HOTARARE   Nr. 8 din 24 februarie 1994 * Rectificare

Regulamentul Camerei Deputatilor

ACT EMIS DE: ADUNAREA(CAMERA) DEPUTATILOR

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 35 din 16 ianuarie 2006

       

    *) Republicat in temeiul art. III din Hotararea Camerei Deputatilor nr. 34 din 25 octombrie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 950 din 26 octombrie 2005, dandu-se textelor o noua numerotare.
    Regulamentul Camerei Deputatilor, aprobat prin Hotararea Camerei Deputatilor nr. 8 din 24 februarie 1994, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 50 din 25 februarie 1994, a mai fost republicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 112 din 2 iunie 1995, nr. 53 din 14 martie 1996, nr. 51 din 31 ianuarie 2001 si nr. 1.030 din 8 noiembrie 2004.
    Prezentul text republicat include modificarile si completarile aduse regulamentului dupa ultima republicare prin Hotararea Camerei Deputatilor nr. 32 din 22 noiembrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.094 din 24 noiembrie 2004, prin Hotararea Camerei Deputatilor nr. 39 din 22 decembrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.248 din 23 decembrie 2004, precum si prin Hotararea Camerei Deputatilor nr. 34 din 25 octombrie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 950 din 26 octombrie 2005.

    CAP. 1
    Organizarea Camerei Deputatilor

    SECTIUNEA 1
    Constituirea Camerei Deputatilor

    ART. 1
    Camera Deputatilor nou-aleasa se intruneste in ziua si la ora stabilite prin actul de convocare emis de Presedintele Romaniei, in conformitate cu prevederile Constitutiei Romaniei, republicata.
    ART. 2
    (1) Pana la alegerea Biroului permanent lucrarile Camerei Deputatilor sunt conduse de cel mai in varsta deputat, in calitate de presedinte de varsta, asistat de cei mai tineri 4 deputati, in calitate de secretari.
    (2) Imposibilitatea exercitarii atributiilor de catre presedintele de varsta sau de catre unul ori mai multi secretari prevazuti la alin. (1) atrage de drept inlocuirea acestora cu deputatul cel mai in varsta sau, dupa caz, cu cei mai tineri deputati din randul celor prezenti.
    (3) In intervalul de timp prevazut la alin. (1) nu pot avea loc dezbateri parlamentare, cu exceptia celor care privesc validarea mandatelor de deputat.
    ART. 3
    (1) Pentru validarea mandatelor, Camera Deputatilor alege in prima sa sedinta o comisie compusa din 30 de deputati, care sa reflecte configuratia politica a Camerei Deputatilor, asa cum aceasta rezulta din constituirea grupurilor parlamentare.
    (2) Comisia de validare functioneaza pe intreaga durata a mandatului Camerei Deputatilor.
    ART. 4
    (1) Numarul deputatilor care vor fi desemnati in Comisia de validare de catre fiecare grup parlamentar se stabileste in functie de proportia membrilor sai in numarul total al deputatilor.
    (2) Propunerile pentru stabilirea numarului de deputati care revine fiecarui grup parlamentar se fac, in conditiile art. 12, de catre liderii acestor grupuri si se transmit secretarilor Camerei Deputatilor.
    (3) Presedintele de varsta prezinta Camerei aceste propuneri in ordinea descrescatoare a numarului membrilor grupurilor parlamentare, iar plenul Camerei Deputatilor hotaraste asupra lor cu votul majoritatii deputatilor prezenti.
    (4) Propunerile pentru componenta nominala a Comisiei de validare se fac de catre grupurile parlamentare, in limita numarului de locuri aprobat.
    (5) Componenta Comisiei de validare este aprobata cu votul majoritatii deputatilor prezenti.
    ART. 5
    Comisia de validare isi alege un presedinte, un vicepresedinte si un secretar, care alcatuiesc biroul comisiei, si se organizeaza in 9 grupe de lucru, compuse din cate 3 membri, cu respectarea proportiei prevazute la art. 4 alin. (1).
    ART. 6
    (1) Biroul Comisiei de validare repartizeaza grupelor de lucru dosarele referitoare la alegerea deputatilor, primite de la Biroul Electoral Central, cu exceptia celor privind membrii grupelor de lucru.
    (2) Verificarea legalitatii alegerii deputatilor care compun grupele de lucru se face de catre biroul Comisiei de validare.
    (3) Biroul Comisiei de validare si grupele de lucru sunt obligate sa prezinte comisiei propunerile privind validarea sau invalidarea mandatelor de deputat, in scris, in termen de cel mult 3 zile de la constituirea comisiei. Aceste propuneri se adopta cu votul majoritatii membrilor biroului sau al grupelor de lucru.
    (4) Dupa expirarea termenului de 3 zile, discutarea dosarelor nesolutionate se face in plenul Comisiei de validare.
    (5) Comisia de validare verifica si se pronunta in urmatoarele situatii:
    a) asupra contestatiilor continute in dosarele primite de la Biroul Electoral Central, nesolutionate sau a caror solutionare s-a facut cu incalcarea dispozitiilor legale referitoare la procedura de solutionare;
    b) asupra indeplinirii de catre fiecare deputat a conditiilor de eligibilitate si a depunerii la dosar a tuturor documentelor cerute de legislatia in vigoare pentru validarea mandatelor.
    ART. 7
    (1) Comisia de validare, in cel mult 4 zile de la constituirea sa, intocmeste un raport in care vor fi nominalizati deputatii pentru care se propune validarea, invalidarea sau, dupa caz, amanarea validarii mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare sau de amanare.
    (2) Comisia de validare propune validarea mandatelor deputatilor ale caror dosare sunt complete si se constata ca alegerea respectivilor deputati a fost facuta in conformitate cu prevederile legale.
    (3) Comisia de validare propune invalidarea alegerii unui deputat in cazul in care constata incalcarea prevederilor legale privind conditiile de eligibilitate si in cazul in care exista o hotarare judecatoreasca de condamnare, ramasa definitiva si irevocabila, privind savarsirea de catre respectivul deputat a unor infractiuni legate de derularea procesului electoral.
    (4) Amanarea validarii mandatului unui deputat se propune de catre Comisia de validare plenului Camerei Deputatilor, pentru o data ulterioara, daca nu s-au putut clarifica, in termenul prevazut, toate aspectele legate de solutionarea unor contestatii si daca deputatul in cauza nu a depus toate documentele cerute de legislatia in vigoare pentru validarea mandatului sau. In termen de cel mult 10 zile de la clarificarea problemelor care au justificat amanarea, Comisia de validare va propune validarea sau invalidarea mandatului, dupa caz.
    ART. 8
    Raportul este aprobat de catre Comisia de validare cu votul majoritatii membrilor acesteia.
    ART. 9
    (1) Camera Deputatilor se intruneste in sedinta, de drept, in a 5-a zi de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia.
    (2) Raportul Comisiei de validare se prezinta de catre presedintele acesteia plenului Camerei Deputatilor.
    ART. 10
    (1) In cazul deputatilor pentru care nu exista motive de invalidare potrivit art. 7 alin. (3), se intocmeste, pe circumscriptii electorale, o lista cu numele si prenumele acestora, asupra careia Camera Deputatilor se pronunta printr-un singur vot. In cazul deputatilor pentru care a fost propusa invalidarea mandatului, Camera Deputatilor dezbate si se pronunta prin vot pentru fiecare caz in parte.
    (2) Validarea sau invalidarea mandatelor de deputat se face cu votul majoritatii deputatilor.
    ART. 11
    (1) Camera Deputatilor este legal constituita dupa validarea a doua treimi din mandatele de deputati si dupa depunerea juramantului de catre acestia.
    (2) Deputatii care refuza depunerea juramantului sunt considerati invalidati. Refuzul depunerii juramantului se constata de catre presedintele de sedinta.

    SECTIUNEA a 2-a
    Grupurile parlamentare

    ART. 12
    (1) Grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputatilor. Ele se pot constitui din cel putin 10 deputati care au candidat in alegeri pe listele aceluiasi partid politic, ale aceleiasi formatiuni politice, aliante politice sau aliante electorale.
    (2) Deputatii unui partid politic sau ai unei formatiuni politice nu pot constitui decat un singur grup parlamentar.
    (3) Deputatii care au candidat pe listele unei aliante politice sau aliante electorale si fac parte din partide politice diferite pot constitui grupuri parlamentare proprii ale partidelor politice din care fac parte.
    (4) Deputatii partidelor politice, formatiunilor politice, aliantelor politice sau aliantelor electorale care nu intrunesc numarul necesar pentru a forma un grup parlamentar, precum si deputatii independenti se pot reuni in grupuri parlamentare mixte ori se pot afilia altor grupuri parlamentare constituite potrivit alin. (1).
    (5) Deputatii care reprezinta organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, care au obtinut mandatul de deputat in conformitate cu art. 62 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata, pot constitui un singur grup parlamentar.
    ART. 13
    (1) Deputatii care nu au devenit membri ai unor grupuri parlamentare constituite la intrunirea Camerei Deputatilor, deputatii ale caror grupuri parlamentare s-au desfiintat, precum si deputatii deveniti independenti, prin demisie, prin excludere din partid, prin parasirea unui grup parlamentar, daca nu s-au constituit in grupuri parlamentare in conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) - (4), au urmatoarele drepturi:
    a) sa intervina la dezbaterile generale, respectiv la dezbaterea motiunilor, intr-un interval de 20 de secunde, avand posibilitatea sa-si cumuleze aceste secunde pentru o singura interventie realizata printr-un reprezentant comun;
    b) sa delege un reprezentant comun, in calitate de observator fara drept de vot la lucrarile Comitetului liderilor grupurilor parlamentare;
    c) sa participe la delegatiile in strainatate ale grupurilor de prietenie, ale comisiilor permanente sau pe baza de invitatii personale, cu acordul Biroului permanent.
    (2) Deputatilor prevazuti la alin. (1) li se vor pune la dispozitie pentru folosinta comuna, de catre secretarul general, pe baza deciziei Biroului permanent, o sala de sedinta, logistica adecvata, un autoturism si personal tehnic compus dintr-un sofer si o secretara.
    ART. 14
    (1) In prima sa sedinta, fiecare grup parlamentar, dupa constituire, procedeaza la desemnarea conducerii proprii alcatuite din lider si, dupa caz, din unul sau mai multi vicelideri si un secretar.
    (2) Liderul grupului parlamentar are urmatoarele atributii:
    a) prezinta Camerei Deputatilor denumirea grupului parlamentar, componenta numerica, nominala si conducerea acestuia, precum si orice modificari care survin pe parcursul mandatului;
    b) propune Camerei Deputatilor reprezentantii grupului parlamentar in Comisia de validare;
    c) reprezinta grupul parlamentar si negociaza in numele acestuia;
    d) nominalizeaza reprezentantii grupului sau parlamentar in comisiile permanente ale Camerei Deputatilor, in comisiile speciale sau de ancheta ale acesteia ori in comisiile comune ale Camerei Deputatilor si Senatului;
    e) nominalizeaza reprezentantii grupului sau parlamentar in institutiile sau autoritatile publice aflate in subordinea Parlamentului Romaniei, in grupurile de prietenie interparlamentare, in structuri parlamentare internationale la care Romania este parte;
    f) face propuneri si prezinta candidatii grupului sau parlamentar pentru functiile de conducere si pentru reprezentantii acestuia in diverse structuri ale Camerei Deputatilor, functii care ii revin de drept, conform ponderii grupului sau parlamentar in configuratia politica initiala a Camerei Deputatilor si negocierilor intre liderii de grup;
    g) solicita revocarea din functie sau inlocuirea reprezentantilor grupului sau parlamentar din structurile Camerei Deputatilor;
    h) participa la sedintele Biroului permanent al Camerei Deputatilor si la dezbaterile acestuia fara a avea drept de vot;
    i) poate cere plenului Camerei Deputatilor: pauza pentru consultari, verificarea cvorumului, tinerea unor sedinte nepublice ale plenului, incheierea dezbaterilor in Camera Deputatilor;
    j) informeaza membrii grupului sau parlamentar asupra activitatilor Camerei Deputatilor si ale structurilor acesteia;
    k) prezinta plenului Camerei Deputatilor reprezentantul grupului sau parlamentar care participa la dezbaterile generale;
    l) prezinta amendamentele grupului sau parlamentar la proiectele de lege si propunerile legislative aflate in dezbaterea comisiilor permanente ale Camerei Deputatilor;
    m) propune retrimiterea la comisie a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative, in conditiile prezentului regulament;
    n) propune plenului Camerei Deputatilor modalitatea de vot;
    o) prezinta punctul de vedere al grupului sau parlamentar cu privire la propunerea de ridicare a imunitatii parlamentare a unuia dintre membrii propriului grup;
    p) isi poate delega atributiile unuia dintre membrii conducerii grupului sau parlamentar; in lipsa acestora se pot delega atributiile sale oricarui membru al grupului.
    (3) Unul dintre viceliderii grupului parlamentar il inlocuieste de drept pe lider in lipsa acestuia sau ori de cate ori este nevoie. In absenta atat a liderului grupului parlamentar, cat si a viceliderilor si a secretarului acestuia, grupul parlamentar decide desemnarea unui inlocuitor pe durata absentei acestora.
    (4) Secretarul grupului parlamentar tine evidenta prezentei deputatilor grupului, asigura redactarea proceselor-verbale si indeplineste orice alte atributii ce sunt stabilite de grupul parlamentar caruia ii apartine.
    ART. 15
    In prima sedinta de constituire a Camerei Deputatilor, grupurile parlamentare sunt prezentate in ordinea marimii acestora, rezultata in urma alegerilor.
    ART. 16
    (1) Grupurile parlamentare, in functie de ponderea lor in Camera Deputatilor, au la dispozitie personal angajat pentru munca de secretariat si de specialitate, logistica necesara in vederea desfasurarii activitatii si autoturisme, potrivit hotararii Biroului permanent.
    (2) Numirea si schimbarea din functie a personalului angajat se fac la propunerea liderului grupului parlamentar respectiv, in conditiile legii. In conditiile in care un angajat care lucreaza pentru grupul parlamentar nu mai este agreat de catre parlamentarii acelui grup sau daca acel grup parlamentar se desfiinteaza, angajatul sau angajatii acelui grup parlamentar vor fi transferati pe functii echivalente, prin grija secretarului general al Camerei Deputatilor.
    ART. 17
    Presedintele Camerei Deputatilor impreuna cu liderii grupurilor parlamentare repartizeaza, la inceputul primei sesiuni a legislaturii, locurile in sala de sedinte pentru fiecare grup parlamentar.
    ART. 18
    Formarea de grupuri parlamentare ale unor partide care nu au obtinut mandate in urma alegerilor este interzisa.
    ART. 19
    (1) Orice modificare intervenita in componenta unui grup parlamentar se aduce la cunostinta presedintelui Camerei Deputatilor sub semnatura liderului grupului si, dupa caz, a deputatului care isi schimba apartenenta la grupul parlamentar.
    (2) Presedintele Camerei Deputatilor informeaza deputatii, in sedinta publica, asupra modificarilor intervenite in componenta grupurilor parlamentare.
    (3) Orice deputat are dreptul sa aduca la cunostinta plenului Camerei Deputatilor orice modificare privind apartenenta sa la un grup parlamentar.

    SECTIUNEA a 3-a
    Alegerea presedintelui Camerei Deputatilor si a celorlalti membri ai Biroului permanent

    ART. 20
    (1) Dupa constituirea legala a Camerei Deputatilor se aleg presedintele Camerei Deputatilor si apoi ceilalti membri ai Biroului permanent al acesteia.
    (2) Presedintele Camerei Deputatilor face parte din Biroul permanent al Camerei Deputatilor si este presedintele acestuia. Din Biroul permanent al Camerei Deputatilor mai fac parte 4 vicepresedinti, 4 secretari si 4 chestori.
    (3) Biroul permanent al Camerei Deputatilor este format in urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare, respectandu-se configuratia politica a Camerei Deputatilor, asa cum rezulta din constituirea initiala a grupurilor parlamentare.
    (4) Calitatea de presedinte al Camerei Deputatilor sau cea de membru al Biroului permanent inceteaza in urma demisiei, a revocarii sau a pierderii calitatii de deputat.
    ART. 21
    (1) Presedintele Camerei Deputatilor este ales pe durata mandatului Camerei, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt inscrise, in ordine alfabetica, numele si prenumele tuturor candidatilor propusi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singura propunere.
    (2) Este declarat ales presedinte al Camerei Deputatilor candidatul care a intrunit votul majoritatii deputatilor.
    (3) Daca nici un candidat nu a intrunit, dupa doua tururi, votul majoritatii deputatilor, se organizeaza noi tururi de scrutin, in urma carora va fi declarat presedinte al Camerei Deputatilor candidatul care a obtinut majoritatea voturilor deputatilor prezenti, in conditiile intrunirii cvorumului prevazut la art. 67 din Constitutia Romaniei, republicata.
    ART. 22
    Odata cu alegerea presedintelui Camerei Deputatilor, activitatea presedintelui de varsta ales conform art. 2 inceteaza de drept.
    ART. 23
    (1) Alegerea vicepresedintilor, a secretarilor si a chestorilor care compun Biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare, in conformitate cu ponderea acestora potrivit configuratiei politice initiale a Camerei Deputatilor si negocierii liderilor grupurilor parlamentare.
    (2) In vederea depunerii propunerilor, Camera Deputatilor aproba numarul de locuri din Biroul permanent, negociat de liderii grupurilor parlamentare, asa cum revin, pe functii, grupurilor parlamentare constituite potrivit configuratiei politice initiale a Camerei Deputatilor.
    (3) Propunerile nominale pentru functiile prevazute la alin. (1) se fac de catre liderii grupurilor parlamentare, in limita numarului de locuri stabilit potrivit alin. (2). Lista candidatilor propusi pentru Biroul permanent se supune in intregime votului Camerei Deputatilor si se aproba cu majoritatea voturilor deputatilor. Daca nu se realizeaza aceasta majoritate, se organizeaza un nou tur de scrutin, in care lista este aprobata cu majoritatea voturilor deputatilor prezenti. Votul este secret si se exprima prin bile.
    ART. 24
    Vicepresedintii, secretarii si chestorii Camerei Deputatilor sunt alesi la inceputul fiecarei sesiuni ordinare, la propunerea grupurilor parlamentare carora le-au fost repartizate locurile respective, in conformitate cu prevederile art. 23.
    ART. 25
    Presedintele Camerei Deputatilor si orice alt membru al Biroului permanent pot fi revocati inainte de expirarea mandatului, cu votul majoritatii deputatilor. Votul este secret si se exprima prin buletine de vot in cazul presedintelui Camerei Deputatilor si prin bile in cazul celorlalti membri ai Biroului permanent. Propunerea de revocare se face in scris si este insotita de semnaturile initiatorilor.
    ART. 26
    (1)*) Revocarea din functie a presedintelui Camerei Deputatilor poate fi propusa, cand se schimba majoritatea politica din Camera Deputatilor, de catre majoritatea deputatilor.
    (2)*) Revocarea din functie a presedintelui Camerei Deputatilor poate fi propusa si la cererea a minimum o treime din numarul total al deputatilor, in una dintre urmatoarele situatii:
    a) incalca prevederile Constitutiei Romaniei;
    b) incalca grav sau in mod repetat prevederile Regulamentului Camerei Deputatilor sau ale Regulamentului sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului.
    (3) Revocarea presedintelui Camerei Deputatilor poate fi ceruta de grupul parlamentar care l-a propus.
    (4)*) Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent, care verifica, din punct de vedere formal, indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1), (2), (3) si (7), dupa caz, urmand ca acesta sa introduca in proiectul ordinii de zi a urmatoarei sedinte de plen propunerea de revocare. Dezbaterea asupra propunerii de revocare se va realiza cu respectarea prevederilor art. 227. Dezbaterea se realizeaza pe baza unui aviz consultativ al Comisiei juridice, de disciplina si imunitati, in legatura cu situatiile prevazute la alin. (2) lit. a) si b).
    (5) Presedintele Camerei Deputatilor caruia i s-a cerut revocarea nu poate conduce sedinta Biroului permanent sau cea a plenului in care se discuta revocarea sa. El va fi inlocuit prin votul Biroului permanent de unul dintre vicepresedinti.
    (6) Daca propunerea de revocare este aprobata de plenul Camerei, se organizeaza alegerea unui nou presedinte, in conformitate cu prevederile art. 21.
    (7)*) In cazul in care este revocat presedintele Camerei Deputatilor, la cererea majoritatii politice nou-formate, din randul careia a fost ales noul presedinte, aceasta va ceda o functie de vicepresedinte pentru tot restul legislaturii grupului parlamentar care a detinut functia de presedinte al Camerei Deputatilor, pentru a se respecta configuratia politica, in conformitate cu prevederile art. 20 alin. (3). Functia de vicepresedinte, care este cedata, va fi stabilita prin renegociere in interiorul majoritatii politice respective si va fi precizata in cererea de revocare inaintata Biroului permanent. In cazul in care noul presedinte ales apartine unui grup parlamentar din cadrul majoritatii politice care a propus revocarea, respectarea configuratiei politice se realizeaza prin renegociere in cadrul acestei majoritati.
------------
    *) Declarat neconstitutional prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005; si-a incetat efectele juridice in data de 2 ianuarie 2006, conform art. 147 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

    ART. 27
    (1) Revocarea din functie a oricaruia dintre ceilalti membri ai Biroului permanent poate fi solicitata de grupul parlamentar care l-a propus.
    (2)*) Revocarea din functie a oricaruia dintre ceilalti membri ai Biroului permanent poate fi propusa si la cererea a minimum o treime din numarul total al deputatilor, in una dintre urmatoarele situatii:
    a) incalca prevederile Constitutiei Romaniei;
    b) incalca grav sau in mod repetat prevederile Regulamentului Camerei Deputatilor sau ale Regulamentului sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului.
    (3) Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent, care verifica, din punct de vedere formal, indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1) sau (2)*), dupa caz, urmand ca acesta sa introduca in proiectul ordinii de zi a urmatoarei sedinte de plen propunerea de revocare. Dezbaterea asupra propunerii de revocare se va realiza cu respectarea prevederilor art. 227. Dezbaterea se realizeaza pe baza unui aviz consultativ al Comisiei juridice, de disciplina si imunitati, in legatura cu situatiile prevazute la alin. (2)*) lit. a) si b).
    (4) Membrii Biroului permanent al Camerei Deputatilor carora li s-a cerut revocarea nu pot conduce sau, dupa caz, nu pot participa la conducerea lucrarilor Biroului permanent sau a sedintei in plen a Camerei Deputatilor in care se discuta revocarea lor; ei vor fi inlocuiti, prin votul Biroului permanent, de unul dintre membrii Biroului permanent care indeplineste conditiile regulamentare, dar pot fi prezenti in calitate de parte interesata.
    (5) Daca propunerea de revocare este aprobata de plenul Camerei Deputatilor, se organizeaza alegerea unui nou membru al Biroului permanent al Camerei Deputatilor, cu respectarea configuratiei politice initiale a Camerei, in conformitate cu prevederile art. 23.
    (6) Daca un grup parlamentar din Camera Deputatilor s-a desfiintat, functiile aferente acelui grup parlamentar se redistribuie celorlalte grupuri parlamentare ramase, in mod proportional.
------------
    *) Declarat neconstitutional prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005; si-a incetat efectele juridice in data de 2 ianuarie 2006, conform art. 147 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

    ART. 28
    (1) Functia de presedinte al Camerei Deputatilor, devenita vacanta in timpul legislaturii din alte motive decat revocarea, se ocupa cu respectarea dispozitiilor art. 20 alin. (3) si ale art. 21.
    (2) Functiile din Biroul permanent devenite vacante in timpul sesiunii din alte motive decat revocarea se ocupa la propunerea grupului parlamentar caruia i-a fost repartizata functia respectiva, in conditiile prevazute la art. 23.
    ART. 29
    Odata cu alegerea Biroului permanent, activitatea secretarilor desemnati in conditiile art. 2 alin. (1) inceteaza.
    ART. 30
    Hotararile prevazute la art. 1 - 29 se adopta prin vot deschis, in afara de cazurile in care se prevede altfel.

    SECTIUNEA a 4-a
    Biroul permanent al Camerei Deputatilor si Comitetul liderilor grupurilor parlamentare

    ART. 31
    (1) Biroul permanent al Camerei Deputatilor are urmatoarele atributii:
    a) propune Camerei data inceperii si data incheierii sesiunilor parlamentare;
    b) solicita presedintelui Camerei convocarea unei sesiuni extraordinare;
    c) supune aprobarii Camerei Deputatilor regulamentul acesteia, precum si propunerile de modificare;
    d) prezinta Camerei Deputatilor spre aprobare proiectul de buget al acesteia si contul de incheiere a exercitiului bugetar. Proiectul de buget se distribuie catre deputati impreuna cu nota de fundamentare si anexele acestuia, cu cel putin 7 zile inainte de data supunerii spre aprobare plenului Camerei;
    e) pregateste si asigura desfasurarea in bune conditii a lucrarilor Camerei Deputatilor;
    f) primeste sub forma electronica si asigura difuzarea pe site-ul Camerei Deputatilor a proiectelor de legi, propunerilor legislative, proiectelor de hotarari ale Camerei Deputatilor, amendamentelor primite de la Guvern si rapoartelor comisiilor parlamentare, in ordinea depunerii acestora la Secretariatul general al Camerei Deputatilor. Documentele mentionate pot fi transmise si pe suport hartie, la solicitarea scrisa a deputatilor, formulata la inceputul fiecarei sesiuni;
    g) hotaraste, in cazul initiativelor legislative, retinerea lor spre dezbatere si adoptare ca prima Camera sesizata sau trimiterea la Senat a celor pentru care Camera Deputatilor este Camera decizionala;
    h) difuzeaza la casetele deputatilor programul de lucru, ordinea de zi, informarea cu privire la initiativele legislative inregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputatilor, proiectele de hotarari ale Camerei Deputatilor, legile adoptate cu privire la care deputatii pot sesiza Curtea Constitutionala, precum si alte documente care nu sunt mentionate la lit. f);
    i) intocmeste proiectul ordinii de zi a sedintelor Camerei Deputatilor si al programului de lucru al acesteia, pe care le transmite Comitetului liderilor grupurilor parlamentare spre dezbatere si aprobare;
    j) rezolva orice sesizare privind situatia de incompatibilitate, vacantare, blocaj, obstructionare sau comportament abuziv din partea biroului comisiei sau a unui grup de deputati al unei comisii permanente, nerezolvata de comisia respectiva;
    k) organizeaza relatiile Camerei cu parlamentele altor state si cu organizatiile parlamentare pe baza consultarii, in functie de natura actiunilor avute in vedere, a Comitetului director al Grupului Roman al Uniunii Interparlamentare, a grupurilor parlamentare, a Comisiei de politica externa si a altor comisii permanente, informand Camera Deputatilor asupra masurilor stabilite, inclusiv cu privire la componenta nominala a delegatiilor;
    l) supune spre aprobare Camerei Deputatilor componenta delegatiilor permanente la organizatiile parlamentare mondiale sau regionale, pe baza consultarii grupurilor parlamentare si cu respectarea configuratiei politice initiale a Camerei;
    m) avizeaza si supune aprobarii plenului Camerei structura organizatorica, statul de functii si regulamentul serviciilor Camerei Deputatilor;
    n) conduce si controleaza serviciile Camerei Deputatilor;
    o) aproba regulamentul privind paza si accesul persoanelor in sediul Camerei Deputatilor;
    p) propune Camerei Deputatilor numirea secretarului general si a secretarului general adjunct;
    r) indeplineste orice alte atributii prevazute de prezentul regulament, alte dispozitii legale sau insarcinari date de Camera Deputatilor.
    (2) La lucrarile Biroului permanent participa reprezentantul Guvernului pentru relatia cu Parlamentul, liderii grupurilor parlamentare constituite in Camera, iar la lucrarile care vizeaza activitatile comisiilor participa presedintii comisiilor permanente ale Camerei Deputatilor.
    (3) Dezbaterile din Biroul permanent se consemneaza in stenograme si se introduc pe site-ul Camerei Deputatilor, cu exceptia celor declarate confidentiale.
    (4) Deputatii pot consulta stenogramele sau pot obtine o copie de pe acestea, cu exceptia celor declarate confidentiale de catre Biroul permanent, care pot fi numai consultate.
    ART. 32
    Biroul permanent se convoaca la cererea presedintelui Camerei Deputatilor sau la cererea a cel putin 4 membri ai sai.
    ART. 33
    Presedintele Camerei Deputatilor are urmatoarele atributii:
    a) convoaca deputatii in sesiuni ordinare sau extraordinare, conform prevederilor prezentului regulament;
    b) conduce lucrarile plenului Camerei Deputatilor, asistat obligatoriu de 2 secretari, si asigura mentinerea ordinii in timpul dezbaterilor, precum si respectarea prevederilor prezentului regulament;
    c) acorda cuvantul, modereaza discutiile, sintetizeaza problemele puse in dezbatere, stabileste ordinea votarii, precizeaza semnificatia votului si anunta rezultatul acestuia;
    d) conduce lucrarile sedintelor Biroului permanent;
    e) sesizeaza Curtea Constitutionala in conditiile prevazute la art. 146 lit. a), b), c) si e) din Constitutia Romaniei, republicata;
    f) asigura trimiterea de indata la Senat, spre dezbatere, a proiectelor de legi adoptate sau respinse de Camera Deputatilor ori, dupa caz, Presedintelui Romaniei, spre promulgare, a legilor votate, in termenele legale;
    g) reprezinta Camera Deputatilor in relatiile interne si externe;
    h) prezinta rapoarte justificative, anual, in fata plenului asupra utilizarii fondului presedintelui;
    i) indeplineste orice alte atributii prevazute de prezentul regulament, precum si insarcinarile date de plenul Camerei Deputatilor.
    ART. 34
    Vicepresedintii indeplinesc, prin rotatie, atributiile presedintelui, la cererea sa sau in caz de indisponibilitate a acestuia, precum si alte sarcini incredintate de Biroul permanent.
    ART. 35
    Secretarii intocmesc lista inscrierilor la cuvant, pe baza solicitarilor, in ordinea in care acestea au fost facute; prezinta propunerile, amendamentele si orice alte comunicari adresate plenului Camerei Deputatilor, efectueaza apelul nominal, consemneaza rezultatul votului, tin evidenta hotararilor adoptate, vegheaza la intocmirea stenogramelor sedintelor plenului Camerei Deputatilor, il asista pe presedintele Camerei Deputatilor in realizarea atributiilor ce ii revin si indeplinesc orice alte sarcini primite de la acesta sau de la Biroul permanent.
    ART. 36
    (1) Chestorii verifica modul de gestionare a patrimoniului, functionarea si calitatea serviciilor Camerei Deputatilor si fac propuneri corespunzatoare Biroului permanent. Acestia exercita controlul financiar asupra cheltuielilor efectuate, prezinta Biroului permanent proiectul de buget al Camerei Deputatilor si contul de incheiere a exercitiului bugetar anual, asigura mentinerea ordinii in sediul Camerei Deputatilor si indeplinesc alte atributii, in conformitate cu dispozitiile presedintelui acesteia sau ale Biroului permanent.
    (2) In exercitarea atributiilor de control financiar-contabil chestorii sunt sprijiniti de un corp de control compus din 2 experti contabili si sunt subordonati numai plenului Camerei Deputatilor.
    (3) La sfarsitul fiecarei sesiuni parlamentare chestorii prezinta plenului Camerei Deputatilor un raport cu privire la rezultatele controalelor efectuate.
    ART. 37
    Comitetul liderilor grupurilor parlamentare este alcatuit din liderii grupurilor parlamentare constituite conform configuratiei politice initiale si are urmatoarele atributii:
    a) aproba ordinea de zi a sedintelor Camerei Deputatilor si programul de lucru al acesteia, precum si modificarile sau completarile aduse ordinii de zi ori programului de lucru;
    b) propune plenului Camerei Deputatilor modul de organizare a dezbaterilor in plenul Camerei Deputatilor prin alocarea pentru fiecare grup parlamentar, in functie de ponderea sa in numarul total al deputatilor, a timpului afectat pentru luarile de cuvant in sedinta plenara a Camerei Deputatilor; alocarea timpului afectat dezbaterilor este obligatorie la dezbaterile politice si facultativa la dezbaterile generale asupra unui proiect de lege sau asupra unei propuneri legislative;
    c) poate include in ordinea de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depasit.
    ART. 38
    (1) Comitetul liderilor grupurilor parlamentare hotaraste cu majoritatea rezultata din ponderea votului fiecarui membru prezent. Ponderea este data de proportia grupului parlamentar reprezentat de lider in numarul total al deputatilor, conform configuratiei politice initiale.
    (2) La lucrarile Comitetului liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputatilor participa, fara drept de vot, presedintele Camerei Deputatilor si, daca este cazul, reprezentantul Guvernului Romaniei sau presedintele comisiei parlamentare care a depasit termenul de depunere a raportului.
    (3) Comitetul liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputatilor se intruneste saptamanal, de regula miercurea si ori de cate ori este nevoie, la cererea unui lider de grup parlamentar, a presedintelui Camerei Deputatilor sau a Biroului permanent al Camerei Deputatilor.
    (4) Comitetul liderilor grupurilor parlamentare se intruneste si lucreaza in mod regulamentar in prezenta a mai mult de jumatate din numarul liderilor grupurilor parlamentare, care reprezinta majoritatea deputatilor, fiind prezidat de presedintele Camerei Deputatilor.

    SECTIUNEA a 5-a
    Comisiile Camerei Deputatilor

    1. Dispozitii comune
    ART. 39
    Comisiile Camerei Deputatilor sunt organisme de lucru ale acesteia, infiintate cu scopul de a indeplini atributiile prevazute de lege si de prezentul regulament. Comisiile Camerei Deputatilor pregatesc documentele de lucru pentru lucrarile in plen ale acesteia si exercita controlul parlamentar.
    ART. 40
    (1) Camera Deputatilor constituie comisii permanente si poate institui comisii de ancheta sau alte comisii speciale.
    (2) Camera Deputatilor constituie, de asemenea, comisii de mediere sau alte comisii comune cu Senatul.
    (3) Comisiile permanente ale Camerei Deputatilor sunt formate dintr-un numar de 11 - 33 de deputati, cu exceptia Comisiei pentru regulament, care se compune din cate un reprezentant al fiecarui grup parlamentar din Camera Deputatilor. Numarul membrilor comisiilor permanente se stabileste, pentru fiecare caz in parte, de plenul Camerei Deputatilor, la propunerea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputatilor. Obiectivele, numarul membrilor, componenta nominala si conducerea comisiilor de ancheta sau speciale ale Camerei Deputatilor se aproba de plenul acesteia odata cu constituirea acestora.
    (4) Un deputat face parte, in mod obligatoriu, dintr-o singura comisie permanenta, cu exceptia membrilor Comisiei pentru regulament, Comisiei pentru tehnologia informatiei si comunicatiilor si ai Comisiei pentru egalitatea de sanse pentru femei si barbati, care pot face parte si din alta comisie permanenta. Pe durata mandatului, membrii Biroului permanent pot opta pentru una dintre comisiile permanente.
    ART. 41
    (1) Alcatuirea comisiilor Camerei Deputatilor se face cu respectarea configuratiei politice initiale a acesteia.
    (2) Pentru fiecare comisie numarul de locuri care revine fiecarui grup parlamentar sau deputatilor independenti se aproba prin hotarare a Camerei Deputatilor, la propunerea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.
    ART. 42
    Propunerile de membri ai comisiilor Camerei Deputatilor se vor face de grupurile parlamentare, in limita locurilor aprobate de plenul Camerei Deputatilor, potrivit prevederilor prezentului regulament, in termenul stabilit de Biroul permanent al Camerei Deputatilor.
    ART. 43
    (1) Numarul membrilor fiecarei comisii a Camerei Deputatilor este stabilit, prin acordul liderilor grupurilor parlamentare, cu respectarea configuratiei politice initiale a Camerei Deputatilor.
    (2) In cazul in care nu exista dezacord asupra numarului membrilor in comisiile Camerei Deputatilor potrivit alin. (1), plenul Camerei Deputatilor va aproba, prin hotarare, componenta numerica si nominala a comisiilor acesteia cu votul deschis al majoritatii deputatilor prezenti.
    ART. 44
    Daca grupurile parlamentare nu ajung la un acord asupra componentei uneia sau a mai multor comisii, Biroul permanent supune spre aprobare si Camera Deputatilor hotaraste, cu votul majoritatii membrilor prezenti, asupra candidaturilor sustinute de fiecare dintre grupurile parlamentare, respectandu-se configuratia politica initiala a Camerei.
    ART. 45
    (1) In prima lor sedinta, convocata de Biroul permanent al Camerei Deputatilor, comisiile permanente isi aleg birourile, compuse din cate un presedinte, 2 vicepresedinti si 2 secretari, cu exceptia Comisiei pentru regulament, al carei birou este compus din presedinte, un vicepresedinte si 2 secretari. Functiile din biroul Comisiei pentru regulament sunt ocupate in ordinea marimii grupurilor parlamentare.
    (2) Componenta biroului comisiei se stabileste prin negocieri intre liderii grupurilor parlamentare, respectandu-se configuratia politica initiala a Camerei, asa cum rezulta din constituirea initiala a grupurilor parlamentare.
    (3) Propunerile nominale pentru functiile prevazute la alin. (1) se fac de catre liderii grupurilor parlamentare, in cadrul numarului de locuri stabilit potrivit alin. (2).
    (4) Lista candidatilor pentru biroul comisiei se supune in intregime votului membrilor acesteia si se aproba cu majoritatea voturilor deputatilor prezenti.
    (5)*) Revocarea unui membru din biroul comisiei se hotaraste cu votul majoritatii deputatilor din comisie, la solicitarea grupului parlamentar care l-a propus sau a mai mult de jumatate din numarul membrilor comisiei.
------------
    *) Teza finala a acestui text a fost declarata neconstitutionala prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005; si-a incetat efectele juridice in data de 2 ianuarie 2006, conform art. 147 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

    ART. 46
    Biroul fiecarei comisii a Camerei Deputatilor:
    a) propune ordinea de zi a sedintelor, prezentand comisiei lista cuprinzand toate initiativele legislative si celelalte probleme de competenta acesteia;
    b) propune proiectul regulamentului de functionare a comisiei si orice modificare a acestuia;
    c) propune sarcinile ce revin deputatilor din comisie;
    d) adopta hotarari in chestiuni care intereseaza bunul mers al activitatii comisiei, stabileste atributiile personalului tehnic de specialitate al comisiei si controleaza indeplinirea acestora;
    e) constituie, cu aprobarea comisiei, daca este necesar, subcomisii, desemnandu-le misiunea, componenta si conducerea;
    f) invita sa ia parte la lucrarile comisiei reprezentanti ai societatii civile, ai asociatiilor patronale, profesionale sau sindicale, ai administratiei publice centrale ori locale, precum si ai altor persoane juridice, precum si persoane fizice, la solicitarea membrilor comisiei, a Guvernului si a persoanelor interesate;
    g) organizeaza, la propunerea membrilor comisiei, sedinte de consultari cu reprezentanti ai societatii civile, ai asociatiilor patronale si profesionale, ai sindicatelor, ai administratiei publice centrale sau/si locale;
    h) aproba prezenta persoanelor interesate sa ia parte la lucrarile comisiei in conditiile prevazute la art. 140 alin. (1) teza a II-a.
    ART. 47
    Presedintele comisiei:
    a) conduce sedintele comisiei;
    b) poate propune ca la lucrarile comisiei, in scopul realizarii lor in bune conditii, sa ia parte si alte persoane;
    c) convoaca biroul comisiei pentru a stabili modalitatile de indeplinire a activitatilor reglementate la art. 46;
    d) asigura reprezentarea comisiei in raporturile cu Guvernul Romaniei, cu Biroul permanent al Camerei si cu celelalte comisii ale Camerei Deputatilor si ale Senatului;
    e) indeplineste alte atributii cerute de desfasurarea in bune conditii a lucrarilor comisiei prevazute in prezentul regulament, in Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, precum si in regulamentul comisiei;
    f) solicita Biroului permanent al Camerei Deputatilor, pentru activitatea comisiei si a membrilor acesteia, personal de secretariat si de specialitate, logistica necesara in vederea desfasurarii activitatii comisiei, autoturisme, in mod similar cu liderul de grup.
    ART. 48
    Vicepresedintii comisiilor indeplinesc, pe rand, atributiile presedintelui, in absenta sau potrivit delegarii date de catre acesta.
    ART. 49
    Secretarii comisiilor:
    a) tin evidenta prezentei membrilor comisiei la sedintele acesteia;
    b) asigura redactarea tuturor actelor comisiei;
    c) numara voturile exprimate in sedintele comisiei;
    d) urmaresc intocmirea proceselor-verbale, realizarea stenogramelor sau inregistrarea sedintelor comisiei, dupa caz;
    e) urmaresc buna functionare a dotarilor comisiei, precum si activitatea personalului;
    f) indeplinesc orice alte activitati necesare bunului mers al activitatii comisiei, ca urmare a dispozitiilor biroului sau ale presedintelui acesteia.
    ART. 50
    Inainte de aprobarea ordinii de zi presedintele de sedinta este obligat sa supuna votului toate propunerile de modificare sau de completare a ordinii de zi.
    ART. 51
    (1) Convocarea sedintelor comisiei se face cu cel putin 24 de ore inainte de catre presedintele acesteia sau, in lipsa lui, de un vicepresedinte care il inlocuieste.
    (2) Participarea deputatilor la sedintele comisiilor este obligatorie.
    (3) Pentru ca sedintele comisiei sa se desfasoare in mod regulamentar este necesara prezenta majoritatii membrilor.
    (4) Hotararile comisiilor Camerei Deputatilor se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti.
    (5) In caz de absenta nejustificata de la lucrarile comisiei, deputatului i se retine din indemnizatia lunara, pentru fiecare zi de absenta, o suma de bani ce reprezinta a 21-a parte din indemnizatia lunara, la care se adauga diurna de deplasare.
    (6) Deputatul care absenteaza de la lucrarile comisiei poate fi inlocuit de un alt deputat din acelasi grup, pe baza imputernicirii semnate de liderul grupului parlamentar.
    ART. 52
    (1) Sedintele comisiilor parlamentare pot avea loc in acelasi timp cu cele ale plenului Camerei Deputatilor, pe baza aprobarii date de Biroul permanent, la solicitarea presedintelui de comisie.
    (2) Sedintele comisiilor parlamentare nu pot avea loc concomitent cu sedinta plenului dedicata votului final, potrivit ordinii de zi. De asemenea, lucrarile comisiei se suspenda de drept in cazul in care presedintele de sedinta al Camerei Deputatilor solicita prezenta deputatilor la lucrarile in plen.
    (3) Activitatea comisiilor permanente ale Camerei Deputatilor se desfasoara, de regula, la sediul Parlamentului. In cazuri exceptionale si cu aprobarea prealabila a Biroului permanent, activitatea comisiilor se poate desfasura in afara sediului Parlamentului.
    ART. 53
    Sedintele comisiilor Camerei Deputatilor sunt publice, cu exceptia cazurilor in care plenul acestora prevede altfel. Lucrarile comisiilor Camerei Deputatilor pot fi transmise pe reteaua interna de televiziune a Camerei Deputatilor si la posturile de radio si televiziune.
    ART. 54
    (1) Ministrii au acces la lucrarile comisiilor. Daca li se solicita participarea, prezenta lor devine obligatorie. Guvernul trebuie instiintat, prin presedintele comisiei, cu cel putin 24 de ore inainte, cu privire la data, ora si locul desfasurarii sedintelor comisiilor.
    (2) O data pe sesiune ministrii prezinta un raport de activitate si strategia ministerului in fata comisiei de resort a Camerei Deputatilor.
    ART. 55
    (1) La sedintele comisiilor vor fi invitati sa participe deputatii si senatorii care au facut propuneri, care stau la baza lucrarilor acestora, cum ar fi autori de propuneri legislative, de amendamente etc., precum si, la cererea presedintelui comisiei, specialisti ai Consiliului Legislativ.
    (2) Comisiile pot invita sa participe la lucrari persoane interesate, reprezentanti ai unor organizatii neguvernamentale si specialisti din partea unor autoritati publice sau a altor institutii specializate. Reprezentantii organizatiilor neguvernamentale si specialistii invitati pot sa isi prezinte opiniile cu privire la problemele discutate in comisie sau pot inmana presedintelui comisiei documentatii ce vizeaza tematica pusa in discutie.
    (3) Numai deputatii care sunt membri ai comisiei permanente sau inlocuitorii imputerniciti au drept de vot la lucrarile comisiei.
    (4) Comisia poate hotari, la propunerea biroului comisiei, a presedintelui sau a unui deputat, limitarea duratei luarilor de cuvant. Deputatii, senatorii si invitatii sunt obligati sa se refere exclusiv la chestiunea supusa dezbaterii. In caz contrar presedintele poate retrage cuvantul. Nimeni nu poate lua cuvantul decat daca ii este dat de presedinte.
    ART. 56
    (1) La inceperea dezbaterii unui punct aflat pe ordinea de zi, comisia desemneaza, la propunerea presedintelui sau a unui alt membru, unul ori mai multi raportori dintre membrii sai.
    (2) Raportorul va participa la redactarea raportului sau a avizului comisiei, care va fi supus aprobarii acesteia, si poate sustine raportul in plenul Camerei.
    (3) Rapoartele si avizele vor cuprinde, in mod obligatoriu, pe langa opinia majoritatii membrilor comisiei, atat amendamentele admise, cat si parerea contrara motivata a celorlalti deputati din comisie si amendamentele respinse.
    ART. 57
    (1) Votul in comisie este, de regula, deschis.
    (2) In anumite situatii, hotarate prin vot de membrii acesteia, se poate recurge si la vot secret.
    ART. 58
    (1) Cu privire la desfasurarea sedintelor comisiilor se incheie procese-verbale si se pot realiza stenograme sau inregistrari, care pot fi consultate de deputati.
    (2) La sfarsitul fiecarei sedinte, prin grija biroului comisiei se redacteaza sinteza lucrarilor si un comunicat de presa.
    (3) Sinteza lucrarilor fiecarei comisii se publica saptamanal in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a. Sinteza cuprinde problemele dezbatute, rezultatul votului asupra articolelor si proiectelor de legi, numele si prenumele celor prezenti si ale celor absenti.

    2. Comisiile permanente ale Camerei Deputatilor
    ART. 59
    Comisiile permanente se aleg pe intreaga durata a legislaturii. Denumirile si domeniile de activitate ale comisiilor permanente sunt urmatoarele:
    1. Comisia pentru politica economica, reforma si privatizare
    - restructurarea economiei la nivel macroeconomic si la nivel sectorial; programe de reconstructie si dezvoltare; prognoza economica; mijloace si institutii specifice ale economiei de piata; problemele preturilor si concurentei; libera initiativa; privatizarea; activitatea economica a Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului si a societatilor de investitii financiare, a regiilor autonome si a societatilor comerciale cu capital integral de stat sau mixt; importul si exportul de capital;
    - alte probleme privind strategia dezvoltarii economice si politica reformei.
    2. Comisia pentru buget, finante si banci
    - bugetul de stat si executia bugetara; bugetul asigurarilor sociale de stat si executia acestuia; politica financiara; sistemul de impozite si taxe, asigurari si reasigurari; echilibrul monetar, circulatia baneasca, credite si sisteme de credite, dobanzi, scont; bursa de valori si efecte; imprumuturi externe ale statului sau garantate de stat; investitii realizate din credite bugetare.
    3. Comisia pentru industrii si servicii
    - industria si ramurile ei; transporturi, comert (interior si exterior), turism; protectia consumatorilor; strategii de dezvoltare a industriilor si a serviciilor; asigurarea resurselor de materii prime si energie pentru economia nationala; dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii in industrie si in servicii; probleme specifice ale privatizarii in industrie si servicii, ale dezvoltarii sectorului privat in aceste ramuri; bursele de marfuri industriale si servicii; strategii de investitii; calitatea produselor industriale si a serviciilor; standarde si marci; protectia investitiilor si a marcilor; progresul tehnic si dezvoltarea tehnologica; eficienta si capacitatea concurentiala a produselor si serviciilor pe piata interna si externa.
    4. Comisia pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice
    - programe in domeniul agriculturii, horticulturii, zootehniei, pisciculturii, silviculturii, fondului cinegetic; probleme specifice ale privatizarii in agricultura; libera initiativa, forme de proprietate, de asociere, creditare, arendare; gospodarirea fondului funciar; activitatea societatilor si regiilor cu capital de stat sau mixt din agricultura, silvicultura si alimentatie; servicii pentru agricultura, imbunatatiri funciare, industrie alimentara si silvicultura.
    5. Comisia pentru drepturile omului, culte si problemele minoritatilor nationale
    - drepturile omului si ale cetateanului; problemele minoritatilor; libertatea de constiinta; problemele cultelor religioase; libertatea de exprimare prin alte mijloace decat prin cele de informare in masa.
    6. Comisia pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic
    - autonomia locala; reforme administrative; organizarea administrativ-teritoriala; statutul functionarului public; sisteme urbane; retele urbane si rurale; finantele publice locale; sisteme ecologice si echilibru ecologic; calitatea aerului, apei, solului; protectia florei, faunei si asezarilor umane; recuperarea zonelor deteriorate; tehnologii pentru controlul si eliminarea emisiilor poluante; gospodarirea apelor; amenajarea teritoriului; constructii.
    7. Comisia pentru munca si protectie sociala
    - raporturile individuale de munca (contractul individual de munca, timpul de lucru, concediile, protectia muncii, sistemul de salarizare, jurisdictia muncii, statutul juridic al femeii salariate); raporturile colective de munca (negocierea colectiva, contractul colectiv de munca, jurisdictia conflictelor colective de munca); statutul juridic al sindicatelor si al organizatiilor patronale; sistemul asigurarilor sociale (pensii, indemnizatii, ajutor de somaj, alocatie de stat); asistenta sociala (ajutoare materiale, gratuitati); ajutoare materiale pentru persoane defavorizate: batrani, persoane cu handicap, minori si altele; problematica ocuparii fortei de munca.
    8. Comisia pentru sanatate si familie
    - ocrotirea sanatatii populatiei; asistenta sanitara; forme de organizare a retelei sanitare; problemele sociale ale familiei, mamei si copilului, batranilor si persoanelor cu dizabilitati; probleme demografice.
    9. Comisia pentru invatamant, stiinta, tineret si sport
    - invatamantul de toate formele si gradele; cercetarea stiintifica; activitatea sportiva; problemele tineretului; protectia proprietatii intelectuale.
    10. Comisia pentru cultura, arte, mijloace de informare in masa
    - institutii de arta si cultura; protectia patrimoniului cultural national; activitatea presei si a celorlalte mijloace de informare in masa.
    11. Comisia juridica, de disciplina si imunitati
    - constitutionalitatea proiectelor de legi si a propunerilor legislative; reglementari in domeniul dreptului civil, penal, contraventional, procedura civila, penala, administrativa, organizarea judecatoreasca; alte reglementari cu caracter precumpanitor juridic; probleme de disciplina parlamentara, incompatibilitati si imunitati.
    12. Comisia pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala
    - probleme privind apararea, ordinea publica si siguranta nationala.
    13. Comisia pentru politica externa
    - probleme si programe de politica externa a Romaniei; dialogul bilateral cu comisiile similare ale parlamentelor altor state si ale organismelor parlamentare internationale; avizarea tratatelor, conventiilor si altor instrumente internationale la care adera Romania; audierea persoanelor propuse sa fie numite in functia de ambasador al Romaniei in strainatate, in urma careia da un aviz consultativ.
    14. Comisia pentru cercetarea abuzurilor, coruptiei si pentru petitii
    - examinarea petitiilor primite si cercetarea abuzurilor semnalate prin aceste petitii; efectuarea unei anchete asupra abuzurilor sesizate in cazurile in care Camera Deputatilor dispune aceasta ca urmare a prezentarii, potrivit regulamentului, a unei cereri in fata plenului Camerei Deputatilor.
    15. Comisia pentru regulament
    - interpretarea regulamentului, monitorizarea si analiza interventiilor referitoare la procedura formulate in plenul Camerei Deputatilor si elaborarea propunerilor de amendare a regulamentului la inceputul sesiunilor ordinare, cand este cazul; evidenta si regularitatea cutumelor parlamentare; studierea si informarea operativa a Camerei si a Biroului permanent despre procedurile parlamentare din alte state sau din adunari parlamentare paneuropene; elaborarea si prezentarea Biroului permanent al Camerei Deputatilor a propunerilor de modificare si completare a Regulamentului Camerei Deputatilor; analizarea sesizarilor trimise de Camera, de Biroul permanent sau de presedintele Camerei cu privire la procedurile si prevederile regulamentului si prezentarea punctului de vedere in Camera Deputatilor; avizarea regulamentelor comisiilor permanente.
    16. Comisia pentru tehnologia informatiei si comunicatiilor
    - tehnologia informatiei si comunicatiilor, tehnologii avansate specifice domeniului, alinierea la reglementarile, respectiv la standardele internationale, si proprietatea intelectuala in domeniu.
    17. Comisia pentru egalitatea de sanse pentru femei si barbati
    - eliminarea oricaror forme de discriminare dupa criteriul de sex si imbunatatirea conditiei femeii in societate;
    - integrarea principiului egalitatii de sanse pentru femei si barbati in initiativele legislative, in politicile si programele ce intereseaza atat femeile, cat si barbatii;
    - urmarirea aplicarii prevederilor referitoare la egalitatea de sanse si de tratament pentru femei si barbati din documentele internationale ratificate de Romania.
    ART. 60
    (1) Schimbarea unui membru dintr-o comisie a Camerei Deputatilor se face la solicitarea grupului parlamentar care l-a propus, cu aprobarea plenului Camerei Deputatilor.
    (2) In cazul in care un grup parlamentar isi modifica componenta sau isi inceteaza existenta, Camera Deputatilor poate hotari asupra ramanerii in comisii a deputatilor deveniti independenti, in limita locurilor disponibile ramase.
    (3) Calitatea de membru al comisiei poate inceta prin demisie sau la propunerea grupului parlamentar din care a facut parte deputatul, in cazul in care acesta nu mai este membru al grupului. In acest caz, acelasi grup parlamentar poate propune un alt deputat pentru a fi ales membru al comisiei.
    ART. 61
    Comisiile permanente ale Camerei Deputatilor examineaza proiectele de legi, propunerile legislative, proiectele de hotarari ale Camerei Deputatilor, avizele si amendamentele, in vederea elaborarii rapoartelor sau avizelor, dupa caz; dezbat si hotarasc asupra altor probleme trimise de Biroul permanent al Camerei Deputatilor; pot efectua anchete parlamentare, precum si alte activitati, in conformitate cu prevederile prezentului regulament si ale Regulamentului sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului.
    ART. 62
    Biroul permanent trimite, spre examinare si in vederea elaborarii rapoartelor, proiectele de legi, propunerile legislative, proiectele de hotarari ale Camerei si amendamentele formulate de catre Guvern comisiei permanente sesizate in fond, in competenta careia intra materia reglementata prin proiectul sau propunerea respectiva. Acesta poate sesiza si alte comisii pentru a-si da avizul cu privire la lucrarea respectiva.
    ART. 63
    In cazul in care Biroul permanent sesizeaza in fond doua sau mai multe comisii asupra unei initiative legislative, comisiile respective vor redacta un raport comun. In cazul in care comisiile sesizate in fond lucreaza impreuna, conducerea sedintelor se va realiza prin rotatie de presedintii comisiilor.
    ART. 64
    (1) Orice comisie permanenta poate solicita motivat Biroului permanent sa intocmeasca un raport, sa participe la intocmirea unui raport comun sau sa isi dea avizul asupra unui proiect de lege ori a unei propuneri legislative trimise spre examinare altei comisii.
    (2) Solicitarea se va realiza in cel mult 5 zile de la sesizarea comisiei ce urmeaza sa intocmeasca raportul sau sa isi dea avizul, cu conditia incadrarii in termenul de depunere a raportului.
    (3) Daca solicitarea este aprobata, respectivei comisii i se vor trimite si amendamentele deja depuse.
    (4) Daca o comisie permanenta considera ca un proiect de lege sau o propunere legislativa cu care a fost sesizata nu este de competenta sa, aceasta poate solicita motivat Biroului permanent, in cel mult 3 zile de la sesizarea ei, trimiterea respectivei initiative legislative altei comisii.
    (5) In cazul in care Biroul permanent refuza solicitarile comisiilor prevazute la alin. (1) si (4), Camera hotaraste prin vot.
    ART. 65
    (1) Comisia permanenta sesizata in fond va stabili un termen in care sa ii fie remise avizul sau avizele celorlalte comisii care examineaza proiectul ori propunerea legislativa, consultandu-se cu acestea si tinand seama de termenul de predare a raportului.
    (2) Termenul de remitere a avizului sau avizelor nu poate fi mai mic de jumatate din termenul pe care comisia sesizata in fond il are pentru predarea raportului.
    (3) In caz de nerespectare a acestui termen comisia sesizata in fond isi va putea redacta raportul fara a mai astepta avizul sau avizele respective.
    (4) Deputatii care nu fac parte din comisia sesizata in fond, precum si Guvernul vor putea depune amendamente intr-un termen ce nu poate fi mai mic de jumatate din termenul pe care comisia sesizata in fond il are pentru predarea raportului de la anuntarea in plenul Camerei a proiectului de lege sau a propunerii legislative.
    (5) Comisia sesizata in fond nu va putea finaliza si depune raportul decat dupa expirarea unui termen ce nu poate fi mai mic de jumatate din termenul pe care comisia sesizata in fond il are pentru predarea raportului.
    ART. 66
    La sedintele comisiei sesizate in fond vor fi invitati la dezbateri atat raportorii comisiilor sesizate pentru avize, cat si specialisti ai Consiliului Legislativ, daca este necesara prezenta acestora.
    ART. 67
    (1) In raportul comisiilor sesizate in fond se va face referire la toate avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul sau propunerea respectiva, la toate amendamentele primite, admise ori respinse, la avizul Consiliului Legislativ si la avizele altor autoritati publice, daca s-au intocmit asemenea avize.
    (2) Raportul va cuprinde propuneri motivate privind admiterea fara modificari a actului examinat, respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificari si/ori completari si se inainteaza Biroului permanent.
    (3) In cazul in care o comisie examineaza in fond mai multe proiecte de legi si propuneri legislative care au acelasi obiect de reglementare se intocmeste un singur raport, cu respectarea prevederilor alin. (1) si (2).
    ART. 68
    (1) In cazul in care o comisie are spre examinare in fond mai multe initiative legislative care au acelasi obiect de reglementare, se intocmeste un singur raport.
    (2) Prima initiativa legislativa va fi retinuta de comisie ca proiect de baza, pentru care se face propunere de aprobare, iar pentru celelalte initiative legislative se face propunere de respingere, urmand ca prevederile pe care acestea le contin sa fie considerate amendamente la proiectul propus spre aprobare.
    (3) In cazul in care Camera Deputatilor este Camera decizionala, ea va solicita Senatului trimiterea initiativelor legislative care au stat la baza formei adoptate de Senat.
    (4) In cazul in care pentru una dintre initiativele legislative la care se refera alin. (1) s-a aprobat procedura de urgenta, raportul se elaboreaza in procedura de urgenta.
    ART. 69
    (1) Biroul permanent aproba termenele de depunere a raportului dupa consultarea presedintilor comisiilor sesizate in fond; modificarea acestor termene poate fi aprobata numai de Biroul permanent de cel mult doua ori, la solicitarea scrisa a presedintelui comisiei sesizate in fond. Termenele aprobate de Biroul permanent, in cazul in care Camera Deputatilor este prima Camera sesizata, nu pot fi, de regula, mai mici de 10 zile sau mai mari de 15 zile. In cazul in care Camera Deputatilor este Camera decizionala, aceste termene nu pot fi, de regula, mai mici de 14 zile sau mai mari de 60 de zile.
    (2) Raportul va fi imprimat si difuzat deputatilor cu cel putin 3 zile inainte de data stabilita pentru dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative, in plenul Camerei Deputatilor, in cazul proiectelor de legi si al propunerilor legislative pentru care Camera Deputatilor este prima Camera sesizata, si cu cel putin 5 zile in cazul celor pentru care Camera Deputatilor este Camera decizionala.
    (3) Biroul permanent poate stabili adoptarea in procedura de urgenta in cazul proiectelor de legi care privesc ratificarea unor tratate si conventii internationale sau acorduri de imprumut.
    ART. 70
    Proiectul se trimite spre reexaminare comisiei sesizate in fond, daca in urma dezbaterilor in plen se solicita motivat aceasta sau intervin modificari importante pentru continutul sau. Asupra acestei masuri Camera Deputatilor se pronunta prin vot, la propunerea initiatorului, a presedintelui de sedinta, a unui grup parlamentar, a presedintelui comisiei sesizate sau, dupa caz, a raportorului acesteia. Presedintele de sedinta va fixa un termen pentru intocmirea raportului suplimentar si va supune aprobarii plenului Camerei Deputatilor acest termen.
    ART. 71
    (1) Orice comisie permanenta poate porni, la solicitarea unuia sau a mai multor membri ai sai, o ancheta, in cadrul competentei sale, cu incuviintarea plenului Camerei Deputatilor, privitoare la activitatea desfasurata de Guvern sau de administratia publica.
    (2) Pentru a obtine incuviintarea comisia permanenta va prezenta o cerere motivata, adoptata cu votul majoritatii membrilor sai, in care vor fi enuntate materiile ce formeaza obiectul anchetei, scopul ei, mijloacele necesare si termenul pana la care raportul comisiei urmeaza sa fie prezentat plenului Camerei Deputatilor.

    3. Comisii speciale ale Camerei Deputatilor
    ART. 72
    (1) Camera Deputatilor poate constitui comisii speciale pentru avizarea unor acte legislative complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri, indicate in hotararea de infiintare a comisiei, la propunerea a 50 de deputati din cel putin doua grupuri parlamentare. Propunerile legislative astfel elaborate nu se mai supun examinarii altor comisii.
    (2) Prin aceeasi hotarare se vor indica: denumirea si obiectivele comisiei, precum si componenta acesteia. Componenta comisiei si biroul acesteia se stabilesc la propunerea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, respectandu-se configuratia politica initiala a Camerei Deputatilor.
    (3) Comisiile speciale constituite potrivit alin. (1) au acelasi statut ca si comisiile permanente.
    (4) Membrii comisiilor speciale isi pastreaza si calitatea de membru al comisiilor permanente.
    (5) Celelalte probleme legate de organizarea si functionarea comisiei vor fi reglementate de biroul acesteia, in masura in care prevederile art. 39 - 58 nu sunt indestulatoare.

    4. Comisii de ancheta ale Camerei Deputatilor
    ART. 73
    (1) In conditiile in care se considera necesara clarificarea cauzelor si imprejurarilor in care s-au produs evenimente sau au avut loc actiuni cu efecte negative, precum si stabilirea concluziilor, raspunderilor si masurilor ce se impun, Camera Deputatilor poate hotari initierea unei anchete parlamentare.
    (2) Ancheta poate fi realizata de o comisie permanenta, in conditiile art. 71, sau de o comisie de ancheta parlamentara infiintata in acest scop.
    ART. 74
    (1) Anchetele parlamentare nu pot avea ca obiect investigarea unor fapte sau activitati care fac obiectul unor anchete judiciare sau care se afla pe rolul unor instante de judecata.
    (2) O ancheta parlamentara inceteaza de drept in momentul deschiderii unor proceduri judiciare privitoare la faptele sau activitatile care constituie obiectul ei, situatie in care Biroul permanent al Camerei Deputatilor anunta organele de urmarire penala ca pot avea acces la toate documentele referitoare la cazul in speta, aflate in arhiva Camerei Deputatilor.
    ART. 75
    La cererea a minimum 50 de deputati din cel putin doua grupuri parlamentare Camera Deputatilor va putea hotari infiintarea unei comisii de ancheta, prevederile art. 39 - 58 si ale art. 72 alin. (2) - (5) fiind aplicabile.
    ART. 76
    (1) In vederea audierii, Comisia de ancheta parlamentara poate cita orice persoana care poate avea cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in cauza care formeaza obiectul activitatii comisiei.
    (2) Persoanele citate sunt obligate sa se prezinte in fata Comisiei de ancheta parlamentara.
    (3) La cererea Comisiei de ancheta parlamentara orice persoana care cunoaste fapte sau imprejurari in legatura cu obiectul cercetarii ori care detine un mijloc de proba este obligata sa le aduca la cunostinta sau sa le infatiseze la termenele stabilite. Institutiile si organizatiile sunt obligate, in conditiile legii, sa raspunda la solicitarile Comisiei de ancheta parlamentara in termenul stabilit de aceasta.
    (4) Cand, pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari in vederea aflarii adevarului, este necesara intocmirea unor rapoarte de expertiza, Comisia de ancheta parlamentara solicita efectuarea de expertize.
    (5) Dispozitiile legii referitoare la citarea, prezentarea si ascultarea martorilor, precum si cele privitoare la prezentarea si predarea obiectelor ori inscrisurilor sau efectuarea expertizelor se aplica in mod corespunzator.
    (6) Presedintele comisiei care efectueaza ancheta atrage atentia persoanei audiate ca are obligatia de a spune adevarul, de a nu ascunde nimic din ceea ce stie si ca nerespectarea acestei obligatii atrage raspunderea penala.
    (7) Comisia poate solicita in cursul investigatiilor si accesul, in conditiile legii, la informatii clasificate.
    (8) Cheltuielile necesare efectuarii expertizelor si a altor acte procedurale, ce tin de activitatea comisiei, se aproba de Biroul permanent al Camerei Deputatilor, la solicitarea presedintelui Comisiei de ancheta parlamentara.
    ART. 77
    Lucrarile Comisiei de ancheta parlamentara se incheie cu redactarea unui raport asupra anchetei derulate, care se dezbate de Camera Deputatilor, in termen de 15 zile de la depunere. Termenul maxim pentru realizarea unei anchete de catre o comisie este de 180 de zile, termen in care comisia trebuie sa depuna raportul final. La cererea motivata a biroului Comisiei de ancheta parlamentara, plenul Camerei Deputatilor poate sa prelungeasca doar o singura data acest termen cu maximum 60 de zile.
    ART. 78
    (1) Concluziile, raspunderile si masurile continute in raportul privind ancheta parlamentara, dezbatute de catre Camera Deputatilor, vor fi reflectate in continutul unei hotarari care, dupa adoptare, va fi inaintata, daca se impune, impreuna cu raportul, autoritatilor competente in vederea examinarii si solutionarii.
    (2) Pentru solutionarea problemelor rezultate din hotararea Camerei Deputatilor si din raportul Comisiei de ancheta parlamentara, autoritatile competente pot avea acces la toate documentele ce au stat la baza intocmirii respectivului raport, care se pastreaza in arhiva Camerei, conform dispozitiilor legale in vigoare.
    (3) Autoritatile sesizate cu hotararea Camerei Deputatilor si cu raportul comisiei de ancheta parlamentara au obligatia sa informeze, in termen de 30 de zile de la adoptarea solutiei, Biroul permanent al Camerei Deputatilor privind solutiile adoptate si motivarea acestora. Biroul permanent va prezenta plenului Camerei Deputatilor informarea autoritatilor sesizate.
    ART. 79
    Dispozitiile art. 76, 77 si 78 se aplica si in cazul comisiilor permanente care desfasoara anchete potrivit art. 71.

    5. Comisii de mediere*)

    *) Conform art. 155 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata, procedura medierii se refera doar la proiectele de legi si propunerile legislative in curs de legiferare, inregistrate inainte de adoptarea Legii de revizuire a Constitutiei Romaniei, ramanand aplicabila legilor constitutionale.

    ART. 80
    (1) Daca una dintre Camere adopta un proiect de lege sau o propunere legislativa intr-o redactare diferita de cea aprobata de cealalta Camera, presedintele Camerei Deputatilor si presedintele Senatului vor initia procedura de mediere.
    (2) In acest scop Biroul permanent va propune Camerei Deputatilor, dupa consultarea grupurilor parlamentare, un numar de 7 deputati care vor face parte din comisia de mediere, urmarindu-se respectarea configuratiei politice a Camerei.
    (3) Deputatii aprobati de Camera Deputatilor, impreuna cu 7 senatori desemnati de Senat, formeaza comisia de mediere.
    ART. 81
    (1) Comisia de mediere se reuneste la sediul uneia dintre Camere la convocarea presedintelui comisiei sesizate in fond de la Camera care a adoptat ultima proiectul si stabileste regulile dupa care isi va desfasura activitatea, inclusiv termenul in care urmeaza sa prezinte raportul.
    (2) Conducerea lucrarilor se realizeaza prin rotatie de catre un deputat sau un senator, stabilit de comisie.
    ART. 82
    Hotararile comisiei se iau cu acordul majoritatii membrilor acesteia. In caz de egalitate la 7 voturi decide votul presedintelui care conduce sedinta comisiei in momentul votarii.
    ART. 83
    (1) Activitatea comisiei inceteaza odata cu depunerea raportului, a carui aprobare are loc in conditiile art. 82, precum si in cazul in care comisia nu ajunge la un acord asupra raportului in termenul stabilit.
    (2) In cazul in care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la textele aflate in divergenta, in termenul stabilit potrivit art. 81 alin. (1), sau daca una dintre Camere nu aproba raportul comisiei de mediere, textele aflate in divergenta se supun dezbaterii in sedinta comuna a celor doua Camere, potrivit regulamentului acestor sedinte.

    CAP. 2
    Desfasurarea lucrarilor Camerei Deputatilor

    SECTIUNEA 1
    Sesiunile si actele Camerei Deputatilor

    ART. 84
    (1) Camera Deputatilor isi desfasoara activitatea in doua sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune incepe in luna februarie si nu poate depasi sfarsitul lunii iunie. A doua sesiune incepe in luna septembrie si nu poate depasi sfarsitul lunii decembrie.
    (2) Camera Deputatilor se intruneste si in sesiuni extraordinare, la cererea Presedintelui Romaniei, a Biroului permanent sau a cel putin unei treimi din numarul deputatilor.
    (3) Cererea de convocare a unei sesiuni extraordinare se face in scris si va cuprinde ordinea de zi, precum si perioada de desfasurare a sesiunii. Neaprobarea de catre Camera a ordinii de zi solicitate impiedica tinerea sesiunii extraordinare.
    (4) Convocarea Camerei Deputatilor se face de catre presedintele acesteia. Presedintele nu va lua in considerare cererile pentru convocarea unei sesiuni extraordinare care nu indeplinesc conditiile prevazute la alin. (2) si (3).
    (5) In timpul sesiunilor, deputatii lucreaza in sedinte in plen, in comisii, in grupuri parlamentare, la nivelul birourilor parlamentare, in circumscriptiile electorale ori indeplinesc alte sarcini dispuse de Camera Deputatilor.
    (6) In afara sesiunilor deputatii isi pot desfasura activitatea, cu aprobarea Biroului permanent, in comisii permanente sau speciale ori indeplinesc alte sarcini dispuse de Camera Deputatilor.
    (7) In afara sesiunilor deputatii pot lucra in grupuri parlamentare, din dispozitia sau cu aprobarea conducerii grupurilor, si isi exercita mandatul la nivelul birourilor parlamentare si in circumscriptiile electorale.
    ART. 85
    Camera Deputatilor adopta legi, hotarari, motiuni simple, mesaje, declaratii, rezolutii si alte acte politice in prezenta majoritatii deputatilor, conform prevederilor prezentului regulament.

    SECTIUNEA a 2-a
    Ordinea de zi si programul de lucru ale Camerei Deputatilor

    ART. 86
    (1) Proiectul ordinii de zi si proiectul programului de lucru ale Camerei Deputatilor pentru saptamana urmatoare se intocmesc de Biroul permanent.
    (2) Biroul permanent, din proprie initiativa sau la solicitarea motivata a initiatorului, poate include in proiectul ordinii de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depasit.
    ART. 87
    (1) Ordinea de zi a Camerei Deputatilor cuprinde toate problemele care se supun dezbaterii si adoptarii Camerei.
    (2) Proiectele de legi si propunerile legislative se inscriu in proiectul ordinii de zi in termen de cel mult 5 zile de la primirea de catre Biroul permanent a raportului comisiei sesizate in fond, in cazul in care Camera Deputatilor a fost sesizata ca prima Camera, si in termen de cel mult 7 zile pentru cele in care este Camera decizionala.
    (3) Proiectele de hotarari se inscriu in proiectul ordinii de zi, in termen de cel mult 5 zile de la primirea de catre Biroul permanent a raportului comisiei sesizate in fond.
    (4) La intocmirea si adoptarea ordinii de zi in domeniul legislativ se va asigura prioritate cererilor adresate de birourile comisiilor permanente, dezbaterilor in procedura de urgenta, cererilor pentru adoptarea unei asemenea proceduri, proiectelor de legi si propunerilor legislative pentru care Camera Deputatilor este prima Camera sesizata si dezbaterii rapoartelor intocmite de comisiile de mediere.
    (5) Alte propuneri sau documente decat cele din domeniul legislativ se transmit Biroului permanent, pentru a fi incluse in proiectul ordinii de zi, cu cel putin doua zile inainte de sedinta Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, daca prin lege, prin prezentul regulament sau prin hotarare a Camerei Deputatilor nu se prevede un termen mai scurt.
    (6) Cererile Presedintelui Romaniei, rapoartele si declaratiile primului-ministru se inscriu cu prioritate pe ordinea de zi.
    (7) Proiectul de lege sau propunerea legislativa transmisa spre reexaminare in baza prevederilor art. 104 alin. (3) se inscrie cu prioritate pe ordinea de zi pentru dezbatere in procedura de urgenta.
    ART. 88
    Programul de lucru al Camerei Deputatilor se stabileste in concordanta cu ordinea de zi si poate cuprinde masuri pentru organizarea dezbaterilor Camerei.
    ART. 89
    Proiectul ordinii de zi si proiectul programului de lucru sunt saptamanale si se aproba de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare in ziua de miercuri a fiecarei saptamani de lucru a Camerei, pentru saptamana urmatoare.
    ART. 90
    In cazuri exceptionale, modificarea ordinii de zi sau a programului de lucru se aproba de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, la cererea Biroului permanent.
    ART. 91
    (1) Ordinea de zi si programul de lucru aprobate se transmit in scris si pe suport electronic deputatilor si grupurilor parlamentare si se afiseaza la sediul Camerei Deputatilor in aceeasi zi in care au fost aprobate de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare.
    (2) Prevederile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si in caz de modificare sau de completare a ordinii de zi ori a programului de lucru.
    (3) In prima sedinta a Camerei, dupa votul din Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, liderii grupurilor parlamentare au dreptul sa prezinte Camerei pozitia grupului fata de ordinea de zi si programul de lucru.

