HOTARARE Nr. 12 din 27 iunie 1990
privind Regulamentul Adunarii Deputatilor
ACT EMIS DE: ADUNAREA(CAMERA) DEPUTATILOR
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 87 din 28 iunie 1990
Adunarea Deputatilor adopta prezenta hotarire.
CAP. 1
Organizarea si functionarea Adunarii Deputatilor
SECTIUNEA 1
Norme preliminare privind activitatea Adunarii Deputatilor
Art. 1
Pina la alegerea biroului permanent, lucrarile Adunarii Deputatilor sint conduse,
potrivit Decretului-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului si a
Presedintelui Romaniei, de cel mai in virsta deputat, asistat de 4 secretari,
stabiliti din rindul celor mai tineri deputati.
Imposibilitatea exercitarii atributiilor de catre presedintele de virsta
sau de catre unu ori mai multi secretari prevazuti la alin. 1 atrage, de drept,
inlocuirea acestora cu deputatul cel mai in virsta sau, dupa caz, cu cei mai
tineri deputati din rindul celor prezenti.
Art. 2
In vederea formarii organelor de lucru si desfasurarii activitatii
adunarii, deputatii se constituie in grupuri parlamentare alcatuite din cel
putin 10 deputati care au figurat in alegeri pe listele partidelor sau
formatiunilor politice respective.
Deputatii alesi din partea unor partide sau formatiuni politice care nu
intrunesc numarul necesar pentru a constitui un grup parlamentar se pot reuni,
pentru a constitui un asemenea grup, sau se pot afilia la alte grupuri
parlamentare constituite potrivit alin. 1.
Grupurile parlamentare astfel constituite isi aleg un presedinte si, dupa
caz, unu sau mai multi vicepresedinti.
Presedintele grupului comunica adunarii numarul deputatilor si componenta
nominala a grupului parlamentar pe care il conduce.
Succesiunea comunicarilor se stabileste de catre presedintele de virsta al
adunarii, in ordinea marimii grupurilor parlamentare.
Art. 3
Pentru validarea mandatelor, Adunarea Deputatilor alege, in prima sa
sedinta, o comisie compusa din 30 de deputati care sa reflecte, in mod
proportional, configuratia politica a adunarii, asa cum aceasta rezulta din
constituirea grupurilor parlamentare.
Comisia de validare functioneaza pe intreaga durata a mandatului Adunarii
Deputatilor.
Art. 4
Numarul deputatilor ce vor fi desemnati in comisia de validare de catre
fiecare grup parlamentar este in functie de proportia membrilor fiecarui grup
in totalul deputatilor.
Propunerile pentru stabilirea numarului de deputati ce revine fiecarui grup
parlamentar se fac de catre presedintii acestor grupuri si se transmit
secretarilor.
Presedintele de virsta prezinta adunarii aceste propuneri in ordinea
marimii grupurilor parlamentare, iar Adunarea Deputatilor hotaraste asupra lor
cu votul a cel putin jumatate plus unu din numarul membrilor sai.
Propunerile pentru componenta comisiei se fac de grupurile parlamentare in
limita numarului de locuri in comisie aprobat.
Componenta comisiei este aprobata de adunare cu votul a cel putin jumatate
plus unu din membrii sai.
Art. 5
Comisia de validare isi alege un presedinte si 2 vicepresedinti, care
alcatuiesc biroul comisiei, si se organizeaza in 9 grupe de lucru, alcatuite
din cite 3 membri, cu respectarea regulii proportionalitatii prevazute la art.
3 alin. 1. Alegerea se face prin vot deschis.
Art. 6
Biroul comisiei repartizeaza grupelor de lucru dosarele primite de la
Biroul Electoral Central pentru alegerea deputatilor, cu exceptia celor privind
membrii grupelor de lucru.
Verificarea legalitatii alegerii deputatilor care compun grupele de lucru
se face de catre biroul comisiei de validare.
Biroul comisiei de validare si grupele de lucru sint obligate sa prezinte
comisiei propunerile privind validarea sau invalidarea mandatelor de deputati,
in scris, in termen de cel mult 3 zile de la constituirea comisiei. Aceste
propuneri se adopta cu votul majoritatii membrilor.
Dupa expirarea termenului de 3 zile, discutarea dosarelor nesolutionate se
face in plenul comisiei.
Art. 7
Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui deputat numai
in cazul in care:
a) exista contestatii care nu au fost solutionate potrivit legii;
b) constata ca solutionarea contestatiilor s-a facut cu incalcarea
dispozitiilor legale referitoare la procedura de solutionare;
c) constata ca alegerea deputatului s-a facut prin frauda electorala.
Art. 8
Comisia, in cel mult 4 zile de la constituire, intocmeste un raport in care
vor fi precizati deputatii pentru care se propune validarea sau invalidarea
mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare.
Art. 9
Raportul este aprobat de comisie cu votul a jumatate plus unu din membrii
acesteia; in caz de paritate, votul presedintelui este hotaritor.
Art. 10
Raportul comisiei de validare se prezinta Adunarii Deputatilor de catre
presedintele comisiei a doua zi dupa aprobarea acestuia.
Adunarea Deputatilor se convoaca, de drept, in a 5-a zi de la constituirea
comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia.
Art. 11
In cazul deputatilor pentru care nu exista motive de invalidare potrivit
art. 7, se intocmeste o lista cu numele si prenumele acestora, asupra careia
adunarea se pronunta printr-un singur vot. In cazul deputatilor la care a fost
propusa invalidarea mandatului, adunarea dezbate si se pronunta prin vot pentru
fiecare caz in parte.
Validarea sau invalidarea mandatelor de deputati se face cu votul a cel
putin jumatate plus unu din numarul membrilor Adunarii Deputatilor.
Art. 12
Adunarea Deputatilor este legal constituita dupa validarea a doua treimi
din mandatele de deputat.
Art. 13
Dupa constituirea legala a Adunarii Deputatilor se alege presedintele
Adunarii Deputatilor si biroul permanent al acesteia.
Presedintele Adunarii Deputatilor este si presedintele biroului permanent,
din care mai fac parte 4 vicepresedinti, 4 secretari si 2 chestori.
Biroul permanent se constituie cu respectarea, pe cit posibil, a
configuratiei politice a adunarii, asa cum rezulta din constituirea grupurilor
parlamentare.
Art. 14
Presedintele Adunarii Deputatilor este ales, prin vot secret, cu buletine
de vot pe care sint inscrise numele si prenumele tuturor candidatilor propusi
de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singura
propunere.
Este declarat ales presedinte al Adunarii Deputatilor candidatul care a
intrunit, la primul tur de scrutin, votul a cel putin jumatate plus unu din
voturile tuturor deputatilor.
Daca nici un candidat nu a intrunit numarul de voturi necesar, se
organizeaza un al doilea tur de scrutin, in cadrul caruia va fi declarat
presedinte al Adunarii Deputatilor candidatul care a obtinut cel mai mare numar
de voturi din totalul voturilor exprimate.
In caz de egalitate de voturi se organizeaza un nou tur de scrutin, la care
vor participa candidatii aflati in balotaj.
Art. 15
O data cu alegerea presedintelui adunarii, activitatea presedintelui de
virsta inceteaza.
Art. 16
Alegerea vicepresedintilor, secretarilor si chestorilor care compun biroul
permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare.
In vederea depunerii propunerilor, Adunarea Deputatilor stabileste numarul
de locuri din biroul permanent care revine fiecarui grup parlamentar, in
conditiile art. 4. Propunerile se transmit presedintelui Adunarii Deputatilor.
Propunerile nominale pentru functiile prevazute la alin. 1 se fac de
presedintii grupurilor parlamentare, in cadrul numarului de locuri stabilit
potrivit alin. 2. Propunerile se inainteaza presedintelui Adunarii Deputatilor,
care le va supune votului adunarii in conditiile art. 14.
Art. 17
O data cu alegerea biroului permanent, activitatea secretarilor desemnati
in conditiile art. 1 alin. 1 inceteaza.
Art. 18
Dupa alegerea biroului permanent, presedintele Adunarii Deputatilor, de
comun acord cu presedintele Senatului, convoaca sedinta comuna a Adunarii
Deputatilor si Senatului pentru prezentarea hotaririi Curtii Supreme de
Justitie privitoare la validarea alegerii Presedintelui Romaniei.
Art. 19
Lucrarile sedintei comune se desfasoara in prezenta candidatului a carui
alegere a fost validata de Curtea Suprema de Justitie si sint conduse de
presedintii celor doua camere.
Art. 20
Presedintele Curtii Supreme de Justitie prezinta in sedinta comuna a
Adunarii Deputatilor si Senatului hotarirea Curtii Supreme de Justitie cu
privire la validarea alegerii Presedintelui Romaniei.
Dupa prezentarea hotaririi Curtii Supreme de Justitie, presedintele
Senatului declara ca cel ales este Presedintele Romaniei.
Art. 21
Hotaririle prevazute de prezentele norme se adopta prin vot deschis, in
afara de cazurile in care se prevede altfel.
SECTIUNEA a 2-a
Biroul permanent al Adunarii Deputatilor
Art. 22
Biroul permanent al Adunarii Deputatilor, ca organ de lucru al acesteia,
are urmatoarele atributii:
a) propune adunarii perioada in care se va desfasura sesiunea, iar la
terminarea acesteia, data la care adunarea isi va relua lucrarile;
b) supune aprobarii Regulamentul Adunarii Deputatilor, precum si
propunerile de modificare a acestuia;
c) pregateste si asigura desfasurarea, in bune conditii, a lucrarilor
Adunarii Deputatilor;
d) supune votului deputatilor, la propunerea grupurilor parlamentare, componenta
nominala a comisiilor permanente;
e) primeste si distribuie proiectele si propunerile de legi, precum si
rapoartele comisiilor;
f) intocmeste, cu consultarea guvernului si, dupa caz, a grupurilor
parlamentare, proiectul ordinii de zi a sedintelor parlamentare;
g) conduce si controleaza serviciile Adunarii Deputatilor;
h) indeplineste orice alte atributii prevazute de prezentul regulament sau
insarcinari date de catre Adunarea Deputatilor.
Art. 23
Presedintele Adunarii Deputatilor are urmatoarele atributii:
a) conduce lucrarile Adunarii Deputatilor, fiind asistat de 2 secretari;
b) asigura mentinerea ordinii in timpul dezbaterilor si respectarea
regulamentului;
c) anunta rezultatul votarii si hotaririle adoptate;
d) asigura legatura Adunarii Deputatilor cu Presedintele Romaniei, cu
Senatul si cu guvernul;
e) reprezinta Adunarea Deputatilor in relatiile interne si externe;
f) indeplineste oricare alte atributii prevazute de prezentul regulament
sau insarcinari date de catre Adunarea Deputatilor.
Art. 24
Vicepresedintii indeplinesc, in ordinea stabilita de biroul permanent,
atributiile presedintelui in absenta acestuia, precum si alte sarcini
incredintate de biroul permanent.
Art. 25
Secretarii intocmesc lista inscrierilor la cuvint, pe baza solicitarilor
scrise ale deputatilor, in ordinea in care au fost facute, prezinta
propunerile, amendamentele si orice alte comunicari adresate adunarii,
efectueaza apelul nominal, noteaza rezultatul votului, tin evidenta hotaririlor
adoptate, vegheaza la intocmirea stenogramelor si proceselor-verbale, asista
presedintele in realizarea atributiilor ce-i revin si indeplinesc orice alte
sarcini trasate de catre acesta.
Art. 26
Chestorii verifica modul de gestionare a patrimoniului Adunarii
Deputatilor, exercita controlul financiar asupra cheltuielilor efectuate,
prezinta adunarii proiectul de buget al acesteia si incheierea exercitiului
bugetar anual, asigura mentinerea ordinii in localul Adunarii Deputatilor si
indeplinesc alte atributii, in conformitate cu dispozitiile presedintelui
acesteia.
SECTIUNEA a 3-a
Comisiile Adunarii Deputatilor
1. Dispozitii comune
Art. 27
Comisiile sint organe de lucru ale Adunarii Deputatilor, infiintate cu
scopul de a indeplini insarcinarile ce le sint incredintate in vederea
pregatirii lucrarilor adunarii.
Art. 28
Adunarea Deputatilor isi organizeaza comisii permanente si isi poate
constitui comisii speciale, de ancheta sau de mediere.
Adunarea Deputatilor poate constitui, de asemenea, comisii comune cu
Senatul.
Art. 29
Alegerea membrilor comisiilor Adunarii Deputatilor este supusa principiului
reprezentarii proportionale a grupurilor parlamentare.
Pentru fiecare comisie aleasa, numarul de locuri care revine fiecarui grup
parlamentar se stabileste de catre Adunarea Deputatilor, la propunerea biroului
permanent.
Art. 30
Depunerea candidaturilor are loc, in termenul stabilit de presedintele
Adunarii Deputatilor, de catre grupurile parlamentare in functie de proportia
membrilor fiecarui grup parlamentar in totalul deputatilor.
Art. 31
Membrii comisiilor sint desemnati prin acordul presedintilor grupurilor
parlamentare, cu respectarea principiului reprezentarii proportionale a
acestora.
In cazul in care nu exista nici un dezacord asupra desemnarii membrilor in
comisii potrivit alin. 1, adunarea va aproba cu votul deschis al majoritatii
membrilor sai componenta comisiilor.
Art. 32
Daca grupurile parlamentare nu ajung la un acord asupra componentei uneia
sau mai multor comisii, biroul permanent propune si adunarea hotaraste, cu
votul majoritatii membrilor sai, asupra candidaturilor sustinute de fiecare din
grupurile parlamentare, respectindu-se principiul reprezentarii proportionale a
acestora.
Art. 33
In prima lor sedinta, convocata de presedintele adunarii, comisiile isi
aleg birourile compuse, de regula, dintr-un presedinte, 2 vicepresedinti si 2
secretari. In componenta birourilor se va urmari respectarea, pe cit este
posibil, a configuratiei politice a adunarii.
Art. 34
Biroul fiecarei comisii aproba ordinea de zi a sedintelor, constituie, daca
este cazul, subcomisii, desemnindu-le componenta, sarcinile si conducerea,
stabileste sarcinile ce revin deputatilor si ia hotariri in toate problemele ce
intereseaza bunul mers al activitatii comisiei.
Art. 35
Presedintele comisiei asigura reprezentarea acesteia in raporturile ei cu
biroul permanent si cu celelalte comisii. El conduce sedintele comisiei, poate
propune ca la lucrarile acesteia sa participe si alte persoane din afara ei,
daca interesele efectuarii lucrarii respective o cer, are acces, ca
reprezentant al comisiei, la lucrarile altor comisii care examineaza lucrari ce
prezinta importanta pentru comisia pe care o conduce, indeplineste alte
atributii prevazute de prezentul regulament.
Vicepresedintii indeplinesc, pe rind, in lipsa presedintelui, atributiile
acestuia.
Secretarii asigura redactarea actelor comisiei (rapoarte, avize,
procese-verbale etc.) si efectueaza numararea voturilor exprimate in cadrul
sedintelor comisiei.
Art. 36
Convocarea sedintelor comisiei se face de catre presedintele acesteia sau,
in lipsa lui, de un vicepresedinte care il inlocuieste, cu cel putin 3 zile
inainte.
Participarea deputatilor la sedintele comisiilor este obligatorie.
In caz de absenta nejustificata la 3 sedinte ale comisiei, deputatului in
cauza i se reduce indemnizatia cu 1/4, iar daca absentele continua, comisia
apreciaza asupra altor sanctiuni. In cazul cind un membru al comisiei lipseste
nejustificat la mai mult de 6 sedinte intr-o sesiune, el se considera
demisionat din comisie, iar grupul parlamentar care l-a propus nu va putea
desemna un alt reprezentant in locul lui.
Art. 37
Sedintele comisiilor nu sint publice.
In mod exceptional, comisiile pot hotari ca la dezbaterile lor sa fie
prezenti delegati ai presei si, dupa caz, sa fie transmise la radio sau
televiziune, daca acest lucru nu aduce atingere unor interese de stat care
recomanda pastrarea secretului acestor dezbateri.
Art. 38
Ministrii au acces la lucrarile comisiilor; guvernul trebuie instiintat,
prin presedintele adunarii, de data la care au loc sedintele acestora.
Comisiile pot decide ca anumite lucrari sa se desfasoare fara prezenta unor
reprezentanti ai guvernului.
Art. 39
Comisia poate invita sa participe la sedintele sale persoane interesate si
specialisti din partea unor organe de stat sau a altor organisme specializate.
La sedintele comisiilor au dreptul sa participe deputatii care au facut
propuneri ce stau la baza lucrarilor acestora (autori de propuneri legislative,
de amendamente, de ancheta parlamentara etc.), precum si, la cererea
presedintelui comisiei, specialisti din compartimentul tehnic-legislativ.
Persoanele prevazute in prezentul articol pot fi ascultate in sedinta
comisiei, dar nu pot participa la vot.
Art. 40
Pentru ca sedintele comisiilor sa aiba loc in mod legal, este necesara
participarea a cel putin jumatate plus unu din numarul membrilor lor.
Hotaririle comisiilor se adopta cu votul a cel putin jumatate plus unu din
numarul membrilor lor.
Art. 41
Presedintii comisiilor, in acord cu presedintele adunarii, vor urmari ca,
pe timpul desfasurarii sesiunilor, o zi pe saptamina sa fie consacrata exclusiv
activitatii in comisii.
Art. 42
La deschiderea dezbaterilor sau inceperea lucrarii aflate in examinarea
comisiei, aceasta desemneaza, la propunerea presedintelui, unu sau mai multi
raportori dintre membrii sai.
Acestia vor redacta raportul sau avizul comisiei, care va fi supus
aprobarii acesteia prin vot.
Rapoartele si avizele vor cuprinde, in mod obligatoriu, pe linga opinia
majoritatii membrilor comisiei, si parerea contrara, motivata, a celorlalti
deputati din comisie.
Art. 43
Votul in comisie este, de regula, deschis.
In anumite situatii, hotarite prin vot de membrii acesteia, se poate
recurge si la vot secret.
Art. 44
Cu privire la desfasurarea sedintelor comisiilor se incheie
procese-verbale. Acestea pot fi puse la dispozitia altor persoane decit
membrilor comisiei numai cu incuviintarea presedintelui acesteia, afara de
cazul in care sedintele comisiei au fost publice.
Presedintele comisiei va putea hotari stenografierea dezbaterilor acesteia.
2. Comisiile permanente
Art. 45
Comisiile permanente se aleg pe toata durata legislaturii. Denumirea si
domeniile de activitate ale comisiilor permanente sint urmatoarele:
1. Comisia economica
- programe de reconstructie si dezvoltare economica, mijloacele si
institutiile specifice ale economiei de piata; probleme ale consumatorilor,
preturilor si concurentei; libera initiativa; privatizarea; controlul
activitatii intreprinderilor in proprietatea statului; probleme privind
importul si exportul de capital;
- alte probleme privind strategia dezvoltarii economice si politica
reformei.
2. Comisia pentru buget si finante
- bugetul de stat si executia bugetului; politica financiara; sistemul de
taxe si impozite; echilibrul monetar, circulatia baneasca; credite si sisteme
de credite; dobinzi, scont; bursa de valori si efecte; imprumuturi externe ale
statului sau garantate de stat; investitii realizate din credite bugetare.
3. Comisia pentru industrie si servicii
- probleme privind progresul tehnic, dezvoltarea tehnologica,
informatizarea, asigurarea calitatii si altele referitoare la dezvoltarea
industriala a ramurilor si subramurilor economiei nationale; dezvoltarea
industriei mici pe baza liberei initiative, privatizarii si formelor de
asociere cooperatiste; sistemul de servicii.
4. Comisia pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si
servicii pentru agricultura
- programe in domeniul agriculturii, privatizarea, dezvoltarea
horticulturii, zootehniei, pisciculturii, fondului cinegetic, gospodarirea
fondului funciar; probleme ale silviculturii; controlul activitatii
intreprinderilor agricole in proprietatea statului; dezvoltarea serviciilor
pentru agricultura si a industriei alimentare, inclusiv pe baza liberei
initiative.
5. Comisia pentru drepturile omului, culte si problemele minoritatilor
nationale
- drepturile omului si cetateanului, problemele minoritatilor, libertatea
de constiinta, problemele cultelor religioase, libertatea de exprimare prin
alte mijloace decit prin presa.
6. Comisia pentru echilibru ecologic si protectia mediului
- sisteme ecologice si echilibru ecologic, calitatea aerului, apei,
solului; protectia florei, faunei si asezarilor umane; recuperarea zonelor
deteriorate; tehnologii pentru controlul si eliminarea emisiilor poluante;
gospodarirea apelor.
7. Comisia pentru administratia centrala si locala, amenajarea teritoriului
si urbanism
- autonomia locala; reforme administrative; organizarea
administrativ-teritoriala; statutul functionarului public; sisteme urbane;
retele urbane si rurale; finantele locale.
8. Comisia pentru munca, sanatate, protectie sociala si statutul femeii in
societate
- raporturile de munca; solutionarea conflictelor de munca; legislatia
sindicala; organizarea asigurarilor sociale; ocrotirea sanatatii populatiei;
asistenta sanitara; organizarea retelei sanitare, inclusiv prin privatizare;
protectie sociala; problemele mamei si copilului, batrinilor si handicapatilor.
9. Comisia pentru invatamint, stiinta, tineret, sport
- invatamintul de toate gradele; cercetarea stiintifica, protectia
inventiilor si inovatiilor; problemele tineretului si activitatea sportiva.
10. Comisia pentru cultura, arte, mijloace de informare in masa
- institutii de arta si cultura; protectia patrimoniului cultural national;
activitatea de presa, radio si televiziune; legislatia presei si altor mijloace
de informare in masa.
11. Comisia pentru apararea si asigurarea ordinii publice (comuna celor
doua adunari)
- aparare, ordine publica, probleme legate de siguranta statului.
12. Comisia de politica externa (comuna celor doua adunari)
- probleme si programe de politica externa a Romaniei; dialogul bilateral
cu parlamentele altor state; relatiile dintre Parlamentul Romaniei si Uniunea
Interparlamentara, Parlamentul European, Adunarea parlamentara a Consiliului
Europei, precum si cu alte organisme parlamentare, regionale si mondiale;
tratate, conventii si alte instrumente internationale la care adera Romania.
13. Comisia juridica, de disciplina si imunitati
- reglementari din domeniul dreptului civil, penal, contraventional,
procedura civila, penala, administrativa, organizarea judecatoreasca si alte
reglementari cu caracter precumpanitor juridic; probleme legate de
interpretarea Regulamentului Adunarii Deputatilor; probleme de disciplina
parlamentara, imunitati.
14. Comisia pentru cercetarea abuzurilor si pentru petitii
- examinarea petitiilor primite si cercetarea abuzurilor semnalate prin
aceste petitii in cazurile in care adunarea dispune aceasta ca urmare a
prezentarii, potrivit regulamentului, a unei petitii in fata adunarii.
Art. 46
Un deputat poate face parte din cel mult doua comisii permanente.
Calitatea de membru al comisiei inceteaza la propunerea grupului
parlamentar si cu aprobarea Adunarii Deputatilor. In aceasta situatie, grupul
parlamentar poate propune inlocuirea deputatului in comisie. Un grup parlamentar
poate inlocui cel mult doi deputati in cursul unei legislaturi.
In cazul destramarii unui grup parlamentar, biroul permanent poate hotari
asupra raminerii in comisie a reprezentantului acestui grup.
Art. 47
Comisiile permanente avizeaza proiecte de legi, propuneri legislative si
amendamente, pot efectua anchete parlamentare, dezbateri si hotarasc asupra
altor probleme trimise de biroul permanent.
Art. 48
Biroul permanent inainteaza, spre dezbatere si avizare, proiectele de legi,
propunerile legislative si amendamentele, comisiei permanente sesizate in fond,
in competenta careia intra materia reglementata prin proiectul sau propunerea
respectiva. El poate sesiza si alte comisii pentru a-si da avizul cu privire la
lucrarea respectiva.
Art. 49
Orice comisie permanenta care se socoteste competenta pentru a-si da avizul
asupra unui proiect de lege, propunere legislativa sau amendament trimis de
biroul permanent altei comisii informeaza pe presedintele acestuia ca
intentioneaza sa-si dea avizul.
In caz de refuz din partea biroului, adunarea hotaraste prin vot.
Art. 50
Daca o comisie permanenta considera ca un proiect de lege sau o propunere
legislativa este de competenta in fond a altei comisii, ea poate cere biroului
permanent trimiterea lor catre acea comisie.
In caz de refuz din partea acestuia, se va proceda potrivit art. 49 alin.
2.
La fel se va proceda si in caz de conflict de competenta intre comisii.
Art. 51
Comisia permanenta sesizata in fond va putea stabili un termen in care sa-i
fie remise avizul sau avizele celorlalte comisii care examineaza proiectul sau
propunerea legislativa, consultindu-se cu acestea si tinind seama de termenul
de predare a raportului.
In caz de nerespectare a acestui termen, comisia sesizata in fond isi va
putea redacta raportul fara a mai astepta avizul sau avizele respective.
Art. 52
La cererea comisiilor sesizate pentru avize, comisia sesizata in fond va
putea incuviinta ca la lucrarile ei sa participe, cu vot consultativ,
raportorul sau raportorii comisiilor sesizate pentru avize.
Art. 53
In raportul comisiilor sesizate in fond se va face referire la toate
avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul sau propunerea
respectiva.
Raportul va cuprinde propuneri motivate privind admiterea fara modificari a
actului examinat, respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificari si se
inainteaza biroului permanent.
Art. 54
Daca Biroul permanent stabileste un termen inauntrul caruia comisia
sesizata in fond trebuie sa-si depuna raportul, modificarea acestui termen
poate fi aprobata numai de adunare.
Raportul va fi imprimat si difuzat deputatilor cu cel putin 3 zile inainte
de data stabilita pentru dezbaterea proiectului sau propunerii legislative in
plenul adunarii.
Art. 55
Avizarea amendamentelor scrise, depuse de deputati cu cel putin 7 zile
inainte de data dezbaterii in plen, se va face de catre comisia sesizata in
fond si numai daca aceasta considera necesar si de o alta comisie.
Pentru amendamentele orale prezentate in plen cu privire la probleme de
redactare sau alte aspecte mai putin insemnate, avizarea se va putea face oral
de catre raportorul comisiei sesizate in fond, la solicitarea presedintelui
adunarii.
Art. 56
Daca in urma dezbaterilor in plen intervin modificari importante pentru
continutul proiectului sau propunerii legislative, presedintele adunarii
apreciaza asupra necesitatii supunerii proiectului spre reexaminare comisiei
sesizate in fond si solicita adunarii sa se pronunte prin vot.
Art. 57
Comisiile permanente pot tine sedinte comune cu aprobarea presedintelui
adunarii care va statua, cu acest prilej, in ce mod se va asigura conducerea
lucrarilor comisiilor reunite. In asemenea situatii, comisiile pot conveni ca
raportul sau avizul lor sa fie comun.
Art. 58
Orice comisie permanenta poate porni o ancheta, in cadrul competentei sale,
privitoare la activitatea desfasurata de guvern, cu incuviintarea Adunarii
Deputatilor.
Pentru a obtine incuviintarea, comisia va prezenta o cerere scrisa,
adoptata cu votul majoritatii membrilor comisiei, in care vor fi enuntate
materiile ce formeaza obiectul anchetei, scopul ei, mijloacele necesare si
termenul in care raportul comisiei urmeaza a fi prezentat Adunarii Deputatilor.
3. Comisii speciale
Art. 59
Adunarea Deputatilor isi va putea constitui comisii speciale pentru
avizarea unor acte legislative complexe, pentru elaborarea unor propuneri
legislative sau pentru alte obiective, indicate in hotarirea de infiintare a
comisiei. Propunerile legislative astfel elaborate nu se mai supun examinarii
altor comisii.
Prin aceeasi hotarire se vor desemna deputatii ce compun comisia si biroul
acesteia, la propunerea biroului permanent al adunarii, si se va stabili
termenul in care raportul acesteia va fi depus.
Celelalte probleme legate de organizarea si functionarea comisiei vor fi
reglementate de biroul acesteia, in masura in care prevederile art. 27 - 44 din
prezentul capitol nu sint indestulatoare.
4. Comisii de ancheta
Art. 60
La cererea unei treimi din membrii sai, Adunarea Deputatilor va putea
hotari infiintarea unei comisii de ancheta, prevederile art. 27 - 44 si art. 59
alin. 2 si 3 fiind aplicabile.
Art. 61
Comisia de ancheta citeaza ca martor orice persoana care poate avea
cunostinta despre vreo fapta sau imprejurare de natura sa serveasca la aflarea
adevarului in cauza care formeaza obiectul activitatii comisiei.
La cererea comisiei de ancheta orice persoana care cunoaste vreo proba sau
detine vreun mijloc de proba este obligata sa le aduca la cunostinta sau sa le
infatiseze. Institutiile si organizatiile sint obligate, in conditiile legii,
sa dea concursul la solicitarile comisiei de ancheta.
Cind pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari, in vederea aflarii
adevarului, sint necesare cunostintele unor experti, comisia de ancheta dispune
efectuarea de expertize.
Dispozitiile legii referitoare la citarea, prezentarea si ascultarea
martorilor, precum si cele privitoare la prezentarea si predarea obiectelor ori
inscrisurilor sau efectuarea expertizelor, se aplica in mod corespunzator.
Marturia mincinoasa se sanctioneaza potrivit legii.
Dispozitiile prezentului articol se aplica si in cazul comisiilor de
ancheta instituite potrivit art. 58.
5. Comisii de mediere
Art. 62
In cazul in care una din camere adopta un proiect de lege sau propunere
legislativa cu modificari fata de textul adoptat de cealalta camera,
presedintele Adunarii Deputatilor, de acord cu presedintele Senatului, va
initia procedura de mediere.
In acest scop, biroul permanent va desemna, la propunerea grupurilor
parlamentare, un numar de 7 deputati care vor face parte din comisia de mediere
a celor doua camere, urmarindu-se respectarea proportiei membrilor fiecarui
grup parlamentar in totalul deputatilor.
Deputatii stabiliti de biroul permanent impreuna cu 7 senatori, desemnati
de organul de lucru similar al Senatului, formeaza comisia de mediere.
Art. 63
Comisia de mediere se reuneste, la convocarea celui mai in virsta deputat
sau senator, la sediul camerei din care el face parte, isi alege un birou si
isi stabileste regulile dupa care isi va desfasura activitatea, inclusiv
termenul in care urmeaza sa prezinte raportul.
Conducerea lucrarilor comisiei se realizeaza prin rotatie de catre un
deputat sau un senator, stabiliti de comisie.
Art. 64
Hotaririle comisiei se iau cu acordul majoritatii membrilor acesteia. In
caz de paritate, decide votul presedintelui care conduce sedinta comisiei, in
ziua cind are loc supunerea la vot.
Art. 65
Activitatea comisiei inceteaza o data cu depunerea raportului, a carui
aprobare are loc in conditiile art. 64.
In cazul in care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la
problemele aflate in divergenta, in termenul stabilit potrivit art. 63 alin. 1,
textele in divergenta se supun dezbaterii in sedinta comuna a celor doua
camere, sub conducerea succesiva a presedintelui Adunarii Deputatilor, respectiv
a presedintelui Senatului.
Hotarirea se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti.
SECTIUNEA a 4-a
Alte dispozitii
Art. 66
Prevederile art. 29 - 32 se aplica si pentru alegerea presedintelui
adunarii si a celorlalti membri ai biroului permanent, precum si a altor organe
de lucru constituite de adunare.
CAP. 2
Desfasurarea lucrarilor Adunarii Deputatilor
SECTIUNEA 1
Ordinea de zi
Art. 67
Proiectul ordinii de zi a sedintelor Adunarii Deputatilor se adopta de
catre biroul permanent in prima jumatate a saptaminii premergatoare sedintei
parlamentare.
Materialele care se supun Adunarii Deputatilor se transmit, pentru a se
inscrie pe ordinea de zi, biroului permanent cu cel putin 10 zile inainte de
dezbaterea acestora in plen, in afara de cazul in care prin lege sau prezentul
regulament nu se prevede un termen mai scurt.
Art. 68
La sedintele biroului permanent in care se dezbate proiectul ordinii de zi
participa de drept reprezentantul guvernului si, la invitatia biroului,
delegatii grupurilor parlamentare nereprezentate in componenta acestuia.
Art. 69
Proiectul ordinii de zi cuprinde, in ordine, proiecte de legi, propuneri
legislative, precum si, dupa caz, intrebari, interpelari, petitii sau probleme
propuse de guvern, biroul permanent ori deputati.
Proiectele de legi, avizate de comisii, se inscriu pe ordinea de zi in cel
mult 10 zile de la primirea raportului comisiei sesizate in fond.
Art. 70
La cererea Presedintelui Romaniei, biroul permanent inscrie cu prioritate
si la data solicitata de acesta prezentarea si dezbaterea mesajelor pe care el
le adreseaza adunarii.
In mod asemanator se va proceda si cu alte cereri ale Presedintelui
Romaniei, legate de indeplinirea atributiilor acestuia.
Art. 71
Biroul permanent va stabili zilele si orele la care deputatii vor putea
adresa intrebari guvernului sau ministrilor.
In aceste zile este obligatorie prezenta unui reprezentant al guvernului.
Art. 72
Proiectul ordinii de zi este supus spre aprobare adunarii in ultima zi de
lucru stabilita potrivit art. 110, ce precede perioada pentru care a fost
intocmita. Proiectul se aproba cu votul a cel putin jumatate plus unu din
numarul deputatilor prezenti.
Art. 73
Modificarea ordinii de zi poate avea loc numai in prima zi a saptaminii, la
cererea guvernului, a biroului permanent sau a unui grup parlamentar.
Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi se face printr-o singura
luare de cuvint, limitata in timp. In cazul in care exista opozitie, se va da
cuvintul unui singur vorbitor, dupa care se va trece la vot.
Modificarea ordinii de zi se efectueaza in aceleasi conditii ca si
aprobarea acesteia.
Art. 74
La cererea primului-ministru, biroul permanent inscrie pe ordinea de zi
aprobarea listei cuprinzind componenta guvernului, cit si eventualele
modificari ale acestuia.
SECTIUNEA a 2-a
Procedura legislativa
Art. 75
Dreptul de initiativa legislativa apartine guvernului si deputatilor prin
grupul parlamentar de care apartin sau individual. Adunarea Deputatilor dezbate
si proiectele sau propunerile legislative transmise de catre Senat.
In exercitiul dreptului de initiativa legislativa, guvernul inainteaza
adunarii proiecte de legi, iar deputatii, propuneri legislative. Ele trebuie
insotite de o expunere de motive si redactate in forma proprie unui act
normativ, pe articole si, dupa caz, capitole si sectiuni.
Art. 76
Toate proiectele si propunerile legislative se inregistreaza de catre
biroul permanent in ordinea prezentarii lor si sint aduse la cunostinta
adunarii, la prima sedinta, prin anuntarea titlului si a initiatorului
acestora. Ele se imprima si se distribuie deputatilor de indata si nu pot fi
trecute pe ordinea de zi decit dupa trecerea unui termen de cel putin 10 zile.
Art. 77
Proiectele si propunerile legislative se trimit de catre biroul permanent,
spre dezbatere si avizare, comisiilor permanente competente.
De asemenea, aceste propuneri sau proiecte se vor transmite si
compartimentului tehnic legislativ spre examinare, care va comunica opinia sa
comisiei sesizate in fond.
Examinarea proiectelor si propunerilor legislative se poate face si la
cererea altei comisii care se considera competenta, in conditiile art. 49.
Art. 78
Initiatorul proiectului sau al propunerii legislative poate sa-si retraga
proiectul sau propunerea pina la inscrierea acesteia pe ordinea de zi.
Art. 79
Dupa examinarea proiectului sau propunerii legislative, comisia permanenta
sesizata in fond intocmeste un raport care va cuprinde propuneri cu privire la
adoptarea sau, dupa caz, modificarea ori respingerea proiectului sau propunerii
legislative examinate.
Raportul, insotit de avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul
sau propunerea legislativa, se transmite biroului permanent, care va asigura
multiplicarea si difuzarea acestuia catre guvern si deputati, cu respectarea
termenului prevazut la art. 54 alin. 2.
Art. 80
Proiectele si propunerile legislative avizate potrivit art. 77 - 79 se
supun dezbaterii adunarii in succesiunea prevazuta pe ordinea de zi aprobata de
aceasta.
Art. 81
Grupurile parlamentare sau guvernul au dreptul de a prezenta amendamente in
scris, motivate, care se transmit biroului permanent cu cel putin 7 zile
inainte de dezbaterea proiectului sau a propunerii legislative.
Amendamentele se supun examinarii comisiilor competente si concluziile
acestora se adauga la raportul intocmit anterior.
Art. 82
Dezbaterea proiectului sau propunerii legislative este precedata de
prezentarea, de catre initiator, a motivelor care au condus la promovarea
proiectului, precum si a raportului comisiei permanente.
Raportul comisiei permanente este prezentat de catre presedintele acesteia
sau de un raportor desemnat de comisie.
Art. 83
Pentru dezbaterea generala a proiectului sau a propunerii legislative,
presedintele adunarii da cuvintul deputatilor in ordinea inscrierii la cuvint,
cite unu din partea fiecarui grup parlamentar.
Art. 84
Initiatorul proiectului sau al propunerii legislative are dreptul sa ia
cuvintul inainte de inchiderea dezbaterii generale.
Art. 85
In faza dezbaterii generale a proiectului sau a propunerii legislative nu
pot fi propuse amendamente.
Art. 86
Daca prin raportul comisiei se propune respingerea proiectului sau a
propunerii legislative, dupa inchiderea dezbaterii generale, presedintele poate
cere adunarii sa se pronunte prin vot.
Art. 87
Adunarea Deputatilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a
propunerii legislative, cu modificarile facute de comisii, potrivit raportului
comisiei sesizate in fond.
Art. 88
La discutarea fiecarui articol deputatii pot lua cuvintul pentru a-si
exprima punctul de vedere.
Presedintele adunarii poate supune acesteia spre aprobare sistarea
discutiilor la articolul dezbatut.
De asemenea, va putea lua cuvintul si reprezentantul guvernului.
In cursul luarilor de cuvint pot fi prezentate oral amendamente privind
probleme de redactare sau alte aspecte mai putin importante.
Art. 89
Discutarea articolelor incepe cu amendamentele.
In cursul dezbaterilor, deputatii, guvernul sau grupurile parlamentare pot
propune amendamente sau subamendamente scrise la modificarile intervenite in
urma examinarii si definitivarii textului in comisii.
Amendamentele si subamendamentele trebuie sa se refere la continutul unui
singur articol.
Art. 90
In cazul in care amendamentul sau subamendamentul are consecinte importante
asupra proiectului sau propunerii legislative, presedintele Adunarii
Deputatilor il poate trimite spre avizare comisiilor competente, suspendind
dezbaterile. In acest caz, autorul amendamentului sau subamendamentului are
dreptul de a fi ascultat in cadrul comisiilor. Acelasi drept il au si
reprezentantii guvernului.
Art. 91
Discutarea amendamentelor incepe cu cele prin care se propune suprimarea
unora din textele cuprinse in articolul supus dezbaterii si dupa aceea cu cele
privind modificarea sau completarea acestuia.
Adunarea se va pronunta prin vot distinct asupra fiecarui amendament, afara
de cazul in care adoptarea unuia exclude acceptarea celorlalte.
Art. 92
La propunerea presedintelui adunarii, aceasta va putea adopta o procedura
legislativa speciala pentru dezbaterea unor proiecte de acte normative cu
caracter deosebit (legi financiare, ratificarea unor tratate internationale
etc.).
Art. 93
Dispozitiile art. 77 - 92 sint aplicabile si pentru proiectele sau propunerile
legislative primite din partea Senatului.
SECTIUNEA a 3-a
Procedura de vot
Art. 94
Votul deputatului este personal. El poate fi deschis sau secret.
Votul deschis se exprima public prin ridicare de miini, apel nominal sau
ridicare in picioare.
Votul secret se exprima prin buletine de vot, pentru numiri, si prin bile,
in cazul votarii legilor sau a unor hotariri.
Aprobarea nominala a listei cuprinzind componenta guvernului se face prin
vot secret.
Adunarea hotaraste, la propunerea biroului, ce modalitati de vot va folosi,
afara de cazul in care prin regulament se stabileste o anumita procedura de
vot.
Art. 95
Votarea prin apel nominal se face in modul urmator: presedintele explica
obiectul votarii si sensul cuvintelor "pentru" si "contra";
unul din secretari da citire numelui si prenumelui deputatilor; fiecare deputat
raspunde "pentru" sau "contra".
Dupa terminarea apelului se repeta numele si prenumele deputatilor care nu
au raspuns.
Art. 96
Votul prin bile se desfasoara astfel: in fata presedintelui Adunarii
Deputatilor se aseaza o urna alba si alta neagra. Deputatii vin pe rind la
urne, dupa ce primesc de la secretari cite doua bile, din care una alba si una
neagra, pe care le introduc in cele doua urne. Bila alba introdusa in urna alba
si bila neagra introdusa in urna neagra inseamna vot in favoarea proiectului
sau propunerii ce se voteaza, iar bila neagra introdusa in urna alba si bila
alba introdusa in urna neagra semnifica vot impotriva proiectului sau
propunerii.
Constatarea rezultatului votului, la incheierea scrutinului, se va face in
prezenta biroului permanent.
Art. 97
In cazul votului cu buletine de vot, pe buletin se trec numele si prenumele
candidatului, functia pentru care acesta candideaza si, dupa caz, grupul
parlamentar din care face parte.
Deputatul voteaza "pentru", lasind neatinse pe buletinul de vot
numele si prenumele persoanei propuse; el voteaza "contra" stergind
numele si prenumele persoanei propuse.
Buletinele de vot se introduc intr-o singura urna.
La numararea voturilor nu se iau in calcul buletinele pe care nu a fost
sters numele nici unui candidat.
Art. 98
Legile si celelalte propuneri se adopta cu votul a cel putin jumatate plus
unu din numarul total al deputatilor, daca prin prezentul regulament nu se
prevede altfel.
Daca in sala adunarii nu sint prezenti jumatate plus unu din numarul
deputatilor, presedintele amina votarea pina la intrunirea acestui numar.
Art. 99
In caz de paritate de voturi, votul presedintelui adunarii este decisiv.
Art. 100
In cursul votarii nu se poate acorda deputatilor dreptul de a lua cuvintul.
Art. 101
Proiectele de legi si propunerile legislative respinse de adunare nu pot fi
readuse in discutia acesteia in cursul aceleiasi sesiuni.
Art. 102
Proiectele de legi si propunerile legislative adoptate de Adunarea
Deputatilor se semneaza de presedintele adunarii si se inainteaza Senatului in
vederea dezbaterii si adoptarii. Guvernul va fi instiintat despre aceasta.
In cazul in care Adunarea Deputatilor a adoptat un proiect de lege sau o
propunere legislativa in redactarea aprobata de Senat, acestea vor fi
inaintate, sub semnatura presedintelui adunarii, in termen de 10 zile de la
adoptare, Presedintelui Romaniei, in vederea promulgarii legii.
Art. 103
Presedintele Romaniei are dreptul, inainte de a promulga legea, sa ceara
printr-un mesaj motivat o noua deliberare asupra legii sau a unor articole din
lege, in cazul in care considera ca acestea contravin principiului separatiei
puterilor in stat sau drepturilor fundamentale ale omului ori prevederilor
tratatelor internationale la care Romania este parte.
Reexaminarea poate fi ceruta in cel mult 15 zile de la primirea legii spre
promulgare, noua deliberare urmind sa inceapa, in cel mult 3 zile, in camera
care a aprobat prima textul de lege.
Presedintele Romaniei poate prezenta mesajul personal.
Daca ambele camere, dupa reexaminarea legii, adopta textul legii in forma
sa initiala, Presedintele Romaniei este obligat sa procedeze la promulgarea
legii, in termen de 5 zile de la data la care a primit-o din partea camerei
care s-a pronuntat ultima.
Art. 104
In cazul in care Adunarea Deputatilor adopta un proiect de lege sau o
propunere legislativa aprobata anterior de Senat, intr-o alta redactare sau cu
unele texte diferite fata de proiectul votat de Senat, presedintele Adunarii
Deputatilor, de acord cu presedintele Senatului, va initia procedura de
mediere.
Daca Senatul adopta un proiect de lege sau o propunere legislativa aprobata
anterior de Adunarea Deputatilor, intr-o alta redactare sau cu unele texte
diferite in raport cu cel votat de adunare, presedintele acesteia, primind
proiectul legislativ modificat in sensul de mai sus, va initia, de acord cu
presedintele Senatului, procedura de mediere.
Aceasta activitate se va desfasura prin intermediul unei comisii de
mediere, care va lucra potrivit normelor cuprinse in art. 45 - 58 si 62 - 65
din prezentul regulament.
Raportul comisiei de mediere, precum si textul de conciliere propus, vor fi
inscrise pe ordinea de zi a adunarii, urmindu-se procedura prevazuta de art. 67
- 93 din prezentul regulament.
Art. 105
Raportul comisiei de mediere se dezbate mai intii in Adunarea Deputatilor
si apoi in Senat.
Daca Adunarea Deputatilor si Senatul isi insusesc textul legii in forma
propusa de comisia de mediere, se va proceda conform art. 102 alin. 2.
Art. 106
In cazul in care fie Adunarea Deputatilor, fie Senatul aduc modificari
textului legii in forma propusa de comisia de mediere, birourile permanente ale
celor doua adunari vor initia procedura de conciliere.
In acest scop, ele se vor reuni, prin acord comun al presedintilor ambelor
adunari, si vor incerca redactarea unui text convenabil acestora, care va
trebui adoptat cu votul a jumatate plus unu din numarul membrilor celor doua
birouri.
Fiecare adunare va lua in dezbatere, separat, textul de conciliere propus
de birouri. Legea se va socoti adoptata daca membrii fiecarei adunari vor
aproba acest text cu votul a jumatate plus unu din numarul membrilor lor.
In caz contrar sau al propunerii unor noi modificari, indiferent din partea
oricarei adunari ar veni, ori in situatia in care birourile permanente nu ajung
la un acord pentru un text comun, in conditiile alin. 2, proiectul de lege sau
propunerea legislativa se considera respinse.
SECTIUNEA a 4-a
Desfasurarea sedintelor Adunarii Deputatilor
Art. 107
Sedintele Adunarii Deputatilor sint publice, in afara cazurilor in care, la
cererea presedintelui sau a unui grup parlamentar, se hotaraste, cu cel putin
jumatate plus unu din voturile deputatilor prezenti, ca acestea sa fie secrete.
Art. 108
La sedintele publice ale adunarii pot participa diplomati, reprezentanti ai
presei, radioului si televiziunii, precum si cetateni, pe baza autorizatiei sau
invitatiei emise de secretarul general al aparatului adunarii, in conditiile
stabilite de biroul permanent.
Reprezentantii sau membrii guvernului pot lua parte la lucrarile adunarii
pe banca ministeriala.
Persoanele aflate in tribune trebuie sa pastreze linistea si sa se abtina
de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, in caz contrar fiind
eliminate din sala.
Presedintele are dreptul de a atrage atentia ziarelor asupra informatiilor
vadit inexacte privind lucrarile adunarii. La cererea presedintelui, ziarul
este obligat sa publice cele aratate de presedinte. Daca abaterea se repeta,
presedintele adunarii va putea, consultind adunarea, sa retraga pe un timp
anumit reprezentantului ziarului in culpa autorizatia de participare la
lucrarile adunarii.
Art. 109
Deputatii sint obligati sa fie prezenti la lucrarile adunarii si sa se
inscrie pe lista de prezenta, tinuta de unul din secretari.
Deputatul care nu poate lua parte la sedinta, din motive independente de
vointa sa, va trebui sa anunte din timp biroul permanent, mentionind cauzele
care il impiedica sa participe.
Art. 110
Adunarea Deputatilor isi desfasoara activitatea, in plen si pe comisii, pe
parcursul a patru zile consecutive din saptamina, potrivit programului stabilit
de ea, la propunerea biroului permanent. A cincea zi din saptamina este
rezervata activitatii in circumscriptiile electorale in care deputatii au fost
alesi.
La propunerea biroului permanent se vor putea tine sedinte dupa un alt
program.
Art. 111
Sedinta Adunarii Deputatilor este deschisa de presedinte sau de
vicepresedintele care il inlocuieste.
Presedintele este asistat de 2 secretari.
Persoana care conduce lucrarile adunarii este obligata sa precizeze daca
este intrunit cvorumul legal si sa anunte ordinea de zi.
Art. 112
Adunarea Deputatilor lucreaza legal in prezenta a cel putin jumatate plus
unu din numarul deputatilor.
In timpul sedintelor, presedintii grupurilor parlamentare pot cere
presedintelui adunarii verificarea intrunirii cvorumului. Presedintele adunarii
va decide daca acest lucru este necesar.
In cazul in care cvorumul legal nu este intrunit, presedintele adunarii
suspenda sedinta si arata ziua si ora de reluare a lucrarilor.
Secretarii vor informa ulterior adunarea despre cauzele lipsei deputatilor
care nu si-au anuntat absenta.
Art. 113
Presedintele adunarii sau vicepresedintele care il inlocuieste conduce
dezbaterile, vegheaza la respectarea regulamentului si mentinerea ordinii in
sala de sedinte.
Art. 114
Inainte de inceperea sedintelor, secretarii intocmesc liste cu deputatii
care se inscriu la cuvint.
Deputatii vor lua cuvintul in ordinea inscrierii pe lista, cu incuviintarea
presedintelui adunarii, potrivit prevederilor art. 83 si 88, dupa caz.
Ministrilor prezenti in adunare li se poate da cuvintul in orice faza a
dezbaterii si ori de cite ori solicita acest lucru.
Art. 115
Nimeni nu poate lua cuvintul decit daca ii este dat de presedinte.
Persoanele care iau cuvintul in adunare vorbesc de la tribuna acesteia.
Art. 116
Presedintele are dreptul sa limiteze durata luarilor de cuvint, in functie
de obiectul dezbaterilor.
Vorbitorii sint obligati ca in cuvintul lor sa se refere exclusiv la
chestiunea pentru discutarea careia s-au inscris la cuvint. In caz contrar,
presedintele le atrage atentia si, daca nu se conformeaza, le retrage cuvintul.
Art. 117
Presedintele adunarii va da cuvintul oricind unui deputat pentru a raspunde
intr-o chestiune de ordin personal care il priveste, limitind timpul acordat in
acest scop.
Prevederile alin. 1 se aplica si in cazul in care se cere cuvintul in
probleme privitoare la regulament.
Art. 118
Presedintele sau un grup parlamentar poate cere incheierea dezbaterii unei
probleme puse in discutia adunarii.
Cererea de incheiere a dezbaterii se adopta cu votul a cel putin jumatate
plus unu din numarul deputatilor prezenti.
Art. 119
Este interzisa proferarea de insulte sau calomnii atit de la tribuna
adunarii, cit si din sala de sedinte.
Se interzice dialogul intre vorbitorii aflati la tribuna si persoanele
aflate in sala.
Art. 120
Presedintele cheama la ordine pe deputatii care tulbura dezbaterile sau
creeaza agitatie. El poate intrerupe sedinta cind tulburarea persista si poate
dispune eliminarea din sala a persoanelor care impiedica in orice mod
desfasurarea normala a lucrarilor adunarii.
Art. 121
Dezbaterile din sedintele adunarii se inregistreaza pe banda magnetica si
se stenografiaza.
Separat, prin grija secretarilor, se intocmesc procese-verbale pentru
fiecare sedinta a adunarii. Procesele-verbale se semneaza de catre presedinte
si secretarii care l-au asistat la conducerea lucrarilor.
Stenogramele se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a, cu
exceptia celor privitoare la sedintele secrete.
Deputatii au dreptul de a examina exactitatea stenogramei prin confruntarea
ei cu banda magnetica, inainte de publicarea stenogramei in Monitorul Oficial.
CAP. 3
Motiuni, intrebari, interpelari, informarea deputatilor, petitii
1. Motiuni
Art. 122
Motiunea exprima pozitia Adunarii Deputatilor intr-o anumita problema de
politica interna sau externa.
Art. 123
Guvernul poate solicita exprimarea increderii in politica sa, pe calea unei
motiuni de incredere, angajindu-si raspunderea fie asupra unui program sau unei
declaratii de politica generala, fie cu privire la textul unui proiect de lege
care reglementeaza o problema urgenta. Caracterul urgent al problemei care face
obiectul unui proiect de lege este incuviintat de adunare cu votul majoritatii
membrilor sai.
Guvernul poate accepta amendamente la proiectul de lege prevazut la alin. 1
numai din partea grupurilor parlamentare, intr-un termen de cel mult 3 zile de
la depunerea proiectului.
Daca, intr-un interval de 24 de ore ce urmeaza angajarii raspunderii guvernului,
cel putin o patrime din membrii adunarii nu depune o motiune de neincredere in
guvern, programul, declaratia de politica generala sau textul proiectului de
lege sint considerate ca adoptate.
In cazul in care se depune o motiune de neincredere, care este aprobata de
adunare prin votul secret a cel putin jumatate plus unu din numarul
deputatilor, primul-ministru va prezenta, in cel mult 3 zile, Presedintelui
Romaniei, demisia Guvernului.
Daca motiunea de neincredere este respinsa, se aplica dispozitiile alin. 3.
Art. 124
Motiunea de cenzura asupra activitatii guvernului poate fi depusa de cel
putin o patrime din numarul deputatilor sau de Senat. Votarea acesteia nu poate
avea loc decit dupa 2 zile de la data depunerii motiunii si comunicarea ei
catre guvern.
Motiunea de cenzura este adoptata prin vot deschis si se considera adoptata
daca in favoarea acesteia a votat cel putin jumatate plus unu din numarul
membrilor adunarii.
Adoptarea motiunii de cenzura atrage obligatia primului-ministru de a
prezenta, in termen de 3 zile, Presedintelui Romaniei, demisia guvernului.
In cazul in care motiunea de cenzura a fost respinsa, deputatii care au
semnat-o nu pot propune, in aceeasi sesiune, o noua motiune cu acelasi obiect.
Art. 125
In Adunarea Deputatilor pot fi depuse si alte motiuni, care sa exprime
pozitia parlamentului intr-o anumita problema, de catre cel putin 50 de
deputati.
Art. 126
Un deputat nu poate semna mai multe motiuni in acelasi timp, in aceeasi
problema.
Motiunile trebuie sa fie motivate si se depun la presedintele adunarii, in
cursul sedintelor publice.
Dupa primirea motiunii, presedintele adunarii o comunica de indata
guvernului si o aduce la cunostinta adunarii prin afisare in sala de sedinte.
Art. 127
Presedintele adunarii stabileste data dezbaterii motiunii, care nu poate
depasi 6 zile de la inregistrarea acesteia, instiintind guvernul in acest sens.
Art. 128
Dezbaterea motiunii se face cu respectarea dispozitiilor cuprinse in art.
107 - 121 ale prezentului regulament si se aproba cu votul a cel putin jumatate
plus unu din numarul deputatilor.
Votul este secret.
In acelasi mod se va proceda si in cazul in care o treime din deputati
propune suspendarea sau demiterea Presedintelui Romaniei.
Art. 129
Dupa inceperea discutarii motiunii, deputatii nu-si pot retrage
semnaturile, dezbaterea urmind a se incheia prin supunerea la vot a motiunii de
catre presedintele adunarii.
Art. 130
La motiunile prezentate nu pot fi propuse amendamente.
2. Intrebari
Art. 131
Fiecare deputat poate adresa intrebari ministrilor sau altor conducatori ai
organelor centrale ale administratiei de stat.
Intrebarea consta intr-o simpla cerere de a raspunde daca un fapt este
adevarat, daca o informatie este exacta, daca guvernul intelege sa comunice
adunarii actele ori informatiile solicitate de deputat sau daca are intentia de
a lua o hotarire intr-o problema determinata.
Cei intrebati vor raspunde imediat la fiecare intrebare in parte sau vor
declara ca prezinta raspunsul in zilele urmatoare, indicind ziua respectiva.
Art. 132
Daca raspunsul la o intrebare da nastere unei replici a celui care a
adresat intrebarea, pentru a declara daca raspunsul primit corespunde
intrebarii, timpul pentru replica este de 10 minute.
Art. 133
La prezentarea intrebarii, deputatul va preciza daca doreste sa primeasca
raspunsul, in scris sau oral in sedinta publica.
In cazul in care se solicita un raspuns scris, cel chestionat va declara,
in cel mult 5 zile, ca a dat raspunsul sau scris, fara a face alte precizari.
Art. 134
Nici un deputat nu poate adresa mai mult de doua intrebari in aceeasi
sedinta.
Daca timpul afectat intrebarilor si raspunsurilor la acestea depaseste o
ora, presedintele adunarii va amina de drept, pentru sedinta urmatoare,
celelalte intrebari si raspunsuri.
3. Interpelari
Art. 135
Interpelarile se fac in scris, aratindu-se obiectul acestora, fara nici o
dezvoltare.
Interpelarea consta intr-o cerere adresata guvernului de un grup
parlamentar, prin care se solicita explicatii asupra politicii guvernului in
probleme importante ale activitatii sale interne sau externe.
Ele se citesc de catre presedintele grupului parlamentar in sedinta publica
si se transmit presedintelui adunarii.
Art. 136
Interpelarile se inscriu in ordinea prezentarii intr-un registru special si
se afiseaza in sala de sedinta.
La inceputul fiecarei sesiuni, adunarea va stabili o zi a saptaminii consacrata
dezvoltarii interpelarilor.
Art. 137
In sedinta consacrata pentru dezvoltarea interpelarii se da cuvintul
interpelatorului si apoi reprezentantului guvernului sau ministrului. Acestia
din urma pot, dupa dezvoltarea interpelarii, sa raspunda imediat sau sa ceara o
aminare de cel mult 3 zile pentru a raspunde.
4. Informarea deputatilor
Art. 138
Orice membru al adunarii are dreptul de a cere, prin intermediul
guvernului, de la organele administratiei de stat, printr-o petitie scrisa
adresata presedintelui adunarii, orice acte sau dosare, precum si orice alte
informatii utile pentru activitatea deputatului.
Guvernul poate refuza satisfacerea petitiei in cazul in care aceasta
priveste secrete de stat referitoare la apararea tarii sau secrete de stat de
importanta deosebita in oricare alt domeniu. In acest din urma caz, refuzul
guvernului poate fi adus la cunostinta adunarii, care va decide in sedinta
secreta.
Actele sau dosarele primite se restituie organului respectiv dupa ce au
fost consultate.
5. Petitii
Art. 139
Oricine are dreptul de a se adresa cu petitii Adunarii Deputatilor.
Petitiile vor fi prezentate in scris si semnate, precizindu-se domiciliul
petitionarului sau al unuia dintre petitionari.
Art. 140
Petitiile se inscriu intr-un registru, in ordinea primirii, consemnindu-se
numarul de inregistrare, numele, prenumele, domiciliul petitionarului si
obiectul cererii.
Art. 141
Petitiile inregistrate se transmit de catre unul dintre vicepresedintii
adunarii, desemnat de presedinte, Comisiei pentru cercetarea abuzurilor si
pentru petitii, spre dezbatere si solutionare.
Orice membru al adunarii poate lua cunostinta de continutul unei petitii,
adresindu-se in acest sens presedintelui comisiei.
Art. 149
Comisia va decide, in termen de cel mult 10 zile, daca o va trimite unui
organ de stat competent ori o va clasa sau, in cazuri deosebite, o va prezenta
adunarii.
Petitionarului i se aduce la cunostinta solutia adoptata.
Art. 143
In fiecare luna, Comisia pentru cercetarea abuzurilor si pentru petitii
prezinta adunarii un raport asupra petitiilor primite si asupra modului de
solutionare a acestora.
In raport se vor face mentiuni cu privire la solutiile date de organele de
stat la petitiile care le-au fost trimise spre solutionare.
Conducatorii organelor de stat care au primit petitii spre solutionare sint
obligati sa transmita comisiei solutiile adoptate in termen de cel mult o luna
de la primirea petitiei.
CAP. 4
Statutul deputatului
SECTIUNEA 1
Imunitate parlamentara
Art. 144
Imunitatea parlamentara are ca scop protejarea deputatilor impotriva
urmaririlor judiciare abuzive si garantarea libertatii de gindire si actiune a
acestora.
Deputatul nu poate fi tras la raspundere juridica, sub nici o forma, pentru
opiniile politice sau voturile exprimate in parlament.
Nici un deputat nu poate fi retinut, arestat, perchezitionat sau trimis in
judecata penala ori contraventionala fara incuviintarea prealabila a Adunarii
Deputatilor.
Cererea de retinere, arestare, perchezitie sau privind posibilitatea
trimiterii in judecata penala ori contraventionala se adreseaza presedintelui
adunarii de catre procurorul general. Presedintele adunarii o aduce la
cunostinta deputatilor in sedinta publica, dupa care o trimite de indata
Comisiei juridice, de disciplina si imunitati, spre examinare, care va stabili
daca exista motive temeinice pentru aprobarea cererii. Hotarirea comisiei se
adopta prin votul a cel putin jumatate plus unu din membrii comisiei. Votul
este secret.
Procurorul general va inainta comisiei toate documentele pe care aceasta le
solicita; in caz de refuz, comisia va apela la Adunarea Deputatilor.
Raportul comisiei se supune, in termenul stabilit de adunare, dezbaterii si
aprobarii acesteia.
Adunarea Deputatilor decide, prin vot secret, asupra cererii cu majoritatea
de cel putin doua treimi din numarul deputatilor prezenti.
Un deputat este considerat in tot timpul mandatului sau a fi in exercitiul
functiunii, motiv pentru care orice agresiune indreptata impotriva sa in
legatura cu calitatea de deputat este asimilata si sanctionata conform
dispozitiilor prevazute pentru infractiunea de ultraj. De aceasta protectie
juridica beneficiaza si membrii familiei - sot, sotie si copii - in cazul in
care agresiunea impotriva acestora urmareste nemijlocit exercitarea de presiuni
asupra deputatului in legatura cu indeplinirea mandatului sau.
Art. 145
Numai in caz de infractiune flagranta deputatul poate fi retinut si supus
perchezitiei fara incuviintarea prealabila a Adunarii Deputatilor. Procurorul
general va informa, neintirziat, presedintele adunarii, asupra retinerii si
perchezitiei.
Daca Adunarea Deputatilor considera ca nu exista temei pentru retinere,
dispune imediat punerea in libertate a deputatului.
Art. 146
Toate cererile privind ridicarea imunitatii parlamentare se inscriu cu
prioritate pe ordinea de zi.
SECTIUNEA a 2-a
Incompatibilitati
Art. 147
Mandatul de deputat este incompatibil cu functia de membru al guvernului.
Art. 148
Mandatul de deputat este incompatibil cu functia de presedinte al Romaniei
si cu calitatea de membru al Senatului.
Art. 149
Mandatul de deputat este incompatibil cu statutul persoanelor care,
potrivit legii, nu pot face parte din partide politice.
Art. 150
Exercitarea unor functii, conferite de un stat strain sau de catre o
organizatie internationala, si salarizate de catre acestea, este incompatibila
cu mandatul de deputat, fara aprobarea prealabila a adunarii.
Art. 151
Persoanele insarcinate de guvern cu o misiune temporara pot cumula
exercitarea acestei misiuni cu mandatul de deputat pe o perioada de cel mult 6
luni.
O misiune pe o perioada mai mare de 6 luni este incompatibila cu calitatea
de deputat.
Art. 152
Se interzice utilizarea numelui oricarui deputat urmat de aceasta calitate
a sa in orice actiune publicitara privitoare la o intreprindere financiara,
industriala sau comerciala.
Art. 153
Deputatul care se afla intr-o incompatibilitate prevazuta in art. 147 -
151, in termen de 10 zile de la data existentei cazului de incompatibilitate va
demisiona din functiile care sint incompatibile cu mandatul de deputat.
Dupa expirarea termenului prevazut la alin. 1, deputatul care se afla
intr-un caz de incompatibilitate este declarat ca demisionat din functia de
deputat de catre Adunarea Deputatilor, la cererea biroului permanent al
acesteia.
Locul vacant va fi ocupat de catre supleantul imediat urmator de pe lista
partidului sau formatiunii politice pentru care a candidat. Asupra legalitatii
alegerii supleantului comisia de validare va prezenta adunarii un raport.
Art. 154
In cursul termenului prevazut la art. 153 deputatul trebuie sa declare la
biroul permanent orice activitate pe care va continua sa o desfasoare in
viitor, referitoare la incompatibilitatile prevazute la art. 147 - 152.
Art. 155
Schimbarile survenite in activitatea deputatului, in timpul exercitarii
mandatului, se aduc la cunostinta biroului permanent in cel mult 10 zile de la
data aparitiei acestora.
Sectiunea a 3-a
Exercitarea mandatului de deputat
Art. 156
Deputatii intra, de indata, prin simplul fapt al alegerii lor, in dreptul
deplinei exercitari a mandatului, pe baza certificatelor doveditoare a alegerii
ca deputat in Adunarea Deputatilor, eliberate de presedintii birourilor
circumscriptiilor electorale.
Art. 157
Dupa validarea alegerilor, deputatilor li se elibereaza legitimatia de
membru al Adunarii Deputatilor, semnata de presedintele adunarii.
Art. 158
Deputatii isi exercita drepturile si isi indeplinesc indatoririle pe toata
durata legislaturii pentru care au fost alesi, in afara de cazurile de demisie
sau pierdere a drepturilor electorale.
Art. 159
Deputatii au dreptul la o indemnizatie lunara, precum si la diurne de
deplasare, care se stabilesc de Adunarea Deputatilor.
Deputatii care nu domiciliaza in Bucuresti au dreptul la diurna si li se
asigura cazarea pe timpul desfasurarii sesiunilor.
Deputatii primesc indemnizatia lunara incepind din ziua cind au fost alesi
si pina la expirarea mandatului.
Deputatii au dreptul la transport gratuit pe caile ferate romane, pe
liniile auto, navale si aeriene interne si li se ramburseaza taxele de posta si
telecomunicatii interne pentru activitatile legate de exercitarea mandatului.
Deputatii au dreptul la un schimb valutar intr-un volum si in conditiile
stabilite prin lege.
Art. 160
Comisia juridica, de disciplina si imunitati poate propune adunarii
diminuarea indemnizatiei lunare in raport de timpul efectiv afectat de deputat
exercitarii indatoririlor sale.
Art. 161
Pe timpul exercitarii mandatului de deputat, contractul de munca al
persoanei in cauza se suspenda, cu exceptia cazurilor in care biroul permanent,
la cererea deputatului, decide altfel.
SECTIUNEA a 4-a
Concedii, absente, demisii
Art. 162
Nici un deputat nu poate lipsi de la sedintele adunarii sau comisiei din
care face parte decit in cazul in care a obtinut aprobarea unui concediu.
Nu se considera absent deputatul care nu participa la lucrari pentru ca a
primit de la Adunarea Deputatilor sau de la guvern o insarcinare care-l retine
in afara parlamentului. Deputatul in cauza nu poate fi socotit in numarul
regulamentar cerut.
Art. 163
Concediile se acorda pentru motive de boala sau interese personale.
Concediile de boala se acorda pentru cel mult 30 de zile si pot fi
prelungite, daca este cazul, iar cele pentru interese personale nu pot fi mai
mari de 14 zile in timpul unei sesiuni si se pot lua integral sau in mai multe
transe.
Concediile pina la 5 zile se acorda de presedintele adunarii, care le
comunica acesteia. Cererile de concedii mai lungi se supun aprobarii adunarii.
Fiecare cerere de concediu pentru interese personale va avea notificat pe
margine, de catre unul din secretarii adunarii, numarul de zile de concediu pe
care l-a avut deputatul respectiv.
Art. 164
Orice membru al adunarii care lipseste de la 5 sedinte consecutive sau de
la 10 sedinte alternative in aceeasi sesiune, fara concediu sau peste concediul
acordat, va fi invitat de presedinte sa justifice motivele absentei.
Daca, in termen de 20 de zile de la comunicarea invitatiei, deputatul nu se
prezinta sau nu trimite justificarea, pierde dreptul la indemnizatia prevazuta
la art. 159 pe perioada cit a lipsit.
Daca absenta de mai sus se produce de trei ori in cursul aceleiasi sesiuni,
presedintele va supune chestiunea Adunarii Deputatilor, pentru a decide cu
privire la declararea ca vacant a locului de deputat.
Art. 165
Deputatii pot demisiona prin cerere scrisa, adresata presedintelui. Acesta,
in sedinta publica, intreaba deputatul respectiv daca staruie in demisie, iar
daca raspunde afirmativ sau nu se prezinta in adunare pentru a raspunde,
presedintele declara locul vacant.
Art. 166
La inceputul fiecarei legislaturi, Comisia juridica, de disciplina si
imunitati va examina declaratiile deputatilor privitoare la incompatibilitati
si va intocmi un raport care se aproba de adunare cu votul majoritatii
membrilor sai.
Daca deputatul a facut sa inceteze cazul de incompatibilitate, dupa
sesizarea facuta de comisie, se va lua act despre aceasta in procesul-verbal al
sedintei. Cazurile de acest gen nu se trec in raportul comisiei.
Pentru cazurile de incompatibilitate aparute pe durata unei legislaturi se
va proceda in conformitate cu normele prezentei sectiuni.
SECTIUNEA a 5-a
Sanctiuni
Art. 167
Abaterile de la regulament atrag urmatoarele sanctiuni:
a) avertismentul;
b) chemarea la ordine;
c) retragerea cuvintului;
d) eliminarea din sala de sedinte;
e) interzicerea de a participa la lucrarile adunarii pe timp de maximum 15
zile;
f) excluderea temporara.
Sanctiunile prevazute la lit. a), b), c) si d) se aplica de presedintele
adunarii, iar cele de la lit. e) si f), de catre adunare, la propunerea
presedintelui.
Pentru aplicarea sanctiunilor de la lit. e) si f), cazul se va trimite
Comisiei juridice, de disciplina si imunitati, care va prezenta un raport
asupra cercetarii efectuate.
Art. 168
La prima abatere de la regulament, presedintele adunarii atrage atentia
deputatului in culpa si-l invita sa respecte regulamentul.
Art. 169
Deputatii care vor nesocoti avertismentul si invitatia presedintelui si vor
continua sa se abata de la regulament, precum si cei care, chiar pentru prima
data, incalca in mod grav dispozitiile regulamentului, vor fi chemati la
ordine.
Chemarea la ordine se inscrie in procesul-verbal al sedintei.
Art. 170
Presedintele adunarii poate, inainte de a chema la ordine un deputat, sa-l
invite sa-si retraga sau sa explice cuvintul care a generat incidente si care
ar da loc la aplicarea sanctiunii.
Daca expresia intrebuintata a fost retrasa sau regretata ori daca
explicatiile date sint apreciate de presedinte ca satisfacatoare, sanctiunea nu
se mai aplica.
Art. 171
In cazul in care, dupa chemarea la ordine, un deputat continua sa se abata
de la regulament, presedintele adunarii ii va putea retrage cuvintul, iar daca
persista, il va elimina din sala.
Art. 172
In cazul unor abateri grave sau al unor abateri deosebit de grave savirsite
de deputat in mod repetat, adunarea poate aplica sanctiunea interzicerii
participarii deputatului la lucrarile ei pe o perioada de maximum 15 zile sau
poate hotari, la propunerea presedintelui, excluderea temporara a deputatului
in culpa.
Gravitatea abaterilor va fi stabilita de Comisia juridica, de disciplina si
imunitati.
Art. 173
Excluderea temporara poate varia de la o sedinta pina la maximum 30 de
sedinte din aceeasi sesiune.
Aplicarea excluderii temporare are urmatoarele consecinte:
a) suspendarea indemnizatiei parlamentare pe timpul excluderii;
b) suspendarea drepturilor ce tin de calitatea de deputat, cu exceptia
imunitatii;
c) interzicerea participarii la lucrarile adunarii si ale comisiilor;
d) interzicerea accesului in localul Adunarii Deputatilor.
Art. 174
Excluderea se executa de catre chestori si, in caz de opunere, cu ajutorul
fortei publice puse la dispozitia presedintelui.
Art. 175
Pentru mentinerea ordinii in sedintele comisiilor, presedintii acestora au
aceleasi drepturi ca si presedintele adunarii si pot aplica sanctiunile
prevazute la art. 167 alin. 1 lit. a), b) si c).
In cazul in care un deputat savirseste abateri deosebit de grave,
presedintele comisiei va suspenda sedinta si va aduce cazul la cunostinta
presedintelui adunarii, care il va supune adunarii in vederea aplicarii
sanctiunilor prevazute de regulament.
CAP. 5
Serviciile Adunarii Deputatilor
Art. 176
Personalul din serviciile Adunarii Deputatilor este condus de secretarul
general al aparatului Adunarii Deputatilor.
Secretarul general al aparatului Adunarii Deputatilor este numit si
eliberat din functie de catre aceasta, la propunerea biroului permanent. El
este ordonator de credite, intocmeste proiectul de buget al Adunarii
Deputatilor si il supune aprobarii biroului permanent.
Art. 177
Adunarea Deputatilor aproba anual executarea bugetului dupa verificarea
acesteia de catre chestorii adunarii.
Art. 178
Structura aparatului Adunarii Deputatilor, propusa de secretarul general al
aparatului adunarii, cu acordul biroului permanent, este aprobata de Adunarea
Deputatilor.
Art. 179
In cadrul serviciilor Adunarii Deputatilor functioneaza compartimentul
tehnic legislativ, format din specialisti in domeniul juridic, angajati sau,
dupa caz, remunerati cu o indemnizatie fixa lunara.
Compartimentul tehnic legislativ asigura asistenta tehnica necesara pentru
redactarea proiectelor si propunerilor de lege, cu respectarea normelor de
tehnica legislativa, precum si evidenta oficiala a legislatiei.
Art. 180
In cadrul compartimentului tehnic legislativ functioneaza serviciul de
documentare si informare legislativa, care raspunde si de gestionarea
bibliotecii adunarii.
Art. 181
In cazul cind la lucrarile adunarii sau comisiilor acesteia sint invitati
sa participe specialisti care nu au calitatea de deputat, acestia vor primi o
indemnizatie ce va fi stabilita de biroul permanent, la propunerea secretarului
general al aparatului adunarii.
CAP. 6
Dispozitii finale
Art. 182
Dispozitiile prezentului regulament pot fi modificate potrivit procedurii
de elaborare si adoptare a legilor prevazute de art. 67 - 121.
Modificarile se adopta cu votul a jumatate plus unu din numarul total al
deputatilor.
Art. 183
Prezentul regulament ramine in vigoare si dupa dizolvarea Adunarii
Deputatilor, in actuala compunere, sub rezerva modificarii lui de catre
viitoarea adunare ce va fi aleasa.
Art. 184
In probleme organizatorice, Adunarea Deputatilor adopta hotariri potrivit
procedurii prevazute la art. 67 - 121 din prezentul regulament.
PRESEDINTELE ADUNARII DEPUTATILOR
MARTIAN DAN