Hotărârea Nr.53 din 30.09.2013

cu privire la transmiterea punctului de vedere la comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Pregătirea pentru alegerile europene din 2014: consolidarea în continuare a desfăşurării eficiente şi democratice a alegerilor - COM (2013) 126 final
ACT EMIS DE: Parlamentul Romaniei
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 612 din 02 octombrie 2013

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale Protocolului (nr. 1) anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,având în vedere punctul de vedere al Comisiei pentru afaceri europene, nr. LXII/485 din 18 septembrie 2013,Senatul adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNICSenatul adoptă prezentul punct de vedere: Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată cu emiterea unui punct de vedere la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Pregătirea pentru alegerile europene din 2014: consolidarea în continuare a desfăşurării eficiente şi democratice a alegerilor - COM (2013) 126 final, în vederea exercitării controlului parlamentar în temeiul Tratatului de la Lisabona, art. 5 şi 12 din TUE şi protocoalelor nr. 1 şi 2 anexate Tratatului. Dezbaterea a avut loc în şedinţele din datele de 11 septembrie 2013 şi 18 septembrie 2013, în prezenţa majorităţii senatorilor. La dezbateri au participat reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe şi ai Autorităţii Electorale Permanente. A fost analizat punctul de vedere transmis de Autoritatea Electorală Permanentă. Comisia pentru afaceri europene a adoptat următorul punct de vedere pentru această propunere, considerând următoarele:

– procedura electorală a Parlamentului European trebuie să fie durabilă şi inteligibilă, să promoveze democraţia în interiorul partidelor şi să menţină practica alegerilor libere, echitabile şi secrete, care duc la proporţionalitatea generală a reprezentării;

– modificarea procedurii electorale trebuie să respecte totodată principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii şi nu ar trebui să urmărească impunerea uniformităţii ca scop în sine;

– se impune o mai bună comunicare referitor la conexiunile dintre procesele politice de la nivel naţional şi cele de la nivelul UE;

– este necesar să se prezinte în mod clar afilierea partidelor politice naţionale şi candidaţilor acestora la alegerile europarlamentare la partidele politice paneuropene, în scopul evidenţierii legăturii dintre partidele politice paneuropene şi partidele naţionale, şi ar trebui ca acestea să facă publică, înainte de alegeri, afilierea lor la partidele politice europene;

– ar fi în beneficiul alegătorilor ca fiecare partid politic european să îşi desemneze candidatul la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene şi acesta să prezinte programul electoral cetăţenilor din diferite state membre;

– referitor la recomandarea ca statele membre să convină asupra unei zile comune de desfăşurare a alegerilor pentru Parlamentul European, cu închiderea simultană a secţiilor de votare, s-au iniţiat dezbateri între factorii politici implicaţi, pentru o acoperire cât mai largă a problematicii aduse în discuţie;

– sprijină toate demersurile în vederea eliminării obstacolelor din calea drepturilor de vot ale cetăţenilor UE, cu asigurarea respectării principiilor comune ale UE (exercitarea dreptului de a alege şi de a fi ales pentru Parlamentul European);

– este necesară modificarea Directivei 93/109/CE în vederea consolidării participării cetăţenilor UE neresortisanţi în calitate de candidaţi la alegerile europene, întrucât cetăţenii UE care doresc să candideze la alegerile europene în statul membru în care s-au mutat se confruntă cu proceduri administrative greoaie şi costisitoare.Comisia pentru afaceri europene face menţiune că în România:

– există o autoritate unică de contact - Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), singura instituţie care este responsabilă cu transpunerea prevederilor privind alegerile pentru Parlamentul European în legislaţia română, constituită ca o structură administrativă de gestionare a procesului electoral, doar cu atribuţii tehnice şi de educaţie electorală, vizând afirmarea unei culturi politice a participării, precum şi o angajare lucidă, în cunoştinţă de cauză, a cetăţenilor;

– cadrul normativ naţional este suficient de acoperitor pentru a permite furnizarea de informaţii către alegători cu privire la legăturile de afiliere dintre partidele politice naţionale şi partidele politice europene;

– AEP a elaborat un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, care vizează transpunerea Directivei 2013/1/UE a Consiliului din 20 decembrie 2012 de modificare a Directivei 93/109/CE în ceea ce priveşte anumite norme de exercitare a dreptului de a fi ales pentru Parlamentul European, pentru cetăţenii Uniunii care au reşedinţa într-un stat membru în care nu sunt resortisanţi;

– privitor la stabilirea unei zile comune de desfăşurare a alegerilor pentru Parlamentul European, în cazul în care factorii politici implicaţi se vor pronunţa în favoarea acestei recomandări, conform evaluărilor efectuate de AEP, alegerea zilei de duminică este considerată a fi oportună. Mai mult, rezultatele finale ale alegerilor pentru Parlamentul European ar trebui să fie publicate oficial în aceeaşi zi.Această hotărâre a fost adoptată de către Senat în şedinţa din 30 septembrie 2013, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. p. PREŞEDINTELE SENATULUI, CRISTIAN-SORIN DUMITRESCU