatic pentru toate corpurile de apa de suprafata si subterane

    1. STAREA APELOR DE SUPRAFATA

    1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea starii ecologice a apelor de suprafata
    1.1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea starii ecologice a raurilor
    1.1.2. Elemente de calitate pentru clasificarea starii ecologice a lacurilor
    1.1.3. Elemente de calitate pentru clasificarea starii ecologice a apelor tranzitorii
    1.1.4. Elemente de calitate pentru clasificarea starii ecologice a apelor costiere
    1.1.5. Elemente de calitate pentru clasificarea starii ecologice a corpurilor de apa artificiale sau puternic modificate

    1.2. Definitii normative pentru clasificarile starii ecologice
    1.2.1. Definitii pentru starea ecologica foarte buna, buna sau moderata a raurilor
    1.2.2. Definitii pentru starea ecologica foarte buna, buna sau moderata a lacurilor
    1.2.3. Definitii pentru starea ecologica foarte buna, buna sau moderata a apelor tranzitorii
    1.2.4. Definitii pentru starea ecologica foarte buna, buna sau moderata a apelor costiere
    1.2.5. Definitii pentru potentialul ecologic maxim, bun sau moderat al corpurilor de apa puternic modificate sau artificiale
    1.2.6. Procedura pentru stabilirea valorilor standard privind calitatea mediului, pentru caracterizarea starii chimice

    1.3. Monitoringul starii ecologice si chimice a apelor de suprafata
    1.3.1 Proiectarea programului de monitoring de supraveghere
    1.3.2. Proiectarea programului de monitoring operational
    1.3.3. Proiectarea programului de monitoring de investigare
    1.3.4. Frecventa monitoringului
    1.3.5. Cerinte suplimentare de monitoring pentru zonele protejate
    1.3.6. Standarde pentru monitoringul elementelor de calitate

    1.4. Clasificarea si prezentarea starii ecologice
    1.4.1. Comparabilitatea rezultatelor de monitoring biologic
    1.4.2. Prezentarea rezultatelor monitoringului si clasificarea starii ecologice si a potentialului ecologic
    1.4.3. Prezentarea rezultatelor monitoringului si clasificarea starii chimice

    2. STAREA APELOR SUBTERANE

    2.1. Starea cantitativa a apelor subterane
    2.1.1. Parametri pentru clasificarea starii cantitative
    2.1.2. Definirea starii cantitative

    2.2. Monitoringul starii cantitative a apelor subterane
    2.2.1. Reteaua de monitoring a nivelului apelor subterane
    2.2.2. Densitatea locurilor de monitoring
    2.2.3. Frecventa monitoringului
    2.2.4. Interpretarea si prezentarea starii cantitative a apelor subterane

    2.3. Starea chimica a apelor subterane
    2.3.1. Parametri pentru determinarea starii chimice a apelor subterane
    2.3.2. Definirea starii chimice bune a apelor subterane

    2.4. Monitoringul starii chimice a apelor subterane
    2.4.1. Reteaua de monitoring a apelor subterane
    2.4.2. Monitoringul de supraveghere
    2.4.3. Monitoringul operational
    2.4.4. Identificarea tendintei poluantilor
    2.4.5. Prezentarea si interpretarea starii chimice a apelor subterane

    2.5. Prezentarea starii apelor subterane

    1. STAREA APELOR DE SUPRAFATA

    1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea starii ecologice a apelor de suprafata
    1.1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea starii ecologice a raurilor
    1.1.1.1. Elemente biologice
    Compozitia si abundenta florei acvatice
    Compozitia si abundenta faunei de nevertebrate bentonice
    Compozitia, abundenta si structura pe varste a faunei piscicole
    1.1.1.2. Elemente hidromorfologice care suporta elementele biologice
    Regimul hidrologic
          cantitatea si dinamica curgerii apei
          legatura cu corpurile de apa subterana
    Continuitatea raurilor
    Conditii morfologice
          adancimea raurilor si variatia latimii
          structura si substratul patului raului
          structura zonei riverane
    1.1.1.3. Elemente chimice si fizico-chimice care sprijina elementele biologice
    1.1.1.4. Generalitati
    Conditii termice
    Conditii de oxigenare
    Salinitate
    Starea acidifierii
    Conditiile nutrientilor
    1.1.1.5. Poluanti specifici
    Poluarea cu toate substantele prioritare identificate ca fiind evacuate in corpurile de apa
    Poluarea cu alte substante identificate ca fiind evacuate in cantitati importante in corpurile de apa
    1.1.2. Elemente de calitate pentru clasificarea starii ecologice a lacurilor
    1.1.2.1. Elemente biologice
    Compozitia, abundenta si biomasa fitoplanctonului
    Compozitia si abundenta altor elemente de flora acvatica
    Compozitia si abundenta faunei de nevertebrate bentonice
    Compozitia, abundenta si structura pe varste a faunei piscicole
    1.1.2.2. Elemente hidromorfologice care sprijina elementele biologice
    Regimul hidrologic
         cantitatea si dinamica curgerii apei
         timpul de retentie
         legatura cu corpurile de apa subterana
    Conditii morfologice
         variatia adancimii lacurilor
         cantitatea, structura si substratul patului lacului
         structura tarmului lacului
    1.1.2.3. Elemente chimice si fizico-chimice care suporta elementele biologice
    1.1.2.4. Generalitati
    Transparenta
    Conditii termice
    Conditii de oxigenare
    Salinitate
    Starea acidifierii
    Conditiile nutrientilor
    1.1.2.5. Poluanti specifici
    Poluarea cu toate substantele prioritare identificate ca fiind evacuate in corpurile de apa
    Poluarea cu alte substante identificate ca fiind evacuate in cantitati importante in corpurile de apa
    1.1.3. Elemente de calitate pentru clasificarea starii ecologice a apelor tranzitorii
    1.1.3.1. Elemente biologice
    Compozitia, abundenta si biomasa fitoplanctonului
    Compozitia si abundenta altor elemente de flora acvatica
    Compozitia si abundenta faunei de nevertebrate bentonice
    Compozitia, abundenta si structura pe varste a faunei piscicole
    1.1.3.2. Elemente hidromorfologice care sprijina elementele biologice
    Conditii morfologice
          variatia adancimii
          cantitatea, structura si substratul patului
          structura zonei de influenta a mareei
    Regimul mareei
          debitul de apa dulce
          expunerea la valuri
    1.1.3.3. Elemente chimice si fizico-chimice care suporta elementele biologice
    1.1.3.4. Generalitati
    Transparenta
    Conditii termice
    Conditii de oxigenare
    Salinitate
    Conditiile nutrientilor
    1.1.3.5. Poluanti specifici
    Poluarea cu toate substantele prioritare identificate ca fiind evacuate in corpurile de apa
    Poluarea cu alte substante identificate ca fiind evacuate in cantitati importante in corpurile de apa
    1.1.4. Elemente de calitate pentru clasificarea starii ecologice a apelor costiere
    1.1.4.1. Elemente biologice
    Compozitia, abundenta si biomasa fitoplanctonului
    Compozitia si abundenta altor elemente de flora acvatica
    Compozitia si abundenta faunei de nevertebrate bentonice
    1.1.4.2. Elemente hidromorfologice care suporta elementele biologice
    Conditii morfologice
          variatia adancimii
          cantitatea, structura si substratul patului de coasta
          structura zonei de influenta a mareei
    Regimul mareei
          directia curentilor dominanti
          expunerea la valuri
    1.1.4.3. Elemente chimice si fizico-chimice care suporta elementele biologice
    1.1.4.4. Generalitati
    Transparenta
    Conditii termice
    Conditii de oxigenare
    Salinitate
    Conditiile nutrientilor
    1.1.4.5. Poluanti specifici
    Poluarea cu toate substantele prioritare identificate ca fiind evacuate in corpurile de apa
    Poluarea cu alte substante identificate ca fiind evacuate in cantitati importante in corpurile de apa
    1.1.5. Elemente de calitate pentru clasificarea starii ecologice a corpurilor de apa de suprafata artificiale si puternic modificate
    Elementele de calitate care se aplica corpurilor de apa de suprafata artificiale sau puternic modificate sunt acelea aplicabile la oricare din cele 4 categorii de apa de suprafata (rauri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere) si care corespund cel mai bine corpurilor de apa de suprafata puternic modificate sau artificiale supuse clasificarii din punct de vedere al starii ecologice.

    1.2. Definitii normative ale clasificarilor starii ecologice

    Tabelul 1.2. Definitii generale pentru rauri, lacuri, ape tranzitorii si ape costiere
   
    Textul urmator include o definitie generala a calitatii ecologice. In scopul clasificarii, valorile pentru elementele de calitate a starii ecologice aferente fiecarei categorii de apa de suprafata sunt cele prevazute in tabelele din sectiunile 1.2.1. - 1.2.4.

 ______________________________________________________________________________
|                | Stare foarte buna   |    Stare buna     |  Stare moderata   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|General         |Nu exista sau sunt   |Valorile           |Valorile           |
|                |foarte mici alterari |elementelor        |elementelor        |
|                |antropogene ale      |biologice de       |biologice de       |
|                |valorilor elementelor|calitate pentru    |calitate pentru    |
|                |fizico-chimice si    |tipul de corp de   |tipul de corp de   |
|                |hidromorfologice de  |apa de suprafata   |apa de suprafata   |
|                |calitate, pentru     |prezinta nivele    |deviaza moderat    |
|                |tipul de corp de apa |scazute de         |fata de acelea     |
|                |de suprafata, fata de|schimbare datorita |asociate, in mod   |
|                |acelea asociate in   |activitatilor      |normal, cu tipul de|
|                |mod normal cu acel   |umane, dar deviaza |corp de apa de     |
|                |tip in conditii      |usor fata de acele |suprafata, in      |
|                |nemodificate.        |valori asociate, in|conditii           |
|                |Valorile elementelor |mod normal, cu     |nemodificate.      |
|                |biologice de calitate|tipul de corp de   |Valorile prezinta  |
|                |pentru tipul de corp |apa de suprafata in|semne moderate de  |
|                |de apa de suprafata  |conditii           |perturbare ca      |
|                |sunt acelea asociate |nemodificate.      |urmare a           |
|                |in mod normal cu acel|                   |activitatilor umane|
|                |tip, in conditii     |                   |si sunt esential   |
|                |nemodificate si nu   |                   |perturbate fata de |
|                |arata, sau exista    |                   |valorile din       |
|                |doar foarte mici     |                   |conditiile de stare|
|                |dovezi de perturbare.|                   |buna.              |
|                |Conditiile sunt      |                   |                   |
|                |specifice tipului si |                   |                   |
|                |comunitatilor.       |                   |                   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|

    Apele care realizeaza o stare sub cea moderata trebuie clasificate ca fiind de o calitate slaba sau proasta.
    Apele care prezinta dovezi de alterari majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apa de suprafata si in care comunitatile biologice importante deviaza semnificativ de la valorile asociate, in mod normal, cu tipul de corp de apa de suprafata in conditii nemodificate, vor fi clasificate ca fiind de calitate slaba.
    Apele care prezinta dovezi de alterari majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apa de suprafata si in care sunt absente parti mari din comunitatile biologice importante, care sunt in mod normal asociate cu tipul de corp de apa de suprafata in conditii nemodificate, vor fi clasificate ca fiind de calitate proasta.
    1.2.1. Definitii pentru starea ecologica foarte buna, buna si moderata a raurilor

    Elemente biologice de calitate

 ______________________________________________________________________________
|    Element     | Stare foarte buna   |    Stare buna     |  Stare moderata   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|Fitoplancton    |Compozitia taxonomica|Sunt schimbari     |Compozitia         |
|                |a fitoplanctonului   |usoare ale         |taxonomica a       |
|                |corespunde in        |compozitiei        |planctonului difera|
|                |totalitate sau       |taxonomice si      |moderat fata de    |
|                |aproape in totalitate|abundentei         |comunitatile       |
|                |conditiilor          |planctonului       |specifice tipului. |
|                |nemodificate.        |comparativ cu      |Abundenta este     |
|                |Abundenta medie a    |comunitatile       |moderat deranjata  |
|                |fitoplanctonului este|specifice tipului. |si poate fi astfel |
|                |in deplina           |Astfel de schimbari|incat sa produca o |
|                |conformitate cu      |nu indica nici o   |perturbare         |
|                |conditiile           |crestere accelerata|importanta nedorita|
|                |fizico-chimice       |a algelor, care sa |a valorilor altor  |
|                |specifice tipului de |conduca la         |elemente biologice |
|                |corp de apa si nu    |perturbari         |sau fizico-chimice |
|                |sunt atat de mult    |nedorite, in ceea  |de calitate.       |
|                |alterate conditiile  |ce priveste        |Se poate produce o |
|                |de transparenta      |echilibrul         |usoara crestere a  |
|                |specifice tipului.   |organismelor       |frecventei si      |
|                |Inflorirea           |prezente in corpul |intensitatii       |
|                |planctonului se      |de apa sau         |infloririi         |
|                |produce cu o         |calitatea          |planctonice.       |
|                |frecventa si o       |fizico-chimica a   |Infloriri          |
|                |intensitate in       |apei sau a         |persistente se pot |
|                |conformitate cu      |sedimentului.      |produce in lunile  |
|                |conditiile           |Se poate produce o |de vara.           |
|                |fizico-chimice       |usoara crestere a  |                   |
|                |specifice tipului.   |frecventei si      |                   |
|                |                     |intensitatii       |                   |
|                |                     |infloririi         |                   |
|                |                     |planctonice        |                   |
|                |                     |specifice tipului. |                   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|Macrofite si    |Compozitia taxonomica|Sunt schimbari     |Compozitia         |
|fitobentos      |corespunde in        |usoare ale         |taxonomica a       |
|                |totalitate sau       |compozitiei        |macrofitelor si    |
|                |aproape in totalitate|taxonomice si a    |fitobentosului     |
|                |conditiilor          |abundentei         |difera moderat fata|
|                |nemodificate.        |macrofitelor si    |de comunitatea     |
|                |Nu sunt schimbari    |fitobentosului     |specifica tipului  |
|                |detectabile in       |comparativ cu      |si este            |
|                |abundenta medie a    |comunitatile       |semnificativ mai   |
|                |macrofitelor si      |specifice tipului. |rea decat in cazul |
|                |fitobentosului.      |Astfel de schimbari|starii bune.       |
|                |                     |nu indica nici o   |Sunt evidente      |
|                |                     |crestere accelerata|schimbarile        |
|                |                     |a fitobentosului   |moderate in        |
|                |                     |sau a unor forme   |abundenta medie a  |
|                |                     |evoluate de viata a|macrofitelor si    |
|                |                     |plantei care sa    |fitobentosului.    |
|                |                     |conduca la         |Comunitatea        |
|                |                     |dereglari nedorite |fitobentonica poate|
|                |                     |in echilibrul      |sa interfereze si  |
|                |                     |organismelor       |in anumite zone sa |
|                |                     |prezente in        |fie inlocuita de   |
|                |                     |corpurile de apa   |invelisuri de      |
|                |                     |sau a calitatii    |bacterii prezente  |
|                |                     |fizico-chimice a   |ca rezultat al     |
|                |                     |apei sau a         |activitatilor      |
|                |                     |sedimentului.      |antropogene.       |
|                |                     |Comunitatea        |                   |
|                |                     |fitobentonica nu   |                   |
|                |                     |este afectata      |                   |
|                |                     |negativ de         |                   |
|                |                     |grupurile sau      |                   |
|                |                     |invelisurile de    |                   |
|                |                     |bacterii din cauza |                   |
|                |                     |activitatii        |                   |
|                |                     |antropogene.       |                   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|Fauna de        |Compozitia taxonomica|Exista schimbari   |Compozitia si      |
|nevertebrate    |si abundenta         |usoare ale         |abundenta taxonilor|
|bentonice       |corespund in         |compozitiei si     |de nevertebrate    |
|                |totalitate sau       |abundentei         |difera moderat fata|
|                |aproape in totalitate|taxonilor de       |de comunitatile    |
|                |conditiilor          |nevertebrate fata  |specifice tipului. |
|                |nemodificate.        |de comunitatile    |Grupurile          |
|                |Raportul dintre      |specifice tipului. |taxonomice majore  |
|                |taxonii sensibili la |Raportul dintre    |ale comunitatii    |
|                |perturbari si cei    |taxonii sensibili  |specifice tip sunt |
|                |insensibili, nu arata|la perturbari si   |absente.           |
|                |semne de alterare    |cei insensibili,   |Raportul dintre    |
|                |fata de nivelele     |arata o usoara     |taxonii sensibili  |
|                |corespunzatoare      |alterare fata de   |la perturbari si   |
|                |conditiilor          |nivelele specifice |cei insensibili,   |
|                |nemodificate.        |tipului.           |este substantial   |
|                |Nivelul diversitatii |Nivelul            |mai mic decat      |
|                |taxonilor de         |diversitatii       |nivelul specific   |
|                |nevertebrate nu arata|taxonilor de       |tipului si         |
|                |nici un semn de      |nevertebrate arata |semnificativ mai   |
|                |alterare fata de     |usoare semne de    |mic fata de nivelul|
|                |nivelul nemodificat. |alterare fata de   |specific starii    |
|                |                     |nivelurile         |bune.              |
|                |                     |specifice tipului. |                   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|Fauna piscicola |Compozitia speciilor |Sunt usoare        |Compozitia si      |
|                |si abundenta         |schimbari ale      |abundenta speciilor|
|                |corespund in         |compozitiei si     |de pesti difera    |
|                |totalitate sau       |abundentei         |moderat fata de    |
|                |aproape in totalitate|speciilor fata de  |comunitatile       |
|                |conditiilor          |comunitatile       |specifice tipului  |
|                |nemodificate.        |specifice tipului  |care pot fi        |
|                |Sunt prezente toate  |care pot fi        |atribuite          |
|                |speciile specifice   |atribuite          |impactului         |
|                |tipului, sensibile la|impactului         |antropogenic asupra|
|                |perturbari.          |antropogenic asupra|elementelor        |
|                |Structura pe varste a|elementelor        |fizico-chimice sau |
|                |comunitatilor de     |fizico-chimice si  |hidromorfologice de|
|                |pesti arata un mic   |hidromorfologice de|calitate.          |
|                |semn de perturbare   |calitate.          |Structura pe varste|
|                |antropogenica, dar nu|Structura pe varste|a comunitatilor de |
|                |indica o deficienta  |a comunitatilor de |pesti arata semne  |
|                |in reproducerea sau  |pesti arata semne  |importante de      |
|                |dezvoltarea vreunei  |de perturbare, care|perturbare         |
|                |specii particulare.  |pot fi atribuite   |antropogenica, in  |
|                |                     |impactului         |masura in care o   |
|                |                     |antropogenic asupra|proportie moderata |
|                |                     |elementelor de     |a speciilor        |
|                |                     |calitate           |specifice tipului  |
|                |                     |fizico-chimica si  |sa fie absenta sau |
|                |                     |hidromorfologica,  |sa aiba o abundenta|
|                |                     |si in anumite      |foarte scazuta.    |
|                |                     |circumstante sunt  |                   |
|                |                     |indicatorul unei   |                   |
|                |                     |deficiente in      |                   |
|                |                     |reproducerea sau   |                   |
|                |                     |dezvoltarea unor   |                   |
|                |                     |specii anume, in   |                   |
|                |                     |masura in care     |                   |
|                |                     |unele clase de     |                   |
|                |                     |varsta pot lipsi.  |                   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|

    Elemente hidromorfologice de calitate

 ______________________________________________________________________________
|    Element     | Stare foarte buna   |    Stare buna     |  Stare moderata   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|Regimul         |Cantitatea si        |Conditiile sunt in |Conditiile sunt in |
|hidrologic      |dinamica curgerii si |conformitate cu    |conformitate cu    |
|                |legatura rezultanta  |atingerea valorilor|atingerea valorilor|
|                |cu apele subterane,  |specificate mai sus|specificate mai sus|
|                |reflecta in          |pentru elementele  |pentru elementele  |
|                |totalitate, sau      |de calitate        |de calitate        |
|                |aproape in           |biologica.         |biologica.         |
|                |totalitate,          |                   |                   |
|                |conditiile           |                   |                   |
|                |nemodificate.        |                   |                   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|Continuitatea   |Continuitatea raului |Conditiile sunt in |Conditiile sunt in |
|raului          |nu este perturbata de|conformitate cu    |conformitate cu    |
|                |activitatile         |atingerea valorilor|atingerea valorilor|
|                |antropogenice si     |specificate mai sus|specificate mai sus|
|                |permite migrarea     |pentru elementele  |pentru elementele  |
|                |neperturbata a       |de calitate        |de calitate        |
|                |organismelor acvatice|biologica.         |biologica.         |
|                |si transportul de    |                   |                   |
|                |sedimente.           |                   |                   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|Conditiile      |Profilurile          |Conditiile sunt in |Conditiile sunt in |
|morfologice     |canalului, variatiile|conformitate cu    |conformitate cu    |
|                |de latime si de      |atingerea valorilor|atingerea valorilor|
|                |adancime, vitezele de|specificate mai sus|specificate mai sus|
|                |curgere, conditiile  |pentru elementele  |pentru elementele  |
|                |de substrat si atat  |de calitate        |de calitate        |
|                |structura cat si     |biologica.         |biologica.         |
|                |conditiile zonelor   |                   |                   |
|                |riverane corespund in|                   |                   |
|                |totalitate sau       |                   |                   |
|                |aproape in totalitate|                   |                   |
|                |conditiilor          |                   |                   |
|                |nemodificate.        |                   |                   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|

    Elemente fizico-chimice de calitate

 ______________________________________________________________________________
|    Element     | Stare foarte buna   |    Stare buna     |  Stare moderata   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|Conditii        |Valorile elementelor |Temperatura,       |Conditiile sunt in |
|generale        |fizico-chimice       |bilantul de oxigen,|conformitate cu    |
|                |corespund in         |pH, capacitatea de |atingerea valorilor|
|                |totalitate sau       |neutralizare a     |specificate mai sus|
|                |aproape in totalitate|acidului si        |pentru elementele  |
|                |conditiilor          |salinitatea nu     |biologice de       |
|                |nemodificate.        |ating nivele peste |calitate.          |
|                |Concentratiile       |limita stabilita   |                   |
|                |nutrientilor raman in|pentru asigurarea  |                   |
|                |intervalul normal    |functionarii       |                   |
|                |pentru conditii      |ecosistemului      |                   |
|                |nemodificate.        |specific tipului si|                   |
|                |Nivelele de          |realizarea         |                   |
|                |salinitate, pH,      |valorilor          |                   |
|                |bilantul de oxigen,  |specificate mai sus|                   |
|                |capacitatea de       |pentru elementele  |                   |
|                |neutralizare a       |biologice de       |                   |
|                |acidului si          |calitate.          |                   |
|                |temperatura nu arata |Concentratiile     |                   |
|                |semne de modificari  |nutrientilor nu    |                   |
|                |antropogene si raman |depasesc nivelele  |                   |
|                |in intervalul normal |stabilite, astfel  |                   |
|                |pentru conditiile    |incat sa asigure   |                   |
|                |nemodificate.        |functionarea       |                   |
|                |                     |ecosistemelor si   |                   |
|                |                     |realizarea         |                   |
|                |                     |valorilor          |                   |
|                |                     |specificate mai sus|                   |
|                |                     |pentru elementele  |                   |
|                |                     |biologice de       |                   |
|                |                     |calitate.          |                   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|Poluanti        |Concentratiile sunt  |Concentratiile nu  |Conditiile sunt in |
|specifici       |aproape de zero sau  |depasesc valorile  |conformitate cu    |
|sintetici       |cel putin sub limita |standard stabilite |atingerea valorilor|
|                |de detectie pentru   |in conformitate cu |specificate mai sus|
|                |cele mai avansate    |procedura detaliata|pentru elementele  |
|                |tehnici analitice de |in sectiunea 1.2.6 |biologice de       |
|                |uz general.          |fara a aduce       |calitate.          |
|                |                     |prejudicii         |                   |
|                |                     |prevederilor legale|                   |
|                |                     |referitoare la     |                   |
|                |                     |produsele pentru   |                   |
|                |                     |protectia plantelor|                   |
|                |                     |si biocide.        |                   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|Poluanti        |Concentratiile raman |Concentratiile nu  |Conditiile sunt in |
|specifici       |in intervalul normal |depasesc valorile  |conformitate cu    |
|nesintetici     |al conditiilor       |standard stabilite |atingerea valorilor|
|                |nemodificate         |in concordanta cu  |specificate mai sus|
|                |(corespunzatoare     |procedura detaliata|pentru elementele  |
|                |nivelelor istorice   |in sectiunea 1.2.6 |biologice de       |
|                |anterioare)          |fara a aduce       |calitate.          |
|                |                     |prejudicii         |                   |
|                |                     |prevederilor legale|                   |
|                |                     |referitoare la     |                   |
|                |                     |produsele pentru   |                   |
|                |                     |protectia plantelor|                   |
|                |                     |si biocide.        |                   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|

    1.2.2. Definitii pentru starea ecologica foarte buna, buna si moderata in lacuri
    Elemente biologice de calitate

 ______________________________________________________________________________
|    Element     | Stare foarte buna   |    Stare buna     |  Stare moderata   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|Fitoplancton    |Compozitia taxonomica|Sunt usoare        |Compozitia si      |
|                |si abundenta         |schimbari ale      |abundenta taxonilor|
|                |fitoplanctonului     |compozitiei si     |planctonici difera |
|                |corespund in         |abundentei         |moderat de         |
|                |totalitate sau       |taxonilor          |comunitatile       |
|                |aproape in totalitate|planctonici        |specifice tipului. |
|                |conditiilor          |comparativ cu      |Biomasa este       |
|                |nemodificate.        |comunitatile       |moderat deranjata  |
|                |Biomasa medie a      |specifice tipului. |si poate sa produca|
|                |fitoplanctonului este|Aceste schimbari nu|o perturbare       |
|                |in conformitate cu   |arata cresteri     |semnificativa      |
|                |conditiile           |accelerate ale     |nedorita a         |
|                |fizico-chimice       |algelor care sa    |conditiilor altor  |
|                |specifice tipului si |duca la perturbari |elemente biologice |
|                |nu duce la o alterare|nedorite in ceea ce|si fizico-chimice  |
|                |semnificativa a      |priveste echilibrul|de calitate a apei |
|                |conditiilor de       |organismelor       |sau sedimentelor.  |
|                |transparenta         |prezente in        |Se poate produce o |
|                |specifice tipului.   |corpurile de apa   |crestere moderata a|
|                |Inflorirea           |sau calitatea      |frecventei si      |
|                |fitoplanctonului se  |fizico-chimica a   |intensitatii       |
|                |produce cu o         |apelor sau         |infloririi         |
|                |frecventa si o       |sedimentului.      |planctonice.       |
|                |intensitate in       |Se poate produce o |Se poate produce o |
|                |conformitate cu      |usoara crestere a  |inflorire          |
|                |conditiile           |frecventei si      |persistenta in     |
|                |fizico-chimice       |intensitatii       |lunile de vara.    |
|                |specifice tipului.   |infloririi         |                   |
|                |                     |planctonului       |                   |
|                |                     |specific tipului.  |                   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|Macrofite si    |Compozitia taxonomica|Sunt schimbari     |Compozitia         |
|fitobentos      |corespunde in        |usoare ale         |taxonilor de       |
|                |totalitate sau       |compozitiei si     |macrofite si       |
|                |aproape in totalitate|abundentei         |fitobentos difera  |
|                |conditiilor          |taxonilor          |moderat fata de    |
|                |nemodificate.        |macrofitici si     |comunitatile       |
|                |Nu sunt schimbari    |fitobentonici      |specifice tipului  |
|                |detectabile in       |comparativ cu      |si sunt            |
|                |abundenta medie a    |comunitatile       |semnificativ       |
|                |macrofitelor si      |specifice tipului. |perturbate fata de |
|                |fitobentosului.      |Asemenea schimbari |acelea observate la|
|                |                     |nu indica o        |starea buna.       |
|                |                     |crestere accelerata|Schimbarile        |
|                |                     |a fitobentosului   |moderate in        |
|                |                     |sau a formelor mai |abundenta medie a  |
|                |                     |evoluate de plante,|macrofitelor si    |
|                |                     |ducand la          |fitobentosului sunt|
|                |                     |perturbari nedorite|evidente.          |
|                |                     |asupra bilantului  |Comunitatea        |
|                |                     |organismelor       |fitobentonica poate|
|                |                     |prezente in        |sa interfereze, iar|
|                |                     |corpurile de apa   |in anumite zone    |
|                |                     |sau asupra         |poate fi inlocuita |
|                |                     |calitatii din punct|de grupurile si    |
|                |                     | de vedere         |invelisurile de    |
|                |                     |fizico-chimic a    |bacterii ca        |
|                |                     |apelor.            |rezultat al        |
|                |                     |Comunitatea        |activitatilor      |
|                |                     |fitobentonica nu   |antropogene.       |
|                |                     |este afectata      |                   |
|                |                     |negativ de         |                   |
|                |                     |invelisurile de    |                   |
|                |                     |bacterii prezente  |                   |
|                |                     |datorita           |                   |
|                |                     |activitatii        |                   |
|                |                     |antropogene.       |                   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|Fauna de        |Compozitia taxonomica|Sunt schimbari     |Compozitia si      |
|nevertebrate    |si abundenta         |usoare ale         |abundenta taxonilor|
|bentonice       |corespund in         |compozitiei si     |de nevertebrate    |
|                |totalitate sau       |abundentei         |difera moderat fata|
|                |aproape in totalitate|taxonilor de       |de conditiile      |
|                |conditiilor          |nevertebrate       |specifice tipului. |
|                |nemodificate.        |comparativ cu      |Grupurile          |
|                |Raportul dintre      |comunitatile       |taxonomice majore  |
|                |taxonii sensibili la |specifice tipului. |ale comunitatii    |
|                |perturbari si cei    |Raportul intre     |specifice tipului  |
|                |insensibili nu arata |taxonii sensibili  |sunt absente.      |
|                |nici un semn de      |la perturbatii si  |Raportul intre     |
|                |alterare fata de     |cei insensibili    |taxonii sensibili  |
|                |nivelurile           |arata usoare semne |si insensibili la  |
|                |nemodificate.        |de alterare fata de|modificare si      |
|                |Nivelul diversitatii |nivelele specifice |nivelul de         |
|                |taxonilor de         |tipului.           |diversitate, este  |
|                |nevertebrate nu arata|Nivelul de         |substantial mai    |
|                |nici un semn de      |diversitate a      |scazut fata de     |
|                |alterare fata de     |taxonilor de       |nivelul specific   |
|                |nivelurile           |nevertebrate arata |tipului si         |
|                |nemodificate.        |semne usoare de    |semnificativ mai   |
|                |                     |alterare fata de   |scazut decat pentru|
|                |                     |nivelurile         |starea buna.       |
|                |                     |specifice tipului. |                   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|Fauna piscicola |Compozitia speciilor |Sunt schimbari     |Compozitia si      |
|                |si abundenta         |usoare ale         |abundenta speciilor|
|                |corespund in         |compozitiei        |de pesti difera    |
|                |totalitate sau       |speciilor si       |moderat fata de    |
|                |aproape in totalitate|abundentei         |comunitatile       |
|                |conditiilor          |comunitatilor      |specifice tipului  |
|                |nemodificate.        |specifice tipului, |datorita impactului|
|                |Sunt prezente toate  |care se pot atribui|antropogen asupra  |
|                |speciile sensibile   |impactului asupra  |elementelor de     |
|                |specifice tipului.   |elementelor de     |calitate           |
|                |Structura pe varste a|calitate           |fizico-chimice sau |
|                |comunitatilor de     |fizico-chimica sau |hidromorfologice.  |
|                |pesti arata mici     |hidromorfologica.  |Structura pe varste|
|                |semne de perturbare  |Structura pe varste|a comunitatilor de |
|                |antropogena si nu    |a comunitatilor de |pesti arata semne  |
|                |indica o dereglare in|pesti arata semne  |majore de          |
|                |reproducerea sau     |de perturbare      |perturbare, care   |
|                |dezvoltarea unor     |atribuite          |sunt atribuite     |
|                |specii particulare.  |impactului         |impactului         |
|                |                     |antropogen asupra  |antropogen asupra  |
|                |                     |elementelor de     |elementelor de     |
|                |                     |calitate           |calitate           |
|                |                     |fizico-chimica sau |fizico-chimica sau |
|                |                     |hidromorfologica   |hidromorfologica in|
|                |                     |si, in cateva      |asa fel incat o    |
|                |                     |cazuri, este un    |proportie moderata |
|                |                     |indicator pentru   |de specii specifice|
|                |                     |dereglari in       |tipului sunt       |
|                |                     |reproducerea sau   |absente sau sunt   |
|                |                     |dezvoltarea unor   |foarte putin       |
|                |                     |anumite specii in  |abundente.         |
|                |                     |masura in care     |                   |
|                |                     |unele clase de     |                   |
|                |                     |varsta pot lipsi.  |                   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|

    Elemente hidromorfologice de calitate

 ______________________________________________________________________________
|    Element     | Stare foarte buna   |    Stare buna     |  Stare moderata   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|Regimul         |Cantitatea si        |Conditiile sunt in |Conditiile sunt in |
|hidrologic      |dinamica curgerii,   |conformitate cu    |conformitate cu    |
|                |nivelului, timpului  |atingerea valorilor|atingerea valorilor|
|                |de retentie si       |specificate mai sus|specificate mai sus|
|                |legatura rezultanta  |pentru elementele  |pentru elementele  |
|                |cu apele subterane   |biologice de       |biologice de       |
|                |reflecta in          |calitate.          |calitate.          |
|                |totalitate sau       |                   |                   |
|                |aproape in totalitate|                   |                   |
|                |conditiile           |                   |                   |
|                |nemodificate.        |                   |                   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|Conditiile      |Variatia adancimii   |Conditiile sunt in |Conditiile sunt in |
|morfologice     |lacului, cantitatea  |conformitate cu    |conformitate cu    |
|                |si structura         |atingerea valorilor|atingerea valorilor|
|                |substratului precum  |specificate mai sus|specificate mai sus|
|                |si structura sau     |pentru elementele  |pentru elementele  |
|                |conditiile zonelor de|biologice de       |biologice de       |
|                |tarm corespund in    |calitate.          |calitate.          |
|                |totalitate sau       |                   |                   |
|                |aproape in totalitate|                   |                   |
|                |cu conditiile        |                   |                   |
|                |nemodificate.        |                   |                   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|

    Elemente fizico-chimice de calitate

 ______________________________________________________________________________
|    Element     | Stare foarte buna   |    Stare buna     |  Stare moderata   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|Conditii        |Valorile elementelor |Temperatura,       |Conditiile in      |
|generale        |de calitate          |bilantul de oxigen,|conformitate cu    |
|                |fizico-chimica       |pH, capacitatea de |atingerea valorilor|
|                |corespund in         |neutralizare a     |specificate mai sus|
|                |totalitate sau       |acizilor,          |pentru elemente    |
|                |aproape in totalitate|transparenta si    |biologice de       |
|                |cu conditiile        |salinitatea nu     |calitate.          |
|                |nemodificate.        |ating nivele peste |                   |
|                |Concentratiile de    |intervalul stabilit|                   |
|                |nutrienti raman in   |astfel incat sa se |                   |
|                |intervalul asociat in|asigure            |                   |
|                |mod normal           |functionarea       |                   |
|                |conditiilor          |ecosistemului si   |                   |
|                |nemodificate.        |atingerea valorilor|                   |
|                |Nivelurile de        |mentionate mai sus |                   |
|                |salinitate, pH,      |pentru elementele  |                   |
|                |bilantul de oxigen,  |biologice de       |                   |
|                |capacitatea de       |calitate.          |                   |
|                |neutralizare a       |Concentratia       |                   |
|                |acizilor,            |nutrientilor nu    |                   |
|                |transparenta si      |depaseste          |                   |
|                |temperatura nu arata |nivelurile         |                   |
|                |semne de perturbari  |stabilite astfel   |                   |
|                |antropogene si raman |incat sa asigure   |                   |
|                |in intervalul        |functionarea       |                   |
|                |asociat, in mod      |ecosistemului si   |                   |
|                |normal, conditiilor  |atingerea valorilor|                   |
|                |nemodificate.        |specificate pentru |                   |
|                |                     |elementele         |                   |
|                |                     |biologice de       |                   |
|                |                     |calitate.          |                   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|Poluanti        |Concentratiile       |Concentratiile nu  |Conditiile in      |
|specifici       |apropiate de zero sau|depasesc valorile  |conformitate cu    |
|sintetici       |cel putin sub        |standard stabilite |atingerea valorilor|
|                |limitele de detectie |in conformitate cu |specificate mai sus|
|                |pentru majoritatea   |procedura detaliata|pentru elemente    |
|                |tehnicilor analitice |in sectiunea 1.2.6 |biologice de       |
|                |de uz general.       |fara a aduce       |calitate.          |
|                |                     |prejudicii         |                   |
|                |                     |prevederilor legale|                   |
|                |                     |referitoare la     |                   |
|                |                     |produsele pentru   |                   |
|                |                     |protectia plantelor|                   |
|                |                     |si biocide.        |                   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|Poluanti        |Concentratiile raman |Concentratiile nu  |Conditiile in      |
|specifici       |in intervalul normal |depasesc valorile  |conformitate cu    |
|nesintetici     |al conditiilor       |standard stabilite |atingerea          |
|                |nemodificate         |in conformitate cu |valorilor          |
|                |(corespunzatoare     |procedura detaliata|specificate mai sus|
|                |nivelelor istorice   |in sectiunea 1.2.6 |pentru elemente    |
|                |anterioare).         |fara a aduce       |biologice de       |
|                |                     |prejudicii         |calitate.          |
|                |                     |prevederilor legale|                   |
|                |                     |referitoare la     |                   |
|                |                     |produsele pentru   |                   |
|                |                     |protectia plantelor|                   |
|                |                     |si biocide.        |                   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|

   1.2.3. Definitii pentru starea ecologica foarte buna, buna si moderata in apele tranzitionale

    Elemente biologice de calitate

 ______________________________________________________________________________
|    Element     | Stare foarte buna   |    Stare buna     |  Stare moderata   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|Fitoplancton    |Compozitia taxonomica|Sunt usoare        |Compozitia si      |
|                |si abundenta         |schimbari ale      |abundenta taxonilor|
|                |fitoplanctonului sunt|compozitiei si     |fitoplanctonici    |
|                |in concordanta cu    |abundentei         |difera moderat fata|
|                |conditiile           |taxonilor          |de conditiile      |
|                |nemodificate.        |fitoplanctonici.   |specifice tipului. |
|                |Biomasa medie a      |Sunt usoare        |Biomasa este       |
|                |fitoplanctonului este|schimbari ale      |moderat deranjata  |
|                |in conformitate cu   |biomasei in        |si poate sa produca|
|                |conditiile           |comparatie cu      |o perturbare       |
|                |fizico-chimice       |conditiile         |semnificativa      |
|                |specifice tipului si |specifice tipului. |nedorita a         |
|                |nu duce la o alterare|Aceste schimbari   |conditiilor altor  |
|                |semnificativa a      |nu indica nici o   |elemente biologice |
|                |conditiilor de       |crestere accelerata|de calitate.       |
|                |transparenta         |a algelor care sa  |Se poate produce o |
|                |specifice tipului.   |aiba ca rezultat   |usoara crestere a  |
|                |Inflorirea           |perturbari nedorite|frecventei si      |
|                |planctonului se      |a echilibrului     |intensitatii       |
|                |produce cu o         |organismelor       |infloririi         |
|                |frecventa si         |prezente in corpul |fitoplanctonului.  |
|                |intensitate care este|de apa sau a       |Inflorirea         |
|                |in conformitate cu   |calitatii          |persistenta se     |
|                |conditiile           |fizico-chimice a   |poate produce in   |
|                |fizico-chimice       |apei.              |lunile de vara.    |
|                |specifice tipului.   |Se poate produce o |                   |
|                |                     |usoara crestere a  |                   |
|                |                     |frecventei si      |                   |
|                |                     |intensitatii       |                   |
|                |                     |infloririi         |                   |
|                |                     |planctonului       |                   |
|                |                     |specific tipului.  |                   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|Macroalge       |Compozitia taxonomica|Sunt usoare        |Compozitia         |
|                |a macroalgelor este  |schimbari ale      |taxonomica a       |
|                |in conformitate cu   |compozitiei        |macroalgelor difera|
|                |conditiile           |taxonomice si      |moderat fata de    |
|                |nemodificate.        |abundentei         |conditiile         |
|                |Nu sunt schimbari    |macroalgelor in    |specifice tipului  |
|                |detectabile in       |comparatie cu      |si este            |
|                |invelisul macroalgal |comunitatile       |semnificativ       |
|                |din cauza            |specifice tipului. |modificata fata de |
|                |activitatilor        |Asemenea schimbari |starea de calitate |
|                |antropogene.         |nu indica nici o   |buna.              |
|                |                     |crestere accelerata|Sunt evidente      |
|                |                     |a fitobentosului   |schimbari moderate |
|                |                     |sau a altor forme  |in abundenta medie |
|                |                     |mai evoluate de    |a macroalgelor si  |
|                |                     |plante, urmand sa  |pot sa aiba ca     |
|                |                     |aiba ca rezultat   |rezultat o         |
|                |                     |perturbari nedorite|perturbare nedorita|
|                |                     |ale echilibrului   |a bilantului       |
|                |                     |organismelor       |organismelor       |
|                |                     |prezente in corpul |prezente in        |
|                |                     |de apa sau ale     |corpurile de apa.  |
|                |                     |calitatii          |                   |
|                |                     |fizico-chimice a   |                   |
|                |                     |apei.              |                   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|Angiosperme     |Compozitia taxonomica|Sunt schimbari     |Compozitia         |
|                |corespunde in        |usoare ale         |taxonomica a       |
|                |totalitate sau       |compozitiei        |angiospermelor     |
|                |aproape in totalitate|taxonomice a       |difera moderat fata|
|                |conditiilor          |angiospermelor     |de comunitatile    |
|                |nemodificate.        |comparativ cu      |specifice tipului  |
|                |Nu sunt schimbari    |comunitatile       |si este            |
|                |detectabile in       |specifice tipului. |semnificativ mult  |
|                |abundenta            |Abundenta          |mai modificata     |
|                |angiospermelor din   |angiospermelor     |decat cea          |
|                |cauza activitatilor  |arata usoare semne |corespunzatoare    |
|                |antropogene.         |de perturbare.     |starii de calitate |
|                |                     |                   |buna.              |
|                |                     |                   |Sunt dereglari     |
|                |                     |                   |moderate in        |
|                |                     |                   |abundenta taxonilor|
|                |                     |                   |de angiosperme.    |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|Fauna de        |Nivelul diversitatii |Nivelul            |Nivelul            |
|nevertebrate    |si abundenta         |diversitatii si    |diversitatii si    |
|bentonice       |taxonilor de         |abundenta taxonilor|abundenta taxonilor|
|                |nevertebrate se      |de nevertebrate    |de nevertebrate    |
|                |incadreaza in        |este usor in afara |este moderat in    |
|                |intervalul           |intervalului       |afara intervalului |
|                |caracteristic pentru |asociat cu         |asociat in mod     |
|                |conditiile           |conditiile         |normal cu          |
|                |nemodificate.        |specifice tipului. |conditiile         |
|                |Sunt prezenti toti   |Sunt prezenti      |specifice tipului. |
|                |taxonii sensibili la |majoritatea        |Sunt prezenti      |
|                |perturbari asociate  |taxonilor sensibili|taxonii indicatori |
|                |conditiilor          |din comunitatile   |de poluare.        |
|                |nemodificate.        |specifice tipului. |Sunt absenti multi |
|                |                     |                   |dintre taxonii     |
|                |                     |                   |sensibili din      |
|                |                     |                   |comunitatile       |
|                |                     |                   |specifice tipului. |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|Fauna piscicola |Compozitia speciilor |Abundenta speciilor|O proportie        |
|                |si abundenta sunt in |sensibile la       |moderata a         |
|                |conformitate cu      |perturbare arata   |speciilor sensibile|
|                |conditiile           |usoare semne de    |la perturbare este |
|                |nemodificate.        |degradare fata de  |absenta ca rezultat|
|                |                     |conditiile         |al impactului      |
|                |                     |specifice tipului, |antropogen asupra  |
|                |                     |care pot fi        |elementelor        |
|                |                     |atribuite          |fizico-chimice sau |
|                |                     |impactului         |hidromorfologice de|
|                |                     |antropogen asupra  |calitate.          |
|                |                     |elementelor        |                   |
|                |                     |fizico-chimice sau |                   |
|                |                     |hidromorfologice de|                   |
|                |                     |calitate.          |                   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|

    Elemente hidromorfologice de calitate

 ______________________________________________________________________________
|    Element     | Stare foarte buna   |    Stare buna     |  Stare moderata   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|Regimul mareelor|Regimul de curgere a |Conditiile sunt in |Conditiile sunt in |
|                |apelor dulci         |conformitate cu    |conformitate cu    |
|                |corespunde in        |atingerea valorilor|atingerea valorilor|
|                |totalitate sau       |specifice          |specifice          |
|                |aproape in totalitate|mentionate mai sus |mentionate mai sus |
|                |conditiilor          |pentru elementele  |pentru elementele  |
|                |nemodificate.        |biologice de       |biologice de       |
|                |                     |calitate.          |calitate.          |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|Conditii        |Variatia adancimilor,|Conditiile sunt in |Conditiile sunt in |
|morfologice     |conditiile de        |conformitate cu    |conformitate cu    |
|                |substrat, precum si  |atingerea valorilor|atingerea valorilor|
|                |structura si         |specifice          |specifice          |
|                |conditiile zonelor   |mentionate mai sus |mentionate mai sus |
|                |influentate de maree |pentru elementele  |pentru elementele  |
|                |corespund in         |biologice de       |biologice de       |
|                |totalitate sau       |calitate.          |calitate.          |
|                |aproape in totalitate|                   |                   |
|                |conditiilor          |                   |                   |
|                |nemodificate.        |                   |                   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|

    Elemente fizico-chimice de calitate

 ______________________________________________________________________________
|    Element     | Stare foarte buna   |    Stare buna     |  Stare moderata   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|Conditii        |Elementele           |Temperatura,       |Conditiile sunt in |
|generale        |fizico-chimice       |conditiile de      |conformitate cu    |
|                |corespund in         |oxigenare si       |atingerea valorilor|
|                |totalitate sau       |transparenta nu    |mentionate mai sus |
|                |aproape in totalitate|ating nivele in    |pentru elementele  |
|                |conditiilor          |afara intervalelor |biologice de       |
|                |nemodificate.        |stabilite astfel   |calitate.          |
|                |Concentratiile       |incat sa asigure   |                   |
|                |nutrientilor raman in|functionarea       |                   |
|                |intervalul asociat in|ecosistemelor si   |                   |
|                |mod normal cu        |atingerea valorilor|                   |
|                |conditiile           |specificate mai sus|                   |
|                |nemodificate.        |pentru elementele  |                   |
|                |Temperatura, bilantul|biologice de       |                   |
|                |oxigenului si        |calitate.          |                   |
|                |transparenta nu arata|Concentratiile     |                   |
|                |semne de perturbare  |nutrientilor nu    |                   |
|                |antropogena si raman |depasesc nivelurile|                   |
|                |in intervalul asociat|stabilite astfel   |                   |
|                |in mod normal        |incat sa asigure   |                   |
|                |conditiilor          |functionarea       |                   |
|                |nemodificate.        |ecosistemului si   |                   |
|                |                     |atingerea valorilor|                   |
|                |                     |specificate mai sus|                   |
|                |                     |pentru elementele  |                   |
|                |                     |biologice de       |                   |
|                |                     |calitate.          |                   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|Poluanti        |Concentratiile       |Concentratiile nu  |Conditiile sunt in |
|specifici       |apropiate de zero sau|depasesc valorile  |conformitate cu    |
|sintetici       |cel putin sub limita |standard stabilite |atingerea valorilor|
|                |de detectie pentru   |in conformitate cu |mentionate mai sus |
|                |majoritatea          |procedura detaliata|pentru elementele  |
|                |tehnicilor analitice |in sectiunea 1.2.6 |biologice de       |
|                |avansate de uz       |fara a aduce       |calitate.          |
|                |general.             |prejudicii         |                   |
|                |                     |prevederilor legale|                   |
|                |                     |referitoare la     |                   |
|                |                     |produsele pentru   |                   |
|                |                     |protectia plantelor|                   |
|                |                     |si biocide.        |                   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|Poluanti        |Concentratiile raman |Concentratiile nu  |Conditiile sunt in |
|specifici       |in intervalul        |depasesc valorile  |conformitate cu    |
|nesintetici     |asociat, in mod      |standard stabilite |atingerea valorilor|
|                |normal, conditiilor  |in conformitate cu |mentionate mai sus |
|                |nemodificate         |procedura detaliata|pentru elementele  |
|                |(corespunzatoare     |in sectiunea 1.2.6 |biologice de       |
|                |nivelelor istorice   |fara a aduce       |calitate.          |
|                |anterioare).         |prejudicii         |                   |
|                |                     |prevederilor legale|                   |
|                |                     |referitoare la     |                   |
|                |                     |produsele pentru   |                   |
|                |                     |protectia plantelor|                   |
|                |                     |si biocide.        |                   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|

    1.2.4. Definitii pentru starea ecologica foarte buna, buna si moderata a apelor costiere

    Elemente biologice de calitate

 ______________________________________________________________________________
|    Element     | Stare foarte buna   |    Stare buna     |  Stare moderata   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|Fitoplancton    |Compozitia si        |Compozitia si      |Compozitia si      |
|                |abundenta taxonilor  |abundenta taxonilor|abundenta taxonilor|
|                |planctonici sunt in  |fitoplanctonici    |planctonici arata  |
|                |conformitate cu      |arata usoare semne |semne moderate de  |
|                |conditiile           |de perturbare.     |perturbare.        |
|                |nemodificate.        |Sunt usoare        |Biomasa algelor    |
|                |Biomasa medie a      |schimbari ale      |este mult in afara |
|                |fitoplanctonului este|biomasei fata de   |intervalului       |
|                |in conformitate cu   |conditiile         |asociat cu         |
|                |conditiile           |specifice tipului. |conditiile         |
|                |fizico-chimice       |Astfel de schimbari|specifice tipului  |
|                |specifice tipului si |nu indica o        |si are impact      |
|                |nu conduce la        |crestere accelerata|asupra altor       |
|                |alterarea            |a algelor care sa  |elemente biologice |
|                |semnificativa a      |aiba ca rezultat   |de calitate.       |
|                |conditiilor specifice|perturbari nedorite|Se poate produce o |
|                |de transparenta.     |ale echilibrului   |crestere moderata a|
|                |Inflorirea           |organismelor       |frecventei si      |
|                |planctonului se      |prezente in        |intensitatii       |
|                |produce cu o         |corpurile de apa   |infloririi         |
|                |frecventa si         |sau calitatii apei.|planctonului.      |
|                |intensitate care este|Se poate produce o |Inflorirea         |
|                |conforma cu          |usoara crestere a  |persistenta se     |
|                |conditiile           |frecventei si      |poate produce in   |
|                |fizico-chimice       |intensitatii       |lunile de vara.    |
|                |specifice tipului.   |infloririi         |                   |
|                |                     |planctonului       |                   |
|                |                     |specific tipului.  |                   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|Macroalge si    |Sunt prezenti toti   |Sunt prezenti      |Sunt absenti un    |
|angiosperme     |taxonii de macroalge |majoritatea        |numar moderat de   |
|                |sau angiosperme      |taxonilor de       |taxoni de macroalge|
|                |sensibili la         |macroalge si       |si angiosperme     |
|                |perturbari asociate  |angiosperme        |sensibili la       |
|                |conditiilor          |asociate cu        |perturbatii        |
|                |nemodificate.        |conditiile         |asociate cu        |
|                |Nivelurile de        |nemodificate.      |conditiile         |
|                |acoperire cu         |Nivelul acoperirii |nemodificate.      |
|                |macroalge si ale     |cu macroalge si    |Acoperirea cu      |
|                |abundentei           |abundenta          |macroalge si       |
|                |angiospermelor sunt  |angiospermelor     |abundenta          |
|                |in conformitate cu   |arata usoare semne |angiospermelor este|
|                |conditiile           |de perturbare.     |moderat perturbata |
|                |nemodificate.        |                   |si poate sa aiba ca|
|                |                     |                   |rezultat           |
|                |                     |                   |perturbarea        |
|                |                     |                   |nedorita a         |
|                |                     |                   |echilibrului       |
|                |                     |                   |organismelor       |
|                |                     |                   |prezente in        |
|                |                     |                   |corpurile de apa.  |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|Fauna de        |Nivelul diversitatii |Nivelul            |Nivelul            |
|nevertebrate    |si abundentei        |diversitatii si    |diversitatii si    |
|bentonice       |taxonilor de         |abundentei         |abundenta taxonilor|
|                |nevertebrate este in |taxonilor de       |de nevertebrate    |
|                |intervalul asociat in|nevertebrate este  |este moderat in    |
|                |mod normal cu        |usor in afara      |afara intervalului |
|                |conditiile           |intervalului       |asociat cu         |
|                |nemodificate.        |asociat conditiilor|conditiile         |
|                |Sunt prezenti toti   |specifice tipului. |specifice tipului. |
|                |taxonii sensibili la |Sunt prezenti      |Sunt prezenti      |
|                |perturbari asociate  |majoritatea        |taxonii indicatori |
|                |cu conditiile        |taxonilor sensibili|ai poluarii.       |
|                |nemodificate.        |din comunitatile   |Multi taxoni       |
|                |                     |specifice tipului. |sensibili ale      |
|                |                     |                   |comunitatilor      |
|                |                     |                   |specifice tipului  |
|                |                     |                   |sunt absenti.      |
|________________|_____________________|___________________|___________________|

    Elemente hidromorfologice de calitate

 ______________________________________________________________________________
|    Element     | Stare foarte buna   |    Stare buna     |  Stare moderata   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|Regimul mareelor|Regimul de curgere a |Conditiile sunt in |Conditiile sunt in |
|                |apelor dulci precum  |conformitate cu    |conformitate cu    |
|                |si directia si viteza|atingerea valorilor|atingerea valorilor|
|                |curentilor dominanti |specifice          |specifice          |
|                |corespunde in        |mentionate mai sus |mentionate mai sus |
|                |totalitate sau       |pentru elementele  |pentru elementele  |
|                |aproape in totalitate|biologice de       |biologice de       |
|                |conditiilor          |calitate.          |calitate.          |
|                |nemodificate.        |                   |                   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|Conditii        |Variatia adancimilor,|Conditiile sunt in |Conditiile sunt in |
|morfologice     |structura si         |conformitate cu    |conformitate cu    |
|                |substratul patului   |atingerea valorilor|atingerea valorilor|
|                |costier si atat      |specifice          |specifice          |
|                |structura cat si     |mentionate mai sus |mentionate mai sus |
|                |conditiile zonelor de|pentru elementele  |pentru elementele  |
|                |influenta a mareelor |biologice de       |biologice de       |
|                |corespund in         |calitate.          |calitate.          |
|                |totalitate sau       |                   |                   |
|                |aproape in totalitate|                   |                   |
|                |conditiilor          |                   |                   |
|                |nemodificate.        |                   |                   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|

    Elemente fizico-chimice de calitate

 ______________________________________________________________________________
|    Element     | Stare foarte buna   |    Stare buna     |  Stare moderata   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|Conditii        |Elementele           |Temperatura,       |Conditiile sunt in |
|generale        |fizico-chimice       |conditiile de      |conformitate cu    |
|                |corespund in         |oxigenare si       |atingerea valorilor|
|                |totalitate sau       |transparenta nu    |specifice          |
|                |aproape in totalitate|ating nivelele in  |mentionate mai sus |
|                |conditiilor          |afara intervalului |pentru elementele  |
|                |nemodificate.        |stabilit astfel    |biologice de       |
|                |Concentratiile       |incat sa asigure   |calitate.          |
|                |nutrientilor raman in|functionarea       |                   |
|                |intervalul asociat in|ecosistemului si sa|                   |
|                |mod normal cu        |asigure atingerea  |                   |
|                |conditiile           |valorilor          |                   |
|                |nemodificate.        |specificate mai sus|                   |
|                |Temperatura,         |pentru elementele  |                   |
|                |bilantul de oxigen si|biologice de       |                   |
|                |transparenta nu arata|calitate.          |                   |
|                |semne de perturbare  |Concentratiile     |                   |
|                |antropogena si raman |nutrientilor nu    |                   |
|                |in intervalul asociat|depasesc nivelele  |                   |
|                |in mod normal cu     |stabilite pentru   |                   |
|                |conditiile           |functionarea       |                   |
|                |nemodificate.        |ecosistemului si   |                   |
|                |                     |atingerea valorilor|                   |
|                |                     |specificate mai sus|                   |
|                |                     |pentru elementele  |                   |
|                |                     |biologice de       |                   |
|                |                     |calitate.          |                   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|Poluanti        |Concentratiile sunt  |Concentratiile nu  |Conditiile sunt in |
|specifici       |apropiate de zero sau|depasesc valorile  |conformitate cu    |
|sintetici       |cel putin sub        |standard stabilite |atingerea valorilor|
|                |limitele de detectie |in conformitate cu |specifice          |
|                |a celor mai avansate |procedura detaliata|mentionate mai sus |
|                |tehnici analitice de |in sectiunea 1.2.6 |pentru elementele  |
|                |uz general.          |fara a aduce       |biologice de       |
|                |                     |prejudicii         |calitate.          |
|                |                     |prevederilor legale|                   |
|                |                     |referitoare la     |                   |
|                |                     |produsele pentru   |                   |
|                |                     |protectia plantelor|                   |
|                |                     |si biocide.        |                   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|Poluanti        |Concentratiile raman |Concentratiile nu  |Conditiile sunt in |
|specifici       |in intervalul normal |depasesc valorile  |conformitate cu    |
|nesintetici     |al conditiilor       |standard stabilite |atingerea valorilor|
|                |nemodificate         |in concordanta cu  |specifice          |
|                |(corespunzatoare     |procedura detaliata|mentionate mai sus |
|                |nivelelor istorice   |in sectiunea 1.2.6 |pentru elementele  |
|                |anterioare).         |fara a aduce       |biologice de       |
|                |                     |prejudicii         |calitate.          |
|                |                     |prevederilor legale|                   |
|                |                     |referitoare la     |                   |
|                |                     |produsele pentru   |                   |
|                |                     |protectia plantelor|                   |
|                |                     |si biocide.        |                   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|

    1.2.5. Definitii pentru potentialul ecologic foarte bun, bun sau moderat pentru corpurile de apa puternic modificate sau artificiale

