HOTARARE Nr.
479 din 7 mai 2008
privind aprobarea
hotararilor cuprinse in Protocolul sesiunii a XIX-a a Comisiei hidrotehnice
romano-ungare, semnat la Baia Mare la 19 februarie 2008, pentru aplicarea
Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungare privind
colaborarea pentru protectia si utilizarea durabila a apelor de frontiera,
semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003*)
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 381 din 20 mai 2008
In temeiul art. 108 din Constituţia României,
republicată, şi al art. 20 din Legea nr. 590/2003
privind tratatele,
Guvernul României adoptă
prezenta hotărâre.
Articol unic. - Se aprobă hotărârile cuprinse în
Protocolul sesiunii a XIX-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la
Baia Mare la 19 februarie 2008, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă
a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 577/2004.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul mediului şi dezvoltării durabile,
Attila Korodi
Ministrul afacerilor externe,
Lazăr Comănescu
*) Hotărârea nr. 479/2008 a fost publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 20 mai 2008 şi este reprodusă şi în acest număr bis.
PROTOCOLUL
sesiunii a XIX-a a Comisiei hidrotehnice
româno-ungare
In baza prevederilor Acordului dintre Guvernul României
şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi
utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie
2003, intrat în vigoare la 17 mai 2004, a avut loc la Baia Mare, pe teritoriul
României, în perioada 17-19 februarie 2008, sesiunea a XIX-a a Comisiei
hidrotehnice româno-ungare.
Au participat:
Delegaţia părţii române:
Lucia Ana Varga împuternicitul Guvernului
Ovidiu Gabor supleant al
împuternicitului Guvernului
Anemarie Ciurea expert, secretar pentru
ape de frontieră al Comisiei hidrotehnice
Anna Peter expert
Nicolae Mărăcine expert
Marius Mânzat expert
Delegaţia părţii ungare:
Kothay Laszlo împuternicitul
Guvernului
Antok Gabor supleant al
împuternicitului Guvernului
Domahidy Laszlo
expert, secretar pentru ape de frontieră al Comisiei hidrotehnice
Dr.Sallai Adrienn expert
Comisia a stabilit următoarea ordine de zi:
I. Informare asupra
îndeplinirii hotărârilor Protocolului sesiunii a XVIII-a a Comisiei
hidrotehnice româno-ungare (denumită în continuare Comisie),
semnat la Nyiregyhaza la 30 martie 2007.
II. Diverse.
I. Informare asupra
îndeplinirii hotărârilor Protocolului sesiunii a XVIII-a a Comisiei.
I.1. Activitatea subcomisiei ad-hoc pentru armonizarea regulamentelor în vigoare cu Acordul hidrotehnic şi
elaborarea de noi regulamente, conform cap. III, art. 11, pct. 14 din acord.
I.1.a. Comisia constată că:
- Subcomisia ad-hoc a avut o întâlnire la Balmazujvaros
în perioada 31 ianuarie-1 februarie 2008.
- Subcomisia ad-hoc a continuat coordonarea
verificării şi reînnoirii regulamentelor existente şi elaborarea noilor
regulamente, în conformitate cu Programul care reprezintă anexa nr. 6 la
Protocolul sesiunii a XVI-a a Comisiei.
- In legătură cu proiectele de text ale unor
regulamente cât şi cu anexele acestora, Comisia constată următoarele:
• Regulamentul privind apărarea împotriva inundaţiilor
produse de cursuri de apă
Anexele sunt în curs de elaborare; în continuare,
constată că din motive obiective procesul de elaborare
al anexelor este lent.
Subcomisia ad-hoc solicită Comisiei să hotărască
accelerarea elaborării anexelor.
• Regulamentul privind apărarea împotriva inundaţiilor
produse de ape interne
A fost finalizată anexa nr. 5.c. la Regulamentul pentru
domeniul de competenţă al Sucursalei Someş-Criş a Administraţiei Naţionale
pentru Imbunătăţiri Funciare şi Direcţia Apelor KORKOVIZIG Gyula. Subcomisia
ad-hoc apreciază activitatea organelor hidrotehnice menţionate mai sus şi
acceptă anexa nr. 5.c. finalizată.
Celelalte anexe sunt în curs de elaborare; în
continuare, constată că din motive obiective procesul de elaborare a anexelor
este lent.
Subcomisia ad-hoc solicită Comisiei să hotărască
accelerarea elaborării anexelor.
• Regulamentul de colaborare
între organele hidrotehnice în domeniul scurgerii apelor mici (extraordinare)
pe râurile din subunităţile hidrografice care formează sau traversează
frontiera româno-ungară.
Nu a fost finalizată anexa, respectiv ultima coloană a
acesteia, privind valorile debitelor-limită (prag), pentru secţiunile de
frontieră ale râurilor transfrontieră, deoarece instituţiile părţilor nu au
finalizat metodologia de stabilire a debitului minim necesar, în secţiunea de
frontieră.
Subcomisia ad-hoc solicită împuterniciţilor să sprijine
instituţiile de specialitate ale părţilor să finalizeze metodologia menţionată
mai sus, la termenul prevăzut.
• Subcomisia de calitatea apelor propune actualizarea
Regulamentului privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale, periculoase, care nu se mai
pot evita prin preluarea unor prevederi din Regulamentul privind procedura
aplicabilă în cazul apariţiei unei stări de deteriorare neaşteptată a calităţii
apei, din necesitatea de a simplifica cadrul bilateral şi a-l face cât mai
operativ, clar şi neinterpretabil.
Subcomisia ad-hoc este de acord cu această propunere.
• Regulamentul privind principiile şi modul de acţiune
detaliat pentru cazurile în care poluarea apelor'de frontieră produce pagube
transfrontieră va fi elaborat după ce Comisia Europeană va elabora un ghid
pentru implementarea prevederilor Directivei 2004/35/CE privind răspunderea de
mediu şi la care vor participa experţi ai tuturor statelor membre.
Experţii părţilor s-au informat reciproc în legătură cu
sistemele proprii de propunere, coordonare şi urmărire a realizării
proiectelor.
Având în vedere complexitatea şi multitudinea
programelor de finanţare a diferitelor proiecte ' transfrontieră, multitudinea
autorităţilor de management ale diferitelor programe de finanţare, subcomisia
ad-hoc propune ca să analizeze sistemul de iniţiere a diferitelor proiecte,
coordonarea şi urmărirea acestora, la o întâlnire extraordinară ce se va
desfăşura în România în aprilie 2008.
Subcomisia ad-hoc a analizat propunerea subcomisiei de calitatea apelor, cât şi poziţia subcomisiei de apărare
împotriva inundaţiilor, privind participarea experţilor din domeniul calităţii
apelor la acţiunile de verificare a lucrărilor de apărare împotriva
inundaţiilor.
Subcomisia ad-hoc solicită subcomisiei de calitatea
apelor ca la viitoarea întâlnire să specifice necesitatea participării şi să
stabilească sarcinile în legătură cu acestea.
I.1.b. Comisia hotărăşte:
- Aprobă procesul-verbal al întâlnirii subcomisiei
ad-hoc, semnat la Balmazujvaros la 1 februarie 2008.
- Continuarea de către subcomisia ad-hoc a activităţii
pentru finalizarea regulamentelor.
- Să aibă loc o întâlnire extraordinară pentru analiza
modului de propunere în comun a diferitelor proiecte, coordonarea şi urmărirea
acestora, ce se va desfăşura în România în luna aprilie 2008.
- Următoarea întâlnire a subcomisiei ad-hoc să aibă
loc pe teritoriul României, în trimestrul IV al anului 2008, pentru trecerea în revistă a situaţiei
regulamentelor în curs de finalizare.
I.2. Activitatea subcomisiei de calitatea apelor
I.2.a. Comisia constată că:
- Subcomisia a avut două întâlniri: întâlnirea
extraordinară de la Balmazujvaros din 16-18 mai 2007, respectiv întâlnirea
ordinară de la Balmazujvaros din 5-9 noiembrie 2007.
- Ca urmare a restructurărilor
din administraţia centrală şi locală din Ungaria, din anul 2006, au fost
închise laboratoarele de la Gyula şi Nyiregyhaza care sunt nominalizate în
anexele regulamentelor în vigoare pentru aplicarea Acordului hidrotehnic
româno-ungar. Toate atribuţiile laboratoarelor închise
au fost preluate de către laboratoarele din Debrecen
şi Szeged. Ca urmare a fost modificat corespunzător programul de lucru pentru
anul 2007 şi au fost discutate şi modificate conform noii situaţii anexele
următoarelor regulamente:
•Anexa nr. 1 la Regulamentul pentru urmărirea calităţii
apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară, care
reprezintă anexa nr. 1 la prezentul protocol.
• Anexa nr. 2 la Regulamentul privind procedura de
urmat în cazul poluărilor accidentale periculoase, care nu se mai pot evita,
care reprezintă anexa nr. 2 la prezentul protocol.
• Anexa nr. 2 la Regulamentul privind procedura
aplicabilă în cazul apariţiei unei stări de deteriorare neaşteptată a calităţii
apei, care reprezintă anexa nr. 3 la prezentul
protocol.
Anexele de mai sus au fost aprobate de împuterniciţii
părţilor, prin schimb de scrisori.
- Experţii părţilor au continuat discutarea
problematicii calităţii apelor râului Tur şi s-au informat reciproc, după cum
urmează:
A. Informarea părţii
române:
A1. Din analiza şi evaluarea impactului antropic şi a
aportului fondului natural la nivelul bazinului râului Tur, se pun în evidenţă
următoarele aspecte semnificative:
• Incadrarea în clase de calitate defavorabile la unele
metale (Zn, Cu) a calităţii apei râului Tur, în
secţiunea de frontieră, se datorează atât evacuărilor de ape uzate provenite de
la Exploatarea Minieră Turţ, cât şi într-o măsură semnificativă fondului
natural din zona superioară a bazinului unde sunt cantonate zăcăminte complexe
de minereuri neferoase.
• Concentraţiile determinate în secţiunile de referinţă
unde nu există presiuni antropice, amplasate în zona muntoasă a bazinului,
conduc la încadrarea acestora în intervalul claselor de calitate III- V, după cum urmează:
- Valea Rea (amonte Negreşti-Oaş): Zn (III), Cu (III);
- pârâul Turţ (amonte de Exploatarea Minieră Turţ): Zn (V).
• Aportul evacuărilor de ape uzate provenite de la
Exploatarea Minieră Turţ se face simţit asupra calităţii apelor râului Tur, în
secţiunea de frontieră, prin creşterea valorilor caracteristice la indicatorii
metale; astfel, Exploatarea Minieră Turţ contribuie la creşterea valorii
indicatorului zinc cu 50%, cupru cu 30%, cadmiu cu 25% şi mangan cu 30%.
• Se remarcă o corelaţie directă între regimul
scurgerii (Q mediu lunar) şi fluxul masic al metalelor, ceea ce conduce la
concluzia existenţei unei componente naturale semnificative în cadrul imisiei.
Corelaţia se menţine şi în cazul producerii debitelor mari, situaţie în care,
datorită diluţiei mari, concentraţiile ar trebui să scadă în condiţiile în care
emisiile surselor punctiforme (Exploatarea Minieră Turţ)_rămân cvasiconstante.
• In concluzie, se poate afirma faptul că starea
calităţii apei râului Tur, în secţiunea de frontieră, la indicatorii metale,
este influenţată în mod semnificativ de existenţa fondului natural peste care
se suprapune aportul punctual al Exploatării Miniere Turţ.
Analizând datele de calitate rezultate din monitoringul
de supraveghere efectuat în anul 2007, se constată o
îmbunătăţire evidentă a calităţii apei râului Tur, în secţiunea de frontieră.
A.2. Situaţia la zi a Exploatării Miniere Turţ este
următoarea: în conformitate cu Programul de Restructurare a Industriei Miniere
şi implicit a Companiei Naţionale a Metalelor Preţioase şi Neferoase
„REMIN" - Ş.A. Baia Mare, mina Turţ şi-a încheiat activitatea de producţie
la data de 31 decembrie 2006. De la această dată şi până în prezent s-au
executat lucrări de securizare ce constau în primul rând în întreţinerea
lucrărilor de circulaţie, evacuarea apelor de mină din perimetrul Ghezuri şi
neutralizarea acestora în staţia de epurare mecano-chimică Penigher. Prin
Hotărârea Guvernului nr. 644/2007 s-a aprobat închiderea definitivă a minei
Turţ.
A.3. Viitoarele teme de proiecte
ce pot conduce la îmbunătăţirea situaţiei la Exploatarea Minieră Turţ vor
trebui să vizeze următoarele obiective:
- reabilitarea şi modernizarea staţiei de epurare;
- ecologizarea incintei tehnologice şi a perimetrelor
miniere închise ce pot constitui în continuare surse remanente şi difuze de
impurificare cu metale pentru reţeaua hidrografică.
B. Informarea părţii ungare:
In anul 2007, pe râul Tur, în secţiunea de frontieră,
s-au determinat în 3 situaţii concentraţii semnificative la indicatorul zinc,
ceea ce a condus la închiderea stăvilarului de la Sonkad pe o perioadă de 12
zile şi întreruperea alimentării cu apă a sistemului de ape interne Tur.
Se apreciază că datorită eforturilor depuse de partea
română, în ultima perioadă, creşterea atâta concentraţiei, cât şi a fecvenţei
de înrăutăţire a calităţii apei la indicatorul zinc sunt tot mai rare.
• Conform prevederilor Regulamentului privind urmărirea
calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera
româno-ungară în vigoare, experţii părţilor au efectuat în anul 2006, cu
frecvenţă lunară, recoltări de probe de apă din râurile Tur, Someş, Crasna,'
Barcău, Ier, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb şi Mureş.
Rezultatele sunt comparabile la majoritatea
indicatorilor şi în majoritatea secţiunilor, cu excepţia unor indicatori din
unele secţiuni de prelevare, unde există diferenţe mici care se datorează
perioadei diferite de recoltare, precum şi etaloanelor şi calităţii reactivilor utilizaţi.
Pentru evaluarea stării calităţii cursurilor de apă au
fost utilizate cele 24 de analize fizico-chimice, biologice şi bacteriologice
efectuate în anul 2006, câte 12 de către fiecare parte, în conformitate cu art.
9 din Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează
sau traversează frontiera româno-ungară şi care au fost înscrise în buletine
centralizatoare, conform anexei nr. 6 la acelaşi regulament.
- Analiza raportului de evaluare a stării calităţii
apelor de frontieră pe perioada 2001-2005 şi evaluarea tendinţelor calităţii
apei s-au realizat conform art. 12 din Regulamentul pentru urmărirea calităţii
apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară. In
urma comparării tendinţelor din perioada 2001-2005 cu rezultatele anului 2006,
în majoritatea cazurilor indică o îmbunătăţire a calităţii, care se înscrie în
tendinţa generală de îmbunătăţire calitativa a râurilor transfrontiera,
înregistrată în ultimii 10 ani.
- Experţii părţilor au analizat rezultatele acţiunii
de intercalibrare anuală â laboratoarelor participante, în cadrul întâlnirii
desfăşurată la Balmazujvaros în perioada 2-5 octombrie 2007, şi au fost de
acord cu cele cuprinse în procesul-verbal încheiat cu această ocazie.
Efectuarea analizelor pe proba de apă naturală
prelevată în data de 28 august 2007 în secţiunea Pocsaj, pe râul Barcău, precum
şi pe probele sintetice pregătite de Institutul de Cercetări Hidrologice VITUKI
KHT a avut loc în condiţiile proprii ale fiecărui laborator.
Validarea rezultatelor a fost efectuată de Institutul
de Cercetări Hidrologice VITUKI KHT, instituţie acreditată internaţional,
neutră faţă de laboratoarele ambelor părţi, conform Programului de Validare -
Intercalibrare Qualco-Danube. Pe baza rezultatelor validate, activitatea
laboratoarelor se consideră ca fiind foarte bună.
Părţile au căzut de comun acord că, alături de
componentele fizico-chimice, vor preleva şi probe biologice, în vederea
armonizării metodologii lor.
Toate cele 5 laboratoare au obţinut performanţă 100% în
cazul probelor sintetice, ceea ce înseamnă calificativ foarte bine.
Se poate constata că analiza probelor sintetice este în
continuare de importanţă deosebită în vederea asigurării calităţii activităţii
în laboratoare,'în scopul obţinerii unor rezultate analitice calitativ bune.
Experţii părţilor susţin, de comun acord, că trebuie
asigurate şi în viitor condiţiile în vederea continuării cu succes a acţiunii'
de intercalibrare internaţională şi evaluării rezultatelor de către Institutul
de Cercetări Hidrologice VITUKI KHT, institut acreditat internaţional, cu atât
mai mult cu cât acesta realizează şi intercalibrarea laboratoarelor părţii
române, care participă la evaluarea calităţii apelor fluviului Dunărea în
cadrul sistemului TNMN (Trans National Monitqring Network - Reţeaua
Transnaţională de Monitoring).
- In perioada de la sesiunea a XVIII-a a Comisiei
(Nyiregyhaza, 26-30 martie 2007) şi până la prezenta sesiune nu s-au
înregistrat poluări accidentale cu'efecttransfrontierîn înţelesul
Regulamentului privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale, periculoase, care nu se mai pot evita.
- In conformitate cu hotărârile cuprinse la pct. II.b alin. 1 din Protocolul sesiunii a
XVIII-a a Comisiei, semnat la Nyiregyhaza la 30 martie 2007, părţile au
realizat evaluarea comună a evenimentului de antrenare
a plutitorilor, care a avut loc pe râul Crasna, pe sectorul cuprins între km
0+000-km 46+450, din perioada 12-28 august 2006.
In cursul analizei s-a constatat că în producerea
evenimentului a avut un rol determinant contextul hidrometeorologic,
precipitaţiile căzute totalizând 130 mm în bazinul superior al Crasnei şi 65-110 mm în bazinul mijlociu şi inferior. Debitul râului Crasna a crescut într-un interval de timp foarte
scurt de la 0,4 mc/s la 11-13 mc/s. In vederea îndepărtării plutitorilor,
părţile au acţionat fiecare pe teritoriul propriu, în conformitate cu art. 4
pct. 2 alin. 1 din Regulamentul privind procedura de urmat în cazul poluărilor
accidentale, periculoase, care nu se mai pot evita, informându-se şi cooperând
pentru rezolvarea situaţiei.
