Hotărârea Nr.868 din 07.10.2014

privind aprobarea stemelor comunelor Bistra, Boiu Mare, Câmpulung la Tisa, Copalnic-Mănăştur şi Mireşu Mare, judeţul Maramureş
ACT EMIS DE: Guvernul Romaniei
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 787 din 29 octombrie 2014

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNIC (1) Se aprobă stemele comunelor Bistra, Boiu Mare, Câmpulung la Tisa, Copalnic-Mănăştur şi Mireşu Mare, judeţul Maramureş, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.5.(2) Descrierea şi semnificaţia elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.5.(3) Anexele nr. 1.1-1.5*) şi 2.1-2.5 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.*) Anexele nr. 1.1-1.5 sunt reproduse în facsimil.PRIM-MINISTRUVICTOR-VIOREL PONTA Contrasemnează:Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,Nicolae-Liviu Dragnea
ANEXA Nr. 1.1STEMA comunei Bistra, judeţul Maramureş ANEXA Nr. 2.1DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIA elementelor însumate ale stemei comunei Bistra, judeţul Maramureş Descrierea stemei Stema comunei Bistra, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat cu un scut mic broşat în inimă. În partea superioară, în dreapta, şi în vârful scutului, în stânga, în câmp verde, se află câte un cap de cerb de argint văzut din faţă. În partea superioară, în stânga, şi în vârful scutului, în dreapta, în câmp auriu, se află câte două topoare negre, încrucişate în săritoare. Scutul broşat în inimă este mobilat cu patru unde albastre pe câmp roşu. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţia elementelor însumate Capul de cerb reprezintă bogăţia cinegetică a zonei. Topoarele încrucişate reprezintă arma străveche de luptă şi instrument pentru tăiat şi despicat, specifice comunităţii de huţuli de pe teritoriul localităţii. Scutul broşat în inimă reprezintă apele care străbat localitatea, respectiv râurile Tisa, Vişeu şi afluenţii lor (râurile Ruscova, Crasna, Bistra, Valea-Neagră, Luhei). Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ANEXA Nr. 1.2STEMA comunei Boiu Mare, judeţul Maramureş ANEXA Nr. 2.2DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIA elementelor însumate ale stemei comunei Boiu Mare, judeţul Maramureş Descrierea stemei Stema comunei Boiu Mare, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat şi despicat în partea inferioară. În şef, în câmp roşu, se află patru frunze de fag de aur. În partea inferioară, în dreapta, în câmp de argint, se află două prune albastre cu codiţă şi frunză verde. În partea inferioară, în stânga, în câmp albastru, se află o căprioară văzută din profil spre dreapta. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţia elementelor însumate Frunzele de fag reprezintă bogăţia silvică a zonei, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei. Prunele şi căprioara fac referire la bogăţia pomicolă şi cinegetică a zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ANEXA Nr. 1.3STEMA comunei Câmpulung la Tisa, judeţul Maramureş ANEXA Nr. 2.3DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIA elementelor însumate ale stemei comunei Câmpulung la Tisa, judeţul Maramureş Descrierea stemei Stema comunei Câmpulung la Tisa, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat. În partea superioară, în dreapta, în câmp roşu, se află o coroană de aur cu trei fleuroane. În partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află un cap de bour de argint, flancat de o semilună şi o stea în şase colţuri, ambele de aur. În partea inferioară, în dreapta, în câmp albastru, se află un brâu undat de argint. În partea inferioară, în stânga, în câmp roşu, se află un buştean de aur, în bară. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţia elementelor însumate Coroana evocă faptul că localităţii i s-a conferit titlul de oraş-coroană în anul 1329 de regele Carol Robert. Capul de bour cu semilună şi stea reprezintă un simbol preluat din vechea stemă a localităţii din anul 1329. Brâul undat simbolizează râul Tisa. Buşteanul reprezintă bogăţia silvică a zonei şi ocupaţia locuitorilor - prelucrarea lemnului. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ANEXA Nr. 1.4STEMA comunei Copalnic-Mănăştur, judeţul Maramureş ANEXA Nr. 2.4DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIA elementelor însumate ale stemei comunei Copalnic-Mănăştur, judeţul Maramureş Descrierea stemei Stema comunei Copalnic-Mănăştur, potrivit anexei nr. 1.4, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat. În partea superioară, în dreapta, în câmp de argint, se află douăsprezece ghinde cu câte două frunze verzi de stejar, grupate în trei coloane. În partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află un lup rampant de argint, privind spre dreapta. În partea inferioară, în dreapta, în câmp albastru, se află o cruce treflată de argint. În partea inferioară, în stânga, se află un zid crenelat de cetate de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţia elementelor însumate Ghindele reprezintă bogăţia silvică a zonei, având un stejar vechi de circa 500 de ani declarat monument al naturii, iar numărul ghindelor indică numărul satelor componente ale comunei. Lupul simbolizează ostaşii Chioarului care apără cetatea cu acelaşi nume. Crucea treflată evocă vechea mănăstire de la care provine şi numele localităţii. Zidul face referire la Cetatea Chioarului. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ANEXA Nr. 1.5STEMA comunei Mireşu Mare, judeţul Maramureş ANEXA Nr. 2.5DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIA elementelor însumate ale stemei comunei Mireşu Mare, judeţul Maramureş Descrierea stemei Stema comunei Mireşu Mare, potrivit anexei nr. 1.5, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint. În partea superioară, în câmp roşu, se află un stârc de argint, înconjurat deasupra de şapte stele de aur, dispuse în semicerc. În partea inferioară, în câmp albastru, se află un războinic în tunică roşie cu cizme de aur, ţinând în mâna dreaptă o spadă de argint, iar în mâna stângă un mănunchi de spice de grâu de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţia elementelor însumate Stârcul face referire la specia de păsări unicat în judeţ. Cele şapte stele indică numărul satelor componente ale comunei. Brâul undat reprezintă râul Someş. Războinicul se regăsea pe sigiliile şi stemele puşcaşilor din secolul al XVII-lea, care aveau rolul de a asigura paza graniţelor. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.