HOTARARE   Nr. 460 din 5 aprilie 2006

pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul si institutia prefectului

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 363 din 26 aprilie 2006

In temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 1 alin. (5), art. 11 alin. (4), art. 8 alin. (2) şi ale art. 251 alin. (4) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, cu modificările şi completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. - (1) In calitate de reprezentant al Guvernului pe plan local, prefectul asigură legătura operativă dintre fiecare ministru, respectiv conducător al organului administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului şi conducătorul serviciului public deconcentrat din subordinea acestuia.

(2)    Miniştrii şi conducătorii celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului pot delega prefectului unele atribuţii de conducere şi control, precum:

a)   verificarea modului de utilizare a fondurilor publice alocate serviciilor publice deconcentrate;

b)   verificarea modului de realizare a obiectivelor cuprinse în strategiile sectoriale;

c)   analizarea modului de realizare a acţiunilor cu caracter interministerial care au ca scop creşterea calităţii serviciilor publice;

d)   organizarea unor achiziţii publice prin programe comune mai multor servicii publice deconcentrate din judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti;

e)   reprezentarea în faţa instanţelor judecătoreşti, în cazul în care serviciile publice deconcentrate din subordine nu pot fi mandatate;

f)   alte atribuţii stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat.

(3)   La solicitarea Secretariatului General al Guvernului sau a Cancelariei Primului-Ministru, după caz, prefectul asigură, prin consilierii juridici ai instituţiei prefectului, reprezentarea Guvernului sau a primului-ministru în faţa instanţelor judecătoreşti.

Art. 2. - (1) Subprefecţii îndeplinesc, în numele prefectului, atribuţii în domeniul conducerii serviciilor publice deconcentrate, al conducerii operative a instituţiei prefectului, precum şi alte atribuţii prevăzute de lege ori sarcini date de Ministerul Administraţiei şi Internelor sau de către prefect.

(2) Subprefecţii au următoarele atribuţii principale: 1. cu privire la exercitarea, în numele prefectului, a conducerii serviciilor publice:

a)   analizarea activităţii desfăşurate de serviciile publice deconcentrate, de serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple şi de serviciile publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor şi elaborarea de propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii acestora, pe care le înaintează prefectului;

b)   examinarea, împreună cu conducătorii serviciilor publice deconcentrate şi cu autorităţile administraţiei publice locale, a stadiului de execuţie a unor lucrări şi acţiuni care se derulează în comun;

c)    consultarea conducătorilor serviciilor publice deconcentrate cu privire la ordinele prefectului prin care se stabilesc măsuri cu caracter tehnic sau de specialitate, potrivit legii;

d)   asigurarea transmiterii ordinelor prefectului având ca obiect stabilirea de măsuri cu caracter tehnic sau de specialitate către conducătorul instituţiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat, prin grija personalului din cadrul instituţiei prefectului;

e)  asigurarea examinării proiectelor bugetelor, precum şi a situaţiilor financiare privind execuţia bugetară întocmite de serviciile publice deconcentrate, conform procedurii stabilite, după caz, prin ordin al ministrului ori al conducătorului organului administraţiei publice centrale organizat la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, în vederea emiterii avizului prefectului;

f)  întocmirea proiectului regulamentului de funcţionare a colegiului prefectural, cu respectarea prevederilor regulamentului-cadru;

g)  dispunerea măsurilor în vederea organizării şedinţelor colegiului prefectural, stabilirea, după consultarea conducătorilor serviciilor publice deconcentrate, a ordinii de zi şi a listei invitaţiilor, pe care le înaintează prefectului;

h) urmărirea modului de îndeplinire a hotărârilor luate în cadrul colegiului prefectural, prin grija secretariatului colegiului prefectural, şi formularea de propuneri în cazul nerespectării acestora, pe care le înaintează prefectului;

i) gestionarea şi urmărirea măsurilor dispuse de către prefect în calitate de preşedinte al comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, precum şi a hotărârilor luate în cadrul comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă;