- Conform sarcinilor stabilite la pct. 7 din
procesul-verbal al subcomisiei de gospodărire a apelor şi hidrometeorologie de
la Nyiregyhaza, semnat la 18 ianuarie 2007, privind calitatea apelor, în
legătură cu examinarea posibilităţilor teoretice de tranzitare a apelor pe
canalele Horea, Cutaş şi Ghepeş şi pe baza hotărârilor înscrise în Protocolul
Sesiunii a XVIII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare (Nyiregyhaza, semnat
la 30 martie 2007) s-au efectuat prelevări şi analize comune privind calitatea
apei pe canalele Horea, Cutaş şi Ghepeş. Evaluarea calităţii apelor pe cele 3
canale s-a făcut de câtre părţi, conform reglementărilor naţionale proprii în
vigoare ale părţilor.
Din motive obiective nu s-au prelevat probe de apă din
canalul colector, în data de 12 iunie 2007. Subcomisia de calitate a apelor
solicită subcomisiei de gospodărire a apelor şi hidrometeorologie să analizeze
la următoarea întâlnire circumstanţele prelevării probei de apă (locul
prelevării, instituţiile prezente şi procesele-verbale) şi să stabilească
sarcini concrete pentru următoarele prelevări de probe de apă, dacă este cazul.
- Părţile s-au informat reciproc în legătură cu
proiectele în derulare care au legătură cu activitatea subcomisiei, care sunt
prezentate în anexa nr. 4 la prezentul protocol.
- Subcomisia propune soluţionarea situaţiei
regulamentelor specifice, luând în considerare scrisoarea de răspuns primită de
la Comisia Europeană.
In acest sens, părţile propun actualizarea
Regulamentului privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale,
periculoase, care nu se mai pot evita, prin preluarea unor prevederi din
Regulamentul privind procedura aplicabilă în cazul apariţiei unei stări de
deteriorare neaşteptată a calităţii apei, din necesitatea de a simplifica
cadrul bilateral şi a-l face' cât mai operativ, clar şi neinterpretabil.
Existenţa mai multor regulamente în acest segment de activitate poate complica
nejustificat procedurile bilaterale cu atât mai mult cu cât urmează să fie
negociat şi Regulamentul privind principiile şi modul de acţiune detaliat
pentru cazurile în care poluarea apelor de frontieră produce pagube transfrontieră.
Acest regulament va fi negociat după ce Comisia Europeană va elabora un ghid
pentru implementarea prevederilor Directivei 2004/35/CE privind răspunderea de
mediu şi la care vor participa experţi ai tuturor statelor membre.
In vederea actualizării Regulamentului privind
procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale, periculoase, care nu se mai
pot evita, părţile au propus o întâlnire extraordinară a subcomisiei de
calitate a apei, care să se desfăşoare pe teritoriul ungar în luna aprilie 2008
şi care să fie precedată de un schimb de materiale privind propunerile
părţilor, ce se vor transmite pe cale electronică până la sfârşitul lunii martie 2008.
Ca urmare a aprobării prin corespondenţă a
procesului-verbal încheiat la întâlnirea secretarilor Comisiei şi şefilor
subcomisiei de calitatea apelor, semnat la Balmazujva'ro's la 18 mai 2007,
Regulamentul privind urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau
traversează frontiera româno-ungară se aplică şi pentru evaluarea calităţii
apelor de frontieră folosind indicatorii biologici.
Evaluarea calităţii apelor folosindjndicatorii
biologici s-a realizat pe baza datelor proprii ale părţilor. Incadrarea în
clase de calitate pentru indexul saprobic (MZB) şi clorofila-a s-a realizat
conform valorilor-limită ale
sistemului de clasificare în 5 clase, prezentat în anexa nr.7 la Regulamentul
privind urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează
frontiera româno-ungară.
Conform informării părţii române, evaluarea
rezultatelor a fost efectuată pe baza Normativului privind clasificarea
calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a
corpurilor de apă, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodării
apelor nr. 161/2006. Acesta se aplică experimental pe teritoriul României, până
la elaborarea noii metodologii de evaluare a calităţii apelor, de către
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului (ICIM)
Bucureşti.
Conform informării părţii ungare, evaluarea
rezultatelor a fost efectuată în conformitate cu sistemul de clasificare
elaborat de grupul de experţi însărcinat de Ministerul Mediului şi Apelor,
sistem care actualmente este experimental şi prezintă lipsuri în cazul unor
grupe de organisme.
Fitoplanctonul:
Pe baza analizelor părţii române, indicele saprob a
înregistrat valori caracteristice apelor din clasa a II-a de calitate,
corespunzător stării ecologice bune. Pe râurile Barcău în lunile august şi
octombrie, Crişul Repede în luna aprilie şi ler în lunile mai, iulie, august şi
octombrie se evidenţiază o înrăutăţire sensibilă a calităţii apei, valoarea
indicelui saprob prezentând valori mai ridicate, respectiv 2,43-2,57,
caracteristice apelor din clasa a III-a de calitate, corespunzătoare stării
ecologice moderate.
Conform valorilor medii ale indexului Q, utilizat de
partea ungară pentru caracterizarea calitativă a fitoplanctonului, calitatea
apelor de frontieră analizate este variabilă după cum urmează: râurile Crişul
Alb, Crişul Negru şi Mureş se încadrează în clasa I de calitate, corespunzătoare' stării ecologice foarte bune, Crişul
Repede în clasa a II-a de calitate, corespunzătoare stării ecologice bune.
Alterare semnificativă a calităţii apei s-a înregistrat pe Crişul Alb în luna
iulie, pe Crişul Repede în luna septembrie, pe Mureş'în luna august.
Din punct de vedere cantitativ, pe întreaga perioadă de
prelevare fitoplanctonul a înregistrat valori oscilante, în funcţie de situaţia
hidrometeorologică actuală.
Fitobentosul:
Pe baza analizelor părţii române, ca şi în cazul
fitoplanctonului, fitobentosul a înregistrat în toate secţiunile analizate
valori ale indicelui saprob caracteristice clasei a II-a de calitate,
corespunzătoare stării ecologice bune (2,05-2,28), cu excepţia secţiunii de
frontieră pe râul ler, unde indicele saprob (2,38) a înregistrat o valoare
caracteristică apelor din clasa a III-a de calitate, corespunzătoare stării ecologice moderate.
Partea ungară a efectuat
evaluarea calităţii pe baza indexului IPS, calculat cu programul OMNIDIA,
utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană. Conform acesteia, majoritatea
apelor de frontieră se încadrează în clasa a II-a de calitate - stare ecologică
bună, cu excepţia Crişului Alb, care se încadrează în clasa a III-ade calitate,
corespunzătoare stării ecologice moderate.
Macrofite acvatice:
In momentul prelevării probelor de macrofite acvatice
pe râurile Barcău, Crasna, Mureş, ler, Someş, în secţiunile de frontieră nu s-a
evidenţiat prezenţa plantelor hidrofite. In secţiunile de frontieră ale
râurilor Crişul Alb, Crişul Negru, Crişul Repede, prezenţa acestora a fost în
număr redus (5-8 specii), iar
în secţiunea de frontieră a
râului Tur s-a găsit o singură specie.
Macrozoobentos:
Analiza saprobiologică în toate secţiunile analizate a
evidenţiat valori caracteristice apelor din clasa a II-a de calitate,
corespunzătoare stării ecologice bune, cu excepţia secţiunii de frontieră a
râului Crasna, unde indexul saprobic a fost cel mai mare (3,29-3,47), încadrând
calitatea apei în această secţiune în clasa a V-a de calitate, corespunzătoare
stării ecologice rele.
Ihtiofauna:
Fauna piscicolă din secţiunile analizate este
caracteristică zonei crapului (Ciprinus carpio).
Concluzie:
Rezultatele analizelor elementelor biologice efectuate
în secţiunile de frontieră în anul 2006 au evidenţiat în general o stare
ecologică bună a apelor, corespunzătoare clasei a II-a de calitate, cu excepţia rezultatelor din secţiunile
de frontieră ale râurilor Barcău, Crişul Alb, Crişul Repede şi ler, în care
fitoplanctonul şi/sau fitobentosul' au/a prezentat câteva valori caracteristice
apelor din clasa a III-a de calitate, corespunzătoare stării ecologice
moderate, şi din secţiunea de frontieră de pe râul Crasna în care
macrozoobe'ntosul a prezentat cele mai ridicate valori, caracteristice apelor
din clasa a V-a de calitate, corespunzătoare stării ecologice rele.
Experţii părţilor propun ca în scopul stabilirii unui
sistem comun de clasificare pentru toţi indicatorii biologici să se continue
armonizarea metodologiiior de determinare şi de evaluare a indicatorilor
biologici, în cadrul întâlnirilor pentru prelevările de probe, analize comune
şi în cadrul întâlnirilor pentru intercalibrare, cu implicarea experţilor din
domeniu.
- Experţii părţilor au analizat în comun anexa nr. 4
la Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau
traversează frontiera româno-ungară şi, luând în considerare atât metodele
proprii ale părţilor, cât şi posibilităţile de determinare a indicatorilor
conveniţi, au stabilit indicatorii de calitate ce se vor determina în anul
2008, respectiv 2009.
Anexa nr. 4 la Regulamentul pentru urmărirea calităţii
apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară,
reactualizată, se propune spre aprobare.
- Experţii părţilor au analizat anexa nr. 5 la Regulamentul
pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează
frontiera româno-ungară şi luând în considerare atât metodele proprii, cât şi
posibilitatea aplicării metodelor comune, de comun acord, au reactualizat
metodele analitice utilizate pentru efectuarea analizelor.
Anexa nr. 5 la Regulamentul pentru urmărirea calităţii
apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară,
reactualizată, se propune spre aprobare.
- Experţii părţilor au constatat că la verificările
lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor din septembrie-octombrie 2007 au
participat şi experţi care activează în domeniul protecţiei calităţii apelor.
Pe baza celor constatate au
propus Comisiei continuarea participării regulate a experţilor care activează
în domeniul calităţii apei la verificările de toamnă ale lucrărilor de apărare
împotriva inundaţiilor, precum şi stabilirea responsabilităţilor şi sarcinilor
experţilor din domeniul calităţii apelor în cadrul acţiunilor de verificare.
I.2.b. Comisia hotărăşte:
- Aprobă procesele-verbale ale întâlnirilor
subcomisiei, semnate fiecare la Balmazujvaros la 18 mai 2007, respectiv la 9 noiembrie 2007.
-Aprobă anexa nr. 4 la Regulamentul pentru urmărirea
calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera
româno-ungară, reactualizată, care reprezintă anexa nr. 5 la prezentul
protocol.
-Aprobă anexa nr. 5 la Regulamentul pentru urmărirea
calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera
româno-ungară, reactualizată, care reprezintă anexa nr. 6 la prezentul
protocol.
- Participarea direcţiilor implicate, omoloage ale
părţilor, la un proiect comun finanţat prin programele europene pentru
evaluarea integrată a calităţii apelor râului Tur pe baza studiilor efectuate
de părţi.
- Să se facă evaluarea rezultatelor analizelor
fizico-chimice din anul 2007, în conformitate cu prevederile Regulamentului
pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează
frontiera româno-ungară.
- Să se continue activitatea de intercalibrare şi să
se facă evaluarea acestei activităţi desfăşurate de laboratoarele care
participă la urmărirea calităţii cursurilor de apă ce formează sau sunt
întretăiate de frontieră, cu participarea Institutului de Cercetări Hidrologice
VITUKI Kht.
- Să se facă trecerea în revistă a poluărilor
accidentale cu efect transfrontier, începând cu sesiunea a XIX-a.
- Luând în considerare posibilităţile
şi modalităţile proprii, părţile vor depune eforturi pentru conştientizarea
populaţiei în legătură cu importanţa prevenirii şi curăţirii eventualelor
depuneri ilegale de deşeuri în albia majoră a cursurilor de apă.
- Să continue activitatea grupelor de experţi comuni,
pentru examinarea posibilităţilor teoretice de tranzitare a apelor pe canalele
Horea, Cutaş şi Ghepeş,
conform celor stabilite la pct. 7 din Procesul-verbal al subcomisiei de
gospodărire a apelor şi hidrometeorologie, semnat la Nyiregyhaza la 18 ianuarie
2007. Subcomisia pentru calitatea apelor împreună cu subcomisia de gospodărire
a apelor şi hidrometeorologie să pregătească pentru sesiunea a XX-a a Comisiei
un scurt raport privind rezultatele şi concluziile asupra posibilităţilor
teoretice de tranzitare a apelor pe canalele Horea, Cutaş şi Ghepeş.
- Experţii părţilor să se informeze reciproc în
legătură cu proiectele în curs de derulare, care au legătură cu activitatea
subcomisiei.
- Actualizarea Regulamentului privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale, periculoase, care nu se mai
pot evita, în cadrul unei întâlniri extraordinare asubcomisiei, ce va avea loc
pe teritoriul ungar în luna mai 2008. Intâlnirea va fi precedată de schimbul de
propuneri ale părţilor, ce se vor transmite pe cale electronică până la
sfârşitul lunii aprilie 2008.
- Continuarea elaborării unui sistem comun de
clasificare pentru toţi indicatorii biologici pe baza armonizării
metodologiiior de determinare şi evaluare a indicatorilor biologici, în cadrul
întâlnirilor de prelevare'de probe, analize comune şi în cadrul întâlnirilor de
intercalibrare, cu implicarea specialiştilor din domeniu.
- Subcomisia de calitatea apelor să specifice la
viitoarea întâlnire necesitatea participării experţilor care activează în
domeniul calităţii apei la verificările de toamnă ale lucrărilor de apărare
împotriva inundaţiilor şi să stabilească sarcinile acestora.
- Următoarea întâlnire a subcomisiei va avea loc în
trimestrul IV al anului 2008, pe teritoriul României.
I.3. Activitatea
subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor
l.3.a. Comisia constată că:
- Subcomisia a avut o întâlnire la Balmazujvaros în
perioada 26-30 noiembrie 2007.
- In legătură cu finalizarea anexelor Regulamentului
de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă:
Direcţia Apelor Crişuri (Oradea), Direcţia Apelor
TIKOVIZIG (Debrecen) şi Direcţia Apelor KORKOVIZIG (Gyula) au realizat în comun
propunerea pentru anexa nr. 2 la Regulametul de apărare împotriva inundaţiilor
produse de cursuri de apă. Luând în considerare că Direcţia Apelor Crişuri
(Oradea) a informat că nu are competenţe de administrare asupra tuturor
lucrărilor hidrotehnice, anexa nr.' 2 nu a fost completată cu lucrările de
apărare din administrarea altor deţinători.
Experţii părţii ungare
consideră, în continuare, necesară includerea în anexa nr. 2 a următoarelor
lucrări de apărare:
- digul de apărare de pe râul Ciohoş, afluent de stânga
al Crişului Alb;
- acumulările Tileagd şi Lugaş, de pe Crişul Repede, cu
lucrările hidrotehnice aferente acestora.
Experţii părţii române vor analiza această propunere şi
vor iniţia demersurile necesare la instituţiile cu atribuţii în domeniu.
Experţii părţilor au constatat că la direcţiile apelor
omoloage ale părţilor sunt în curs de elaborare şi concordare anexele nr. 2 şi
3 la Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă,
pentru râurile Tur, Someş, Crasna şi Mureş, respectiv anexa nr. 3 pentru
râurile Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb şi Barcău, având termen de
finalizare până la următoarea întâlnire a subcomisiei.
- In legătură cu stadiul finalizării anexelor la Regulamentul
de apărare împotriva inundaţiilor produse de ape interne:
Sucursala Someş-Criş a Administraţiei Naţionale pentru
Imbunătăţiri Funciare şi Direcţia Apelor KORKOVIZIG (Gyula) au realizat
în'comun anexa nr. 5.c.
Atât la Direcţia Apelor FETIKOVIZIG Nyiregyhaza,
Direcţia Apelor TIKOVIZ'lG Debrecen şi Direcţia Apelor ATIKOVIZÎG Szeged, cât
şi la sucursalele Someş-Criş şi Timiş-Mureş Inferior ale Admnistraţiei
Naţionale pentru Imbunătăţiri Funciare din România, anexa nr. 5.c este în curs
de elaborare! urmând să fie finalizată până la următoarea întâlnire a
subcomisiei.
- Exploatarea barajului Bekeş de pe Crişul Dublu s-a
făcut în conformitate cu prevederile Regulamentului privind regimul de
exploatare al barajului Bekeş, la nivel ridicat +510 cm, de pe teritoriul
ungar, corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant de pe teritoriul român.
Funcţionarea la nivel ridicat a barajului Bekes nu a
influenţat funcţionarea staţiei de pompare Ant. Datorită condiţiilor
hidrometeorologice din anul 2007, nu a fost necesară intrarea în funcţiune a
staţiei de pompare Ant.
- In legătură cu modul de compensare, de către partea
română, a lucrărilor executate, de către partea ungară, pe Crişul Alb, dig mal
drept, realizarea studiului privind analiza formării'şi scurgerii viiturilor pe
râul Barcău nu s-a putut realiza deoarece în anul 2007 nu s-au înregistrat
viituri pe râul Barcău; ca urmare, nu au fost realizate măsurători simultane de
debit la viituri pentru completarea cheii limnimetrice în zona superioară.
Totodată, nu au existat surse financiare pentru realizarea măsurătorilor
geodezice comune.
Experţii părţilor propun ca în anul 2008 să se
efectueze măsurătorile simultane de debit la viituri, dacă condiţiile o vor
permite. Experţii părţilor vor face eforturi pentru accesarea fondurilor terţe'
necesare efectuării în comun a măsurătorilor geodezice.