    SECTIUNEA a 3-a
    Procedura legislativa

    ART. 92
    (1) In exercitiul dreptului de initiativa legislativa, Guvernul inainteaza Camerei proiecte de legi. Deputatii, senatorii si cetatenii prevazuti la art. 74 din Constitutia Romaniei, republicata, pot prezenta Camerei Deputatilor propunerile legislative. Acestea trebuie sa fie insotite de o expunere de motive si redactate in forma ceruta pentru proiectele de legi.
    (2) Deputatii pot prezenta si proiecte de hotarari ale Camerei Deputatilor.
    (3) In cazul propunerilor legislative depuse in conditiile alin. (1), presedintele Biroului permanent solicita avizul Consiliului Legislativ si punctul de vedere sau informarea, dupa caz, a Guvernului, care trebuie depuse in maximum 15 zile de la data solicitarii. Punctul de vedere al Guvernului poate contine si amendamente.
    (4) In cazul propunerilor legislative depuse in conditiile alin. (1), care implica modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurarilor sociale de stat, presedintele Camerei Deputatilor va solicita in mod obligatoriu o informare din partea Guvernului, in conditiile art. 111 din Constitutia Romaniei, republicata, in acelasi termen de 15 zile.
    (5) In cazul in care Consiliul Legislativ sau Guvernul nu transmite, in termen de 15 zile de la solicitare, avizul, punctul de vedere sau informarea, dupa caz, Biroul permanent va stabili comisia sesizata in fond, comisiile de aviz, termenul de depunere a raportului pentru propunerea legislativa respectiva, trimitand proiectul pentru dezbatere si intocmirea raportului.
    (6) Daca in cursul dezbaterii, in comisia sesizata in fond apar amendamente care impun modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurarilor sociale de stat, presedintele comisiei va solicita in mod obligatoriu o informare din partea Guvernului, in conditiile art. 111 din Constitutia Romaniei, republicata, intr-un termen care sa se incadreze in termenul de predare a raportului.
    (7) In cazul propunerilor legislative initiate de cetateni, presedintele Camerei Deputatilor, inainte de comunicarea lor catre deputati si de sesizarea in fond a comisiei permanente competente, va solicita Curtii Constitutionale verificarea indeplinirii conditiilor constitutionale pentru exercitarea initiativei legislative.
    (8) Potrivit art. 75 din Constitutia Romaniei, republicata, se supun spre dezbatere si adoptare Camerei Deputatilor, ca prima Camera sesizata:
    1. proiectele de legi si propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internationale si a masurilor legislative ce rezulta din aplicarea acestor tratate sau acorduri;
    2. proiectele legilor organice prevazute in Constitutia Romaniei, republicata, la:
    a) art. 31 alin. (5) - Organizarea si functionarea serviciilor publice de radio si televiziune si controlul parlamentar al acestora;
    b) art. 40 alin. (3) - Dreptul de asociere, respectiv incompatibilitatea cu calitatea de membru al partidelor politice a unor categorii socioprofesionale;
    c) art. 55 alin. (2) si (3)*) - Conditiile privind indeplinirea indatoririlor militare de catre cetatenii romani;
    d) art. 58 alin. (3) - Organizarea si functionarea institutiei Avocatului Poporului;
    e) art. 73 alin. (3) - Categorii de legi;
    - lit. e) - organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;
    - lit. k) - contenciosul administrativ;
    - lit. l) - organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi;
    - lit. n) - organizarea generala a invatamantului;
    - lit. o) - organizarea administratiei publice locale, a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia locala;
    f) art. 79 alin. (2) - Infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului Legislativ;
    g) art. 102 alin. (3) - Guvernul - rolul si structura;
    h) art. 105 alin. (2) - Incompatibilitatile cu functia de membru al Guvernului;
    i) art. 117 alin. (3) - Infiintarea de autoritati administrative autonome;
    j) art. 118 alin. (2) si (3) - Structura sistemului national de aparare, pregatirea populatiei, a economiei si a teritoriului pentru aparare, statutul cadrelor militare si reglementari similare referitoare la celelalte componente ale fortelor armate;
    k) art. 120 alin. (2) - Raporturile cetatenilor apartinand unei minoritati nationale cu serviciile publice deconcentrate in unitatile administrativ-teritoriale, unde respectivele minoritati au o pondere semnificativa, in ceea ce priveste utilizarea limbii materne;
    l) art. 126 alin. (4) si (5) - Compunerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, regulile de functionare ale acesteia si infiintarea de instante judecatoresti specializate in anumite materii;
    m) art. 142 - Curtea Constitutionala.
------------
    *) Declarat neconstitutional, in ceea ce priveste referirea la art. 55 alin. (3) din Constitutia Romaniei, republicata, prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005; si-a incetat efectele juridice in data de 2 ianuarie 2006, conform art. 147 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

    (9) Potrivit art. 75 din Constitutia Romaniei, republicata, se supun spre dezbatere si adoptare Camerei Deputatilor, in calitate de Camera decizionala:
    1. toate proiectele de legi si propunerile legislative de nivelul legilor ordinare, altele decat cele pentru ratificarea tratatelor internationale sau a altor acorduri internationale, precum si a masurilor legislative ce rezulta din aplicarea acestora;
    2. proiectele legilor organice prevazute in Constitutia Romaniei, republicata, la:
    a) art. 3 alin. (2) - Frontierele tarii;
    b) art. 5 alin. (1) - Dobandirea si pierderea cetateniei romane;
    c) art. 12 alin. (4) - Simboluri nationale;
    d) art. 16 alin. (4) - Dreptul cetatenilor Uniunii Europene de a alege si de a fi alesi in autoritatile publice locale;
    e) art. 44 alin. (2) - Dreptul de proprietate privata;
    f) art. 52 alin. (2) - Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica;
    g)*) art. 63 alin. (1) - Prelungirea mandatului Parlamentului;
    h)*) art. 70 alin. (1) - Juramantul deputatilor si senatorilor;
    i) art. 73 alin. (3) - Categorii de legi:
    - lit. a) - sistemul electoral, organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente;
    - lit. b) - organizarea, functionarea si finantarea partidelor politice;
    - lit. d) - Organizarea si desfasurarea referendumului;
    - lit. f) - regimul starii de mobilizare partiala sau totala a fortelor armate si al starii de razboi;
    - lit. g) - regimul starii de asediu si al starii de urgenta;
    - lit. h) - infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora;
    - lit. i) - acordarea amnistiei sau a gratierii colective;
    - lit. j) - statutul functionarilor publici;
    - lit. m) - regimul juridic general al proprietatii si al mostenirii;
    - lit. p) - regimul general privind raporturile de munca, sindicatele, patronatele si protectia sociala;
    - lit. r) - statutul minoritatilor nationale din Romania;
    - lit. s) - regimul general al cultelor;
    j) art. 83 alin. (3) - Prelungirea mandatului Presedintelui;
    k) art. 123 alin. (3) - Atributiile prefectului;
    l) art. 125 alin. (2) - Statutul judecatorilor in raport cu Consiliul Superior al Magistraturii;
    m) art. 128 alin. (2) - Folosirea limbii materne si a interpretului in fata instantelor judecatoresti de catre cetatenii romani apartinand minoritatilor nationale;
    n) art. 136 alin. (3), (4) si (5) - Obiectul exclusiv al proprietatii publice, darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publica, inviolabilitatea proprietatii private;
    o) art. 141 - Consiliul Economic si Social.
------------
    *) Declarat neconstitutional prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005; si-a incetat efectele juridice in data de 2 ianuarie 2006, conform art. 147 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

    (10) Proiectele de legi se inainteaza Camerei Deputatilor insotite de avizul Consiliului Legislativ.
    ART. 93
    Proiectele de legi, propunerile legislative si proiectele de hotarari ale Camerei Deputatilor se distribuie deputatilor dupa prezentarea lor la Biroul permanent.
    ART. 94
    (1) La inceputul fiecarei sedinte in plenul Camerei Deputatilor, presedintele de sedinta va anunta ca a fost realizata distribuirea catre deputati a documentelor prevazute la alin. (2) si (3), pentru informarea acestora.
    (2) La casetele deputatilor se vor distribui programul de lucru, ordinea de zi, informarea privind proiectele de legi, propunerile legislative si proiectele de hotarari ale Camerei Deputatilor. Informarea va cuprinde titlul, initiatorul, comisiile sesizate in fond si comisiile ce vor intocmi aviz, precum si termenele de depunere a raportului si a amendamentelor.
    (3) Tot la casetele deputatilor se vor distribui lista rapoartelor ce au fost intocmite de comisiile sesizate in fond in ordinea cronologica a depunerii lor la Biroul permanent, lista proiectelor de legi si a propunerilor legislative ce au fost adoptate de cele doua Camere si pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curtii Constitutionale, conform legii, lista continutului fiecarui Monitor Oficial al Romaniei si textele integrale ale motiunilor simple si de cenzura.
    (4) Continutul documentelor prevazute la alin. (1) si (2) este imprimat prin grija personalului de specialitate al Camerei Deputatilor, la solicitarea expresa a deputatilor. Accesarea acestor documente se va putea face si de la cabinetele deputatilor din circumscriptii care vor fi conectate la baza de date a Camerei Deputatilor.
    ART. 95
    Proiectele de legi, propunerile legislative, precum si proiectele de hotarari ale Camerei prevazute la art. 94 se trimit de indata de Biroul permanent spre dezbatere si avizare comisiilor permanente competente, cu respectarea prevederilor art. 92, dupa caz.
    ART. 96
    (1) Initiatorul proiectului sau al propunerii legislative poate sa isi retraga proiectul sau propunerea pana la aprobarea ordinii de zi pe care a fost inscris.
    (2) In cazul in care o propunere legislativa apartine mai multor initiatori, este necesar acordul scris al tuturor initiatorilor pentru retragerea respectivei propuneri.
    ART. 97
    (1) Dupa examinarea si dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative, comisia permanenta sau comisiile permanente sesizate in fond intocmesc, in termenul stabilit, un raport.
    (2) Raportul comisiei sesizate in fond va propune adoptarea, adoptarea cu modificari ori respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative si va cuprinde amendamentele admise si amendamentele respinse, cu mentionarea autorilor acestora, avizele celorlalte comisii, referiri la modul cum s-au solutionat propunerile cuprinse in avizul Consiliului Legislativ, referiri cu privire la punctul de vedere al Guvernului, daca exista implicatii financiare asupra bugetului de stat sau asupra bugetului asigurarilor sociale de stat, alte avize, daca este cazul, precizari cu privire la articolele care intra in competenta decizionala a Camerei Deputatilor, respectiv a Senatului, in cazul in care Camera Deputatilor este Camera decizionala, iar in situatia proiectelor de legi privind aprobarea sau respingerea ordonantelor se vor reglementa, daca este cazul, masurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonantei.
    (3) Raportul se transmite Biroului permanent, care va asigura multiplicarea si difuzarea acestuia Guvernului, deputatilor si initiatorilor, cu respectarea termenului prevazut la art. 69 alin. (2).
    (4) In situatia prevazuta la art. 105 alin. (3) comisia va intocmi un raport care va cuprinde propunerea de adoptare ori adoptare cu modificari a proiectului sau a propunerii legislative.
    ART. 98
    Proiectele si propunerile legislative avizate potrivit art. 95 - 97 se supun dezbaterii Camerei in succesiunea prevazuta pe ordinea de zi aprobata, in conditiile regulamentului.
    ART. 99
    (1) Deputatii, grupurile parlamentare sau Guvernul, sub semnatura unui membru al Guvernului, au dreptul de a prezenta amendamente la comisia sesizata in fond, in termenele stabilite de art. 65 alin. (4).
    (2) Pentru propunerile legislative elaborate de o comisie parlamentara speciala amendamentele se depun la acea comisie in termen de 7 zile de la anuntarea in plenul Camerei Deputatilor. In aceeasi zi cu anuntarea in plen propunerea legislativa se comunica Guvernului. Dupa expirarea termenului de depunere a amendamentelor, comisia este obligata in termen de 5 zile sa intocmeasca un raport suplimentar asupra acestora, care se va difuza deputatilor. Numai dupa implinirea acestui termen propunerea legislativa poate fi inscrisa pe ordinea de zi.
    (3) Amendamentele formulate de catre deputati se depun in scris, motivat si sub semnatura initiatorului, la comisia sesizata in fond, cu precizarea, daca este cazul, a grupului parlamentar din care face parte.
    (4) Amendamentele Guvernului se depun numai sub semnatura unui membru al Guvernului la Biroul permanent si vor fi transmise comisiei sesizate in fond.
    (5) Data depunerii amendamentului este data inregistrarii sale la comisie sau la Biroul permanent, dupa caz, unde se va tine o evidenta speciala a tuturor amendamentelor primite. La cerere, se va elibera autorului o dovada ca amendamentul a fost primit.
    (6) Comisia sesizata in fond sau, dupa caz, comisia speciala se pronunta asupra tuturor amendamentelor inregistrate, cu respectarea termenului prevazut la alin. (1) sau (2). Numai in cazul in care considera necesar comisia va solicita si avizul unei alte comisii asupra unuia sau mai multor amendamente.
    (7) Presedintele comisiei sesizate in fond poate solicita punctul de vedere al Consiliului Legislativ cu privire la unele amendamente, punct de vedere care va fi trimis in termenul stabilit de comisie.
    (8) Pentru amendamentele orale, prezentate in plen, cu respectarea art. 108 alin. (3), avizul comisiei se da tot oral de catre raportor, la solicitarea presedintelui Camerei.
    (9) Este interzis presedintelui Camerei sa supuna dezbaterii sau votului un amendament asupra caruia comisia nu s-a pronuntat, cu exceptia situatiei prevazute la art. 37 lit. c).
    ART. 100
    (1) Dezbaterea generala a proiectului de lege sau a propunerii legislative este precedata de prezentarea de catre initiator a motivelor care au condus la promovarea proiectului, precum si a raportului comisiei permanente de catre presedintele acesteia sau de un raportor desemnat de comisie.
    (2) Presedintele comisiei, raportorul si membrii acesteia pot fi asistati pe toata perioada dezbaterilor de experti parlamentari din cadrul Camerei Deputatilor.
    ART. 101
    Pentru dezbaterea generala a proiectului sau a propunerii legislative fiecare grup parlamentar poate sa desemneze un singur reprezentant. Presedintele Camerei da cuvantul reprezentantilor grupurilor parlamentare in ordinea inscrierii. El poate propune Camerei limitarea timpului destinat dezbaterii generale.
    ART. 102
    Initiatorul proiectului sau al propunerii legislative, presedintele comisiei sesizate in fond sau raportorul acestei comisii are dreptul sa ia cuvantul inainte de incheierea dezbaterii generale.
    ART. 103
    In faza dezbaterii generale a proiectului sau a propunerii legislative nu pot fi propuse amendamente.
    ART. 104
    (1) Daca prin raportul comisiei sesizate in fond se propune respingerea proiectului, a propunerii legislative sau a proiectului de hotarare a Camerei Deputatilor, dupa incheierea dezbaterii generale presedintele cere Camerei sa se pronunte prin vot.
    (2) Votul cu privire la propunerea de respingere poate fi dat si intr-o sedinta speciala de vot.
    (3) In cazul in care Camera Deputatilor nu este de acord cu propunerea de respingere, dezbaterea pe articole se va face intr-o sedinta ulterioara conform ordinii de zi, urmand sa fie luate in considerare amendamentele depuse la comisia sesizata in fond si care sunt inscrise in raport ca amendamente respinse, procedura finalizandu-se cu propunerea de adoptare a respectivei initiative ori hotarari a Camerei Deputatilor, sau presedintele va trimite spre reexaminare proiectul comisiei sesizate in fond, cu stabilirea termenului pentru un nou raport.
    ART. 105
    (1) In situatia ordonantelor se supune la vot proiectul de lege de aprobare a ordonantei, daca prin ultimul raport al comisiei sesizate in fond se propune aprobarea sau aprobarea cu modificari a acesteia. In cazul in care comisia sesizata in fond propune respingerea ordonantei se va supune votului proiectul legii de respingere a ordonantei.
    (2) Dupa dezbaterea ultimului raport intocmit, daca plenul Camerei nu reuseste sa adopte proiectul de lege referitor la ordonanta, in conditiile in care Camera Deputatilor este Camera decizionala, respectivul proiect se va rediscuta in sesiunea urmatoare pornind de la forma cu care Camera a fost sesizata initial pe baza ultimului raport intocmit de comisia sesizata in fond.
    (3) In cazul in care competenta decizionala apartine Senatului si se va constata ca plenul Camerei nu a reusit sa se pronunte asupra ordonantei de urgenta, se vor aplica prevederile art. 115 alin. (5) din Constitutia Romaniei, republicata.
    ART. 106
    Camera Deputatilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci cand in raportul comisiei sesizate in fond exista amendamente admise sau respinse.
    ART. 107
    (1) La discutarea articolelor la care s-au facut amendamente deputatii pot lua cuvantul pentru a-si exprima punctul de vedere. De asemenea, pot lua cuvantul reprezentantul Guvernului sau al initiatorului si raportorul comisiei sesizate in fond.
    (2) Luarea de cuvant a unui deputat cu privire la un text ce urmeaza sa fie supus votului Camerei Deputatilor are, de regula, durata de 5 minute. La inceputul dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii legislative se poate stabili si alta durata a interventiei. Dupa luarile de cuvant ale deputatilor asupra unui anumit text pot lua cuvantul initiatorul proiectului si raportorul comisiei sesizate in fond.
    (3) Presedintele de sedinta poate supune spre aprobare sistarea discutiilor la articolul dezbatut.
    ART. 108
    (1) Discutarea articolelor incepe cu amendamentele depuse la comisii, admise si respinse.
    (2) In cursul dezbaterilor deputatii, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune in discutie amendamentele respinse de comisia sesizata in fond sau amendamentele depuse la comisie, in conformitate cu prevederile prezentului regulament.
    (3) In plenul Camerei se pot formula amendamente de corelare tehnico-legislativa, gramaticale sau lingvistice. Amendamentele se depun in scris la presedintele de sedinta si la raportorul comisiei sesizate in fond.
    (4) In plenul Camerei nu pot fi depuse amendamente de fond.
    ART. 109
    Cand dezbaterea amendamentelor releva consecinte importante asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative, presedintele Camerei Deputatilor poate trimite textele in discutie comisiei sesizate in fond, cu stabilirea termenului de prezentare a punctului de vedere. In acest caz autorii amendamentelor au dreptul sa fie ascultati in cadrul comisiei. Acelasi drept il au si reprezentantii Guvernului.
    ART. 110
    (1) Discutarea amendamentelor incepe cu cele prin care se propune eliminarea unora dintre textele cuprinse in articolul supus dezbaterii si continua cu cele privind modificarea sau completarea acestuia.
    (2) Supunerea la vot a amendamentelor se face in urmatoarea ordine: in primul rand, se supun votului amendamentele prin care se propune eliminarea unor texte, apoi amendamentele de modificare si/sau de completare propuse de comisia sesizata in fond, urmand amendamentele de modificare si/sau de completare respinse si cuprinse in raportul comisiei si apoi cele de corelare tehnico-legislativa, gramaticale si lingvistice.
    (3) Camera se va pronunta prin vot distinct asupra fiecarui amendament, in afara de cazul in care adoptarea unuia exclude acceptarea celorlalte.
    (4) Textele articolelor la care nu se formuleaza amendamente, obiectii si observatii se considera adoptate. Textele articolelor la care s-au formulat amendamente sau asupra carora s-au facut obiectii si observatii se adopta cu votul majoritatii deputatilor prezenti.
    (5) Daca toate amendamentele referitoare la un articol sunt respinse, se supune votului textul initiatorului sau textul Senatului, in cazul in care Camera Deputatilor este Camera decizionala.
    (6) Rezultatul votului - numarul de voturi pentru, impotriva si numarul abtinerilor - va fi anuntat de presedintele de sedinta si va fi consemnat in stenograma.
    (7) Articolul in forma rezultata din aprobarea textelor se supune, in integralitate, votului si se aproba cu votul majoritatii deputatilor prezenti.
    ART. 111
    (1) Proiectul de lege sau propunerea legislativa, in forma rezultata din dezbaterea pe articole, se supune Camerei spre adoptare in conditiile existentei cvorumului legal.
    (2) Votul final poate avea loc intr-o sedinta consacrata acestui scop, conform programului de lucru aprobat. In cazul in care pana la data sedintei de vot final, stabilita prin ordinea de zi, dezbaterea pe articole nu s-a incheiat, votul final se amana de drept.
    (3) Proiectul de lege sau propunerea legislativa la care nu s-au facut amendamente pana la data sedintei de vot se supune direct votului final, dupa prezentarea de catre initiator a expunerii de motive si de catre comisia sesizata in fond a raportului, precum si dupa audierea punctelor de vedere ale reprezentantilor grupurilor parlamentare.
    ART. 112
    In cazul prevazut la art. 37 lit. c) dezbaterea se face potrivit procedurii legislative obisnuite, luandu-se in discutie toate amendamentele depuse la comisie in termenul prevazut de prezentul regulament, precum si cele care se formuleaza in timpul dezbaterilor, conform art. 108 alin. (3).
    ART. 113
    (1) In temeiul art. 75 alin. (1) si (2) din Constitutia Romaniei, republicata, Camera Deputatilor, ca prima Camera sesizata, se pronunta asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative in termen de 45 de zile de la data prezentarii la Biroul permanent. Fac exceptie codurile si legile de complexitate deosebita, asupra carora se pronunta in termen de 60 de zile de la data prezentarii la Biroul permanent si ordonantele de urgenta, pentru care termenul este de 30 de zile de la data depunerii acestora la Camera Deputatilor.
    (2) La data expirarii termenelor prevazute la alin. (1) proiectele de legi sau propunerile legislative se considera adoptate de Camera Deputatilor si se trimit Senatului sub semnatura presedintelui Camerei Deputatilor.
    (3) Amendamentele, avizele si, eventual, raportul care nu a fost dezbatut in plen se vor transmite Senatului ca material documentar.
    ART. 114
    Dispozitiile art. 93 - 112 sunt aplicabile si pentru proiectele de legi primite din partea Senatului, cand acesta este prima Camera sesizata, Camera Deputatilor fiind Camera decizionala.

