LEGE Nr. 258
din 23 iunie 2006
pentru modificarea di
completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului
arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national
ACT EMIS DE:
PARLAMENTUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 603 din 12 iulie 2006
Parlamentul României adoptă
prezenta lege.
Art. I. - Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului
arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 352 din 26 aprilie 2005, se modifică şi se
completează după cum urmează:
1. Articolul 1 va avea
următorul cuprins:
„Art. 1. - Prezenta ordonanţă reglementează regimul
juridic general al descoperirilor şi al cercetării arheologice, precum şi
protejarea patrimoniului arheologic, parte a patrimoniului cultural
naţional."
2. Articolul 2 va avea
următorul cuprins:
„Art. 2. - (1) In înţelesul prezentei ordonanţe:
a) regimul juridic general
al descoperirilor şi al cercetării arheologice cuprinde
ansamblul de măsuri juridice, administrative,
financiar-fiscale şi tehnice menite să asigure prospectarea, identificarea,
decopertarea, inventarierea, conservarea şi restaurarea, asigurarea pazei,
întreţinerea şi punerea în valoare a bunurilor arheologice, precum şi a
terenurilor în care se găsesc acestea, în vederea cercetării sau, după caz,
clasării acestora ca bunuri culturale mobile ori ca monumente istorice;
b) patrimoniul arheologic reprezintă ansamblul bunurilor arheologice care este format din:
1. siturile arheologice
înscrise în Repertoriul arheologic naţional, cu excepţia celor distruse ori
dispărute, şi siturile clasate în Lista monumentelor istorice, situate
suprateran, subteran sau subacvatic, ce cuprind vestigii arheologice: aşezări,
necropole, structuri, construcţii, grupuri de clădiri, precum şi terenurile cu
potenţial arheologic reperat, definite conform legii;
2. bunurile mobile, obiectele sau urmele
manifestărilor umane, împreună cu terenul în care acestea au fost descoperite;
c) prin cercetare
arheologică se înţelege ansamblul de măsuri având
caracter ştiinţific şi tehnic, menite să asigure prospectarea, identificarea,
decopertarea prin săpături arheologice, investigarea, recoltarea, înregistrarea
şi valorificarea ştiinţifică, inclusiv publicarea,
patrimoniului arheologic;
d) cercetările arheologice
sistematice sunt cercetările de întindere şi
durată, executate conform unui proiect de cercetare multianual;
e) cercetările arheologice
preventive sunt:
1. determinate de lucrările de construire,
modificare, extindere sau reparare privind căi de comunicaţie, dotări
tehnico-edilitare, inclusiv subterane şi subacvatice, excavări, exploatări de
cariere, construcţia de reţele magistrale, amenajări pentru îmbunătăţiri
funciare, reţele de telecomunicaţii, amplasarea de relee şi antene de
telecomunicaţii, lucrări de cercetare şi de prospectare a terenurilor - foraje
şi excavări - necesare în vederea efectuării studiilor geotehnice, amplasarea
balastierelor şi a sondelor de gaze şi petrol, precum şi orice alte lucrări
care afectează suprafaţa solului şi subsolul, în zonele cu patrimoniu
arheologic reperat, indiferent dacă se execută în intravilanul sau extravilanul
localităţilor şi indiferent de forma de proprietate a terenului;
2. întreprinse în zonele cu
patrimoniu arheologic cunoscut şi cercetat, precum şi cele care sunt
determinate de lucrările de restaurare parţială sau totală a monumentelor
istorice, desfăşurate potrivit legislaţiei în vigoare privitoare la protejarea
monumentelor istorice;
f) prin descoperire
arheologică se înţelege evidenţierea, prin
intermediul săpăturilor arheologice, a vestigiilor, obiectelor şi urmelor manifestărilor
umane, care constituie mărturii ale epocilor şi civilizaţiilor dispărute;
g) prin descoperire arheologică întâmplătoare se înţelege
evidenţierea de bunuri de patrimoniu arheologic ca urmare a acţiunii factorilor
naturali sau a acţiunilor umane, altele decât cercetarea arheologică atestată;
h) prin zonă cu patrimoniu
arheologic cunoscut şi cercetat se înţelege
terenul în care, ca urmare a cercetării arheologice, au fost descoperite bunuri
din categoria celor prevăzute la lit. b);
