Hotărârea Nr.91 din 28.10.2015

privind aprobarea opiniei referitoare la Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon şi a sporirii investiţiilor în acest domeniu COM (2015) 337
ACT EMIS DE: Camera Deputatilor
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 812 din 02 noiembrie 2015

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNICLuând în considerare opinia nr. 4 c-19/647 adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 14 octombrie 2015, Camera Deputaţilor: 1. Recomandă analiza comparativă a avantajelor ETS în ceea ce priveşte reducerea gazelor cu efect de seră în perspectiva ponderii crescânde a energiilor regenerabile în consum, precum şi a schimbărilor în intensitatea consumului de energie pe unitatea de produs; 2. Semnalează că în perspectiva progresului tehnic ce conduce la scăderea consumului de energie pe unitatea de produs, dar şi la apariţia unor bunuri şi procese tehnologice inovative, ce schimbă radical peisajul tehnologic şi implicit structura consumului de energie (drone comerciale, imprimante 3D, acumulatori eficienţi, comunicaţii spaţiale şi alte asemenea), EU-ETS ar trebui să poată fi modificat cât mai frecvent; 3. Semnalează că factorii determinanţi ai scăderii emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui analizaţi în mod deosebit în cazul statelor cu PIB redus, iar în acest sens ar putea fi comandate studii particularizate, similare celor din 2014; 4. Subliniază relevanţa impactului social al variaţiilor preţului dreptului de emisie de gaze cu efect de seră asupra producătorilor de energie mai mici şi asupra populaţiei, în special a celei sărace din statele membre, ce depind încă semnificativ de cărbune ca sursă de energie, aşa cum este şi cazul României şi recomandă Comisiei Europene să analizeze în continuare modalităţi de diminuare a acestui risc; în cazul României, creşterea preţului certificatelor poate provoca un impact social nedorit prin creşterea preţului energiei, având în vedere prezenţa semnificativă a energiei obţinute pe bază de cărbune - de exemplu prin depăşirea unui preţ de 10 euro/certificat; 5. Propune stabilirea unui sistem de monitorizare riguroasă a preţurilor energiei electrice, eventual prin colectarea datelor de către Agenţia de Cooperare a Organismelor de Reglementare în Domeniul Energiei la nivelul Uniunii Europene, prin aplicarea Regulamentului (UE) nr. 1.227/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind integritatea şi transparenţa pieţei angro de energie sau în alt mod, capabil să surprindă eventualele efecte negative ale EU-ETS asupra preţului curentului electric, astfel încât să poată fi contracarate la timp; acest sistem de monitorizare ar putea fi inclus consecvent şi detaliat în rapoartele anuale de piaţă elaborate de agenţia menţionată; 6. Recomandă ca mecanismele prevăzute pentru EU-ETS să reflecte nivelul de ambiţie al Uniunii Europene şi al statelor membre, în contextul evoluţiilor de pe piaţa globală, al tratatelor şi convenţiilor la care Uniunea Europeană este parte, pentru a valorifica la maxim sinergia acestora, pentru a evita crearea de presiuni suplimentare şi pentru a facilita crearea unui mediu concurenţial adecvat; 7. Recomandă asigurarea coerenţei mijloacelor de sprijin prevăzute în EU-ETS cu politica de coeziune a Uniunii Europene şi orientarea mai puternică a acestora spre statele membre cu un produs intern brut sub media Uniunii Europene, având în vedere obiectivul general al asigurării competitivităţii industriei Uniunii Europene în condiţiile unor preţuri ridicate ale energiei şi mai ales în condiţiile fluctuaţiilor de preţ; 8. Recomandă ca experienţa şi expertiza Comisiei Europene şi a Băncii Europene de Investiţii să fie utilizate astfel încât EU-ETS să nu conducă la mărirea decalajelor dintre statele membre, având în vedere istoricul diferit al instalaţiilor ce fac obiectul acesteia, unele beneficiind deja de investiţii considerabile pentru retehnologizare şi îmbunătăţirea performanţei tehnico-economice, în timp ce altele au rămas mult timp la un stadiu învechit; 9. Recomandă ca sprijinul prevăzut prin EU-ETS să ţină seama şi de necesităţile de investiţie ale economiilor statelor membre cu venituri reduse şi care necesită o politică de industrializare mai rapidă şi de adaptare la cerinţele noilor economii, precum şi de decalajele de implementare inerente dintre diversele programe de sprijin cu relevanţă pentru schimbările climatice; în cazul Românei operatorii din domeniu consideră că procentul care ne este alocat din Fondul de modernizare, şi anume 11,98%, este insuficient pentru susţinerea modernizării; este necesar un sistem de alocare dinamic al distribuirii certificatelor de gaze cu efect de seră către sectoarele industriale în funcţie de performanţă şi de nivelul de activitate; 10. Atrage atenţia că este necesară clarificarea sprijinului agregat din diferite programe şi surse ale Uniunii şi naţionale, inclusiv cel pentru ţările terţe şi cel prevăzut prin ajutoare de stat, în ce priveşte sumele necesare; 11. Susţine că statele membre ar trebui să decidă cu privire la categoriile de proiecte eligibile din Fondul de modernizare, la identificarea şi prioritizarea acestora, deoarece nevoile de finanţare sunt diferite de la un stat la altul; 12. Susţine un mecanism de compensare a costurilor emisiilor indirecte, bazate pe principii generale, convenite la nivelul Uniunii Europene, care să respecte pe deplin principiul subsidiarităţii; 13. Atrage atenţia că o creştere a costurilor activităţilor unor producători de energie ar fi inevitabilă în unele cazuri, iar nevoia de achiziţionare a drepturilor de emisie se poate materializa într-o povară economică semnificativă pentru companiile cu emisii ridicate, până la eventuala lor scoatere prematură de pe piaţă; 14. Susţine menţinerea dreptului fiecărui stat membru de a decide asupra modului în care se vor folosi veniturile din licitarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră; 15. Semnalează că riscul de relocare este distribuit neuniform în cadrul Uniunii Europene, statele vecine cu zone mai permisive, cum este şi cazul României, fiind în mod special expuse; aceste diferenţe ar trebui să se reflecte în criterii de proximitate sau similare; 16. Subliniază relevanţa deosebită a art. 10c privind optarea pentru alocări tranzitorii cu titlu gratuit în scopul modernizării producţiei de energie electrică şi consideră utilă continuarea acestuia pentru statele membre cu PIB scăzut pe cap de locuitor; 17. Recomandă analiza în continuare a interdependenţelor dintre politicile relevante ale Uniunii Europene, în special dintre sprijinul prin EU-ETS şi politicile de creştere a ponderii energiei verzi în consum, în scopul de a se profita la maxim de sinergia dintre acestea; 18. Recomandă intensificarea eforturilor de informare a populaţiei cu privire la EU-ETS, luând în considerare construcţia sa extrem de complicată şi dificil de înţeles pentru aceştia. Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 28 octombrie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, FLORIN IORDACHE