Experţii părţilor consideră că prin intrarea în
funcţiune a celor două staţii automate de pe teritoriul ungar (Barcău -
Kismarja şi Ier - Pocsaj) şi prin funcţionarea celor două staţii existente de
pe teritoriul român pe râul Barcău (de la Salard şi Marghita), analiza va fi
mai completă şi rapidă.
In aceste sens, experţii
părţilor propun ca în cursul anului 2008 să se facă o corelaţie a nivelurilor
viiturilor între părţi, în măsura în care condiţiile hidrologice vor permite
acest lucru, şi pe baza înregistrărilor de la staţiile automate calibrate.
- Studiul integrator pentru
evaluarea la nivel de bazin a inundaţiilor cu efect transfrontier, pe râul
Barcău, a fost completat şi elaborat în comun de experţii părţilor.
Experţii părţilor şi-au predat câte un exemplar din
studiu elaborat în limba româna, respectiv în limba maghiară. Rezultatele
obţinute prin realizarea studiului vor fi utilizate de experţii părţilor în
activitatea de gospodărire a apelor.
- Un studiu similar pentru râul Mureş se află în curs
de elaborare. Experţii părţilor recomandă ca detalierea viiturilor de pe râul
Mureş să cuprindă viiturile la care s-a înregistrat cel puţin faza II-a de
apărare, conform reglementării proprii a părţii ungare, la staţia hidrometrică
Mako de pe teritoriul ungar.
Studiul va fi finalizat până la viitoarea întâlnire a
subcomisiei.
- Experţii părţilor au efectuat în perioada 4
septembrie - 19 octombrie 2007 examinarea anuală a lucrărilor de apărare
împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă şi de ape interne, din
domeniul de aplicare al Acordului hidrotehnic rbmâno-ungar, de pe teritoriile
celor două ţări.
In conformitate cu cele consemnate în procesele-verbale
întocmite cu ocazia verificărilor, lucrările de apărare împotriva inundaţiilor
sunt în stare corespunzătoare.
Totodată, au constatat că procesele-verbale întocmite
cu ocazia acestor examinări, ca formă şi conţinut, sunt în conformitate cu cele
înscrise în anexa nr.1 la Protocolul sesiunii a XI-a a Comisiei mixte
hidrotehnice.
Experţii părţilor şi-au predat reciproc dările de seamă
referitoare la activitatea de apărare împotriva inundaţiilor, desfăşurată în
perioada ce s-a scurs de la ultima verificare.
Experţii părţilor constată că la examinarea anuală a
lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă şi de
ape interne au participat şi experţi din domeniul calităţii apelor.
Având în vedere că Regulamentul de apărare împotriva
inundaţiilor produse de cursuri de apă, Regulamentul de apărare împotriva
inundaţiilor produse de ape interne, respectiv anexa nr. 1 la Protocolul
sesiunii a XI-a a Comisiei mixte hidrotehnice nu conţin prevederi referitoare
la sarcina expertului din domeniul menţionat mai sus, s-a propus ca
problematica să fie analizată în cadrul subcomisiei ad-hoc.
- In legătură cu schimbul de experienţă reciproc
efectuat cu ocazia verificării lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, în perioada septembrie-octombrie 2007,
experţii părţilor au efectuat un schimb de experienţă reciproc.
Experţii părţilor propun ca în viitor schimbul de
experienţă şi know-how să se efectueze în cadrul subcomisiei, în măsura în care
apar noutăţi tehnice în domeniu.
- Studiul privind posibilităţile de exploatare
coordonată a polderelor, pentru râul Crişul Negru, cu luarea în considerare
atâta celor cuprinse în Proiectului NATO - Science for Peace - „Monitorizarea
inundaţiilor periculoase în România şi Ungaria folosind date satelitare",
cât şi a celor cuprinse la pct. 4 din procesul-verbal al întâlnirii
subcomisiei, semnat la Debrecen la 23 septembrie 2004, a fost realizat.
Studiile semnate de către directorii direcţiilor
implicate au fost transmise la subcomisie.
- In cursul anului 2007 transferul de apă pentru
beneficiarii Domeniile Hergheliei Mezohegyes (Mezohegyesi Menesbirtok Zrt) şi
pentru SRL Sistemul de aductiune a apei şi irigaţii Marosviz (Marosviz Kft) s-a
desfăşurat în'conformitate'cu Regulamentul privind decontarea cheltuielilor
pentru transferul de apă şi pompări de ape interne, pe baza contractelor
încheiate de furnizorii Administraţia Naţională „Apele Române" şi
Administraţia Naţională pentru Imbunătăţiri Funciare - Ş.A.
Volumele de apă transferate în perioada 25 aprilie - 5
septembrie 2007 au fost:
Pentru Domeniile Hergheliei
Mezohegyes 2.678.861 m3
Pentru SRL Sistemul de aductiune a apei si irigaţii Marosviz 2.944.143 m3
Total
5.623.004 m3
In vederea modificării contractelor, ca urmare a
armonizării legislaţiei părţilor cu cea a Uniunii Europene, au avut loc
întâlniri de experţi, în data de 3 octombrie 2007, cu Administraţia Naţională pentru Imbunătăţiri Funciare, iar în
data de 4 decembrie 2007, cu Administraţia Naţională Apele Române, ambele la
Arad.
Decontarea cheltuielilor a fost efectuată între părţi.
Cu ocazia examinării lucrărilor hidrotehnice de interes
comun, din anul 2007, experţii părţii ungare au reînoit solicitarea ca partea
română să analizeze posibilitatea suplimentării debitelor de apă tranzitată, pe
canalul Ier.
- In anul 2007 partea ungară nu a efectuat pompări de
ape interne provenite de pe teritoriul României, ca urmare Partea română nu are
de efectuat plăţi.
- Partea ungară a informat în legătură cu proiectele in
curs de derulare, care au legătură cu activitatea subcomisiei, prezentate în
anexa nr. 4 la prezentul protocol.
- Rezultatele deosebite
înregistrate cu ocazia desfăşurării exerciţiului comun de simulare a unei
poluări accidentale pe râul Barcău în anul 2007 au fost remarcabile.
- Experţii români au informat că în perioada
aprilie-iunie 2008 se va desfăşura pe râul Crişul Alb sau Crişul Negru un
exerciţiu de simulare a inundaţiilor în zona de frontieră, la care invită
experţii unguri şi sârbi de la direcţiile apelor omoloage. Scopul exerciţiului
este de a verifica modul de funcţionare a fluxului informaţional, a schimbului
de date dintre părţi, precum şi modul de acţiune coordonat. Cadrul legal este
asigurat prin Acordul interguvernamental româno-ungaro-sârb în domeniul
managementului dezastrelor.
- Experţii unguri au informat că în cadrul unui
proiect între organele implicate în managementul dezastrelor, din judeţul
Hajdu-Bihar (Ungaria) şi judeţul Bihor (România), la care printre alţii
participă ca parteneri Direcţia Apelor TIKOVIZIG (Debrecen) şi Direcţia Apelor
Crişuri (Oradea), în luna martie 2008, se preconizează organizarea unui
exerciţiu de apărare împotriva inundaţiilor.
- Experţii părţilor au luat notă că subcomisia de
gospodărire a apelor şi hidrometeorologie solicită prin procesul-verbal semnat
la Bistriţa la 23 noiembrie 2007 punctul de vedere al subcomisiei de apărare
împotriva inundaţiilor, cu privire la posibilitatea ridicării stăvilarului din
secţiunea km 17+300 a canalului Horea.
Experţii părţilor au căzut de acord să îşi exprime
punctul de vedere la următoarea întâlnire a subcomisiei, după analizarea
problematicii.
I.3.b Comisia hotărăşte:
- Aprobă procesul-verbal al întâlnirii subcomisiei,
semnat la Balmazujvaros la 30 noiembrie 2007.
- Să se continue şi să se accelereze activitatea de
finalizare a anexelor Regulamentului privind apărarea împotriva inundaţiilor
produse de cursuri de apă şi a Regulamentului privind apărarea împotriva
inundaţiilor produse de ape interne, pe cât posibil prin accesarea fondurilor
terţe în vederea finanţării acestei activităţi, cu participarea organelor
hidrotehnice teritoriale competente; organele hidrotehnice teritoriale să
pregătească, până la următoarea întâlnirea a subcomisiei, anexa nr. 2 la
Regulamentul privind apărarea împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă
şi anexa nr. 5c la Regulamentul privind apărarea împotriva inundaţiilor produse
de ape interne, pentru a fi aprobate de către subcomisie,' având în vedere că
acestea reprezintă baza tehnică a celorlalte anexe.
- Partea română să analizeze posibilitatea ca anexa nr.
2 a Regulamentului privind apărarea împotriva inundaţiilor produse de cursuri
de apă să cuprindă şi următoarele lucrări de apărare:
- digul de apărare de pe râul Ciohos, afluent de stânga
al Crişului Alb;
- acumulările Tileagd şi Lugaş de pe Crişul Repede, cu
lucrările hidrotehnice aferente acestora, având în vedere că partea ungară consideră că, din punct de vedere tehnic,
acestea fac parte integrantă din sistemul de apărare împotriva inundaţiilor.
- Să se examineze situaţia îndeplinirii prevederilor
Regulamentului privind regimul de exploatare a barajului Bekes la nivel ridicat
+510 cm de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant
de pe teritoriul român.
- In legătură cu modul de compensare, de către partea
română, a lucrărilor executate de către partea ungară (pe Crişul Alb, mal
drept), experţii părţilor să continue măsurătorile simultane de debit la
viituri şi sa efectueze măsurătorile geodezice comune, în anul 2008, pentru
analiza condiţiilor de formare şi scurgere a viiturilor pe râul Barcău şi
întocmirea raportului final. Această activitate să se realizeze din fonduri
proprii şi/sau prin accesarea de fonduri terţe.
- Să se finalizeze studiul pentru râul Mureş pentru
analiza condiţiilor de formare şi scurgere a viiturilor.
- Să se examineze procesele-verbale ale întâlnirilor de
experţi pentru verificarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, din
anul 2008.
- Să se continue în viitor schimbul de experienţă
reciproc şi know-how în cadrul subcomisiei, în măsura în care'apar noutăţi
tehnice în domeniu.
- Să se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în
Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apă şi
pompări de ape interne. Comisia să fie informată în legătură cu rezultatul
tratativelor pentru încheierea unor noi contracte de transfer al apei, cât şi
cu derularea acestora. La următoarea întâlnire a subcomisiei să se analizeze
solicitarea părţii ungare privind posibilitatea tehnică de suplimentare a
debitelor de apă tranzitată.
- Comisia să fie informată în cazul în care se
efectuează pompări de ape interne.
- Experţii părţilor să se informeze în legătură cu
proiectele aflate în curs de derulare, care au legătură cu activitatea
subcomisiei.
- La următoarea întâlnire a subcomisiei să exprime
punctul de vedere în legătură cu problematica stăvilarului din secţiunea km
17+300 a canalului Horea, cuprins în Procesul-verbal al subcomisiei de
gospodărirea apelor si hidrometeorologie, semnat la Bistriţa la 23 noiembrie
2007.
- Următoarea întâlnire a subcomisiei va avea loc în
trimestrul IV al anului 2008, pe teritoriul României.
I.4. Activitatea
subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie
l.4.a. Comisia constată că:
- Subcomisia a avut o întâlnire comună cu grupa de
lucru pentru Directiva-cadru a Apei, la Bistriţa, în perioada 19-23 noiembrie
2007.
- Sarcinile prevăzute în
Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor
meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungară au fost îndeplinite; referitor la acest
regulament, experţii părţii române au informat experţii părţii ungare că datele
de la radarul Doppler WSR 98.D Oradea au fost transmise în format GIF, iar
fişierele în cod BUFR nu se pot transmite în sistemul actual, fiind în curs
procedura pentru achiziţionarea softului pentru conversia datelor SIMIN şi în
format BUFR, urmând ca aceste informaţii în cod BUFR sa fie disponibile după
data de 1 aprilie 2008.
- Experţii părţilor propun modificarea art. 11 din
Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor
meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungară, după cum
urmează:
„Schimbul anual de date hidrologice
Art. 11
a) Partea română va preda părţii ungare fişele tip
anuar şi valoarea pentru ΔH
(diferenţa '0' miră şi '0' grafic) de la staţiile prevăzute în anexa nr. 4 a.
b) Partea ungară va preda
părţii române fişele tip anuar de la staţiile prevăzute în anexa nr. 4 b.
c) Partea ungară va transmite părţii române două
exemplare ale «Anuarului hidrologic»"
Modificarea art. 11 a condus la modificarea anexei nr.
4b la Regulamentul privind transmiterea reciprocă a
datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi
Republica Ungară.
- Sarcinile prevăzute în Regulamentul privind
efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea în comun a
resurselor de apă pe apele de frontieră au fost îndeplinite.
Evaluarea valorilor debitelor lunare şi anuale (medii,
maxime şi minime) în secţiunea de frontieră pentru anii 2001-2005 se va face
până la 31 martie 2008. Experţii părţilor au căzut de acord să se efectueze
evaluarea cu luarea în considerare a mediilor
multianuale, pentru anii 1971-2000.
Se propune modificarea art. 2 pct. e din Regulamentul
privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea în
comun a resurselor de apă pe apele de frontieră, după cum urmează:
„Modul si locul de efectuare a observaţiilor
Art. 2
e) Părţile efectuează lunar, în perioadele fără
fenomene de îngheţ, măsurători simultane de debit, luând în considerare timpii
de propagare. Datele de efectuare a măsurătorilor de debit vor fi stabilite în comun de organele hidrotehnice teritoriale
competente. Centralizarea datelor se va face într-un tabel care constituie
anexa nr. 3 la prezentul regulament."
Modificarea art. 2 a condus la elaborarea unei noi
anexe nr. 3 şi modificarea corespunzătoare a art. 6 pct. b din Regulamentul
privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea în
comun a resurselor de apă pe apele de frontieră, după cum urmează:
„Dispoziţii finale
Art. 6
b) Anexele nr. 1, 2 şi 3 fac parte integrantă din
prezentul regulament."
- Instituţiile specializate ale părţilor nu au
finalizat elaborarea metodologiei pentru determinarea valorilor
debitelor-limită (prag), în secţiunea de frontieră a râurilor transfrontiere,
varianta finală urmând să fie finalizată până pe data de 31 iulie 2008.
- Schimbul de experienţă dintre experţii români şi
unguri implicaţi în elaborarea prognozelor hidrologice a avut loc la Bucureşti
în perioada 9-11 octombrie 2007.
Experţii părţilor propun continuarea schimbului de
experienţă în cadrul unei întâlniri ce se va desfăşura la Budapesta în perioada
septembrie-octombrie 2008, la care să participe şi experţi ai direcţiilor
teritoriale ale apelor implicate în elaborarea de prognoze hidrologice.
- Partea română a informat că datele din sistemele de
transmitere automată elaborate în cadrul programelor Phare CBC, în prezent, nu
sunt conectate la serverele FTP din centrele bazinale din cauza nefinalizării
softului pentru realizarea interfeţei cu Programul naţional DESWAT (Destructive Emergency System for Water) de
elaborare a prognozelor în regim automat. Acesta din urmă se preconizează a fi
finalizat la sfârşitul anului 2008.
Experţii părţilor propun ca activitatea să se
desfăşoare în continuare pe baza principiilor cuprinse la pct. 2.3 din
Procesul-verbal al subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie,
semnat la Arad la 13 februarie 2002.
- Grupele comune de experţi au continuat examinarea
posibilităţilor teoretice de tranzitare a apelor pe canalele Horea, Cutaş şi
Ghepeş, conform sarcinilor prevăzute la pct. 7 din ordinea de zi/din
Procesul-verbal întocmit cu ocazia întâlnirii subcomisiei de gospodărirea
apelor si hidrometeorologie, semnat la Nyiregyhaza la 18 ianuarie 2007.
Privind problematica canalelor, experţii părţilor au
stabilit următoarele:
In legătură cu canalul Horea:
Experţii părţilor au finalizat studiul comun. Din
analiza studiului se constată că nu se poate tranzita apă pe canalul Horea -
Karolyi, singura resursă de apă a acestuia fiind din precipitaţii şi topirea
zăpezii. Din analizele probelor de apă prelevate în lunile mai ale perioadei
2005-2007 a rezultat încadrarea calităţii în clasa bun-moderat. Pentru
asigurarea echilibrului ecosistemului situat pe teritoriul ungar, experţii
părţilor au concluzionat că singura posibilitate ar fi mărirea suprafeţei
luciului de apă prin ridicarea cotei stavila/ului de pe canalul Karolyi, de pe
teritoriul ungar, km 17 + 300. In acest context, este necesar punctul de vedere
al subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor.
In legătură cu canalul Cutaş:
Luând în considerare extinderea sistemului de
canalizare în cartierul orădean, ale cărui ape uzate afectau apa din canalul
Crişul Mic, se aşteaptă o îmbunătăţire a calităţii apelor în acest canal.
Experţii părţilor propun continuarea prelevărilor de
probe şi efectuarea analizelor de calitate o dată pe an.
Când se va constata îmbunătăţirea calităţii apei, se
vor analiza posibilităţile tehnice de tranzitare.
Părţile constată că pentru tranzitarea apei sunt
necesare lucrări atât pe teritoriul român, cât şi pe teritoriul ungar.
In legătura cu canalul Ghepeş:
Experţii părţii române au fost de acord cu concluziile
studiului elaborat şi transmis anterior de partea ungară.
Experţii părţilor au convenit continuarea măsurătorilor
geodezice şi a analizelor'de calitatea apelor în secţiunile stabilite anterior,
având în vedere şi prevederile Procesului-verbal al subcomisiei de calitatea
apelor, semnat la Balmazujvaros la 9 noiembrie 2007.
Experţii părţilor au convenit că studiul comun poate fi
elaborat după terminarea măsurătorilor geodezice.
Experţii părţilor au constatat că în prezent nu există
posibilitatea tranzitării' apei' pe acest canal şi propun să continue sarcinile
conform prevederilor cuprinse la pct. 1 alin. 3 din Procesul-verbal al
subcomisiei de gospodărirea apelor si hidrometeorologie, semnat la Gyula la 10
septembrie 2004.
- Părţile s-au informat reciproc în legătură cu
proiectele aflate în curs de derulare, care au legătură cu activitatea
subcomisiei, prezentate în anexa nr. 4 la prezentul
protocol.
- Publicaţia (web site) starea mediului în zona de
frontieră a fost aprobată la întâlnirea Comisiei mixte româno-ungare pentru
protecţia mediului, de la Eger, din perioada 24-26 octombrie 2007. Experţii
părţilor propun scoaterea problematicii de pe ordinea
de zi.
- Experţii părţii ungare au informat despre stadiul
realizării proiectului intitulat „Constituirea sistemului informatic de
gospodărirea inundaţiilor între Nyiregyhaza şi Satu Mare". Luând în
considerare cele prezentate, partea ungară solicită ca partea română să
sprijine finalizarea cu succes a proiectului.
Experţii părţii române au informat că actualul sistem
informaţional de pe teritoriul român, cu caracter naţional, a fost conceput
conform proiectului DESWAT, care permite transfer de
date cu alte sisteme doar prin servere FTP.
Administraţia Naţională Apele Române va asigura
posibilitatea conectării celor două sisteme informaţionale ca sursă alternativă
de comunicaţii, prin protocol FTP în punctul Satu Mare, pentru facilitarea
schimbului operativ, în situaţii de urgenţă, dintre unităţile teritoriale
locale.
- In legătură cu schimbul de date necesar în
implementarea Directivei Uniunii Europene privind inundaţiile, experţii
părţilor au constatat că în data de 23 octombrie 2007 a fost publicată în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Directiva 2007/60/CE a Parlamentului şi
Consiliului European privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii.
In vederea pregătirii elaborării hărţilor de
inundabilitate, la cererea părţii ungare, partea română a transmis, până la
data de 10 decembrie 2007, vaiorile debitelor, cu probabilitate de 1% şi 5 %,
ale secţiunilor cuprinse în anexa nr. 1 la Regulamentul privind efectuarea de
observaţii sistematice şi determinarea în comun a resurselor de apă
pe'cursurile de apă ce formează frontiera româno-ungară.
Activitatea grupei de lucru pentru
Directiva-cadru pentru apă:
Comisia constată că:
1.1.a ape de suprafaţă:
Experţii părţilor au continuat discuţiile privind
activitatea de delimitare şi armonizare a corpurilor de apă de suprafaţă, cu
luarea în considerare şi a corpurilor de apă aflate la risc, din punct de
vedere al substanţelor organice, nutrientilor, al substanţelor prioritar
periculoase şi alterărilor hidromorfologice. Ca rezultat al acestei activităţi,
a fost analizată anexa nr. 12 la Procesul-verbal al întâlnirii subcomisiei de
gospodărirea apelor şi hidrometeorologie, semnat la Nyiregyhaza la 18 ianuarie
2007.
Experţii părţilor propun ca la următoarea întâlnire a
Grupei de lucru pentru Directiva-cadru pentru apă să se continue activitatea de
armonizare a corpurilor de apă.
Experţii părţilor şi-au transmis reciproc metodologiile
în limba engleză, privind identificarea corpurilor de apă puternic modificate
şi artificiale, cât şi evaluarea riscului din punct de vedere al nutrientilor,
substanţelor organice, substanţelor prioritar periculoase şi alterărilor
hidromorfologice.
Experţii părţilor îşi vor transmite până la 15 aprilie
2008 eventualele întrebări asupra metodologiilor transmise.
La următoarea întâlnire a Grupei de lucru pentru
Directiva-cadru pentru apă vor fi prezentate şi analizate metodologiile
părţilor.
Experţii părţilor şi-au trimis reciproc, pentru apele
de suprafaţă, atât sintezele privind principalele probleme de gospodărire a
apelor, cât şi adresele site-urilorde unde pot fi accesate (partea ungară va
furniza informaţiile pe subunităţile hidrografice din bazinul hidrografic Tisa,
iar partea româna, pentru bazinele hidrografice Mureş, Crişuri, Someş-Tisa ).
Experţii părţilor îşi vor transmite până la 15 mai 2008
eventualele observaţii în legătură cu acestea.
1.1.b ape subterane:
Luând în considerare cele cuprinse în anexa nr. 11 la
Procesul-verbal al subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie,
semnat la Nyiregyhaza la 18 ianuarie 2007, a fost continuată activitatea de
delimitare şi armonizare a corpurilor de apă transfrontieră.
Partea ungară a informat că în prezent se află în
proces de redelimitare a tuturor corpurilor de apă subternă transfrontieră.
Partea ungară, la prezenta sesiune, a informat că va transmite până la data de
29 februarie 2008 rezultatele redelimitării.
Partea română va transmite până la data de 30 aprilie
2008 punctul său de vedere privind armonizarea corpurilor de apă subterană
transfrontieră, problematică ce va fi abordată la viitoarea întâlnire a Grupei
de lucru pentru Directiva-cadru pentru apă.
Corpul de apă subterană transfrontier Someş-Szamos
Partea ungară va revedea evaluarea preliminară a stării
cantitative pe baza rezultatelor proiectului SQUASH. La prezenta sesiune partea
ungară a informat că va transmite părţii române, prin intermediul secretarilor
pentru ape de frontieră, rezultatele reevaluării, până la data de 29 februarie
2008.
Partea română va transmite punctul său de vedere până
la 30 aprilie 2008 , urmând ca eventualele puncte de vedere diferite să fie
armonizate la viitoarea întâlnire a Grupei de lucru pentru Directiva-cadru
pentru apă.
Corpul de apă subterană transfrontier Mureş-Maros
Experţii au căzut de acord să elaboreze proiecte conform pct. 12 din
Procesul-verbal al subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie, semnat la Nyiregyhaza la 18 ianuarie 2007. Propunerile de proiecte vor fi transmise celeilalte părţi prin
secretarii pentru ape de
frontieră.
Experţii părţilor au căzut de
acord ca până la realizarea proiectelor
mai sus menţionate părţile să îşi transmită reciproc date estimative preliminare privind:
• reîncărcarea acviferelor ca medie multianuală;
• volumul exploatat total, ca medie multianuală;
• mărimea fluxului de apă subterană în secţiunea de
frontieră, cu indicarea grosimii stratului acviferîn secţiunea de frontieră.
Aceste date nu vor putea face obiectul unor discuţii
divergente, având în vedere gradul lor de aproximare. Schimbul de date se va
realiza până la 31 martie 2008 prin intermediul secretarilor pentru ape de
frontieră.
Corpul de apă subterană transfrontier ROSO06(Câmpia
Carei)-Hud.2.3.1
Corpul de apă a fost armonizat anterior şi a fost
declarat de ambele părţi ca fiind posibil la risc privind conţinutul de
nitraţi. O evaluare preliminară a stării va fi realizată pe baza rezultatelor
monitoringului calitativ din 2007. Rezultatele acestei evaluări vor fi
discutate la următoarea întâlnire a Grupei de lucru pentru Directiva-cadru
pentru apă.
Corpul de apă subterană transfrontier ROCR01 (Câmpia
Crişurilor)-HU p.2.6.1
Luând în considerare informarea părţii ungare, acest
corp este la risc din punct de vedere cantitativ şi posibil la risc din punct
de vedere calitativ, datorită unor cauze din zona Debrecen. Totodată, având în
vedere că direcţia de curgere este dinspre Ungaria spre România, partea română
urmează să verifice influenţa acestei situaţii pe teritoriul României, pe baza
rezultatelor monitoringului din 2007. Partea ungară va reevalua starea
cantitativă şi calitativă pe baza rezultatelor monitoringului din 2007. Părţile
se vor informa reciproc asupra rezultatelor acestor analize la următoarea
întâlnire a Grupei de lucru pentru Directiva-cadru pentru apă.
Pentru celelalte corpuri de apă subterană
transfrontieră niciuna dintre părţi nu a semnalat probleme privind existenţa
vreunui risc cantitativ sau calitativ.
Experţii părţilor au convenit ca până la sfârşitul
anului 2008 să compleze tabelele necesare pentru evaluarea'stării cantitative
şi calitative a corpurilor de apă transfrontiere care fac obiectul raportării
la ICPDR.
Experţii părţilor şi-au transmis reciproc, pentru apele
subterane, atât sintezele privind principalele probleme de gospodărire a
apelor, cât şi adresele site-urilor de unde pot fi accesate (partea ungară a
furnizat informaţiile pe subunităţile hidrografice din bazinul hidrografic Tisa,
iar partea româna, pentru bazinele hidrografice Mureş, Crişuri, Someş-Tisa).
Experţii părţilor işi vor transmite până la 15 mai 2008
eventualele observaţii în legătură cu acestea.
- Experţii s-au informat reciproc, conform cerinţelor
DCA, despre elaborarea sistemelor de monitoring pentru corpurile de apă de
suprafaţă şi subterane.
Experţii părţii române au predat Raportul 2006 pentru
sistemul de monitoring al corpurilor de apă, conform art. 8 al DCA, în formă
tipărită, pentru bazinele hidrografice Mureş, Crişuri şi Someş- Tisa, părţi ale
Raportului Naţional.
Partea ungară a informat că datorită volumului mare al
Raportului Naţional privind sistemul de monitoring al corpurilor de apă,
conform art. 8 al DCA, nu va preda un material tipărit şi a indicat următoarea
adresă de internet: http://cdr.eionet. europa.eu/hu/eu/wfdart8, la care raportul poate fi găsit;
totodată, au predat un rezumat în limba engleză, privind monitoringul
corpurilor de apă subterană.
- Experţii părţilor constată că Proiectul Managementul
bazinului râului transfrontier Crişuri, sub-bazin al Tisei - asistenţă pentru
stabilirea instrumentelor de control şi management al bazinului, prezentat în
anexa nr. 14 pct. 1 din Protocolul sesiunii a XVIII-a a Comisiei, semnat la
Nyiregyhaza la 30 martie 2007, a fost finalizat în iunie 2007.
Experţii părţilor propun ca rezultatele proiectului
comun să fie utilizate în viitor în colaborarea româno-ungară în domeniul
gospodăririi apelor.
- Experţii părţilor au examinat posibilitatea de
trecere la Sistemul European Unificat de Armonizare (Unified European Levelling
Network, Height Datum:Amsterdam) propus de organismul
EuroGeografics.
Experţii părţilor propun ca această problematică sa fie
scoasă de pe ordinea de zi, având în vedere că această decizie nu este de
competenţa Comisiei hidrotehnice.
Experţii părţilor au predat reciproc fişierele SHAPE
atât pentru punctele de monitoring, corpurile de apă transfrontieră de
suprafaţă şi subterane, cât şi pentru bazinele Someş, Crişuri şi Mureş.
Experţii părţilor vor analiza materialeie transmise şi
îşi vor transmite eventualele observaţii până la data de 15 martie 2008, iar
eventualele completări solicitate vor fi transmise până la 15 iunie 2008.
- Experţii părţilor au stabilit programul sarcinilor
comune ce necesită armonizare la pct. 1.1-1.7 din Procesul-verbal al
subcomisiei de gospodărirea apelor si hidrometeorologie, semnat la Bistriţa la
23 noiembrie 2007.
I.4.b. Comisia hotărăşte:
- Aprobă Procesul-verbal al întâlnirii subcomisiei şi
Grupei de lucru pentru Directiva-cadru a apei, semnat la Bistriţa la 23 noiembrie 2007.
- Să se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în
Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor
meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungară.
- Partea română va transmite datele radar în cod BUFR,
conform atât art. 14, cât şi anexei 8.a ale Regulamentului privind transmiterea
reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România
şi Republica Ungară, după finalizarea procedurii pentru achiziţionarea
softului, respectiv începând cu 30 mai 2008.
- Aprobă modificarea art. 11 din Regulamentul privind
transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice
între România şi Republica Ungară, conform celor prevăzute atât în
Procesul-verbal al subcomisiei, semnat la Bistriţa ia 23 noiembrie 2007, cât şi
în anexa nr. 4.b, modificată, a aceluiaşi regulament, care reprezintă anexa nr.
7 la prezentul protocol.
- Să se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în
Regulamentul privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi
determinarea în comun a resurselor de apă pe cursurile de apă pe apele de
frontieră.
- Aprobă modificarea art. 2 pct. e şi a art. 6 pct. b
ale Regulamentului privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi
determinarea în comun a resurselor de apă pe cursurile de apă transfrontiere,
conform celor prevăzute atât în Procesul-verbal al subcomisiei, semnat la
Bistriţa la 23 noiembrie 2007, cât şi în noua anexă nr. 3 la acelaşi
regulament, care reprezintă anexa nr. 8 la prezentul
protocol.
- Instituţiile specializate ale părţilor să finalizeze
până pe data de 31 iulie 2008 metodologia de stabilire a debitului minim
necesar în secţiunea de frontieră, cu luare în considerare a celor cuprinse la
punctul 3 din Procesul-verbal al întâlnirii extraordinare a aubcomisiei de
gospodărirea apelor si hidrometeorologie, semnat la Praidja 23 iunie 2006.
- Imputerniciţii sprijină realizarea de către
instituţiile specializate a părţilor a metodologiei privind stabilirea
debitului minim necesar (prag), în secţiunea de frontieră, până la termenul
prevăzut.
- Să se continue schimbul de experienţă dintre experţii
români şi unguri implicaţi în elaborarea prognozelor hidrologice, cu
participarea experţilor direcţiilor teritoriale ale apelor
implicate în elaborarea de prognoze hidrologice.
- Să se continue după calibrare discuţiile privind
introducerea datelor obţinute din sistemele de monitoring elaborate în cadrul
proiectelor Phare CBC (Cross Border Cooperation), în fluxul informaţional
existent între părţi.
- Sa continue activitatea grupelor comune de experţi
pentru examinarea posibilităţilor teoretice de tranzitare a apelor pe canalele Horea, Cutaş şi Ghepeş, conform
pct. 7 din Procesul-verbal al subcomisiei de gospodărirea apelor şi
hidrometeorologie, semnat la Nyiregyhaza la 18 ianuarie 2007. Subcomisia de
gospodărirea apelor împreună cu Subcomisia pentru calitatea apelor să
pregătească pentru sesiunea a XX-a a Comisiei un scurt raport privind
rezultatele şi concluziile asupra posibilităţilor teoretice de tranzitare a
apelor pe'canalele Horea, Cutaş şi Ghepeş.
- Experţii părţilor să se informeze în legătură cu
proiectele aflate in derulare, care au legătură cu activitatea subcomisiei.
- Următoarea întâlnire a subcomisiei va avea loc în trimestrul III al anului 2008 pe teritoriul Republicii Ungare.
- Grupa de lucru pentru Directiva-cadru pentru apă să
îşi continue activitatea pe baza obiectivelor Comisiei Internaţionale pentru
Protecţia fluviului Dunărea (ICPDR) pentru realizarea sarcinilor comune
reieşite din aplicarea Directivei-cadru pentru apă 2000/60/CE şi a celor
stabilite conform Procesului-verbal al subcomisiei de gospodărirea apelor şi
hidrometeorologie, semnat la Bistriţa la 23 noiembrie 2007 şi să informeze
subcomisia în legătură cu activitatea sa.
- Următoarea întâlnire a Grupei de lucru pentru
Directiva-cadru pentru apă să aibă loc în luna iunie a anului 2008 pe
teritoriul Republicii Ungare.
- Problematica trecerii la Sistemul European Unificat
de Armonizare (Unified European Levelling Network,
Height Datum:Amsterdam) propus de organismul EuroGeografics să fie scoasă de pe
ordinea de zi, având în vedere că această decizie nu este de competenţa Comisiei.
I.5. Intâlnirea
împuterniciţilor în scopul verificării pe teren a lucrărilor hidrotehnice
I.5.a. Comisia constată că:
- In anul 2007 nu a avut loc întâlnirea
împuterniciţilor cu ocazia verificării comune pe teren a lucrărilor de apărare
împotriva inundaţiilor.
I.6. Colaborarea organelor teritoriale:
I.6.a. In legătură cu hotărârile de la pct. I.6.b din
Protocolul sesiunii a XVIII-a, Comisia constată:
- Părţile au apreciat favorabil colaborarea directă
dintre organele hidrotehnice teritoriale ale părţilor, desfăşurată de la ultima
sesiune a Comisiei, în diferite domenii ale gospodăririi apelor care formează
sau sunt întretăiate de frontiera de stat.
I.6.b. Comisia hotărăşte:
- Imputerniciţii vor sprijini în continuare colaborarea
directă dintre organele hidrotehnice teritoriale, precum şi participarea
specialiştilor din organele centrale şi teritoriale la manifestările din
domeniul gospodăririi apelor, organizate de oricare dintre părţi.
I.7. Examinarea
programului lucrărilor noi
I.7.a. In legătură cu hotărârile de la pct. I.8.b din
Protocolul sesiunii a XVIII-a, Comisia constată:
In anul 2007 părţile nu au transmis proiecte spre
examinare, deoarece nu s-au efectuat lucrări noi pe sectoarele de interes
comun.
I.7.b. Comisia hotărăşte:
- Organele hidrotehnice teritoriale competente trebuie
să transmită Comisiei, spre avizare, documentaţiile intervenţiilor cu posibil
efect transfrontier, conform procedurii prevăzute în Regulamentul privind
procedura de urmat în cazul examinării intervenţiilor cu posibil efect
transfrontier.
I.8. Examinarea stadiului de elaborare a proiectelor
realizate în domeniul de aplicare al Acordului
hidrotehnic cu asistenţă tehnică sau financiară terţă
I.8.a. In legătură cu hotărârile de la punctul l.9.b
din Protocolul sesiunii a XVIII-a, Comisia constată:
- Atât în cadrul subcomisiilor, cât şi la actuala
întâlnire, părţile s-au informat reciproc în legătură cu proiectele comune
realizate cu asistenţă tehnică şi financiară terţă, care sunt cuprinse în anexa
nr. 4 la prezentul protocol.
I.8.b. Comisia hotărăşte:
- Sprijină şi urmăreşte în continuare cu atenţie
proiectele care se realizează în domeniul de aplicare al Acordului cu asistenţă
tehnică şi financiară terţă, cât şi cele din bazinele hidrografice ale Tisei şi
Dunării.
I.9. Următoarea
întâlnire a Comisiei hidrotehnice
Comisia hotărăşte ca următoarea sesiune ordinară a
Comisiei să aibă loc pe teritoriul Ungariei în trimestrul IV al anului 2008.
II. Diverse
II.a. Comisia constată că:
- A avut loc întâlnirea Grupului permanent de experţi
pentru programe şi proiecte internaţionale din cadrul Comisiei Mixte
Româno-Ungare pentru Protecţia Mediului, la Bucureşti în data de 2 octombrie
2007.
Grupul de experţi a transmis Comisiei atât minuta
întâlnirii, în limba engleză, cât şi următoarele documente anexate acesteia:
- lista proiectelor care pot primi finanţare prin
intermediul programelor în contextul Obiectivului European de Cooperare
Teritorială (anexa nr.2 la minuta întâlnirii);
- lista cu propuneri de proiecte ce urmează a fi
analizate şi prioritizate de către Comisia hidrotehnică româno-ungară, în
vederea obţinerii fondurilor necesare realizării acestora (anexa nr. 4 la
minuta întâlnirii);
- lista cu idei de proiecte ce urmează a fi întocmite
(anexa nr. 3 la minuta întâlnirii);
- lista cu proiecte aflate în curs de derulare (anexa
nr. 5 la minuta întâlnirii).
Grupul de experţi solicită Comisei să analizeze lista
propunerilor de proiecte din anexa nr. 4 la minuta întâlnirii şi să stabilească
o listă cu prioritizarea acestora.
- Şedinţa comună a Guvernului României şi Guvernului
Republicii Ungare a avut loc la Sibiu la 14 noiembrie
2007 .
II.b.Comisia hotărăşte:
- Solicită ca în vederea prioritizării propunerilor de
proiecte din anexa nr. 4 la minuta întâlnirii, Grupul permanent de experţi
pentru programe şi proiecte internaţionale din cadrul Comisiei Mixte
Româno-Ungare pentru Protecţia Mediului să transmită informaţii suplimentare şi
amănunţite în legătură cu acestea.
- Va sprijini realizarea sarcinilor părţilor care
decurg din hotărârile şedinţelor comune ale Guvernului României şi Guvernului
Republicii Ungare, care intră sub incidenţa Acordului hidrotehnic.
Anexele nr. 1-8 fac parte integrantă din prezentul
protocol.
Hotărârile prezentului protocol vor intra în vigoare
după aprobarea lor de către guvernele celor două state, conform cap. III art.
10 pct. 5 din acord. O dată cu acesta îşi pierd valabilitatea:
1. Anexele nr. 1, 4 şi 5 la Regulamentul privind
urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera
româno-ungară,intrate în vigoare la data de 5 aprilie 2006.
2. Anexa nr. 2 la Regulamentul
privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale, periculoase, care
nu se mai pot evita, intrate în vigoare la data de 8 septembrie 2003.
3. Anexa nr. 2 la Regulamentul privind procedura
aplicabilă în cazul apariţiei unei stări de deteriorare neaşteptată a calităţii
apelor, aprobat la data 5 aprilie 2006.
4. Articolul 11 şi anexa nr. 4b ale Regulamentului
privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi
hidrologice între România si Republica Ungară, intrate în vigoare la data de 5
aprilie 2006.
5. Articolul 2 pct. e al Regulamentului privind
efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea în comun a
resurselor de apă pe cursurile de apă de frontieră, intrate în vigoare la data
de 6 august 2006.
Prezentul protocol a fost semnat la Baia Mare la 19
februarie 2007, în două exemplare originale, fiecare în limba română şi în
limba maghiară, toate textele fiind egal autentice.
Din partea română,
Lucia Ana Varga
Din partea ungară,
Kothay Laszlo
ANEXA Nr. 1 la protocol
(Anexa nr. 1 la Regulamentul pentru urmărirea
calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară
LISTA
instituţiilor care execută prelevările de probe şi
analizele de calitate
Pe teritoriul român:
Administraţia Naţională „Apele Române"
Direcţia Apelor Crişuri
410204 Oradea, str. Ion Bogdan nr. 35
Tel: +40-259-443892
Fax: +40-259-444237
+40-259-242064
E-mail: dispecerat@dac.rowater.ro
laborator@dac.rowater.ro
Administraţia Naţională „Apele Române"
Direcţia Apelor Someş - Tisa
Str. Vânătorului nr. 17, 400217 Cluj-Napoca
Tel: +40-264-433028
Mobil: +40-788-235758
+40-788-235759
+40-746-046240
Dispecerat:
Tel + Fax: +40-246-433021
E-mail: dispecerat@dast.rowater.ro
Administraţia Naţională „Apele Române"
Direcţia Apelor Someş - Tisa
Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare 3900 Satu
Mare, str. Mircea cel Bătrân nr. 8/A
Tel: +40-261-770177
Fax: +40-261-768302
E-mail: dispecer@sqasm.dast.rowater.ro
laborator@sqasm.dast. rowater.ro
Administraţia Naţională „Apele Române"
Direcţia Apelor Mureş
4300 Tg. Mureş, str. Koteles Samuel nr. 33
Tel: +40-265-265420
Dispecerat: +40-265-261303
Fax: +40-265-267955
E-mail: dispecer@dam.rowater.ro
Administraţia Naţională „Apele
Române"
Direcţia Apelor Mureş
Sistemul de Gospodărire a Apelor Arad 310414 Arad, Str.
Liviu Rebreanu nr. 101
Tel: +40-257-280368
+40-257-280892
Fax: +40-257-280812
E-mail: dispecer@sqaar.dam.rowater.ro
Pe teritoriul ungar:
Tiszantuli Kornyezetvedelmi, Termeszetvedelmi es Vizugyi
Felugyeloseg (TI-KTVF)
H-4025 Debrecen, Hatvan u. 16.
Telefon: 36-52-511 000
Telefax: 36-52-511 040
36-52-511 050
E-mail: tiszantuli@zoldhatosag.hu
ti kof e@tktvf. kvvm. hu
tiktvf labor@,tktvf.kvvm.hu
Also-Tisza-videki Kornyezetvedelmi, Termeszetvedelmi es
Vizugyi Felugyeloseg (ATV-KTVF)
H-6721 Szeged, Felso -Tisza part 17.
Telefon: 36-62-553 033 (kozpont)
36-30-9382 389 (dispecerat)
Telefax: 36-62-553 038
E-mail: alsotiszavideki@zoldhatosaq.hu
atvktvftitk@atvktvf.kvvm.hu
atvktvflabor@atvktvf.kvvm.hu (laborator)
ANEXA Nr. 2 la protocol
(Anexa nr. 2 la Regulamentul privind procedura de
urmat în cazul poluărilor accidentale,
periculoase, care nu se mai pot evita)
LISTA
instituţiilor abilitate pentru efectuarea
schimburilor de informaţii referitoare la poluări accidentale a cursurilor de
apă care
traversează frontiera de stat dintre România şi Republica Ungară
A. pentru râurile Someş, Crasna şi Tur
a. Instituţii
competente din România:
Direcţia Apelor Someş - Tisa
400217 Cluj-Napoca, Str. Vânătorului nr. 17
Tel: +40-264-433028
Mobil: +40-788-235758
+40-788-235759
+40-746-046240
Dispecerat:
Tel +Fax: +40-246-433021
E-mail: dispecerat@dast.rowater.ro
Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare - de rezervă
3900 Satu Mare, str. Mircea cel Bătrân nr. 8/A
Tel: +40-261-770177
Fax: +40-261-768302
E-mail: dispecer@sqasm.dast.rowater.ro
laborator@sqasm.dast rowater.ro
b. Instituţii
competente din Ungaria:
Felso-Tisza-videki Kornyezetvedelmi, Termeszetvedelmi es
Vizugyi Felugyeloseg Nyiregyhaza (FTV-KTVF)
4400 Nyiregyhaza, Kolcsey u. 12-14
Tel: +36-42-598930, 598931
Fax: +36-42-598941
E-mail: felsotiszavideki@,zoldhatosaq.hu
Tiszantuli Kornyezetvedelmi, Termeszetvedelmi es Vizugyi
Felugyeloseg, Debrecen (TI-KTVF Laborator)
4025 Debrecen, Hatvan u. 16
Tel: +36-52-511000
Fax: +36-52-511040
E-mail: tiszantuli(S),zoldhatosaq.hu
Felso-Tisza-videki Kornyezetvedelmi es Vizugyi
Igazgatosag, Nyiregyhaza (FETI-KOVIZIG)
H-4400 Nyiregyhaza, Szechenyi u. 19., Pf.14.
Tel: +36-42-502200
Fax: +36-42-502202
E-mail: vizrajz(S),fetikovizig.hu
B. pentru râurile
Barcău, Crişul Negru, Crişul Repede şi Crişul Alb
a. Instituţii
competente din România:
Direcţia Apelor Crişuri 410204 Oradea, str. Ion Bogdan
nr. 35
Tel: +40-259-443892
Fax: +40-259-444237
+40-259-242064
E-mail: dispecerat@dac.rowater.ro
laborator@dac.rowater.ro
b. Instituţii
competente din Ungaria:
Tiszantuli Kornyezetvedelmi, Termeszetvedelmi es Vizugyi
Felugyeloseg, Debrecen (TI-KTVF)
4025 Debrecen, Hatvan u. 16
Tel: +36-52-511000
Fax: +36-52-511040
E-mail: tiszantuli@,zoldhatosaq.hu
Also Tisza-videki Kornyezetvedelmi, Termeszetvedelmi es
Vizugyi Felugyeloseg, Szeged (ATV-KTVF)
6721 Szeged, Felso-Tisza part 17.
Tel: +36-62-553033
+36-30-9382389 (dispecerat)
Fax: +36-62-553038
E-mail: alsotiszavideki@zoldhatosaq.hu
Tiszantuli Kornyezetvedelmi es Vizugyi Igazgatosag,
Debrecen (TIKOVIZIG)
H-4025 Debrecen, Hatvan u. 8-10., Pf. 57.
Tel: +36-52-410677
Fax: +36-52-316662
E-mail: vizrajz@,tikoviziq.hu
Koros-videki Kornyezetvedelmi es Vizugyi Igazgatosag,
Gyula (KOR-KOVIZIG)
H-5700 Gyula, Varoshaz u. 26., Pf. 19.
Tel: +36-66-526400
Fax: +36-66-526407
E-mail: vizrajz@,korkoviziq.hu
C. pentru râul
Mureş
a. Instituţii competente din România:
Direcţia Apelor Mureş
4300 Tg. Mureş, Str.Koteles Samuel nr. 33
Tel: +40-265-265420
Dispecerat: +40-265-261303
Fax: +40-265-267955
E-mail: dispecer@dam.rowater.ro
Sistemul de Gospodărire a Apelor Arad - de rezervă
310414 Arad, Str. Liviu Rebreanu nr. 101
Tel: +40-257-280368
+40-257-280892
Fax: +40-257-280812
E-mail: dispecer@sqaar.dam.rowater.ro
b. Instituţii
competente din Ungaria:
Also Tisza-videki Kornyezetvedelmi, Termeszetvedelmi es
Vizugyi Felugyeloseg, Szeged (ATV-KTVF)
6721 Szeged, Felso-Tisza part 17.
Tel: +36-62-553033
+36-30-9382389 (dispecerat)
Fax: +36-62-553038
E-mail: alsotiszavideki@zoldhatosag.hu
Also Tisza-videki Kornyezetvedelmi es Vizugyi
Igazgatosag, Szeged (ATIKOVIZIG)
H-6720 Szeged, Stefania 4., Pf. 390.
Tel: +36-62-599599
Fax: +36-62-420774
E-mail: vizrajz@atikovizig.hu
ANEXA Nr. 3 la protocol
(Anexa nr. 2 la Regulamentul privind procedura
aplicabilă în cazul apariţiei unei stări de deteriorare neaşteptată a calităţii apei)
LISTA
instituţiilor abilitate pentru efectuarea
schimburilor de informaţii referitoare la deteriorarea neaşteptată a calităţii
apei şi la
declararea stării extraordinare a calităţii apei care generează poluări accidentale cu impact transfrontier a
cursurilor de apă care traversează frontiera de stat dintre România şi Ungaria
A. pentru râurile
Someş, Crasna şi Tur
a. Instituţii competente din România:
Direcţia Apelor Someş-Tisa
400217 Cluj-Napoca, Str. Vânătorului
nr. 17
Tel: +40-264-433028
Mobil: +40-788 -235758
+40-788-235759
+40-746-046240
Dispecerat:
Tel +Fax: +40-246-433021
E-mail: dispecerat@dast.rowater.ro
Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare - de rezervă
3900 Satu Mare, str. Mircea cel Bătrân nr. 8/A
Tel: +40-261-770177
Fax: +40-261-768302
E-mail: dispecer@sqasm.dast.rowater.ro
laborator@sqasm. dast.rowater.ro
b. Instituţii competente din Ungaria:
Felso-Tisza-videki Kornyezetvedelmi, Termeszetvedelmi es
VIzugyi Felugyeloseg Nyiregyhaza (FTV-KTVF)
4400 Nyiregyhaza, Kolcsey u. 12-14
Tel: +36-42-598930,598931
Fax: +36-42- 598941
E-mail: felsotiszavideki@zoldhatosag.hu
Tiszantuli Kornyezetvedelmi, Termeszetvedelmi es Vizugyi
Felugyeloseg, Debrecen (TI-KTVF-Laborator)
4025 Debrecen, Hatvan u. 16
Tel: +36-52-511000
Fax: +36-52-511040
E-mail: tiszantuli@zoldhatosag.hu
Felso-Tisza-videki Kornyezetvedelmi es Vizugyi
Igazgatosag, Nyiregyhaza (FETI-KOVIZIG)
H-4400 Nyiregyhaza, Szechenyi u. 19., Pf.14.
Tel: +36-42-502200
Fax: +36-42- 502202
E-mail: vizrajz@fetikoviziq.hu
B. pentru râurile
Barcău, Crişul Negru, Crişul Repede şi Crişul Alb
a. Instituţii competente
din România:
Direcţia Apelor Crişuri 410204 Oradea, str. Ion Bogdan
nr. 35
Tel: +40-259-443892
Fax: +40-259-444237
+40-259-242064
E-mail: dispecerat@dac.rowater.ro
laborator@dac.rowater.ro
b. Instituţii
competente din Ungaria:
Tiszântuli Kornyezetvedelmi, Termeszetvedelmi es Vizugyi
Felugyeloseg, Debrecen (TI-KTVF)
4025 Debrecen, Hatvan u. 16
Tel: +36-52-511000
Fax: +36-52-511040
E-mail: tiszantuli@zoldhatosag.hu
Also-Tisza-videki Kornyezetvedelmi, Termeszetvedelmi es
Vizugyi Felugyeloseg, Szeged (ATV-KTVF)
6721 Szeged, Felso-Tisza part 17.
Tel: +36-62-553033
+36-30-9382389 (dispecerat)
Fax: +36-62-553038
E-mail: alsotiszavideki(S),zoldhatosag.hu
Tiszântuli Kornyezetvedelmi es Vizugyi Igazgatosag
(TIKOVIZIG)
H-4025 Debrecen, Hatvan u. 8-10., Pf. 57.
Tel: +36-52-410 677
Fax: +36-52-316 662
E-mail: vizrajz(S),tikovizig.hu
Koros-videki Kornyezetvedelmi es Vizugyi Igazgatosag
(KOR-KOVIZIG)
H-5700 Gyula, Varoshaz u. 26., Pf. 19.
Tel: +36-66-526400
Fax: +36-66-526407
E-mail: vizrajz(S),korkovizig.hu
C. pentru râul
Mureş
a. Instituţii
competente din România:
Direcţia Apelor Mureş
4300 Tg. Mureş, Str.Koteles Samuel nr. 33
Tel: +40-265-265420
Dispecerat: +40-265-261303
Fax: +40-265-267955
E-mail: dispecer(S),dam.rowater.ro
Sistemul de Gospodărire a Apelor Arad - de rezervă
310414 Arad, str. Liviu Rebreanu nr. 101
Tel: +40-257-280368
+40-257-280892
Fax: +40-257-280812
E-mail: dispecer@sqaar.dam.rowater.ro
b. Instituţii
competente din Ungaria:
Also-Tisza-videki Kornyezetvedelmi, Termeszetvedelmi es
Vizugyi Felugyeloseg, Szeged (ATV-KTVF)
6721 Szeged, Felso-Tisza part 17.
Tel: +36-62-553033
+36-30-9382389 (dispecerat)
Fax: +36-62-553038
E-mail: alsotiszavideki@zoldhatosaq.hu
Also-Tisza-videki Kornyezetvedelmi es Vizugyi Igazgatosag
(ATIKOVIZIG)
H-6720 Szeged, Stefania 4., Pf. 390.
Tel: +36-62-599599
Fax: +36-62-420774
E-mail: vizrajz@,atikoviziq.hu
ANEXA Nr. 4 la protocol
INFORMARE
privind proiectele româno-ungare în derulare, realizate
în domeniul de aplicare al Acordului cu
asistenţă tehnică sau cu finanţare externă
1. Proiecte care au
legătură cu sarcinile subcomisiei de calitate a apelor
La nivelul bazinului Someş Tisa sunt în derulare
următoarele proiecte:
• Proiectul „Prevenirea dezastrelor, reducerea riscului
şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă în sectorul minier" pentru
obiectivele din judeţul Maramureş. Finanţarea este asigurată de Banca Mondială
sub coordonarea unui grup de experţi din Germania. Din partea română sunt
implicate instituţii cu atribuţiuni
în acest domeniu: Prefectura Maramureş, REMIN - Ş.A. Baia Mare, ANRM, APM
Maramureş, IJSU Maramureş, SGA Maramureş.