i) prin sit arheologic
declarat zonă de interes naţional se înţelege zona
de interes arheologic prioritar care se instituie asupra teritoriului ce
cuprinde siturile arheologice ale căror cercetare ştiinţifică, protejare şi
punere în valoare sunt de importanţă excepţională pentru istoria şi cultura
naţională, prin mărturiile materiale, bunurile mobile sau imobile care fac
parte ori sunt propuse să facă parte din categoria Tezaur al patrimoniului
cultural naţional mobil sau, după caz, din categoria monumentelor istorice
aflate în Lista patrimoniului mondial;
j) prin zonă cu patrimoniu
arheologic reperat se înţelege terenul delimitat
conform legii, în care urmează să se efectueze cercetări arheologice pe baza
informaţiilor sau a studiilor ştiinţifice care atestă existenţa subterană ori
subacvatică de bunuri de patrimoniu arheologic, susceptibile să facă parte din
patrimoniul cultural naţional; până la finalizarea cercetării arheologice şi
luarea măsurilor corespunzătoare de protecţie şi punere în valoare a
descoperirilor arheologice, zonele de protecţie a siturilor arheologice sau
istorice, instituite conform legii, sunt totodată şi zone cu potenţial
arheologic reperat;
k) prin zonă cu potenţial
arheologic evidenţiat întâmplător se înţelege
terenul în care existenţa bunurilor de patrimoniu arheologic s-a evidenţiat, în
mod neprevăzut, ca urmare a:
1. acţiunilor umane, altele decât cercetarea
arheologică atestată, cum ar fi: lucrări de construcţii, lucrări de
prospecţiuni geologice, inclusiv teledetecţie, lucrări agricole, precum şi alte
tipuri de lucrări şi cercetări efectuate subteran sau subacvatic;
2. acţiunilor factorilor naturali, cum ar fi: seisme,
alunecări de teren, inundaţii, eroziunea solului şi altele, şi în cazul cărora
este necesară o cercetare arheologică în vederea înregistrării şi valorificării
ştiinţifice a acestora.
(2) Cercetările arheologice preventive sunt parte
componentă a strategiilor de dezvoltare durabilă, economico-socială, turistică,
urbanistică şi de amenajare a teritoriului, la nivel naţional şi local.
(3) Normele privind procedurile şi standardele
arheologice se instituie prin ordin al ministrului culturii şi cultelor în
conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe şi se aplică tuturor tipurilor
de cercetări arheologice.
(4) Toate etapele cercetării arheologice sunt parte
integrantă a activităţii de cercetare ştiinţifică, aşa cum este definită de
legislaţia în domeniu.
(5) Toate etapele cercetării arheologice, constând în
inventariere, diagnostic, săpătură, supraveghere şi intervenţii asupra
materialului arheologic, vor fi întreprinse folosindu-se toate acele metode,
tehnici şi practici specifice, considerate necesare pentru a obţine maximum de
informaţii referitoare la patrimoniul arheologic din zona cercetată.
(6) Toate etapele cercetării arheologice se
realizează numai pe baza unui proiect aprobat de Comisia Naţională de
Arheologie şi se vor finaliza prin rapoarte ce cuprind datele esenţiale pentru
justificarea metodei şi tehnicilor folosite, a resurselor utilizate, precum şi
a concluziilor la care s-a ajuns.
(7) Etapele de diagnostic, săpătură sau supraveghere
arheologică pot fi necesare în următoarele cazuri:
a) punerea în practică a unui proiect de cercetare
arheologică sistematică;
b) ca parte a unui studiu de impact asupra mediului,
în condiţiile prevăzute de legislaţia privind protecţia mediului;
c) ca urmare a unei preconizate intervenţii asupra
solului, care poate reprezenta o ameninţare pentru potenţialul arheologic al
unei zone delimitate sau al unui sit arheologic;
d) ca parte a fazelor de realizare şi avizare a
documentaţiilor urbanistice, în cadrul legal stabilit de documentaţiile de
urbanism naţionale, regionale, locale şi/sau în stadiul elaborării acestora;
e) ca urmare a unor procese naturale care pun în
evidenţă bunuri de patrimoniu arheologic;
f) ca urmare a unor acţiuni umane, altele decât
cercetarea arheologică, şi a lucrărilor prevăzute la art. 6;
g) în cazul elaborării de planuri investiţionale şi
de dezvoltare iniţiate la nivel privat, local, regional, naţional sau
internaţional.
