HOTARARE Nr.
886 din 18 august 2010
privind aprobarea Strategiei
de descentralizare a activitatilor din domeniul tineretului
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 618 din 1 septembrie 2010
In temeiul art. 108 din Constituţia României,
republicată, şi al art. 8 din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006,
Guvernul României
adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. - Se aprobă Strategia de descentralizare a
activităţilor din domeniul tineretului, denumită în continuare Strategie, prevăzută
în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. - (1) Se desemnează Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin Autoritatea Naţională pentru Sport
şi Tineret, ca instituţie responsabilă pentru coordonarea implementării
Strategiei.
(2) In scopul îndeplinirii atribuţiei prevăzute la
alin. (1), Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi
Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret colaborează cu Ministerul
Finanţelor Publice, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi autorităţile
administraţiei publice locale, în conformitate cu atribuţiile legale ale
acestora.
Art. 3. - Pe data intrării în vigoare a prezentei
hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 563/2009 privind aprobarea
Regulamentului privind descentralizarea activităţii sportive şi de tineret,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 11 iunie
2009.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
Marko Bela
Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi
sportului,
Daniel Petru Funeriu
Ministrul administraţiei şi internelor,
Vasile Blaga
Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale,
Mihai Constantin Şeitan
Ministrul finanţelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu
ANEXĂ
STRATEGIA
de descentralizare a activităţilor din domeniul
tineretului
CAPITOLUL I
Introducere
SECŢIUNEA 1
Scop şi argumente
Printre obiectivele prioritare ale Programului de
guvernare 2009-2012, se numără şi întărirea autonomiei locale, descentralizarea
administrativă şi descentralizarea fiscală. Pentru aceasta, autoritatea
centrală va avea nevoie de o strânsă colaborare cu autorităţile administraţiei
publice locale şi de relaţii de parteneriat cu organizaţiile private. Procesul
de descentralizare în domeniul tineretului are la bază principiul plasării
tinerilor în centrul sistemului, împreună cu responsabilizarea decidenţilorîn
faţa lor şi adaptarea ofertei de servicii specifice activităţii de tineret la
cererea, nevoile şi specificul fiecărei comunităţi locale. Acest lucru
presupune ca decizia să poată fi luată cât mai aproape de locul unde sunt
furnizate şi utilizate serviciile de tineret. In acest mod se vine în
întâmpinarea nevoilor populaţiei în aceste domenii. In acelaşi timp,
structurile centrale - în special Autoritatea Naţională pentru Sport si Tineret
-, retrăgându-se din managementul de nivel local, se pot concentra pe funcţiile
strategice, respectiv pe dezvoltarea de politici sectoriale, supravegherea şi
îndrumarea întregului sistem, incluzând activităţile din afara sistemului care
au impact asupra domeniilor sale de activitate, precum şi pe dezvoltarea
mecanismelor şi structurilor de cooperare intersectorială.
Un asemenea demers va conduce la dezvoltarea
instituţiilor care urmează a fi descentralizate şi prin faptul că aparţinând de
autorităţile administraţiei publice locale vor putea accesa fonduri structurale
prin depunerea de proiecte pentru investiţii şi pentru reabilitarea
infrastructurii. De asemenea, va contribui la creşterea nivelului de acces,
participare şi implicare a membrilor colectivităţii locale şi la transformarea
acestor instituţii într-un factor de dezvoltare locală, dotând autorităţile
locale cu instrumentele care să le permită să elaboreze şi să definească
direcţii şi planuri de acţiune în plan local în domeniul tineretului, pe fondul
simplificării administrative şi al descentralizării financiare şi
administrative.
SECŢIUNEA a 2-a
Părţile implicate în elaborarea Strategiei
a) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului, denumit în continuare MECTS: autoritatea centrală cu rol de
sinteză şi coordonare în aplicarea Strategiei şi Programului de guvernare în
domeniul educaţiei, învăţământului, cercetării ştiinţifice, dezvoltării
tehnologice, tineretului şi sportului;
b) Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret,
denumită în continuare ANST: autoritatea centrală în subordinea MECTS,
cu atribuţii în domeniile sportului şi tineretului;
c) Ministerul Administraţiei şi Internelor, denumit
în continuare MAI: autoritate cu rol de coordonare şi susţinere tehnică
şi metodologică a politicii de descentralizare;
d) Ministerul Finanţelor Publice, denumit în continuare
MFP: autoritate cu rol de suport pentru elaborarea aspectelor financiare
ale descentralizării;
e) autorităţi ale administraţiei publice locale:
factori interesaţi şi care vor prelua competenţele de tineret, aferente
taberelor/centrelor de agrement care vor fi transferate;
f) Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din
România;
g) Asociaţia Municipiilor din România;
h) Asociaţia Oraşelor din România;
i) Asociaţia Comunelor din România.
SECŢIUNEA a 3-a
Demersuri pregătitoare
In vederea elaborării Strategiei au fost parcurse
următoarele etape procedurale:
a) a fost înfiinţat grupul de lucru, care a avut prima
întâlnire operativă;
b) a fost realizată analiza situaţiei unităţilor din
subordinea ANST (statutul de unităţi deconcentrate sau alte tipuri de unităţi
subordonate);
c) a fost realizată analiza situaţiei juridice şi
patrimoniale a unităţilor din subordinea ANST (au fost trecute în revistă
aproximativ 159 de unităţi);
d) a fost iniţiată analiza taberelor/centrelor de
agrement din subordinea ANST şi s-a constatat că acestea sunt de două
categorii: de nivel şi interes central (instituţiile publice deconcentrate ale
MECTS în subordinea ANST, Complexul Cultural Sportiv Studenţesc „Tei" şi
unele tabere de interes naţional) şi unităţi de nivel şi interes exclusiv
judeţean/local (o parte din taberele/centrele de agrement aflate în subordinea
ANST);
e) s-a stabilit în consecinţă că se vor descentraliza
taberele/centrele de agrement de interes exclusiv judeţean/local;
f) s-a stabilit în consecinţă că taberele/centrele de
agrement de interes naţional vor rămâne în administrarea ANST, pentru
implementarea programelor de şi pentru tineret de interes naţional şi în
vederea valorificării şi aducerii acestora la standarde europene, conform
Programului de guvernare 2009- 2012. Aceste bunuri vor putea fi valorificate
prin închiriere sau concesiune;
g) a fost elaborat planul de acţiune al grupului de
lucru pentru elaborarea Strategiei;
h) a fost iniţiat procesul de consultare şi dezbatere
publică asupra descentralizării în domeniul tineretului.
SECŢIUNEA a 4-a
Situaţia actuală a instituţiilor de tineret
Există două niveluri ale domeniului tineretului în
România:
a) nivelul central: -ANST, subordonată MECTS;
- Complexul Cultural Sportiv Studenţesc „Tei"
Bucureşti (unitate cu personalitate juridică aflată în subordinea ANST);
b) nivelul judeţean: direcţiile judeţene pentru sport
şi tineret, respectiv Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti
(servicii publice deconcentrate ale ANST) şi casele de cultură ale studenţilor.
Taberele/Centrele de agrement ale MECTS, aflate în
subordinea ANST, sunt de două categorii:
a) de interes naţional: cele prin care se desfăşoară
acţiuni, proiecte, programe de interes naţional;
b) de interes judeţean/local: cele care deservesc
exclusiv activităţile de tabără/agrement la nivelul judeţelor/localităţilor.
SECŢIUNEA a 5-a
Politici şi cadrul juridic existent
5.1. Cadrul legal general în domeniul
descentralizării:
a) Programul de guvernare 2009-2012, cap. 10 „Tineret
şi sport", cap. 19 „Reforma administraţiei publice";
b) Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006;
c) Hotărârea Guvernului nr. 139/2008 privind aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a Legii-cadru a descentralizării nr.
195/2006;
d) Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
e) Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice
locale, cu modificările şi completările ulterioare;
f) Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu
modificările şi completările ulterioare;
g) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007
privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
109/2008, cu modificările ulterioare;
h) Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a
personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare.