Obiectivul proiectului este punerea la punct a unui
sistem regional de reacţie în cazul deversărilor accidentale de substanţe
poluante rezultate din activităţile miniere desfăşurate în bazinul Tisa.
Prin proiect vor fi elaborate coduri de practică şi
îndrumare pentru planurile de reacţie în situaţii de urgenţă pentru ca administratorul obiectivelor să
gestioneze operativ şi eficient situaţiile de urgenţă generate de accidentele
produse la haldele de steril şi iazurile de decantare-stocare deşeuri şi
substanţe periculoase.
• Proiectul „Dezvoltare şi reabilitare complexă a
râului Tur":
- parteneri: instituţii şi organizaţii din Republica
Ungară şi România (sub coordonarea Consiliului Judeţean Satu Mare);
- obiective: protecţia naturii, dezvoltare agroturism,
alte aspecte locale de interes comun din judeţele de graniţă;
- stadiu: se efectuează studii pentru obţinerea
finanţărilor.
• Partea ungară a informat în legătură cu proiectul
Dezvoltarea şi reabilitarea complexă a râului Tur. In anul precedent a fost
întocmit conceptul de studiu complex pentru dezvoltarea gospodăririi apelor şi
protecţia naturii. Acest studiu cuprinde şi descrierea ecologică a sistemului hidrografic al râului Tur.
In acest an s-au întocmit planuri pentru reabilitarea
digurilor, pentru construcţii hidrotehnice care asigură alimentarea cu apă a
ariilor protejate şi pentru renaturarea braţelor moarte şi a zonelor
inundabile. Pe baza planurilor s-a efectuat studiul de impact şi s-au demarat
procedurile necesare de obţinere a autorizaţiei de mediu.
Proiecte la nivelul bazinului Crişuri:
• Proiectul Managementul bazinului râului transfrontier
Crişuri, sub-bazin al Tisei - asistenţă pentru stabilirea instrumentelor de
control şi management al bazinului, prezentat în anexa nr. 14 (pct. 1) la
Protocolul sesiunii a XVIII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare
(Nyiregyhaza, 26-30 martie 2007) a fost finalizat în iunie 2007.
Experţii subcomisiei propun ca rezultatele proiectului
comun să fie utilizate în viitor în diferitele domenii ale colaborării
româno-ungare în domeniul gospodăririi apelor.
• Proiecte în cadrul Programului INTEREG IIIA:
- proiectul Reabilitarea stării ecologice şi
turistice a canalului Eloviz având ca sursă de finanţare - parteneri:
Koros-videki Kornyezetvedelmi es Vizugyi Igazgatosag (Gyula), Kozep-Bekesi
telepulesekVizvedelmi Egyesulete, Administraţia Naţională a Imbunătăţirilor
Funciare - Sucursala Teritorială Timiş Mureş Inferior, Unitatea de Administrare
Arad; perioada de desfăşurare: ianuarie 2006 - decembrie 2007.
Pe teritoriul ungar canalul Eloviz este îndiguit, iar
pe teritoriul român există un proiect pentru reabilitarea în scop turistic a
canalului Morii şi de tranzitare a apei.
- proiectul Studierea utilizării resursei de apă din
subbazinul hidrografic Crişul Alb, atât de pe teritoriul român, cât şi pe
teritoriul ungar, având aceeaşi sursă de finanţare; parteneri: Koros-videki
Kornyezetvedelmi es Vizugyi Igazgatosag (Gyula), Bekescsaba Megyei Jogu Vâros
Onkormanyzata, Kozep-Bekesi telepulesek Vizvedelmi Egyesulete, Direcţia Apelor
Crişuri Oradea şi Administraţia Naţională a Imbunătăţirilor Funciare - Sucursala
Teritorială Timiş Mureş Inferior, Unitatea de Administrare Arad; perioada de
desfăşurare: mai 2007 - mai 2008.
2. Proiectele care au
legătură cu activitatea subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor
a) Elaborarea sistemului informaţional pentru apărare
împotriva inundaţiilor între Nyiregyhaza şi Satu Mare - iniţiator Direcţia
Apelor FETIKOVIZIG Nyiregyhaza
Finanţare: Programul de colaborare transfrontier
româno-ungar INRERREG III A, 2004-2006
Partener: Consiliul Judeţean Satu Mare, România
b) Modernizarea Regulamentului de apărare împotriva
inundaţiilor produse de ape interne pe zona de interes comun - iniţiator
Direcţia Apelor FETIKOVIZIG Nyiregyhaza
Finanţare: Program de colaborare transfrontier româno-
ungarşi ungaro-sarb
Parteneri: Direcţia Apelor FETIKOVIZIG Debrecen,
Administraţia Naţională a Imbunătăţirilor Funciare -
Sucursala Someş - Criş, Oradea
c) Dezvoltarea sistemului de apărare împotriva
inundaţiilor pe Crişul Dublu - iniţiator Direcţia Apelor KORKOVIZIG Gyula
Finanţare: INTERREG IIIA
Parteneri: Direcţia Apelor Crişuri, Oradea
d) Proiectarea căii de acces pentru apărare împotriva
inundaţiilor- iniţiator Direcţia Apelor KORKOVIZIG Gyula
Finanţare: INTERREG IIIA
Parteneri: Direcţia Apelor Crişuri, Oradea
3. Proiectele care au
legătură cu activitatea subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie
Partea ungară a informat în legătură cu următoarele
proiecte:
1. Lacuri şi dumbrave în zona de frontieră,
reabilitarea braţului mort al Someşului - INTERREG III A.
Parteneri ai Direcţiei protecţia mediului şi a apelor
Tisa Superioară, Nyiregyhaza - Ungaria:
• Direcţia Parcului Naţional Hortobagy, Debrecen -
Ungaria
• Fundaţia Protecţia naturii Szabolcs Szatmar, Beregi-
Ungaria
• Consiliul Comunal al Comunei Csegold - Ungaria
• Consiliul Comunal al Comunei Csengersima - Ungaria
• Consiliul Comunal al Comunei Gacsaly - Ungaria
• Consiliul Comunal al Comunei Zaita - Ungaria
• Consiliul Comunal al Comunei Csaszlo - Ungaria
• Administraţia Naţională a Imbunătăţirilor Funciare,
Sucursala Someş-Criş, Oradea - România
• Consiliul Comunal Lazuri - România
• Consiliul Comunal Dorold - România
2. Program de protecţia mediului în judeţul Hajdu
Bihar pentru protecţia apei subterane destinate apei potabile - INTERREG IIIA
Parteneri ai Direcţiei protecţia mediului şi a apelor
de dincolo de Tisa, Debrecen - Ungaria:
• Direcţia Apelor Crişuri Oradea - România
3. Studierea utilizării resursei de apă din
subbazinul hidrografic Crişul Alb, atât de pe teritoriul român, cât şi pe
teritoriul ungar-INTERREG IIIA.
Parteneri ai Direcţiei protecţia mediului si a apelor Gyula - Ungaria:
• Consiliul orăşenesc Jogu -judeţul Bekes Csaba
• Uniunea pentru protecţia apelor a localităţilor
Kozep-Bekesi
• Direcţia Apelor Crişuri, Oradea
• Administraţia Naţională a Imbunătăţirilor Funciare -
Sucursala Teritorială Timiş Mureş Inferior, Unitatea de Administrare Arad
4. In legătură cu conul aluvional al râului Mureş:
Partea ungară a informat că proiectul intitulat
„Utilizarea durabilă a apelor subterane în zona de frontieră româno-ungară,
Programul INTERREG III A", a participat la licitaţia de proiecte.dar a
fost respins din motive formale.
Partea română a informat în legătură cu următoarele
proiecte:
Partea română a informat că proiectul intitulat „Utilizarea
durabilă a apelor subterane în zona de frontieră româno-ungară, Programul
INTERREG III A", a participat la licitaţia de proiecte, dar a fost
respins.
ANEXA Nr. 5 la Protocol
(Anexa nr. 4 la
Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează
frontiera româno-ungară)
Tabel nr. 1
Indicatorii de determinat din apele de frontieră
(Someş, Crasna, Tur)
|
Indicatorul de calitate
|
U.M.
|
Probe/an
|
2008
|
2009
|
|
|
|
|
M
|
R
|
M
|
R
|
|
A. Indicatorii regimului de oxigen
|
|
Oxigen dizolvat
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Saturaţie de oxigen
|
%
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
CBO5
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
CCO-Mn
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
CCO-Cr
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
TOC
|
mg/l
|
12
|
|
|
|
|
|
B. Indicatorii regimului de nutrienţi
|
|
Amoniu-N
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Nitrit-N
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Nitrat-N
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Azot organic
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Azot total
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Ortofosfat-P
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Fosfor total
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
C. Indicatori de salinitate
|
|
Calciu
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Magneziu
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Sodiu
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Potasiu
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Cloruri
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Sulfaţi
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Carbonaţi
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Bicarbonaţi
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Reziduu fix
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Conductivitate
|
μS/cm
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Duritate (CaO)
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
D. Indicatori complementari
|
|
Temperatura apă
|
°C
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Suspensii totale
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
PH
|
-
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Alcalinitate
|
mmol/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
E. Indicatori micropoluanţi anorganici
|
|
Fier (dizolvat)
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Indicatorul de calitate
|
U.M.
|
Probe/an
|
2008
|
2009
|
|
M
|
R
|
M
|
R
|
|
Fier (total)
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Mangan (dizolvat)
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Mangan (total)
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Zinc (dizolvat)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Zinc (total)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Cupru (dizolvat)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Cupru (total)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Crom total (dizolvat)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Crom total (total)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Plumb (dizolvat)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Plumb (total)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Cadmiu (dizolvat)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Cadmiu (total)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Mercur (total)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Nichel (dizolvat)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Nichel (total)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Arsen (dizolvat)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Arsen (total)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Cianuri totale
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
F. Indicatori micropoluanti organici
|
|
Index fenolic
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Detergenţi anionactivi
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Hidrocarburi petroliere (UV)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
AOX1)
|
μg/l
|
6
|
|
|
|
|
|
G. Indicatori micropoluanti organici
specifici 2)
|
|
Alaclor
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Antracen
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Atrazin
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Benzen
|
μg/l
|
3
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Difenileteri bromuraţi
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
C10-13 cloralcani
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
Clorfenvinfos
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
Clorpirifos
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
1,2-dicloretan
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Diclormetan
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
2-etil-hexil-diftalat
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
Diuron
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
Endosulfan (alfa-endosulfan)
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Fluorantren
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Hexaclor-benzen
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Hexaclor-butadiena
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Hexaclor-ciclohexan (v-lindan)
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Izoproturon
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
Naftalina
|
ng/l
|
3
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Nonil-fenoli
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
Indicatorul de calitate
|
U.M.
|
Probe/an
|
2008
|
2009
|
|
M
|
R
|
M
|
R
|
|
Octil-fenoli
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
Pentaclor-benzen
|
ng/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Pentaclor-fenol
|
ng/l
|
3
|
|
|
|
|
|
Benzo(a)pyren
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Benzo(b)fluoranten
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Benzo(k)fluoranten
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Benzo(g,h,i)perylen
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
lndeno(1,2,3-cd)pyren
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Simazin
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Compuşi tributil-stanici
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
1,2,4 Triclorbenzen
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Triclormetan (clorofom)
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Trifluralin
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
Tricloretilena
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Tetracloretilena
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Tetraclormetan
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
DDT(p.p)
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Aldrin
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Dieldrin
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Edrin
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Izodrin
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
H. Indicatori biologici
|
|
Clorofila-a
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Fitoplancton 3)
|
i/ml
|
6
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Fitobentos 4)
|
-
|
1
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Macrofite 5)
|
-
|
1
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Macronevertebrate acvatice 6)
|
-
|
2
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Peşti 7)
|
-
|
1/3 ani
|
|
X
|
|
X
|
|
I. Indicatori microbiologici
|
|
Bacterii coliforme totale
|
i/m l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
J. Indicatori radiologiei
|
|
Activitate β-globală
|
Bq/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
K. Cantitate de apă
|
|
Debit (Q)
|
m3/s
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
1) Analiza seva
efectua după dotarea laboratoarelor cu aparatura necesară.
2) Indicatorii de
calitate din aceasta grupă - se vor analiza doar cei marcaţi în tabel. Pentru
determinarea acestora este necesară o dotare specifică, corespunzătoare, de
care actualmente nu dispun toate laboratoarele implicate ale părţilor.
3) Pe baza
componenţei de specii şi date cantitative, în perioada de vegetaţie,
aprilie-septembrie.
4) Pe baza
diatomeelor, speciilor componente şi datelor
cantitative stabilite în prealabil, precum şi a indexului saprobic, primăvara,
după perioada de ape mari, în regim hidrologic constant, cu debite mici şi
uniforme.
5) Pe baza speciilor
componente, a datelor cantitative stabilite în
prealabil, perioadă de vară.
6) Pe baza
speciilor componente şi a datelor cantitative, primăvara şi toamna.
7) Pe baza
speciilor componente şi a datelor cantitative, în situaţia în care vor fi
realizate condiţiile tehnice şi aprobările necesare.
Tabel nr. 2
Indicatorii de determinat din apele de frontieră
(Barcău, ler)
|
Indicatorul de calitate
|
U.M.
|
Probe/an
|
2008
|
2009
|
|
M
|
R
|
M
|
R
|
|
A. Indicatorii regimului de oxigen
|
|
Oxigen dizolvat
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Saturaţie de oxigen
|
%
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
CBO5
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
CCO-Mn
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
CCO-Cr
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
TOC
|
mg/l
|
12
|
|
|
|
|
|
B. Indicatorii regimului de nutrienţi
|
|
Amoniu-N
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Nitrit-N
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Nitrat-N
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Azot organic
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Azot total
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Ortofosfat-P
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Fosfor total
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
C. Indicatori de salinitate
|
|
Calciu
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Magneziu
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Sodiu
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Potasiu
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Cloruri
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Sulfaţi
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Carbonaţi
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Bicarbonaţi
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Reziduu fix
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Conductivitate
|
uS/cm
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Duritate (CaO)
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
D. Indicatori complementari
|
|
Temperatura apă
|
°C
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Suspensii totale
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
PH
|
-
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Alcalinitate
|
mmol/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
E. Indicatori micropoluanti anorganici
|
|
Fier (dizolvat)
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Fier (total)
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Mangan (dizolvat)
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Mangan (total)
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Zinc (dizolvat)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Zinc (total)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Indicatorul de calitate
|
U.M.
|
Probe/an
|
2008
|
2009
|
|
M
|
R
|
M
|
R
|
|
Cupru (dizolvat)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Cupru (total)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Crom total (dizolvat)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Crom total (total)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Plumb (dizolvat)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Plumb (total)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Cadmiu (dizolvat)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Cadmiu (total)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Mercur (total)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Nichel (dizolvat)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Nichel (total)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Arsen (dizolvat)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Arsen (total)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Cianuri totale
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
F. Indicatori micropoluanti organici
|
|
Index fenolic
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Detergenţi anionactivi
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Hidrocarburi petroliere (UV)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
AOX1)
|
μg/l
|
6
|
|
|
|
|
|
G. Indicatori micropoluanti organici
specifici2)
|
|
Alaclor
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Antracen
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Atrazin
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Benzen
|
μg/l
|
3
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Difenileteri bromuraţi
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
C10-13 cloralcani
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
Clorfenvinfos
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
Clorpirifos
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
1,2-dicloretan
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Diclormetan
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
2-etil-hexil-diftalat
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
Diuron
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
Endosulfan (alfa-endosulfan)
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Fluorantren
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Hexaclor-benzen
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Hexaclor-butadiena
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Hexaclor-ciclohexan (v-lindan)
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Izoproturon
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
Naftalina
|
ng/l
|
3
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Nonil-fenoli
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
Octil-fenoli
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
Indicatorul de calitate
|
U.M.
|
Probe/an
|
2008
|
2009
|
|
M
|
R
|
M
|
R
|
|
Pentaclor-benzen
|
ng/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Pentaclor-fenol
|
ng/l
|
3
|
|
|
|
|
|
Benzo(a)pyren
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Benzo(b)fluoranten
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Benzo(k)fluoranten
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Benzo(g,h,i)perylen
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
lndeno(1,2,3-cd)pyren
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Simazin
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Compuşi tributil-stanici
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
1,2,4 Triclorbenzen
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Triclormetan (clorofom)
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Trifluralin
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
Tricloretilena
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Tetracloretilena
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Tetraclormetan
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
DDT (p, p-, v. 14)
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Aldrin
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Dieldrin
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Edrin
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Izodrin
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
H. Indicatori biologici
|
|
Clorofila-a
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Fitoplancton3)
|
i/ml
|
6
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Fitobentos4)
|
-
|
1
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Macrofite5)
|
-
|
1
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Macronevertebrate acvatice6)
|
-
|
2
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Peşti7)
|
-
|
1 /3 ani
|
|
X
|
|
X
|
|
I. Indicatori microbiologici
|
|
Bacterii coliforme totale
|
i/ml
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
J. Indicatori radiologiei
|
|
Activitate β-globală
|
Bq/I
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
K. Cantitate de apă
|
|
Debit (Q)
|
m3/s
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
1) Analiza seva
efectua după dotarea laboratoarelor cu aparatura necesară.
2) Indicatorii de
calitate din această grupă - se vor analiza doar cei marcaţi în tabel. Pentru
determinarea acestora este necesară o dotare specifică, corespunzătoare, de
care actualmente nu dispun toate laboratoarele implicate ale părţilor.
3) Pe baza
componenţei de specii şi date cantitative, în perioada de vegetaţie,
aprilie-septembrie.
4) Pe baza
diatomeelor, speciilor componente şi datelor
cantitative stabilite în prealabil, precum şi a indexului saprobic, primăvara,
după perioada de ape mari, în regim hidrologic constant, cu debite mici şi
uniforme.
5) Pe baza speciilor
componente, a datelor cantitative stabilite în
prealabil, perioadă de vară.
6) Pe baza
speciilor componente şi a datelor cantitative, primăvara şi toamna.
7) Pe baza
speciilor componente şi a datelor cantitative, în situaţia în care vor fi
realizate condiţiile tehnice şi aprobările necesare.
Tabel nr. 3
Indicatorii de determinat din apele de frontieră
(Criş Alb,Criş Negru, Criş Repede)
|
Indicatorul de calitate
|
U.M.
|
Probe/an
|
2008
|
2009
|
|
M
|
R
|
M
|
R
|
|
A. Indicatorii regimului de oxigen
|
|
Oxigen dizolvat
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Saturaţie de oxigen
|
%
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
CBO5
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
CCO-Mn
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
CCO-Cr
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
TOC
|
mg/l
|
12
|
X
|
|
X
|
|
|
B. Indicatorii regimului de nutrienţi
|
|
Amoniu-N
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Nitrit-N
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Nitrat-N
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Azot organic
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Azot total
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Ortofosfat-P
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Fosfor total
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
C. Indicatori de salinitate
|
|
Calciu
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Magneziu
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Sodiu
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Potasiu
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Cloruri
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Sulfaţi
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Carbonaţi
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Bicarbonaţi
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Reziduu fix
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Conductivitate
|
μS/cm
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Duritate (CaO)
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
D. Indicatori complementari
|
|
Temperatura apă
|
°C
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Suspensii totale
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
PH
|
-
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Alcalinitate
|
mmol/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
E. Indicatori micropoluanti anorganici
|
|
Fier (dizolvat)
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Fier (total)
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Mangan (dizolvat)
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Mangan (total)
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Indicatorul de calitate
|
U.M.
|
Probe/an
|
2008
|
2009
|
|
M
|
R
|
M
|
R
|
|
Zinc (dizolvat)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Zinc (total)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Cupru(dizolvat)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Cupru(total)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Crom total (dizolvat)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Crom total (total)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Plumb (dizolvat)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Plumb (total)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Cadmiu (dizolvat)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Cadmiu (total)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Mercur (total)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Nichel (dizolvat)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Nichel (total)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Arsen (dizolvat)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Arsen (total)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Cianuri totale
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
F. Indicatori micropoluanti organici
|
|
Index fenolic
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Detergenţi anionactivi
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Hidrocarburi petroliere (UV)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
AOX1)
|
μg/l
|
6
|
|
|
|
|
|
G. Indicatori micropoluanti organici
specifici 2)
|
|
Alaclor
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Antracen
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Atrazin
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Benzen
|
μg/l
|
3
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Difenileteri bromuraţi
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
C10-13 cloralcani
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
Clorfenvinfos
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Clorpirifos
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
1,2-dicloretan
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Diclormetan
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
2-etil-hexil-diftalat
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
Diuron
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
Endosulfan (alfa-endosulfan)
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Fluorantren
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Hexaclor-benzen
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Hexaclor-butadiena
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Hexaclor-ciclohexan (lindan)
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Izoproturon
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
Naftalina
|
ng/l
|
3
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Nonil-fenoli
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
Octil-fenoli
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
Indicatorul de calitate
|
U.M.
|
Probe/an
|
2008
|
2009
|
|
M
|
R
|
M
|
R
|
|
Pentaclor-benzen
|
ng/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Pentaclor-fenol
|
ng/l
|
3
|
|
|
|
|
|
Benzo(a)pyren
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Benzo(b)fluoranten
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Benzo(k)fluoranten
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Benzo(g,h,i)perylen
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
lndeno(1,2,3-cd)pyren
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Simazin
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Compuşi tributil-stanici
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
1,2,4 Triclorbenzen
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Triclormetan (clorofom)
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Trifluralin
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Tricloretilena
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Tetracloretilena
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Tetraclormetan
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
DDT(p.p)
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Aldrin
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Dieldrin
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Edrin
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Izodrin
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
H. Indicatori biologici
|
|
Clorofila-a
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Fitoplancton3)
|
i/ml
|
6
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Fitobentos4)
|
-
|
1
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Macrofite5)
|
-
|
1
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Macronevertebrate acvatice6)
|
-
|
2
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Peşti?)
|
-
|
1/3 ani
|
|
X
|
|
X
|
|
I. Indicatori microbiologici
|
|
Bacterii coliforme totale
|
i/ml
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
J. Indicatori radiologiei
|
|
Activitate β-globală
|
Bq/I
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
K. Cantitate de apă
|
|
Debit (Q)
|
m3/s
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
1) Analiza se va
efectua după dotarea laboratoarelor cu aparatura necesară.
2) Indicatorii de
calitate din această grupă - se vor analiza doar cei marcaţi în tabel. Pentru
determinarea acestora este necesară o dotare specifică, corespunzătoare, de
care actualmente nu dispun toate laboratoarele implicate ale părţilor.
3) Pe baza componenţei
de specii şi date cantitative, în perioada de vegetaţie, aprilie-septembrie.
4) Pe baza
diatomeelor, speciilor componente şi datelor cantitative stabilite în
prealabil, precum şi a indexului saprobic, primăvara, după perioada de ape
mari, în regim hidrologic constant, cu debite mici şi uniforme.
5) Pe baza speciilor
componente, a datelor cantitative stabilite în
prealabil, perioadă de vară.
6) Pe baza
speciilor componente şi a datelor cantitative, primăvara şi toamna.
7) Pe baza
speciilor componente şi a datelor cantitative, în situaţia în care vor fi
realizate condiţiile tehnice şi aprobările necesare.
Tabel nr. 4
Indicatorii de determinat din apele de frontieră
(Mureş)
|
Indicatorul de calitate
|
U.M.
|
Probe/an
|
2008
|
2009
|
|
M
|
R
|
M
|
R
|
|
A. Indicatorii regimului de oxigen
|
|
Oxigen dizolvat
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Saturaţie de oxigen
|
%
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
CBO5
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
CCO-Mn
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
CCO-Cr
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
TOC
|
mg/l
|
12
|
X
|
|
X
|
|
|
B. Indicatorii regimului de nutrienţi
|
|
Amoniu-N
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Nitrit-N
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Nitrat-N
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Azot organic
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Azot total
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Ortofosfat-P
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Fosfor total
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
C. Indicatori de salinitate
|
|
Calciu
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Magneziu
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Sodiu
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Potasiu
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Cloruri
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Sulfaţi
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Carbonaţi
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Bicarbonaţi
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Reziduu fix
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Conductivitate
|
μS/cm
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Duritate (CaO)
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
D. Indicatori complementari
|
|
Temperatura apă
|
°C
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Suspensii totale
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
PH
|
-
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Alcalinitate
|
mmol/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
E. Indicatori micropoluanti anorganici
|
|
Fier (dizolvat)
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Fier (total)
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Mangan (dizolvat)
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Mangan (total)
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Indicatorul de calitate
|
U.M.
|
Probe/an
|
2008
|
2009
|
|
M
|
R
|
M
|
R
|
|
Zinc (dizolvat)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Zinc (total)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Cupru(dizolvat)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Cupru(total)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Crom total (dizolvat)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Crom total (total)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Plumb (dizolvat)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Plumb (total)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Cadmiu (dizolvat)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Cadmiu (total)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Mercur (total)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Nichel (dizolvat)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Nichel (total)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Arsen (dizolvat)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Arsen (total)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Cianuri totale
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
F. Indicatori micropoluanti organici
|
|
Index fenolic
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Detergenţi anionactivi
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Hidrocarburi petroliere (UV)
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
AOX1)
|
μg/l
|
6
|
X
|
|
X
|
|
|
G. Indicatori micropoluanti organici
specifici2)
|
|
Alaclor
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Antracen
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Atrazin
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Benzen
|
μg/l
|
3
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Difenileteri bromuraţi
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
C10-13 cloralcani
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
Clorfenvinfos
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Clorpirifos
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
1,2-dicloretan
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Diclormetan
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
2-etil-hexil-diftalat
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
Diuron
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
Endosulfan (alfa-endosulfan)
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Fluorantren
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Hexaclor-benzen
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Hexaclor-butadiena
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Hexaclor-ciclohexan (lindan)
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Izoproturon
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
Naftalina
|
ng/l
|
3
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Nonil-fenoli
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
Octil-fenoli
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
Indicatorul de calitate
|
U.M.
|
Probe/an
|
2008
|
2009
|
|
M
|
R
|
M
|
R
|
|
Pentaclor-benzen
|
ng/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Pentaclor-fenol
|
ng/l
|
3
|
|
|
|
|
|
Benzo(a)pyren
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Benzo(b)fluoranten
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Benzo(k)fluoranten
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Benzo(g,h,i)perylen
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
lndeno(1,2,3-cd)pyren
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Simazin
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Compuşi tributil-stanici
|
μg/l
|
3
|
|
|
|
|
|
1,2,4 Triclorbenzen
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Triclormetan (clorofom)
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Trifluralin
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Tricloretilena
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Tetracloretilena
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Tetraclormetan
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
DDT(p.p)
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Aldrin
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Dieldrin
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Edrin
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
Izodrin
|
μg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
|
H. Indicatori biologici
|
|
Clorofila-a
|
μg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Fitoplancton3)
|
i/ml
|
6
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Fitobentos4)
|
-
|
1
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Macrofite5)
|
-
|
1
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Macronevertebrate acvatice6)
|
-
|
2
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
Peşti7)
|
-
|
1/3 ani
|
|
X
|
|
X
|
|
I. Indicatori microbiologici
|
|
Bacterii coliforme totale
|
i/ml
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
J. Indicatori radiologiei
|
|
Activitate (3.-globală
|
Bq/I
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
K. Cantitate de apă
|
|
Debit (Q)
|
m3/s
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
1) Analiza seva
efectua după dotarea laboratoarelor cu aparatura necesară.
2) Indicatorii de
calitate din această grupă - se vor analiza doar cei marcaţi în tabel. Pentru
determinarea acestora este necesară o dotare specifică, corespunzătoare, de
care actualmente nu dispun toate laboratoarele implicate ale părţilor.
3) Pe baza
componenţei de specii şi date cantitative, în perioada de vegetaţie,
aprilie-septembrie.
4) Pe baza diatomeelor, speciilor componente şi datelor cantitative
stabilite în prealabil, precum şi a indexului saprobic, primăvara, după
perioada de ape mari, în regim hidrologic constant, cu debite mici şi uniforme.
5) Pe baza speciilor
componente, a datelor cantitative stabilite în
prealabil, perioadă de vară.
6) Pe baza
speciilor componente şi a datelor cantitative, primăvara şi toamna.
7) Pe baza
speciilor componente şi a datelor cantitative, în situaţia în care vor fi
realizate condiţiile tehnice şi aprobările necesare.
ANEXA Nr. 6 la protocol
(Anexa nr. 5 la Regulamentul pentru urmărirea
calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera
româno-ungară
Metode analitice utilizate (standard, exprimare
rezultate, interval acceptabil)
|
Indicatorul de calitatea apei
|
U.M.
|
Standard (român)
|
Standard (maghiar)
|
Exprimare rezultate
(nr. zecimale/precizie)
|
Intervalul acceptabil
|
|
A. Indicatorii regimului de oxigen
|
|
Oxigen dizolvat
|
mg/l
|
SR EN 25813:2000
SR EN 25814:1999
|
MSZ ISO 5813:1993
MSZ EN 25814:1999
|
1/0,1
|
±0,5 mg/l
|
|
Saturaţie de oxigen
|
%
|
Calcul
|
Calcul MSZ 260-15:1967
|
-/-
|
|
|
CBO5
|
mg/l
|
SR EN 1899-1:2003
SR EN 1899-2:2002
|
MSZ EN 1899-1:2000
MSZ EN 1899-2:2000
|
1/0,1
|
±20%
|
|
CCO-Mn
|
mg/l
|
SR EN ISO 8467:1998
STAS 9887:1974
|
MSZ EN ISO 8467:1998
MSZ 12750-21:1971
|
1/0,1
|
±15%
|
|
CCO-Cr
|
mg/l
|
SR ISO 6060:1996
|
MSZ ISO 6060:1991
MSZ 12750-21:1971
|
1/0,1
|
±20%
|
|
TOC
|
mg/l
|
SR EN 1484:2001
|
MSZ EN 1484:1998
|
1/0,1
|
±15%
|
|
B. Indicatorii regimului de nutrienţi
|
|
Amoniu-N
|
mg/l
|
SR ISO 7150:1:2001
|
MSZ ISO 7150-1:1992
|
2/0,01
|
±20%
|
|
Nitrit-N
|
mg/l
|
SR EN 26777:2002
|
MSZ EN 26777:1998
MSZ 448-12:1982
|
2/0,01
|
±20%
|
|
Nitrat-N
|
mg/l
|
SR ISO 7890-3:2000
|
MSZ 12750-18:1974
MSZ 448-12:1982 (2.2)
|
2/0,01
|
±15%
|
|
Azot organic (Azot Kjeldahl)
|
mg/l
|
calcul (SR EN 25663:2000)
|
MSZ EN 25663:1998
MSZ 12750-20:1972
MSZ ISO 7150-1:1992
|
2/0,01
|
±20%
|
|
Azot total
|
mg/l
|
SR EN ISO 11905-1:2003
SR ISO 10048:2001
|
MSZ EN 25663:1998
MSZ 12750-20:1972
MSZ ISO 7150-1:1992
|
2/0,01
|
±25%
|
|
Ortofosfat-P
|
mg/l
|
SR EN ISO 6878:2005
|
MSZ EN ISO 6878:2004
|
2/0,01
|
±20%
|
|
Fosfor total
|
mg/l
|
SR EN ISO 6878:2005
|
MSZ EN ISO 6878:2004
MSZ 260-20:1980
|
2/0,01
|
±25%
|
|
C. Indicatori de salinitate
|
|
Calciu
|
mg/l
|
STAS 3662:1990
|
MSZ EN ISO 7980:2000
MSZ 1484-3:2006(5.)
|
1/0,1
|
±10%
|
|
Magneziu
|
mg/l
|
STAS 3026:1976
|
MSZ EN ISO 7980:2000
MSZ 1484-3:2006(5.)
|
1/0,1
|
±15%
|
|
Sodiu
|
mg/l
|
ISO 9964-3:1993
|
MSZ 448-10:1977
MSZ 1484-3:2006(5.)
|
1/0,1
|
±10%
|
|
Potasiu
|
mg/l
|
ISO 9964-3:1993
|
MSZ 448-10: 1977
MSZ 1484-3:2006(5.)
|
1/0,1
|
±15%
|
|
Cloruri
|
mg/l
|
SR ISO 9297:2001
|
MSZ ISO 9297:2003
MSZ 448-15:1982
|
1/0,1
|
±15%
|
|
Sulfaţi
|
mg/l
|
ST.METH.Ed. 12/65 (turb.) EPA 375.2
|
MSZ 448-13:1983
MSZ 12750-16:1988
|
1/0,1
|
±20%
|
|
Carbonaţi
|
mg/l
|
SR EN ISO 9963-1:2002
|
MSZ EN ISO 9963-1:1998
MSZ 448-11:1986
|
1/0,1
|
±10%
|
|
Bicarbonaţi
|
mg/l
|
SR EN ISO 9963-1:2002
|
MSZ EN ISO 9963-1:1998
MSZ 448-11:1986
|
1/0,1
|
±10%
|
|
Reziduu fix
|
mg/l
|
STAS 9187:1984
|
MSZ 448-19:1986 MSZ 12750-6:1971
|
-/-
|
±15%
|
|
Conductivitate
|
uS/cm
|
SR EN 27888:1997
|
MSZ EN 27888:1998
MSZ 448-32:1977
|
-/-
|
±10%
|
|
Duritate (CaO)
|
mg/l
|
STAS 3026:1976
|
MSZ 448-21:1986
|
1/0,1
|
±10%
|
|
D. Indicatori complementari
|
|
Temperatură
|
°C
|
STAS 6324:1961
|
MSZ 448-2:1967
|
1/0,1
|
0,4°C
|
|
Suspensii totale
|
mg/l
|
STAS 6953:1981
|
MSZ 12750-6:1971
|
-/-
|
±10%
|
|
Indicatorul de calitatea apei
|
U.M.
|
Standard (român)
|
Standard (maghiar)
|
Exprimare rezultate
(nr. zecimale/precizie)
|
Intervalul acceptabil
|
|
PH
|
-
|
SR ISO 10523:1997
|
MSZ ISO 10523:2003
MSZ 448-22:1985
|
2/0,01
|
±0,3%
|
|
Alcalinitate
|
mmol/l
|
SR EN ISO 9963-1:2002
|
MSZ EN ISO 9963-1:1998
MSZ EN ISO 9963-2:1998
MSZ 448-11:1986
|
1/0,1
|
±0,2
|
|
E. Indicatori micropoluanţi anorganici
|
|
Fier (dizolvat)
|
mg/l
|
SR 13315:1996
SR ISO 6332:1996
|
MSZ 1484-3:1998
|
2/0,01
|
±20%
|
|
Fier (total)
|
mg/l
|
SR 13315-1996
SR ISO 6332:1996
|
MSZ 1484-3:1998
|
2/0,01
|
±20%
|
|
Mangan (dizolvat)
|
mg/l
|
SR 8662-21997
SR ISO 6333:1997
|
MSZ 1484-3:1993
|
2/0,01
|
±20%
|
|
Mangan (total)
|
mg/l
|
SR 8662-2:1996
SR ISO 6333:1997
|
MSZ 1484-3:1998
|
2/0,01
|
±20%
|
|
Zinc (dizolvat)
|
μg/l
|
SR ISO 8288:2001
|
MSZ 1484-3:1998
MSZ ISO 8288:2003
|
-/-
|
±20%
|
|
Zinc (total)
|
μg/l
|
SR ISO 8288:2001
|
MSZ 1484-3:1998
MSZ ISO 8288:2003
|
-/-
|
±20%
|
|
Cupru (dizolvat)
|
μg/l
|
SR ISO 8288:2001
SR EN ISO 15586:2004
|
MSZ 1484-3:1998
MSZ EN ISO 15586:2003
|
-/-
|
±20%
|
|
Cupru (total)
|
μg/l
|
SR ISO 8288:2001
SR EN ISO 15586:2004
|
MSZ 1484-3:1998
MSZ EN ISO 15586:2003
|
-/-
|
±20%
|
|
Crom total (dizolvat)
|
μg/l
|
SR ISO 9174:1998
SR EN ISO 15586:2004
|
MSZ 1484-3:1998
MSZ EN ISO 15586:2003
|
-/-
|
±20%
|
|
Crom total (total)
|
μg/l
|
SR ISO 9174:1998
SR EN ISO 15586:2004
|
MSZ 1484-3:1998
MSZ EN ISO 15586:2003
|
-/-
|
±20%
|
|
Plumb (dizolvat)
|
μg/l
|
SR ISO 8288:2001
SR EN ISO 15586:2004
|
MSZ 1484-3:1998
MSZ EN ISO 15586:2003
|
-/-
|
±20%
|
|
Plumb (total)
|
μg/l
|
SR ISO 8288:2001
SR EN ISO 15586:2004
|
MSZ 1484-3:1998
MSZ EN ISO 15586:2003
|
-/-
|
±20%
|
|
Cadmiu (dizolvat)
|
μg/l
|
SR ISO 8288:2001
SR EN ISO 15586:2004
|
MSZ 1484-3:1998
MSZ EN ISO 15586:2003
|
2/0,01
|
±20%
|
|
Cadmiu (total)
|
μg/l
|
SR ISO 8288:2001
SR EN ISO 15586:2004
|
MSZ 1484-3:1998
MSZ EN ISO 15586:2003
|
2/0,01
|
±20%
|
|
Mercur (total)
|
μg/l
|
SR EN 1483:2003
|
MSZ 1484-3:1998
MSZ EN 1483:1998
|
2/0,01
|
±20%
|
|
Nichel (dizolvat)
|
μg/l
|
SR ISO 8288: 2001
SR EN ISO 15586:2004
|
MSZ 1484-3:1998
MSZ EN ISO 15586:2003
|
2/0,01
|
±20%
|
|
Nichel (total)
|
μg/l
|
SR ISO 8288: 2001
SR EN ISO 15586:2004
|
MSZ 1484-3:1998
MSZ EN ISO 15586:2003
|
2/0,01
|
±20%
|
|
Arsen (dizolvat)
|
μg/l
|
SR EN ISO 11969:2003
|
MSZ EN ISO 11969:1998
MSZ 1484-3:1998
|
2/0,01
|
±20%
|
|
Arsen (total)
|
μg/l
|
SR EN ISO 11969:2003
|
MSZ EN ISO 11969:1998
MSZ 1484-3:1998
|
2/0,01
|
±20%
|
|
Cianuri
|
μg/l
|
SR ISO 6703-1:1998
|
MSZ 260-30:1992
|
-/-
|
±15%
|
|
F. Indicatori micropoluanţi organici
|
|
Index fenolic
|
μg/l
|
SR ISO 6439:2001
|
MSZ ISO 6439:2003
MSZ 1484-1:1992
|
/
|
±20%
|
|
Detergenţi anionactivi
|
μg/l
|
SR EN 903:2003
|
MSZ EN 903:1998
MSZ 12750-24:1973
|
/
|
±20%
|
|
Hidrocarburi petroliere (UV)
|
μg/l
|
metodă VITUKI
|
metodă VITUKI
|
/
|
±25%
|
|
Indicatorul de calitatea apei
|
U.M.
|
Standard (român)
|
Standard (maghiar)
|
Exprimare rezultate
(nr. zecimale/precizie)
|
Intervalul acceptabil
|
|
AOX
|
μg/l
|
SR EN 1485:2000
|
MSZ EN 1485:1998
MSZ EN ISO 9562:2005
|
-/-
|
±20 %
|
|
G Indicatori micropoluanti organici
specifici
|
|
Alaclor
|
μg/l
|
SR EN ISO 6468:2000
|
MSZ EN ISO 6468:1998
US EPA 8270
|
3/0,001
|
±40%
|
|
Antracen
|
μg/l
|
|
MSZ 1484-6:2003
|
3/0,001
|
±40 %
|
|
Atrazin
|
μg/l
|
SR EN ISO 10695:2002
|
MSZ EN ISO 10695:2000
US EPA 8270
|
3/0,001
|
±40 %
|
|
Benzen
|
μg/l
|
SR ISO 11423-1,2:2000
|
MSZ 1484-4:1998
|
1 /0,1
|
±30 %
|
|
Difenileteri bromuraţi
|
μg/l
|
|
|
|
|
|
C10-13 cloralcani
|
μg/l
|
|
|
|
|
|
Clorfenvinfos
|
μg/l
|
SR EN 12918:2002
|
MSZ EN ISO 6468:1998
US EPA 8270
|
2/0,01
|
±40 %
|
|
Clorpirifos
|
μg/l
|
SR EN 12918:2002
|
MSZ EN ISO 6468:1998
US EPA 8270
|
2/0,01
|
±40 %
|
|
1,2-dicloretan
|
μg/l
|
EN ISO 10301:1997
|
MSZ EN ISO 10301:1999
MSZ 1484-5:1998
|
1/0,01
|
±30 %
|
|
Diclormetan
|
μg/l
|
EN ISO 10301:1997
|
MSZ EN ISO 10301:1999
MSZ 1484-5:1998
|
1/0,01
|
±30 %
|
|
2-etil-hexil- diftalat
|
μg/l
|
ISO:CD 18856
|
MSZ EN ISO 10301:1999
US EPA 8270
|
1/0,01
|
±30 %
|
|
Diuron
|
μg/l
|
EN ISO 11369:2004
|
MSZ EN ISO 11369:1999
|
|
|
|
Endosulfan (alfa-endosulfan)
|
μg/l
|
SR EN ISO 6468:2000
|
MSZ EN ISO 6468:1998
US EPA 8270
|
3/0,001
|
±40 %
|
|
Fluorantren
|
μg/l
|
|
MSZ 1484-6:2003
|
3/0,001
|
±40 %
|
|
Hexaclor- benzen
|
μg/l
|
ISO:DIS 17993
|
MSZ EN ISO 6468:1998
US EPA 8270
|
2/0,01
|
±40 %
|
|
Hexaclor-butadiena
|
μg/l
|
ISO 10301:1997
|
MSZ EN ISO 6468:1998
MSZ 1484-5:1998
|
2/0,01
|
±40 %
|
|
Hexaclor- ciclohexan
(y-lindan)
|
μg/l
|
SR EN ISO 6468:2000
|
MSZ EN ISO 6468:1998
US EPA 8270
|
3/0,001
|
±40 %
|
|
Izoproturon
|
μg/l
|
EN ISO 11369
|
MSZ EN ISO 11369:1999
|
|
|
|
Naftalină
|
μg/l
|
ISO:DIS 17993
|
MSZ EN ISO 17993:2004
MSZ 1484-6:2003 sau
MSZ 1484-4:1998
|
2/0,01
|
±40 %
|
|
Noni l-fenoli
|
μg/l
|
|
|
|
|
|
Octil-fenoli
|
μg/l
|
|
|
|
|
|
Pentaclor-benzen
|
μg/l
|
SR EN ISO 6468:2000
|
ISO 11423-2:1997
US EPA 8270
|
2/0,01
|
±40 %
|
|
Pentaclor-fenol
|
μg/l
|
SR EN ISO 6468:2000
|
MSZ EN ISO 6468:1998
US EPA 8270
|
1/0,1
|
±30 %
|
|
Benzo(a)piren
|
μg/l
|
|
MSZ 1484-6:2003
|
3/0,001
|
±40 %
|
|
Benzo(b)fluoranten
|
μg/l
|
|
MSZ 1484-6:2003
|
3/0,001
|
±40 %
|
|
Benzo(k)fluoranten
|
μg/l
|
|
MSZ 1484-6:2003
|
3/0,001
|
±40 %
|
|
Benzo(g,h,i)perilen
|
μg/l
|
|
MSZ 1484-6:2003
|
3/0,001
|
±40 %
|
|
lndeno(1,2,3-cd)piren
|
μg/l
|
|
MSZ 1484-6:2003
|
3/0,001
|
±40 %
|
|
Simazin
|
μg/l
|
SR EN ISO 10695:2002
|
MSZ EN ISO 11369:1999
US EPA 8270
|
2/0,01
|
±40 %
|
|
Compuşi tributil-stanici
|
μg/l
|
ISO:CD 17353
|
ISO 11423-2:1997
|
|
±30 %
|
|
1.2.4-triclor- benzen
|
μg/l
|
SR EN ISO 6468:2000
|
MSZ EN ISO 10301:1999
MSZ 1484-5:1998
|
2/0,01
|
±40 %
|
|
Indicatorul de calitatea apei
|
U.M.
|
Standard
(român)
|
Standard
(maghiar)
|
Exprimare rezultate
(nr. zecimale/precizie)
|
Intervalul acceptabil
|
|
Triclor-metan (cloroform)
|
μg/l
|
EN ISO 10301:1997
|
MSZ EN ISO 6468:1998
MSZ 1484-5:1998
|
1/0,01
|
±30 %
|
|
Trifluralin
|
μg/l
|
SR EN ISO 10695:2002
|
MSZ EN ISO 10301:1999
US EPA 8270
|
2/0,02
|
±40 %
|
|
Tricloretilen
|
μg/l
|
|
MSZ EN ISO 10301:1999
MSZ 1484-5:1998
|
1/0,01
|
±30 %
|
|
Tetracloretilena
|
μg/l
|
|
MSZ EN ISO 10301:1999
MSZ 1484-5:1998
|
1 /0,01
|
±30 %
|
|
Tetraclormetan
|
μg/l
|
|
MSZ EN ISO 10301:1999
MSZ 1484-5:1998
|
1/0,01
|
±30 %
|
|
DDT(p.p)
|
μg/l
|
|
US EPA 8270
MSZ EN ISO 6468:1998
|
3/0,001
|
±40 %
|
|
Aldrin
|
μg/l
|
|
US EPA 8270
MSZ EN ISO 6468:1998
|
3/0,001
|
±40 %
|
|
Dieldrin
|
μg/l
|
|
US EPA 8270
MSZ EN ISO 6468:1998
|
3/0,001
|
±40 %
|
|
Edrin
|
μg/l
|
|
US EPA 8270
MSZ EN ISO 6468:1998
|
3/0,001
|
±40 %
|
|
Izodrin
|
μg/l
|
|
US EPA 8270
MSZ EN ISO 6468:1998
|
3/0,001
|
±40 %
|
|
H. Indicatori biologici
|
|
Clorofila-a
|
μg/l
|
SR ISO 10260:1996
|
MSZ ISO 10260:1993
|
1/0,1
|
±10%
|
|
Fitoplancton
|
i/ml
|
Indr. Met. ICIM 1984
|
MSZ EN 15204:2006
|
|
|
|
Fitobentos
|
-
|
Indr. Met. ICIM 1984 EN 13946 :2003 SR EN 14407:2005
|
MSZ EN 13946:2003
MSZ EN 14407:2004
|
|
|
|
Macrofite
|
-
|
Metoda Kohler - Janauer SR EN 14184:2004
|
MSZ EN 14184:2004
|
|
|
|
Macronevertebrate acvatice
|
|
Metoda Pantle-Buck (mod if)
Indr. Met. ICIM 1984 SR EN 27828:2000 SR EN 28265:2001 SR EN
9391:2000
|
MSZ EN 27828:1998
MSZ EN 28265:1998
MSZ EN ISO 9391:2000
|
|
|
|
Peşti
|
-
|
Pescuit electric reversibil - Clasificarea Banarascu - 64 SR EN
14011:2003
|
MSZ EN 14011:2003
|
|
|
|
I. Indicator microbiologic
|
|
Bacterii coliforme totale
|
i/ml
|
STAS 3001:1991
SR EN ISO 9308-1:2004
|
MSZ ISO 9308-1:1993
|
-/-
|
±50 %
|
|
J. Indicator radiologie
|
|
Activitate β -
globală
|
Bq/I
|
SR ISO 9697:1996
|
MSZ 19376:1977
|
3/0,001
|
±30 %
|
|
K. Cantitate de apă
|
|
Debit Q
|
m3/s
|
Explorarea câmpului
vitezelor în secţiunea de recoltare
Determinarea de debit prin
citirea nivelului mirei
|
Măsurarea debitului sau determinarea debitului folosind cheia
liminimetrică
|
|
|
ANEXA Nr. 7 la protocol
(Anexa nr. 4.b la Regulamentul privind trasmiterea
reciprocă a datelor si informaţiilor meteorologice si hidrologice între România
si Republica Ungară)
SCHIMBUL ZILNIC CURENT AL DATELOR HIDROLOGICE
Transmiterea telegramelor HYDRA
Transmiterea curentă a datelor hidrologice din partea
ungară se referă la următoarele staţii:
|
Nr.
|
Cod staţie
|
Râul
|
Staţia hidrometrică
|
Punct „0" (MN)
|
Cote de apărare
|
|
Faza I
|
Faza II
|
Faza III
|
|
1.
|
42522
|
Duna
|
KomaromM.
|
103,88
|
500
|
620
|
680
|
|
2.
|
42027
|
|
Budapest
|
94,97
|
620
|
700
|
800
|
|
3.
|
42029
|
|
Dunafoldvar
|
88,86
|
600
|
750
|
850
|
|
4.
|
42032
|
|
Mohacs
|
79,20
|
750
|
850
|
950
|
|
5.
|
44227
|
Tisa
|
Vasarosnameny
|
101,98
|
600
|
750
|
800
|
|
6.
|
44228
|
|
Tokaj
|
89,34
|
650
|
750
|
800
|
|
7.
|
44229
|
|
Szolnok
|
78,78
|
650
|
750
|
850
|
|
8.
|
44231
|
|
Szeged
|
73,70
|
650
|
750
|
850
|
|
9.
|
46198
|
Drava
|
Ortilos
|
125,94
|
-
|
-
|
-
|
|
10.
|
46199
|
|
Baracs
|
98,14
|
465
|
505
|
545
|
|
11.
|
46503
|
|
Dravaszabolcs
|
86,76
|
410
|
460
|
510
|
|
12.
|
44501
|
Tur
|
Garbolc
|
116,50
|
300
|
400
|
450
|
|
13.
|
44244
|
Someş
|
Csenger
|
113,56
|
500
|
650
|
700
|
|
14.
|
44507
|
Crasna
|
Agerdomajor
|
110,39
|
470
|
550
|
580
|
|
15.
|
44563
|
Barcău
|
Pocsai*
|
94,64
|
400
|
450
|
500
|
|
16.
|
44333
|
Crişul Repede
|
Korosszakal
|
92,15
|
250
|
350
|
400
|
|
17.
|
44554
|
Crişul Negru
|
Sarkad- Malomfok
|
84,50
|
-
|
-
|
-
|
|
18.
|
44552
|
Crişul Alb
|
Gyula
|
84,62
|
350
|
450
|
550
|
|
19.
|
44395
|
Mureş
|
Mako
|
79,50
|
400
|
450
|
500
|
*) Se vor transmite fişele tip anuar de la staţia
Kismarja în loc de Pocsai.
Se transmit:
• cotele apelor de dimineaţa şi din seara anterioară;
• debitul de dimineaţă;
• temperatura apei;
• condiţiile de gheaţă.
Ora transmiterii: ora 10,00, ora locală.
Modul de transmitere:
VITUKI va stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va
transmite pe serverul FTP de la INHGA. Datele vor rămâne stocate pe serverul
FTP al VITUKI timp de 30 de zile.
Forma transmiterii:
zczc
srhu50 habp YYGGgg
hhxx YYGG 00064
42522........................=
.................................... Codul FM 67 - VI
HYDRA
46503.........................=
nnnn
unde YY = ziua, GG = ora ( 06 UTC), gg = 00 ( minute )
Modul de completare a datelor lipsa:
Datele lipsă ce se pot recupera din informările zilnice
vor fi depuse de către VITUKI pe serverul FTP propriu şi transmise pe serverul
FTP de la INHGA. Datele din luna curentă vor rămâne stocate pe serverul FTP al
VITUKI până în data de 7 a lunii următoare.
ANEXA Nr. 8 la protocol
(Anexa nr. 3 la Regulamentul privind efectuarea de
observaţii hidrometrice sistematice si determinarea în comun a resurselor de
apă pe cursurile de apă transfrontieră)
Tabel centralizator comparativ al rezultatelor măsurătorilor de debit simultane
|
Râul
|
Staţiile corespondente
|
Data
|
Debite măsurate (m3/s)
|
Abatere
de la medie
(%)
|
Observaţii
|
|
România
|
Ungaria
|
Media
|
|
|
Luna/anul
|
|
|
|
|
|
|
|
Someş
|
Satu Mare- Csenger
|
|
|
|
|
|
|
|
Tur
|
Turulung-Garbolc
|
|
|
|
|
|
|
|
Crasna
|
Domanesti- Agerdamajor
|
|
|
|
|
|
|
|
Barcău
|
Salard-Kismarja
|
|
|
|
|
|
|
|
Crişul Repede
|
Oradea- Korosszakal
|
|
|
|
|
|
|
|
Crişul Negru
|
Zerind-Sarkad- Malomfok
|
|
|
|
|
|
|
|
Crisul Alb
|
Chisineu Cris- Gyula
|
|
|
|
|
|
|
|
Mureş
|
Arad-Mako
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Luna/anul
|
|
|
|
|
|
|
|
Someş
|
Satu Mare- Csenger
|
|
|
|
|
|
|
|
Tur
|
Turulung-Garbolc
|
|
|
|
|
|
|
|
Crasna
|
Domanesti- Agerdamajor
|
|
|
|
|
|
|
|
Barcău
|
Salard-Kismarja
|
|
|
|
|
|
|
|
Crişul Repede
|
Oradea- Korosszakal
|
|
|
|
|
|
|
|
Crişul Negru
|
Zerind-Sarkad- Malomfok
|
|
|
|
|
|
|
|
Crişul Alb
|
Chisineu Cris- Gyula
|
|
|
|
|
|
|
|
Mureş
|
Arad-Mako
|
|
|
|
|
|
|