(8) Etapele cercetării arheologice pot fi iniţiate
sau desfăşurate ca urmare a cererii unei persoane
fizice ori juridice de drept public sau privat.
(9) Cercetarea arheologică prealabilă este obligatorie
în toate cazurile de emitere a acordurilor de mediu pentru zone cu patrimoniu
arheologic, constituind unica modalitate de identificare, descriere şi evaluare
a efectelor directe şi indirecte ale proiectelor investiţionale asupra
patrimoniului arheologic.
(10) Emiterea acordului de mediu se face numai după
emiterea avizului Ministerului Culturii şi Cultelor, pentru aplicarea
principiului conservării integrate.
(11) Costurile cercetărilor arheologice necesare
acordului de mediu sunt în sarcina titularului de investiţie.
(12) Evaluarea rezultatelor cercetării arheologice,
concretizată în raportul arheologic elaborat conform standardelor în vigoare,
stă la baza stabilirii statutului juridic de protejare a descoperirilor
arheologice sau, după caz, a descărcării de sarcină arheologică a zonei.
(13) Zona cu patrimoniu arheologic evidenţiat
întâmplător se delimitează în jurul locului descoperirii arheologice
întâmplătoare, după caz, astfel:
a) pe toată suprafaţa terenului care face obiectul
autorizării de construire;
b) pe o rază de 50 de metri faţă de locul
descoperirii, în cazul în care descoperirea s-a făcut ca urmare a lucrărilor
agricole sau a altor lucrări care nu au nevoie de autorizaţie de construire;
c) pe toată suprafaţa terenului afectat de acţiunea
factorilor naturali."
3. La articolul 3, după
alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:
„(21) Cercetarea
arheologică se realizează, în condiţiile prezentei ordonanţe, de către
personalul de specialitate atestat şi înregistrat în Registrul arheologilor,
conform prevederilor Regulamentului săpăturilor arheologice din România, precum
şi cu respectarea normelor privind standardele şi procedurile arheologice şi în
acord cu principiile Codului deontologic al arheologilor din România."
4. Articolul 4 va avea
următorul cuprins:
„Art. 4. - (1) Bunurile de patrimoniu arheologic sunt
parte integrantă a patrimoniului cultural naţional şi pot fi clasate şi
protejate drept bunuri de patrimoniu cultural naţional mobil, drept situri
arheologice sau ca monumente istorice, conform legii.
(2) Descoperirile de vestigii arheologice sau de
bunuri mobile din categoria celor care fac obiectul
clasării în patrimoniul cultural naţional mobil, realizate ca urmare a cercetărilor
arheologice, se anunţă de către titularul autorizaţiei de cercetare serviciilor
publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, în termen de 72 de ore.
(3) Bunurile mobile, descoperite în condiţiile
prevăzute la alin. (2), revin de drept instituţiilor participante la cercetare,
conform protocolului încheiat între părţi şi conform standardelor şi
procedurilor arheologice.
(4) Descoperirile arheologice
întâmplătoare se anunţă, în termen de cel mult 72 de ore, primarului
localităţii de către persoana descoperitoare, proprietarul ori titularul
dreptului de administrare a terenului în cauză."
5. La articolul 5, alineatele (1), (5), (6), (13), (15) şi (16) vor avea următorul cuprins:
„Art. 5. - (1) Prin protejarea
bunurilor de patrimoniu arheologic şi a terenurilor din zonele definite la art. 2 alin. (1) lit. j) şi k) se înţelege
adoptarea măsurilor ştiinţifice, administrative şi tehnice care urmăresc
păstrarea vestigiilor descoperite întâmplător sau ca urmare a cercetării
arheologice până la clasarea bunurilor respective ori până la finalizarea
cercetării arheologice, prin instituirea de obligaţii în sarcina
proprietarilor, administratorilor sau titularilor de alte drepturi reale asupra
terenurilor care conţin ori au conţinut bunurile de patrimoniu arheologic
respective, precum şi prin reglementarea sau interzicerea oricăror activităţi
umane, inclusiv a celor autorizate anterior.
................................................................................................................................................
(5) Certificatul de descărcare de sarcină
arheologică, prevăzut la alin. (3), este emis de serviciile publice
deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, cu obligaţia acestora de
înştiinţare a direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Culturii şi
Cultelor, în termen de 10 zile.
(6) Cercetările arheologice preventive şi
supravegherea arheologică sunt obligatorii în cadrul proiectelor de restaurare;
supravegherea arheologică este inclusă în devizul constructorului, urmând ca decontarea să se realizeze pe
baza raportului de cercetare întocmit de arheolog.
................................................................................................................................................
(13) Accesul cu detectoare de metal şi utilizarea lor
în situri arheologice, în zonele de interes arheologic prioritar şi în toate
zonele cu patrimoniu arheologic reperat sunt permise numai pe baza autorizării
prealabile emise de Ministerul Culturii şi Cultelor.
................................................................................................................................................
(15) Autorizarea lucrărilor
de construire sau de desfiinţare din zonele cu patrimoniu arheologic se aprobă
numai pe baza şi în conformitate cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor.
(16) In cazul zonelor cu patrimoniu arheologic
evidenţiat întâmplător, în condiţiile prevederilor alin. (8), până la
descărcarea de sarcină arheologică, autorizarea de construire se suspendă sau,
după caz, primarul localităţii dispune întreruperea oricărei alte activităţi,
în conformitate cu avizul serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului
Culturii şi Cultelor, şi se instituie regimul de supraveghere sau săpătură
arheologică."
6. La articolul 6,
alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Instituţiile organizatoare pot folosi şi alţi
specialişti pentru efectuarea de cercetări, studii sau alte lucrări, care îşi
vor desfăşura activitatea pe bază de contract încheiat în condiţiile Legii nr.
8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi
completările ulterioare; contractul conţine clauze cu privire la termenul de
predare a raportului de cercetare, precum şi cu privire la cesionarea dreptului
de autor asupra rezultatelor ştiinţifice ale cercetării, studiului sau lucrării
efectuate."
7. La articolul 6, după
alineatul (4) se introduc două noi alineate, alineatele (5) şi (6), cu
următorul cuprins:
„(5) In vederea emiterii certificatului prevăzut la art.
5 alin. (5), pentru siturile aflate în zone de interes arheologic prioritar,
siturile clasate în grupa A din Lista monumentelor istorice şi pentru toate
investiţiile, cu excepţia locuinţelor particulare aflate în alte zone,
rapoartele de cercetare se trimit spre aprobare Comisiei Naţionale de
Arheologie.
(6) Certificatele de descărcare de sarcină arheologică
emise în lipsa aprobării Comisiei Naţionale de Arheologie
sunt nule de drept."
8. La articolul 7, litera
a) va avea următorul cuprins:
„a) stabilirea, prin studiul de fezabilitate al
investiţiei şi prin proiectul
tehnic, a măsurilor ce urmează să fie detaliate şi a necesarului de fonduri
pentru cercetarea preventivă sau supravegherea arheologică, după caz, şi
protejarea patrimoniului arheologic sau, după caz, descărcarea de sarcină
arheologică a zonei afectate de lucrări şi aplicarea acestor măsuri;".
9. Articolul 8 va avea
următorul cuprins:
„Art. 8. - (1) Agenţia
Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi oficiile din subordinea sa
au obligaţia să includă zonele de patrimoniu arheologic reperat, pe baza
Repertoriului arheologic naţional, în planurile cadastrale şi în hărţile
topografice; lista cuprinzând aceste zone se preia de la serviciile publice deconcentrate
ale Ministerului Culturii şi Cultelor.
(2) Zonele cu patrimoniu arheologic reperat,
înregistrate în Repertoriul arheologic naţional, se includ în cadastrul de
specialitate al zonelor protejate naturale şi construite.
(3) Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate
Imobiliară şi oficiile din subordinea sa au obligaţia să furnizeze la cerere,
cu titlu gratuit, pe orice tip de suport, documentele necesare Ministerului
Culturii şi Cultelor şi serviciilor sale deconcentrate, pentru realizarea Listei
monumentelor istorice şi a Repertoriului arheologic naţional."
10. Articolul 10 va avea
următorul cuprins:
„Art. 10. - Bunurile mobile rezultate în urma
descoperirilor arheologice întâmplătoare vor fi predate de către descoperitor,
în termen de maximum 72 de ore, serviciilor publice deconcentrate ale
Ministerului Culturii şi Cultelor."
