Hotărârea Nr.95 din 04.10.2016

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNIC Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/1098, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 27 septembrie 2016, Camera Deputaţilor: 1. Salută dorinţa Comisiei Europene ca, în elaborarea politicilor de integrare la nivel local, naţional sau al Uniunii, să se acorde o atenţie specială aspectelor de gen, situaţiei copiilor, precum şi persoanelor care se află într-o situaţie potenţial vulnerabilă, inclusiv victimele violenţei bazate pe gen şi persoanele care aparţin minorităţilor religioase şi etnice, care sar putea confrunta cu discriminarea sau cu obstacole disproporţionate de integrare. 2. Atrage atenţia asupra importanţei atitudinii populaţiei şi capacităţii financiare şi bugetare a statului în elaborarea politicilor de integrare a resortisanţilor din ţările terţe şi subliniază că, în situaţiile în care cetăţenii unui stat membru sunt mai degrabă reticenţi în ce priveşte refugiaţii, adesea în mod justificat, aplicarea oricăror măsuri de integrare a resortisanţilor întâmpină dificultăţi majore. 3. Solicită Comisiei Europene să intensifice acţiunile derulate în statele de plecare a imigranţilor şi să urmărească îndeaproape relaţiile Uniunii cu Turcia în vederea fructificării oportunităţilor oferite de sistemul de admisie umanitară pentru Turcia şi de mecanismul de relocare unu-la-unu în temeiul Declaraţiei Uniunea Europeană-Turcia. 4. Îşi manifestă îngrijorarea cu privire la faptul că, în pofida eforturilor depuse, resortisanţii ţărilor terţe aflaţi în Uniune continuă să prezinte rezultate mai slabe decât cetăţenii săi în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă, educaţia şi incluziunea socială. 5. Consideră că este necesar un efort suplimentar din partea Comisiei Europene pentru a se asigura că integrarea resortisanţilor ţărilor terţe nu se mai confruntă cu obstacole în sistemul educaţional, pentru a evita perpetuarea sau chiar sporirea sărăciei şi riscului excluderii sociale la copiii acestora. 6. Atrage atenţia asupra efortului bugetar necesar pentru a organiza cursuri de integrare socială pentru refugiaţi, cum ar fi cele de limbă, şi solicită Comisiei Europene să se asigure că astfel de eforturi financiare nu se răsfrâng asupra bugetelor alocate coeziunii şi statelor membre mai puţin dezvoltate. 7. Atrage atenţia că o parte importantă a problemelor specifice cu care se confruntă refugiaţii sosiţi recent, cum ar fi vulnerabilitatea rezultată din traumele suferite, lipsa documentelor justificative, inclusiv în ceea ce priveşte calificările, provin din insuficienţa acţiunilor Uniunii pe plan extern în ce priveşte stoparea la sursă a fluxului migrator şi cheamă la o prezenţă mai activă a Uniunii în zonele de origine a acestuia. 8. Solicită Comisiei Europene să separe în mod clar obiectivele de integrare ce se adresează migraţiei legale de cele ce vizează fenomenul migrator recent, pentru a evita să îi confere celui din urmă aparenţa acceptării la nivel sociopolitic. 9. Atrage atenţia că tehnologia inovatoare, reţelele de socializare şi internetul, resurse ce se doresc a fi valorificate în toate etapele procesului de integrare a resortisanţilor statelor terţe, inclusiv înainte de plecare, prezintă riscul de a fi folosite pentru pregătirea atentatelor teroriste şi chiar pentru încurajarea fluxului migrator. 10. Îşi manifestă îngrijorarea cu privire la modalitatea de alocare a sprijinului financiar pentru statele membre pentru politicile lor de integrare a resortisanţilor din ţările terţe, având în vedere tendinţa Comisiei Europene de a impune statelor membre preluarea unui număr dat de refugiaţi. 11. Îşi exprimă regretul că pentru sprijinirea persoanelor slab calificate provenind din rândul migranţilor se prevăd măsuri de sprijin direct, în timp ce pentru combaterea şomajului în rândul cetăţenilor tineri măsurile luate la nivelul Uniunii sunt mai degrabă modeste. 12. Subliniază că nivelul de educaţie al persoanelor ce solicită azil în Uniune diferă în funcţie de statul de origine, ceea ce produce serioase dificultăţi practice în procesul de sprijinire a integrării sociale, mai ales în ce priveşte accesul acestora la unităţile de învăţământ, şi ar putea avea un impact negativ pronunţat asupra statelor membre ale căror sisteme educaţionale se confruntă cu deficite de finanţare obiective sau cu alte probleme. 13. Atrage atenţia asupra faptului că măsurile de încurajare a statelor membre menite să promoveze programe de sponsorizare private pentru relocarea refugiaţilor şi pentru a implica în mod activ comunităţile locale în procesul de integrare a resortisanţilor ţărilor terţe trebuie să ţină seama de capacitatea sectorului privat din statul respectiv de a depune un asemenea efort şi solicită preluarea explicită a principiului voluntariatului în această categorie de măsuri. 14. Atrage atenţia că, deşi scopul măsurilor prevăzute este de a facilita integrarea resortisanţilor din ţările terţe, acestea prezintă riscul de a încuraja fluxul de migranţi şi solicită Comisiei Europene să ia măsurile necesare pentru a se asigura că nu se vor manifesta astfel de efecte. 15. Solicită Comisiei Europene să aprofundeze şi să detalieze măsuri de adaptare a serviciilor autorităţilor cu responsabilităţi în domeniul integrării la specificul cultural şi profilul educaţional al migranţilor şi de descentralizare a serviciilor către autorităţile locale, cu implicarea activă a acestora în procesul integrării. 16. Constată că povara administrativă va creşte, având în vedere că va fi necesară analiza periodică a acţiunilor în derulare privind integrarea resortisanţilor ţărilor terţe. 17. Constată că, la nivelul administraţiei centrale a statului, măsurile de sprijinire a integrării resortisanţilor din ţări terţe se află în portofoliul mai multor ministere, ceea ce impune o coordonare interinstituţională, cu costuri financiare suplimentare faţă de sarcinile administrative curente. 18. Subliniază ca fiind prioritare măsurile prealabile imigrării care, alături de informarea cu privire la condiţiile de deplasare într-un stat membru, prezintă şi avantajul de a permite pregătirea primirii şi fundamentarea deciziei de plecare, eventual a renunţării la această decizie. 19. Solicită Comisiei Europene să insiste asupra mecanismelor pentru recunoaşterea calificărilor cetăţenilor din state terţe care nu deţin niciun fel de document care să le ateste calificările, în special pentru beneficiarii de protecţie internaţională. Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 4 octombrie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR FLORIN IORDACHE