 ______________________________________________________________________________
|    Element     | Potential ecologic  | Potential ecologic| Potential ecologic|
|                |        maxim        |         bun       |      moderat      |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|Elemente        |Valorile elementelor |Sunt usoare        |Sunt schimbari     |
|biologice de    |biologice de calitate|schimbari ale      |moderate ale       |
|calitate        |relevante reflecta,  |valorilor          |valorilor          |
|                |pe cat posibil, pe   |elementelor        |elementelor        |
|                |acelea asociate cu   |biologice relevante|biologice de       |
|                |cel mai apropiat tip |comparativ cu      |calitate relevante |
|                |de corp de apa de    |valorile gasite la |in comparatie cu   |
|                |suprafata comparabil,|potentialul        |valorile gasite la |
|                |avand conditiile     |ecologic foarte    |potentialul        |
|                |fizice date, care    |bun.               |ecologic foarte    |
|                |rezulta din          |                   |bun.               |
|                |caracteristicile     |                   |Aceste valori sunt |
|                |corpului de apa      |                   |semnificativ       |
|                |puternic modificat   |                   |modificate fata de |
|                |sau artificial.      |                   |cele caracteristice|
|                |                     |                   |starii de calitate |
|                |                     |                   |buna.              |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|Elemente        |Conditiile           |Conditiile sunt in |Conditiile sunt in |
|hidromorfologice|hidromorfologice sunt|conformitate cu    |conformitate cu    |
|                |in conformitate numai|atingerea valorilor|atingerea valorilor|
|                |cu acele impacturi   |specificate mai sus|specificate mai sus|
|                |asupra corpurilor de |pentru elementele  |pentru elementele  |
|                |apa de suprafata,    |biologice de       |biologice de       |
|                |care ar rezulta din  |calitate.          |calitate.          |
|                |caracteristicile de  |                   |                   |
|                |corpuri de apa       |                   |                   |
|                |puternic modificate  |                   |                   |
|                |sau artificiale, dupa|                   |                   |
|                |ce s-au luat toate   |                   |                   |
|                |masurile de reducere |                   |                   |
|                |pentru a asigura cea |                   |                   |
|                |mai buna aproximare a|                   |                   |
|                |continuitatii        |                   |                   |
|                |ecologice, in        |                   |                   |
|                |particular cu        |                   |                   |
|                |referire la migrarea |                   |                   |
|                |faunei si la         |                   |                   |
|                |terenurile adecvate  |                   |                   |
|                |pentru cultivare si  |                   |                   |
|                |producere de samanta.|                   |                   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|

    Elemente fizico-chimice

 ______________________________________________________________________________
|Conditii        |Elementele           |Valorile           |Conditiile sunt in |
|generale        |fizico-chimice       |elementelor        |conformitate cu    |
|                |corespund in         |fizico-chimice     |atingerea valorilor|
|                |totalitate sau       |sunt in intervalul |specificate mai sus|
|                |aproape in totalitate|stabilit astfel    |pentru elementele  |
|                |cu conditiile        |incat sa se asigure|biologice de       |
|                |nemodificate asociate|functionarea       |calitate.          |
|                |tipului de corp de   |ecosistemelor si sa|                   |
|                |apa de suprafata cel |se atinga valorile |                   |
|                |mai apropiat         |specificate        |                   |
|                |comparabil de        |anterior pentru    |                   |
|                |corpurile de apa     |elementele         |                   |
|                |puternic modificate  |biologice de       |                   |
|                |sau artificiale in   |calitate.          |                   |
|                |cauza.               |Temperatura si pH  |                   |
|                |Concentratiile       |nu depasesc        |                   |
|                |nutrientilor raman in|nivelele din       |                   |
|                |intervalul asociat in|intervalul stabilit|                   |
|                |mod normal cu astfel |pentru a asigura   |                   |
|                |de conditii          |functionarea       |                   |
|                |nemodificate.        |ecosistemului si   |                   |
|                |Nivelele             |atingerea valorilor|                   |
|                |temperaturii,        |mentionate mai sus |                   |
|                |bilantului de oxigen |pentru elementele  |                   |
|                |si a pH-ului sunt in |biologice de       |                   |
|                |conformitate cu      |calitate.          |                   |
|                |acelea gasite in cele|Concentratiile     |                   |
|                |mai apropiate tipuri |nutrientilor nu    |                   |
|                |de corp de apa       |depasesc nivelele  |                   |
|                |comparabile, aflate  |stabilite astfel   |                   |
|                |in conditii          |incat sa se asigure|                   |
|                |nemodificate.        |functionarea       |                   |
|                |                     |ecosistemelor si   |                   |
|                |                     |atingerea valorilor|                   |
|                |                     |mentionate mai sus |                   |
|                |                     |pentru elementele  |                   |
|                |                     |biologice de       |                   |
|                |                     |calitate.          |                   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|

 ______________________________________________________________________________
|    Element     | Potential ecologic  | Potential ecologic| Potential ecologic|
|                |        maxim        |         bun       |      moderat      |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|Poluanti        |Concentratiile       |Concentratiile nu  |Conditiile sunt in |
|specifici       |apropiate de zero sau|depasesc valorile  |conformitate cu    |
|sintetici       |cel putin sub        |standard stabilite |atingerea valorilor|
|                |limitele de detectie |in conformitate cu |specificate mai sus|
|                |pentru cele mai      |procedura detaliata|pentru elementele  |
|                |avansate tehnologii  |in sectiunea 1.2.6 |biologice de       |
|                |analitice de uz      |fara a aduce       |calitate.          |
|                |general.             |prejudicii         |                   |
|                |                     |prevederilor legale|                   |
|                |                     |referitoare la     |                   |
|                |                     |produsele pentru   |                   |
|                |                     |protectia plantelor|                   |
|                |                     |si biocide.        |                   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|
|Poluanti        |Concentratiile raman |Concentratiile nu  |Conditiile sunt in |
|specifici       |in intervalul asociat|depasesc valorile  |conformitate cu    |
|nesintetici     |in mod normal        |standard stabilite |atingerea valorilor|
|                |conditiilor          |in concordanta cu  |specificate mai sus|
|                |nemodificate gasite  |procedura detaliata|pentru elementele  |
|                |in tipul de corp de  |in sectiunea 1.2.6 |biologice de       |
|                |apa de suprafata     |fara a aduce       |calitate.          |
|                |aflat cel mai aproape|prejudicii         |                   |
|                |comparabil cu corpul |prevederilor legale|                   |
|                |de apa artificial sau|referitoare la     |                   |
|                |cu modificari        |produsele pentru   |                   |
|                |importante, aflat in |protectia plantelor|                   |
|                |cauza.               |si biocide.        |                   |
|________________|_____________________|___________________|___________________|

    1.2.6. Procedura pentru stabilirea valorilor standard pentru caracterizarea starii chimice de calitate

    In vederea stabilirii valorilor standard pentru apa, sediment sau biota necesare caracterizarii starii chimice de calitate, trebuie sa se actioneze in conformitate cu urmatoarele prevederi. Valorile standard pot fi stabilite pentru apa, sediment sau biota.
    Acolo unde este posibil, atat datele de toxicitate acuta, cat si cele de toxicitate cronica trebuie sa fie obtinute pentru taxonii stabiliti mai jos, care sunt importanti pentru tipul de corp de apa respectiv, cat si pentru orice taxon acvatic pentru care sunt date disponibile. "Setul de baza" al taxonilor consta in:
    a) Alge si/sau macrofite;
    b) Daphnia sau organisme reprezentative pentru ape saline;
    c) Pesti.

    Stabilirea valorilor standard pentru caracterizarea starii chimice de calitate

    Pentru stabilirea unei concentratii medii maxime anuale se aplica procedura urmatoare:
    (i) se stabilesc factori de siguranta corespunzatori in fiecare caz, in functie de natura si calitatea datelor disponibile si de indicatiile tehnice privind evaluarea riscului pentru noile substante notificate si evaluarea riscului pentru substantele existente si factorii de siguranta prevazuti in tabelul nr. 1.2.6.:

    Tabelul nr. 1.2.6

 ______________________________________________________________________________
|                                                               | Factor de    |
|                                                               | siguranta    |
|_______________________________________________________________|______________|
| Cel putin un test de toxicitate acuta (CL50) pentru fiecare   |              |
| din cele trei niveluri trofice din setul de baza              |      1000    |
|_______________________________________________________________|______________|
| Un test de toxicitate cronica la concentratia la care nu se   |              |
| observa nici un efect (fie pe pesti sau pe Daphnia sau pe un  |              |
| organism reprezentativ pentru apele saline)                   |       100    |
|_______________________________________________________________|______________|
| Doua teste de toxicitate cronica la concentratia la care nu   |              |
| se observa nici un efect, pentru speciile care reprezinta     |              |
| doua nivele trofice (pesti si/sau Daphnia sau un organism     |              |
| reprezentativ pentru ape saline si/sau alge)                  |        50    |
|_______________________________________________________________|______________|
| Teste de toxicitate cronica la concentratia la care nu se     |              |
| observa, in mod normal, nici un efect, la cel putin trei      |              |
| specii (pesti din specii obisnuite, Daphnia sau un organism   |              |
| reprezentativ pentru ape saline si alge) care sa reprezinte   |              |
| trei niveluri trofice                                         |        10    |
|_______________________________________________________________|______________|
| Alte cazuri, inclusiv datele din teren sau ecosisteme model,  |Prin evaluare,|
| care permit sa fie calculati si aplicati factori de siguranta |de la caz la  |
| mult mai precisi                                              |caz           |
|_______________________________________________________________|______________|

    (ii) acolo unde datele despre persistenta si bioacumulare sunt disponibile, acestea trebuie sa fie luate in considerare la determinarea valorii standard finale;
    (iii) valoarea/valorile standard trebuie sa fie comparata/comparate cu orice rezultat din studiile de teren. Acolo unde apar anomalii, trebuie sa fie revizuite determinarile pentru a permite sa se calculeze un factor de siguranta mult mai precis;
    (iv) valoarea/valorile standard stabilite trebuie sa fie supuse in mod egal revizuirii si consultarii publice, inclusiv pentru a permite sa fie calculat un factor de siguranta mai precis.

    1.3. Monitoringul starii ecologice si chimice pentru apele de suprafata

    Reteaua de monitoring a apelor de suprafata trebuie sa fie stabilita in conformitate cu prevederile art. 35. Reteaua de monitoring trebuie sa fie proiectata astfel incat sa asigure o vedere generala coerenta si cuprinzatoare a starii ecologice si chimice in cadrul fiecarui bazin hidrografic si sa permita clasificarea corpurilor de apa in cinci clase, in conformitate cu definitiile normative prevazute la pct. 1.2. Trebuie elaborata o harta sau harti care sa arate reteaua de monitoring a apelor de suprafata din Schema directoare de amenajare si management a bazinului hidrografic. Pe baza caracterizarii si evaluarii impactului, efectuate in conformitate cu art. 43 alin. (1^5) si ale anexei nr. 1^2, pentru fiecare perioada la care se aplica o schema directoare la nivel de bazin hidrografic, trebuie sa stabileasca un program de monitoring de supraveghere si un program de monitoring operational. In anumite cazuri se pot stabili programe de monitoring de investigare.
    In cadrul sistemului stabilit trebuie monitorizati parametrii care sunt indicatori ai starii fiecarui element de calitate important. Pentru selectarea parametrilor pentru elementele biologice de calitate, trebuie identificat nivelul taxonilor corespunzator cerut pentru atingerea nivelului de certitudine si precizie adecvat in clasificarea elementelor de calitate. Estimarile nivelului de certitudine si precizie a rezultatelor furnizate prin programele de monitoring trebuie prezentate in schema directoare.
    1.3.1. Proiectarea programului de monitoring de supraveghere
    1.3.1.1. Obiectiv:
    Programele de monitoring de supraveghere trebuie sa furnizeze informatii pentru:
    a) suplimentarea si validarea procedurii de evaluare a impactului, detaliata in anexa nr. 1^2;
    b) proiectarea eficienta si efectiva a programelor viitoare de monitoring;
    c) evaluarea schimbarilor pe termen lung a conditiilor naturale;
    d) evaluarea schimbarilor pe termen lung care rezulta din activitatea antropogenica generala.
    Rezultatele unui astfel de program de monitoring trebuie revizuite si folosite, in combinatie cu procedura de evaluare a impactului prevazuta in anexa nr. 1^2, pentru determinarea cerintelor pentru programele de monitoring din schemele directoare la nivel de bazin hidrografic actuale si viitoare.
    1.3.1.2. Selectarea punctelor de monitoring
    Programul de monitoring de supraveghere trebuie efectuat pentru un numar suficient de corpuri de apa, astfel incat sa se asigure o evaluare a starii globale a apelor de suprafata din fiecare bazin hidrografic sau sub-bazin hidrografic din cadrul districtului bazinului hidrografic. Pentru selectarea acestor corpuri de apa, monitoringul se va realiza in punctele in care:
    a) debitul cursului de apa este important in cadrul districtului bazinului hidrografic ca intreg, inclusiv punctele de pe rauri mari, unde bazinul hidrografic este mai mare de 2500 km^2;
    b) volumul de apa prezent este semnificativ in cadrul districtului bazinului hidrografic, incluzand lacuri naturale si lacuri artificiale mari;
    c) corpurile de apa importante traverseaza frontiera unui stat;
    d) exista locuri identificate in conformitate cu legislatia privind schimbul de informatii;
    e) in alte asemenea puncte unde este necesara estimarea incarcarii poluantilor care sunt transferati peste granite si care sunt transferati in mediul acvatic marin.
    1.3.1.3. Selectarea elementelor de calitate
    Monitoringul de supraveghere trebuie efectuat pentru fiecare punct de monitoring timp de 1 an in cursul perioadei acoperite de schema directoare la nivel de bazin hidrografic pentru:
    a) parametrii care indica toate elementele biologice de calitate;
    b) parametrii care indica toate elementele hidromorfologice de calitate;
    c) parametrii care indica toate elementele fizico-chimice de calitate;
    d) lista poluantilor prioritari care sunt evacuati intr-un bazin hidrografic sau sub-bazin;
    e) alti poluanti evacuati in cantitati importante in bazinul sau sub-bazinul hidrografic, in afara de cazul in care exercitiul anterior de monitoring de supraveghere a demonstrat ca respectivul corp de apa a atins starea buna si nu exista nici o dovada, in urma revizuirii impactului activitatii umane in conformitate cu prevederile anexei nr. 1^2, din care sa rezulte ca s-a schimbat impactul asupra corpului de apa. In acest caz monitoringul de supraveghere trebuie sa fie efectuat o data pe perioada de valabilitate a trei scheme directoare succesive, elaborate la nivel de bazin hidrografic.

    1.3.2. Proiectarea programului de monitoring operational
    Monitoringul operational trebuie sa fie facut pentru:
    a) stabilirea starii acelor corpuri de apa identificate ca avand riscul sa nu indeplineasca obiectivele de protectie a apelor si mediului acvatic stabilite;
    b) evaluarea oricaror schimbari ale starii unor astfel de corpuri de apa, care rezulta din programele de masuri.
    Programul poate fi amendat in perioada de valabilitate a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, in functie de informatiile obtinute ca parte a cerintelor prevazute in anexa nr. 1^2, sau ca parte a prezentei anexe, in particular pentru a permite o reducere a frecventei cu care un impact este depistat a fi nesemnificativ sau pentru ca presiunea importanta generata de impact sa fie eliminata.
    1.3.2.1. Selectarea amplasamentelor de monitoring
    Monitoringul operational trebuie sa fie realizat pentru toate acele corpuri de apa care, fie pe baza evaluarii impactului realizat conform prevederilor anexei nr. 1^2 sau a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca avand riscul de a nu indeplini obiectivele sale de protectie a apelor si a mediului acvatic stabilite conform art. 2^1 si pentru acele corpuri de apa in care sunt evacuate substantele din lista prioritara. Punctele de monitoring trebuie selectate pentru substantele din lista prioritara dupa cum s-a specificat in legislatia care stabileste valorile standard relevante privind calitatea apelor si mediului acvatic. In toate celelalte cazuri, inclusiv pentru substantele din lista prioritara, acolo unde nu exista instructiuni specifice in legislatia specifica, punctele de monitoring trebuie sa fie stabilite dupa cum urmeaza:
    a) pentru corpurile de apa supuse riscului din cauza presiunilor semnificative de impact a surselor punctuale se vor stabili suficiente puncte de monitoring in cadrul fiecarui corp de apa, in scopul evaluarii impactului surselor punctuale. In cazul in care un corp de apa este supus unor presiuni multiple din partea surselor punctuale, punctele de monitoring pot fi selectate pentru evaluarea marimii si impactului acestor presiuni ca un intreg;
    b) pentru corpurile de apa supuse riscului din cauza presiunilor semnificative de impact a surselor difuze se vor stabili suficiente puncte de monitoring in cadrul unor corpuri de apa selectate, in scopul evaluarii impactului surselor difuze. Selectarea corpurilor de apa trebuie facuta astfel incat acestea sa fie reprezentative pentru riscul relativ al aparitiei presiunilor din cauza surselor difuze si pentru riscul relativ al neindeplinirii starii bune a apelor de suprafata;
    c) pentru corpurile de apa supuse riscului din cauza presiunilor hidromorfologice se vor stabili suficiente puncte de monitoring in cadrul unei selectii a corpurilor de apa, in scopul evaluarii marimii si impactului presiunilor hidromorfologice. Selectarea corpurilor de apa trebuie sa fie caracteristica pentru impactul global al presiunii hidromorfologice la care sunt supuse toate corpurile de apa.
    1.3.2.2. Selectarea elementelor de calitate
    Pentru evaluarea presiunii de impact la care sunt supuse toate corpurile de apa de suprafata, trebuie monitorizate acele elemente de calitate care sunt caracteristice presiunilor de impact la care corpul sau corpurile de apa sunt supuse. In acest scop, trebuie sa se monitorizeze:
    a) parametrii caracteristici ai elementului sau elementelor biologice de calitate cele mai sensibile la presiunile la care sunt supuse corpurile de apa respective;
    b) toate substantele prioritare evacuate, precum si alti poluanti evacuati in cantitati importante;
    c) parametrii caracteristici ai elementului hidromorfologic de calitate cel mai sensibil la presiunea identificata.

    1.3.3. Proiectarea programului de monitoring de investigare
    Obiectiv
    Monitoringul de investigare trebuie efectuat:
    a) acolo unde nu se cunosc motivele oricarei depasiri;
    b) acolo unde monitoringul de supraveghere arata ca obiectivele stabilite conform art. 2^1 pentru un corp de apa nu se pot realiza, iar monitoringul operational nu a fost inca stabilit, pentru a stabili cauzele pentru care un corp de apa sau corpurile de apa nu indeplinesc obiectivele de protectie a apelor si mediului acvatic stabilite;
    c) pentru stabilirea impactului poluarilor accidentale.
    Programul de monitoring de investigare trebuie sa furnizeze informatii necesare stabilirii unui program de masuri pentru realizarea obiectivelor de protectie a apelor si mediului acvatic stabilite si a masurilor specifice necesare pentru remedierea efectelor poluarilor accidentale.

