Legea Nr.190 din 30.10.2012

Având în vedere prevederile art. 8 din Regulamentul (CE) nr. 550/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 10 martie 2004 privind prestarea de servicii de navigaţie aeriană în cerul unic european şi ale pct. 7 din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1.035/2011 al Comisiei din 17 octombrie 2011 de stabilire a cerinţelor comune pentru furnizarea de servicii de navigaţie aeriană şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 482/2008 şi (UE) nr. 691/2010,Parlamentul României adoptă prezenta lege. Capitolul IDispoziţii generale Articolul 1Obiectul prezentei legi îl constituie reglementarea răspunderii civile pentru repararea prejudiciilor produse unei terţe părţi în spaţiul aerian naţional sau pe teritoriul naţional, care au survenit ca urmare a unei acţiuni ori inacţiuni culpabile a furnizorului de servicii de trafic aerian, aşa cum sunt definite aceste servicii în Regulamentul (CE) nr. 549/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 10 martie 2004 de stabilire a cadrului pentru crearea cerului unic european. Articolul 2În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie: a)furnizor de servicii de trafic aerian - orice operator economic, persoană juridică română sau străină, certificat şi desemnat, în conformitate cu reglementările specifice aplicabile în România, să furnizeze servicii de trafic aerian în spaţiul aerian naţional; b)spaţiu aerian naţional - coloana de aer situată deasupra teritoriului de suveranitate al României, până la limita inferioară a spaţiului extraatmosferic; în aplicarea prezentei legi este asimilat spaţiului aerian naţional şi spaţiul aerian situat deasupra zonei internaţionale a Mării Negre alocat României de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale, în baza acordurilor regionale de navigaţie; c)teritoriu naţional - teritoriul de suveranitate al României; în aplicarea prezentei legi este asimilată teritoriului naţional şi zona internaţională a Mării Negre aferentă spaţiului aerian alocat României de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale, în baza acordurilor regionale de navigaţie; d)drepturi speciale de tragere, denumite în continuare DST - unitatea de contabilitate definită de Fondul Monetar Internaţional, utilizată de acesta pentru propriile tranzacţii şi operaţiuni; e)prejudiciu - efectul negativ suferit de persoana păgubită prin producerea unui risc acoperit printr-un contract de asigurare de răspundere civilă; f)terţă parte - orice persoană fizică sau persoană juridică, alta decât furnizorul de servicii de trafic aerian. Capitolul IIRegimul răspunderii civile pentru repararea prejudiciilor Articolul 3Furnizorul de servicii de trafic aerian este direct răspunzător pentru repararea prejudiciilor produse unei terţe părţi în spaţiul aerian naţional sau pe teritoriul naţional care au survenit ca urmare a unei acţiuni ori inacţiuni culpabile a furnizorului de servicii de trafic aerian sau a prepuşilor ori a mandatarilor acestuia. Articolul 4Acţiunile în răspundere civilă pentru repararea prejudiciilor prevăzute la art. 3 se introduc la instanţele judecătoreşti competente pe teritoriul României, potrivit legii. Articolul 5Prezenta lege se aplică fără a aduce atingere normelor privind răspunderea care derivă din tratatele internaţionale la care România este parte şi din legislaţia Uniunii Europene. Articolul 6Prezenta lege, în măsura în care nu dispune altfel, se completează cu dispoziţiile Codului civil şi ale Codului de procedură civilă. Capitolul III Asigurări Articolul 7Furnizorul de servicii de trafic aerian are obligaţia să încheie şi să deţină, pe toată perioada furnizării serviciilor de trafic aerian, un contract de asigurare care să îi acopere răspunderea civilă pentru repararea prejudiciilor prevăzute la art. 3. Articolul 8Suma minimă asigurată, în cazul contractului de asigurare prevăzut la art. 7, este echivalentul în lei a 700 milioane DST, pentru fiecare eveniment care a condus la producerea unor prejudicii. Articolul 9Furnizorul de servicii de trafic aerian are obligaţia de a depune la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii copia legalizată a contractului de asigurare obligatorie, încheiat în condiţiile prezentei legi. Capitolul IV Sancţiuni şi dispoziţii finale Articolul 10(1) Furnizarea de servicii de trafic aerian în spaţiul aerian naţional fără a deţine un contract de asigurare în vigoare, încheiat în condiţiile prezentei legi, constituie contravenţie.(2) Prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, contravenţia prevăzută la alin. (1) se sancţionează cu amendă de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei.(3) Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii prevăzute în prezentul articol se fac de către persoanele împuternicite în acest scop de ministrul transporturilor şi infrastructurii.(4) Prevederile prezentului articol se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Articolul 11Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2013. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR VALERIU ŞTEFAN ZGONEA PREŞEDINTELE SENATULUI GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU