Hotărârea Nr.92 din 11.12.2017

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,Camerei Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNIC Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/484, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 21 noiembrie 2017, Camera Deputaţilor: 1. Salută actualizarea cadrului normativ privind combaterea fraudelor şi a falsificării mijloacelor de plată, altele decât numerarul, şi consideră că noua reglementare va sprijini eficient autorităţile judiciare în combaterea acestor infracţiuni, diminuând obstacolele constatate la urmărirea şi sancţionarea faptelor comise în mai multe state membre şi venind în întâmpinarea noilor provocări şi evoluţii tehnologice, cum ar fi monedele virtuale şi plăţile prin dispozitiv mobil. 2. Salută coerenţa propunerii cu instrumentele juridice ce facilitează efectuarea de plăţi sigure în Uniune şi susţine Comisia Europeană în eforturile sale de a asigura convergenţa statelor membre spre un mediu de plăţi lipsit de numerar şi recomandă sporirea eforturilor pentru a reduce decalajele dintre statele membre în acest domeniu. 3. Atrage atenţia asupra necesităţii de a îmbunătăţi combaterea infracţiunilor informatice de tipul unor cereri de răscumpărare („ransomware"), ce pot favoriza sau facilita fraudele cu mijloace de plată fără numerar, atât prin mijloacele poliţieneşti specifice, cât şi prin sprijinirea diversificării produselor informatice ce scad riscul acestor atacuri sau le reduc în mod considerabil efectele. 4. Recomandă identificarea şi informarea grupurilor de risc major de a deveni victime ale fraudelor cu alte mijloace de plată decât numerarul, sprijinirea schimburilor de experienţă dintre statele membre, astfel încât să fie diminuate şansele infractorilor de a profita de lipsa de cunoaştere a victimelor. 5. Recomandă acţiuni concertate la nivelul Uniunii pentru a verifica în timp real adresele de internet contrafăcute sau deturnate ce sunt utilizate pentru furtul de date de autentificare sau pentru înşelătorii electronice („phishing"), date ce pot fi folosite şi în pregătirea fraudelor cu plăţi fără numerar. 6. Susţine înfiinţarea ori sprijinirea de organizaţii care să favorizeze schimbul de informaţii la nivelul Uniunii sau punerea în practică a unor proceduri administrative simple, anonimizate dacă este cazul, pentru a încuraja sesizarea autorităţilor de aplicare a legii şi a celor judiciare de către persoane fizice şi juridice, în special de către instituţii financiare. 7. Recomandă o lărgire a înţelesului tehnic al termenului „instrument de plată" pentru a face faţă avansului tehnologic şi metodelor de fraudare din ce în ce mai sofisticate ale infractorilor. 8. Atrage atenţia asupra favorizării indirecte a fraudelor cu mijloace de plată fără numerar de către utilizarea metodelor de analiză a comportamentelor pe reţele sociale sau online pentru determinarea nivelului de încredere în vederea acordării unor împrumuturi sau în alte asemenea scopuri şi recomandă introducerea obligativităţii entităţii ce aplică aceste metode de a menţiona clienţilor riscurile implicate. 9. Atrage atenţia asupra numărului şi gamei tot mai largi a dispozitivelor care se conectează la reţelele de internet, prin internetul lucrurilor, ceea ce face dificil de aflat tacticile care stau la baza fraudei, mai ales în cazul infracţiunilor transfrontaliere, şi recomandă investigarea posibilităţilor de a reduce aceste riscuri. 10. Recomandă implicarea autorităţilor naţionale pentru protecţia consumatorilor, a reţelei europene a acestora şi grupului de experţi în drepturile consumatorilor în domeniul serviciilor financiare de la nivelul Comisiei Europene în identificarea vulnerabilităţilor la fraude şi falsificări ale mijloacelor de plată, altele decât numerarul, şi elaborarea de metode de prevenire şi reducere a acestora. 11. Atrage atenţia asupra graniţei, greu de distins, între plata automatizată acceptată sau a operaţiunilor prin intermediul „robo-consilierilor" şi plata ce a fost dispusă prin fraudă şi recomandă investigarea posibilităţilor de a reduce aceste riscuri. 12. Recomandă analiza distinctă a vulnerabilităţilor grupurilor sociale şi de vârstă la fraudele cu mijloacele de plată, altele decât numerarul, şi iniţierea şi coordonarea unor acţiuni la nivelul Uniunii în scopul conştientizării prioritare a grupurilor cu vulnerabilitate mărită. 13. Atrage atenţia asupra faptului că viteza tot mai ridicată a microprocesoarelor şi costul în scădere pentru puteri mari de calcul facilitează decriptarea, colectarea şi interpretarea datelor în scopul fraudelor cu mijloace de plată fără numerar, astfel încât este necesară mutarea accentului pe mijloacele tehnice de prevenire şi pe elaborarea de strategii de evitare a fraudelor, prin formarea de comportamente umane prudente şi responsabile. 14. Subliniază că avansul în tehnologia calculatoarelor de mare putere şi în tehnologia cuantică de calcul poate conduce la diminuarea semnificativă a eficienţei tehnologiilor utilizate în asigurarea securităţii plăţilor, favorizând apariţia de noi tehnici de fraudare, şi recomandă intensificarea cercetării ştiinţifice coordonate la nivelul Uniunii a impactului noilor tehnologii asupra vulnerabilităţii la fraudă a plăţilor fără numerar. 15. Recomandă definirea noţiunii „valoare monetară", utilizată în propunere, deoarece din definiţia noţiunii „instrumente de plată" nu se înţelege dacă sunt acoperite atât moneda electronică, cât şi moneda virtuală. Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 11 decembrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, PETRU-GABRIEL VLASE