    1.3.4. Frecventa monitoringului
    Pentru perioada programului de monitoring de supraveghere, frecventele pentru parametrii de monitoring caracteristici elementelor fizico-chimice de calitate prevazute in tabelul nr. 1.3.4 trebuie sa fie aplicate, in afara de cazul in care, pe baza cunostintelor tehnice si a deciziei expertilor, sunt justificate intervale mai mari. Pentru elementele biologice sau hidromorfologice de calitate, monitoringul trebuie efectuat cel putin o data in perioada de monitoring de supraveghere.
    Pentru programul de monitoring operational, frecventa monitoringului necesara pentru fiecare parametru trebuie sa fie determinata astfel incat sa se asigure furnizarea unor date suficiente pentru o evaluare credibila a starii elementelor importante de calitate. Ca regula, monitoringul trebuie sa aiba loc la intervale care nu depasesc pe cele prevazute in tabelul nr. 1.3.4, cu exceptia cazurilor cand, pe baza cunostintelor tehnice si a deciziei expertilor, sunt justificate intervale mai mari de timp.
    Frecventele trebuie sa fie alese astfel incat sa se realizeze un nivel acceptabil de certitudine si precizie. Estimarile certitudinii si preciziei realizate de sistemul de monitoring utilizat trebuie sa fie stabilite in Schema directoare de amenajare si management a bazinului hidrografic.
    Frecventele de monitoring trebuie sa fie alese tinand seama de variabilitatea parametrilor care rezulta atat din conditiile naturale, cat si cele antropogene. Intervalele de timp la care este intreprins monitoringul trebuie sa fie alese astfel incat sa minimizeze impactul variatiei sezoniere asupra rezultatelor si deci, sa asigure ca rezultatele reflecta schimbarile in corpurile de apa ca urmare a schimbarilor cauzate de presiuni antropogene. Daca este necesar, trebuie efectuat un monitoring suplimentar in timpul diferitelor anotimpuri in acelasi an, pentru a realiza acest obiectiv.

    Tabel nr. 1.3.4

 ______________________________________________________________________________
|   Element de calitate   | Rauri  | Lacuri | Ape tranzitionale | Ape costiere |
|_________________________|________|________|___________________|______________|
| Biologice                                                                    |
|______________________________________________________________________________|
| Fitoplancton            | 6 luni | 6 luni |       6 luni      |    6 luni    |
|_________________________|________|________|___________________|______________|
| Alta flora acvatica     | 3 ani  | 3 ani  |       3 ani       |    3 ani     |
|_________________________|________|________|___________________|______________|
| Macro-nevertebrate      | 3 ani  | 3 ani  |       3 ani       |    3 ani     |
|_________________________|________|________|___________________|______________|
| Pesti                   | 3 ani  | 3 ani  |       3 ani       |              |
|_________________________|________|________|___________________|______________|
| Hidromorfologice                                                             |
|______________________________________________________________________________|
| Continuitate            | 6 ani  |        |                   |              |
|_________________________|________|________|___________________|______________|
| Hidrologie              |continuu| 1 luna |                   |              |
|_________________________|________|________|___________________|______________|
| Morfologie              | 6 ani  | 6 ani  |       6 ani       |    6 ani     |
|_________________________|________|________|___________________|______________|
| Fizico-chimice                                                               |
|______________________________________________________________________________|
| Conditii termice        | 3 luni | 3 luni |       3 luni      |    3 luni    |
|_________________________|________|________|___________________|______________|
| Oxigenare               | 3 luni | 3 luni |       3 luni      |    3 luni    |
|_________________________|________|________|___________________|______________|
| Salinitate              | 3 luni | 3 luni |       3 luni      |              |
|_________________________|________|________|___________________|______________|
| Starea nutrientilor     | 3 luni | 3 luni |       3 luni      |    3 luni    |
|_________________________|________|________|___________________|______________|
| Starea acidifierii      | 3 luni | 3 luni |                   |              |
|_________________________|________|________|___________________|______________|
| Alti poluanti           | 3 luni | 3 luni |       3 luni      |    3 luni    |
|_________________________|________|________|___________________|______________|
| Substante prioritare    | 1 luna | 1 luna |       1 luna      |    1 luna    |
|_________________________|________|________|___________________|______________|

    1.3.5. Cerinte de monitoring suplimentar pentru zonele protejate
    In scopul indeplinirii cerintelor urmatoare, programele de monitoring necesare trebuie sa fie suplimentate:
    1.3.5.1. Puncte de captare a apei potabile
    Corpurile de apa de suprafata desemnate conform art. 2^6 care asigura in medie mai mult de 100 mc/zi trebuie sa fie stabilite ca fiind puncte de monitoring si trebuie supuse unui astfel de monitoring suplimentar. Aceste corpuri trebuie monitorizate pentru toate substantele prioritare evacuate si pentru toate celelalte substante evacuate in cantitati importante care ar putea afecta starea corpurilor de apa si care sunt controlate conform prevederilor legale privind apa potabila. Monitoringul trebuie sa fie efectuat in conformitate cu frecventele stabilite in tabelul nr. 1.3.5.1.

    Tabelul nr. 1.3.5.1

     ________________________________________
    | Comunitatea deservita   |  Frecventa   |
    | (locuitori echivalenti) |              |
    |_________________________|______________|
    |          < 10.000       | 4 ori pe an  |
    |_________________________|______________|
    |   10.000 - 30.000       | 8 ori pe an  |
    |_________________________|______________|
    |          > 30.000       | 12 ori pe an |
    |_________________________|______________|

    1.3.5.2. Habitate si specii in zone protejate
    Corpurile de apa care formeaza aceste zone trebuie sa fie incluse in programele de monitoring operational, acolo unde, pe baza evaluarii impactului si a monitoringului de supraveghere, acestea sunt identificate ca avand riscul sa nu indeplineasca obiectivele de calitate a apelor si mediului acvatic stabilite conform art. 2^1. Monitoringul trebuie sa fie efectuat pentru evaluarea impactului tuturor presiunilor importante asupra acestor corpuri si, acolo unde este necesar, pentru evaluarea schimbarilor starii acestor corpuri care rezulta in urma realizarii programelor de masuri. Monitoringul trebuie sa continue pana cand zonele protejate satisfac cerintele referitoare la apa ale legislatiei pe baza careia au fost stabilite zonele protejate respective si pana cand sunt indeplinite obiectivele stabilite in conformitate cu prevederile art. 2^1.

    1.3.6. Standarde pentru metodele de monitoring al elementelor de calitate
    Metodele folosite pentru monitoringul parametrilor tip trebuie sa se conformeze urmatoarelor standarde prezentate mai jos sau unor alte standarde nationale sau internationale care sa asigure furnizarea datelor de o calitate si comparabilitate stiintifica echivalenta.

    Prelevare probe macro-nevertebrate

    SR EN ISO 5667-3:2002   Calitatea apei - Prelevarea probelor - Partea a 3-a:
                            Instructiuni privind conservarea si manipularea
                            probelor
    SR EN 27828:2001        Calitatea apelor - Metode pentru prelevarea
                            biologica a probelor - Indrumar privind reteaua de
                            prelevare manuala a macro-nevertebratelor bentice
    SR EN 28265:2001        Calitatea apelor - Metode pentru prelevarea
                            biologica a probelor - Indrumarul privind
                            proiectarea si utilizarea instrumentelor de
                            prelevare a probelor pentru macro-nevertebratele
                            bentice din substraturi stancoase in apele putin
                            adanci
    SR EN ISO 9391:2000     Calitatea apelor - Prelevarea probelor din ape
                            adanci pentru macro-nevertebrate - Indrumar privind
                            folosirea instrumentelor de prelevare, de
                            colonizare, calitativa si cantitativa
    SR EN ISO 8689-1:2003   Clasificarea biologica a raurilor PARTEA I: Indrumar
                            privind interpretarea datelor biologice de calitate
                            provenite din supravegherile macro-nevertebratelor
                            bentice in apele curgatoare
    SR EN ISO 8689-2:2003   Clasificarea biologica a raurilor PARTEA a II-a:
                            Indrumarul privind prezentarea datelor biologice de
                            calitate provenite din supravegherile
                            macro-nevertebratelor bentice din apele curgatoare

    Lista metodelor de prelevare de probe pentru macrofite, pesti, diatomee, va fi actualizata ca urmare a progresului tehnic si va fi aprobata prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor.
    Lista metodelor standard de analiza pentru parametrii fizico-chimici si parametrii hidromorfologici va fi actualizata ca urmare a progresului tehnic si va fi aprobata prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor.

    1.4. Clasificarea si prezentarea starii ecologice

    1.4.1. Comparabilitatea rezultatelor de monitoring biologic
    a) in scopul estimarii valorilor elementelor biologice de calitate specificate pentru fiecare categorie de apa de suprafata sau pentru corpurile de apa de suprafata puternic modificate sau artificiale se stabilesc sisteme de monitoring. Pentru aplicarea procedurii stabilite mai jos la corpurile de apa puternic modificate sau artificiale, referirile la starea ecologica trebuie sa fie percepute ca fiind referitoare la potentialul ecologic. Astfel de sisteme pot utiliza anumite specii sau grupe de specii care sunt reprezentative pentru elementele de calitate ca un intreg;
    b) pentru asigurarea comparabilitatii unor astfel de sisteme de monitoring, rezultatele obtinute prin aplicarea sistemelor de monitoring utilizate trebuie sa fie exprimate ca rapoarte de calitate ecologica, in scopul clasificarii starii ecologice. Aceste rapoarte trebuie sa reprezinte relatia dintre valorile parametrilor biologici observati pentru un corp de apa de suprafata dat si valorile pentru acesti parametri in conditiile de referinta aplicabile acestui corp de apa. Raportul trebuie sa fie exprimat ca o valoare numerica intre 0 si 1, cu starea ecologica foarte buna reprezentata de valori apropiate de 1 iar starea ecologica proasta prin valori apropiate de 0;
    c) scara rapoartelor de calitate ecologica pentru sistemul de monitoring corespunzator fiecarei categorii de apa de suprafata trebuie impartita in cinci clase, in intervalul de la starea ecologica foarte buna la starea ecologica proasta, asa cum au fost definite la pct. 1.2., prin asocierea unei valori numerice fiecarei limite intre clase. Valoarea limitei dintre clasele de stare foarte buna si buna, precum si valoarea limitei intre starea buna si moderata trebuie sa fie stabilite prin exercitiu de intercalibrare.

    1.4.2. Prezentarea rezultatelor monitoringului si clasificarea starii ecologice si a potentialului ecologic
    a) pentru categoriile de ape de suprafata, clasificarea starii ecologice pentru corpurile de apa trebuie sa fie reprezentata de valori scazute ale parametrilor, obtinute ca rezultat al monitoringului biologic si fizico-chimic pentru elementele de calitate relevante, clasificate in concordanta cu prima coloana a tabelului nr. 1.4.2.a). Rezultatele vor fi prezentate pe o harta, pentru fiecare district al bazinului hidrografic, care sa ilustreze clasificarea starii ecologice pentru fiecare corp de apa, prin coduri de culori in concordanta cu a doua coloana a tabelului stabilit mai jos, reprezentand clasificarea starii ecologice a corpului de apa:

    Tabel nr. 1.4.2.a)

     _____________________________________________
    | Clasificarea starii ecologice | Cod culoare |
    |_______________________________|_____________|
    | Foarte buna                   | Albastru    |
    |_______________________________|_____________|
    | Buna                          | Verde       |
    |_______________________________|_____________|
    | Moderata                      | Galben      |
    |_______________________________|_____________|
    | Slaba                         | Orange      |
    |_______________________________|_____________|
    | Proasta                       | Rosu        |
    |_______________________________|_____________|

    b) pentru corpurile de apa puternic modificate sau artificiale, clasificarea starii ecologice pentru corpul de apa trebuie sa fie reprezentata de valori scazute ale parametrilor, obtinute ca rezultat al monitoringului biologic si fizico-chimic pentru elementele de calitate relevante, clasificate in concordanta cu prima coloana a tabelului nr. 1.4.2.b). Rezultatele trebuie prezentate pe o harta, pentru fiecare district al bazinului hidrografic, care sa ilustreze clasificarea potentialului ecologic pentru fiecare corp de apa, prin coduri de culori, in concordanta cu a doua coloana a tabelului nr. 1.4.2.b), pentru corpurile de apa artificiale si in concordanta cu a treia coloana a tabelului nr. 1.4.2.b), pentru corpurile de apa puternic modificate:

    Tabel nr. 1.4.2.b)

 ______________________________________________________________________________
| Clasificarea  |                        Cod de culoare                        |
| potentialului |______________________________________________________________|
| ecologic      |  Corpuri de apa artificiale  |  Corpuri puternic modificate  |
|_______________|______________________________|_______________________________|
| Bun si Foarte | Benzi de dimensiuni egale cu | Benzi de dimensiuni egale cu  |
| bun           | verde si gri deschis         | verde si gri inchis           |
|_______________|______________________________|_______________________________|
| Moderat       | Benzi de dimensiuni egale cu | Benzi de dimensiuni egale cu  |
|               | galben si gri deschis        | galben si gri inchis          |
|_______________|______________________________|_______________________________|
| Slab          | Benzi de dimensiuni egale cu | Benzi de dimensiuni egale cu  |
|               | orange si gri deschis        | orange si gri inchis          |
|_______________|______________________________|_______________________________|
| Prost         | Benzi de dimensiuni egale cu | Benzi de dimensiuni egale cu  |
|               | rosu si gri deschis in mod   | rosu si gri inchis            |
|               | egal                         |                               |
|_______________|______________________________|_______________________________|

    c) printr-un punct negru pe harta, trebuie, de asemenea, sa se indice acele corpuri de apa unde nerealizarea starii bune sau a potentialului ecologic bun este determinata de nerespectarea uneia sau mai multor valori standard de calitate a apei si mediului acvatic, care au fost stabilite pentru acel corp de apa, in ceea ce priveste poluantii specifici sintetici si nesintetici.

    1.4.3. Prezentarea rezultatelor monitoringului si clasificarea starii chimice
    Acolo unde, un corp de apa se conformeaza cu toate valorile standard de calitate a apei si mediului acvatic, stabilite prin reglementarile specifice, acesta trebuie sa fie inregistrat ca atingand starea chimica buna. In caz contrar, corpul de apa trebuie sa fie inregistrat ca neindeplinind starea chimica buna.
    Pentru ilustrarea starii chimice a fiecarui corp de apa trebuie realizata o harta pentru fiecare district al bazinului hidrografic, utilizandu-se coduri de culori in conformitate cu coloana a doua a tabelului nr. 1.4.3, stabilite pentru reflectarea clasificarii starii chimice a corpului de apa.

    Tabel nr. 1.4.3

     _____________________________________________
    | Clasificarea starii chimice | Cod de culori |
    |_____________________________|_______________|
    | Buna                        | Albastru      |
    |_____________________________|_______________|
    | Alta stare decat buna       | Rosu          |
    |_____________________________|_______________|

    2. APE SUBTERANE

    2.1. Starea cantitativa a apelor subterane

    2.1.1. Parametri pentru clasificarea starii cantitative

    Regimul nivelului apelor subterane

    2.1.2. Definitia starii cantitative

 ______________________________________________________________________________
|    Elemente    |                         Stare buna                          |
|________________|_____________________________________________________________|
| Nivelul        | Nivelul apelor subterane in corpul de apa subterana este in |
| apelor         | asa fel incat resursa disponibila de apa subterana nu este  |
| subterane      | depasita de un debit mediu anual captat pe lunga durata.    |
|                |                                                             |
|                | In consecinta, nivelul apelor subterane nu este supus       |
|                | modificarilor antropogene care ar putea conduce la:         |
|                |                                                             |
|                | - nerealizarea obiectivelor de protectie a apelor si        |
|                | mediului acvatic prevazute in art. 2^1 alin. (1) pentru     |
|                | apele de suprafata asociate;                                |
|                |                                                             |
|                | - orice diminuare semnificativa a starii unor astfel de ape;|
|                |                                                             |
|                | - orice deteriorare semnificativa a ecosistemelor terestre  |
|                | care depind direct de corpurile de apa subterana;           |
|                |                                                             |
|                | - modificari ale directiei de curgere, care rezulta din     |
|                | schimbarile de nivel ce se pot produce temporar, sau        |
|                | continuu, intr-o zona limitata spatial, dar care nu         |
|                | determina patrunderea apei sarate sau alte patrunderi, si   |
|                | care nu indica o tendinta de modificare sustinuta si        |
|                | identificata clar, influentata de activitatile antropogene, |
|                | a directiei de curgere care ar conduce la aceste patrunderi.|
|________________|_____________________________________________________________|

    2.2. Monitoringul starii cantitative a apelor subterane

    2.2.1. Reteaua de monitoring a nivelului apelor subterane
    Reteaua de monitoring a apelor subterane trebuie sa fie stabilita in concordanta cu prevederile art. 35 alin. (2^3). Reteaua de monitoring trebuie sa fie proiectata astfel incat sa asigure o evaluare credibila a starii cantitative a tuturor corpurilor sau a grupurilor de corpuri de apa subterana, inclusiv evaluarea resurselor de ape subterane disponibile. Reteaua de monitoring a apelor subterane va fi prezentata in schema directoare la nivel de bazin hidrografic, pe o harta sau pe harti.

    2.2.2. Densitatea amplasamentelor de monitoring
    Reteaua trebuie sa includa suficiente puncte de monitoring reprezentative pentru estimarea nivelului apelor subterane in fiecare corp sau grup de corpuri de apa subterana, tinand seama de variatiile pe termen scurt si lung in realimentarea lor si in particular:
    a) pentru corpurile de apa subterana identificate ca avand riscul sa nu indeplineasca obiectivele de protectie a calitatii apelor si mediului acvatic, prevazute la art. 2^1, trebuie sa asigure o densitate suficienta a punctelor de monitoring pentru evaluarea impactului captarilor si evacuarilor asupra nivelului apelor subterane;
    b) pentru corpurile de ape subterane interioare ale caror ape subterane curg peste frontiera de stat, trebuie sa asigure suficiente puncte de monitoring pentru estimarea directiei si debitului de apa subterana care curge peste frontiera.

    2.2.3. Frecventa monitoringului
    Frecventa observatiilor trebuie sa fie suficienta pentru a permite evaluarea starii cantitative a fiecarui corp sau grup de corpuri de apa subterana, tinand seama de variatiile pe termen scurt si lung a realimentarii. In particular:
    a) pentru corpurile de apa subterana identificate ca avand riscul de a nu indeplini obiectivele de protectie a calitatii apelor sau mediului acvatic, prevazute la art. 2^1, trebuie sa asigure o frecventa suficienta de masurare pentru evaluarea impactului captarilor si evacuarilor asupra nivelului apei subterane;
    b) pentru corpurile de ape subterane interioare ale caror ape subterane curg peste frontiera de stat trebuie sa asigure o frecventa suficienta de masurare pentru estimarea directiei si debitului de curgere al apei subterane peste frontiera.

    2.2.4. Interpretarea si prezentarea starii cantitative a apelor subterane
    Rezultatele obtinute din reteaua de monitoring pentru un corp sau grup de corpuri de apa subterana trebuie sa fie folosite pentru evaluarea starii cantitative a acestui corp sau acelor corpuri de apa subterana. Conform prevederilor de la pct. 2.5., trebuie sa se realizeze o harta a evaluarii starii cantitative care rezulta, utilizand urmatoarele coduri de culori:
    Starea calitativa buna - verde
    Starea calitativa slaba - rosu.

    2.3. Starea chimica a apelor subterane

    2.3.1. Parametri pentru determinarea starii chimice a apelor subterane
    Conductivitate
    Concentratiile poluantilor

    2.3.2. Definitia starii chimice bune a apelor subterane

 ______________________________________________________________________________
|    Elemente    |                         Stare buna                          |
|________________|_____________________________________________________________|
| Generale       | Compozitia chimica a corpului de ape subterane este in asa  |
|                | fel incat concentratiile poluantilor:                       |
|                |                                                             |
|                | - dupa cum s-a mentionat mai jos, nu arata efecte ale       |
|                | patrunderilor saline sau ale altor patrunderi;              |
|                |                                                             |
|                | - nu se depasesc valorile standard de calitate aplicabile,  |
|                | ca urmare a legislatiei in vigoare;                         |
|                |                                                             |
|                | - nu au ca rezultat neindeplinirea obiectivelor de protectie|
|                | a apelor si mediului acvatic, prevazute la art. 2^1, pentru |
|                | apele de suprafata asociate, nici o alta diminuare          |
|                | semnificativa a calitatii ecologice sau chimice a acestor   |
|                | corpuri de apa si nici o deteriorare/perturbare             |
|                | semnificativa a ecosistemelor terestre care depind direct   |
|                | de corpurile de apa subterana.                              |
|                |                                                             |
| Conductivitate | Modificarile conductivitatii nu sunt caracteristice         |
|                | intruziunilor saline sau altor intruziuni in corpul de apa  |
|                | subterana.                                                  |
|________________|_____________________________________________________________|

    2.4. Monitoringul starii chimice a apelor subterane

    2.4.1. Reteaua de monitoring a apelor subterane
    Reteaua de monitoring a apelor subterane trebuie sa fie stabilita in concordanta cu prevederile art. 35 alin. (2^3). Reteaua de monitoring trebuie sa fie astfel proiectata incat sa ofere o imagine generala coerenta si cuprinzatoare a starii chimice a apelor subterane in cadrul fiecarui bazin hidrografic si sa detecteze prezenta tendintelor de crestere, pe termen lung, a concentratiilor poluantilor din cauza activitatilor antropogene.
    Pe baza caracterizarii si evaluarii impactului efectuate in conformitate cu art. 43 alin. (1^4) si anexa nr. 1^2, pentru orice perioada de aplicare a unei scheme directoare la nivel de bazin hidrografic, trebuie sa se stabileasca un program de monitorizare de supraveghere. Rezultatele acestui program trebuie sa fie utilizate pentru stabilirea unui program de monitoring operational care sa fie aplicat pentru perioada de timp ramasa de aplicare a schemei cadru.
    Estimarea nivelului de certitudine si precizie a rezultatelor furnizate de programele de monitoring trebuie sa fie inclusa in schema directoare.
    2.4.2. Monitoringul de supraveghere
    2.4.2.1. Obiectiv
    Monitoringul de supraveghere trebuie sa fie efectuat pentru:
    a) suplimentarea si validarea procedurii de evaluare a impactului;
    b) furnizarea informatiilor necesare la evaluarea tendintelor pe termen lung, atat ca rezultat al schimbarilor conditiilor naturale, cat si al activitatii antropogene.
    2.4.2.2. Selectarea amplasamentelor de monitoring
    Trebuie alese suficiente puncte de monitoring pentru fiecare din urmatoarele:
    a) corpurile de apa identificate ca prezentand risc, ca urmare a exercitiului de caracterizare efectuat in conformitate cu prevederile anexei nr. 1^2;
    b) corpurile care traverseaza frontiera de stat.
    2.4.2.3. Selectarea parametrilor
    Setul urmator de parametric-cheie trebuie sa fie urmariti in toate corpurile de apa subterana selectate:
    a) continut de oxigen;
    b) valoare pH;
    c) conductivitate;
    d) nitrati;
    e) amoniu.
    Corpurile de apa subterane, care sunt identificate in conformitate cu prevederile anexei nr. 1^2 ca avand un risc important de neindeplinire a starii bune, trebuie de asemenea sa fie monitorizate pentru acei parametri care sunt caracteristici impactului determinat de activitatile antropogene.
    Corpurile de apa transfrontiera trebuie de asemenea sa fie monitorizate pentru acei parametri care sunt importanti pentru protectia tuturor folosintelor asigurate din debitul de apa subterana.
    2.4.3. Monitoringul operational
    2.4.3.1. Obiectiv
    Monitoringul operational trebuie sa fie efectuat in perioadele dintre programele de monitoring de supraveghere, pentru:
    a) stabilirea starii chimice a tuturor corpurilor sau grupurilor de corpuri de apa subterana determinate a avea risc;
    b) stabilirea prezentei oricarei tendinte crescatoare a concentratiei oricarui poluant, determinata de activitatea antropogena pe termen lung.
    2.4.3.2. Selectarea punctelor de monitoring
    Monitoringul operational trebuie sa fie efectuat pentru toate acele corpuri sau grupuri de corpuri de apa care, pe baza atat a evaluarii impactului, efectuata in conformitate cu prevederile anexei nr. 1^2, cat si a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca avand un risc de neindeplinire a obiectivelor de protectie a calitatii apelor si mediului acvatic. Alegerea punctelor de monitoring trebuie, de asemenea, sa reflecte o evaluare a felului cum datele de monitoring din amplasamentele respective furnizeaza informatii referitoare la starea de calitate a corpului sau corpurilor de apa subterana.
    2.4.3.3. Frecventa monitoringului
    Monitoringul operational trebuie efectuat in perioada dintre programele de monitoring de supraveghere cu o frecventa suficienta pentru detectarea impactului presiunilor antropogene importante/relevante, dar cel putin o data pe an.
    2.4.4. Identificarea tendintelor poluantilor
    Pentru identificarea tendintelor crescatoare ale concentratiilor poluantilor din cauza activitatilor antropogene pe termen lung si schimbarile acestor tendinte trebuie sa se foloseasca datele atat din monitoringul de supraveghere, cat si din cel operational. Trebuie identificat anul de baza sau perioada de baza de la care se calculeaza tendinta de identificare. Calcularea tendintei trebuie sa fie efectuata pentru un corp de apa subterana, sau, daca este necesar, pentru un grup de corpuri de apa subterana. Modificarea tendintei trebuie sa fie demonstrata statistic si trebuie stabilit nivelul de certitudine asociat cu identificarea.
    2.4.5. Prezentarea si interpretarea starii chimice a apelor subterane
    Pentru evaluarea starii chimice a apelor subterane, rezultatele obtinute din punctele individuale de monitoring trebuie sa fie agregate pentru corpul de apa considerat ca un intreg. Pentru ca starea chimica buna sa fie atinsa pentru un corp de apa subterana, pentru acei parametri chimici pentru care s-au stabilit valori standard de calitate privind protectia mediului:
    a) trebuie sa se calculeze valoarea medie a rezultatelor monitoringului la fiecare punct din corpul sau grupul de corpuri de apa subterana;
    b) aceste valori medii trebuie sa fie utilizate pentru a demonstra conformarea cu starea chimica buna a apelor subterane.
    Conform pct. 2.5, trebuie sa se realizeze o harta a starii chimice a apelor subterane, utilizand urmatoarele coduri de culori:
    Stare chimica buna - verde
    Stare chimica slaba - rosu.
    Se vor marca, printr-un punct negru pe harta, acele corpuri de apa subterana care sunt supuse unei tendinte semnificative si sustinute de crestere a concentratiei oricarui poluant care rezulta din impactul activitatii umane. Modificarea tendintei trebuie sa fie marcata printr-un punct albastru pe harta.
    Aceste harti trebuie incluse in schemele directoare la nivel de bazin hidrografic.

    2.5. Prezentarea starii apelor subterane

    In schemele directoare la nivel de bazin hidrografic trebuie inclusa o harta care sa arate, pentru fiecare corp de apa sau grupuri de corpuri de apa subterana, atat starea cantitativa cat si starea chimica a acelui corp sau grup de corpuri de apa, utilizand coduri de culori in conformitate cu prevederile pct. 2.2.4 si 2.4.5. In cazul in care nu se realizeaza harti separate pentru cerintele de la pct. 2.2.4. si 2.4.5, se va furniza obligatoriu o indicatie, in conformitate cu prevederile de la pct. 2.4.5, referitoare la harta starii chimice a corpului de apa subterana, a acelor corpuri de apa care sunt supuse unei tendinte semnificative si sustinute de crestere a concentratiei oricarui poluant sau orice alta schimbare a acestei tendinte.

    ANEXA 1^2

                               ZONE PROTEJATE

    1. Registrul Zonelor Protejate necesar trebuie sa includa urmatoarele tipuri de zone protejate:
    (i) zonele desemnate pentru captarea apelor pentru utilizarea in scop potabil;
    (ii) zonele desemnate pentru protectia speciilor importante din punct de vedere economic;
    (iii) corpurile de apa desemnate ca ape cu scop recreational, inclusiv arii destinate ca ape de imbaiere;
    (iv) zonele sensibile la nutrienti, inclusiv ariile desemnate ca zone vulnerabile;
    (v) zonele destinate protectiei habitatelor sau speciilor unde intretinerea sau imbunatatirea starii apelor este un factor important pentru protectia acestora, inclusiv zonele importante pentru Natura 2000.
    2. Rezumatul registrului necesar care constituie parte a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic va include hartile care indica amplasamentul fiecarei zone protejate si o descriere a legislatiei nationale sau locale conform careia acestea au fost stabilite.

    ANEXA 1^3

    DELIMITAREA SI CARACTERIZAREA CORPURILOR DE APA
    CARACTERIZAREA IMPACTURILOR SI PRESIUNILOR GENERATE DE ACTIVITATILE ANTROPICE

    1. APE DE SUPRAFATA

    1.1. Caracterizarea tipurilor de corpuri de ape de suprafata

    In vederea stabilirii masurilor pentru atingerea starii bune a apelor se vor identifica amplasamentul si limitele corpurilor de apa de suprafata si se va realiza o caracterizare initiala a tuturor acestor corpuri, in concordanta cu urmatoarea metodologie. In scopul caracterizarii initiale a acestora corpurile de apa de suprafata pot fi grupate astfel:
    a) corpurile de apa de suprafata din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie sa fie identificate ca facand parte fie din una din urmatoarele categorii - rauri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere - sau ca fiind corpuri de apa de suprafata artificiale sau corpuri de apa puternic modificate;
    b) pentru fiecare categorie de apa de suprafata, corpurile de apa de suprafata relevante din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie sa fie diferentiate corespunzator tipului. Aceste tipuri sunt acelea definite utilizand fie "sistemul A", fie "sistemul B" prevazut la pct. 1.2;
    c) daca este folosit "sistemul A", tipurile de corpuri de apa de suprafata din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie mai intai diferentiate in functie de ecoregiunile relevante, in conformitate cu zonele geografice identificate la pct. 1.2. Corpurile de apa de suprafata din cadrul fiecarei ecoregiuni trebuie sa fie diferentiate prin tipurile de corpuri de apa de suprafata, conform elementelor de descriere stabilite in tabelele pentru "sistemul A";
    d) daca este folosit "sistemul B" trebuie sa se realizeze cel putin acelasi grad de diferentiere ca la folosirea "sistemului A". Conform acestui sistem, corpurile de apa de suprafata din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie sa fie diferentiate in tipuri, folosind valorile pentru elementele de descriere obligatorii si elementele de descriere optionale, asemanatoare, sau combinatii de elemente de descriere, care sunt necesare pentru a se asigura ca, conditiilor de referinta biologice specifice tipului pot fi derivate intr-o maniera corespunzatoare.
    e) pentru corpurile de apa de suprafata artificiale sau puternic modificate diferentierile trebuie realizate in conformitate cu elementele de descriere pentru oricare dintre categoriile de ape de suprafata care corespund cel mai bine cu corpurile de apa artificiale sau puternic modificate respective;
    f) se va elabora o harta/harti (in format GIS) a/ale amplasamentului geografic al tipurilor de corpuri de apa, in concordanta cu gradul de diferentiere cerut conform "sistemului A".

    1.2. Ecoregiuni si tipuri de corpuri de ape de suprafata

    1.2.1. Rauri

    "Sistem A"

 ______________________________________________________________________________
|    Tipologie fixata    |                Elemente de descriere                |
|________________________|_____________________________________________________|
| Ecoregiuni             | Ecoregiunile stabilite la nivel european            |
|________________________|_____________________________________________________|
| Tip                    | Clasificare in functie de altitudine                |
|                        |     Inalta: > 800 m                                 |
|                        |     Medie: 200 - 800 m                              |
|                        |     Joasa: < 200 m                                  |
|                        | Clasificare in functie de suprafata bazinului       |
|                        | hidrografic                                         |
|                        | Mica: 10 - 100 km^2                                 |
|                        |     Medie: > 100 - 1.000 km^2                       |
|                        |     Mare: > 1.000 - 10.000 km^2                     |
|                        |     Foarte mare: > 10.000 km^2                      |
|                        | Geologie                                            |
|                        |     Calcaroasa                                      |
|                        |     Silicioasa                                      |
|                        |     Organica                                        |
|________________________|_____________________________________________________|

    "Sistem B"

 ______________________________________________________________________________
|     Caracterizare      |      Factori fizici si chimici care determina       |
|      alternativa       |  caracteristicile raului sau ale unei parti de rau  |
|                        |        si, prin urmare, structura populatiei        |
|                        |               biologice si compozitia               |
|________________________|_____________________________________________________|
| Factori obligatorii    | Altitudine                                          |
|                        | Latitudine                                          |
|                        | Longitudine                                         |
|                        | Geologie                                            |
|                        | Marime                                              |
|________________________|_____________________________________________________|
| Factori optionali      | distanta de la izvor                                |
|                        | dinamica apei (in functie de debit si panta)        |
|                        | latimea medie a apei                                |
|                        | adancimea medie a apei                              |
|                        | panta medie a apei                                  |
|                        | structura si forma albiei minore                    |
|                        | categoria de evacuare a raului (debit)              |
|                        | forma vaii                                          |
|                        | debit (transport) solide                            |
|                        | capacitate de tamponare                             |
|                        | compozitia medie a substratului                     |
|                        | cloruri                                             |
|                        | domeniul de temperatura a aerului                   |
|                        | temperatura medie a aerului                         |
|                        | precipitatii                                        |
|________________________|_____________________________________________________|

    1.2.2. Lacuri

    "Sistem A"

 ______________________________________________________________________________
|    Tipologie fixata    |                Elemente de descriere                |
|________________________|_____________________________________________________|
| Ecoregiune             | Ecoregiunile stabilite la nivel european            |
|________________________|_____________________________________________________|
| Tip                    | Clasificare in functie de altitudine                |
|                        |     Inalta: > 800 m                                 |
|                        |     Mijlocie: 200 - 800 m                           |
|                        |     Mica: < 200 m                                   |
|                        | Clasificare in functie de adancimea medie           |
|                        |     < 3 m                                           |
|                        |     3 m - 15 m                                      |
|                        |     > 15 m                                          |
|                        | Clasificare in functie de marimea suprafetei        |
|                        |     0,5 - 1 km^2                                    |
|                        |     1 - 10 km^2                                     |
|                        |     10 - 100 km^2                                   |
|                        |     > 100 km^2                                      |
|                        | Geologie                                            |
|                        |     Calcaroasa                                      |
|                        |     Silicioasa                                      |
|                        |     Organica                                        |
|________________________|_____________________________________________________|

    "Sistem B"

 ______________________________________________________________________________
|     Caracterizare      |      Factori fizici si chimici care determina       |
|      alternativa       |     caracteristicile lacurilor si, prin urmare,     |
|                        |    structura populatiei biologice si compozitia     |
|________________________|_____________________________________________________|
| Factori obligatorii    | Altitudine                                          |
|                        | Latitudine                                          |
|                        | Longitudine                                         |
|                        | Adancime                                            |
|                        | Geologie                                            |
|                        | Marime                                              |
|________________________|_____________________________________________________|
| Factori optionali      | adancimea medie a apei                              |
|                        | forma lacului                                       |
|                        | timpul de retentie                                  |
|                        | temperatura medie a aerului                         |
|                        | domeniul de variatie a temperaturii aerului         |
|                        | caracteristici de amestec (ex. monomictice,         |
|                        | dimictice, polimictice)                             |
|                        | capacitatea de tamponare                            |
|                        | starea de fond a nutrientilor                       |
|                        | compozitia medie a substratului                     |
|                        | fluctuatia de nivel a apei                          |
|________________________|_____________________________________________________|

    1.2.3. Ape tranzitorii

    "Sistem A"

 ______________________________________________________________________________
|    Tipologie fixata    |                Elemente de descriere                |
|________________________|_____________________________________________________|
| Ecoregiuni             | Acestea sunt urmatoarele, dupa cum au fost          |
|                        | identificate la nivel european:                     |
|                        | Marea Baltica                                       |
|                        | Marea Barents                                       |
|                        | Marea Norvegiei                                     |
|                        | Marea Nordului                                      |
|                        | Oceanul Atlantic de Nord                            |
|                        | Marea Mediterana                                    |
|                        | Marea Neagra                                        |
|________________________|_____________________________________________________|
| Tip                    | In functie de salinitatea medie anuala              |
|                        |     < 0,5 la mie: apa dulce                         |
|                        |     0,5 - < 5 la mie: oligosalina                   |
|                        |     5 - < 18 la mie: mezosalina                     |
|                        |     18 - < 30 la mie: polisalina                    |
|                        |     30 - < 40 la mie: eusalina                      |
|                        | In functie de marimea medie a mareei                |
|                        |     < 2 m: micro-maree                              |
|                        |     2 - 4 m: mezo-maree                             |
|                        |     > 4 m: macro-maree                              |
|________________________|_____________________________________________________|

    "Sistem B"

 ______________________________________________________________________________
|     Caracterizare      |      Factori fizici si chimici care determina       |
|      alternativa       | caracteristicile apelor tranzitorii si, prin urmare,|
|                        |    structura populatiei biologice si compozitia     |
|________________________|_____________________________________________________|
| Factori obligatorii    | Latitudine                                          |
|                        | Longitudine                                         |
|                        | Limita mareelor                                     |
|                        | Salinitate                                          |
|________________________|_____________________________________________________|
| Factori optionali      | adancime                                            |
|                        | viteza curentului                                   |
|                        | expunerea la valuri                                 |
|                        | timpul de retentie                                  |
|                        | temperatura medie a apei                            |
|                        | caracteristici de amestec                           |
|                        | turbiditate                                         |
|                        | compozitia medie a substratului                     |
|                        | forma                                               |
|                        | intervalul de variatie a temperaturii apei          |
|________________________|_____________________________________________________|

    1.2.4. Ape costiere

    "Sistem A"

 ______________________________________________________________________________
|    Tipologie fixata    |                Elemente de descriere                |
|________________________|_____________________________________________________|
| Ecoregiune             | Urmatoarele ecoregiuni sunt identificate la nivel   |
|                        | european:                                           |
|                        | Marea Baltica                                       |
|                        | Marea Barents                                       |
|                        | Marea Norvegiei                                     |
|                        | Marea Nordului                                      |
|                        | Oceanul Atlantic de Nord                            |
|                        | Marea Mediterana                                    |
|                        | Marea Neagra                                        |
|________________________|_____________________________________________________|
| Tip                    | In functie de salinitatea medie anuala:             |
|                        |     < 0,5 la mie: apa dulce                         |
|                        |     0,5 - < 5 la mie: oligosalina                   |
|                        |     5 - < 18 la mie: mezosalina                     |
|                        |     18 - < 30 la mie: polisalina                    |
|                        |     30 - < 40 la mie: eusalina                      |
|                        | In functie de adancimea medie:                      |
|                        |     ape putin adanci: < 30 m                        |
|                        |     intermediare: 30 - 200 m                        |
|                        |     adanci: > 200 m                                 |
|________________________|_____________________________________________________|

    "Sistem B"

 ______________________________________________________________________________
|     Caracterizare      |      Factori fizici si chimici care determina       |
|      alternativa       |  caracteristicile apelor costiere si, prin urmare,  |
|                        |    structura populatiei biologice si compozitia     |
|________________________|_____________________________________________________|
| Factori obligatorii    | Latitudine                                          |
|                        | Longitudine                                         |
|                        | Limita mareelor                                     |
|                        | Salinitate                                          |
|________________________|_____________________________________________________|
| Factori optionali      | viteza curentilor                                   |
|                        | expunerea la valuri                                 |
|                        | temperatura medie a apei                            |
|                        | caracteristici de amestec                           |
|                        | turbiditate                                         |
|                        | timp de retentie (pentru golfurile interioare)      |
|                        | compozitia medie a substratului                     |
|                        | intervalul de variatie a temperaturii apei          |
|________________________|_____________________________________________________|

    1.3. Stabilirea conditiilor de referinta specifice tipului pentru tipurile de corpuri de apa de suprafata

    a) pentru fiecare tip de corp de apa de suprafata caracterizat in conformitate cu prevederile pct. 1.1, conditiile hidromorfologice si fizico-chimice specifice tipului trebuie sa fie stabilite ca reprezentand valorile elementelor de calitate hidromorfologice si fizico-chimice specificate la pct. 1.1 din anexa nr. 1^1 pentru acel tip de corp de apa de suprafata la stare ecologica foarte buna, asa cum au fost definite in tabelul relevant de la pct. 1.2 din anexa nr. 1^1. Conditiile de referinta biologice specifice tipului trebuie sa fie stabilite ca reprezentand valorile elementelor biologice de calitate prevazute la pct. 1.1 din anexa nr. 1^1 pentru acel tip de corp de apa de suprafata la starea ecologica foarte buna, dupa cum este definit in tabelul relevant din pct. 1.2, anexa nr. 1^1;
    b) pentru aplicarea procedurilor stabilite in aceasta sectiune corpurilor de apa de suprafata important modificate sau artificiale, referintele la starea ecologica foarte buna trebuie sa fie intelese ca fiind referinte la potentialul ecologic maxim, asa cum a fost definit in tabelul 1.2.5 din anexa nr. 1^1. Valorile pentru potentialul ecologic maxim pentru un corp de apa trebuie sa fie revizuite la fiecare 6 ani;
    c) conditiile specifice tipului pentru scopurile mentionate la lit. a) si b) si conditiile de referinta biologice specifice tipului se pot baza fie pe asezarea in spatiu, fie pe modelare, sau pot fi derivate, folosind o combinatie a acestor metode. Acolo unde nu este posibil sa se foloseasca aceste metode, se pot stabili astfel de conditii pe baza de studii. Pentru definirea starii ecologice foarte bune in ceea ce priveste concentratiile poluantilor sintetici specifici, limitele de detectie sunt acelea care pot fi atinse in concordanta cu tehnicile disponibile la data cand au fost stabilite conditiile specifice tipului;
    d) pentru conditiile biologice de referinta specifice tipului bazate pe asezarea in spatiu, se va dezvolta o retea de referinta pentru fiecare tip de corp de apa de suprafata. Reteaua trebuie sa contina un numar suficient de amplasamente cu stare foarte buna pentru a furniza un nivel suficient de certitudine pentru valorile corespunzatoare conditiilor de referinta, avand data variabilitatea valorilor elementelor de calitate corespunzatoare starii ecologice foarte bune pentru tipul de corp de apa de suprafata si tehnicilor de modelare care trebuie aplicate conform prevederilor de la lit. e);
    e) conditiile de referinta biologice specifice tipului bazate pe modelare pot fi derivate folosind fie modele predictive, fie metodele cu caracteristici ascunse. Metodele trebuie sa foloseasca date istorice, paleologice si alte date disponibile si trebuie sa asigure un nivel suficient de certitudine pentru valorile conditiilor de referinta pentru a asigura ca acele conditii, astfel derivate sunt corespunzatoare si valabile pentru fiecare tip de corp de apa de suprafata;
    f) acolo unde nu este posibila stabilirea unor conditii corespunzatoare de referinta specifice tipului pentru un element de calitate intr-un tip de corp de apa de suprafata, datorita gradului mare de variabilitate a acelui element, inregistrat nu doar ca rezultat al variatiilor sezoniere, atunci acel element poate fi exclus din evaluarea starii ecologice pentru acel tip de corp de apa de suprafata. In astfel de circumstante, motivele pentru excluderea acelui element de calitate vor fi prezentate in schema directoare a bazinului hidrografic respectiv.

    1.4. Identificarea presiunilor antropice

    In vederea stabilirii impactului antropic se vor colecta si reactualiza informatiile despre tipul si marimea presiunilor antropice semnificative la care sunt supuse in mod deosebit apele de suprafata din fiecare district al bazinului hidrografic, in special urmatoarele:
    a) estimarea si identificarea surselor de poluare punctiforme, in particular cu substantele prevazute in anexa nr. 6, provenite din activitati urbane, industriale sau agricole sau din alte instalatii si activitati, bazate printre altele, pe informatiile privind epurarea apelor uzate, protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole si, pentru scopurile schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, pe informatiile privind descarcarea anumitor substante periculoase in mediu acvatic, calitatea apei de suprafata destinata prelevarii in scop potabil, calitatea apei pentru pesti, calitatea apei pentru moluste si calitatea apei de imbaiere;
    b) estimarea si identificarea surselor importante de poluare difuza, in particular cu substantele prevazute in anexa nr. 6, provenite din activitati urbane, industriale sau agricole sau din alte instalatii si activitati, bazate printre altele, pe informatiile privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, calitatea apei potabile, si pentru scopurile schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, pe informatiile privind descarcarea anumitor substante periculoase in mediu acvatic, calitatea apei de suprafata destinata prelevarii in scop potabil, calitatea apei pentru pesti, calitatea apei pentru moluste, plasarea pe piata a produselor de protectie a plantelor si calitatea apei de imbaiere;
    c) estimarea si identificarea captarilor importante de apa pentru folosinte urbane, industriale, agricole sau pentru alte folosinte, inclusiv variatiile sezoniere si necesarul anual total, si a pierderilor de apa in sistemele de distributie;
    d) estimarea si identificarea impactului regularizarilor importante de cursuri de apa, inclusiv transportul si derivatiile, asupra caracteristicilor globale de curgere si a bilantului apei;
    e) identificarea dereglarilor morfologice importante ale corpurilor de apa;
    f) estimarea si identificarea altor impacte antropogene importante asupra starii apelor de suprafata;
    g) estimarea destinatiilor de utilizare a terenurilor, inclusiv identificarea zonelor urbane importante, zonelor industriale si agricole si, acolo unde este necesar, identificarea zonelor piscicole si a padurilor.

    1.5. Evaluarea impactului

    In vederea evaluarii impactului se va realiza o evaluare a susceptibilitatii starii corpurilor de apa de suprafata la toate presiunile antropice identificate la pct. 1.4.
    In acest sens se vor utiliza informatiile prevazute la pct. 1.4. si orice alte informatii relevante, inclusiv datele existente de monitoring al apelor si mediului acvatic, pentru a efectua o evaluare a posibilitatii pe care o au corpurile de apa de suprafata din cadrul districtului bazinului hidrografic, sa nu indeplineasca obiectivele de protectie a apelor si mediului acvatic prevazute la art. 2^1. Pentru realizarea unor astfel de evaluari se pot utiliza tehnici de modelare.
    Pentru acele corpuri identificate ca avand risc de a nu indeplini obiectivele de calitate a apelor si mediului acvatic, acolo unde este necesar, trebuie sa fie efectuata caracterizarea ulterioara pentru a optimiza proiectarea ambelor tipuri de programe de monitoring, prevazute la art. 35 alin. (2^1) - (2^5), inclusiv a programelor de masuri prevazute la art. 43 alin. (1^8).

    2. APE SUBTERANE

    2.1. Caracterizarea initiala

    Se va efectua o caracterizare initiala a tuturor corpurilor de apa subterana pentru evaluarea utilizarii lor si a gradului in care exista riscul de neindeplinire a obiectivelor de protectie a apelor si mediului acvatic, prevazute la art. 2^1, pentru fiecare corp de apa subterana. Pentru caracterizarea initiala corpurile de apa subterana pot fi grupate. Pentru realizarea acestei caracterizari initiale se pot folosi datele hidrologice, geologice, pedologice, datele referitoare la destinatia utilizarii terenului, datele referitoare la evacuari si/sau captari sau alte date existente Caracterizarea initiala trebuie sa identifice:
    a) localizarea si limitele corpului sau corpurilor de ape subterane;
    b) presiunile la care corpul sau corpurile de apa de suprafata sunt supuse inclusiv:
    (i) surse de poluare difuze;
    (ii) surse de poluare punctuale;
    (iii) captari;
    (iv) realimentare artificiala.
    c) caracterul general al stratului de suprafata al zonei de receptie din care corpul de apa subterana se realimenteaza;
    d) acele corpuri de apa subterana de care sunt direct dependente ecosisteme ale apelor de suprafata sau ecosisteme terestre.

    2.2. Caracterizarea ulterioara

    Ca urmare a acestei caracterizari initiale, se va efectua caracterizarea ulterioara a acelui corp sau a acelor corpuri de apa subterana care au fost identificate ca avand risc, in scopul stabilirii unei evaluari mai precise a semnificatiei acestui risc si a identificarii oricaror masuri necesare. Aceasta caracterizare trebuie sa includa informatii relevante despre impactul activitatii umane si, acolo unde este necesar, informatii despre:
    a) caracteristicile geologice ale corpului de apa subterana, inclusiv extinderea si tipul unitatilor geologice;
    b) caracterizarea hidrologica a corpurilor de apa subterana inclusiv conductivitatea hidraulica, porozitatea si limitele;
    c) caracteristicile depozitelor superficiale si ale solurilor din zona din care corpul de apa subterana se realimenteaza, inclusiv grosimea, porozitatea, conductivitatea hidraulica si proprietatile de absorbtie ale depozitelor si solurilor;
    d) caracteristicile de stratificatie a apelor subterane in corpul de apa subterana;
    e) un inventar al sistemelor de suprafata asociate, inclusiv ecosistemele terestre si corpurile de apa de suprafata, cu care corpul de apa subterana este legat dinamic;
    f) estimarile directiilor si ratelor (fluxurilor) de schimb de apa intre corpul de apa subterana si sistemele de suprafata asociate;
    g) date suficiente pentru a calcula rata medie anuala pe termen lung a reincarcarii totale;
    h) caracterizarea compozitiei chimice a apelor subterane, inclusiv specificarea contributiei generate din activitatea umana. In acest sens, atunci cand se stabilesc nivele de fond naturale pentru acele corpuri de ape subterane, se pot folosi tipologii pentru caracterizarea apelor subterane.

    2.3. Revizuirea impactului activitatilor umane asupra apelor subterane

    Pentru acele corpuri de apa subterana care traverseaza granita dintre doua sau mai multe tari sau care sunt identificate, ca urmare a caracterizarii initiale efectuate in concordanta cu pct. 2.1., ca avand risc de neindeplinire a obiectivelor de protectie a calitatii apelor si mediului acvatic stabilite pentru fiecare corp de apa in conformitate cu prevederile art. 2^1, trebuie culese si mentinute, acolo unde este necesar, urmatoarele informatii despre fiecare corp de apa subterana:
    a) localizarea punctelor in care corpul de apa subterana este folosit pentru captarea apei, cu exceptia:
    (i) punctelor pentru captarea apei care furnizeaza mai putin de 10 mc/zi, in medie;
    (ii) punctelor pentru captarea apei in vederea consumului uman care furnizeaza mai putin de 10 mc/zi, in medie sau care deserveste mai putin de 50 persoane;
    b) debitele medii anuale de prelevare (captare) din aceste puncte;
    c) compozitia chimica a apelor captate din corpurile de ape subterane;
    d) localizarea punctelor din corpurile de apa subterana in care sunt evacuate direct ape;
    e) debitele evacuate in aceste puncte;
    f) compozitia chimica a evacuarilor in corpul de apa subterana;
    g) folosintele terenului in zona sau zonele de receptie din care corpul de apa se realimenteaza, inclusiv aportul de poluanti si alterarile antropogenice ale caracteristicilor de realimentare cum ar fi apa de ploaie sau scurgeri datorate impermeabilizarii solului, realimentarii artificiale, indiguirii sau drenajului.

    2.4. Revizuirea impactului schimbarilor nivelurilor apei subterane

    Se vor identifica acele corpuri de ape subterane pentru care trebuie sa fie specificate obiective de protectie a apelor si mediului acvatic mai scazute/reduse inclusiv ca rezultat al luarii in considerare a efectelor starii corpului de apa asupra:
    (i) apelor de suprafata si a ecosistemelor terestre asociate;
    (ii) regularizarii apei, protectiei impotriva inundatiilor si drenaj;
    (iii) dezvoltarii umane.

    2.5. Revizuirea impactului poluarii asupra calitatii apelor subterane

    Se vor identifica acele corpuri de ape subterane pentru care trebuie sa fie specificate obiective de protectie a apelor si mediului acvatic mai putin stringente si unde, ca rezultat al impactului activitatii umane, corpul de apa subterana este atat de poluat incat atingerea starii chimice bune a apelor subterane este nerealizabila sau deosebit de costisitoare.

    ANEXA 1^4

                 Schema districtelor de bazin cu limitele acestora

    Figura 1, reprezentand Schema districtelor de bazin cu limitele acestora, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 584 din 30 iunie 2004, la pagina 55.

    ANEXA 2

    LATIMEA ZONELOR DE PROTECTIE IN JURUL LACURILOR NATURALE, LACURILOR DE ACUMULARE, IN LUNGUL CURSURILOR DE APA, DIGURILOR, CANALELOR, BARAJELOR SI A ALTOR LUCRARI HIDROTEHNICE

    a) Latimea zonei de protectie in lungul cursurilor de apa
    Latimea cursului de apa (m)          sub 10     10 - 50    peste 51
    Latimea zonei de protectie (m)          5         15          20
    Cursuri de apa regularizate (m)         2          3           5
    Cursuri de apa indiguite (m)         toata lungimea dig-mal, daca aceasta
                                         este mai mica de 50 m
    b) Latimea zonei de protectie in jurul lacurilor naturale:
    - indiferent de suprafata, 5 m la care se adauga zona de protectie stabilita in conformitate cu art. 5.
    c) Latimea zonei de protectie in jurul lacurilor de acumulare:
    - intre Nivelul Normal de Retentie si cota coronamentului.
    d) Latimea zonei de protectie de-a lungul digurilor:
    - 4 m spre interiorul incintei.
    e) Latimea zonei de protectie de-a lungul canalelor de derivatie de debite:
    - 3 m.
    f) Baraje si lucrari-anexe la baraje:
    Latimea zonei de protectie (m)
    - baraje de pamant, anrocamente, beton sau alte     20 m in jurul acestora
      materiale
    - instalatii de determinare automata a calitatii     2 m in jurul acestora
      apei, constructii si instalatii hidrometrice
    - borne de microtriangulatie, foraje de drenaj,      1 m in jurul acestora
      foraje hidrogeologice, aparate de masurarea
      debitelor

    NOTA:
    Zonele de protectie se masoara astfel:
    a) la cursurile de apa, incepand de la limita albiei minore;
    b) la lacurile naturale, de la nivelul mediu;
    c) la alte lucrari hidrotehnice, de la limita zonei de constructie.
    Nota: Zona de protectie sanitara la instalatiile de alimentare cu apa se stabileste de autoritatea publica centrala in domeniul sanatatii.

    ANEXA 3

    CONTINUTUL MINIM AL SCHEMELOR DIRECTOARE DE AMENAJARE SI MANAGEMENT ALE BAZINULUI HIDROGRAFIC SI AL PROGRAMELOR DE MASURI AFERENTE ACESTORA

    A. Schemele directoare de amenajare si management a apelor la nivel de bazin hidrografic (schemele directoare) trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:

    1. o descriere generala a caracteristicilor districtelor bazinelor hidrografice:
    1.1. Pentru apele de suprafata:
    a) trasarea pe harta a corpurilor de apa si a limitelor acestora;
    b) trasarea pe harta a ecoregiunilor si a tipurilor de corpuri de apa de suprafata din cadrul bazinului hidrografic;
    c) identificarea conditiilor de referinta pentru tipurile de corpuri de apa de suprafata;
    1.2. Pentru apele subterane: trasarea pe harta a corpurilor de apa subterana si a limitelor acestora;
    2. un rezumat al presiunilor antropice importante si al impactului activitatilor umane asupra starii apelor de suprafata si subterane, inclusiv:
    a) estimarea poluarii din surse punctuale;
    b) estimarea poluarii din surse difuze, inclusiv un rezumat al folosintelor terenului;
    c) estimarea presiunilor asupra starii cantitative a apelor, inclusiv asupra captarilor;
    d) analizele altor impacte ale activitatii umane asupra starii apelor;
    3. identificarea si trasarea pe harta a zonelor protejate;
    4. o harta a retelelor de monitoring si o prezentare pe harta a rezultatelor programelor de monitoring efectuate conform acelor prevederi, pentru starea:
    a) apelor de suprafata (ecologica si chimica);
    b) apelor subterane (chimica si cantitativa);
    c) zonelor protejate;
    5. o lista a obiectivelor de protectie a apelor si mediului acvatic stabilite pentru apele de suprafata, subterane si zonele protejate, inclusiv identificarea in particular a situatiilor in care s-a facut uz de art. 2^3, 2^4, 2^5 si 2^7 si informatiile asociate necesare conform acestui articol;
    6. un rezumat al analizelor economice ale utilizarii apei;
    7. un rezumat al programului sau programelor de masuri adoptate, inclusiv modurile in care obiectivele stabilite in conformitate cu prevederile art. 2^1 sunt atinse prin acestea.
    7.1. un rezumat al masurilor necesare pentru implementarea legislatiei in domeniul protectiei apelor;
    7.2. un raport al etapelor practice si al masurilor luate pentru aplicarea principiului recuperarii costurilor de utilizare a apei, in conformitate cu prevederile art. 80 alin. (1^1) si (1^2);
    7.3. un rezumat al masurilor luate pentru indeplinirea cerintelor privind apa utilizata pentru prelevarea de apa potabila, in conformitate cu prevederile art. 2^6 alin. (1) si (2), art. 5 alin. (1), art. 17 lit. e) si art. 35 alin. (2^3) si (2^4);
    7.4. un rezumat al masurilor de control impuse asupra captarilor si alocarii apei, inclusiv referinta inregistrarii si identificarii cazurilor in care s-au facut exceptii, in conformitate cu prevederile art. 2^5 lit. b) - e);
    7.5. un rezumat al masurilor de control adoptate pentru evacuarile din surse punctuale si din alte activitati cu un impact asupra starii apelor; in conformitate cu prevederile art. 48 si 50;
    7.6. o identificare a cazurilor in care evacuarile directe in apele subterane au fost autorizate, in conformitate cu prevederile art. 20;
    7.7. un rezumat al masurilor luate asupra substantelor prioritare;
    7.8. un rezumat al masurilor luate pentru prevenirea sau reducerea impactului producerii de poluari accidentale;
    7.9. un rezumat al masurilor luate, in conformitate cu prevederile art. 2^5 lit. b) si c), pentru corpurile de apa care nu au realizat obiectivele stabilite in conformitate cu prevederile art. 2^1;
    7.10. detalii asupra masurilor suplimentare identificate ca fiind necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite in conformitate cu prevederile art. 2^1;
    7.11. detalii asupra masurilor luate pentru evitarea cresterii poluarii apelor marine;
    8. un registru al tuturor programelor detaliate si al schemelor directoare pentru districtul bazinului hidrografic, in particular pentru sub-bazine, sectoare, portiuni sau tipuri de ape, impreuna cu un rezumat al continutului acestora;
    9. un rezumat al masurilor de informare si consultare a publicului luate, rezultatul acestora si schimbarile facute schemelor directoare, ca urmare a acestor actiuni;
    10. o lista a autoritatilor competente;
    11. punctele de contact si procedurile pentru obtinerea documentatiilor de baza si a informatiilor legate de informarea si consultarea publicului si, in particular, detalii referitoare la masurile de control adoptate, precum si detalii referitoare la datele existente de monitoring colectate.