11. Articolul 12 va avea
următorul cuprins:
„Art. 12. - In domeniul protejării patrimoniului
arheologic Ministerul Culturii şi Cultelor îndeplineşte, direct sau prin instituţiile
sale subordonate, următoarele atribuţii:
a) asigură aplicarea strategiei naţionale, elaborarea
normelor şi metodologiilor specifice şi urmăreşte respectarea prevederilor
legale din domeniu;
b) asigură îndeplinirea angajamentelor referitoare la
protecţia patrimoniului arheologic la care România este parte, asumate prin
convenţiile internaţionale referitoare la protecţia patrimoniului arheologic la
care România este parte;
c) reprezintă statul în
relaţia cu proprietarii imobilelor, terenurilor sau ai construcţiilor din
zonele cu patrimoniu arheologic şi din zonele în care se evidenţiază
descoperiri arheologice;
d) eliberează autorizaţia de săpătură arheologică
sistematică, prin compartimentul său de specialitate, în urma consultării
Comisiei Naţionale de Arheologie;
e) eliberează autorizaţiile de diagnostic, săpătură
arheologică preventivă şi supraveghere arheologică, prin compartimentul său de
specialitate, în condiţiile prezentei ordonanţe;
f) actualizează standardele şi procedurile arheologice
şi urmăreşte respectarea acestora şi a Regulamentului săpăturilor arheologice
din România;
g) instituie, prin ordin al ministrului culturii şi
cultelor, modelele ştampilelor, ale cererilor de autorizaţie, ale
autorizaţiilor, certificatelor, avizelor şi fişelor tehnice necesare cercetării
arheologice;
h) elaborează metodologia de planificare, executare şi
control privind săpăturile preventive, care se aprobă prin ordin al ministrului
culturii şi cultelor;
i) elaborează metodologia de selectare a proiectelor
arheologice în vederea finanţării;
j) stabileşte un sistem de norme, pe baza căruia se
realizează devizele estimative şi un model de contract pentru fiecare tip de
cercetare arheologică, ce se aprobă prin ordin al ministrului culturii şi
cultelor;
k) administrează baza de date care alcătuieşte
Repertoriul arheologic naţional;
l) administrează baza de date
cuprinzând Registrul arheologilor şi asigură actualizarea acestuia;
m) finanţează sau cofinanţează, împreună cu
autorităţile şi instituţiile publice, cu persoanele fizice ori juridice de
drept privat interesate, cercetarea patrimoniului arheologic, conform
strategiei proprii în acest domeniu;
n) asigură editarea şi publicarea anuală de către
Comisia Naţională de Arheologie a Cronicii cercetărilor arheologice, precum şi
a altor publicaţii de specialitate;
o) organizează şi finanţează anual sesiunea naţională
de rapoarte arheologice."
12. La articolul 13, partea
introductivă şi literele a) şi d) vor avea următorul cuprins:
„Art. 13. - Serviciile publice deconcentrate ale
Ministerului Culturii şi Cultelor îndeplinesc, în domeniul protejării
patrimoniului arheologic, următoarele atribuţii:
a) urmăresc respectarea autorizaţiei de săpătură
arheologică, a Regulamentului săpăturilor arheologice şi a standardelor şi
procedurilor arheologice în unitatea administrativ-teritorială de competenţă;
................................................................................................................................................
d) emit Certificatul de descărcare de sarcină
arheologică, conform prevederilor prezentei ordonanţe;".
13. La articolul 14,
alineatele (1), (3) şi (6) vor avea următorul cuprins:
„Art. 14. - (1) Comisia Naţională de Arheologie
funcţionează ca organism ştiinţific de specialitate, fără personalitate
juridică, cu rol consultativ în domeniul patrimoniului arheologic, pe lângă
Ministerul Culturii şi Cultelor.
........................................................................................................................................................................ .....................................................................
(3) Comisia Naţională de Arheologie propune aprobarea,
prin ordin al ministrului culturii şi cultelor, a programelor naţionale de
cercetare, a metodologiilor, a normativelor şi a reglementărilor
tehnico-ştiinţifice din domeniul cercetării arheologice.
........................................................................................................................................................................ .....................................................................
(6) Secretarul Comisiei Naţionale de Arheologie este
numit prin ordin al ministrului culturii şi cultelor din cadrul
compartimentului de specialitate din structura Ministerului Culturii şi
Cultelor."
14. La articolul 15,
alineatul (1) şi partea introductivă a alineatului (2) vor avea următorul
cuprins:
„Art. 15. - (1) Componenţa nominală a Comisiei
Naţionale de Arheologie este aprobată prin ordin al ministrului culturii şi
cultelor, dintre specialiştii în domeniu, propuşi în conformitate cu
prevederile prezentului articol.
(2) Membrii Comisiei Naţionale
de Arheologie au un mandat de 4 ani, care poate fi reînnoit consecutiv o
singură dată, şi sunt propuşi conform metodologiei stabilite prin ordin al
ministrului culturii şi cultelor, de către:".
15. La articolul 15, alineatul (3) se abrogă.
16. Articolul 16 va avea
următorul cuprins:
„Art. 16. - Comisia Naţională de Arheologie are
următoarele atribuţii:
a) elaborează strategia naţională în domeniul
cercetării arheologice;
b) propune avizarea planului anual al cercetărilor
arheologice sistematice din România;
c) propune avizarea proiectelor de cercetare
arheologică;
d) propune avizarea normelor şi metodologiilor din
domeniul cercetării arheologice;
e) elaborează metodologia de atestare a instituţiilor
care au dreptul de a efectua cercetări arheologice, în vederea evitării
oricărui conflict de interese;
f) elaborează şi actualizează Regulamentul
săpăturilor arheologice;
g) analizează solicitările cu privire la eliberarea
autorizaţiilor de săpături arheologice sistematice, indiferent de sursa lor de
finanţare;
h) elaborează metodologia de clasare a siturilor
arheologice în Lista monumentelor istorice, care se aprobă prin ordin al
ministrului culturii şi cultelor;
i) propune clasarea siturilor arheologice;
j) stabileşte criteriile şi avizează atestarea
specialiştilor şi experţilor din domeniul cercetării arheologice, înscrişi în
Registrul arheologilor;
k) propune avizarea documentaţiilor de urbanism şi
amenajare a teritoriului, care cuprind situri arheologice clasate în categoria
A a Listei monumentelor istorice sau zone cu patrimoniu
arheologic reperat;
l) propune avizarea studiilor
de fundamentare pentru definirea, instituirea şi delimitarea zonelor protejate
care cuprind patrimoniul arheologic;
m) formulează priorităţile cercetării arheologice în
vederea alocării sumelor necesare de la bugetul de stat, prin bugetul
Ministerului Culturii şi Cultelor, conform criteriilor stabilite prin ordin al
ministrului culturii şi cultelor;
n) propune Ministerului Culturii şi Cultelor sau
autorităţilor administraţiei publice locale achiziţionarea de terenuri cu bunuri
de patrimoniu arheologic;
o) analizează contestaţiile din domeniul său de
competenţă;
p) propune avizarea programelor de pregătire a
specialiştilor şi a planurilor de specializare în domeniul cercetării
arheologice;
r) reprezintă România în cadrul organismelor
internaţionale de specialitate similare;
s) propune avizarea proiectelor cercetărilor
arheologice efectuate de misiunile arheologice române pe teritoriul altor
state, precum şi protocoalele de colaborare cu parteneri străini privind
cercetări arheologice din România;
ş) propune actualizarea Listei cuprinzând siturile
arheologice de interes prioritar;
t) îndeplineşte şi alte atribuţii din domeniu, în
condiţiile legii."
17. Articolul 17 va
avea următorul cuprins:
„Art. 17. - (1) Repertoriul arheologic naţional este
administrat de Ministerul Culturii şi Cultelor, potrivit regulamentului aprobat
prin ordin al ministrului culturii şi cultelor.
(2) Institutul de Memorie Culturală asigură
administrarea bazelor de date privind inventarierea informatizată a patrimoniului
arheologic, prin Repertoriul arheologic naţional.
(3) Toate drepturile asupra datelor privind
patrimoniul arheologic aparţin de drept Ministerului Culturii şi Cultelor, care
reglementează modul lor de utilizare.
(4) Repertoriul arheologic naţional cuprinde date
ştiinţifice, cartografice, topografice, imagini, planuri, precum şi orice alte
informaţii privitoare la:
a) zonele cu potenţial arheologic cunoscut şi
cercetat, zonele cu potenţial arheologic cunoscut şi necercetat, precum şi zonele
al căror potenţial arheologic devine cunoscut întâmplător sau ca urmare a
cercetărilor arheologice preventive;
b) monumentele, ansamblurile şi siturile istorice în
care s-au efectuat sau sunt în curs de desfăşurare cercetări arheologice;
c) informaţii ştiinţifice privind bunurile mobile
descoperite în zonele sau la monumentele istorice prevăzute la lit. a) şi b);
d) situri arheologice distruse sau dispărute."
18. Articolul 18 va
avea următorul cuprins:
„Art. 18. - Monumentele, ansamblurile şi siturile
arheologice clasate în Lista monumentelor istorice, în grupa A sau B, se
înscriu şi în Repertoriul arheologic naţional."
19. La articolul 19,
literele b), f) şi g) vor avea următorul
cuprins:
„b) asigură protejarea patrimoniului arheologic rezultat
ca urmare a cercetărilor arheologice sistematice sau preventive şi a
descoperirilor arheologice întâmplătoare, aflate în domeniul public ori privat
al unităţilor administrativ-teritoriale respective,
alocând resurse financiare în acest scop;
........................................................................................................................................................................ .....................................................................
f) aprobă documentaţiile de amenajare a teritoriului
şi de urbanism, în conformitate cu avizele de specialitate ale Ministerului
Culturii şi Cultelor, şi elaborează sau modifică astfel de documentaţii în
scopul stabilirii de măsuri de protejare a patrimoniului arheologic evidenţiat
întâmplător ori ca urmare a cercetărilor arheologice preventive, potrivit
legii;
g) colaborează cu serviciile publice deconcentrate
ale Ministerului Culturii şi Cultelor, transmiţând acestora informaţii
actualizate cu privire la cererile de autorizare de construire în zonele de patrimoniu arheologic reperat;".
20. La articolul 19, după
litera f) se introduce o nouă literă, litera f1), cu următorul cuprins:
,,f1) eliberează
autorizaţia de construire şi desfiinţare numai pe baza şi în conformitate cu
avizul Ministerului Culturii şi Cultelor, pentru lucrări în zone cu patrimoniu
arheologic cunoscut şi cercetat, descoperit întâmplător sau de interes
arheologic prioritar;".
21. La articolul 20,
literele a) şi c) vor avea următorul cuprins:
,,a) dispune suspendarea autorizaţiei de construire şi
oprirea oricăror lucrări de construire sau de desfiinţare de construcţii, în
situaţia descoperirii de vestigii arheologice ori de alte bunuri pentru care
s-a declanşat procedura de clasare, anunţă în cel mai scurt timp serviciul
public deconcentrat al Ministerului Culturii şi Cultelor şi organizează paza
descoperirilor arheologice întâmplătoare;
........................................................................................................................................................................ .....................................................................
c) asigură paza şi protecţia
descoperirilor arheologice aflate în proprietate publică, apărute ca urmare a
cercetărilor sistematice sau preventive, semnalând de urgenţă serviciilor
publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor orice nerespectare
a legii."
22. La articolul 21,
alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Cheltuielile necesare în vederea elaborării
planurilor de management, a cercetărilor arheologice, conservării, restaurării
şi punerii în valoare a siturilor din zonele de interes arheologic prioritar se
pot asigura, prin cofinanţare, în condiţiile legii, din bugetele autorităţilor
administraţiei publice locale pe al căror teritoriu se află aceste
situri."
23. La articolul 22,
alineatul (4) va avea următorul cuprins:
„(4) Avizarea documentaţiilor
de urbanism şi amenajare a teritoriului pentru zonele de interes arheologic
prioritar se face de către Ministerul Culturii şi Cultelor."
24. Articolul 23 se abrogă.
25. La articolul 24,
alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Ca urmare a protecţiei
speciale a siturilor arheologice înscrise în Repertoriul arheologic naţional,
în condiţiile prevăzute la art. 22, proprietarii sau arendaşii, persoane fizice
ori juridice de drept privat, sunt îndreptăţiţi la plata unor despăgubiri pentru veniturile agricole nerealizate pe
terenurile care fac obiectul săpăturilor arheologice pentru perioada în care se
desfăşoară acestea, în cuantumurile şi în condiţiile stabilite prin metodologia
aprobată prin hotărâre a Guvernului."
26. Articolul 26 va avea următorul cuprins:
„Art. 26. - (1) Efectuarea oricăror lucrări care pot
afecta siturile arheologice, în absenţa certificatului de descărcare de sarcină
arheologică, se consideră distrugere a monumentelor istorice şi se pedepseşte
potrivit prevederilor legii penale.
(2) Echipa de cercetători care îşi desfăşoară
activitatea într-o localitate are obligaţia de a salubriza locul în timpul şi
la finalizarea lucrării."
27. La articolul 27,
alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„Art. 27. - (1) Accesul cu detectoare
de metale şi utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic, fără
autorizarea prealabilă prevăzută la art. 5 alin. (13), constituie infracţiune
şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani şi confiscarea
detectoarelor."
28. La articolul 29
alineatul (1), literele a)-i) vor avea următorul cuprins:
„a) desfăşurarea, fără autorizaţia emisă în condiţiile
prezentei ordonanţe, de cercetări arheologice, precum şi a oricăror alte
activităţi care afectează integritatea sau pun în pericol conservarea
patrimoniului arheologic, cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei;
b) neanunţarea descoperirilor arheologice prevăzute
la art. 4 alin. (2), de către titularul autorizaţiei de cercetare, cu amendă de
la 2.500 lei la 10.000 lei;
c) neanunţarea de către persoanele prevăzute la art. 4
alin. (4), în termenul stabilit de prezenta ordonanţă, a descoperirilor
arheologice întâmplătoare, cu amendă de la 2.000 lei la 50.000 lei şi
confiscarea bunurilor descoperite;
d) încălcarea prevederilor art. 7 lit. a) şi b), cu
amendă de la 25.000 lei la 75.000 lei;
e) nerespectarea avizului Ministerului Culturii şi
Cultelor sau emiterea autorizaţiei de construire în absenţa acestui aviz pentru
lucrările de construire sau de desfiinţare din zonele cu patrimoniu arheologic
reperat, cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei;
f) neîndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. 13
lit. a) şi c), cu amendă de la 2.000 lei la 10.000 lei;
g) deţinerea de detectoare de metale, fără
autorizaţia prevăzută la art. 5 alin. (10), cu amendă de la 25.000 lei la
75.000 lei şi confiscarea detectoarelor;
h) deţinerea de detectoare de metale, fără avizul
prevăzut la art. 5 alin. (12), cu amendă de la 25.000 lei la 75.000 lei şi
confiscarea detectoarelor;
i) încălcarea prevederilor art. 9 alin. (1) şi ale art.
24 alin. (1), cu amendă de la 5.000 lei la 25.000 lei."
29. La articolul 30,
alineatul (1) litera a) şi alineatul (2) vor avea următorul cuprins:
,,a) specialiştii serviciilor publice deconcentrate ale
Ministerului Culturii şi Cultelor;
........................................................................................................................................................................ .....................................................................
(2) Contravenţiile prevăzute la art. 29 alin. (1) lit.
a), b) şi i) se constată, iar sancţiunea se aplică de către specialiştii
serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, de
către primar, respectiv de primarul general al municipiului Bucureşti, sau de
preşedintele consiliului judeţean, precum şi de către împuterniciţii
acestora."
30. După articolul 32 se
introduce un nou articol, articolul 33, cu următorul cuprins:
„Art. 33. - Neanunţarea descoperirilor arheologice
prilejuite de lucrările de construire ori de desfiinţare constituie infracţiune
şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă de la 4.000
lei la 80.000 lei."
Art. II. - Pentru
aplicarea principiului conservării integrate a patrimoniului arheologic şi
pentru integrarea în politicile naţionale şi locale de protejare a mediului,
Ministerul Culturii şi Cultelor elaborează, împreună cu Ministerul Mediului şi
Gospodăririi Apelor şi cu Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării
Rurale, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi,
Metodologia aprobării cercetărilor arheologice din zonele naturale protejate şi
parcurile naţionale şi naturale, care se aprobă prin ordin comun al celor trei
miniştri şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. III. - Prima listă
cuprinzând zonele de interes arheologic prioritar va fi elaborată în cel mult 6
luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. IV. - Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului
arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional,
republicată, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se va
republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul
României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din
Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
BOGDAN OLTEANU
PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU