Hotărârea Nr.731 din 08.07.2021pentru aprobarea indicatorilor de incluziune socială
ACT EMIS DE: Guvernul Romaniei
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 719 din 22 iulie 2021 În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articolul 1
(1) Se aprobă indicatorii de incluziune socială prevăzuţi în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
(2) Pentru fiecare indicator sunt prevăzute definiţia, tipurile de dezagregare, instituţia responsabilă de colectarea acestuia şi, după caz, sursele de date pentru identificarea şi/sau colectarea acestuia. Articolul 2
(1) Indicatorii se calculează, după caz, de către instituţiile responsabile prevăzute în anexă.
(2) Colectarea şi raportarea indicatorilor se realizează anual, până la sfârşitul lunii septembrie a anului în curs pentru anul anterior, cu excepţia indicatorilor pentru care specificul sursei de date impune o altă frecvenţă de colectare şi raportare. Articolul 3
(1) Indicatorii de incluziune socială sunt utilizaţi în fundamentarea elaborării propunerilor de politică publică în domeniul incluziunii sociale, în strategia naţională de incluziune socială, în strategiile sectoriale care prevăd măsuri de incluziune socială, în fundamentarea strategiilor locale, judeţene de dezvoltare economică şi de dezvoltare a serviciilor sociale, precum şi în monitorizarea şi evaluarea acestora.
(2) În aplicarea prevederilor alin. (1), ministrul muncii şi protecţiei sociale poate emite instrucţiuni. Articolul 4 La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 488/2005 privind aprobarea sistemului naţional de indicatori de incluziune socială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 10 iunie 2005. PRIM-MINISTRU FLORIN-VASILE CÎŢU Contrasemnează: Ministrul muncii şi protecţiei sociale, Raluca Turcan Preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Andrei Tudorel p. Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, Marin Ţole, secretar de stat Ministrul sănătăţii, Ioana Mihăilă Ministrul afacerilor interne, Lucian Nicolae Bode Ministrul educaţiei, Sorin-Mihai Cîmpeanu Ministrul finanţelor, Alexandru Nazare ANEXĂIndicatori de incluziune socială
|
|
Sector |
Indicator |
Definiţie |
Dezagregări |
Instituţie responsabilă/ Sursa de date |
|
1. |
Standard de viaţă, ocupare, politici zonale |
Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) |
O persoană este în risc de sărăcie sau excluziune socială dacă se află în cel puţin una dintre următoarele situaţii: - este sub pragul riscului de sărăcie (stabilit la nivelul de 60% din venitul median disponibil pe adult-echivalent); - se află în stare de deprivare materială severă; - trăieşte într-o gospodărie cu o intensitate foarte redusă a muncii. Prima categorie este dată de ponderea persoanelor sărace, adică acele persoane care au un venit disponibil pe adult-echivalent mai mic decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor pe adult-echivalent, în totalul populaţiei. Cea de-a doua categorie, deprivarea materială severă, se referă la cazul persoanelor care, din cauza lipsei resurselor financiare, nu îşi pot permite cel puţin patru dintre cele nouă elemente componente considerate esenţiale pentru un trai decent, şi anume: achitarea la timp, fără restanţe, a chiriei, ipotecii sau a unor facturi la utilităţi; asigurarea unei încălziri adecvate a locuinţei; posibilitatea de a face faţă unor cheltuieli neprevăzute; plata unei săptămâni de vacanţă anual; consumul de carne sau peşte cel puţin o dată la 2 zile; deţinerea unui televizor color; deţinerea unei maşini de spălat; deţinerea unui telefon (fix sau mobil); deţinerea unui autoturism personal. A treia categorie, cea a persoanelor care trăiesc într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii, se referă la persoanele (în vârstă de până la 60 de ani) din gospodăriile în care adulţii în vârstă de muncă au avut o activitate profesională echivalentă cu mai puţin de 20% din potenţialul lor de muncă în ultimul an. În accepţiunea anchetei, prin persoane în vârstă de muncă se înţeleg persoanele de 18-59 ani, care nu sunt copii dependenţi. |
Sexe (pentru persoane de peste 18 ani); categorie de vârstă: 0-17 (0-5; 6-11; 12-17), 18-64, 65+; regiuni de dezvoltare; grad de urbanizare |
Institutul Naţional de Statistică (INS), Statistici ale condiţiilor de viaţă (ancheta ACAV)/Ancheta comunitară privind veniturile şi condiţiile de viaţă (EU-SILC) |
|
|
Sector |
Indicator |
Definiţie |
Dezagregări |
Instituţie responsabilă/ Sursa de date |
|
2. |
Standard de viaţă şi transferuri sociale Politici zonale |
Rata deprivării materiale severe |
Deprivarea materială severă se referă la cazul persoanelor care, din cauza lipsei resurselor financiare, nu îşi pot permite cel puţin patru dintre cele nouă elemente componente considerate esenţiale pentru un trai decent. |
Grupe de vârstă [(0-17 (0-5, 6-11, 12-17), 18-64, 65+)]; sexe; tipul gospodărie; nivel de sărăcie (în risc de sărăcie/nu se află în risc de sărăcie) şi statut ocupaţional (cel mai frecvent statut); regiuni de dezvoltare |
INS, ACAV/EU-SILC |
|
3. |
Standard de viaţă şi transferuri sociale |
Rata sărăciei relative |
Rata sărăciei relative reprezintă ponderea persoanelor sărace (care au un venit disponibil pe adult-echivalent mai mic decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent) în totalul populaţiei. |
Grupe de vârstă (0-17, 18-64, 65+) şi sexe; regiuni de dezvoltare |
INS, ACAV/EU-SILC |
|
4. |
Standardul de viaţă Ocupare |
Ponderea persoanelor în vârstă de până la 60 de ani (0-59 de ani) din gospodării cu o intensitate foarte redusă a muncii |
Ponderea în total populaţie a persoanelor în vârstă de până la 60 de ani care trăiesc în gospodării cu o intensitate foarte redusă a muncii (adică gospodăriile în care adulţii în vârstă de muncă desfăşoară activităţi profesionale reprezentând mai puţin de 20% din potenţialul lor de muncă din ultimul an). |
Sexe şi grupe de vârstă: 0-17 (0-5, 6-11, 12-17), 18-59; regiuni de dezvoltare |
INS, ACAV/EU-SILC |
|
5. |
Standardul de viaţă |
Rata deprivării materiale şi sociale |
Deprivarea materială şi socială se referă la acea persoană care, din cauza lipsei resurselor financiare, nu îşi poate permite cel puţin 5 dintre cele 13 elemente: posibilitatea de a face faţă unor cheltuieli neprevăzute; posibilitatea de a pleca o săptămână de acasă în concediu/vacanţă, anual; achitarea la timp, fără restanţe, a chiriei, creditelor ipotecare, a facturilor la utilităţi şi/sau a altor rate; consumul de carne sau peşte cel puţin o dată la 2 zile; asigurarea unei încălziri adecvate a locuinţei; deţinerea unui autoturism personal; posibilitatea înlocuirii mobilierului uzat; posibilitatea înlocuirii hainelor uzate cu unele noi; să aibă două perechi de încălţăminte care să i se potrivească; să cheltuie săptămânal o sumă mică de bani pentru ea însăşi („bani de buzunar"); să aibă activităţi regulate de petrecere a timpului liber; să se întâlnească cu prietenii/familia pentru o băutură/masă cel puţin o dată pe lună; deţinerea unei conexiuni la internet. |
Gradul de urbanizare, macro-regiuni (NUTS 1) şi grupe de vârstă Sexe, cel mai frecvent statut ocupaţional, chintile de venit, tipul gospodăriei, nivelul de educaţie absolvit, cetăţenie, ţara de naştere, statutul proprietăţii, regiuni de dezvoltare (NUTS 2) |
INS, ACAV/EU-SILC |
|
6. |
Ocupare |
Rata de activitate |
Rata de activitate reprezintă ponderea populaţiei active din punct de vedere economic din categoria de vârstă X în populaţia totală din aceeaşi grupă de vârstă X. Indicatorul este calculat pentru grupa de vârstă 15-64 de ani, atunci când este dezagregat după alte variabile decât vârsta. Populaţia activă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii în timpul perioadei de referinţă, incluzând populaţia ocupată şi şomerii BIM. Populaţia ocupată cuprinde toate persoanele de 15 ani şi peste care au desfăşurat o activitate economică producătoare de bunuri sau servicii de cel puţin o oră în perioada de referinţă (o săptămână), în scopul obţinerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii. Şomerii - conform definiţiei Biroului Internaţional al Muncii (BIM) - sunt persoanele în vârstă de 15-74 ani, care în cursul perioadei de referinţă îndeplinesc simultan următoarele condiţii: - nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri; - sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni diferite metode active în acest scop; - sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni (incluzând săptămâna când au loc interviurile), dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă. |
Macroregiuni (NUTS 1); Regiuni de dezvoltare (NUTS 2); mediu de rezidenţă, sexe; grupe de vârstă; 15-19, 20-34/15-34/15-24, 25-34, 35-54, 55-64/15-64, 15 ani şi peste; Indicatorul va fi dezagregat după o singură variabilă, deoarece încrucişarea a două sau mai multe variabile ar putea avea ca rezultat valori nefiabile din cauza numărului redus de observaţii. |
INS, Ancheta asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO)/Labour force survey/Ancheta privind forţa de muncă (LFS) |
|
7. |
Ocupare |
Rata de ocupare |
Rata de ocupare a forţei de muncă reprezintă ponderea persoanelor ocupate din grupa de vârstă X în totalul populaţiei din aceeaşi grupă de vârstă. |
Macroregiuni (NUTS 1), regiuni de dezvoltare (NUTS 2), mediu de rezidenţă gen, grupe de vârstă (15-19, 20-34, 15-24, 25-34, 15-34, 15-64 ani, în special) Indicatorul va fi dezagregat după o singură variabilă, deoarece încrucişarea a două sau mai multe variabile ar putea avea ca rezultat valori nefiabile din cauza numărului redus de observaţii. |
INS, AMIGO/LFS |
|
|
Sector |
Indicator |
Definiţie |
Dezagregări |
Instituţie responsabilă/ Sursa de date |
|
8. |
Ocupare |
Procentul persoanelor în vârstă de 16-64 de ani cu limitări în activităţile zilnice, care nu lucrează sau nu au lucrat vreodată şi care nu sunt cuprinse în prezent într-o formă de educaţie sau formare |
Procentul persoanelor în vârstă de 16-64 de ani a căror activitate zilnică a fost limitată de o problemă de sănătate cel puţin 6 luni şi care nu lucrează sau nu au lucrat vreodată pentru salariu sau alte venituri în bani sau în natură, cel puţin 6 luni consecutive, şi care nu sunt cuprinse în prezent într-o formă de educaţie sau formare Limitarea în activităţile zilnice reprezintă auto-raportarea gradului de limitare în activităţi obişnuite ca urmare a unei boli sau probleme de sănătate care au durat sau pot să dureze 6 luni sau mai mult. |
Vârsta: 16-22; 23-64 |
INS/ACAV |
|
9. |
Ocupare |
Rata şomajului BIM |
Rata şomajului reprezintă ponderea şomerilor, conform definiţiei internaţionale (BIM), în populaţia activă. Indicatorul va fi calculat pentru populaţia activă din categoriile 15-64 şi 15-74 de ani. Conform BIM, şomerii reprezintă persoanele cu vârsta între 15-74 de ani care, în perioada de referinţă, îndeplinesc simultan următoarele condiţii: - nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri; - sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni diferite metode active în acest scop; - sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni (incluzând săptămâna când au loc interviurile), dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă. |
Macroregiuni (NUTS 1), regiuni de dezvoltare (NUTS 2), mediu de rezidenţă; sexe; grupe de vârstă |
INS, AMIGO/LFS |
|
10. |
Ocupare |
Rata şomajului de lungă durată BIM |
Rata şomajului de lungă durată reprezintă ponderea şomerilor, conform definiţiei internaţionale (BIM), aflaţi în şomaj de 12 luni şi peste, în populaţia activă. Conform BIM, şomerii reprezintă persoanele cu vârsta între 15-74 de ani care, în perioada de referinţă, îndeplinesc simultan următoarele condiţii: - nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri; |
Mediu de rezidenţă, regiuni de dezvoltare, sexe |
INS, AMIGO/LFS |
|
|
|
|
- sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni diferite metode active în acest scop; - sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni (incluzând săptămâna când au loc interviurile), dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă. |
|
|
|
11. |
Ocupare |
Rata şomajului de lungă durată BIM în rândul tinerilor |
Rata şomajului de lungă durată pentru tineri (15-24 de ani) reprezintă ponderea şomerilor tineri, conform definiţiei internaţionale (BIM), aflaţi în şomaj de 6 luni şi peste, în populaţia activă tânără. Conform BIM, şomerii reprezintă persoanele cu vârsta între 15-74 de ani care, în perioada de referinţă, îndeplinesc simultan următoarele condiţii: - nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri; - sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni diferite metode active în acest scop; - sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni (incluzând săptămâna când au loc interviurile), dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă. |
Mediu de rezidenţă; sexe |
INS, AMIGO/LFS |
|
12. |
Ocupare |
Populaţia din gospodării fără persoane ocupate (indicator calculat inclusiv pentru copiii din gospodării) |
Ponderea populaţiei din gospodăriile fără persoane ocupate, în populaţia totală din aceeaşi categorie de vârstă pentru: - copiii cu vârste cuprinse între 0 şi 17 ani care trăiesc în gospodăriile în care nimeni nu lucrează, ca pondere a copiilor între 0 şi 17 ani în totalul populaţiei; - adulţii cu vârste cuprinse între 18 şi 59 de ani care trăiesc în gospodării în care nimeni nu lucrează, ca pondere a adulţilor cu vârste cuprinse între 18 şi 59 de ani în totalul populaţiei. Studenţii cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani care trăiesc în gospodării alcătuite exclusiv din studenţi din aceeaşi categorie de vârstă nu se regăsesc nici la numărător, nici la numitor. Gospodăriile fără persoane ocupate sunt gospodării în care niciun membru nu este angajat, adică toţi membrii sunt fie şomeri, fie inactivi. |
Sexe (doar pentru cei în vârstă de 18-59 de ani); grupe de vârstă: 0-17, 18-59; tip gospodărie |
INS, AMIGO/LFS |
|
|
Sector |
Indicator |
Definiţie |
Dezagregări |
Instituţie responsabilă/ Sursa de date |
|
13. |
Ocupare |
Rata riscului de sărăcie în rândul persoanelor ocupate |
Procentul persoanelor din populaţia totală care declară că muncesc (angajate sau care desfăşoară activităţi independente de peste 6 luni) în perioada de referinţă care au un venit disponibil pe adult-echivalent mai mic decât pragul sărăciei stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent (după primirea transferurilor sociale) |
Grupe de vârstă; sexe; statut ocupaţional: persoane ocupate, salariaţi, persoane ocupate, excluzând salariaţii |
INS, ACAV/EU-SILC |
|
14. |
Ocupare |
Persoane cu venituri salariale mici |
Persoanele cu venituri mici sunt acei salariaţi (cu excepţia ucenicilor) care câştigă două treimi sau mai puţin din câştigul salarial mediu brut pe oră la nivel naţional (în unităţile economice cu peste 10 angajaţi şi în toate sectoarele de activitate ale economiei naţionale, exceptând agricultura, pescuitul, administraţia publică, gospodăriile private şi organizaţiile extrateritoriale). |
Sexe; grupe de vârstă |
INS, Oficiul de statistică al Comunităţilor Europene (EUROSTAT)/Structure of Earnings Survey/Ancheta privind structura câştigurilor salariale (SES) |
|
15. |
Ocupare, educaţie |
Rata tinerilor neocupaţi care nu urmează nicio formă de educaţie sau de instruire (NEET) (16-29) |
Rata NEET reprezintă proporţia tinerilor care nu urmează nicio formă de instruire - formală sau nonformală - şi nici nu lucrează, în totalul tinerilor din aceeaşi grupă de vârstă. |
Regiuni de dezvoltare (NUTS 2); gradul de urbanizare; sexe; grupe de vârstă; cel mai înalt nivel de educaţie absolvit Indicatorul va fi dezagregat după o singură variabilă, deoarece încrucişarea a două sau mai multe variabile ar putea avea ca rezultat valori nefiabile din cauza numărului redus de observaţii. |
INS, AMIGO/LFS |
|
16. |
Standardul de viaţă şi transferuri sociale |
Rata sărăciei relative înainte şi după primirea transferurilor sociale (inclusiv/exclusiv pensii), măsurată ca: a) numărul şi ponderea persoanelor în risc de sărăcie; b) impactul transferurilor sociale asupra nivelului sărăciei relative |
Populaţia în vârstă de 0+ ani care este expusă riscului de sărăcie şi care trăieşte în gospodării ale căror venituri disponibile pe adult-echivalent (ajustate după mărimea şi compoziţia gospodăriilor), înainte sau după transferurile sociale (inclusiv/exclusiv pensiile), sunt sub pragul de sărăcie, stabilit la 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent la nivel naţional (după primirea transferurilor sociale). Rata sărăciei relative reprezintă ponderea acestui grup în totalul unei anumite populaţii. Indicatorul examinează inexistenţa ipotetică şi impactul transferurilor sociale (altele decât pensiile). |
Gradul de urbanizare; regiuni de dezvoltare (NUTS 2); grupe de vârstă (0-17, 18-64, 65+, populaţia totală); sexe; dimensiunea şi structura gospodăriei |
INS, ACAV/EU-SILC |
|
|
|
|
Impactul transferurilor sociale reprezintă reducerea procentuală a ratei sărăciei ca urmare a primirii transferurilor sociale (calculată ca diferenţă în puncte procentuale dintre ratele sărăciei înainte şi după primirea transferurilor sociale) şi exprimată ca procent din rata anterioară primirii transferurilor sociale. |
|
|
|
17. |
Transferuri sociale |
Indicele inegalităţii veniturilor (raportul dintre venituri între chintilele S80/S20) |
Indicele inegalităţii veniturilor arată de câte ori sunt mai mari veniturile disponibile pe adult-echivalent ale persoanelor considerate cele mai bogate (din ultima chintilă a distribuţiei persoanelor după venitul disponibil pe adult-echivalent) faţă de veniturile persoanelor considerate cele mai sărace (din prima chintilă a distribuţiei persoanelor după venitul disponibil pe adult-echivalent). Chintila reprezintă o cincime (20%) din totalul persoanelor cuprinse în distribuţie. |
Grupe de vârstă (0-64, 65+) |
INS, ACAV/EU-SILC |
|
18. |
Standardul de viaţă şi transferuri sociale (pensii) Ocupare |
Rata de înlocuire a salariului cu pensia |
Rata de înlocuire a salariului cu pensia, cunoscută ca rata agregată de înlocuire, este venitul mediu individual brut obţinut din pensie al populaţiei anchetei din categoria 65-74 de ani, raportat la câştigurile medii individuale brute din muncă ale populaţiei din categoria 50-59 de ani, excluzând contribuţiile sociale. Indicatorul oferă informaţii privind adecvarea în general a venitului pensionarilor în raport cu venitul lucrătorilor vârstnici. Veniturile din pensii se referă la pensiile din sistemul public (pilonul I), inclusiv indemnizaţia socială. Alte prestaţii sociale includ: beneficiile legate de şomaj; beneficii cu privire la familie; beneficii legate de boală sau de invaliditate; alocaţii legate de educaţie; orice alte beneficii sociale individuale. Veniturile din muncă includ veniturile salariale şi veniturile din activităţi independente. |
Sexe |
INS, ACAV/EU-SILC |
|
|
Sector |
Indicator |
Definiţie |
Dezagregări |
Instituţie responsabilă/ Sursa de date |
|
19. |
Transferuri sociale Locuire |
Rata supraîncărcării cu costuri de locuire, pe decile de venit |
Indicatorul este definit ca procentul populaţiei care trăieşte în gospodării în care costurile totale de locuire (fără indemnizaţiile de locuire) reprezintă mai mult de 40% din venitul total disponibil al acelei gospodării (fără indemnizaţii de locuire), estimat pe decile de venituri disponibile pe adult-echivalent. Fiecare decilă cuprinde 10% din numărul total de gospodării, ordonate crescător după mărimea venitului total pe o persoană. Costurile de locuire includ plata dobânzii la creditele ipotecare (fără orice facilităţi fiscale) pentru proprietari şi plata chiriei, fără a se deduce beneficiile de locuire pentru chiriaşi şi pentru gospodăriile scutite de chirie. Acestea mai includ asigurarea locuinţei, serviciile obligatorii (canalizare, golirea foselor etc.), întreţinerea şi reparaţiile periodice, taxe şi costurile utilităţilor (apă, electricitate, gaze şi încălzire). Nu includ rambursarea capitalului pentru deţinătorii de credite ipotecare. Indemnizaţiile de locuire includ beneficiile referitoare la chirie (un transfer bazat pe testarea mijloacelor de existenţă acordat de autorităţile publice în mod curent chiriaşilor, temporar sau pe termen lung, pentru a-i ajuta cu plata chiriei) şi beneficiile pentru proprietari-ocupanţi (un transfer bazat pe testarea mijloacelor de existenţă acordat de autorităţile publice proprietarilor-ocupanţi pentru a le uşura povara costurilor de locuire; în practică, în multe cazuri e vorba de un ajutor pentru plata ipotecii). |
Indicatorul va fi dezagregat după: decile de venit; chintile de venit; sexe; grupe de vârstă [0-17 (0-5, 6-11, 12-17), 18-64, 65+]; tipul gospodăriei; nivel de sărăcie (în risc de sărăcie/nu se află în risc de sărăcie); statut ocupaţional (cel mai frecvent statut); grad de urbanizare şi tipul locuinţei |
INS, ACAV/EU-SILC |
|
20. |
Transferuri sociale Servicii sociale Ocupare Politici zonale |
Cheltuieli de protecţie socială, pe funcţii de protecţie socială, măsurate ca: a) pondere în PIB; b) pondere în cheltuieli publice |
Cheltuieli de protecţie socială, raportate ca pondere în PIB şi pondere în cheltuielile publice Cheltuielile de protecţie socială sunt formate din: cheltuielile cu prestaţiile sociale, care constau în: - transferuri în numerar sau în natură către gospodării sau indivizi cu scopul protejării lor de un set definit de riscuri sau nevoi; |
Categorii de cheltuieli (ESSPROS): cheltuielile cu prestaţiile sociale, cheltuieli administrative, alte cheltuieli Funcţia de protecţie socială (ESSPROS): boală/îngrijirea sănătăţii; invaliditate; bătrâneţe/limită de vârstă; urmaş; familie/copii; şomaj; locuinţă; excluziune socială Prestaţii sociale în funcţie de pragul prestabilit al venitului beneficiarului, testarea mijloacelor de existenţă: independente/dependente |
INS, EUROSTAT/ESSPROS |
|
|
|
|
- costurile administrative care reprezintă costurile cu gestionarea şi administrarea schemelor şi - alte tipuri de cheltuieli, care constau în diverse alte cheltuieli pe scheme de protecţie socială. Prestaţiile sociale acoperă opt riscuri sociale majore, denumite funcţii: boală/îngrijirea sănătăţii; invaliditate; bătrâneţe/limită de vârstă; urmaş; familie/copii; şomaj; locuinţă; şi excluziune socială (prestaţii neclasificate anterior). |
|
|
|
21. |
Servicii sociale |
Numărul furnizorilor de servicii sociale acreditaţi, în funcţie de regimul juridic |
Numărul furnizorilor de servicii sociale acreditaţi de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS), care funcţionau la data de 31 decembrie în anul de referinţă, în funcţie de regimul juridic de organizare al furnizorului şi de numărul de servicii sociale licenţiate |
Regimul juridic al furnizorului: furnizor public (în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale; în subordinea autorităţilor administraţiei publice centrale; alte instituţii publice)/furnizor privat (organizaţii neguvernamentale; culte recunoscute de lege; persoane fizice autorizate; operatori economici); în funcţie de numărul de servicii sociale licenţiate (niciun serviciu licenţiat; cel puţin un serviciu social licenţiat) |
MMPS, Registrul electronic unic al serviciilor sociale |
|
22. |
Servicii sociale |
Numărul de servicii sociale licenţiate care funcţionau la 31 decembrie, în funcţie de tipul furnizorului şi categoria de beneficiari |
Numărul de servicii sociale licenţiate de MMPS, care funcţionau la 31 decembrie în anul de referinţă, în funcţie de regimul juridic de organizare al furnizorului şi categoriile de servicii sociale organizate ca centre de servicii sociale, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale, cu modificările şi completările ulterioare |
Regimul juridic al furnizorului (privat/public): categorii de servicii sociale; categorii de beneficiari; mediul de rezidenţă; regiuni de dezvoltare; judeţe |
MMPS, Registrul electronic unic al serviciilor sociale |
|
23. |
Servicii sociale |
Numărul de copii părăsiţi în unităţi medicale |
Numărul cazurilor de copii părăsiţi în maternităţi şi în alte unităţi medicale în perioada de raportare specifică (într-un an) |
Regiuni de dezvoltare (Nomenclatorul unităţilor teritoriale statistice - NUTS 2); judeţe; sexe; grupe de vârstă; categoria de unitate medicală; tipul de măsură de plasament instituită după părăsirea spitalului (locul în care au fost externaţi copiii) |
Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii (ANDPDCA), raportare administrativă de rutină prin instrumentul „Fişa de monitorizare trimestrială" |
|
|
Sector |
Indicator |
Definiţie |
Dezagregări |
Instituţie responsabilă/ Sursa de date |
|
24. |
Servicii sociale |
Numărul şi procentul copiilor din sistemul de protecţie specială integraţi în familie/comunitate (inclusiv prin adopţie), pe tip de serviciu |
Numărul şi procentul copiilor provenind din sistemul de protecţie specială care au fost integraţi în familie/comunitate (inclusiv prin adopţie), într-o anumită perioadă de referinţă, pe tip de serviciu Indicatorul se măsoară şi procentual raportând numărul copiilor din sistemul de protecţie specială integraţi în familie/comunitate din fiecare tip de serviciu la numărul total de copii din fiecare tip de serviciu din cadrul sistemului de protecţie specială. Indicatorul arată eficienţa măsurilor implementate pentru reducerea numărului de copii instituţionalizaţi. |
Sexe, grupe de vârstă, regiuni de dezvoltare (NUTS 2), judeţe; tip de serviciu (servicii de zi, servicii de tip familial, servicii de tip nonrezidenţial) sau (centre de plasament, asistent maternal profesionist, apartamente/ case de tip familial, alte centre rezidenţiale) |
ANDPDCA, raportare administrativă de rutină prin instrumentul „Fişa de monitorizare trimestrială" |
|
25. |
Servicii sociale |
Persoane cu dizabilităţi înregistrate la ANDPDCA, în funcţie de grupa de vârstă şi statut: instituţionalizat/ neinstituţionalizat |
Numărul persoanelor cu dizabilităţi comunicat de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) către ANDPDCA, după statut: instituţionalizat/neinstituţionalizat |
Judeţe, regiuni de dezvoltare (NUTS 2); grupe de vârstă (inclusiv 0-17 ani); sexe; gradul de dizabilitate, tipul de dizabilitate; instituţionalizat/neinstituţionalizat |
ANDPDCA, Registrul electronic naţional privind persoanele cu dizabilităţi |
|
26. |
Educaţie |
Ponderea elevilor înscrişi pentru prima dată în clasa pregătitoare care au frecventat învăţământul preşcolar |
Proporţia elevilor care au frecventat învăţământul preşcolar înscrişi pentru prima dată în clasa pregătitoare, exprimată ca raport procentual din numărul total al elevilor înscrişi pentru prima dată în clasa pregătitoare |
Sexe; regiuni de dezvoltare (NUTS 2); judeţe (NUTS 3); mediu de rezidenţă. Mediul de rezidenţă va fi dat de localitatea pe teritoriul căreia se află unitatea şcolară (învăţământ de masă + special). |
INS, cercetare statistică exhaustivă privind învăţământul primar, la începutul anului şcolar |
|
27. |
Educaţie |
Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie şi formare |
Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional de către tineri (18-24 ani) reprezintă proporţia populaţiei de 18-24 ani care au terminat cel mult învăţământul gimnazial şi care nu au urmat nicio formă de educaţie sau formare (formală sau nonformală) în ultimele patru săptămâni precedente interviului, în total populaţie de 18-24 ani. |
Sexe |
INS, AMIGO/LFS. Indicatorul va fi furnizat de Eurostat. |
|
28. |
Educaţie |
Nivel scăzut de performanţă la testele Programului de evaluare internaţională a elevilor (Programme for International Student Assessment - PISA), (sub nivelul 2 de competenţă) |
Ponderea elevilor în vârstă de 15 ani care se află la nivelul 1 sau mai jos pe scara combinată a competenţelor de citire, ştiinţe şi matematică a evaluării internaţionale PISA |
Sexe |
Ministerul Educaţiei (ME)/Date Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) despre rezultatele PISA |
|
29. |
Educaţie Politici zonale |
Populaţia de 18-24 de ani, în funcţie de cel mai înalt nivel de educaţie absolvit şi etnie |
Ponderea populaţiei din grupa de vârstă 18-24 de ani, după nivelul de educaţie absolvit şi apartenenţa etnică |
Naţionalitate; macroregiuni (NUTS 1); regiuni de dezvoltare (NUTS 2) |
INS/Ancheta bugetelor de familie (ABF); ME |
|
30. |
Educaţie |
Cheltuieli totale cu educaţia, măsurate ca: a) cheltuieli per student/elev; b) pondere în PIB; c) pondere în cheltuieli publice |
Cheltuielile totale pentru educaţie reprezintă totalitatea cheltuielilor pentru educaţie de la toate bugetele publice (buget de stat, bugete locale, fonduri externe) şi din surse private (gospodării, întreprinderi, organizaţii fără scop lucrativ, unităţi de cult); se includ şi sumele alocate pentru activităţi finanţate integral din venituri proprii. Cheltuielile totale includ atât cheltuielile curente (pentru personal şi alte cheltuieli curente), cât şi cheltuieli de capital. |
Sursă buget |
INS, ME/Institutul de Statistică al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), OCDE, EUROSTAT, chestionarele UNESCO OECD EUROSTAT (UOE) privind statistica educaţiei |
|
31. |
Sănătate |
Rata mortalităţii infantile |
Raportul dintre numărul deceselor copiilor cu vârsta sub 1 an şi numărul de născuţi vii în cursul unui an de referinţă Valoarea este exprimată în număr de decese ale copiilor în vârstă sub 1 an la 1.000 de născuţi vii. |
Macroregiuni (NUTS 1), regiuni de dezvoltare (NUTS 2), judeţe; mediu de rezidenţă |
INS, cercetările statistice privind mortalitatea şi natalitatea pe baza datelor administrative de la oficiile de stare civilă |
|
32. |
Sănătate |
Ponderea populaţiei asigurate pentru costurile de asistenţă medicală primară |
Numărul total al persoanelor asigurate care au dreptul să beneficieze de servicii medicale în asistenţa medicală primară raportat la populaţia cu domiciliul în România la 1 iulie a anului de referinţă, exprimat în procente |
Judeţe, regiuni de dezvoltare (NUTS 2) Indicatorul va fi dezagregat şi după sexe, dacă este disponibil. |
INS/Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), inclusiv pentru asiguraţii Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti (OPSNAJ) |
|
33. |
Sănătate |
Ponderea persoanelor vulnerabile din punct de vedere sociomedical înscrise la medicul de familie şi beneficiare ale pachetului minimal |
Numărul persoanelor vulnerabile din punct de vedere sociomedical înscrise la medicul de familie şi beneficiare ale pachetului minimal raportat la populaţia cu domiciliul în România la 1 iulie a anului de referinţă, exprimat în procente |
Judeţe, regiuni de dezvoltare (NUTS 2) Indicatorul va fi dezagregat şi după sexe şi grupe de vârstă, dacă este disponibil. |
Ministerul Sănătăţii (MS) (Registrul AMCMSR. GOV. RO |
|
34. |
Sănătate |
Procentul persoanelor de 16 ani şi peste care nu au putut să consulte un medic specialist (exclusiv stomatolog) |
Ponderea populaţiei în vârstă de 16 ani şi peste care nu a putut să consulte un medic specialist după motivul invocat în totalul persoanelor de 16 ani şi peste |
Sex; grupe de vârstă |
INS, ACAV/EU-SILC |
|
35. |
Sănătate |
Procentul persoanelor de 16 ani şi peste care nu au putut să consulte un medic stomatolog |
Ponderea populaţiei în vârstă de 16 ani şi peste care nu a putut să consulte un medic stomatolog după motivul invocat în totalul persoanelor de 16 ani şi peste |
Sexe; grupe de vârstă |
INS, ACAV/EU-SILC |
|
|
Sector |
Indicator |
Definiţie |
Dezagregări |
Instituţie responsabilă/ Sursa de date |
|
36. |
Sănătate |
a) Raportul anual dintre numărul de vizite prenatale şi numărul de sarcini b) Raportul anual dintre numărul de vizite prenatale şi numărul de sarcini la gravidele cu risc medico-social |
a) Subindicatorul măsoară numărul de controale prenatale acordate de medici, asistenţi medicali/moaşe şi alţi membri ai personalului sanitar şi raportate în Platforma informatică a asigurărilor de sănătate de furnizorii aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, pentru anul de referinţă, raportat la numărul de sarcini înregistrate în aceeaşi perioadă. b) Subindicatorul măsoară numărul de controale prenatale şi numărul de sarcini la gravidele cu risc sociomedical, inclusiv gravidele minore, înscrise şi monitorizate de furnizorii de medicină de familie şi furnizorii de asistenţă medicală comunitară, raportate în platforma amcmsr.gov.ro |
Regiuni; judeţe; grupe de vârstă |
CNAS/Platforma informatică a asigurărilor de sănătate MS/Platforma amcmsr.gov.ro |
|
37. |
Sănătate |
a) Procentul femeilor care până la naştere au avut cel puţin 3 vizite prenatale b) Procentul femeilor cu risc medico-social care până la naştere au avut cel puţin 3 vizite prenatale |
a) Procentul femeilor care până la naştere au avut cel puţin 3 controale prenatale acordate de medici, asistenţi medicali şi alţi membri ai personalului sanitar raportate în Platforma informatică a asigurărilor de sănătate de furnizorii aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, pentru anul de referinţă, raportat la numărul de naşteri înregistrate în aceeaşi perioadă b) Subindicatorul măsoară ponderea femeilor cu risc medicosocial care până la naştere au avut cel puţin 3 controale prenatale, înscrise şi monitorizate de furnizorii de medicină de familie şi furnizorii de asistenţă medicală comunitară şi raportate în platforma amcmsr.gov.ro |
Tip sistem de sănătate (public, privat) Regiuni, judeţe |
CNAS/Platforma informatică a asigurărilor de sănătate MS/Platforma amcmsr.gov.ro |
|
38. |
Sănătate |
Cheltuieli curente de sănătate, exprimate în: a) puterea de cumpărare standard (PCS) pe locuitor; b) pondere în produsul intern brut (PIB) |
a) Cheltuielile curente de sănătate pe locuitor: cheltuielile curente de sănătate din anul de referinţă raportate la populaţia rezidentă din anul de referinţă. Indicatorul se exprimă în PCS pe un locuitor. b) Ponderea cheltuielilor curente de sănătate în PIB: raportul procentual dintre cheltuielile curente de sănătate din anul de referinţă (exprimate în euro) |
Tip de servicii de sănătate: - curative: cu internare continuă, de zi, ambulatorii (generale, de specialitate, dentare, altele), la domiciliu; - de reabilitare: cu internare continuă, de zi, ambulatorii, la domiciliu; - pe termen lung: cu internare continuă, de zi, ambulatorii, la domiciliu; - servicii auxiliare: de laborator, imagistice, transport pacienţi; |
INS/EUROSTAT |
|
|
|
|
raportate la PIB-ul din anul de referinţă (exprimat în euro) Precizări metodologice: - Puterea de cumpărare standard (PCS) reprezintă moneda de referinţă stabilită la nivelul Uniunii Europene pentru a exprima rezultatele Programului european de comparare. Indicatorul se calculează cu populaţia rezidentă medie calculată de Eurostat. Cheltuieli curente pentru sănătate înseamnă cheltuielile pentru consum final al unităţilor rezidente pentru bunuri şi servicii de sănătate, inclusiv bunuri şi servicii de sănătate furnizate direct către persoane individuale, precum şi servicii de sănătate colective. Cheltuielile de capital şi investiţiile în sectorul sănătăţii nu sunt incluse. |
- bunuri medicale: medicamente prescrise, OTC, dispozitive medicale; - servicii preventive: imunizări, diagnosticare timpurie, monitorizare etc.; - administrarea sistemului de sănătate |
|
|
39. |
Locuire |
Rata deprivării severe de locuire |
Procentul populaţiei care trăieşte într-o locuinţă considerată a fi supraaglomerată şi care se confruntă, în acelaşi timp, cu cel puţin una din situaţiile deprivării de locuire Deprivarea de locuire măsoară deficienţele locuinţei şi se calculează făcând referire la câteva caracteristici ale locuinţelor: - locuinţă care prezintă scurgeri de apă prin acoperişul imobilului, igrasie sau podele deteriorate; - locuinţă fără baie/duş în interior; - locuinţă fără grup sanitar de folosinţă proprie în interior. Conform definiţiei Eurostat, rata de supraaglomerare este definită ca procentul populaţiei care trăieşte într-o gospodărie supraaglomerată. Se consideră că o persoană trăieşte într-o gospodărie supraaglomerată dacă aceasta nu dispune de un număr minim de camere egale cu: - o cameră pentru familie; - o cameră pentru fiecare cuplu din gospodărie; - o cameră pentru fiecare persoană singură cu vârsta de 18 ani sau peste; - o cameră pentru fiecare două persoane de acelaşi sex, cu vârsta între 12 şi 17 ani; - o cameră pentru fiecare persoană cu vârsta între 12 şi 17 ani neinclusă în categoria anterioară; - o cameră pentru câte doi copii cu vârsta sub 12 ani. |
Grad de urbanizare, regiuni de dezvoltare (NUTS 2); sexe; grupe de vârstă; nivelul de sărăcie: (nu este)/expus riscului de sărăcie; tipul şi componenţa gospodăriei; statutul proprietăţii; chintile de venit |
INS, ACAV/EU-SILC |
|
|
Sector |
Indicator |
Definiţie |
Dezagregări |
Instituţie responsabilă/ Sursa de date |
|
40. |
Locuire |
Rata deprivării de locuire |
Rata deprivării de locuire măsoară deficienţele locuinţei şi se calculează făcând referire la câteva caracteristici ale locuinţelor: - locuinţă care prezintă scurgeri de apă prin acoperişul imobilului, igrasie sau podele deteriorate; - locuinţă întunecoasă, cu lumină naturală insuficientă; - locuinţă fără baie/duş în interior; - locuinţă fără grup sanitar de folosinţă proprie în interior. |
Grad de urbanizare, regiuni de dezvoltare (NUTS 2); sexe; grupe de vârstă; nivelul de sărăcie: (nu este)/expus riscului de sărăcie; tipul şi componenţa gospodăriei; statutul proprietăţii |
INS, ACAV/EUROSTAT, EU-SILC |
|
41. |
Locuire |
Rata de supraaglomerare |
Rata de supraaglomerare este definită ca procentul populaţiei care trăieşte într-o gospodărie supraaglomerată. Se consideră că o persoană trăieşte într-o gospodărie supraaglomerată dacă aceasta nu dispune de un număr minim de camere egale cu: - o cameră pentru familie; - o cameră pentru fiecare cuplu din gospodărie; - o cameră pentru fiecare persoană singură cu vârsta de 18 ani sau peste; - o cameră pentru fiecare două persoane de acelaşi sex, cu vârsta între 12 şi 17 ani; - o cameră pentru fiecare persoană cu vârsta între 12 şi 17 ani neinclusă în categoria anterioară; - o cameră pentru câte doi copii cu vârsta sub 12 ani. |
Grad de urbanizare, regiuni de dezvoltare (NUTS 2); sexe; grupe de vârstă; nivelul de sărăcie: (nu este)/expus riscului Alte dezagregări: tipul şi componenţa gospodăriei; statutul proprietăţii |
INS, ACAV/Eurostat, EU-SILC |
|
42. |
Locuire Servicii sociale |
Numărul de familii/ persoane din locuinţe sociale |
Numărul beneficiarilor de locuinţe sociale raportat de autorităţile publice locale: familii şi persoane, pe grupe mari de vârstă (adulţi, copii) |
Regiune de dezvoltare (NUTS 2), judeţ, localitate; grupe mari de vârstă ale beneficiarilor (adulţi, copii); alte caracteristici socioeconomice vor fi discutate |
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA); AAPL |
|
43. |
Locuire |
Numărul cererilor pentru locuinţe sociale, dintre care cereri eligibile |
Numărul cererilor pentru locuinţe sociale per total şi cereri eligibile, raportat de autorităţile locale |
Regiune de dezvoltare (NUTS 2), judeţ, localitate |
MDLPA; autorităţi ale administraţiei publice locale (AAPL) |
|
44. |
Locuire |
Stocul de locuinţe sociale, din care finalizate sau în curs de construire |
Numărul de locuinţe sociale existent, din care numărul de locuinţe finalizate sau în curs de construire în anul de referinţă, raportat de autorităţile publice locale |
Stadiul locuinţei (finalizată sau în curs de construcţie) |
MDLPA - date colectate printr-o nouă anchetă; AAPL |
|
|
|
|
Locuinţa socială este definită ca fiind locuinţă care se atribuie cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei. |
|
|
|
45. |
Locuire |
Persoane fără adăpost, inclusiv copii |
Numărul persoanelor care, din motive singulare sau cumulate de ordin social, medical, financiar-economic, juridic ori din cauza unor situaţii de forţă majoră, trăiesc în stradă, locuiesc temporar la prieteni sau cunoscuţi, se află în incapacitate de a susţine o locuinţă în regim de închiriere ori sunt în risc de evacuare, se află în instituţii sau penitenciare de unde urmează ca, în termen de 2 luni, să fie externate, respectiv eliberate şi nu au domiciliu ori reşedinţă |
Localitate, vârstă (categorie pentru copiii cu vârste între 0 şi 17 ani) Tipologia europeană a fenomenului oamenilor fără adăpost şi a excluziunii de la locuire/European Typology on Homelessness and Housing Exclusion (ETHOS), a lipsei de adăpost: fără adăpost (fără niciun tip de adăpost); fără locuinţă (cu un loc de dormit temporar, în instituţii sau adăposturi); locuiesc în locuinţe nesigure (persoane care se confruntă cu ameninţarea excluziunii, din cauza nesiguranţei chiriei, a evacuărilor, a violenţei domestice); locuiesc în locuinţe necorespunzătoare (caravane sau locuri de campare ilegale, în locuinţe necorespunzătoare, în aglomerări foarte mari); posibil alte caracteristici sociodemografice |
MMPS - Anchetă specială privind persoanele fără adăpost |
|
46. |
Participare socială |
Toleranţa faţă de grupurile minoritare |
Procentul persoanelor care nu indică o distanţare socială faţă de grupurile minoritare |
Sexe, grupe de vârstă (15-29; 30-49; 50+) |
Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV), Asociaţia Romanian Quantitative Studies Association (RQSA)/World Values Survey (WVS, la fiecare 5 ani)/European Values Survey (EVS, la fiecare 9 ani) |
|
47. |
Participare socială |
Apartenenţa la organizaţii de voluntariat |
Procentul populaţiei care aparţine/are un statut de membru activ în cel puţin o organizaţie de voluntariat |
Sexe, grupe de vârstă (15-29; 30-49; 50+) |
Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV), Asociaţia Romanian Quantitative Studies Association (RQSA)/World Values Survey (WVS, la fiecare 5 ani)/European Values Survey (EVS, la fiecare 9 ani) |
|