    B. Prima actualizare a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic precum si toate celelalte trebuie sa includa:

    1. un rezumat al tuturor schimbarilor sau actualizarilor de la publicarea versiunii anterioare a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, inclusiv un rezumat al revizuirilor care trebuie efectuate, in conformitate cu prevederile art. 2^3, 2^4, 2^5 si 2^7;
    2. o evaluare a progresului facut pentru realizarea obiectivelor de calitate a apei si mediului acvatic, inclusiv prezentarea rezultatelor pentru perioada de aplicare a schemei directoare anterioare, sub forma de harta si o explicatie pentru orice obiective de calitate a apei si mediului acvatic care nu au fost indeplinite;
    3. un rezumat si o explicatie pentru orice masura prevazuta in precedenta versiune a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic care nu au fost inca intreprinse;
    4. un rezumat al tuturor masurilor intermediare suplimentare adoptate, in conformitate cu prevederile art. 2^5 lit. b) si c), de la publicarea versiunii anterioare a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic.

    C. CONTINUTUL PROGRAMELOR DE MASURI

    Pentru fiecare bazin hidrografic se stabileste un Program de masuri care va tine seama de caracteristicile bazinului hidrografic, impactul activitatilor umane asupra mediului si analiza economica a folosintelor de apa, realizate in conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1^4), si va urmari realizarea obiectivelor de protectie a calitatii apelor si mediului acvatic si a zonelor protejate asociate bazinului hidrografic.
    Fiecare program de masuri va include masuri de baza si, unde este cazul, masuri specifice.
    Masurile de baza sunt cerinte minime de conformare si vor consta din:
    a) masurile de implementare a legislatiei privind protectia calitatii apei, inclusiv masurile privind apa de imbaiere, apa potabila, accidentele majore cu impact asupra mediului, epurarea apelor uzate urbane, reducerea poluarii cu nitrati proveniti din agricultura, descarcarea substantelor periculoase in ape, evaluarea impactului asupra mediului, namolurile provenite din statiile de epurare, produse pentru protectia plantelor, controlul integrat al poluarii industriale, protectia pasarilor;
    b) masuri privind recuperarea costurilor serviciilor specifice gospodaririi apelor in conformitate cu prevederile art. 80 alin. (1^1) si (1^2);
    c) masuri de promovare a utilizarii eficiente si durabile a apei, in scopul realizarii obiectivelor de protectie a calitatii apelor si mediului acvatic si a zonelor protejate asociate bazinului hidrografic;
    d) masuri privind asigurarea calitatii apei potabile, inclusiv masuri de protectie a calitatii apei, pentru a reduce nivelul de tratare necesar pentru producerea de apa potabila in conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1);
    e) reglementarea prealabila si controlul prelevarilor de apa dulce de suprafata si subterana si ale acumularilor de apa de suprafata, inclusiv un registru al prelevarilor de apa. Controlul va fi reanalizat periodic si unde este necesar reactualizat. Se excepteaza de la control acele prelevari sau acumulari care nu au un impact semnificativ asupra starii apei;
    f) autorizarea prealabila si controlul reincarcarilor si imbogatirilor artificiale ale corpurilor de apa subterana. Apa utilizata poate fi preluata din orice apa de suprafata si subterana, cu conditia ca utilizarea sursei sa nu compromita realizarea obiectivelor de mediu pentru sursa de apa sau pentru corpul de apa subterana reincarcat sau imbogatit. Controlul va fi reanalizat periodic si unde este necesar reactualizat;
    g) reglementarea prealabila a surselor de evacuare punctuale, care pot cauza poluarea apelor, inclusiv introducerea de poluanti in apa sau autorizarea prealabila sau inregistrarea pe baza unor reguli generale obligatorii, stabilind controlul emisiilor pentru poluantii interesati inclusiv controlul acestora. Controlul va fi reanalizat periodic si unde este necesar reactualizat;
    h) masuri de prevenire sau control al introducerii de poluanti din sursele difuze capabile de a cauza poluare. Controlul poate fi sub forma unei autorizari prealabile, inclusiv interzicerea intrarii de poluanti in apa, sau inregistrarea pe baza unor reguli generale obligatorii. Controlul va fi reanalizat periodic si unde este necesar reactualizat;
    i) masuri pentru orice alt impact advers semnificativ asupra apelor, identificate conform art. 43 alin. (1^4) si anexei nr. 1^3, in special masuri pentru asigurarea conformarii conditiilor hidrologice ale corpurilor de apa cu realizarea starii ecologice sau potentialului ecologic solicitate pentru corpurile de apa desemnate ca artificiale sau puternic modificate. Controlul poate fi sub forma unei autorizari prealabile, inclusiv interzicerea intrarii de poluanti in apa, sau inregistrarea pe baza unor reguli generale obligatorii. Controlul va fi reanalizat periodic si unde este necesar reactualizat;
    j) interzicerea evacuarii directe de poluanti in apele subterane, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 20, cu conditia ca acele descarcari sa nu compromita realizarea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa subterana;
    k) masuri pentru eliminarea poluarii apelor de suprafata cu substante prioritar periculoase si reducerea progresiva a poluarii cu alte substante care altfel ar putea conduce la nerealizarea obiectivelor stabilite pentru corpurile de apa;
    l) orice masuri de prevenire a pierderilor semnificative de poluanti din instalatiile tehnologice si prevenirea sau reducerea impactului incidentelor de poluare accidentala, de exemplu ca urmare a inundatiilor, inclusiv sistemele de detectare si alarmare in cazul unor astfel de evenimente. In cazul accidentelor care nu pot fi prevazute in mod rezonabil, acestea vor include toate masurile adecvate pentru reducerea riscului pentru ecosistemele acvatice.
    Masurile suplimentare sunt acele masuri proiectate si implementate in plus fata de masurile de baza, in scopul realizarii obiectivelor de protectie a calitatii apelor si mediului acvatic si a zonelor protejate asociate bazinului hidrografic.
    Acestea includ:
    a) masuri legislative;
    b) instrumente administrative;
    c) instrumente fiscale si economice;
    d) acorduri de protectia mediului negociate;
    e) controlul emisiilor;
    f) coduri de buna practica;
    g) zone de agrement si de restaurare a zonelor umede;
    h) controlul prelevarilor;
    i) masuri de management al cerintelor de apa, printre altele, promovarea unei productii agricole adaptate, cum ar fi culturile cu cerinte reduse de apa in zonele afectate de seceta;
    j) masuri de eficientizare si reutilizare, printre altele, promovarea unor tehnologii eficiente din punct de vedere al consumului de apa in industrie si a tehnicilor de irigatii, care necesita un consum redus de apa;
    k) proiecte de constructii;
    l) uzine de desalinizare;
    m) proiecte de reabilitare;
    n) reincarcarea artificiala a acviferelor;
    o) proiecte educationale;
    p) proiecte de cercetare, dezvoltare si demonstrative;
    q) alte masuri relevante.

    ANEXA 4

                          ANALIZA ECONOMICA

    Analiza economica va contine informatii suficiente si detaliate (tinand seama de cheltuielile asociate cu colectarea datelor relevante) pentru:

    1. a face calculele relevante necesare pentru a lua in considerare principiul recuperarii cheltuielilor serviciilor de apa, tinand seama de prognoza pe termen lung privind alimentarea si necesarul de apa din cadrul districtului de bazin hidrografic si daca este necesar:
    a) estimarile volumului, preturilor si cheltuielilor asociate cu serviciile de apa;
    b) estimarile investitiilor importante inclusiv prognozele referitoare la realizarea unor asemenea investitii;
    2. a decide asupra celei mai bune combinatii de masuri din punct de vedere al eficientei costurilor in domeniul folosintelor de apa care trebuie incluse in programele de masuri, prevazute la art. 43 alin. (1^8), pe baza estimarilor costurilor potentiale de realizare a acestor masuri.

    ANEXA 5

            LISTA SUBSTANTELOR PRIORITARE/PRIORITARE PERICULOASE

 ______________________________________________________________________________
|Nr. |  Substanta prioritara/prioritara periculoasa   |          Numar         |
|crt.|                                                |________________________|
|    |                                                |    CAS*    |    UE*   |
|____|________________________________________________|____________|___________|
|  1.| Alaclor                                        | 15972-60-8 | 240-110-8 |
|____|________________________________________________|____________|___________|
|  2.| Antracen                                       | 120-12-7   | 204-371-1 |
|____|________________________________________________|____________|___________|
|  3.| Atrazin                                        | 1912-24-9  | 217-617-8 |
|____|________________________________________________|____________|___________|
|  4.| Benzen                                         | 71-43-2    | 200-753-7 |
|____|________________________________________________|____________|___________|
|  5.| Difenileteri bromurati                         | n.d.       | n.d.      |
|____|________________________________________________|____________|___________|
|  6.| Cadmiu si compusi                              | 7440-43-9  | 231-152-8 |
|____|________________________________________________|____________|___________|
|  7.| Cloralcani C10 - C13                           | 85535-84-8 | 287-476-5 |
|____|________________________________________________|____________|___________|
|  8.| Clorfenvinfos                                  | 470-90-6   | 207-432-0 |
|____|________________________________________________|____________|___________|
|  9.| Clorpirifos                                    | 2921-88-2  | 220-864-4 |
|____|________________________________________________|____________|___________|
| 10.| 1,2-dicloretan                                 | 107-06-2   | 203-458-1 |
|____|________________________________________________|____________|___________|
| 11.| Diclormetan                                    | 75-09-2    | 200-838-9 |
|____|________________________________________________|____________|___________|
| 12.| 2-etilhexil-diftalat                           | 117-81-7   | 204-211-0 |
|____|________________________________________________|____________|___________|
| 13.| Diuron                                         | 330-54-1   | 206-354-4 |
|____|________________________________________________|____________|___________|
| 14.| Endosulfan (alfa)                              | 959-98-8   | n.d.      |
|____|________________________________________________|____________|___________|
| 15.| Fluorantren                                    | 206-44-0   | 205-912-4 |
|____|________________________________________________|____________|___________|
| 16.| Hexaclorbenzen                                 | 118-74-1   | 204-273-9 |
|____|________________________________________________|____________|___________|
| 17.| Hexaclorbutadiena                              | 87-68-3    | 201-765-5 |
|____|________________________________________________|____________|___________|
| 18.| Hexaclorciclohexan (gama)                      | 58-89-9    | 200-401-2 |
|____|________________________________________________|____________|___________|
| 19.| Isoproturon                                    | 34123-59-6 | 251-835-4 |
|____|________________________________________________|____________|___________|
| 20.| Plumb si compusi                               | 7439-92-1  | 231-100-4 |
|____|________________________________________________|____________|___________|
| 21.| Mercur si compusi                              | 7439-97-6  | 231-106-7 |
|____|________________________________________________|____________|___________|
| 22.| Naftalina                                      | 91-20-3    | 202-049-5 |
|____|________________________________________________|____________|___________|
| 23.| Nichel si compusi                              | 7440-02-0  | 231-111-4 |
|____|________________________________________________|____________|___________|
| 24.| Nonil-fenoli                                   | 25154-52-3 | 246-672-0 |
|    | (4-para-nonil-fenol)                           | 104-40-5   | 203-199-4 |
|____|________________________________________________|____________|___________|
| 25.| Octil-fenoli                                   | 1806-26-4  | 217-302-5 |
|    | (para-tert-octilfenol)                         | 140-66-9   | n.d.      |
|____|________________________________________________|____________|___________|
| 26.| Pentaclorbenzen                                | 608-93-5   | 210-172-5 |
|____|________________________________________________|____________|___________|
| 27.| Pentaclorfenol                                 | 87-86-5    | 201-778-6 |
|____|________________________________________________|____________|___________|
| 28.| Hidrocarburi poliaromatice                     | n.d.       | n.d.      |
|    | benz-a-piren                                   | 50-32-8    | 200-028-5 |
|    | benz-b-fluorantren                             | 205-99-2   | 205-911-9 |
|    | benz-g,h,i-perilen                             | 191-24-2   | 205-883-8 |
|    | benz-k-fluorantren                             | 207-08-9   | 205-916-6 |
|    | indeno-1,2,3-cd-piren                          | 193-39-5   | 205-893-2 |
|____|________________________________________________|____________|___________|
| 29.| Simazin                                        | 122-34-9   | 204-535-2 |
|____|________________________________________________|____________|___________|
| 30.| Compusi tributilstanici                        | 688-73-3   | 211-704-4 |
|    | cation tributilstaniu                          | 36643-28-4 | n.d.      |
|____|________________________________________________|____________|___________|
| 31.| Triclorbenzeni                                 | 12002-48-1 | 234-413-4 |
|    |     1,2,4-triclorbenzen                        | 120-82-1   | 204-428-0 |
|____|________________________________________________|____________|___________|
| 32.| Triclormetan (cloroform)                       | 67-66-3    | 200-663-8 |
|____|________________________________________________|____________|___________|
| 33.| Trifluralin                                    | 1582-09-8  | 216-428-8 |
|____|________________________________________________|____________|___________|
    * CAS - Chemical Abstract Service - Serviciul de catalogare a substantelor chimice
    * UE - Inventarul European al substantelor chimice comerciale existente (EINECS) sau Lista Europeana de substante chimice notificate (ELINCS)
    n.d. - nedisponibil

    ANEXA 6

                     LISTA PRINCIPALILOR POLUANTI

    1. Compusi organohalogenati si substante care pot forma astfel de compusi in mediu acvatic
    2. Compusi organofosforici
    3. Compusi organostanici
    4. Substante si preparate, sau produsi de degradare ai acestora, care s-a dovedit ca au proprietati cancerigene sau mutagene sau proprietati care pot afecta steroidogenic tiroida, reproductia sau alte functii endocrine in sau prin mediu acvatic
    5. Hidrocarburi persistente si substante toxice organice persistente sau care se pot bioacumula
    6. Cianuri
    7. Metale si compusii lor
    8. Arsenic si compusii lor
    9. Biocide si produse de protectia plantelor
    10. Materii in suspensie
    11. Substante care contribuie la eutroficare (in particular nitrati si fosfati)
    12. Substante care au o influenta nefavorabila asupra bilantului de oxigen (si care poate fi masurat folosind parametri ca CBO5, CCO etc.)



COMENTARII la Legea 310/2004

Momentan nu exista niciun comentariu la Legea 310 din 2004
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Decretul 640 2014
    Cautati un împrumut? Sau ai fost refuzat un împrumut de către o bancă sau o instituție financiară pentru unul sau mai multe motive? Ai locul potrivit pentru soluțiile dvs. de împrumut chiar aici! Elina Johnson firma de împrumut noi sunt limitate în a da împrumuturi pentru companii și persoane fizice, la o rată scăzută a dobânzii și la prețuri accesibile de 2%. Va rugam sa ne contactati prin e-mail de astăzi, prin intermediul elinajohnson11@hotmail.com DATE SOLICITANT:   1) Numele Intreg:   2) Țară:   3) Adresa: o   4) de stat:   5) Sex:   6) Stare civila:   7) Ocupatia:   8) Numărul de telefon:   9) Poziția actual locul de muncă:   10) Venit lunar:   11) Suma de împrumut Necesare:   12) Împrumut Durata:   13) Scopul creditului:   14) Religie:   15) Ați aplicat înainte;   16) Data nașterii;   mulțumiri, Doamna Elina Johnson
ANONIM a comentat Legea 150 2014
    Cu aceasta lege le-au luat drepturile tuturor miliarilor veterani care au participat mai mult de 12 luni de zile in teatrele de operatii. Despre art.2 lit j nu se mai specifica nimic in lege. Cit a platit cine a platit abonamentele militarilor veterani a fost bine iar cind a trebuit sa plateasca MApN .....au sos aceasta lege. Respect fata de militari....!!!!
ANONIM a comentat Decretul 226 1992
    Sint Excelenta Sa Nick de Theodoreanu, arhiduce si viconte,actualmente mosier de Brustuloasa si politician.
ANONIM a comentat Ordin 70 2014
    dacă aveți nevoie de asistență financiară sau ai nevoie de un împrumut pentru a achita facturile sau rezolva orice fel de datorii, contactati-ma acum prin e-mail: johnlutherloanfirm1@outlook.com si vei primi împrumut în regulă ceea ce privește
ANONIM a comentat Legea 112 2014
    dacă aveți nevoie de asistență financiară sau ai nevoie de un împrumut pentru a achita facturile sau rezolva orice fel de datorii, contactati-ma acum prin e-mail: johnlutherloanfirm1@outlook.com si vei primi împrumut în regulă ceea ce privește
ANONIM a comentat Ordin 1073 2014
    dacă aveți nevoie de asistență financiară sau ai nevoie de un împrumut pentru a achita facturile sau rezolva orice fel de datorii, contactati-ma acum prin e-mail: johnlutherloanfirm1@outlook.com si vei primi împrumut în regulă ceea ce privește
ANONIM a comentat Decizia 296 2013
    Bine ati venit la (FRED FINANCIAL LOAN COMPANY) Un serviciu personalizat pentru toate nevoile dvs. financiare. Am Furnizor Liberal Investment Company oferă credite la rată scăzută a dobânzii de 3%, oferim împrumuturi like_ (1) Credite personale (2) Credite de consolidare a datoriei (3) Capital de Risc (4) Credite pentru afaceri (5) Învățământul de împrumut (6) Home Loan Credite pentru orice motiv și nevoile imediate !. cu o perioadă maximă de mai mulți ani ca un debitor poate plăti înapoi. Ai fost refuzat de banca dumneavoastră? Nu aveți rău de credit? Ai facturi neplătite? Ești în datorii? Ai nevoie pentru a configura o afacere? Nu vă faceți griji pentru că suntem aici pentru a oferi împrumuturi cu dobândă redusă. Împrumuturi noastre variază de la 30.000 USD 900 dolari, 000,000.00 ... De asemenea, oferim împrumuturi din Statele Unite și de lire sterline Dolari euro și alte monede !! Acest mic ... umple și trimite înapoi la e-mail meu fred.lavinton@financier.com 1 Numele Dvs. complet: _______ Adresa 2 Contact: _______ 3 Țara de reședință: ______ 4 Suma de împrumut Obligatoriu: ________ 5 Durata: _____ 6 Gen: _____ 7 Ocupatia: ________ 8 Venitul lunar: _______ 9 Data nasterii: ________ Numărul 10.Telephone: _________ In-Service, e-mail pentru a companiei noastre din nou fred.lavinton@financier.com Dl Bravo
ANONIM a comentat Ordin 2572 2014
     Obținerea unui împrumut a devenit o decizie financiară dificilă pentru a face din cauza provocărilor pe care le implică mai ales atunci când trebuie să ia în considerare garanțiile ridicat cerut de către organismele financiare care oferă pentru a ajuta sau de mare interes procent atunci când te gândești de a plăti înapoi. Ești ca atare?Vestea bună este că sunt acum, oferind toate tipurile de credite de astăzi, la dobândă de 3%, cu nici o garanție și aprobare ușor. Împrumut noastră variază de la 1000 la 1.000.000.000.000 de euro și este sigur și securizat. ne puteti contacta astăzi la collinspay@outlook.com pentru informații privind modul de aplicare și de a fi siguri, veți obține împrumutul va căuta ca satisfactia ta este prioritatea noastră cea mai mare.
ANONIM a comentat Hotărârea 470 2014
    cum pot afla cum se completeaza Anexa 1 ? un exemplu are cineva? Va multumesc anticipat.
ANONIM a comentat Decretul 463 2014
    Ai nevoie de un împrumut rapid și ușor? Eu sunt Domnul Jonna, CEO al Jonna companie de împrumut financiar, am să-ți spun că acest lucru este o firmă de creditare, care oferă împrumuturi la o rată a dobânzii de 2%, la persoanele / organizațiile de afaceri care au nevoie de bani. Vreau să știți că suma de împrumut va fi acordat la tine. Va oferim toate tipurile de împrumuturi persoanelor minte grave, care au nevoie de asistență financiară. Pentru a obține procedurile de împrumut a început, trimite-ne urmatoarele detalii: -email: jonnafinance@outlook.com
Business Directory Directories Codul fiscal actualizat 2012 Coduri postale Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu