HOTARARE Nr.
237 din 24 martie 2010
privind aprobarea Strategiei
nationale pentru egalitatea de sanse între femei si barbati pentru perioada
2010-2012 si a Planului general de actiuni pentru implementarea Strategiei
nationale pentru egalitatea de sanse între femei si barbati pentru perioada
2010-2012
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 242 din 15 aprilie 2010
In temeiul art. 108 din Constituţia României,
republicată,
Guvernul României adoptă
prezenta hotărâre.
Art. 1. - Se aprobă Strategia naţională
pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru
perioada 2010-2012, prevăzută în anexa nr. 1, precum şi Planul
general de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale pentru
egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada
2010-2012, prevăzut în anexa nr. 2.
Art. 2. -Anexele nr. 1 şi 2 fac parte
integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemnează:
Ministrul muncii, familiei şi protecţiei
sociale,
Mihai Constantin Şeitan
Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului
şi sportului,
Daniel Petru Funeriu
Ministrul finanţelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu
ANEXA Nr. 1
STRATEGIA NAŢIONALĂ
pentru egalitatea de şanse între femei şi
bărbaţi pentru perioada 2010-2012
Cuprins
A. Introducere
B. Informaţii generale relevante
C. Priorităţi, politici şi cadrul
juridic existente
D. Definirea problemei
E. Obiectivele strategiei
F. Principii generale
G. Direcţii de acţiune, rezultatele
acţiunilor, indicatori, implicaţii juridice H. Evaluare şi
monitorizare a implementării strategiei
I. Acţiuni iniţiate şi continuate pe
parcursul perioadei 2010-2012 J. Finanţarea
A. Introducere
Problematica egalităţii de gen şi a
nediscriminării reprezintă concepte esenţiale care
guvernează societatea în contextul actual, atât pe plan
internaţional, cât şi pe plan comunitar. Din multitudinea de drepturi
consacrate de-a lungul evoluţiei normative, principiul
egalităţii de gen se evidenţiază ca element armonizator al
jurisprudenţei, manifestându-se în general ca o „entitate
suprastatală" ce impune statelor o afinitate spre egalitate, sub
toate aspectele, în demersul de aplicare a legislaţiei lor.
Egalitatea între femei şi bărbaţi este
un drept fundamental, o valoare comună a Uniunii Europene şi a
României şi o condiţie necesară pentru realizarea obiectivelor
europene şi naţionale de creştere economică, ocupare a
forţei de muncă şi a coeziunii sociale. Cu toate că
inegalităţile încă există, Uniunea Europeană (UE) a
făcut progrese semnificative în ultimele decenii în realizarea
egalităţii între femei şi bărbaţi. Aceasta se
datorează, în principal, legislaţiei în domeniul
nediscriminării, integrării dimensiunii egalităţii de gen
şi măsurilor specifice pentru avansarea femeilor. Aceste aspecte
vizează accesul la ocuparea forţei de muncă, egalitatea
salarială, protecţia maternităţii, concediul parental,
măsuri de asigurări sociale, securitatea socială, sarcina probei
în cazurile de discriminare şi de autoocupare a forţei de muncă.
Pentru a răspunde acestei problematici extrem de
complexe şi care are reverberaţii în toate domeniile vieţii
sociale, politice, economice şi culturale a fost necesară dezvoltarea
unei strategii coerente care să răspundă nevoilor existente la
nivel naţional.
Strategia naţională pentru egalitatea de
şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2010-2012 a
fost elaborată pentru a asigura o continuitate a politicilor din domeniul
egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi,
dezvoltate până în anul 2009 în cadrul Strategiei naţionale pentru
egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada
2006-2009.
Prezenta strategie a fost elaborată la
iniţiativa Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse
între Femei şi Bărbaţi, cu sprijinul grupului de lucru
constituit din reprezentanţii instituţiilor şi
autorităţilor publice de la nivel central, organizaţiilor
neguvernamentale şi partenerilor sociali.
B. Informaţii generale relevante
La o scurtă analiză, contextul românesc
actual evidenţiază faptul că problema discriminării pe
criteriul de sex încă se menţine în sfera provocărilor cu care
se confruntă societatea în ansamblu, existând o serie de diferenţe
vizibile în ceea ce priveşte accesul, participarea şi implicarea
femeilor şi bărbaţilor la nivelul vieţii sociale, politice,
economice, al pieţei muncii şi vieţii culturale.
Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse
şi de tratament între femei şi bărbaţi, republicată,
legea specială în materie, stabileşte înfiinţarea Agenţiei
Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi
Bărbaţi, denumită în continuare ANES, ca organ de
specialitate al administraţiei publice centrale, care are ca
principală atribuţie promovarea principiului egalităţii de
şanse între femei şi bărbaţi în toate politicile şi
programele naţionale. Pentru a răspunde obiectivului central care
stabileşte atingerea de facto a egalităţii între femei
şi bărbaţi la toate nivelurile, în cursul anului 2006 ANES a
dezvoltat un document strategic în acest sens. Acest document a fost adoptat
prin Hotărârea Guvernului nr. 319/2006 privind aprobarea Strategiei
naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi
bărbaţi pentru perioada 2006-2009 şi a Planului general de
acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale pentru egalitatea
de şanse între femei si bărbaţi pentru perioada 2006-2009.
Această strategie a conturat o serie de
direcţii de intervenţie, stabilind concomitent şi obiective
specifice care să răspundă domeniilor propuse. Printre
direcţiile de intervenţie stabilite se numără: cadrul legislativ,
capacitatea instituţională, viaţa economică, viaţa
socială, participarea la luarea deciziei, roluri şi stereotipuri de
gen, monitorizarea şi evaluarea Planului general de acţiuni pentru
implementarea Strategiei pentru egalitatea de şanse între femei şi
bărbaţi. Acestor direcţii de intervenţie le corespund o
serie de obiective, printre care: armonizarea legislaţiei naţionale
cu cea internaţională şi, în special, cu cea europeană în
domeniul egalităţii de şanse între femei şi
bărbaţi; întărirea capacităţii instituţionale a
ANES; sprijinirea accesului egal al femeilor şi bărbaţilor pe
piaţa muncii; concilierea vieţii de familie cu viaţa
profesională; facilitarea inserţiei pe piaţa muncii a femeilor
aflate în situaţie sau risc de marginalizare; promovarea participării
egale a femeilor şi bărbaţilor în comunitate, în familie şi
la procesul de luare a decizie; susţinerea măsurilor de prevenire
şi combatere a traficului de persoane, a violenţei de gen, a hărţuirii
sexuale; combaterea rolurilor şi stereotipurilor de gen din
învăţământ, cultură şi mass-media şi nu în
ultimul rând abordarea integratoare a perspectivei de gen în programarea,
elaborarea, implementarea şi evaluarea tuturor politicilor publice.
Pentru atingerea acestor obiective, ANES a derulat de-a
lungul perioadei 2006-2009 o serie de activităţi menite să
promoveze egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi în
toate domeniile de activitate.
Printre activităţile importante derulate de
ANES se numără organizarea campaniei „Participă la
decizie!". Obiectivul campaniei a fost conştientizarea opiniei
publice cu privire la încurajarea participării echilibrate a femeilor
şi bărbaţilor la procesul decizional, iniţiată în anul
2006. Un alt eveniment organizat de ANES a fost lansarea revistei „R.E.S.
Publica - Revista Egalităţii de Şanse", ca mijloc de
sensibilizare a opiniei publice cu privire la problematica de gen. Revista a
fost editată în două numere, iar prezentările publice au avut
loc la Bucureşti, Târgu Jiu şi Cluj-Napoca.
ANES a fost desemnată în anul 2007 Organism
naţional de implementare a Campaniei „Anul european al
egalităţii de şanse pentru toţi - anul 2007".
Activităţile care au avut loc în acest „an european" s-au
concentrat pe problematica discriminării bazate pe originea etnică,
religie, vârstă, sex, orientare sexuală şi
dizabilităţi.
Unul dintre rezultatele pozitive ale acestei campanii
paneuropene în România a fost poziţionarea ţării noastre pe
locul 7 din cele 27 de ţări participante, la capitolul informarea
cetăţenilor cu privire la activităţile derulate în acest
„An european", conform Eurobarometrului privind discriminarea pentru anul
2008 realizat de Comisia Europeană la finalul campaniei.
In anul 2008, ANES a realizat o analiză, în mediul
rural şi în mediul urban, privind participarea femeilor la procesul de
luare a deciziilor în viaţa familială şi în comunitate.
Rezultatele au relevat necesitatea intensificării eforturilor de promovare
a rolului femeilor în societate.
In vederea intensificării dialogului cu celelalte
instituţii cu atribuţii în domeniul egalităţii de
şanse, nediscriminării şi în domeniul ocupării, ANES a
încheiat o serie de protocoale de colaborare.
Astfel, în luna martie 2008, ANES a încheiat un
protocol de colaborare cu Agenţia Naţională pentru Ocuparea
Forţei de Muncă (ANOFM).
Ca urmare a acestui protocol, în luna aprilie au fost
organizate simultan în fiecare reşedinţă de judeţ burse ale
locurilor de muncă având ca obiectiv egalitatea de şanse între femei
şi bărbaţi pe piaţa muncii. Au participat 23.710 persoane,
dintre care 4.535 de femei, 19.175 de bărbaţi, care au fost
informaţi atât despre oferta locurilor de muncă la nivel
judeţean, cât şi despre drepturile pe care le au pe piaţa muncii
şi prevenirea situaţiilor de discriminare. Numărul angajatorilor
prezenţi a fost de 730. Au fost angajaţi pe loc 152 de femei şi
578 de bărbaţi.
In cursul lunii iunie, sub egida „Egalităţii
de şanse pentru toţi", au fost organizate 20 de burse ale
locurilor de muncă pentru persoanele de etnie romă. Au fost
prezenţi 261 de operatori economici care au oferit 5.558 locuri de
muncă, au participat 1.644 de persoane de etnie romă, 725 de persoane
fiind selecţionate în vederea încadrării.
In mai 2008, ANES a semnat un protocol de colaborare cu
Agenţia Naţională pentru Romi (ANR), în vederea
analizării problemelor specifice ale femeilor de etnie romă si pentru
dezvoltarea de proiecte si programe de inserţie a acestora pe piaţa
muncii. Un prim eveniment organizat în comun a avut loc în judeţul Bihor,
la acesta participând cei 2 preşedinţi ai celor două
instituţii.
Totodată, în vederea întăririi
cooperării cu autorităţile locale, ANES a iniţiat o serie
de demersuri în vederea încheierii unor protocoale de colaborare cu
prefecturile din fiecare judeţ şi cu celelalte autorităţi
locale.
Incepând cu luna iulie 2008, ANES a demarat o campanie
naţională prin intermediul presei, având ca obiectiv informarea
publicului larg cu privire la prevederile legislative din domeniul
egalităţii de şanse şi tratament între femei şi
bărbaţi. Un aspect important evidenţiat de analizele realizate
de ANES la începutul anului 2008 îl constituie lipsa informării
cetăţenilor cu privire la legislaţia din domeniul
nediscriminării.
In acest sens, ANES, prin intermediul compartimentelor
teritoriale, a transmis în perioada iulie-august 2008 o serie de comunicate de
presă care aveau ca teme: prezentarea Legii nr. 202/2002,
republicată; protecţia maternităţii la locul de muncă;
concediul paternal; concediul parental; hărţuirea sexuală.
Acestea sunt doar câteva dintre activităţile
relevante derulate de ANES ca rezultat al implementării Strategiei
naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi
bărbaţi şi a Planului general de acţiune pentru perioada 2006-2009.
Strategia naţională pentru egalitatea de şanse
între femei şi bărbaţi pentru perioada 2010-2012 a fost
creionată pentru a asigura o continuitate a politicilor din domeniul
egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi
dezvoltate până în anul 2009 de Strategia naţională pentru
egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada
2006-2009. Ca şi documentul strategic anterior, strategia pentru perioada
2010-2012 îşi propune să răspundă prin măsuri şi
activităţi concrete situaţiilor problematice care au fost
identificate de-a lungul timpului pe anumite direcţii de intervenţie
specifice, precum: educaţia, piaţa muncii, viaţa socială,
roluri şi stereotipuri de gen, participarea la procesul de luare a
deciziilor.
Din datele statistice existente la nivel naţional
rezultă că există disparităţi între femei şi
bărbaţi, în defavoarea femeilor la nivelul pieţei muncii, a
vieţii sociale, a vieţii politice şi culturale.
Astfel, la nivelul pieţei muncii încă
persistă segregarea profesională pe sexe, în sensul că în
anumite domenii de activitate economică sunt implicate preponderent
femeile (domenii cum ar fi sănătatea, educaţia,
administraţia publică etc), în timp ce alte domenii sunt dominate de
bărbaţi (domenii cum ar fi industria grea, armata etc). Această
segregare profesională determină diferenţieri de remunerare
între femei şi bărbaţi, avându-se în vedere că domeniile
puternic feminizate sunt mai prost plătite decât domeniile preponderent
masculine.
Comparativ cu statisticile din 2004 (studiul Eurostat,
Biroul de Statistică al Uniunii Europene), conform cărora
diferenţa de remunerare între femei şi bărbaţi era de 14%,
în prezent se poate constata o diminuare a acestei diferenţe. Astfel,
conform Raportului Comisiei Europene pentru Egalitatea de Şanse între
Femei şi Bărbaţi din 2009, pentru anul 2007, diferenţa de
remunerare între femeile şi bărbaţii din România este de 12,7%1.
Deşi diferenţa de salarizare este mai mică faţă de cea
din anul 2004 şi în acelaşi timp şi faţă de media
înregistrată la nivelul UE (17,4%2), totuşi trebuie
subliniat că această diferenţă este semnificativă,
reprezentând o prioritate atât la nivel european, cât şi la nivel
naţional. Acest fapt a determinat introducerea unui obiectiv specific
legat de această problematică în cadrul prezentei strategii.
De asemenea, la nivelul pieţei muncii se poate
observa o diferenţă între rata de ocupare a femeilor şi cea a
bărbaţilor. Această diferenţă se perpetuează în
timp; astfel, dacă în anul 2004, rata de ocupare a femeilor cu vârsta
cuprinsă între 15-64 de ani era de 52,1%, mult mai mică decât cea a
bărbaţilor cu aceleaşi vârste, care era de 63,6%, pentru anul
2007 se înregistrează tot o diferenţă considerabilă între
sexe - rata de ocupare a femeilor (15-64 de ani) este de 51,7%, faţă
de cea a bărbaţilor, de 64,1%.
In ceea ce priveşte rata şomajului, se poate
observa menţinerea trendului existent pe piaţa muncii. Astfel,
dacă în anul 2004 rata şomajului la femei era mai mică decât cea
a bărbaţilor (6,9 la femei, faţă de 7,7%), în trimestrul IV
al anului 2007 se înregistra o diferenţă semnificativă între
rata de ocupare a femeilor şi cea a bărbaţilor (4,9% la femei,
comparativ cu 7,2% la bărbaţi)3.
In domeniul participării femeilor la nivelul
decizional, se observă o disproporţie clară între reprezentarea
femeilor în structurile parlamentare şi guvernamentale şi cea a
bărbaţilor de la aceleaşi niveluri.
Deşi, ca urmare a activităţilor şi
politicilor derulate în cadrul strategiei pentru perioada 2006-2009 şi a
planului general de acţiuni pentru aceeaşi perioadă, se pot
observa progrese în ceea ce priveşte accesul femeilor pe piaţa muncii
(cu tot ce implică această problematică), la cultură
şi educaţie, totuşi, trebuie subliniat că în anumite
domenii persistă discriminările de gen. Pentru a putea combate,
preveni sau elimina aceste discriminări din viaţa socială,
politică, economică şi culturală este nevoie de
acţiuni concentrate care să îmbine consolidarea cadrului legislativ
cu politicile publice în domeniu şi iniţiativele ce au ca scop
modificarea de mentalităţi, opinii şi atitudini.
In tot acest context, Strategia naţională
pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru
perioada 2010-2012 dezvoltă obiective, activităţi şi
măsuri specifice care să răspundă unor domenii de interes
care încă se confruntă cu fenomenul discriminării de gen sau
sunt încă afectate de fenomenul discriminării.
C. Priorităţi, politici şi cadrul
juridic existente
Programul de guvernare pentru perioada 2009-2012
stabileşte, în cap. 9 „Familia, protecţia copilului şi
egalitatea de şanse", o serie de obiective şi
priorităţi specifice domeniului egalităţii de gen.
Aceste priorităţi sunt legate de: promovarea
participării active a femeii la luarea deciziei şi în structurile de
reprezentare publică, creşterea capacităţii
instituţionale pentru implementarea politicilor de gen, crearea sistemului
naţional de sprijinire şi promovare a politicilor privind egalitatea
de şanse pe piaţa muncii bazate pe fondurile structurale, eliminarea
condiţiei discriminatorii a femeii pe piaţa muncii, în viaţa
social-economică, culturală şi politică, prin introducerea
unei reprezentări minimale a femeilor în Parlament şi în primele
două linii ierarhice ale Guvernului, începând cu următorul ciclu
electoral (2012), aplicarea de politici favorabile femeilor, pentru a le
asigura condiţii corespunzătoare în vederea adaptării la
schimbările imediate şi viitoare de pe piaţa muncii.
Pentru a răspunde coerent la
priorităţile propuse de Programul de guvernare pentru perioada
2009-2012, ANES a dezvoltat Strategia naţională pentru egalitatea de
şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2010-2012,
care înglobează aceste priorităţi printre obiectivele specifice
ale strategiei.
Principiul egalităţii de şanse între
femei şi bărbaţi s-a consacrat de-a lungul timpului,
alături de celelalte principii şi drepturi în sfera de reglementare a
drepturilor omului, atât la nivel internaţional, cât şi la nivel
comunitar şi naţional. In acest context, legislaţia
românească reglementează şi garantează în acelaşi timp
atât egalitatea tuturor persoanelor în faţa legii, cât şi egalitatea
în ceea ce priveşte accesul la angajare, promovare, educaţie, formare
continuă, la protecţie socială, precum şi accesul egal la
toate nivelurile în viaţa economică, politică şi
socială.
De altfel, Legea nr. 202/2002, republicată, legea
specială în materie, oferă o definiţie comprehensivă asupra
noţiunii de egalitate de şanse între femei şi bărbaţi,
evidenţiind necesitatea de a se lua în considerare capacităţile,
nevoile şi aspiraţiile diferite ale persoanelor de sex masculin
şi, respectiv, feminin şi tratamentul egal al acestora pentru
dezvoltarea unor politici eficiente şi coerente care să determine
atingerea de facto a egalităţii între femei şi
bărbaţi în toate domeniile vieţii sociale. Din această
perspectivă politicile din domeniu trebuie să se concentreze pe
atingerea egalităţii de şanse între femei şi
bărbaţi în domenii precum: social, cultural, politic, muncă,
participarea echilibrată la luarea deciziilor, încorporarea abordării
integratoare de gen în toate politicile şi programele naţionale, combaterea
violenţei de gen etc.
Aceeaşi lege prevede înfiinţarea ANES, ca
organ de specialitate al administraţiei publice centrale, aflat în
subordinea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, care
are rolul de a promova politicile de egalitate de şanse între femei
şi bărbaţi la toate nivelurile vieţii sociale, politice,
economice şi culturale, dar şi de a introduce perspectiva de gen în
toate politicile şi programele naţionale.
1,2 Raportul
Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul European Economic
şi Social şi Comitetul Regiunilor- Egalitate între femei şi
bărbaţi - 2009, Bruxelles, 27.02.2009, COM(2009) 77 final.
3 http://www.insse.ro/cms/files/lndicatori%20forta%20de%20munca/AMIGO.htm
Legislaţia naţională afirmă
egalitatea între cetăţenii săi, fără deosebire de sex,
şi nu conţine norme discriminatorii. Aceste acte normative sunt:
1. Constituţia României, republicată,
consacră principiul nediscriminării pe criteriul de sex între
cetăţenii săi, la art. 4 alin. (2), iar prin prevederile art. 16
alin. (3) este garantată egalitatea de şanse între femei şi
bărbaţi în ceea ce priveşte ocuparea funcţiilor şi
demnităţilor publice, civile sau militare;
2. Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările
şi completările ulterioare, care statuează că în cadrul
relaţiilor de muncă funcţionează principiul
egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii
şi angajatorii. Orice discriminare directă sau indirectă
faţă de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare
sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă
naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune
politică, origine socială, handicap, situaţie sau
responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate
sindicală, este interzisă;
3. Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind
prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
care reglementează principiul egalităţii între
cetăţeni, al excluderii privilegiilor şi discriminării;
4. Legea nr. 283/2003 pentru ratificarea Protocolului
opţional la Convenţia asupra eliminării tuturor formelor de
discriminare faţă de femei, adoptat la New York la 6 octombrie 1999;
5. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii
copilului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea
nr. 7/2007, cu modificările şi completările ulterioare, prevede
dreptul părinţilor (mama sau tata) de a beneficia de concediu pentru
creşterea copilului în vârsta de până la 2 ani sau, în cazul
copilului cu handicap, de până la 3 ani, precum şi de o
indemnizaţie lunară.
Alte acte normative adoptate recent, cu
relevanţă în domeniul egalităţii de şanse şi de
tratament:
1. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 67/2007 privind aplicarea principiului egalităţii de tratament
între bărbaţi şi femei în cadrul schemelor profesionale de
securitate socială, aprobată prin Legea nr. 44/2008.
Această ordonanţă de urgenţă
reglementează măsurile pentru aplicarea principiului egalităţii
de tratament între bărbaţi şi femei în schemele profesionale de
securitate socială. Schemele profesionale de securitate socială
reprezintă schemele al căror scop este de a furniza salariaţilor
sau persoanelor care desfăşoară activităţi
independente dintr-o întreprindere ori grup de întreprinderi, un domeniu de
activitate economică, sector profesional sau grup de sectoare,
prestaţii menite să suplimenteze ori să înlocuiască
prestaţiile prevăzute de sistemul general public de securitate
socială, indiferent dacă apartenenţa la aceste scheme este
obligatorie sau facultativă.
Aceasta se aplică populaţiei active, inclusiv
persoanelor care desfăşoară activităţi independente,
persoanelor a căror activitate este întreruptă de boală,
maternitate, accident sau şomaj involuntar, persoanelor care caută un
loc de muncă, pensionarilor, persoanelor cu handicap, persoanelor care au
dobândit o invaliditate, precum şi celor care revendică drepturile în
numele lor, în condiţiile legii.
2. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 61/2008 privind implementarea principiului egalităţii de
tratament între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte
accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi
servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385
din 21 mai 2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 62/2009.
Această ordonanţă de urgenţă
reglementează măsurile pentru aplicarea principiului
egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi în ceea
ce priveşte accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de
bunuri şi servicii. Actul normativ are ca obiectiv stabilirea cadrului
pentru combaterea discriminării bazate pe criteriul de sex în ceea ce
priveşte accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri
şi servicii, în vederea punerii în practică a principiului
egalităţii de tratament.
Aceasta se aplică tuturor persoanelor fizice
şi juridice din sectorul public sau privat, inclusiv organismelor publice,
care furnizează bunuri şi servicii aflate la dispoziţia
publicului, independent de persoana în cauză, atât în ceea ce
priveşte sectorul public, cât şi cel privat, şi care sunt
oferite în afara vieţii private şi familiale şi privesc
tranzacţiile care se derulează în acest cadru.
Din punct de vedere legislativ, a avut loc adoptarea
legislaţiei UE privind egalitatea de şanse şi de tratament între
femei şi bărbaţi.
Analizându-se stadiul armonizării legislaţiei
române cu acquis-ul comunitar în domeniul egalităţii de şanse
şi de tratament între femei şi bărbaţi, se poate afirma
că legislaţia română acoperă prevederile fundamentale ale
legislaţiei comunitare, reglementările acesteia fiind transpuse în
mare parte în legislaţia naţională prin acte normative care
permit respectarea drepturilor persoanelor.
Prin Legea nr. 202/2002, republicată, au fost
transpuse următoarele directive europene:
a) Directiva Consiliului nr. 76/207/CEE din 9 februarie
1976 privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de
tratament între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte
accesul la încadrarea în muncă, la formarea şi la promovarea profesională,
precum şi condiţiile de muncă, publicată în Jurnalul
Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) Seria L 39 din 14 februarie
1976, cu modificările şi completările aduse prin Directiva nr.
2002/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 septembrie
2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene
(JOCE) seria L 269 din 5 octombrie 2002;
b) art. 1, 2, 4, 5, 6 şi 7 din Directiva
Consiliului nr. 75/117/CEE din 10 februarie 1975 privind apropierea
legislaţiilor statelor membre referitoare la aplicarea principiului
egalităţii de remunerare între lucrătorii de sex masculin
şi cei de sex feminin, publicată în Jurnalul Oficial al
Comunităţilor Europene (JOCE) seria L 45 din 19 februarie 1975;
c) art. 10 şi 12 din Directiva nr. 92/85/CEE a
Consiliului din 19 octombrie 1992 privind introducerea de măsuri pentru
promovarea îmbunătăţirii securităţii şi
sănătăţii la locul de muncă în cazul
lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care
alăptează, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor
Europene (JOCE) seria L 348 din 28 noiembrie 1992;
d) Directiva nr. 97/80/CE a Consiliului din 15
decembrie 1997 privind sarcina probei în cazurile de discriminare pe motive de
sex, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene
(JOCE) seria L 14 din 20 ianuarie 1998;
e) Clauza 2, pct. 5 şi 6 din Directiva nr.
96/34/CE a Consiliului din 3 iunie 1996 privind acordul-cadru referitor la
concediul pentru creşterea copilului, încheiat de UNICEF, CEEP şi
CES, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene
(JOCE) seria L 145 din 19 iunie 1996;
f) Directiva nr. 86/613/CEE a Consiliului din 11
decembrie 1986 privind aplicarea principiului egalităţii de tratament
între bărbaţii şi femeile care desfăşoară
activităţi independente, inclusiv agricole, precum şi
protecţia maternităţii, publicată în Jurnalul Oficial al
Comunităţilor Europene (JOCE) seria L 359 din 19 decembrie 1986.
D. Definirea problemei
Problematica inegalităţilor între femei
şi bărbaţi, ce transpare în toate ariile vieţii sociale,
politice, economice şi culturale, a devenit una dintre preocupările
principale pe agenda socială şi politică atât la nivel
internaţional, cât şi la nivel comunitar. Datorită faptului
că disparităţile de gen se manifestă şi la nivel
naţional, Guvernul României şi-a propus să răspundă
acestei provocări prin stabilirea unui set de priorităţi care
să faciliteze atingerea de facto a egalităţii între femei
şi bărbaţi.
La o scurtă analiză asupra situaţiei
egalităţii de gen în România, se pot identifica o serie de puncte
vulnerabile şi de ameninţări.
Astfel, printre punctele slabe menţionăm:
• gradul scăzut de conştientizare asupra
politicilor de egalitate de şanse în administraţia publică
şi în mass-media;
• lipsa unor prevederi coerente referitoare la
soluţionarea plângerilor şi reclamaţiilor referitoare la
discriminarea de gen.
La capitolul ameninţări menţionăm:
• criza economică;
• dinamica pieţei muncii;
• promovarea deficitară a campaniilor sociale în
mass-media;
• deficienţe de comunicare între
instituţiile publice şi societatea civilă şi partenerii
sociali.
E. Obiectivele strategiei
Obiectivul general constă în
îmbunătăţirea cadrului de implementare a politicilor de
egalitate de gen la nivelul tuturor politicilor şi programelor
naţionale în vederea atingerii de facto a egalităţii
între femei şi bărbaţi la toate nivelurile vieţii
economice, sociale, politice şi culturale.
Obiective specifice:
- introducerea perspectivei de gen în educaţia
formală şi nonformală;
- combaterea stereotipurilor de gen din sistemul de
învăţământ;
- reducerea diferenţelor de gen în salarizare;
- încurajarea concilierii vieţii de familie cu
viaţa profesională;
- promovarea perspectivei de gen în viaţa
socială;
- sensibilizarea mass-mediei cu privire la principiul
egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi;
- încurajarea participării echilibrate a femeilor
şi bărbaţilor la toate nivelurile de luare a deciziei;
- implementarea şi monitorizarea indicatorilor
dezvoltaţi potrivit Platformei de acţiune de la Beijing;
- raportarea anuală a stadiului de implementare a
acţiunilor cuprinse în Planul general de acţiuni pentru implementarea
Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi
bărbaţi pentru perioada 2010-2012 de toate instituţiile cu
responsabilităţi în domeniu;
- evaluarea finală a Planului general de
acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale pentru egalitatea
de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2010-2012
de toate instituţiile cu responsabilităţi în domeniu.
F. Principii generale care stau la baza strategiei:
Principiul participării şi
transparenţei. Strategia a fost
concepută şi va fi implementată cu cooperarea instituţiilor
şi autorităţilor publice cu atribuţii în domeniu, cu
participarea organizaţiilor neguvernamentale şi a partenerilor
sociali interesaţi.
Principiul continuităţii şi
coordonării. Strategia reprezintă o
continuare a Strategiei pentru perioada 2006-2009 şi ţine cont
şi de celelalte politici publice şi programe care conţin astfel
de iniţiative.
Principiul responsabilităţii. Planificarea politicilor publice este un proces orientat spre
obţinerea de rezultate. Răspunderea există la toate nivelurile
administraţiei publice.
Principiul bunei guvernări. Conform acestui principiu, strategia a stabilit acţiuni clare
şi eficiente care vor fi evaluate pe baza unei serii de indicatori
calitativi şi cantitativi, încercând totodată să
răspundă în mod coerent unor necesităţi sociale.
Principiul cooperării şi coerenţei. In procesul de elaborare a strategiei s-au avut în vedere sugestiile
şi opiniile reprezentanţilor interguvernamentali prezenţi la
grupul de lucru organizat de ANES. Totodată, acţiunile propuse de
ANES urmează să se desfăşoare în cooperare cu o serie de
actori interesaţi în problematica egalităţii de şanse între
femei şi bărbaţi.
G. Direcţii de acţiune, rezultatele
acţiunilor, indicatori, implicaţii juridice
G.1. Promovarea principiului egalităţii de
şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi la
nivelul întregului sistem educaţional
G.1.1. Obiectivul specific - Introducerea
perspectivei de gen în educaţia formală şi nonformală
Educaţia reprezintă unul dintre domeniile
prioritare de intervenţie pentru promovarea unei societăţi axate
pe respectarea drepturilor omului şi susţinerea
diversităţii. Dincolo de intervenţii legislative punctuale,
combaterea discriminării de gen este condiţionată de
existenţa unui sistem educativ favorabil egalităţii de
şanse şi dezvoltării personale.
Conform datelor statistice existente4, în
sistemul de învăţământ naţional femeile reprezintă
72,6% din totalul personalului didactic. Ponderea cea mai ridicată a
personalului didactic de sex feminin continuă să se
regăsească în învăţământul preşcolar şi în
cel primar, iar cea mai scăzută în învăţământul
superior şi în cel profesional. In acelaşi timp trebuie remarcat
că ponderea femeilor în funcţii de conducere pentru nivelul ISCED5
1-36 este cu 20% mai redusă faţă de ponderea
personalului didactic feminin implicat la acelaşi nivel7, ceea
ce denotă faptul că, deşi este o profesie puternic feminizată,
funcţiile de conducere sunt ocupate în majoritate de bărbaţi.
In ceea ce priveşte participarea la educaţie,
se poate constata că pentru perioada 2007-2008 durata medie de frecventare
a învăţământului este în favoarea sexului feminin (16,7 ani
frecventează învăţământul fetele, faţă de 16 ani,
băieţii). Dezechilibrele în distribuţia pe sexe se menţin
în special în cazul populaţiei care a absolvit învăţământul
profesional (unde ponderea bărbaţilor este cu aproximativ 14% mai
ridicată decat cea a femeilor) şi cel liceal (unde ponderea femeilor
este cu peste 7% mai ridicată în comparaţie cu cea a
bărbaţilor)8. La nivelul învăţământului
superior se poate constata că rata de implicare a populaţiei feminine
în învăţământul superior este mai ridicată faţă
de cea a populaţiei masculine. De-a lungul timpului aceste diferenţe
au crescut de la 5% în 2000/2001 la 16% în anul 2007/2008 în favoarea femeilor.
Conform cercetărilor psihopedagogice, s-a
constatat că traiectoriile personale sunt puternic influenţate de factori
de socializare, printre care şcoala ocupă un loc important.
Şcoala alături de familie reprezintă în fapt principalii
formatori de opinii, atitudini şi mentalităţi ale tinerei
generaţii.
La o scurtă analiză a curriculei
şcolare, a activităţilor care se desfăşoară la
toate nivelurile sistemului de învăţământ, a modului în care se
realizează orientarea socioprofesională în şcoli, se poate
constata că acestea determină perpetuarea şi întărirea unor
stereotipuri şi roluri de gen, precum şi promovarea unor modele ale
relaţiilor de gen.
4 Raportul asupra
stării sistemului naţional de învăţământ 2008,
realizat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
5 International
Standard Classification of Education.
6 ISCED 1-3 -
învăţământul obligatoriu de 8 clase, constituit din
învăţământ primar (ISCED 1), învăţământul
gimnazial/secundar inferior (ISCED 2) şi învăţământul
secundar superior (ISCED 3).
7 Raportul asupra
stării sistemului naţional de învăţământ 2008,
realizat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, pag
52.
8 Raportul asupra
stării sistemului naţional de învăţământ 2008,
realizat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului,
pag. 68.
Integrarea perspectivei de gen în educaţie atât la
nivel formal, cât şi la nivel informai reprezintă o acţiune
perpetuă şi concentrată care trebuie să ia în considerare
toate aspectele implicate în procesul educaţional şi trebuie să
pornească de la schimbarea de mentalităţi şi formarea în
domeniu la nivelul personalului didactic, până la modificarea curriculelor
şcolare de la toate nivelurile sistemului de învăţământ.
In acest context, măsurile active susţinute
pentru formarea cadrelor didactice în spiritul egalităţii de
şanse între femei şi bărbaţi reprezintă măsuri
care vin în sprijinul dezvoltării individuale şi promovării
culturii civice.
Printre acţiunile specifice menite să
răspundă punctual acestui obiectiv se numără:
- încheierea unui protocol de colaborare cu Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Indicatori specifici: protocolul, numărul de
obligaţii asumate conform protocolului, activităţile derulate ca
urmare a protocolului;
- elaborarea unui ghid de integrare a perspectivei de
gen în activitatea preşcolară
Indicatori specifici: numărul ghidurilor
tipărite, numărul ghidurilor diseminate şi tipul
instituţiilor cărora le-au fost diseminate;
- realizarea unor programe de formare pe egalitate de
gen pentru personalul didactic din învăţământul preşcolar
Indicatori specifici: numărul de educatori
formaţi, numărul de programe de formare implementate
G.1.2. Obiectivul specific - Combaterea
stereotipurilor de gen din sistemul de învăţământ
Intregul sistem educativ contribuie la construcţia
normelor şi reprezentărilor sociale şi exercită o
influenţă considerabilă asupra raporturilor de gen.
Perpetuarea stereotipurilor şi rolurilor de gen
prin intermediul conţinutului manualelor şcolare şi a modului în
care se realizează orientarea socioprofesională a tinerilor în
şcoli reprezintă de fapt o consecinţă a aplicării unui
sistem de învăţământ care încă depune eforturi să
integreze toate aspectele legate de evoluţie şi dezvoltare promovate
la nivel european şi mondial. Orientarea spre anumite profesii, rolul
asumat în interiorul familiei sau la nivelul comunităţii ori percepţia
asupra propriilor competenţe sunt aspecte multiple influenţate de
sistemul educativ şi duc la o segregare a pregătirii femeilor şi
bărbaţilor pe anumite domenii din procesul educaţional (fapt
care poate avea drept consecinţă o segregare profesională pe
sexe).
Pentru a putea combate perpetuarea stereotipurilor
şi a rolurilor de gen din sistemul educaţional este nevoie de
măsuri şi activităţi concrete şi coerente, de campanii
care să sensibilizeze şi să conştientizeze personalul
didactic, dar şi tinerii elevi cu privire la importanţa
promovării diversităţii, respectării diferenţelor
şi a necesităţii dezvoltării unor modele nediscriminatorii
ale relaţiilor de gen.
Acţiunile specifice menite să
răspundă acestui obiectiv se vor axa pe:
• organizarea de campanii de informare pentru elevii de
liceu în domeniul egalităţii de şanse;
• elaborarea şi diseminarea de materiale
informative adaptate particularităţilor grupului-ţintă
(elevi şi studenţi).
Indicatori specifici: numărul de campanii de
informare, numărul de beneficiari direcţi ai acestor campanii,
numărul de materiale informative şi promoţionale diseminate
Rezultate ale acţiunilor desfăşurate în
cadrul acestui obiectiv:
- o bună cunoaştere a problematicii de gen
în rândul personalului didactic;
- o bună conştientizare a problematicii de
gen în rândul elevilor.
G.2. Promovarea principiului egalităţii de
şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi pe
piaţa muncii
G.2.1. Obiectivul specific - Reducerea
diferenţelor de gen în salarizare
Principiul plăţii egale pentru muncă de
valoare egală reprezintă o politică de gen introdusă în
legislaţia românească în anul 2002, prin adoptarea Legii nr.
202/2002, republicată: „Prin munca de valoare egală se
înţelege activitatea remunerată care, în urma comparării, pe baza
aceloraşi indicatori şi a aceloraşi unităţi de
măsură, cu o altă activitate, reflectă folosirea unor
cunoştinţe şi deprinderi profesionale similare sau egale şi
depunerea unei cantităţi egale ori similare de efort intelectual
şi/sau fizic." Această reglementare a fost preluată şi
în Legea nr. 53/2003, prin modificările şi completările aduse
acestui act normativ prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
55/2006.
Tratatul de instituire a Comunităţilor
Europene de la Roma din 1957 abordează, în art. 119, tema
egalităţii de tratament, deşi, specific, se limitează la
domeniul remunerării: „Fiecare stat membru va garanta într-o primă
fază şi va continua aplicarea principiului egalităţii de
remunerare între angajaţi şi angajate pentru aceeaşi
muncă..." De asemenea, reducerea diferenţei de remunerare face
parte din obiectivele Strategiei Europene de la Lisabona, din anul 2000, pentru
ocupare şi creşterea numărului de locuri de muncă. In
documentul european „Foaia de parcurs pentru egalitatea de şanse între
femei şi bărbaţi pentru 2006-2010" se menţionează
faptul că diferenţa de remunerare între femei şi
bărbaţi persistă în continuare, în ciuda implementării
politicilor europene de gen.
Una dintre modalităţile prin care poate fi
atinsă egalitatea de facto între femei şi bărbaţi
este participarea echilibrată la activităţile economice care
să asigure autonomie şi independenţă financiară
femeilor.
Diferenţa de remunerare măsoară
diferenţa relativă a remunerărilor orare brute medii ale
femeilor şi ale bărbaţilor pe ansamblul economiei. Este unul
dintre indicatorii structurali de monitorizare a strategiei europene pentru
creştere economică şi locuri de muncă.
Există situaţii când femeile sunt
plătite mai puţin decât bărbaţii, în ciuda faptului că
prestează acelaşi tip de muncă. Diferenţele de remunerare
între femei şi bărbaţi pot, în parte, reflecta diferenţele
obiective pe planul caracteristicilor individuale (vârstă, nivel de
educaţie, experienţă dobândită), al forţei de
muncă (profesie, tipul contractului ori condiţiile de muncă) sau
al întreprinderii (sectorul de activitate ori mărimea). De exemplu,
experienţa contează, în general, mult pe piaţa muncii. Dacă
bărbaţii posedă, în medie, mai multă experienţă
decât femeile, nivelul lor de remunerare va fi, în medie, de asemenea, mai
ridicat. Cu toate acestea, practici discriminatorii pot persista şi pot
afecta lucrătorii pe motive de sex. Se întâmplă ca femeile să
fie mai puţin remunerate decât bărbaţii, deşi posedă
un nivel de experienţă echivalent, pentru aceeaşi muncă, ca
un rezultat al unei discriminări deliberate.
Plata egală nu se referă exclusiv la
veniturile salariale. Plata include, de asemenea, bonusurile, orele
suplimentare, prima de vacanţă, plata pentru zilele de concediu
medical, primele, stimulentele sau pensiile ocupaţionale. Faptul că
diferenţa de remunerare persistă înseamnă o mai mică
valorizare sistematică a profesiilor şi funcţiilor dominant
feminine în raport cu cele dominant masculine.
Pe de altă parte, diferenţa de remunerare
poate reflecta inegalităţi care, de fapt, afectează, în
principal, femeile în ceea ce priveşte participarea lor pe piaţa
muncii. Acest aspect este relevant, de exemplu, în ceea ce priveşte
segregarea pieţei muncii. Femeile se concentrează într-un număr
mult mai restrâns de sectoare şi de profesii decât bărbaţii,
sectoare şi profesii care tind să fie mai puţin valorizate
şi mai puţin remunerate decât acelea în care lucrează dominant
bărbaţi.
Segregarea este consolidată de tradiţiile
şi stereotipurile care influenţează, de exemplu, alegerea
filierelor educaţionale, evaluarea şi clasificarea profesiilor, dar
şi participarea la forţa de muncă, femeile fiind mai deschise
pentru obţinerea unui program parţial de lucru. Cu toate că
recurgerea la această modalitate de muncă poate reflecta preferinţe
personale şi poate favoriza participarea femeilor pe piaţa muncii,
diferenţa între femei şi bărbaţi subliniază faptul
că aceştia nu au aceeaşi utilizare a timpului şi că
îngrijirea membrilor de familie dependenţi este, în mod esenţial,
asumată de către femei.
Absenţa unor servicii de îngrijire a copiilor care
să fie accesibile, abordabile şi de calitate consolidează acest
dezechilibru. In acelaşi fel, recurgerea la concediu parental rămâne
o caracteristică dominant feminină. Aproape 40% dintre femei
lucrează în sectoarele sănătăţii, educaţiei sau
administraţiei publice, spre deosebire de doar 20% dintre
bărbaţi.
In ultimul raport al Comisiei Europene pentru anul 2009
cu privire la egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi
s-a arătat că media europeană a diferenţei salariale între
cele două sexe este de 17,4%9, în mare parte datorită
faptului că, de cele mai multe ori, femeile ocupă în număr
foarte mare locurile de muncă sau poziţiile în interiorul companiilor
considerate mai puţin importante. Tocmai din acest motiv, femeile au risc
mai mare de a atinge pragul sărăciei (32% - media europeană de
risc de sărăcie pentru femei). Totodată, Uniunea Europeană
este pe cale de a revizui acquis-ul comunitar cu privire la diferenţa
salarială între femei şi bărbaţi şi a lansat o
campanie de informare şi conştientizare cu privire la acest aspect.
In România diferenţa salarială între femei şi bărbaţi
a fost în anul 2007 de 12,7%10, cu cea mai ridicată rată
în industrie (28%).
In ciuda măsurilor luate la nivel european pentru
eliminarea discriminării, mai sunt încă multe de făcut.
Două treimi dintre europeni cred că minorităţile şi
femeile sunt discriminate şi că numărul femeilor este
preponderent mai ales în zona salariilor mici.
In vederea implementării acestui obiectiv
specific, ANES va dezvolta o serie de activităţi menite să
diminueze diferenţele de gen în salarizare, prin organizarea mai multor
conferinţe naţionale în care să fie implicaţi partenerii
sociali, reprezentanţi ai Guvernului, precum şi reprezentanţi ai
mediului de afaceri. Aceste conferinţe şi-au propus intensificarea
dialogului cu principalii factori de decizie în domeniu, în vederea
identificării unor politici aplicate care să aibă ca rezultat
reducerea diferenţei salariale între femei şi bărbaţi.
Acţiunile care vor conduce la atingerea acestui
obiectiv vizează:
• organizarea unor conferinţe derulate la nivel
naţional cu privire la rolul politicilor de reducere a diferenţei
salariale între femei şi bărbaţi, cu participarea
organizaţiilor sindicale şi a asociaţiilor patronale, precum
şi a reprezentanţilor mediului de afaceri;
• elaborarea şi editarea de materiale
promoţionale şi informative;
• promovarea în presă a evenimentelor organizate
de ANES. Indicatori specifici: numărul conferinţelor organizate,
numărul de beneficiari - direcţi şi indirecţi - ai acestor
conferinţe, numărul de invitaţi şi nivelul de decizie;
numărul de materiale informative şi promoţionale diseminate, numărul
de apariţii în presă ale acestor conferinţe; numărul de întâlniri
cu patronatele şi sindicatele, numărul de participanţi la aceste
întâlniri, numărul de materiale diseminate, concluziile întâlnirilor.
G.2.2. Obiectivul specific - Incurajarea concilierii
vieţii de familie cu viaţa profesională
In ciuda deciziilor luate de statele membre ale Uniunii
Europene de a încuraja prin toate mijloacele o mai bună conciliere a
vieţii de familie cu viaţa profesională, exprimate atât prin
obiectivele de la Lisabona, cât şi prin obiectivele stabilite la Barcelona
în anul 2002, în România nu putem vorbi încă de o împărţire
egală a responsabilităţilor familiale şi nici de o
participare echilibrată a femeilor şi bărbaţilor la
viaţa economică sau familială. O politică care să
aibă ca obiectiv acest deziderat este atât o premisă pentru o
situaţie economică şi socială care a depăşit
obstacolele legate de îmbătrânirea populaţiei sau de scăderea
dramatică a natalităţii, cât şi o premisă pentru
valorificarea muncii plătite şi a muncii „invizibile",
neplătită. Unul dintre obstacolele cele mai mari ce trebuie
depăşite este flexibilitatea timpului de muncă şi
dezvoltarea unor metode alternative de muncă (munca la domiciliu, munca
on-line etc). Totodată, trebuie avută în vedere şi
legislaţia ce reglementează concediul de creştere şi
îngrijire a copilului şi concediul de paternitate în scopul corelării
acestora în beneficiul familiei.
Dezechilibrul dintre viaţa profesională
şi viaţa de familie afectează angajatul/angajata,
organizaţia în care lucrează, precum şi familia.
Studii realizate în ţări europene indică
faptul că:
• cel puţin 1 angajat din 3 percepe un nivel
ridicat de stres cauzat de conflictul dintre muncă şi viaţa
personală/de familie;
• 40% din mamele care muncesc şi 25% din
taţii care muncesc percep un nivel ridicat de stres cauzat de conflictul
dintre muncă şi familie;
• 50% dintre părinţi consideră că
au o problemă în a realiza o balanţă între timpul petrecut la
muncă şi cel petrecut cu familia;
• 2 părinţi din 3 manifestă un stres
zilnic moderat-ridicat datorat dificultăţilor şi conflictelor de
rol muncă-familie.
Din punctul de vedere al angajatorului, implementarea
unor politici de conciliere a vieţii de familie cu viaţa
profesională ar putea aduce beneficii care se materializează în:
• creşterea productivităţii;
•îmbunătăţirea imaginii companiei/corporaţiei;
• o mai bună recrutare a angajaţilor;
• reducerea absenteismului;
• costuri scăzute ale organizaţiei generate
de problemele de sănătate ale angajaţilor;
• clienţi mai mulţumiţi;
• creşterea implicării şi
fidelităţii angajaţilor faţă de companie. Din punctul
de vedere al angajatului/angajatei care este beneficiar/ă al/a politicilor
de conciliere a vieţii de familie cu viaţa profesională,
avantajele se materializează în:
• îmbunătăţirea calităţii
vieţii;
• înregistrarea unor progrese în carieră şi o
mai mare satisfacţie în muncă;
• o mai bună stare de sănătate
fizică şi mentală;
• venituri mai mari şi beneficii asociate
acestora;
• mai mult timp pentru propria persoană şi
propria familie. Din punctul de vedere al ANES, chestiunea concilierii
vieţii de familie cu viaţa profesională nu este exclusiv în
sarcina femeilor, respectiv a mamelor. Bărbaţii, taţii au un rol
important şi activ în creşterea şi educarea copiilor. Cât timp
între femei şi bărbaţi există un parteneriat pe piaţa forţei
de muncă, acesta ar trebui să aibă efecte şi în viaţa
privată. Prin urmare, ANES îşi propune în cadrul prezentei strategii
să organizeze o campanie de informare şi sensibilizare destinată
taţilor, având ca scop încurajarea implicării active a acestora în
creşterea şi educarea copiilor, dar şi în îndeplinirea
sarcinilor casnice. Acţiuni:
- organizarea unei campanii de informare şi
conştientizare pentru taţi cu privire la nevoia implicării
acestora în creşterea şi educarea propriilor copii
9,10 Raportul
Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul European Economic
şi Social şi Comitetul Regiunilor - Egalitate între femei şi
bărbaţi - 2009, Bruxelles, 27.02.2009, COM(2009) 77 final.
Indicatori specifici: numărul de campanii de
informare realizate, numărul de beneficiari direcţi şi
indirecţi, numărul de materiale informative, numărul de
apariţii în presă ale acestor campanii;
- editarea unui ghid cu modele de conciliere a
vieţii de familie cu viaţa profesională şi cu prevederi
legislative, care să fie distribuit la nivel naţional
Indicatori specifici: numărul de ghiduri
tipărite, numărul de ghiduri diseminate;
- încheierea unui protocol de colaborare privind
egalitatea de şanse cu partenerii sociali şi implicarea acestora în
acţiunile de conştientizare şi popularizare a problematicii de
egalitate de gen
Indicatori specifici: protocolul, numărul de
obligaţii asumate conform protocolului, activităţile derulate ca
urmare a protocolului.
Rezultate ale acţiunilor desfăşurate în
cadrul acestui obiectiv:
- diminuarea diferenţei salariale dintre femei
şi bărbaţi;
- creşterea conştientizării membrilor
organizaţiilor patronale şi sindicale cu privire la importanţa
promovării şi implementării principiului egalităţii de
şanse şi tratament între femei şi bărbaţi pe
piaţa muncii;
- creşterea conştientizării taţilor
cu privire la rolul pe care îl au în creşterea şi educarea copiilor,
precum şi încurajarea împărţirii sarcinilor domestice între
parteneri.
G.3. Promovarea principiului egalităţii de
şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în
viaţa socială
Obiectivul specific - Promovarea perspectivei de gen
în viaţa socială
Integrarea perspectivei de gen în viaţa
socială urmăreşte de fapt crearea unei societăţi
egale, încurajarea femeilor să se implice în viaţa socială cu
toate aspectele care o compun şi, nu în ultimul rând, încurajarea
conlucrării femeilor şi bărbaţilor în sensul atingerii
egalităţii de şanse, în drepturi şi a împărţirii
echitabile între femei şi bărbaţi a
responsabilităţilor sociale. Totodată, este importantă
responsabilizarea ambelor genuri pentru a crea o societate echilibrată
care să corespundă realităţilor sociale existente în
momentul de faţă.
In vederea atingerii acestui obiectiv trebuie
dezvoltate acţiuni concentrate pe sensibilizarea şi
conştientizarea tuturor persoanelor privind importanţa
promovării egalităţii de şanse între femei şi
bărbaţi la nivel social. Celebrarea Zilei Internaţionale a
Femeii sau a Zilei Internaţionale a Bărbatului trebuie să fie
marcată, an de an, prin evenimente specifice, pentru a atrage atenţia
publicului larg asupra discriminării şi a efectelor acesteia asupra
femeilor şi bărbaţilor. Aceste zile pot constitui un pretext
pentru a informa şi conştientiza populaţia cu privire la
importanţa egalităţii de şanse şi tratament între
femei şi bărbaţi, cu privire la importanţa
sărbătoririi familiei ca factor esenţial al dezvoltării
sociale, ca principal formator de opinii şi atitudini şi ca promotor
al educaţiei în spiritul egalităţii de gen şi al
respectului pentru demnitatea umană. Totodată, aceste acţiuni
pot constitui premisa dezvoltării unui dialog social cu privire la
necesitatea continuării luptei contra violenţei împotriva femeilor
şi a acţiunilor de prevenire a acestui flagel care afectează
familia si societatea în ansamblul ei.
Acţiunile ce vor facilita atingerea acestui
obiectiv vizează marcarea datelor cu semnificaţie în activitatea
ANES:
- organizarea unui eveniment care să marcheze
Ziua Internaţională a Femeii;
- organizarea unui eveniment care să marcheze
Ziua Internaţională a Bărbatului;
- organizarea unui eveniment care să marcheze
Ziua Tatălui;
- organizarea unui eveniment care să marcheze
Ziua Mamei;
- organizarea unui eveniment care să marcheze
Ziua Internaţională a Familiei;
- organizarea unui eveniment care să marcheze
Ziua Internaţională a Femeii din Mediul Rural;
- organizarea unui eveniment care să marcheze
Ziua Internaţională pentru Eliminarea Violenţei împotriva
Femeilor;
- organizarea unui eveniment care să marcheze
Ziua Internaţională a Drepturilor Omului.
Indicatori specifici: numărul participanţilor
la fiecare dintre evenimentele organizate, numărul materialelor
diseminate, gradul de interes al mass-mediei faţă de evenimentele
organizate de ANES, măsurabil prin numărul de apariţii în presă
ale evenimentelor, precum şi prin atitudinea presei faţă de
obiectivele propuse ale evenimentului organizat.
Rezultate ale acţiunilor desfăşurate în
cadrul acestui obiectiv:
- creşterea gradului de conştientizare a
societăţii cu privire la evenimentele importante care au marcat lupta
pentru eliminarea discriminării împotriva femeilor.
G.4. Roluri şi stereotipuri de gen
Obiectivul specific - Sensibilizarea mass-mediei cu
privire la principiul egalităţii de şanse între femei şi
bărbaţi
Este binecunoscut rolul major al mass-mediei în
formarea opiniilor societăţii în ansamblu. în aceste condiţii,
structura şi conţinutul mesajelor mediatice trebuie să
răspundă nevoilor reale de informare şi formare a indivizilor.
Din perspectiva de gen este evident că mesajul
transmis de mass-media trebuie să răspundă nevoilor individuale
şi specifice atât ale femeilor, cât şi ale bărbaţilor. Mai
mult decât atât, imaginea femeilor şi a bărbaţilor
proiectată prin intermediul mesajelor mass-mediei trebuie să nu
aducă atingere demnităţii individuale şi să nu
reflecte situarea unora sau altora în ipostaze inferioare şi degradante.
In urma unei vizionări a programelor de
televiziune pe parcursul unei zile se poate remarca faptul că mesajele
transmise promovează cu preponderenţă atitudini stereotipale, în
special mesajele publicitare. Există discordanţă între modelele
feminine promovate (gospodină, mamă, cu activităţi în
mediul privat) şi modelele masculine (cu activitate în mediul public,
băutori de bere, fanatici după meciurile de fotbal etc).
In anul 2008, ANES a realizat o analiză a
situaţiei femeilor din mediul rural şi urban. Analiza a fost
realizată prin intermediul compartimentelor teritoriale ANES şi a
avut la bază un chestionar aplicat unui număr de 900 de femei cu
vârsta cuprinsă între 18 şi 55 de ani din mediul urban şi 1.046
de femei cu vârsta cuprinsă între 18 şi 55 de ani din mediul rural.
Chestionarele au fost aplicate în fiecare judeţ din România. Conform
acestei analize, televizorul reprezintă principala sursă de informare
atât pentru femeile din mediul rural (90%), cât şi pentru femeile din
mediul urban (80%).
Conform studiului „Evaluarea nivelului de
competenţă în mass-media" realizat în iunie 2008 de Agenţia
de Monitorizare a Presei, televiziunea beneficiază de cel mai mare grad de
încredere din partea populaţiei, înregistrând cel mai bun scor pe o
scală cu valori de la 1 la 7, cu o medie de 4,74, cât şi la
ierarhizarea în ordinea încrederii acordate celor 4 tipuri de media studiate
(65%)11.
11 Evaluarea
nivelului de competenţă în mass-media, Agenţia de Monitorizare a
Presei, Bucureşti, iunie 2008.
In cadrul campaniei „Anul european al
egalităţii de şanse pentru toţi - anul 2007",
organizată de ANES, în calitate de organism naţional de implementare,
au fost organizate mai multe activităţi care au avut ca obiectiv,
printre altele, şi eliminarea stereotipurilor de gen. Cei mai receptivi la
mesajul mediatic sunt adolescenţii. Pentru că se află la vârsta
la care caută modele cu care să se identifice şi din exemplul cărora
să se inspire, este important ca informaţia pe care o găsesc
să fie diversificată, dar în limitele decenţei şi
toleranţei. In urma unor mese rotunde organizate cu reprezentanţii
mass-mediei s-a remarcat şi din partea presei nevoia de a delimita acest
gen de mesaje.
Din această perspectivă, ANES şi-a
propus organizarea unor reuniuni cu reprezentanţi ai mass-mediei. In
cadrul acestor întâlniri vor avea loc schimburi de informaţii şi
expertiză pentru a identifica cele mai potrivite formule prin care mesajele
transmise de campaniile şi iniţiativele cu caracter social să
fie în concordanţă cu scopul propus de iniţiatori.
Jurnaliştii, fie că sunt reporteri sau editori, au nevoie în munca
lor să conştientizeze importanţa respectării
demnităţii umane şi a promovării unor atitudini şi
mesaje nediscriminatorii. Pentru a veni în sprijinul lor, ANES va organiza
campanii de informare şi conştientizare, punând accentul pe cursuri
de formare în domeniul nediscriminării şi respectării
drepturilor.
Acţiunile care vizează atingerea acestui
obiectiv:
- încheierea unui protocol de colaborare cu Clubul
Român de Presă
Indicatori specifici: numărul de
activităţi derulate ca urmare a semnării şi asumării
protocolului;
- încheierea unui protocol de colaborare cu Consiliul
Naţional al Audiovizualului
Indicatori specifici: numărul de
activităţi derulate ca urmare a semnării şi asumării
protocolului;
- realizarea unui diagnostic privind impactul presei
video asupra construcţiei rolurilor şi stereotipurilor de gen;
Indicatori specifici: numărul de exemplare
editate, numărul de exemplare diseminate, numărul materialelor de
presă analizate; impactul în presă al apariţiei ghidului;
- realizarea de reuniuni cu ziariştii
Indicatori specifici: numărul de reuniuni
organizate cu participarea ziariştilor, numărul de participanţi,
numărul de apariţii în presă ale acestor evenimente,
numărul de materiale diseminate.
Rezultate ale acţiunilor desfăşurate în
cadrul acestui obiectiv:
- sensibilizarea reprezentanţilor mass-mediei cu
privire la importanţa implementării principiului egalităţii
de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi;
- eliminarea stereotipurilor de gen, a limbajului
sexist din peisajul audiovizual.
G.5. Promovarea principiului egalităţii de
şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi la
nivelul procesului decizional
Obiectivul specific - Incurajarea participării
echilibrate a femeilor şi bărbaţilor la toate nivelurile de
luare a deciziei
O analiză de gen asupra actorilor decizionali care
influenţează situaţia economică, socială sau
culturală a unei comunităţi reflectă, la ora actuală,
persistenţa unor raporturi inegale, defavorabile femeilor. Factori
culturali, religioşi sau biologici au fost deseori invocaţi pentru a
permite perpetuarea discriminării de gen la nivel de decizie şi
irosirea potenţialului multor femei. Astfel, reprezentări sociale
favorabile unei diviziuni a rolurilor de gen au reprezentat obstacole în
promovarea femeilor în sfera politică.
Conform datelor colectate cu privire la participarea la
procesul decizional, se poate constata o subreprezentare a femeilor în procesul
de luare a deciziilor, în special la nivel parlamentar şi la nivelul 1
guvernamental. Din păcate, de-a lungul timpului, în pofida politicilor
promovate în domeniu, nu se poate proba o îmbunătăţire
radicală a participării femeilor la decizie. Dacă, ca urmare a
alegerilor generale din 2004, dintr-un total de 496 de locuri, femeile
deţineau 50 de locuri (10,66%), rezultatul alegerilor generale din 2008
arată că, dintr-un număr total de 471 de locuri de parlamentari,
femeile deţineau 46 de locuri (9,76%) [procent de altfel foarte
scăzut în comparaţie cu media parlamentelor statelor UE (24%) şi
cu procentul din Parlamentul European în legislatura 2004-2009 (31%)].
La nivel guvernamental, în anul 2004, din 15 ministere
şi 25 de miniştri, 3 ministere erau încredinţate femeilor (12%),
iar în anul 2008, nicio femeie nu mai deţinea funcţia de ministru, în
timp ce în anul 2009 - 19% din numărul total de posturi de ministru sunt încredinţate
femeilor (4 femei).
In ceea ce priveşte participarea femeilor la
primul nivel de luare a deciziei în cadrul ministerelor, posturile publice de
conducere care sunt politice (secretar de stat şi subsecretar de stat),
ocupate de femei, sunt slab reprezentate. Astfel, dacă pentru anul 2007,
la primul nivel de decizie, după cel de ministru (secretar de stat,
secretar general), doar 27,8% dintre poziţii erau ocupate de femei, în
anul 2009, procentul acestora este de 25% din total (în 12 din cele 19
ministere existente, femeile nefiind reprezentate deloc la acest nivel).
La nivelul 2 de luare a deciziilor, în anul 2007, 41,9%
din poziţii erau ocupate de femei, în timp ce în anul 2009, numărul
femeilor ce deţin poziţii de conducere creşte la 46,2%.
Se poate, deci, constata faptul că procentul
funcţiilor ocupate de femei creşte odată cu scăderea
nivelului de decizie.
Schimbarea realităţilor sociale pentru
promovarea unei participări echilibrate la decizie trebuie să
aibă la bază cunoaşterea realităţii prezente şi
conştientizarea nevoilor femeilor şi bărbaţilor în
societate. De asemenea, acest proces de modificare a realităţilor
sociale în sensul promovării participării echilibrate la decizie
presupune schimbarea mentalităţilor de la nivel colectiv,
identificarea cauzelor care stau la baza neimplicării femeilor în procesul
decizional, dar şi a cauzelor care determină o anumită
tendinţă de vot în rândul populaţiei din diferite medii de
rezidenţă.
Pentru a contribui la promovarea participării
echilibrate la nivel decizional, trebuie să se creioneze
activităţi şi măsuri corelate care se întrepătrund
şi se presupun reciproc, care să urmărească atât integrarea
acestei problematici pe agenda de interes a actorilor principali din domeniu,
cât şi modificări de esenţă la nivel legislativ şi
discursiv.
In acest context, pentru a răspunde problemelor
formulate de obiectivul de mai sus, trebuie să se realizeze o serie de
studii care să contribuie la identificarea principalelor caracteristici
ale politicienilor din România şi a principalelor tendinţe de vot ale
populaţiei. Totodată, ANES îşi propune dezvoltarea unei
iniţiative legislative, prin intermediul Ministerului Muncii, Familiei
şi Protecţiei Sociale, în ceea ce priveşte sistemul electoral,
în conformitate cu prevederile Programului de guvernare, de la cap. 9 „Familia,
protecţia copilului şi egalitatea de şanse".
Acţiunile care vizează atingerea acestui
obiectiv:
• realizarea unui studiu pentru identificarea
principalelor caracteristici ale profilului oamenilor politici (femei şi
bărbaţi) din România
Indicatori specifici: eşantionul de realizare a
studiului, concluziile studiului, numărul de rapoarte ale studiului
tipărite, numărul de rapoarte diseminate;
• realizarea unui barometru de opinie privind
tendinţele de vot ale populaţiei, luându-se în considerare criteriul
de sex;
Indicatori specifici: numărul persoanelor
chestionate, rezultatele identificate ca urmare a interpretării
răspunsurilor, numărul de exemplare tipărite şi diseminate
din acest sondaj, numărul de apariţii în presă ale
informaţiilor referitoare la acest barometru;
• facilitarea încheierii unui protocol între partidele
politice pentru a stabili cote sau măsuri afirmative pentru femei în
scopul creşterii numărului acestora în funcţiile de conducere
şi de decizie;
Indicatori specifici: protocolul, numărul de
obligaţii asumate conform protocolului, tipul de activităţi
derulate ca urmare a protocolului;
• elaborarea unei propuneri legislative pentru
modificarea sistemului electoral
Indicatori specifici: modul în care această
iniţiativă a fost transpusă în legislaţia românească,
numărul de întâlniri dedicate discutării acestei iniţiative,
numărul de apariţii în presă referitoare la această
iniţiativă.
Rezultate ale acţiunilor desfăşurate în
cadrul acestui obiectiv:
- creşterea participării femeilor la procesul
decizional;
- identificarea unui profil al omului politic din
România;
- punerea pe agenda politică a partidelor a
problematicii specifice a femeii din România.
G.6. Evaluarea şi monitorizarea evoluţiei
perspectivei de gen în politicile şi programele naţionale
Obiectivul specific - Implementarea şi
monitorizarea indicatorilor dezvoltaţi potrivit Platformei de acţiune
de la Beijing
Egalitatea de gen reprezintă un principiu
fundamental atât la nivel internaţional, cât şi la nivel comunitar,
recunoscut la nivel internaţional prin Convenţia
internaţională privind eliminarea oricărei forme de discriminare
împotriva femeilor, iar la nivel comunitar de Tratatul UE. Egalitatea de gen
este totodată unul dintre obiectivele şi responsabilităţile
Comunităţii Europene şi ale Organizaţiei Naţiunilor
Unite (ONU). Un angajament internaţional deosebit legat de problematica
promovării egalităţii de gen este Declaraţia de la Beijing
şi Platforma de acţiune de la Beijing, documente rezultate în urma
celei de a 4-a Conferinţe Mondiale a Femeilor de la Beijing din 1995. La
cea de a 4-a Conferinţă Mondială a Femeilor de la Beijing,
delegaţii din 189 de ţări au semnat Declaraţia de la
Beijing şi Platforma de acţiune de la Beijing, care stabileşte
12 subiecte critice care trebuie atinse în cadrul acestei platforme unice
privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi. Aceste
subiecte-cheie erau: femeile şi sărăcia, educaţia şi
formarea femeilor, femeile şi sănătatea, violenţa împotriva
femeilor, femeile în conflictele armate, femeile şi industria, femeile în
procesul decizional şi de putere, mecanismele promovării femeilor,
drepturile fundamentale ale femeilor, femeile şi media, femeile şi
mediul înconjurător şi fetele. La Beijing a fost parafată
importanţa conduitei integratoare de gen în dezvoltare: abordarea „Gen
şi dezvoltare". Abordarea integrată a politicii privind
egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi în toate
politicile şi programele reprezintă o misiune specifică
stabilită ca urmare a Conferinţei Mondiale a Femeilor de la Beijing
din 1995. Problematica abordării integratoare de gen a fost preluată
la nivelul UE în 1996, când Comisia Europeană a adoptat Strategia privind
abordarea integratoare de gen. Scopul pe termen lung al acestei noi
abordări este de fapt obţinerea egalităţii între femei
şi bărbaţi în satisfacerea drepturilor şi
oportunităţilor lor sociale, economice şi politice.
Consiliul European de la Madrid (15-16 decembrie 1995),
organizat ulterior celei de a 4-a Conferinţe Mondiale a Naţiunilor
Unite privind femeile, a cerut o revizuire anuală a implementării în
statele membre UE a Platformei de acţiune de la Beijing, iar în anul 1998
a stabilit ca, pe lângă raportarea anuală a implementării
Platformei, să fie inclusă o propunere a unui set de indicatori
cantitativi şi calitativi.
Astfel, în anul 1999, Consiliul a adoptat un set de
astfel de indicatori, dezvoltaţi de către preşedinţia
finlandeză cu tema „Inegalitatea dintre femei şi bărbaţi în
procesul luării deciziei la toate nivelurile", iar în 2003, Consiliul
a adoptat un set de 9 indicatori propuşi de către
preşedinţia italiană cu privire la reprezentarea femeilor
şi bărbaţilor în sferele de decizie economică din UE.
Incepând cu anul 2005, Consiliul a cerut statelor
membre şi Comisiei Europene întărirea mecanismelor
instituţionale pentru promovarea egalităţii de gen, precum
şi crearea unui sistem de monitorizare a indicatorilor dezvoltaţi ca
urmare a Platformei de acţiune de la Beijing.
Luând în considerare că România este parte
semnatară atât a Declaraţiei de la Beijing, cât şi a tuturor
tratatelor şi directivelor comunitare din domeniu şi, în acelaşi
timp, este stat membru al UE, este necesară dezvoltarea unui sistem
integrat de culegere de date segregate pe sexe, conform indicatorilor deja
stabiliţi la Beijing. In acest context, ANES, ca instituţie ce
trebuie să elaboreze anual rapoarte privind evoluţia indicatorilor de
la Beijing, şi-a propus informarea tuturor instituţiilor şi
autorităţilor cu atribuţii în domeniu cu privire la responsabilităţile
care le incumbă şi, în acelaşi timp, implicarea acestora în
dezvoltarea unei baze de date corecte şi coerente care să
răspundă punctual aspectelor aduse în discuţie în rapoartele
relative la indicatorii de la Beijing.
Acţiunile care vizează atingerea acestui
obiectiv:
- organizarea unui seminar cu participarea membrilor
Comisiei Naţionale în Domeniul Egalităţii de Şanse între
Femei şi Bărbaţi (CONES, la care să fie prezentaţi
indicatorii dezvoltaţi conform Platformei de acţiune de la Beijing
şi modalităţile de monitorizare a acestora
Indicatori specifici: numărul de participanţi
la seminar, feedbackul participanţilor (obţinut prin administrarea
unor chestionare de evaluare a seminarului), numărul materialelor
informative diseminate;
- stabilirea unei reţele de culegere de date
cantitative şi calitative de la membrii CONES/COJES (comisia
judeţeană în domeniul egalităţii de şanse între femei
şi bărbaţi) cu scopul realizării unei raportări anuale
Indicatori specifici: reţeaua de culegere a
datelor, modul în care se realizează fluxul informaţional,
numărul de informaţii colectate ca urmare a acestei reţele,
raportarea anuală în legătură cu indicatorii stabiliţi la
Beijing;
- organizarea unei conferinţe anuale de
prezentare a raportului privind implementarea şi monitorizarea
indicatorilor dezvoltaţi potrivit Platformei de acţiune de la Beijing
Indicatori specifici: numărul conferinţelor
organizate, numărul participanţilor la conferinţe, numărul
materialelor informative diseminate, numărul apariţiilor în
presă ale informaţiilor referitoare la conferinţă.
Rezultate ale acţiunilor desfăşurate în
cadrul acestui obiectiv:
- implementarea Platformei de acţiune de la
Beijing;
- colaborarea interinstituţională în vederea
implementării principiului egalităţii de şanse şi de
tratament între femei şi bărbaţi.
Rezultatele politicii:
- realizarea unui cadru îmbunătăţit de
implementare a politicilor de egalitate de gen la nivelul tuturor politicilor
şi programelor naţionale în vederea atingerii de facto a
egalităţii între femei şi bărbaţi la toate nivelurile
vieţii economice, sociale, politice şi culturale.
H. Evaluarea şi monitorizarea
implementării strategiei
Raportarea anuală a stadiului de implementare a
acţiunilor cuprinse în Planul general de acţiuni pentru implementarea
Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi
bărbaţi pentru perioada 2010-2012 de toate instituţiile cu
responsabilităţi în domeniu
Autorităţile şi instituţiile
publice cu responsabilităţi în implementarea unor activităţi
prevăzute în Planul general de acţiuni pentru implementarea
Strategiei pentru egalitatea de şanse între femei şi
bărbaţi pentru perioada 2010-2012 vor elabora şi vor transmite
un raport anual cu privire la stadiul de îndeplinire a acţiunilor care le
revin conform atribuţiilor. Acest raport va fi realizat în baza unui model
de raport elaborat şi furnizat de către ANES.
Evaluarea finală a Planului general de
acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale pentru egalitatea
de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2010-2012
de toate instituţiile cu responsabilităţi în domeniu
Ca urmare a implementării strategiei şi a
Planului general de acţiuni pentru implementarea Strategiei pentru
egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada
2010-2012, ANES va elabora o raportare finală, care va cuprinde
rezultatele evaluării şi monitorizării activităţilor
derulate pe parcursul perioadei 2010-2012, dar şi recomandări
referitoare la îmbunătăţirea procesului de implementare a
strategiei şi la direcţiile de intervenţie ce trebuie abordate
în următoarea strategie. Acest raport va fi pus la dispoziţia tuturor
instituţiilor, autorităţilor publice, organizaţiilor
neguvernamentale şi partenerilor sociali cu responsabilităţi în
domeniu şi care au colaborat cu ANES de-a lungul timpului.
I. Actiuni iniţiate si continuate pe parcursul
perioadei 2010-2012
In cursul anului 2008, ANES a aplicat pentru
obţinerea de finanţare din Fondul Social European, prin intermediul
Programul operaţional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013
(POSDRU)", pentru realizarea unor acţiuni specifice în scopul
atingerii egalităţii de gen. Totodată, ANES a răspuns
solicitărilor partenerilor din societatea civilă de a se alătura
în calitate de parteneri în câteva proiecte care sprijină, în special,
femeile. Aceste proiecte sunt:
1. Proiectul „Femei şi bărbaţi -
aceleaşi şanse pe piaţa muncii", în care ANES este
beneficiar principal. Proiectul presupune organizarea de multiple sesiuni de
formare adresate membrilor CONES şi COJES, realizarea unei cercetări
sociologice şi a unei campanii media de popularizare a principiului
egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.
2. Proiectul „Reţeaua de centre-pilot pentru
femei - ESTHIA", în care ANES este beneficiar principal. Acest proiect
presupune, în principal, înfiinţarea a 3 centre-pilot de informare şi
consiliere dedicate femeilor şi a 3 centre mobile cu acelaşi profil.
3. Proiectul „Antreprenoriatul şi egalitatea de
şanse. Un model interregional de şcoală antreprenorială
pentru femei", iniţiat de către Universitatea din Oradea,
Facultatea de Ştiinţe Economice, în care ANES este partener. Are ca
obiective specifice generarea unui model interregional de şcoală
antreprenorială prin furnizarea de instruire pentru femei în domeniul
administrării afacerilor, în vederea dobândirii de competenţe în
iniţierea unei afaceri etc.
4. Proiectul „Fem.RRom. -Imbunătăţirea
accesului femeilor de etnie romă pe piaţa muncii şi sprijinirea
economiei sociale: promovarea şi dezvoltarea unor servicii integrate prin
crearea unor cooperative pentru femei, asigurarea accesului la educaţie
formală şi dezvoltarea unor servicii de ocupare specializate şi
personalizate", în care ANES este beneficiar principal. Proiectul
presupune înfiinţarea a 3 ateliere de ocupare one-stop pentru femeile
rome, sprijinirea înfiinţării şi dezvoltării a 5
cooperative de producţie, dezvoltarea unei reţele naţionale
pentru cooperativele de romi, oferirea de servicii de informare, orientare
profesională, consiliere şi dezvoltarea unei reţele de sprijin
antreprenorial la nivel internaţional.
5. Proiectul „Parteneriat pentru dezvoltarea
mecanismelor de implementare a egalităţii de şanse pe piaţa
muncii pentru femeile rome", iniţiat de Agenţia de Dezvoltare
Comunitară „Impreună", în care ANES este partener, dar pentru
care nu s-a primit confirmarea sau infirmarea acordării
finanţării. Acest proiect presupune crearea unui centru de resurse
pentru egalitatea de şanse pe piaţa muncii, crearea unei biblioteci
cu materiale de informare privind munca, ocupare, activitatea sindicatelor, a
instituţiilor relevante pentru domeniul de activitate al centrului,
realizarea unei cercetări pe 4 domenii specifice (sănătate,
administraţie, turism şi industria textilă) cu privire la
problemele pe care le întâmpină angajaţii romi, cu focus pe femeile
rome, pe piaţa muncii şi organizarea unor sesiuni de formare dedicate
reprezentanţilor în domeniile dialogului social, sensibili la dimensiunea
de gen şi etnie, cu scopul de a dezvolta capacitatea partenerilor sociali
şi de a promova pe piaţa muncii interesele grupurilor vulnerabile.
J. Finanţarea
Implementarea tuturor obiectivelor stabilite în cadrul
acestei strategii presupune un efort financiar consistent.
Resursele financiare pe care le poate contracta ANES
pentru a implementa strategia sunt: fondurile alocate de la bugetul de stat;
fonduri externe rambursabile şi nerambursabile, atrase în condiţiile
legii; donaţii şi sponsorizări, obţinute în condiţii
legale.
Nr. crt.
|
Obiectivul
|
Acţiunea
|
Implicaţii bugetare
|
|
|
Educaţie
|
TOTAL: 161.090 lei
|
1.
|
Introducerea perspectivei de gen în educaţia formală
şi nonformală
|
A. Incheierea unui protocol de colaborare cu Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
|
|
B. Elaborarea unui ghid de integrare a perspectivei de gen în
activitatea preşcolară
|
Editare ghid: 5.000 bucăţi x 13 lei/buc. = 65.000 lei
|
C. Realizarea unor programe de formare pe egalitate de gen pentru
personalul didactic din învăţământul preşcolar
|
Materiale: 42 judeţe x 15 participare x 3 ani x 5 lei =
9.450 lei
Transport: 42 judeţe x 3 ani x 2 persoane x 120 lei = 30.240
lei
Cazare: 42 judeţe x 3 ani x 2 persoane x 200 lei = 50.400
lei
|
2.
|
Combaterea stereotipurilor de gen din sistemul de
învăţământ
|
Continuarea organizării de campanii de informare pentru
elevii de liceu în domeniul egalităţii de şanse
|
8 campanii x 3 ani x 50 persoane x 5 lei = 6.000 lei
|
Nr. crt.
|
Obiectivul
|
Acţiunea
|
Implicaţii bugetare
|
|
|
Piata muncii
|
TOTAL: 39.450 lei
|
1.
|
Reducerea diferenţelor de gen în salarizare
|
A. Organizarea unor conferinţe derulate la nivel
naţional cu privire la rolul politicilor de reducere a diferenţei
salariale între femei şi bărbaţi, cu participarea
organizaţiilor sindicale şi a asociaţiilor patronale, precum
şi a reprezentanţilor mediului de afaceri (editarea de materiale
promoţionale şi informative, întâlniri cu sindicatele şi
patronatele etc.)
|
3 conferinţe cu câte 30 de participanţi
Inchiriere sală: 3 x 3.000 lei = 9.000 lei
Mapă completă: 30 persoane x 3 ani x 5 lei = 450 lei
|
2.
|
Incurajarea concilierii vieţii de familie cu viaţa
profesională
|
A. Organizarea unei campanii de informare şi
conştientizare pentru taţi cu privire la nevoia implicării
acestora în creşterea şi educarea propriilor copii
|
Editare broşură 5.000 buc. x 2 lei = 10.000 lei
|
|
|
B. Editarea unui ghid cu modele de conciliere a vieţii de
familie cu viaţa profesională şi cu prevederi legislative care
să fie distribuite la nivel naţional.
|
Editare ghid 10.000 buc. x 2 lei = 20.000 lei
|
|
|
Viaţa socială
|
TOTAL: 24.000 lei
|
1.
|
Promovarea perspectivei de gen în viaţa socială
|
Marcarea datelor cu semnificaţie în activitatea ANES
|
|
A. Organizarea unui eveniment care să marcheze Ziua
Internaţională a Femeii
|
1.000 lei x 3 ani = 3.000 lei
|
B. Organizarea unui eveniment care să marcheze Ziua
Internaţională a Bărbatului
|
1.000 lei x 3 ani = 3. 000 lei
|
C. Organizarea unui eveniment care să marcheze Ziua
Internaţională a Familiei
|
1.000 lei x 3 ani = 3.000 lei
|
D. Organizarea unui eveniment care să marcheze Ziua
Internaţională a Femeii din Mediul Rural
|
1.000 lei x 3 ani = 3.000 lei
|
E. Organizarea unui eveniment care să marcheze Ziua
Internaţională pentru Eliminarea Violenţei împotriva Femeilor
|
1.000 lei x 3 ani = 3.000 lei
|
F. Organizarea unui eveniment care să marcheze Ziua
Internaţională a Drepturilor Omului
|
1.000 lei x 3 ani = 3.000 lei
|
G. Organizarea unui eveniment care să marcheze Ziua
Tatălui
|
1.000 lei x 3 ani = 3.000 lei
|
H. Organizarea unui eveniment care să marcheze Ziua Mamei
|
1.000 lei x 3 ani = 3.000 lei
|
Nr. crt.
|
Obiectivul
|
Acţiunea
|
Implicaţii bugetare
|
Roluri şi stereotipuri de gen
TOTAL: 123.600 lei
|
1.
|
Sensibilizarea mass-mediei cu privire la principiul
egalităţii de şanse şi tratament între femei şi
bărbaţi
|
A. Incheierea unui protocol de colaborare cu Clubul Român de
Presă
|
|
B. Incheierea unui protocol de colaborare cu Consiliul
Naţional al Audiovizualului
|
|
C. Realizarea unui diagnostic privind impactul presei video
asupra construcţiei rolurilor şi stereotipurilor de gen
|
Realizarea diagnosticului presupune:
- monitorizare de presă - 4.000 lei;
- realizarea unei cercetări privind impactul presei video
asupra construcţiei rolurilor şi stereotipurilor de gen -100.000
lei;'
- elaborarea unui raport privind cercetarea - 10.000 lei
|
D. Realizarea de reuniuni cu ziarişti
|
- Chirie sală: 1 x 3 ani x 3.000 lei = 9.000 lei
- Mape materiale informative şi promoţionale: 20
persoane x 3 ani x 10 lei = 600 lei
|
Participarea la procesul decizional TOTAL:
140.000 lei
|
1.
|
Incurajarea participării echilibrate a femeilor şi
bărbaţilor la procesul de luare a deciziilor
|
A. Realizarea unui studiu pentru identificarea principalelor
caracteristici ale profilului oamenilor politici (femei şi
bărbaţi) din România
|
Realizare studiu - 100.000 lei Raport studiu -10.000 lei
|
B. Realizarea unui barometru de opinie privind tendinţele de
vot ale populaţiei, luând în considerare criteriul de sex
|
30.000 lei
|
C. Facilitarea încheierii unui protocol între partidele politice
pentru a stabili cote sau măsuri afirmative pentru femei în scopul
creşterii numărului acestora în funcţiile de conducere şi
de decizie
|
|
D. Modificarea Legii electorale
|
|
Evaluare şi monitorizare a evoluţiei perspectivei
TOTAL: 14.000 lei
de gen în politicile şi programele naţionale
|
1.
|
Implementarea şi monitorizarea indicatorilor dezvoltaţi
potrivit Platformei de acţiune de la Beijing
|
A. Organizarea unui seminar cu participarea membrilor CONES în
care să fie prezentaţi indicatorii dezvoltaţi conform
Platformei de acţiune de la Beijing şi modalităţile de
monitorizare a acestora
|
- Chirie sală: 1 x 3.000 lei = 3.000 lei
- Mape materiale informative şi promoţionale: 50
persoane x 10 lei = 500 lei
|
B. Stabilirea unei reţele de culegere de date cantitative
şi calitative de la membrii CONES/COJES, cu scopul realizării unei
raportări anuale
|
|
C. Organizarea unei conferinţe anuale de prezentare a
raportului privind implementarea şi monitorizarea indicatorilor
dezvoltaţi potrivit Platformei de acţiune de la Beijing
|
- Chirie sală: 3.000 lei x 3 ani = 9.000 lei
- Mape materiale informative şi promoţionale: 50
persoane x 10 lei x 3 ani = 1.500 lei
|
ANEXA Nr. 2
PLANUL GENERAL DE ACŢIUNI
pentru implementarea Strategiei naţionale
pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru
perioada 2010-2012
A. Educaţia
Nr. crt.
|
Obiectivul
|
Acţiunea
|
Indicatori specifici
|
Responsabil
|
Termen de realizare
|
1.
|
Introducerea perspectivei de gen în educaţia formală
şi nonformală
|
A. Incheierea unui protocol de colaborare cu Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
|
Protocolul, numărul de obligaţii asumate conform
protocolului, activităţile derulate ca urmare a protocolului
|
ANES MECTS
|
2010
|
B. Elaborarea unui ghid de integrare a perspectivei de gen în
activitatea preşcolară
|
Numărul ghidurilor tipărite, numărul ghidurilor
diseminate şi tipul instituţiilor cărora le-au fost diseminate
|
ANES MECTS
|
2011
|
C. Realizarea unor programe de formare pe egalitate de gen pentru
personalul didactic din învăţământul preşcolar
|
Numărul de educatori formaţi, numărul de programe
de formare implementate
|
ANES MECTS
|
2010-2012
|
2.
|
Combaterea stereotipurilor de gen din sistemul de
învăţământ
|
Continuarea organizării de campanii de informare pentru
elevii de liceu în domeniul egalităţii de şanse
|
Numărul de campanii de informare, numărul de
beneficiari direcţi ai acestor campanii, numărul de materiale
informative şi promoţionale diseminate
|
ANES
MECTS
Inspectoratele
şcolare judeţene
|
2010-2012
|
B. Piaţa muncii
Nr. crt.
|
Obiectivul
|
Acţiunea
|
Indicatori specifici
|
Responsabil
|
Termen de realizare
|
1.
|
Reducerea diferenţelor de gen în salarizare
|
A. Organizarea unor conferinţe derulate la nivel
naţional cu privire la rolul politicilor de reducere a diferenţei
salariale între femei şi bărbaţi, cu participarea
organizaţiilor sindicale şi a asociaţiilor patronale,' precum
şi a reprezentanţilor mediului de afaceri (editarea de materiale
promoţionale şi informative, întâlniri cu sindicatele şi
patronatele etc.)
|
Numărul conferinţelor organizate, numărul de
beneficiari direcţi şi indirecţi ai acestor conferinţe,
numărul de invitaţi şi nivelul de decizie; numărul de
materiale informative şi promoţionale diseminate, numărul de
apariţii în presă ale acestor conferinţe; numărul de
întâlniri cu patronatele, numărul de întâlniri cu sindicatele,
numărul de participanţi la aceste întâlniri, numărul de
materiale diseminate, concluziile întâlnirilor
|
ANES
Partenerii sociali
MMFPS
|
2010-2012
|
2.
|
Incurajarea concilierii vieţii de familie cu viaţa
profesională
|
A. Organizarea unei campanii de informare şi
conştientizare pentru taţi cu privire la nevoia implicării
acestora în creşterea şi educarea propriilor copii
|
Numărul de campanii de informare realizate, numărul de
beneficiari direcţi şi indirecţi, numărul de materiale
informative, numărul de apariţii în presă ale acestor campanii
|
ANES
ONG-uri
specializate
|
2010-2012
|
B. Editarea unui ghid cu modele de conciliere a vieţii de
familie cu viaţa profesională şi cu prevederi legislative,
care' să fie distribuit la nivel naţional
|
Numărul de ghiduri tipărite, numărul de ghiduri
diseminate
|
ANES Sindicate ONG-uri MMFPS
|
2011-2012
|
C. Incheierea unui protocol de colaborare privind egalitatea de
şanse cu partenerii sociali şi implicarea acestora în acţiunile
de conştientizare şi popularizare a problematicii de egalitate de
gen
|
Protocolul, numărul de obligaţii asumate conform
protocolului, activităţile derulate ca urmare a protocolului
|
ANES Sindicate Patronate
|
2010-2012
|
C. Viata socială
Nr. crt.
|
Obiectivul
|
Acţiunea
|
Indicatori specifici
|
Responsabil
|
Termen de realizare
|
1.
|
Promovarea perspectivei de gen în viaţa socială
|
Marcarea datelor cu semnificaţie în activitatea ANES
|
Numărul zilelor pentru care s-a organizat un eveniment
|
ANES
|
2010-2012
|
A. Organizarea unui eveniment care să marcheze Ziua
Internaţională a Femeii
|
Numărul evenimentelor, numărul participanţilor,
numărul materialelor diseminate
|
ANES
|
Anual, la 8 martie
|
B. Organizarea unui eveniment care să marcheze Ziua
Internaţională a Bărbatului
|
Numărul evenimentelor, numărul participanţilor,
numărul materialelor diseminate
|
ANES
|
Anual, la 19 noiembrie
|
C. Organizarea unui eveniment care să marcheze Ziua
Internaţională a Familiei
|
Numărul evenimentelor, numărul participanţilor,
numărul materialelor diseminate
|
ANES
|
Anual, la 15 mai
|
D. Organizarea unui eveniment care să marcheze Ziua
Internaţională a Femeii din mediul rural
|
Numărul evenimentelor, numărul participanţilor,
numărul materialelor diseminate
|
|
Anual, la 15 octombrie
|
E. Organizarea unui eveniment care să marcheze Ziua
internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor
|
Numărul evenimentelor, numărul participanţilor,
numărul materialelor diseminate
|
ANES
|
Anual, la 25 noiembrie
|
F. Organizarea unui eveniment care să marcheze Ziua
Internaţională a Drepturilor Omului
|
Numărul evenimentelor, numărul participanţilor,
numărul materialelor diseminate
|
ANES
|
Anual, la 10 decembrie
|
G. Organizarea unui eveniment care să marcheze Ziua
Tatălui
|
Numărul evenimentelor, numărul participanţilor,
numărul materialelor diseminate
|
ANES
|
Anual,
în prima
duminică din
luna mai
|
H. Organizarea unui eveniment care să marcheze Ziua Mamei
|
Numărul evenimentelor, numărul participanţilor,
numărul materialelor diseminate
|
ANES
|
Anul, în
a doua
duminică din
luna mai
|
D. Roluri şi stereotipuri de gen
1.
|
Sensibilizarea mass-mediei cu privire la principiul
egalităţii de şanse şi tratament între femei şi
bărbaţi
|
A. Incheierea unui protocol de colaborare cu Clubul Român de
Presă
|
Protocolul, numărul de obligaţii asumate conform
protocolului, activităţile derulate ca urmare a protocolului
|
ANES CRP
|
2010
|
B. Incheierea unui protocol de colaborare cu Consiliul Naţional
al Audiovizualului
|
Protocolul, numărul de obligaţii asumate conform
protocolului, activităţile derulate ca urmare a protocolului
|
ANES CNA
|
2010
|
C. Realizarea unui diagnostic privind impactul presei video
asupra construcţiei rolurilor şi stereotipurilor de gen
|
Numărul de exemplare editate, nr. de exemplare diseminate,
numărul materialelor de presă analizate; impactul în presă al
apariţiei ghidului
|
ANES CNA CRP
|
2011
|
D. Realizarea de reuniuni cu ziariştii
|
Numărul de reuniuni organizate cu ziariştii,
numărul de participanţi, numărul de apariţii în
presă ale acestor evenimente, numărul de materiale diseminate
|
ANES CRP
|
2010-2012
|
E. Participarea la procesul decizional
Nr. crt.
|
Obiectivul
|
Acţiunea
|
Indicatori specifici
|
Responsabil
|
Termen de realizare
|
1.
|
Incurajarea participării echilibrate a femeilor şi
bărbaţilor la procesul de luare a deciziilor
|
A. Realizarea unui studiu pentru identificarea principalelor
caracteristici ale profilului oamenilor politici (femei şi
bărbaţi) din România
|
Eşantionul de realizare a studiului, concluziile studiului,
numărul de rapoarte ale studiului tipărite, numărul de
rapoarte diseminate
|
ANES
|
2010-2011
|
B. Realizarea unui barometru de opinie privind tendinţele de
vot ale populaţiei, luând în considerare criteriul privind sexul
|
Numărul persoanelor chestionate, rezultatele identificate ca
urmare a interpretării răspunsurilor, numărul de exemplare
tipărite şi diseminate din acest sondaj, numărul de
apariţii în presă ale informaţiilor referitoare la acest
barometru
|
ANES
|
2010-2011
|
C. Facilitarea încheierii unui protocol între partidele politice
pentru a stabili cote sau măsuri afirmative pentru femei în scopul
creşterii numărului acestora în funcţiile de conducere şi
de decizie
|
Protocolul, numărul de obligaţii asumate conform
protocolului, tipul de activităţi derulate ca urmare a protocolului
|
ANES Partidele politice
|
2012
|
D. Elaborarea unei propuneri de iniţiativă
legislativă pentru modificarea sistemului electoral
|
Modul în care această iniţiativă a fost
transpusă în legislaţia românească, numărul de întâlniri
dedicate discutării acestei iniţiative, numărul de
apariţii în presă referitoare la această iniţiativă
|
ANES, prin MMFPS
|
2010-2012
|
F. Evaluarea şi monitorizarea evoluţiei
perspectivei de gen în politicile şi programele naţionale
Nr. crt.
|
Obiectivul
|
Acţiunea
|
Indicatori specifici
|
Responsabil
|
Termen de realizare
|
1.
|
Implementarea şi monitorizarea indicatorilor dezvoltaţi
potrivit Platformei de acţiune de la Beijing
|
A. Organizarea unui seminar cu participarea membrilor CONES, la
care să fie prezentaţi indicatorii dezvoltaţi conform
Platformei de acţiune de la Beijing şi modalităţile de
monitorizare a acestora
|
Numărul de participanţi la seminar, feedbackul
participanţilor (obţinut prin administrarea unor chestionare de
evaluare a seminarului), numărul materialelor informative diseminate,
concluziile seminarului
|
ANES
|
2011
|
B. Stabilirea unei reţele de culegere de date cantitative
şi calitative de la membrii CONES/COJES cu scopul realizării unei
raportări anuale
|
Reţeaua de culegere a datelor, modul în care se
realizează fluxul informaţional, numărul de informaţii
colectate ca urmare a acestei reţele, raportarea anuală în
legătură cu indicatorii stabiliţi la Beijing
|
ANES CONES/COJES
|
2010-2012
|
C. Organizarea unei conferinţe anuale de prezentare a
raportului privind implementarea şi monitorizarea indicatorilor
dezvoltaţi potrivit Platformei de acţiune de la Beijing
|
Numărul conferinţelor organizate, numărul
participanţilor la conferinţe, numărul materialelor
informative diseminate, numărul apariţiilor în presă ale
informaţiilor referitoare la conferinţă
|
ANES
|
2010-2012
|
Nr. crt.
|
Obiectivul
|
Acţiunea
|
Indicatori specifici
|
Responsabil
|
Termen de realizare
|
2.
|
Raportarea anuală a stadiului de implementare a
acţiunilor cuprinse în Planul general de acţiuni pentru
implementarea Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între
femei şi bărbaţi pentru perioada 2010-2012 de toate
instituţiile cu responsabilităţi în domeniu
|
A. Elaborarea unui model-cadru de raportare pentru fiecare
instituţie responsabilă
|
Rapoartele anuale Indicatorii folosiţi pentru raportare
|
ANES,
autorităţile şi
instituţiile publice
prevăzute în
Planul general
de acţiuni
|
2010-2012
|
B. Realizarea unei raportări anuale a ANES cu stadiul de
implementare a strategiei şi Planului general de acţiuni (care
să cuprindă atât concluzii, cât şi recomandări privind
implementarea Planului general de acţiuni)
|
Rapoartele anuale Indicatorii de evaluare a implementării
|
ANES
|
2010-2012
|
3.
|
Evaluarea finală a Planului general de acţiuni pentru
implementarea Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între
femei şi bărbaţi pentru perioada 2010-2012 de toate
instituţiile cu responsabilităţi în domeniu
|
A. Realizarea raportului final privind rezultatele evaluării
şi monitorizării activităţilor implementate conform
Planului general de acţiuni, care să cuprindă atât concluzii,
cât şi recomandări privind implementarea viitorului plan general de
acţiuni
|
Raportul final
Numărul de recomandări
elaborate
|
ANES
|
2012
|