2. cu privire la conducerea operativă a instituţiei prefectului:

a)  asigurarea conducerii operative a instituţiei prefectului, cu excepţia cancelariei prefectului;

b)  elaborarea proiectului regulamentului de organizare şi funcţionare a instituţiei prefectului, pe care îl supune spre aprobare prefectului;

c)   asigurarea elaborării proiectului ordinului prefectului privind înfiinţarea şi organizarea oficiilor prefecturale şi transmiterea acestuia către Ministerul Administraţiei şi Internelor;

d)   asigurarea transmiterii către persoanele interesate a ordinelor prefectului cu caracter individual;

e)   primirea, distribuirea corespondenţei şi urmărirea rezolvării acesteia în termenul legal;

f)  elaborarea de studii şi rapoarte cu privire la aplicarea actelor normative în vigoare, pe care le prezintă prefectului;

g)   asigurarea transmiterii ordinelor prefectului cu caracter normativ către Ministerul Administraţiei şi Internelor, precum şi publicarea în monitorul oficial al judeţului ori al municipiului Bucureşti, după caz;

h) îndrumarea metodologică a secretarilor unităţilor administrativ-teritoriale şi ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, cu excepţia secretarului general al judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti;

i) gestionarea şi urmărirea îndeplinirii măsurilor dispuse de către prefect cu privire la realizarea sarcinilor rezultate din actele normative în vigoare;

j) stabilirea şi urmărirea modului de realizare a fluxului de informare-documentare în domeniile de activitate specifice instituţiei prefectului;

k) înaintarea către prefect de propuneri cu privire la organizarea şi desfăşurarea circuitului legal al lucrărilor, informarea documentară, primirea şi soluţionarea petiţiilor, precum şi la arhivarea documentelor;

l) acordarea de consultanţă autorităţilor administraţiei publice locale privind proiectele acordurilor de colaborare, cooperare, asociere, înfrăţire şi aderare, iniţiate de acestea;

m) verificarea documentaţiei şi aplicarea apostilei pe actele oficiale administrative întocmite pe teritoriul României, care urmează să producă efecte juridice pe teritoriul unui stat semnatar al Convenţiei cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanţa Guvernului nr. 66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare;

n) aprobarea eliberării de extrase sau copii de pe acte din arhiva instituţiei prefectului, cu excepţia celor care conţin informaţii clasificate ca secrete de stat sau de serviciu;

o) asigurarea secretariatului comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, în calitate de secretar al comisiei   judeţene;

p) exercitarea atribuţiilor rezultate ca urmare a aplicării actelor normative cu caracter reparatoriu şi convocarea în şedinţe lunare a comisiilor care au ca obiect punerea în aplicare a acestor legi.

(3) Ordinele prefectului sunt contrasemnate de către subprefectul care are sarcina de a le pune în aplicare.

Art. 3. - (1) Atribuţiile prevăzute la art. 2 care revin fiecărui subprefect se stabilesc prin ordin al prefectului.

(2) In lipsa prefectului, atribuţiile acestuia se asigură de către subprefectul desemnat prin ordin al prefectului.

CAPITOLUL II

Instituţia prefectului

Art. 4. - (1) Structura-cadru de organizare a instituţiei prefectului este prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Structurile de specialitate prevăzute în anexa nr. 1 se pot organiza, în condiţiile legii, prin ordin al prefectului, la nivel de direcţii, servicii şi birouri, după caz, în funcţie de specificul fiecărei activităţi.

Art. 5. - (1) Personalul din cadrul instituţiei prefectului este format din funcţionari publici, funcţionari publici cu statut special şi personal contractual.

(2)     Numirea, respectiv încadrarea, precum şi modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu, respectiv a raporturilor de muncă ale personalului din cadrul instituţiei prefectului se efectuează prin ordin al prefectului, în condiţiile legii.

(3)   Numirea, modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu ale subprefecţilor se efectuează în condiţiile legii.

(4)   Numărul maxim de posturi şi structura posturilor aferente instituţiei prefectului se stabilesc anual prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, cu încadrarea în numărul maxim de posturi şi în structura posturilor aprobate Ministerului Administraţiei şi Internelor.

SECŢIUNEA 1

Atribuţiile structurilor de specialitate ale instituţiei prefectului

Art. 6. - (1) Structurile de specialitate ale instituţiei prefectului îndeplinesc următoarele atribuţii principale:

1. cu privire la aplicarea şi respectarea Constituţiei, a legilor şi a celorlalte acte normative:

a)   elaborează studii şi rapoarte cu privire la aplicarea actelor normative în vigoare, precum şi propuneri privind îmbunătăţirea stării de legalitate, pe care le înaintează prefectului;

b)  participă alături de reprezentanţi ai serviciilor publice deconcentrate la acţiuni de verificare, potrivit competenţelor, a modului de aplicare şi respectare a actelor normative la nivelul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, în cadrul unor comisii mixte constituite prin ordin al prefectului;

c)   prezintă prefectului propuneri privind priorităţile de dezvoltare a judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti, în concordanţă cu prevederile planului de dezvoltare regională şi cu consultarea autorităţilor administraţiei publice locale şi â conducătorilor serviciilor publice deconcentrate;

d)  întocmesc anual planul de acţiuni pentru realizarea în judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti, a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare;

e)  elaborează şi prezintă prefectului informări periodice cu privire la situaţia şi evoluţia stării generale economice, sociale, culturale, precum şi cu privire la stadiul realizării obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare, în judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti;

f)   realizează documentarea necesară şi elaborează pe baza acesteia raportul anual privind starea economico-socială a judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti, care se înaintează, potrivit legii, Guvernului, prin Ministerul Administraţiei şi Internelor;

g) monitorizează modul de aplicare în judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti, a programelor şi strategiilor guvernamentale sau ministeriale cu privire la restructurarea sectorială şi la alte activităţi;

2.  cu privire la verificarea legalităţii actelor administrative adoptate sau emise de autorităţile administraţiei publice locale şi contenciosul administrativ:

a)  ţin evidenţa actelor administrative adoptate sau emise de autorităţile administraţiei publice locale şi transmise prefectului în vederea verificării legalităţii, asigură păstrarea acestora, precum şi evidenţa acţiunilor şi dosarelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti;

b)   examinează sub aspectul legalităţii, în termenele prevăzute de lege, actele administrative adoptate sau emise de autorităţile administraţiei publice locale;

c)  verifică legalitatea contractelor încheiate de autorităţile administraţiei publice locale, asimilate potrivit legii actelor administrative, ca urmare a sesizării prefectului de către persoanele care se consideră vătămate într-un drept sau interes legitim;

d)  propun prefectului sesizarea, după caz, a autorităţilor emitente, în vederea reanalizării actului considerat nelegal, sau a instanţei de contencios administrativ, cu motivarea corespunzătoare;

e)  întocmesc documentaţia, formulează acţiunea pentru sesizarea instanţelor judecătoreşti şi susţin în faţa acestora acţiunea formulată, precum şi căile de atac, atunci când este cazul;

f)  elaborează rapoarte şi prezintă informări prefectului cu privire la actele verificate;

g)  avizează ordinele prefectului din punctul de vedere al legalităţii;

h) întocmesc documentaţia şi reprezintă prefectul şi instituţia prefectului în faţa instanţelor judecătoreşti de orice grad, precum şi a altor autorităţi sau instituţii publice;

i) acţionează în vederea îndeplinirii, în condiţiile legii, a atribuţiilor ce revin prefectului în domeniul organizării şi desfăşurării alegerilor locale, parlamentare şi prezidenţiale, precum şi a referendumului naţional ori local;

j) efectuează, în condiţiile legii, verificările şi întocmesc documentaţia necesară cu privire la dizolvarea de drept a unor consilii locale sau judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, la suspendarea de drept a unor mandate de consilier sau de primar ori la încetarea de drept a unor mandate de primar, respectiv la încetarea înainte de termen a mandatului preşedintelui consiliului judeţean sau al preşedintelui Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz;

k) efectuează, în condiţiile legii, verificări cu privire la măsurile întreprinse de primar sau de preşedintele consiliului judeţean, respectiv de preşedintele Consiliului General al Municipiului Bucureşti, fn calitatea lor de reprezentanţi ai statului în unitatea administrativ-teritorială, inclusiv la sediul autorităţilor administraţiei publice locale, şi propun prefectului, dacă este cazul, sesizarea organelor competente;

l) desfăşoară acţiuni de îndrumare privind modul de exercitare de către primari a atribuţiilor delegate şi executate de către aceştia în numele statului;

3.  cu privire la realizarea politicilor naţionale, a celor de integrare europeană şi a planului de măsuri pentru integrare europeană şi intensificare a relaţiilor externe:

a) întocmesc anual planul de acţiuni pentru realizarea în judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti, a politicilor naţionale, a politicilor de integrare europeană şi intensificare a relaţiilor externe, cu consultarea consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti,    şi    a    conducătorilor    serviciilor    publice deconcentrate;

b)   elaborează, în colaborare cu reprezentanţi ai consiliului judeţean, respectiv ai Consiliului General al Municipiului Bucureşti, ai serviciilor publice deconcentrate, ai autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi ai societăţii civile, planul de măsuri judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, în conformitate cu documentele programatice referitoare la integrarea europeană;

c)     acţionează, cu sprijinul serviciilor publice deconcentrate şi al structurilor de integrare europeană, pentru cunoaşterea documentelor privind integrarea europeană adoptate la nivel central;

d)   acţionează pentru atragerea societăţii civile la activităţile care au legătură cu procesul de integrare europeană şi participă la programele societăţii civile în domeniul integrării europene;

e)    desfăşoară activităţi menite să conducă la cunoaşterea de către autorităţile administraţiei publice locale şi de către cetăţeni a programelor cu finanţare externă iniţiate şi susţinute de Uniunea Europeană şi de alte organisme internaţionale;

f)  întocmesc, gestionează prin evidenţă centralizată şi monitorizează activitatea de relaţii şi de colaborări internaţionale a instituţiei prefectului;

g)   elaborează evidenţa centralizată a rapoartelor de activitate întocmite obligatoriu pentru orice activitate de relaţii internaţionale;

4.   cu privire la buna organizare şi desfăşurare a activităţii pentru situaţii de urgenţă, precum şi la pregătirea şi ducerea la îndeplinire a măsurilor de apărare care nu au caracter militar:

a)   urmăresc îndeplinirea măsurilor dispuse de către prefect, în calitate de preşedinte al comitetului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, pentru situaţii de urgenţă;

b)   prezintă prefectului propuneri privind modul de utilizare, în situaţii de criză, a fondurilor special alocate de la bugetul de stat;

c)   propun prefectului, în situaţiile prevăzute de lege, convocarea consiliilor locale, a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz;

d)   întocmesc rapoarte şi informări privind evoluţia şi desfăşurarea evenimentelor în caz de dezastru, precum şi măsurile întreprinse de autorităţile administraţiei publice locale în acest domeniu, pe care le înaintează prefectului;

e)   asigură informarea prefectului cu privire la iminenţa producerii unor fenomene naturale periculoase;

f)   asigură informarea prefectului, în perioada producerii fenomenelor naturale periculoase, cu privire la evaluarea preliminară a efectelor şi a pagubelor produse;

g)   prezintă prefectului propuneri pentru acordarea unor ajutoare umanitare în scopul protecţiei populaţiei afectate de calamităţi naturale, epidemii, epizootii, incendii sau alte fenomene periculoase;

h) verifică modul de distribuire a ajutoarelor umanitare şi a sumelor alocate din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului;

5.  cu privire la activitatea de eliberare şi de evidenţă a paşapoartelor simple:

a)   soluţionează cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple, în conformitate cu prevederile legii;

b)  colaborează cu serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor pentru asigurarea eliberării paşapoartelor simple, în sistem de ghişeu unic;

c)   administrează şi gestionează registrul judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, de evidenţă a paşapoartelor simple şi valorifică datele cuprinse în acesta;

d)   asigură furnizarea permanent, în cadrul Sistemului naţional informatic de evidenţă a persoanelor, a informaţiilor necesare actualizării Registrului naţional de evidenţă a paşapoartelor simple;

e)   asigură înscrierea de menţiuni în paşapoartele simple, în condiţiile legii;

f)    organizează la nivelul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, gestionarea şi controlul eliberării paşapoartelor simple;

g)  asigură soluţionarea contestaţiilor depuse la serviciul public comunitar pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple;

6. cu privire la regimul permiselor de conducere, al certificatelor de înmatriculare a autovehiculelor şi al plăcilor cu numere de înmatriculare:

a)  constituie şi actualizează registrul judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, de evidenţă a permiselor de conducere şi a autovehiculelor înmatriculate şi valorifică datele cuprinse în acesta;

b)   organizează examenele pentru obţinerea permiselor de conducere a autovehiculelor, în condiţiile legii;

c)  soluţionează cererile pentru eliberarea permiselor de conducere, a certificatelor de înmatriculare şi a plăcilor cu numere de înmatriculare pentru autovehicule rutiere, în condiţiile legii;

d)  colaborează cu serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor pentru asigurarea eliberării certificatelor de înmatriculare şi a plăcilor cu numere de înmatriculare pentru autovehicule rutiere, în sistem de ghişeu unic;

e)   asigură eliberarea permiselor de conducere, a certificatelor de înmatriculare a autovehiculelor şi a plăcilor cu numere de înmatriculare pentru autovehicule rutiere;

f)   monitorizează şi controlează modul de respectare a prevederilor legale referitoare la asigurarea protecţiei datelor cu caracter personal, în domeniul de competenţă;

g)  asigură soluţionarea contestaţiilor depuse la serviciul public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor.

(2) Structurile de specialitate ale instituţiei prefectului mai îndeplinesc şi următoarele atribuţii:

a)  întocmirea documentaţiei necesare emiterii ordinelor prefectului;

b)  elaborarea proiectului ordinului prefectului de stabilire a numărului consilierilor locali şi judeţeni, precum şi ai Consiliului General al Municipiului Bucureşti, pe baza datelor statistice oficiale, şi întocmirea graficului de convocare a consiliilor locale şi a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în şedinţa de constituire;

c)   elaborarea proiectului ordinului prefectului privind numirea şefului oficiului prefectural;

d)   elaborarea, cu consultarea conducătorilor serviciilor publice deconcentrate, a proiectelor ordinelor prefectului având ca obiect stabilirea de măsuri cu caracter tehnic sau de specialitate;

e)   asigurarea primirii, înregistrării şi soluţionării petiţiilor adresate prefectului, precum şi a comunicării către petent a răspunsului, în termenul legal;

f)   îndrumarea cetăţenilor care se adresează instituţiei prefectului în problemele generale sau specifice relaţiei cu publicul;

g)   organizarea activităţii de primire a cetăţenilor în audienţă la prefect şi subprefecţi;

h) asigurarea de asistenţă de specialitate experţilor locali pentru romi, care îşi desfăşoară activitatea în cadrul aparatului propriu al consiliilor locale, pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute în Planul general de măsuri pentru aplicarea Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor;

i) urmărirea şi aplicarea prevederilor cuprinse în strategiile şi programele pentru susţinerea reformei în administraţia publică;

j) realizarea lucrărilor de secretariat pentru colegiul prefectural şi prezentarea propunerilor cu privire la programul de activitate al acestuia subprefectului cu atribuţii în domeniu;

k) conlucrarea cu unităţile teritoriale din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Apărării Naţionale şi a Serviciului Român de Informaţii la elaborarea măsurilor care se impun pentru asigurarea respectării drepturilor individuale, apărarea proprietăţii publice şi a proprietăţii private, siguranţa cetăţenilor şi prevenirea infracţiunilor;

l) asigurarea organizării şi desfăşurării şedinţelor comisiilor sau comitetelor constituite în cadrul instituţiei prefectului potrivit legii;

m) realizarea lucrărilor de secretariat pentru comisia judeţeană consultativă şi comitetul operativ consultativ şi prezentarea propunerilor cu privire la programul de activitate al acestora prefectului;

n) conlucrarea cu compartimentele din aparatul propriu al consiliului judeţean, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în vederea elaborării proiectelor hotărârilor Guvernului care au ca obiect soluţionarea unor probleme de interes local ori a iniţierii, prin Ministerul Administraţiei şi Internelor, a unor proiecte de acte normative;

o) exercitarea atribuţiilor rezultate ca urmare a aplicării actelor normative cu caracter reparatoriu.

Art. 7. - Prefectul poate stabili prin ordin şi alte atribuţii pentru structurile de specialitate ale instituţiei prefectului, în vederea îndeplinirii în cele mai bune condiţii a atribuţiilor care i-au fost conferite prin reglementările legale.

SECŢIUNEA a 2-a

Cancelaria prefectului

Art. 8. - Cancelaria prefectului are următoarele atribuţii principale:

a)  asigurarea condiţiilor necesare desfăşurării şedinţelor de lucru ale prefectului;

b)  analizarea datelor oferite de sondaje, statistici, studii şi informarea prefectului şi a subprefectilor cu privire la principalele probleme şi tendinţe ale mediului social şi economic din judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti;

c)   organizarea întâlnirilor prefectului cu reprezentanţii locali ai societăţii civile, ai sindicatelor, ai patronatelor şi ai partidelor politice;

d)   elaborarea sintezelor mass-media pentru informarea rapidă şi corectă a prefectului şi a subprefectilor;

e)  organizarea, la solicitarea prefectului, a evenimentelor de natură să informeze opinia publică şi mass-media cu privire la acţiunile prefectului;

f)   asigurarea realizării, întreţinerii şi actualizării site-ului oficial al instituţiei prefectului;

g)   punerea la dispoziţia mijloacelor de informare în masă a informaţiilor destinate opiniei publice, în vederea cunoaşterii exacte a activităţii prefectului, prin informări şi conferinţe de presă organizate lunar sau ori de câte ori este nevoie;

h) realizarea documentării necesare în vederea elaborării raportului semestrial al prefectului referitor la stadiul îndeplinirii obiectivelor cuprinse în Strategia guvernamentală de îmbunătăţire a situaţiei romilor.

Art. 9. - Prefectul poate stabili prin ordin şi alte atribuţii pentru personalul din cadrul cancelariei prefectului.

SECŢIUNEA a 3-a

Oficiul prefectural

Art. 10. - (1) In cadrul instituţiei prefectului se pot organiza oficii prefecturale prin ordin al prefectului emis în condiţiile legii.

(2)  Oficiul prefectural are următoarele atribuţii principale:

a)   realizarea documentării cu privire la situaţia şi evoluţia stării generale economice, sociale şi culturale a zonei deservite;

b)   desfăşurarea unor acţiuni de îndrumare şi de verificare a măsurilor întreprinse de către primari în calitatea lor de reprezentanţi ai statului în unităţile administrativ-teritoriale;

c)  formularea de propuneri privind sesizarea, după caz, a autorităţilor administraţiei publice locale emitente, în vederea reanalizării actului considerat nelegal, sau a instanţei de contencios administrativ;

d)   desfăşurarea de activităţi menite să conducă la cunoaşterea de către autorităţile administraţiei publice locale şi de către cetăţeni a programelor cu finanţare externă iniţiate şi susţinute de Uniunea Europeană şi de alte organisme internaţionale;

e)  realizarea de acţiuni pentru atragerea societăţii civile la activităţile care au legătură cu procesul de integrare europeană şi participarea la programele societăţii civile în domeniul integrării europene;

f)  informarea prefectului cu privire la situaţiile deosebite care apar în zona deservită;

g)  formularea de propuneri privind convocarea consiliilor locale, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, în situaţiile prevăzute de lege, pe care le înaintează prefectului;

h) urmărirea îndeplinirii măsurilor dispuse de către prefect, în calitate de preşedinte al comitetului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, pentru situaţii de urgenţă;

i) asigurarea primirii şi înregistrării petiţiilor adresate prefectului;

j) îndrumarea cetăţenilor care se adresează oficiului prefectural în problemele generale sau specifice relaţiei cu publicul.

(3)  Prefectul poate stabili prin ordin şi alte sarcini pentru oficiul prefectural.

Art. 11. - Regulamentul de organizare şi funcţionare a oficiului prefectural, întocmit în conformitate cu regulamentul-cadru prevăzut în anexa nr. 2, se aprobă prin ordin al prefectului.

CAPITOLUL III

Colegiul prefectural

Art. 12. - (1) In fiecare judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti, funcţionează un colegiu prefectural condus de către prefect.

(2) Colegiul prefectural are ca scop asigurarea coordonării activităţii serviciilor publice deconcentrate din judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti, şi este organul consultativ  al  prefectului  în  realizarea  atribuţiilor de conducere a serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale organizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale.

(3) In cadrul şedinţelor de lucru, membrii colegiului prefectural raportează şi analizează stadiul implementării programelor, politicilor, strategiilor şi planurilor de acţiune de la nivelul judeţului sau al localităţilor acestuia, respectiv de la nivelul municipiului Bucureşti, nevoile şi dificultăţile cu care se confruntă serviciile publice deconcentrate, propunând măsuri în vederea îmbunătăţirii activităţii.

Art. 13. - (1) Colegiul prefectural are următoarele atribuţii principale:

a)  analizează activitatea serviciilor publice deconcentrate şi propune măsuri în vederea îmbunătăţirii acesteia;

b)   stabileşte domeniile şi sectoarele în care este necesară sau se poate realiza cu eficienţă acţiunea coordonată a mai multor servicii publice deconcentrate;

c)     stabileşte măsurile necesare implementării programelor, politicilor, strategiilor şi planurilor de acţiune adoptate la nivel naţional;

d)  organizează acţiunile comune ale mai multor servicii publice deconcentrate în vederea soluţionării unor situaţii deosebite;

e)   analizează măsurile necesare în vederea realizării unui sistem comun de management al informaţiei, al resurselor materiale, financiare ori umane.

(2) Colegiul prefectural îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege, precum şi sarcini date de ministere sau de celelalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului ori de către prefect.

Art. 14. - Regulamentul de funcţionare a colegiului prefectural se elaborează în conformitate cu regulamentul-cadru prevăzut în anexa nr. 3 şi se aprobă prin ordin al prefectului.

CAPITOLUL IV

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 15. - Indrumarea şi controlul ierarhic de specialitate asupra activităţii prefecţilor şi a instituţiilor prefectului se asigură de Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Art. 16. - (1) In termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, prefectul aprobă, prin ordin, regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiei prefectului, în care sunt stabilite sarcinile fiecărui compartiment.

(2) Pe baza regulamentului de organizare şi funcţionare a instituţiei prefectului se întocmeşte fişa fiecărui post din statul de funcţii.

Art. 17. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 18. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 1.844/2004 privind aparatul de specialitate al prefectului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.079 din 19 noiembrie 2004.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul administraţiei şi internelor,

Vasile Blaga

Ministrul finanţelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

ANEXA Nr. 1*)

STRUCTURA-CADRU

de organizare a instituţiei prefectului

NOTĂ: în municipiul Bucureşti, prefectul este ajutat de trei subprefecţi

*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 ANEXA Nr. 2

R E G U L A M E N T - C A D R U

de organizare şi funcţionare a oficiului prefectural

Art. 1. - (1) Oficiul prefectural se organizează în temeiul prevederilor art. 40 din Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, cu modificările şi completările ulterioare, şi face parte integrantă din instituţia prefectului.

(2) Structura organizatorică a oficiului prefectural se aprobă prin ordin al prefectului de înfiinţare şi organizare a oficiului prefectural.

Art. 2. - Oficiul prefectural are ca scop realizarea în zona deservită a atribuţiilor ce revin instituţiei prefectului.

Art. 3. - Activitatea oficiului prefectural se organizează şi se desfăşoară conform programului-cadru de acţiuni propriu, aprobat de către prefect.

Art. 4. - (1) Şeful oficiului prefectural este numit prin ordin al prefectului şi are următoarele atribuţii principale:

a)  conduce întreaga activitate a oficiului prefectural;

b)  raportează prefectului cu privire la activitatea oficiului prefectural;

c)   reprezintă oficiul prefectural în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice locale, cu reprezentanţii societăţii civile, cu alte persoane juridice şi cu cetăţenii din zona deservită;

d)  întocmeşte proiectul de regulament de organizare şi funcţionare a oficiului prefectural;

e)  supune spre aprobare prefectului programul-cadru de acţiuni al oficiului prefectural, până la data de 31 ianuarie a fiecărui an.

(2) In îndeplinirea atribuţiilor care îi revin, şeful oficiului prefectural colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale, cu conducătorii serviciilor publice deconcentrate, cu organizaţii neguvernamentale, cu partenerii sociali şi cu mass-media, putând furniza, la cererea acestora, date şi informaţii, în limitele sale de competenţă, potrivit prevederilor legale.

Art. 5. - Activitatea oficiului prefectural este îndrumată şi controlată de către subprefectul care asigură conducerea operativă a instituţiei prefectului.

ANEXA Nr. 3

REGULAMENTUL-CADRU

de funcţionare a colegiului prefectural

Art. 1. - Colegiul prefectural funcţionează în temeiul prevederilor art. 251 din Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - (1) Colegiul prefectural se întruneşte la prefectură şi este prezidat de către prefect.

(2) In lipsa prefectului, şedinţele colegiului prefectural sunt prezidate de către subprefectul care realizează conducerea serviciilor publice deconcentrate.

Art. 3. - Colegiul prefectural îşi desfăşoară ativitatea în plen, în prezenţa majorităţii membrilor acestuia.

Art. 4. - (1) Membrii colegiului prefectural, precum şi celelalte persoane a căror prezenţă la şedinţele colegiului este considerată necesară sunt convocate de către prefect, individual şi în scris.

(2)  Ordinul de convocare trebuie să cuprindă data, ora, locul unde se desfăşoară şedinţa, ordinea de zi şi lista participanţilor.

(3)  In mod excepţional, la propunerea unor membri ai colegiului prefectural, se pot introduce pe ordinea de zi probleme apărute ulterior convocării, cu acordul membrilor colegiului prefectural.

Art. 5. - (1) Membrii colegiului prefectural sunt obligaţi să participe personal la şedinţe, cu excepţia cazurilor temeinic motivate.

(2) Membrul colegiului prefectural aflat în situaţia prevăzută la alin. (1) trebuie să comunice numele înlocuitorului său de drept.

Art. 6. - (1) Secretariatul colegiului prefectural este asigurat de instituţia prefectului şi are ca atribuţii redactarea ordinii de zi, luarea măsurilor pentru aducerea la cunoştinţă a convocării şedinţelor, primirea rapoartelor, a informărilor, a sintezelor şi a celorlalte materiale necesare desfăşurării şedinţelor, solicitate de la membrii colegiului prefectural, întocmirea proceselor-verbale şi a sintezelor şedinţelor, arhivarea şi multiplicarea materialelor, precum şi asigurarea legăturii cu membrii colegiului prefectural.

(2) Procesul-verbal de şedinţă se semnează de către prefect sau de către subprefectul care a condus şedinţa colegiului prefectural şi cuprinde dezbaterile care au avut loc.

Art. 7. - (1) In exercitarea atribuţiilor care îi revin colegiul prefectural adoptă hotărâri.

(2)    Hotărârile se adoptă prin vot deschis şi cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi.

(3)  In caz de paritate de voturi, votul prefectului decide.

Art. 8. - (1) Hotărârile colegiului prefectural se aduc la cunoştinţă instituţiilor interesate de către secretariatul colegiului prefectural.

(2) Hotărârile de interes public general se aduc la cunoştinţă prin oricare mijloace de publicitate.