5.2. Cadrul legal specific în domeniul tineretului
a) Hotărârea Guvernului nr. 81/2010 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului;
b) Hotărârea Guvernului nr. 141/2010 privind
înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Sport şi
Tineret, cu modificările şi completările ulterioare;
c) Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000,
cu modificările şi completările ulterioare;
d) Hotărârea Guvernului nr. 884/2001 pentru aprobarea
Regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii educaţiei fizice şi
sportului nr. 69/2000, cu modificările ulterioare;
e) Legea tinerilor nr. 350/2006, cu modificările
ulterioare;
f) Hotărârea Guvernului nr. 801/2004 privind organizarea
şi funcţionarea caselor de cultură ale studenţilor şi a Complexului Cultural
Sportiv Studenţesc „Tei";
g) Ordonanţa Guvernului nr. 15/2010 privind unele
măsuri de reorganizare a activităţilor de tineret şi sport;
h) Hotărârea Guvernului nr. 776/2010 privind
organizarea şi funcţionarea direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret,
respectiv a Direcţiei pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti;
i) Hotărârea Guvernului nr. 563/2009 pentru aprobarea
Regulamentului privind descentralizarea activităţii sportive şi de tineret.
SECŢIUNEA a 6-a
Analizele PEST şi SWOT ale procesului de
descentralizare a instituţiilor din domeniul tineretului
Analiza PEST reprezintă o analiză a impactului şi a
tendinţelor generale ale mediului extern, privită prin prisma factorilor
politici, economici, sociali şi tehnologici.
Analiza SWOT este o analiză a punctelor tari şi slabe,
ca elemente interne, precum şi a oportunităţilor şi riscurilor din mediul
extern.
Aceste analize servesc la stabilirea obiectivelor şi a
direcţiilor de acţiune ale strategiei de descentralizare a activităţilor din
domeniul tineretului.
6.1. PEST:
6.1.1. Politic: Orientarea României spre
valorile democraţiei occidentale şi spre alinierea la politicile europene, ca
urmare a aderării la Uniunea Europeană, constituie un factor propice
dezvoltării unei administraţii eficiente, orientată spre nevoile cetăţenilor.
Preocuparea factorilor de decizie politică, în condiţii
de criză economică, de a valorifica la maxim potenţialul unităţilor din
subordinea ministerelor, pe principiul eficienţei şi eficacităţii, pentru a
obţine maximum de fonduri la bugetul de stat cu resursele existente.
Descentralizarea taberelor nefuncţionale şi
reabilitarea celor funcţionale ca obiectiv în Programul de guvernare 2009-2012.
6.1.2. Economic: Efectele crizei economice s-au
accentuat în anul 2010 în România, fapt care a dus la luarea unor măsuri de
diminuare a cheltuielilor bugetare, inclusiv cele destinate investiţiilor. In
aceste condiţii, pentru dezvoltarea infrastructurii, atragerea fondurilor
europene şi dezvoltarea parteneriatelor publice-private se constituie ca
alternative ale finanţării publice.
6.1.3. Social: Raportat la nivelul ţărilor
europene, nivelul de trai al populaţiei este scăzut, venitul pe cap de locuitor
şi câştigurile salariale sunt printre cele mai mici, iar reducerea salariilor
şi concedierile vor adânci decalajul faţă de ţările UE, fiind necesară luarea
unor măsuri concertate ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale,
precum şi ale mediului de afaceri care să ducă la păstrarea locurilor de muncă
şi menţinerea populaţiei tinere în România.
6.1.4. Tehnologic: România este aliniată în
mare măsură nivelului internaţional în privinţa echipamentelor şi standardelor
de tehnologie, minimul decalaj cunoscut fiind datorat capacităţii financiare
reduse, şi nu barierelor protecţioniste sau de altă natură. Cu toate acestea,
dotarea destinată structurilor de tineret prezintă un decalaj real faţă de
ţările UE, impunându-se astfel măsuri corective.
6.2. SWOT:
|
S (Puncte tari)
• Creşterea gradului de autonomie locală
• Existenţa unui interes pentru susţinerea tinerilor
• Adaptarea ofertei de servicii destinate tinerilor la cerinţele
şi specificul comunităţilor
• Capacitatea administrativă şi financiară a unora dintre
consiliile judeţene şi locale de a prelua şi valorifica unităţile
nefuncţionale sau nerentabile
|
W (Puncte slabe)
• Instituţii diverse ca statut şi organizare (instituţii
deconcentrate şi alte unităţi subordonate), de unde rezultă imposibilitatea
descentralizării lor potrivit unei scheme unice
• Instituţiile administraţiei publice centrale şi cele
deconcentrate nu sunt eligibile pe anumite linii de finanţare nerambursabilă,
conform ghidurilor solicitantului (de exemplu: POR).
• Legislaţia insuficient reglementată privind descentralizarea în
domeniile sportului si tineretului (Hotărârea Guvernului nr.
563/2009)
|
|
O (Oportunităţi)
• Existenţa unor surse de finanţare nerambursabilă pentru
reabilitarea infrastructurii ale căror potenţiali beneficiari sunt
autorităţile administraţiei publice locale şi asociaţiile de
dezvoltare intercomunitară
• Interesul autorităţilor administraţiei publice locale pentru
preluarea unor tabere/centre de agrement din subordinea ANST
• Obiectivele referitoare la descentralizare, asumate prin
Programul de guvernare 2009-2012
|
T (Ameninţări)
• Unele instituţii sunt nerentabile financiar sau
sunt nefuncţionale şi deci posibil neatractive pentru autorităţile
administraţiei publice locale.
• Slaba capacitate şi insuficientele competenţe ale unor
autorităţi ale administraţiei publice locale din zone mai puţin dezvoltate de
a prelua şi valorifica unităţile descentralizate
|
SECŢIUNEA a 7-a
Problemele curente ale instituţiilor de tineret,
beneficii şi riscuri ale descentralizării
7.1. Probleme ale instituţiilor de tineret
Această analiză are în vedere problemele de sistem care
afectează activitatea instituţiilor de tineret şi nu abordează problemele
specifice fiecărei instituţii sau eventualele erori de management.
Cu toate că există încă un număr mare de unităţi în
domeniul tineretului subordonate ANST, unele dintre acestea răspund în
principal nevoilor colectivităţilor judeţene/locale. Prin urmare, se justifică
includerea acestora în procesul de descentralizare şi predarea lor către
autorităţile administraţiei publice locale. Excepţie fac numai
unităţile/instituţiile de interes naţional, prin care se pot implementa
programe şi proiecte naţionale. Aceste instituţii, în special cele care sunt
destinate desfăşurării activităţilor naţionale de tineret, pot şi trebuie să
rămână în subordinea ANST.
Actualul sistem cu finanţări venite de la bugetul de
stat nu este suficient. Totodată, nu permite atragerea de venituri suplimentare
din fondurilor structurale nerambursabile pentru aceste instituţii de tineret,
limitând posibilităţile de reabilitare a infrastructurii şi valorificare a
potenţialului acestora.
7.2. Beneficii ale descentralizării:
a) creşterea calităţii serviciilor publice în domeniul
tineretului şi îmbunătăţirea accesului/participării tinerilor la acestea;
b) implicarea mai activă a tuturor actorilor locali
în dezvoltarea durabilă a tineretului;
c) posibilitatea elaborării de către autorităţile
administraţiei publice locale a strategiilor judeţene/locale în domeniul
tineretului, în funcţie de specificul judeţean/local;
d) includerea taberelor/centrelor de agrement în
strategiile de dezvoltare judeţeană/locală;
e) atragerea de fonduri europene nerambursabile de
către autorităţile administraţiei publice locale, pentru reabilitarea
infrastructurii unităţilor preluate prin descentralizare, pornind de la faptul
că în prezent ANST nu este eligibilă pentru a aplica pe aceste linii de
finanţare, conform ghidurilor solicitantului.
7.3. Matricea riscurilor descentralizării
|
Factori de risc
|
Măsuri de prevenire sau
contracarare propuse
|
Responsabili
|
|
Riscul ca autorităţile administraţiei publice locale să nu
reabiliteze taberele nefuncţionale preluate, iar acestea să rămână în
continuare închise şi în aceeaşi stare
|
Informarea autorităţilor administraţiei publice locale cu privire
la potenţialul acestor tabere, posibilităţile reabilitării lor cu fonduri
europene nerambursabile şi beneficiile repunerii lor în circuitul turistic
|
MECTS şi ANST
|
|
Rezistenţa la schimbare şi rezistenţa unor autorităţi ale
administraţiei publice locale cu privire la preluarea taberelor ce necesită
reabilitare
|
Informarea largă şi sensibilizarea opiniei publice în legătură cu
instituţiile implicate şi avantajele acestui proces
|
MECTS şi ANST
|
|
Scăderea atractivităţii şi varietatea redusă a ofertei de
servicii pentru tineret oferite de autorităţile administraţiei publice locale
prin unităţile preluate
|
Oferirea de consultanţă autorităţilor administraţiei publice
locale, în domeniul activităţilor şi serviciilor de tineret Elaborarea
standardelor de calitate şi cost, ţinând cont şi de acest aspect
|
MECTS şi ANST
|
|
Etapele descentralizării nu vor fi bine definite şi nu se vor
derula coerent, controlat şi la termenele stabilite.
|
Acţionarea în sensul desfăşurării procesului de descentralizare
pe baza unei bune cunoaşteri de către toţi cei care îl pun în practică a
principiilor de bază şi a actelor normative care guvernează acest proces
|
Grupul de lucru
|
|
Nerespectarea standardelor de calitate şi cost
|
Informarea cu privire la procedura şi strategia de
descentralizare şi la prevederile legale
|
MECTS şi ANST
|
|
Riscul unor capacităţi de audit, control şi monitorizare
insuficiente, care să conducă la scăderea accesului sau calităţii ofertei de
servicii de tabără/agrement
|
Crearea unui cadru instituţional şi metodologic de exercitare la
toate nivelurile a unui audit şi control eficient
|
Grupul de lucru
|
CAPITOLUL II
Principii, obiective, direcţii de acţiune şi
activităţi ale strategiei de descentralizare
SECŢIUNEA 1
Principii ale descentralizării
1.1. Principii metodologice ale descentralizării
a) principiul subsidiarităţii, care constă în
exercitarea competenţelor de către autoritatea administraţiei publice locale
situată la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetăţean şi care dispune
de capacitate administrativă necesară;
b) principiul asigurării resurselor corespunzătoare
competenţelor transferate;
c) principiul responsabilităţii autorităţilor
administraţiei publice locale în raport cu competenţele ce le revin, care
impune obligativitatea realizării standardelor de calitate în furnizarea
serviciilor publice şi de utilitate publică;
d) principiul asigurării unui proces de descentralizare
stabil, predictibil, bazat pe criterii şi reguli obiective, care să nu
constrângă activitatea autorităţilor administraţiei publice locale sau să
limiteze autonomia locală financiară;
e) principiul echităţii, care implică asigurarea
accesului tuturor cetăţenilor la serviciile publice şi de utilitate publică;
f) principiul constrângerii bugetare, care interzice
utilizarea de către autorităţile administraţiei publice centrale a transferurilor
speciale sau a subvenţiilor pentru acoperirea deficitelor finale ale bugetelor
locale.
1.2. Principii ale descentralizării în domeniul
tineretului
a) utilitate: descentralizarea nu este un scop în
sine, ea trebuie să ducă la îmbunătăţirea accesului şi participării în domeniul
tineretului în comunităţile locale;
b) participativitate: prin implicarea reală a
autorităţilor administraţiei publice locale în procesul de consultare în
vederea descentralizării şi implementarea planului de acţiuni;
c) abordare selectivă: prin limitarea procesului la
acele instituţii de tineret unde descentralizarea se dovedeşte a fi oportună
comparativ cu toate soluţiile posibile (menţinerea sub controlul autorităţii
centrale, închiriere, concesionare);
d) abordare transsectorială (integrarea
problematicii financiare, de salarizare etc).
SECŢIUNEA a 2-a
Obiectivele, direcţiile de acţiune şi
activităţile strategiei de descentralizare
2.1. Obiectiv general:
Adaptarea ofertei de servicii specifice activităţii de
tineret la cererea, nevoile şi specificul fiecărei comunităţii locale, astfel
încât decizia să poată fi luată cât mai aproape de locul unde sunt furnizate şi
utilizate aceste servicii.
2.2. Obiective specifice
Obiectiv specific 1:
Elaborarea actelor normative de transfer al
competenţelor şi resurselor către autorităţile administraţiei publice locale
Obiectiv specific 2:
Modificarea şi adaptarea legislaţiei specifice, conexe,
în domeniul tineretului
Obiectiv specific 3:
Dezvoltarea şi implementarea unor modalităţi eficiente
de control privind respectarea legislaţiei în domeniul tineretului
2.3. Direcţii de acţiune şi activităţi
Pentru obiectivul specific 1:
a) elaborarea standardelor de calitate şi cost şi
supunerea acestora spre aprobare prin hotărâre a Guvernului;
b) elaborarea hotărârii Guvernului de transfer a
unităţilor descentralizate către autorităţile administraţiei publice locale.
Transferul taberelor/centrelor de agrement de interes exclusiv judeţean/local
către autorităţile administraţiei publice locale, de la nivelul autorităţii
centrale şi al instituţiilor deconcentrate ale ANST, va cuprinde unităţile,
competenţele şi resursele aferente. Promovarea unui pachet legislativ care
asigură transferul de competenţe şi resurse de la nivel central la nivel local,
pentru administrarea instituţiilor de tineret.
1) competenţe care vor fi transferate:
- gestionarea taberelor/centrelor de agrement de nivel
şi interes judeţean/local se va face de către autorităţile administraţiei
publice locale;
2) competenţe de nivel central care nu pot fi
transferate:
a) elaborarea şi coordonarea programelor, proiectelor
naţionale;
b) elaborarea strategiei şi politicilor naţionale de
tineret;
c) asigurarea editării de lucrări şi a unor publicaţii
de specialitate şi de informare;
d) atribuţiile privind controlul respectării
legalităţii în domeniu şi asigurarea compatibilităţii cu legislaţia europeană
şi cu cea internaţională;
e) instituţiile publice deconcentrate al ANST,
deoarece acestea sunt reprezentarea în teritoriu a instituţiei de nivel
central;
f) tabere/centre de agrement de interes naţional
pentru realizarea de programe şi proiecte naţionale şi internaţionale;
g) serviciile oferite de Complexul Cultural Sportiv
„Tei" Bucureşti.
Pentru obiectivul specific 2:
- elaborarea proiectului de modificare a Legii nr.
350/2006, cu modificările ulterioare.
Pentru obiectivul specific 3:
a) grupul de lucru va efectua primele activităţi de
monitorizare începând cu mijlocul anului viitor, având cel puţin două întruniri
anual;
b) stabilirea modului şi a frecvenţei colectării
datelor. Pentru fiecare indicator de performanţă aferent fiecărei activităţi se
identifică datele necesare a fi colectate, sursa datelor, factorii responsabili
de colectarea şi transmiterea acestora, frecvenţa colectării datelor. Frecvenţa
colectării datelor (calendarul colectării datelor). Sistemul de monitorizare
trebuie să se bazeze pe strângerea de date comparabile, colectate cu o anumită
periodicitate, pentru a se putea măsura progresul. In funcţie de tipul
indicatorului de performanţă, colectarea datelor se poate face lunar,
trimestrial, semestrial sau anual, după caz;
c) stabilirea modului de procesare şi analiză a datelor
şi a modului de întocmire a rapoartelor de monitorizare semestriale, care trebuie
să conţină şi informaţii privind măsurile pe care ANST le are în vedere pentru
redefinirea acţiunilor în cazul în care acestea nu conduc la atingerea
rezultatelor aşteptate, precum şi a raportului de evaluare.
Activitatea de monitorizare se va concentra pe
urmărirea îndeplinirii măsurilor din planul de acţiune şi a evoluţiei
indicatorilor din strategie.
Vor fi urmărite, de către grupul de lucru, următoarele
aspecte:
a) adoptarea şi implementarea legislaţiei privind
descentralizarea;
b) managementul instituţiilor descentralizate
(gestionarea eficientă a resurselor umane şi financiare);
c) întreţinerea şi, dacă este cazul, reabilitarea
unităţilor preluate de către autorităţile administraţiei publice locale de la
ANST, prin descentralizare;
d) respectarea standardelor de calitate şi cost;
e) dezvoltarea şi diversificarea acţiunilor de şi
pentru tineret;
f) adaptarea activităţilor de şi pentru tineret la
nevoile comunităţii;
g) identificarea de surse alternative de finanţare
(aportul veniturilor proprii prin atragerea de sponsorizări, organizarea unor
activităţi de strângere de fonduri);
h) dezvoltarea de parteneriate şi participarea în
cadrul unor programe naţionale şi internaţionale.
La sfârşitul fiecărei sesiuni de monitorizare, grupul
de lucru va elabora un raport în care va evalua, pe baza planului de acţiune şi
a indicatorilor menţionaţi, activitatea instituţiilor transferate în subordinea
autorităţilor administraţiei publice locale.
SECŢIUNEA a 3-a
Planul de acţiune al strategiei de
descentralizare
|
Obiectiv general:
Adaptarea ofertei de servicii specifice activităţii de tineret la
cererea, nevoile şi specificul fiecărei comunităţii locale, astfel încât
decizia să poată fi luată cât
mai aproape de locul unde sunt furnizate şi utilizate aceste
servicii.
|
|
Obiectiv specific 1: elaborarea actelor normative privind
transferul competenţelor şi resurselor către autorităţile administraţiei
publice locale
|
Rezultatul aşteptat aferent obiectivului specific 1: hotărâre a
Guvernului privind aprobarea standardelor de calitate şi cost, elaborată şi
aprobată; hotărâre a Guvernului privind transferul unităţilor şi
competenţelor şi resurselor aferente, elaborată şi aprobată; transferul
unităţilor, competenţelor şi resurselor.
|
Indicator-cheie de performanţă aferent obiectivului specific 1:
toate actele normative necesare pentru transferul competenţelor şi resurselor
elaborate şi aprobate; transferul competenţelor şi resurselor, realizat în
termenul specificat.
|
|
Activitate 1.1
|
Resurse necesare
|
Responsabili
|
Termene
|
Rezultatul activităţii
|
Indicatori de performanţă
|
|
Umane
|
Financiare
|
Materiale
|
|
Elaborarea standardelor de calitate şi cost şi supunerea acestora
spre aprobare prin hotărâre a Guvernului
|
MECTS, ANST şi grupul de lucru
|
|
|
MECTS, ANST şi grupul de lucru (doar conform atribuţiilor sale
stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 139/2008)
|
Noiembrie 2010
|
Standarde de calitate şi cost pentru
tabere/centre de agrement elaborate şi aprobate pin hotărâre a
Guvernului
|
Standarde de calitate şi cost elaborate
Respectarea termenului pentru
aprobarea Hotărârii
Guvernului privind
standardele de calitate şi cost aferente unităţilor
descentralizate
|
|
Activitate 1.2
|
Resurse necesare
|
Responsabili
|
Termene
|
Rezultatul activităţii
|
Indicatori de performanţă
|
|
Umane
|
Financiare
|
Materiale
|
|
Elaborarea hotărârii Guvernului privind transferul unităţilor
descentralizate către autorităţile administraţiei publice locale, împreună cu
competenţele şi resursele aferente
|
MECTS, ANST şi grupul de lucru
|
|
|
MECTS, ANST şi grupul de lucru (doar conform atribuţiilor sale
stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 139/2008)
|
Noiembrie 2010
|
Hotărâre a Guvernului
privind transferul
unităţilor descentralizate către
autorităţile administraţiei publice locale, împreună cu
competenţele şi resursele aferente,
proiect avizat şi aprobat
|
Respectarea termenului pentru aprobarea Hotărârii
Guvernului privind
transferul unităţilor descentralizate către
autorităţile administraţiei publice locale, împreună cu
competenţele şi resursele aferente
Predarea unităţilor
descentralizate prin hotărâre a Guvernului
|
|
Obiectiv specific 2: Modificarea şi adaptarea legislaţiei
specifice, conexe, în domeniul tineretului
|
Rezultatul aşteptat aferent obiectivului specific 2: Legislaţia în
domeniul tineretului modificată, actualizată şi conformă cu situaţia
nou-creată prin descentralizare
|
Indicator-cheie de performanţă aferent obiectivului specific 2:
Legislaţia astfel modificată şi actualizată va fi în conformitate cu situaţia
creată prin descentralizare
|
|
Activitate 2.1
|
Resurse necesare
|
Responsabili
|
Termene
|
Rezultatul activităţii
|
Indicatori de performanţă
|
|
Umane
|
Financiare
|
Materiale
|
|
Elaborarea proiectului de act normativ de modificare a Legii nr.
350/2006, cu modificările ulterioare
|
MECTS si ANST
|
|
|
MECTS si ANST
|
Februarie 2011
|
Proiect de act normativ de modificare a Legii nr. 350/2006, cu
modificările ulterioare,
aprobat
|
Respectarea
termenului pentru
aprobarea proiectului de act normativ de modificare a Legii nr.
350/2006, cu modificările ulterioare
|
|
Obiectiv specific 3: Dezvoltarea şi implementarea unor modalităţi
eficiente de monitorizare şi evaluare a strategiei de descentralizare şi
privind respectarea legislaţiei în domeniul tineretului
|
Rezultatul aşteptat aferent obiectivului specific 3: Modalităţi
eficiente de monitorizare şi evaluare a strategiei de descentralizare şi
privind respectarea legislaţiei în domeniul tineretului
|
Indicator-cheie de performanţă aferent obiectivului specific 3:
Respectarea legislaţiei în domeniul tineretului Monitorizarea şi evaluarea
strategiei de descentralizare se fac pe baza unor modalităţi eficiente.
|
|
Activitate 3.1
|
Resurse necesare
|
Responsabili
|
Termene
|
Rezultatul activităţii
|
Indicatori de performanţă
|
|
Umane
|
Financiare
|
Materiale
|
|
Stabilirea modului şi a frecvenţei colectării datelor (calendarul
colectării datelor)
|
Grupul de lucru
|
|
|
Grupul de lucru
|
Permanent
|
Documentul cu privire la modul şi frecvenţa colectării datelor,
elaborat şi aprobat de membrii grupului de lucru
|
Mod şi frecvenţă de colectare a datelor adecvată scopului şi
obiectivelor descentralizării în domeniul tineretului
|
|
Activitate 3.2
|
Resurse necesare
|
Responsabili
|
Termene
|
Rezultatul activităţii
|
Indicatori de performanţă
|
|
Umane
|
Financiare
|
Materiale
|
|
Stabilirea modului de procesare şi analiză a datelor şi a modului
de întocmire a rapoartelor de monitorizare semestriale
|
Grupul de lucru
|
|
|
Grupul de lucru
|
Permanent
|
Documentele cu privire la modul de procesare şi analiză a
datelor, modul de întocmire a rapoartelor de monitorizare, elaborat şi
aprobat de membrii grupului de lucru
|
Mod de procesare şi analiză a datelor, mod de întocmire a
rapoartelor de monitorizare adecvate scopului şi obiectivelor
descentralizării în domeniul tineretului şi prevederilor legale
|
|
Activitate 3.3
|
Resurse necesare
|
Responsabili
|
Termene
|
Rezultatul activităţii
|
Indicatori de performanţă
|
|
Umane
|
Financiare
|
Materiale
|
|
Stabilirea aspectelor ce vor fi monitorizate
|
Grupul de lucru
|
|
|
Grupul de lucru
|
Permanent
|
Document cu privire la aspectele urmărite în monitorizare,
elaborat şi aprobat de membrii grupului de lucru
|
Aspectele urmărite în monitorizare sunt utile pentru evaluarea
descentralizării în domeniul tineretului
|