    SECTIUNEA a 4-a
    Procedura de urgenta

    ART. 115
    (1) La cererea initiatorului, la propunerea Biroului permanent sau a unui grup parlamentar, Camera Deputatilor poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative in procedura de urgenta.
    (2) Cererea initiatorului, propunerile Biroului permanent si ale grupurilor parlamentare se supun aprobarii Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.
    (3) Proiectele de legi referitoare la armonizarea legislatiei Romaniei cu cea a Uniunii Europene si a Consiliului Europei si cele privind aprobarea sau respingerea ordonantelor de urgenta se supun de drept dezbaterii si adoptarii Camerei Deputatilor in procedura de urgenta.
    (4) Procedura de urgenta se aplica si in cazul in care Camera Deputatilor a adoptat, ca prima Camera sesizata, o prevedere din proiectul de lege care intra in competenta sa decizionala, neinsusita de Senat si retrimisa pentru o noua dezbatere, precum si in cazul in care Senatul, in calitate de Camera decizionala, a adoptat, intr-un proiect de lege, o prevedere pentru care competenta decizionala apartine Camerei Deputatilor. Decizia Camerei Deputatilor este definitiva.
    ART. 116
    (1) Deputatii, grupurile parlamentare sau Guvernul pot prezenta amendamente in scris, motivate, care se trimit comisiei sesizate in fond, in termenele stabilite la art. 65 alin. (4) de la aprobarea procedurii de urgenta. Avizul Consiliului Legislativ se va trimite comisiei sesizate in fond, conform legii pentru procedura de urgenta.
    (2) Termenul de depunere a raportului se stabileste de Biroul permanent.
    ART. 117
    Biroul permanent, dupa primirea raportului comisiei sesizate in fond, inscrie cu prioritate in proiectul ordinii de zi proiectul de lege, propunerea legislativa sau prevederile la care se face referire in art. 115 alin. (4).
    ART. 118
    (1) In faza dezbaterii generale, fiecare grup parlamentar poate interveni o singura data, iar durata luarii de cuvant a reprezentantului nu poate depasi 5 minute.
    (2) Dupa epuizarea dezbaterilor generale, presedintele Camerei va solicita presedintelui comisiei sesizate in fond sau raportorului acesteia, dupa caz, propuneri cu privire la timpul necesar dezbaterii raportului. Durata propusa se va supune aprobarii plenului Camerei si se va trece la dezbaterea pe articole.
    ART. 119
    La discutarea fiecarui articol la care s-au facut amendamente se aplica procedura de dezbatere prevazuta la art. 107 - 114. In timpul dezbaterilor nu pot fi facute amendamente.
    ART. 120
    (1) Dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative in procedura de urgenta nu poate depasi durata de timp aprobata de Camera, la propunerea presedintelui acesteia, dupa consultarea biroului comisiei sesizate in fond.
    (2) In situatia in care timpul de dezbatere aprobat s-a epuizat, dezbaterea se incheie si presedintele Camerei supune votului fiecare amendament cuprins in raportul comisiei sesizate in fond si fiecare articol amendat, fara a mai fi permise interventii, dupa care se va proceda la votarea finala, care poate fi si intr-o sedinta speciala de vot.

    SECTIUNEA a 5-a
    Procedura de vot

    ART. 121
    Legile, hotararile si motiunile simple se adopta de Camera Deputatilor prin vot. Legile adoptate de Camera Deputatilor pot fi legi constitutionale, legi organice si legi ordinare.
    ART. 122
    Orice amendament, alt text legislativ sau cerere ce urmeaza sa fie aprobata se considera adoptata daca, la solicitarea presedintelui Camerei, nu exista obiectie.
    ART. 123
    (1) Votul deputatului este personal. El poate fi deschis sau secret.
    (2) Votul deschis se exprima prin mijloace electronice, ridicarea mainii sau prin apel nominal. Votul deschis se exprima, de regula, prin mijloace electronice. Celelalte modalitati de vot deschis se aproba de Camera, la propunerea presedintelui de sedinta sau a unui lider de grup.
    (3) Votul prin mijloace electronice, prin ridicarea mainii sau prin apel nominal are urmatoarele semnificatii: "pentru", "contra" sau "abtinere". Daca un lider de grup contesta corectitudinea numararii voturilor si daca plenul Camerei aproba reluarea votului, presedintele va realiza aceasta prin modalitatea de vot aprobata de Camera.
    (4) Votul secret se exprima prin buletine de vot, prin bile sau prin mijloace electronice.
    (5) Votul este, de regula, deschis. Votul este secret in urmatoarele situatii: in cazul in care prin regulament se stabileste astfel si in cazul in care la propunerea presedintelui de sedinta sau a unui lider de grup Camera hotaraste in acest sens.
    (6) In cazul votului secret exprimat prin buletine de vot sau bile, se constituie o comisie de numarare si validare a voturilor, formata din cate un reprezentant al fiecarui grup parlamentar, asistata de cei 2 secretari de sedinta.
    ART. 124
    (1) Ori de cate ori votul prin mijloace electronice este deschis, acesta se introduce pentru fiecare parlamentar pe site-ul Camerei Deputatilor, in cazul votului final sau atunci cand plenul Camerei hotaraste in mod expres.
    (2) Voturile deschise exprimate de fiecare deputat in Biroul permanent privind hotararile acestuia si in comisiile parlamentare, in cazul votului pentru adoptarea raportului, se consemneaza in stenograma sau, dupa caz, in procesul-verbal de sedinta.
    ART. 125
    (1) Votul prin apel nominal se desfasoara astfel: presedintele explica obiectul votarii si sensul cuvintelor: "pentru", "contra" si "abtinere"; unul dintre secretari da citire numelui si prenumelui deputatilor; fiecare deputat raspunde: "pentru", "contra" sau "abtinere".
    (2) Dupa terminarea apelului se repeta numele si prenumele deputatilor care nu au raspuns.
    ART. 126
    Votul prin bile se desfasoara astfel: in fata presedintelui Camerei Deputatilor se asaza o urna alba si una neagra. Deputatii vin pe rand la urne, dupa ce primesc de la secretari cate doua bile, una alba si una neagra, pe care le introduc in cele doua urne. Bila alba introdusa in urna alba si bila neagra introdusa in urna neagra inseamna vot "pentru", iar bila neagra introdusa in urna alba si bila alba introdusa in urna neagra inseamna vot "contra"; pentru "vot nul", ambele bile se introduc in urna neagra. Biroul permanent hotaraste asupra mijloacelor prin care se asigura caracterul secret al votului.
    ART. 127
    (1) Votul prin mijloace electronice se realizeaza prin conectarea unuia dintre contactele care reprezinta "vot pentru", "vot impotriva" sau "abtinere". Rezultatul votului electronic se afiseaza prin dispozitia presedintelui de sedinta. In cazul in care presedintele de sedinta, asistat de cei 2 secretari, constata existenta unor defectiuni in conectarea circuitelor, acesta solicita plenului repetarea votului prin alta procedura. Sesizarea unor astfel de defectiuni poate fi realizata si de un lider de grup.
    (2) Dispozitivul care permite deputatului accesul la mijloacele electronice de vot este personal. Utilizarea acestuia de catre un alt deputat este interzisa. Nerespectarea interdictiei atrage aplicarea sanctiunii prevazute la art. 213 alin. (1) lit. e).
    ART. 128
    (1) In cazul votului cu buletine de vot, pe buletin se trec numele si prenumele candidatilor, functiile pentru care acestia candideaza si, dupa caz, grupul parlamentar din care fac parte sau care i-a propus.
    (2) Exprimarea votului pentru numiri pe functii se face prin vot cu buletine de vot, cu exceptia cazurilor in care prin lege sau prin regulament se prevede o alta procedura de vot.
    (3) Deputatul voteaza "pentru", lasand neatinse pe buletinul de vot numele si prenumele persoanei propuse; el voteaza "contra", taind numele si prenumele persoanei propuse.
    (4) Buletinele de vot se introduc in urne.
    (5) Sunt nule buletinele de vot care nu corespund modelului prezentat, cele care nu poarta stampila de control si cele pe care numarul candidatilor ale caror nume nu au fost taiate depaseste numarul functiilor pentru care se face alegerea.
    ART. 129
    (1) Legile constitutionale se adopta cu votul unei majoritati de cel putin doua treimi din numarul deputatilor.
    (2) Legile organice si hotararile privind Regulamentul Camerei Deputatilor se adopta cu votul majoritatii deputatilor.
    (3) Legile ordinare si hotararile luate in procesul legiferarii se adopta cu votul majoritatii deputatilor prezenti, in conditiile existentei cvorumului legal.
    (4) In cazurile in care Constitutia Romaniei, republicata, sau regulamentul prevede o majoritate de voturi de cel putin doua treimi si presedintele constata in prealabil imposibilitatea intrunirii majoritatii prevazute, amana votul, stabilind ziua si ora desfasurarii acestuia. O noua amanare a votului nu poate depasi 30 de zile.
    (5) In masura in care prezentul regulament nu dispune altfel, celelalte acte ale Camerei Deputatilor se adopta cu votul majoritatii deputatilor prezenti.
    (6) Inainte de votare presedintele poate cere verificarea cvorumului prin apel nominal, prin mijloace electronice sau prin numarare de catre secretari. Deputatii care nu isi exercita dreptul de vot, dar care au fost prezenti in sala de sedinte, intra in numarul regulamentar de stabilire a cvorumului.
    (7) Daca in sala de sedinte nu se afla majoritatea deputatilor, presedintele amana votarea pana la intrunirea cvorumului legal.
    ART. 130
    (1) In caz de paritate de voturi votul se repeta.
    (2) Presedintele Camerei isi exprima votul dupa cel al deputatilor prezenti.
    ART. 131
    In cursul votarii nu se poate acorda deputatilor dreptul de a lua cuvantul, cu exceptia cazurilor care vizeaza derularea procedurii de vot secret.
    ART. 132
    Proiectele de legi si propunerile legislative respinse de Camera Deputatilor in calitate de Camera decizionala nu pot fi readuse in discutia acesteia in cursul aceleiasi sesiuni, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 104.
    ART. 133
    (1) Proiectele de legi si propunerile legislative adoptate sau respinse de Camera Deputatilor ca prima Camera sesizata se semneaza de presedintele acesteia.
    (2) Proiectele de legi si propunerile legislative adoptate sau respinse de Camera Deputatilor ca prima Camera sesizata se inainteaza Senatului, in calitate de Camera decizionala, cu mentionarea prevederilor care tin de competenta decizionala a Camerei Deputatilor, daca este cazul. Guvernul va fi instiintat despre aceasta.
    (3) Legea adoptata de Camera Deputatilor cu privire la care Senatul s-a pronuntat ca prima Camera sesizata ori, dupa caz, in calitate de Camera decizionala pentru unele prevederi, semnata de presedintele Camerei Deputatilor si de presedintele Senatului, se comunica, cu 5 zile inainte de a fi trimisa spre promulgare, Guvernului, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si Avocatului Poporului si se depune la secretarul general al Camerei Deputatilor si la secretarul general al Senatului, in vederea exercitarii dreptului de sesizare a Curtii Constitutionale. Daca legea este adoptata in procedura de urgenta, termenul este de doua zile.
    (4) Data la care legea adoptata a fost depusa la secretarul general al Camerei Deputatilor se comunica deputatilor, in termen de 24 de ore de la depunere.
    (5) Dupa implinirea termenelor prevazute la alin. (3) legea se trimite, sub semnatura presedintelui Camerei Deputatilor, Presedintelui Romaniei in vederea promulgarii.
    ART. 134
    (1) In cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art. 146 lit. a) din Constitutia Romaniei, republicata, Camera Deputatilor reexamineaza prevederile respective, daca aceasta a fost prima Camera sesizata, in vederea punerii lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale, pe baza raportului Comisiei juridice, de disciplina si imunitati. Aceeasi procedura se aplica si pentru cazul in care prevederile respective sunt trimise de la Senat in calitate de prima Camera sesizata.
    (2) Raportul Comisiei juridice, de disciplina si imunitati va cuprinde propuneri pentru eliminarea sau modificarea prevederilor declarate neconstitutionale prin decizia Curtii Constitutionale. Raportul comisiei se dezbate conform prevederilor art. 99 - 112. Cu prilejul reexaminarii, Camera Deputatilor va efectua corelarile tehnico-legislative necesare, iar dupa adoptarea prevederilor reexaminate, acestea se trimit Senatului.
    (3) In cazul sesizarii neconstitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri internationale depuse la Parlament pentru ratificare, potrivit art. 146 lit. b) din Constitutia Romaniei, republicata, procedura parlamentara se intrerupe si se reia dupa publicarea deciziei Curtii Constitutionale.
    (4) In cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art. 146 lit. b) din Constitutia Romaniei, republicata, Camera Deputatilor nu poate ratifica tratatul sau acordul international declarat ca fiind neconstitutional.
    (5) In cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art. 147 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata, dispozitiile declarate neconstitutionale din legi, din regulamente si din ordonantele aprobate prin lege isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale, termen pe durata caruia aceste dispozitii sunt suspendate de drept. In vederea punerii de acord a acestor prevederi cu dispozitiile Constitutiei Romaniei, Camera ca reexamina textele declarate neconstitutionale pe baza raportului Comisiei juridice, de disciplina si imunitati.
    (6) Reexaminarea textelor declarate neconstitutionale se face mai intai de prima Camera sesizata.
    ART. 135
    (1) Reexaminarea legii de catre Camera Deputatilor, in urma cererii facute de Presedintele Romaniei in temeiul art. 77 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata, va avea loc in cel mult 30 de zile de la primirea cererii. Reexaminarea legii se efectueaza mai intai de Camera Deputatilor daca aceasta a fost prima Camera sesizata.
    (2) Cererea Presedintelui Romaniei privind reexaminarea unei legi va fi examinata de comisia permanenta sesizata in fond cu proiectul de lege sau cu propunerea legislativa; aceasta va intocmi un raport in care va face propuneri cu privire la obiectiile formulate in cererea de reexaminare.
    (3) Raportul comisiei impreuna cu cererea de reexaminare se supun dezbaterii Camerei Deputatilor dupa regulile procedurii legislative.
    ART. 136
    In cazul in care este necesara o mediere, aceasta se va realiza conform prevederilor regulamentare, iar raportul comisiei de mediere va fi inscris pe ordinea de zi a Camerei, urmandu-se procedura prevazuta la art. 86 - 110.
    ART. 137
    (1) Raportul comisiei de mediere se dezbate in fiecare Camera.
    (2) Se supun la vot, potrivit procedurii de dezbatere pe articole a legii, numai solutiile propuse de comisia de mediere care sunt diferite de cele adoptate initial de Camera. In toate cazurile raportul comisiei de mediere se aproba cu majoritatea de voturi necesara pentru adoptarea legii in forma finala. Rapoartele comisiilor de mediere se aproba in sedintele consacrate votului final asupra proiectelor de lege.
    (3) Daca deputatii si senatorii isi insusesc textul legii in forma propusa de comisia de mediere, se va proceda conform art. 133 alin. (3).
    ART. 138
    In cazul in care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la problemele aflate in divergenta sau daca una dintre Camere nu aproba raportul comisiei de mediere, in tot sau in parte, se aplica prevederile art. 83.

    SECTIUNEA a 6-a
    Desfasurarea sedintei Camerei Deputatilor

    ART. 139
    Sedintele Camerei Deputatilor sunt publice si se difuzeaza on-line, in afara cazurilor in care, la cererea presedintelui sau a unui grup parlamentar, se hotaraste, cu votul majoritatii deputatilor prezenti, ca anumite sedinte sa fie secrete.
    ART. 140
    (1) La sedintele publice ale Camerei Deputatilor pot asista diplomati, reprezentanti ai presei, radioului si televiziunii, precum si alti invitati, pe baza acreditarii sau a invitatiei semnate de secretarul general al Camerei, in conditiile stabilite de Biroul permanent. Cetatenii pot asista la lucrarile Camerei pe baza unor permise de acces distribuite la cerere, in ordinea solicitarii de catre cei interesati, in limita locurilor disponibile in lojele destinate publicului.
    (2) Membrii Guvernului sau reprezentantii acestora au acces la lucrarile Camerei. Daca li se solicita participarea, prezenta lor devine obligatorie.
    (3) La dezbaterea proiectelor de legi initiate de Guvern participa in mod obligatoriu, sub sanctiunea retragerii proiectului de pe ordinea de zi, ministrul de resort sau secretarul de stat pentru relatia cu Parlamentul din ministerul respectiv.
    (4) Persoanele care asista la sedinta trebuie sa pastreze linistea si sa se abtina de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, in caz contrar fiind eliminate din sala de catre forta publica pusa la dispozitia presedintelui.
    (5) Presedintele Camerei, la cererea unui deputat sau din proprie initiativa, poate sa faca declaratii oficiale, cu consultarea Camerei, cu privire la informatiile vadit inexacte (inclusiv omisiuni, deformari etc.) privind lucrarile Camerei sau asupra comentariilor, care ar putea aduce atingere imaginii institutiei parlamentare.
    (6) Directia pentru comunicare, presa si relatii publice a Camerei Deputatilor va prezenta zilnic o revista a presei membrilor Biroului permanent, liderilor grupurilor parlamentare si presedintilor comisiilor permanente.
    ART. 141
    (1) Deputatii sunt obligati sa fie prezenti la lucrarile Camerei si sa se inscrie pe lista de prezenta, tinuta de unul dintre secretari.
    (2) Deputatul care nu poate lua parte la sedinta din motive obiective va trebui sa informeze printr-o motivatie scrisa, avizata de liderul de grup, Biroul permanent, mentionand cauzele care il impiedica sa participe.
    (3) Deputatului care nu isi poate motiva absenta i se retine din indemnizatia lunara, pentru fiecare zi de absenta, o suma de bani ce reprezinta a 21-a parte din indemnizatia lunara, la care se adauga diurna de deplasare.
    ART. 142
    (1) Deputatii isi desfasoara activitatea saptamanal in plen, in comisii, in grupurile parlamentare si in birourile parlamentare din circumscriptii. De regula, a 5-a si a 6-a zi din saptamana sunt rezervate activitatii in circumscriptiile electorale in care deputatii au fost alesi.
    (2) La propunerea Biroului permanent, cu aprobarea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, programul de lucru poate fi modificat.
    (3) La solicitarea motivata a presedintelui de sedinta sau a unui lider de grup parlamentar, facuta la inceputul unei sedinte de lucru in plen, ordinea de zi sau programul de lucru se poate modifica prin aprobarea Camerei.
    ART. 143
    (1) Sedinta Camerei Deputatilor este deschisa de presedintele Camerei Deputatilor. In lipsa presedintelui, acesta este inlocuit de unul dintre vicepresedinti, prin rotatie.
    (2) Presedintele de sedinta este obligat sa precizeze daca este intrunit cvorumul legal, sa anunte ordinea de zi si programul de lucru.
    (3) Presedintele este asistat obligatoriu de 2 secretari stabiliti prin rotatie, din care unul, de regula, este din opozitie.
    ART. 144
    (1) Camera Deputatilor adopta legi, hotarari si motiuni simple in prezenta majoritatii deputatilor.
    (2) In cadrul procedurii legislative prevederile alin. (1) se aplica numai la votul pentru adoptarea legii in ansamblul ei, precum si atunci cand, potrivit prevederilor prezentului regulament, se supune la vot respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative.
    (3) Verificarea intrunirii cvorumului se dispune numai la sedintele de vot final de catre presedinte, imediat inaintea votarii, din proprie initiativa ori la cererea liderului unui grup parlamentar.
    (4) In cazul in care cvorumul nu este intrunit, sedinta se suspenda, iar presedintele va comunica data si ora reluarii lucrarilor. Reluarea lucrarilor se face si prin derogare de la ordinea de zi aprobata, cu respectarea succesiunii stabilite prin aceasta.
    (5) Presedintele Camerei Deputatilor poate dispune ca toti deputatii aflati in sediul Camerei sa se prezinte la vot, sub sanctiunea considerarii lor ca absenti, cu toate consecintele ce decurg din aceasta.
    ART. 145
    Presedintele Camerei sau vicepresedintele care il inlocuieste conduce dezbaterile, asigura mentinerea ordinii de zi in timpul dezbaterilor si respectarea regulamentului.
    ART. 146
    (1) Secretarii intocmesc liste cu deputatii care se inscriu la cuvant.
    (2) Deputatii vor lua cuvantul in ordinea inscrierii pe lista, cu incuviintarea presedintelui Camerei.
    (3) Ministrilor prezenti in Camera li se poate da cuvantul in orice faza a dezbaterilor, ori de cate ori solicita acest lucru.
    ART. 147
    Nimeni nu poate lua cuvantul decat daca ii este dat de presedinte. Persoanele care iau cuvantul in Camera vorbesc de la tribuna acesteia sau din alt loc unde exista instalat un microfon.
    ART. 148
    (1) La propunerea presedintelui de sedinta sau a liderului unui grup parlamentar, plenul Camerei Deputatilor, prin vot, are dreptul sa limiteze durata luarilor de cuvant in functie de obiectul dezbaterilor.
    (2) Deputatii si celelalte persoane care iau cuvantul sunt obligati sa se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea careia s-au inscris la cuvant, cu exceptia declaratiilor politice, care sunt facute in intervalul de timp alocat acestora, conform programului. In caz contrar, presedintele le atrage atentia si, daca nu se conformeaza, le retrage cuvantul si intrerupe microfonul.
    ART. 149
    (1) In afara dezbaterilor legislative sau politice care se desfasoara in Camera, conform ordinii de zi, un deputat poate solicita sa i se dea cuvantul pentru probleme de procedura, pentru un drept la replica sau pentru a comunica plenului probleme de ordin personal.
    (2) Cand un deputat solicita cuvantul pentru probleme de procedura sau pentru dreptul la replica, presedintele este obligat sa-i acorde cuvantul imediat.
    (3) Un deputat poate solicita cuvantul pentru probleme de procedura numai in cazul in care considera ca in acel moment al dezbaterilor au fost incalcate anumite prevederi ale regulamentului, prevederi la care va face referire in interventia sa.
    (4) Un deputat poate cere dreptul la replica in situatia in care, la adresa sa, in acel moment al dezbaterilor, s-au facut afirmatii incorecte sau ofensatoare de la microfonul Camerei Deputatilor. Dreptul la replica va fi formulat intr-un mod care sa nu genereze un nou drept la replica.
    (5) Un deputat poate solicita cuvantul pentru a expune o problema cu caracter personal, care are legatura cu calitatea sa de deputat, iar presedintele ii va acorda cuvantul la inceputul sau la sfarsitul sedintei in plen.
    (6) Luarile de cuvant facute in conformitate cu prevederile alin. (3), (4) si (5) nu vor depasi doua minute.
    ART. 150
    (1) Presedintele de sedinta sau liderul unui grup parlamentar poate cere incheierea dezbaterii unei probleme puse in discutia Camerei.
    (2) Propunerea de incheiere a dezbaterii se adopta cu votul majoritatii deputatilor prezenti.
    ART. 151
    (1) Este interzisa proferarea de insulte sau calomnii atat de la tribuna Camerei, cat si din sala de sedinte a plenului sau a comisiilor.
    (2) Se interzice dialogul intre vorbitorii aflati la tribuna si persoanele aflate in sala.
    ART. 152
    Presedintele de sedinta cheama la ordine pe deputatii care tulbura dezbaterile sau creeaza dezordine. El poate intrerupe sedinta cand tulburarea persista si poate dispune eliminarea din sala a persoanelor care impiedica in orice mod desfasurarea normala a lucrarilor.
    ART. 153
    (1) Dezbaterile din sedintele Camerei Deputatilor se inregistreaza prin mijloace electronice si se stenografiaza.
    (2) Stenogramele se introduc pe site-ul Camerei Deputatilor si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a, in cel mult 10 zile, cu exceptia celor privitoare la sedintele secrete.
    (3) Sintezele lucrarilor Biroului permanent si ale sedintelor comisiilor se publica pe site-ul Camerei Deputatilor in cel mult 10 zile, cu exceptia sedintelor secrete.
    (4) Deputatii au dreptul de a verifica exactitatea stenogramei, prin confruntarea ei cu inregistrarea electronica, in cel mult 5 zile de la data sedintei.
    (5) Pana la aparitia Monitorului Oficial al Romaniei deputatii au dreptul de a obtine o copie de pe stenograma.

    SECTIUNEA a 7-a
    Procedura privind punerea sub urmarire penala a membrilor Guvernului

    ART. 154
    Camera Deputatilor are dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului.
    ART. 155
    (1) Dezbaterea cererii prevazute la art. 154 se efectueaza pe baza raportului intocmit fie de o comisie permanenta, ca urmare a unei anchete desfasurate in conditiile art. 71, fie de o comisie speciala de ancheta constituita in acest scop. Daca ministrul are si calitatea de deputat, cererea se trimite spre examinare Comisiei juridice, de disciplina si imunitati, care va elabora un raport pe care il inainteaza Camerei.
    (2) Rapoartele prevazute la alin. (1) se inscriu cu prioritate in proiectul ordinii de zi.
    (3) Cererea se adopta cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor.
    ART. 156
    In cazul in care Camera Deputatilor decide sa ceara urmarirea penala, presedintele Camerei va adresa ministrului justitiei o cerere pentru inceperea urmaririi penale, potrivit legii. De asemenea, el il va instiinta pe Presedintele Romaniei pentru eventuala suspendare din functie a membrului Guvernului a carui urmarire penala a fost ceruta.
    ART. 157
    Dispozitiile art. 123 - 153 se aplica in mod corespunzator.

    CAP. 3
    Motiuni, intrebari, interpelari, informarea deputatilor, petitii si declaratii publice

    1. Motiuni
    ART. 158
    (1) Motiunea simpla poate fi initiata de cel putin 50 de deputati si exprima pozitia acestora intr-o anumita problema de politica interna sau externa ori, dupa caz, cu privire la o problema care a facut obiectul unei interpelari.
    (2) Pana la incheierea dezbaterii unei motiuni simple, un deputat care a semnat-o nu mai poate semna alte motiuni simple in aceeasi problema.
    (3) Initierea motiunilor de cenzura are loc in conditiile prevazute la art. 78 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului.
    (4) Presedintele Camerei nu va lua in considerare motiunile simple care nu indeplinesc cerintele prevazute la alin. (1) si nici pe cele care vizeaza finalitati specifice motiunii de cenzura.
    ART. 159
    (1) Motiunile simple trebuie sa fie motivate si se depun la presedintele de sedinta in cursul sedintelor publice.
    (2) Dupa primirea motiunii simple presedintele Camerei o comunica de indata Guvernului si o aduce la cunostinta Camerei, dupa care dispune afisarea ei la sediul Camerei Deputatilor.
    ART. 160
    (1) Presedintele Camerei stabileste data dezbaterii motiunii simple, care nu poate depasi 6 zile de la inregistrarea acesteia, instiintand Guvernul in acest sens.
    (2) Motiunile simple privind probleme de politica externa se supun dezbaterii numai insotite de avizul Comisiei pentru politica externa si cu consultarea Ministerului Afacerilor Externe.
    ART. 161
    Dezbaterea motiunii simple se face cu respectarea dispozitiilor cuprinse in art. 139 - 153 si se aproba cu votul majoritatii deputatilor prezenti.
    ART. 162
    Dupa inceperea discutarii motiunii simple deputatii nu isi pot retrage adeziunea la motiune, dezbaterea urmand a se incheia prin supunerea la vot a motiunii de catre presedintele Camerei.
    ART. 163
    La motiunile simple prezentate nu pot fi propuse amendamente.
    ART. 164
    In cazul in care o motiune simpla este aprobata, hotararea Camerei se va trimite Guvernului, care va tine cont de pozitia exprimata in cuprinsul respectivei motiuni.

    2. Intrebari
    a) Dispozitii comune
    ART. 165
    (1) Fiecare deputat poate formula intrebari scrise sau poate adresa intrebari orale Guvernului, ministrilor ori altor conducatori ai organelor administratiei publice, la care solicita raspuns oral, raspuns scris sau raspuns scris si oral.
    (2) Intrebarea consta intr-o simpla cerere de a raspunde daca un fapt este adevarat, daca o informatie este exacta, daca Guvernul si celelalte organe ale administratiei publice inteleg sa comunice Camerei informatiile si documentele cerute de Camera Deputatilor sau de comisiile permanente ori daca Guvernul are intentia de a lua o hotarare intr-o problema determinata.
    ART. 166
    (1) Presedintele Camerei are dreptul sa nu admita intrebarile care:
    a) privesc probleme de interes personal sau particular;
    b) urmaresc in exclusivitate obtinerea unei consultatii juridice;
    c) se refera la procese aflate pe rolul instantelor judecatoresti sau pot afecta solutionarea unor cauze aflate in curs de judecata;
    d) privesc activitatea unor persoane care nu indeplinesc functii publice.
    (2) Daca deputatul care a adresat o intrebare la care a solicitat si raspuns oral nu se afla in sala de sedinte, membrul Guvernului va depune raspunsul in scris la secretarul Camerei, care se afla la prezidiu.
    (3) In cazuri temeinic justificate, daca deputatul care a solicitat raspuns oral nu poate fi prezent in sala de sedinte in ziua in care secretarul Camerei l-a anuntat ca este programat pentru primirea raspunsului, dar doreste sa aiba posibilitatea de a formula eventuale obiectii la raspunsul dat, poate cere amanarea raspunsului o singura data. Cererea deputatului de amanare a raspunsului se depune la secretarul desemnat al Camerei si se comunica ministrului pentru relatia cu Parlamentul.
    (4) Intrebarile la care nu s-a raspuns se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a, la sfarsitul fiecarei sesiuni ordinare.
    b) Intrebari orale
    ART. 167
    (1) Din doua in doua saptamani, in ziua de luni, intre orele 18,30 - 19,30, deputatii pot adresa intrebari orale membrilor Guvernului. Intrebarile orale se adreseaza de catre deputat membrului vizat al Guvernului in domeniul respectiv.
    (2) Obiectul intrebarilor orale se notifica in scris si se depune la secretarul desemnat al Camerei Deputatilor cel mai tarziu pana la ora 14,00 a zilei de miercuri din saptamana premergatoare celei in care urmeaza sa fie pusa intrebarea. Secretarul Camerei Deputatilor il informeaza pe ministrul pentru relatia cu Parlamentul asupra intrebarilor orale la care membrii Guvernului urmeaza sa raspunda in cursul sedintei consacrate acestora.
    (3) Raspunsurile la intrebarile orale se dau in termen de 15 zile de la data transmiterii lor de catre secretarul Camerei Deputatilor.
    ART. 168
    (1) Intrebarea orala este expusa sumar, intr-un interval de timp de cel mult doua minute. Ministrul competent raspunde la intrebarea ce i-a fost adresata in cel mult 3 minute. Autorul intrebarii, dupa audierea raspunsului, poate interveni cu precizari si cu comentarii, fara a depasi doua minute. Ministrul poate exercita dreptul la replica in acelasi interval de timp. Nici o alta interventie pe marginea intrebarii respective nu mai poate avea loc.
    (2) Membrul Guvernului poate amana raspunsul la intrebarea orala pentru saptamana urmatoare numai in cazuri temeinic justificate.
    (3) In situatia in care membrul Guvernului, caruia ii este adresata intrebarea, nu este prezent, raspunsul va fi dat in sedinta din saptamana urmatoare, consacrata intrebarilor orale. Presedintele Camerei Deputatilor il informeaza pe primul-ministru asupra raspunsurilor amanate.
    c) Intrebari scrise
    ART. 169
    (1) Fiecare deputat are dreptul sa adreseze Guvernului, membrilor sai sau altor conducatori ai organelor administratiei publice intrebari scrise care se depun la secretarul desemnat al Camerei Deputatilor.
    (2) Deputatii care adreseaza intrebari scrise vor preciza daca doresc un raspuns scris, un raspuns oral sau un raspuns formulat atat in scris, cat si oral.
    (3) Intrebarile scrise se transmit membrilor Guvernului si celorlalte autoritati publice de catre secretarul desemnat al Camerei Deputatilor.
    ART. 170
    (1) Raspunsurile la intrebarile scrise se transmit deputatului in cel mult 15 zile. Atat intrebarile scrise, cat si raspunsurile aferente se publica pe site-ul Camerei.
    (2) Intrebarile la care se solicita un raspuns oral de la tribuna Camerei Deputatilor se inscriu pe ordinea de zi a sedintei in succesiunea primirii raspunsurilor, dar nu mai tarziu de 15 zile de la data inregistrarii acestora.
    (3) Raspunsurile la intrebarile prevazute la alin. (2) se dau in cele 30 de minute care urmeaza timpului afectat intrebarilor orale. Un raspuns nu poate depasi 3 minute. Daca raspunsul la o intrebare da nastere unei replici a celui care a adresat intrebarea, timpul pentru replica este de cel mult 3 minute.
    (4) Raspunsurile in scris la intrebarile scrise se predau, de catre reprezentantul autoritatii care le-a formulat, secretarului desemnat al Camerei Deputatilor sa raspunda de problema intrebarilor si interpelarilor.
    ART. 171
    Daca timpul afectat raspunsurilor la intrebari nu este suficient, raspunsurile care nu au fost prezentate vor fi inscrise pe ordinea de zi a sedintei din lunea urmatoare.
    ART. 172
    Nici un deputat nu poate adresa mai mult de doua intrebari in aceeasi sedinta.

    3. Interpelari
    ART. 173
    (1) Interpelarile se fac in scris, aratandu-se obiectul acestora, fara nici o dezvoltare.
    (2) Interpelarea consta intr-o cerere adresata Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai multi deputati, prin care se solicita explicatii asupra politicii Guvernului in probleme importante ale activitatii sale interne sau externe. Guvernul si fiecare dintre membrii sai sunt obligati sa raspunda la interpelari in cel mult doua saptamani. Pentru motive temeinice Camera poate acorda un nou termen.
    (3) Ele se citesc in sedinta publica din ziua de luni, consacrata intrebarilor, intre orele 19,30 - 20,00, dupa care se prezinta presedintelui Camerei spre a fi transmise primului-ministru.
    ART. 174
    (1) Interpelarile se inscriu, in ordinea prezentarii, intr-un registru special si se afiseaza la sediul Camerei.
    (2) Dezvoltarea interpelarilor are loc in sedinta din ziua de luni, alternativ cu sedintele consacrate intrebarilor. In ziua de luni, consacrata raspunsurilor la interpelari, dezvoltarea acestora se face intre orele 18,30 - 19,30. Durata dezvoltarii interpelarii nu poate depasi 5 minute.
    (3) In sedinta consacrata dezbaterii interpelarilor un grup parlamentar nu poate prezenta mai mult de o interpelare. In cazul in care timpul consacrat interpelarilor permite, un grup parlamentar poate dezvolta si o a doua interpelare.
    ART. 175
    (1) In sedinta consacrata dezvoltarii interpelarii se da cuvantul interpelatorului si apoi primului-ministru sau reprezentantului acestuia, care poate fi ministru sau secretar de stat. Raspunsul la interpelare nu va dura mai mult de 5 minute. Autorul interpelarii poate interveni cu intrebari suplimentare si cu comentarii, fara a depasi doua minute. Primul-ministru sau reprezentantul acestuia care raspunde interpelarii are la dispozitie doua minute pentru exercitarea dreptului la replica. Dupa aceasta, in legatura cu interpelarea respectiva nu se mai fac alte interventii.
    (2) Ministrii interpelati sau secretarii de stat desemnati de acestia au obligatia sa participe la sedinta consacrata raspunsurilor la interpelari.
    ART. 176
    Camera Deputatilor poate adopta o motiune simpla prin care sa isi exprime pozitia cu privire la problema ce a facut obiectul interpelarii.
    ART. 177
    (1) Din doua in doua saptamani, in ziua de luni, consacrata raspunsurilor la interpelari, intre orele 18,00 - 18,30, deputatii il pot interpela pe primul-ministru. Interpelarile trebuie sa vizeze politica Guvernului in probleme importante ale activitatii sale interne sau externe.
    (2) Interpelarile ce urmeaza sa fie adresate primului-ministru se depun la secretarul desemnat al Camerei Deputatilor pana in ziua de miercuri, ora 14,00, din saptamana care preceda raspunsurile primului-ministru.
    ART. 178
    Interpelarile vor fi adresate in ordinea depunerii lor la secretarul desemnat al Camerei Deputatilor. Fiecare interpelare se expune intr-un interval de timp de cel mult 3 minute. Primul-ministru raspunde la interpelare in cel mult 5 minute. Autorul interpelarii, dupa audierea raspunsului, poate interveni cu intrebari suplimentare si cu comentarii, fara a depasi doua minute. Primul-ministru are la dispozitie doua minute pentru exercitarea dreptului la replica. Dupa aceasta, in legatura cu interpelarea respectiva nu mai poate avea loc nici o alta interventie.
    ART. 179
    In situatii justificate interpelarea primului-ministru poate fi amanata cel mult o saptamana.
    ART. 180
    (1) La solicitarea unuia sau mai multor grupuri parlamentare sau a primului-ministru, in plenul Camerei Deputatilor se pot desfasura, o data pe luna, dezbateri politice, cu participarea primului-ministru, pe probleme de interes major pentru viata politica, economica si sociala.
    (2) Solicitarea se inainteaza Biroului permanent in scris, cu precizarea temei de dezbatere propuse.
    (3) Biroul permanent il informeaza pe primul-ministru, respectiv primul-ministru informeaza Biroul permanent si stabileste data dezbaterii, care nu poate depasi 6 zile de la inregistrarea solicitarii.
    (4) Primul-ministru are obligatia de a participa la dezbaterea solicitata.
    (5) Acelasi grup parlamentar nu poate solicita o dezbatere politica decat o singura data pe sesiune. Primul-ministru poate solicita cel mult doua dezbateri politice pe sesiune.

    4. Informarea Camerei Deputatilor si a deputatilor
    ART. 181
    Camera Deputatilor si deputatii au dreptul sa obtina informatiile necesare in vederea desfasurarii activitatii lor din partea organelor administratiei publice.
    ART. 182
    (1) Deputatul poate solicita de la organele administratiei publice centrale si locale alese, printr-o cerere adresata presedintelui Camerei Deputatilor sau presedintelui comisiei permanente din care face parte, orice informatii sau documente, in copie certificata, utile pentru desfasurarea activitatii sale. Cererea poate fi refuzata in cazul in care aceasta priveste secrete de stat de importanta deosebita. Refuzul se aduce la cunostinta Camerei Deputatilor care va decide in sedinta secreta.
    (2) In cazul in care informatiile sau documentele solicitate privesc, potrivit legii, secrete de stat, Guvernul informeaza Camera Deputatilor despre aceasta, iar Camera decide in sedinta secreta.
    (3) Documentele se restituie dupa consultare.

    5. Petitii
    ART. 183
    (1) Oricine are dreptul de a se adresa cu petitii Camerei Deputatilor.
    (2) Petitiile vor fi prezentate in scris si semnate, precizandu-se domiciliul petitionarului sau al unuia dintre petitionari.
    ART. 184
    Petitiile se inscriu intr-un registru, in ordinea primirii, consemnandu-se numarul de inregistrare, numele, prenumele, domiciliul petitionarului si obiectul cererii. Forma electronica a registrului va fi prezentata pe site-ul Camerei Deputatilor.
    ART. 185
    (1) Petitiile inregistrate se transmit Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, coruptiei si pentru petitii si altor comisii permanente, spre dezbatere si solutionare.
    (2) Oricare membru al Camerei poate lua cunostinta de continutul unei petitii, adresandu-se in acest sens presedintelui comisiei sesizate.
    ART. 186
    (1) Comisia sesizata va decide, in termen de cel mult 10 zile, daca va trimite petitia unei autoritati publice competente sau o va clasa.
    (2) Petitionarului i se aduce la cunostinta solutia adoptata.
    ART. 187
    (1) Semestrial Comisia pentru cercetarea abuzurilor, coruptiei si pentru petitii prezinta Biroului permanent si apoi Camerei, la inceputul fiecarei sesiuni, un raport asupra petitiilor primite si asupra modului de solutionare a acestora.
    (2) In raport se vor face mentiuni cu privire la solutiile date de autoritatile publice la petitiile care le-au fost trimise spre solutionare.
    (3) Autoritatile publice care au primit petitii spre solutionare sunt obligate sa transmita comisiei solutiile adoptate, in termen de cel mult o luna de la primirea petitiei.

    6. Declaratii politice
    ART. 188
    (1) In fiecare zi de marti primele 90 de minute ale sedintei vor fi rezervate pentru declaratii politice ale deputatilor.
    (2) Impartirea celor 90 de minute se va face pe grupuri parlamentare ale majoritatii, opozitiei si pe deputati care nu fac parte din acestea. In cazul in care timpul afectat nu se epuizeaza, presedintele de sedinta este abilitat sa acorde cuvantul in continuare, respectandu-se aceeasi regula.
    (3) Ordinea luarilor de cuvant va fi alternativa, din saptamana in saptamana, si se va face pe grupuri parlamentare.
    (4) Durata interventiei nu poate depasi 3 minute.
    ART. 189
    (1) Inscrierile pentru diverse interventii asupra unor probleme de actualitate se fac pana in ziua de luni, la ora 20,00, la secretarul desemnat al Camerei Deputatilor, cu exceptia cazurilor neprevazute.
    (2) Inscrierile pentru diverse interventii consacrate unor aniversari, comemorari etc. se vor face cu o saptamana inainte, pana in ziua de luni, ora 20,00, la secretarul desemnat in acest scop.
    ART. 190
    In cazul in care tematica si continutul interventiei vizeaza activitatea si politica Guvernului, extrasul respectiv din stenograma va fi transmis ministrului pentru relatia cu Parlamentul.

    CAP. 4
    Statutul deputatului

    SECTIUNEA 1
    Imunitate parlamentara

    ART. 191
    Deputatii se bucura de imunitate parlamentara de la data eliberarii certificatului doveditor al alegerii, sub conditia validarii.
    ART. 192
    Potrivit art. 72 din Constitutia Romaniei, republicata, deputatii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului.
    ART. 193
    (1) In temeiul art. 72 din Constitutia Romaniei, republicata, deputatii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara incuviintarea Camerei Deputatilor, dupa ascultarea lor. Urmarirea si trimiterea in judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
    (2) Cererea de retinere, arestare sau perchezitie se adreseaza presedintelui Camerei Deputatilor de catre ministrul justitiei. Savarsirea sau descoperirea ulterioara a unor noi fapte penale determina introducerea unei noi cereri de retinere, arestare sau perchezitie.
    (3) Presedintele Camerei aduce la cunostinta deputatilor cererea, in sedinta publica, dupa care o trimite de indata Comisiei juridice, de disciplina si imunitati spre examinare, care va stabili, prin raportul sau, daca exista sau nu exista motive temeinice pentru aprobarea cererii. Hotararea comisiei se adopta, in cel mult 5 zile de la sesizare, prin votul majoritatii membrilor acesteia. Votul este secret.
    (4) Ministrul justitiei va inainta Comisiei juridice, de disciplina si imunitati toate documentele pe care aceasta le solicita; in caz de refuz comisia se va adresa Camerei Deputatilor, prin intermediul Biroului permanent, pentru a hotari cu privire la acest refuz.
    (5) Cererea prevazuta la alin. (2), impreuna cu raportul comisiei, se inainteaza grupului parlamentar din care face parte deputatul in cauza. Grupul isi va exprima punctul de vedere cu privire la cerere intr-un raport scris, in termen de 5 zile de la data sesizarii grupului.
    (6) In cazul deputatilor care nu fac parte din nici un grup parlamentar, acestia pot sa depuna la Biroul permanent punctul de vedere cu privire la cerere.
    (7) Raportul comisiei impreuna cu raportul grupului parlamentar se inainteaza Biroului permanent si se supun dezbaterii si aprobarii Camerei Deputatilor.
    (8) Camera Deputatilor se va pronunta asupra masurii in cel mult 20 de zile de la sesizare, cu votul majoritatii membrilor prezenti.
    ART. 194
    (1) In caz de infractiune flagranta, deputatii pot fi retinuti si supusi perchezitiei. Situatia va fi adusa de indata la cunostinta ministrului justitiei. Ministrul justitiei il va informa neintarziat pe presedintele Camerei Deputatilor asupra retinerii si a perchezitiei. In cazul in care Camera constata ca nu exista temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri.
    (2) Dispozitia de revocare a retinerii se executa de indata prin ministrul justitiei.
    ART. 195
    Toate cererile privind ridicarea imunitatii parlamentare se inscriu cu prioritate pe ordinea de zi.

    SECTIUNEA a 2-a
    Incompatibilitati

    ART. 196
    (1) Calitatea de deputat este incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de membru al Guvernului, precum si cu alte functii stabilite prin lege.
    (2) Deputatii membri ai Guvernului nu pot detine functii in Biroul permanent, in birourile comisiilor, nu pot fi membri in delegatiile parlamentare si nu pot fi lideri ai grupurilor parlamentare.
    ART. 197
    Calitatea de deputat este incompatibila cu functia de Presedinte al Romaniei si cu cea de senator.
    ART. 198
    Mandatul de deputat este incompatibil cu statutul persoanelor care, potrivit legii, nu pot face parte din partidele politice.
    ART. 199
    Se interzice utilizarea numelui insotit de calitatea de deputat in orice actiune publicitara privitoare la o activitate care aduce profit.
    ART. 200
    (1) Deputatul care se afla in una dintre incompatibilitatile prevazute la art. 196 - 198 va demisiona din functiile care sunt incompatibile cu mandatul de deputat in termen de 30 de zile de la data aparitiei cazului de incompatibilitate.
    (2) Dupa expirarea termenului prevazut la alin. (1) deputatul care continua sa se afle intr-un caz de incompatibilitate este considerat demisionat din calitatea de deputat. Demisia se aduce la cunostinta Camerei Deputatilor si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    ART. 201*)
    Locul vacant va fi ocupat de catre supleantul imediat urmator de pe lista partidului politic, aliantei politice sau aliantei electorale daca, pana la data validarii mandatului, partidul politic, alianta politica sau alianta electorala pentru care a candidat confirma in scris ca apartine acesteia. Asupra legalitatii alegerii supleantului comisia de validare va prezenta Camerei Deputatilor un raport.
------------
    *) Denumirile sunt modificate potrivit dispozitiilor Legii partidelor politice nr. 14/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 25 din 17 ianuarie 2003, si ale Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004.

    ART. 202
    In cursul termenului prevazut la art. 200, deputatul trebuie sa declare in scris la Biroul permanent orice activitate pe care va continua sa o desfasoare in viitor, care se incadreaza in incompatibilitatile prevazute de lege.
    ART. 203
    Schimbarile intervenite in activitatea deputatului de durata exercitarii mandatului se aduc la cunostinta Biroului permanent, in scris, in cel mult 30 de zile de la data aparitiei acestora.
    ART. 204
    (1) Cazurile de incompatibilitate vor fi trimise spre examinare Comisiei juridice, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor, care va intocmi un raport. Propunerile comisiei se aproba de Camera cu votul majoritatii membrilor sai.
    (2) Daca deputatul a facut sa inceteze cauza de incompatibilitate, dupa sesizarea comisiei, se va lua act despre aceasta in procesul-verbal al sedintei; asemenea cazuri nu se trec in raportul comisiei.

    SECTIUNEA a 3-a
    Exercitarea mandatului de deputat

    ART. 205
    Deputatii, reprezentanti ai poporului, isi exercita drepturile si isi indeplinesc indatoririle pe toata durata legislaturii pentru care au fost alesi.
    ART. 206
    Deputatii intra in exercitiul mandatului, pe baza certificatului doveditor al alegerii, la data intrunirii legale a Camerei Deputatilor, sub conditia validarii.
    ART. 207
    (1) Dupa validarea mandatelor, deputatilor li se elibereaza legitimatia de membru al Camerei Deputatilor, semnata de presedintele acesteia.
    (2) Deputatii primesc un insemn distinctiv al calitatii lor de reprezentant al poporului, cu dreptul de a-l purta pe toata durata mandatului.
    (3) Dupa expirarea mandatului deputatii pot pastra legitimatia si insemnul distinctiv, dar nu au dreptul sa poarte respectivul insemn.
    (4) Modelul insemnului se stabileste de Biroul permanent, iar cheltuielile pentru confectionarea acestuia se suporta din bugetul Camerei Deputatilor.
    ART. 208
    Calitatea de deputat inceteaza la data intrunirii legale a Camerei nou-alese sau in caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.
    ART. 209
    (1) Deputatii pot demisiona prin cerere scrisa, adresata presedintelui Camerei. Acesta, in sedinta publica, il intreaba pe deputatul respectiv daca staruie in demisie, iar daca raspunde afirmativ sau nu se prezinta in Camera pentru a raspunde, cu toate ca fost instiintat, presedintele declara locul vacant.
    (2) Daca cererea de demisie a fost depusa in ultima zi lucratoare a unei sesiuni sau in timpul vacantei parlamentare, deputatul este considerat demisionat la data depunerii cererii. Cererea trebuie sa contina legalizarea de semnatura data in fata notarului sau atestarea identitatii partilor realizata de avocat.
    ART. 210
    Deputatii care sunt membri ai Guvernului vor primi indemnizatia si diurna de deplasare de la autoritatile la care isi desfasoara activitatea.
    ART. 211
    Retinerile din indemnizatia lunara a deputatului in temeiul art. 51, art. 141 si art. 218 se aproba de Biroul permanent pe baza examinarii lunare a situatiei prezentei deputatilor la lucrarile Camerei.

    SECTIUNEA a 4-a
    Absente si concedii

    ART. 212
    (1) Nici un deputat nu poate lipsi de la sedintele Camerei sau comisiei din care face parte decat in cazul in care a obtinut aprobarea unui concediu.
    (2) Deputatii, cu aprobarea Camerei sau a Biroului permanent, pot participa la desfasurarea altor actiuni parlamentare, situatie in care nu sunt considerati absenti.
    (3) Prevederile alin. (2) se aplica si deputatilor care sunt membri ai Guvernului, in cazul in care absenta acestora a fost determinata de exercitarea atributiilor functiei pe care o indeplinesc.
    (4) Deputatii pot obtine concedii platite pentru rezolvarea unor probleme personale de cel mult 8 zile in cursul unei sesiuni, cu acordul Biroului permanent. Peste aceasta durata se pot solicita Biroului permanent concedii fara plata.
    (5) Prezenta deputatilor, membri ai Guvernului, la lucrarile in plen ale Camerei Deputatilor este obligatorie la deschiderea si incheierea sesiunilor, la dezbaterea si adoptarea proiectelor de legi si a propunerilor legislative din sfera lor de competenta, la desfasurarea orei ministeriale consacrate intrebarilor si raspunsurilor la intrebari, la dezbaterea interpelarilor privind politica ministerului de care raspund, la prezentarea rapoartelor si declaratiilor politice ale primului-ministru.

    SECTIUNEA a 5-a
    Sanctiuni

    ART. 213
    (1) Abaterile de la regulament atrag urmatoarele sanctiuni:
    a) avertismentul;
    b) chemarea la ordine;
    c) retragerea cuvantului;
    d) eliminarea din sala de sedinte;
    e) interzicerea participarii la lucrarile Camerei pe timp de maximum 15 zile;
    f) excluderea temporara.
    (2) Sanctiunile prevazute la alin. (1) lit. a), b), c) si d) se aplica de catre presedintele de sedinta, iar cele prevazute la alin. (1) lit. e) si f), de catre Camera, la propunerea Biroului permanent.
    (3) Pentru aplicarea sanctiunilor prevazute la alin. (1) lit. e) si f) cazul se va trimite Comisiei juridice, de disciplina si imunitati, care va prezenta un raport asupra cercetarii efectuate.
    ART. 214
    La prima abatere de la regulament presedintele de sedinta al Camerei il avertizeaza pe deputatul in culpa si il invita sa respecte regulamentul.
    ART. 215
    (1) Deputatii care vor nesocoti avertismentul si invitatia presedintelui si vor continua sa se abata de la regulament, precum si cei care, chiar pentru prima data, incalca in mod grav dispozitiile regulamentului vor fi chemati la ordine.
    (2) Chemarea la ordine se inscrie in stenograma sedintei.
    ART. 216
    (1) Inainte de a chema la ordine un deputat, presedintele de sedinta al Camerei il invita sa isi retraga sau sa explice cuvantul care a generat incidente si care ar da loc la aplicarea sanctiunii.
    (2) Daca expresia intrebuintata a fost retrasa sau regretata ori daca explicatiile date sunt apreciate de presedintele de sedinta ca satisfacatoare, sanctiunea nu se mai aplica.
    ART. 217
    In cazul in care, dupa chemarea la ordine, un deputat continua sa se abata de la regulament, presedintele de sedinta ii va retrage cuvantul, iar daca persista, il va elimina din sala.
    ART. 218
    (1) In cazul unor abateri grave, savarsite de deputat in mod repetat, sau al unor abateri deosebit de grave, Camera poate aplica sanctiunea interzicerii participarii deputatului la lucrarile ei pe o perioada de maximum 15 zile sau poate hotari, la propunerea Biroului permanent, excluderea temporara a deputatului in culpa.
    (2) Gravitatea abaterilor va fi stabilita de Comisia juridica, de disciplina si imunitati in cel mult 7 zile.
    ART. 219
    (1) Excluderea temporara poate varia de la o sedinta pana la maximum 30 de sedinte din aceeasi sesiune.
    (2) Aplicarea excluderii temporare are urmatoarele consecinte:
    a) suspendarea indemnizatiei lunare pe timpul excluderii;
    b) suspendarea drepturilor ce tin de calitatea de deputat, cu exceptia imunitatii;
    c) interzicerea participarii la lucrarile Camerei si ale comisiilor.
    ART. 220
    Excluderea se executa de catre chestor si, in caz de opunere, cu ajutorul fortei publice puse la dispozitia presedintelui Camerei.
    ART. 221
    (1) Pentru mentinerea ordinii in sedintele comisiilor, presedintii de sedinta ale acestora pot aplica sanctiunile prevazute la art. 213 alin. (1) lit. a), b) si c).
    (2) In cazul in care un deputat savarseste abateri deosebit de grave, presedintele de sedinta al comisiei va suspenda sedinta si va aduce cazul la cunostinta vicepresedintelui Camerei in responsabilitatea caruia se afla comisia respectiva, care il va supune Camerei Deputatilor in vederea aplicarii sanctiunilor prevazute de regulament.
    ART. 222
    Sanctiunile aplicate de Camera Deputatilor se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a, si pe site-ul Camerei Deputatilor.

    CAP. 5
    Serviciile Camerei Deputatilor

    ART. 223
    (1) Personalul din serviciile Camerei Deputatilor este condus de secretarul general al Camerei Deputatilor.
    (2) Secretarul general si secretarul general adjunct sunt numiti si eliberati din functie de catre Camera Deputatilor, la propunerea Biroului permanent al Camerei, cu consultarea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.
    (3) Secretarul general este ordonator principal de credite.
    (4) In indeplinirea atributiilor sale secretarul general emite ordine.
    ART. 224
    (1) Camera Deputatilor aproba, prin hotarare, bugetul propriu inaintea dezbaterii bugetului de stat si il inainteaza Guvernului in vederea includerii lui in bugetul de stat.
    (2) Includerea cheltuielilor de capital in bugetul propriu se face cu consultarea Guvernului.

    CAP. 6
    Dispozitii finale

    ART. 225
    Proiectele de legi si propunerile legislative inscrise pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor si a Senatului al caror mandat a expirat isi continua procedura in Camera Deputatilor nou-aleasa.
    ART. 226
    Prevederile privind medierea, respectiv art. 80 - 83 si art. 136 - 138, se aplica numai in cazul legilor constitutionale.
    ART. 227
    Camera Deputatilor adopta hotarari potrivit procedurii prevazute la art. 86 - 153.
    ART. 228
    (1) In cazul in care se ivesc interpretari diferite asupra unui text din regulament, Comisia pentru regulament va fi sesizata de Biroul permanent sau de presedintele Camerei Deputatilor.
    (2) Comisia pentru regulament prezinta Biroului permanent sau presedintelui Camerei, dupa caz, un punct de vedere privind pozitia comisiei la interpretarea regulamentului.
    (3) Punctul de vedere exprimat de Comisia pentru regulament poate constitui o propunere pentru modificarea sau completarea ulterioara a regulamentului, care va fi inaintata Biroului permanent.
    ART. 229
    Dupa adoptarea Legii privind Statutul deputatului si senatorului, prevederile prezentului regulament vor fi modificate in mod corespunzator.
    ART. 230
    Dispozitiile prezentului regulament pot fi modificate potrivit procedurii de elaborare si adoptare a legilor, prevazuta la art. 86 - 153, cu votul majoritatii deputatilor.

    NOTA
    Proiectele de legi si propunerile legislative inregistrate pana la data intrarii in vigoare a Legii de revizuire a Constitutiei Romaniei se dezbat si se adopta potrivit prevederilor Regulamentului Camerei Deputatilor anterioare intrarii in vigoare a Hotararii Camerei Deputatilor nr. 23 din 11 noiembrie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 798 din 12 noiembrie 2003.