În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 1 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/283 din 12.06.2018,Senatul adoptă prezenta hotărâre. Articolul 1Senatul României constată că: Politica de protecţie a consumatorilor continuă să se confrunte cu provocări. Practicile abuzive la scară largă care au afectat recent consumatorii din întreaga UE au subminat încrederea acestora în piaţa unică. Printre aceste evenimente de amploare se numără „Dieselgate" (în care anumiţi producători de automobile au instalat în vehicule tehnologii menite să înşele testele de emisii) şi utilizarea larg răspândită de către bănci a unor clauze contractuale abuzive în contractele de credit ipotecar. Aceste evenimente au declanşat şi o dezbatere pe marginea întrebării dacă Uniunea Europeană dispune de mecanisme suficient de puternice pentru a gestiona astfel de probleme, adică pentru a asigura respectarea efectivă a normelor de protecţie a consumatorilor şi despăgubirea consumatorilor prejudiciaţi. În plus, în mai multe state membre au apărut îngrijorări legate de diferenţele de compoziţie sau caracteristici dintre aceleaşi produse vândute în diferite părţi ale pieţei unice. Pachetul de măsuri prezentate în comunicarea de faţă şi în propunerile care o însoţesc urmăreşte să răspundă acestor provocări şi, astfel, concretizează realizarea „Noilor avantaje pentru consumatori" promise de Comisia Juncker, asigurând în anii următori o piaţă unică echitabilă atât pentru consumatori, cât şi pentru întreprinderi. Noile avantaje pentru consumatori" au drept scop: – modernizarea normelor existente şi eliminarea lacunelor din acquis-ul actual în domeniul protecţiei consumatorilor;
– oferirea unor posibilităţi mai bune de despăgubire a consumatorilor, sprijinirea aplicării efective a legislaţiei şi cooperarea sporită între autorităţile publice pe o piaţă unică echitabilă şi sigură;
– intensificarea cooperării cu ţările partenere din afara UE;
– asigurarea egalităţii de tratament a consumatorilor pe piaţa unică şi garantarea faptului că autorităţile naţionale competente au abilitatea de a rezolva orice problemă legată de „dublul standard de calitate" al produselor de consum;
– îmbunătăţirea comunicării şi consolidarea capacităţilor, astfel încât consumatorii să îşi cunoască mai bine drepturile, iar comercianţilor, în special întreprinderilor mici şi mijlocii, să le fie mai uşor să îşi îndeplinească obligaţiile;
– analizarea provocărilor cu care se va confrunta în viitor politica de protecţie a consumatorilor într-un mediu economic şi tehnologic care evoluează rapid.Pachetul legislativ este compus din următoarele două instrumente: – propunere de directivă de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului, a Directivei 98/6/CE, a Directivei 2005/29/CE şi a Directivei 2011/83 în ceea ce priveşte o mai bună aplicare a normelor UE de protecţie a consumatorilor şi modernizarea acestor norme;
– propunere de directivă privind acţiunile de reprezentare pentru protecţia intereselor colective ale consumatorilor şi de abrogare a Directivei 2009/22/CE. Această propunere intenţionează să faciliteze despăgubirea consumatorilor în cazurile în care numeroşi consumatori sunt victime ale aceleiaşi încălcări a legislaţiei, într-o aşa-numită situaţie de prejudicii colective.Noile avantaje pentru consumatori" îşi propun să realizeze următoarele măsuri:
– noi instrumente pentru consumatori - măsuri reparatorii individuale. Consumatorii ar trebui să aibă dreptul la măsuri reparatorii individuale (de exemplu, la compensaţii financiare) atunci când sunt afectaţi de practici comerciale neloiale. În prezent, legislaţia UE nu prevede mijloace clare şi suficiente pentru eliminarea efectelor negative ale unei astfel de practici. De exemplu, dacă ar apărea un nou scandal de tip „Dieselgate", consumatorii ar beneficia de măsuri reparatorii pentru publicitate înşelătoare;
– mai multă transparenţă pentru consumatori pe pieţele online. Noile norme propuse vor impune pieţelor online să informeze în mod clar consumatorii cu privire la identitatea părţii cu care se încheie contractul (are calitatea de comerciant profesionist sau de persoană fizică?);
– extinderea protecţiei consumatorilor la „serviciile gratuite". O altă lacună a protecţiei consumatorilor apare în ceea ce priveşte serviciile digitale „gratuite" pentru care consumatorii comunică date cu caracter personal, în loc să plătească în bani. Printre aceste servicii „gratuite" se numără stocarea în cloud, conturile de pe platformele de comunicare socială şi conturile de e-mail. Având în vedere valoarea economică din ce în ce mai mare a datelor cu caracter personal, aceste servicii nu pot fi considerate pur şi simplu „gratuite". Prin urmare, consumatorii ar trebui să aibă acelaşi drept la informare precontractuală şi la un termen de retractare de 14 zile pentru anularea contractului, indiferent dacă achită serviciul în bani sau furnizând date cu caracter personal.Noile avantaje pentru consumatori" vor îmbunătăţi accesul consumatorilor la despăgubiri prin:
– utilizarea potenţialului deplin al ordinelor de încetare de a asigura despăgubirea consumatorilor în „situaţiile de prejudicii colective". În situaţiile de prejudicii colective, consumatorii ar trebui să aibă posibilitatea de a-şi revendica drepturile nu doar individual, ci şi prin acţiuni colective. De exemplu, într-un caz precum „Dieselgate", măsurile reparatorii pentru victimele unor practici comerciale neloiale ar putea fi aplicate în mod colectiv printr-o acţiune de reprezentare;
– soluţionarea alternativă a litigiilor şi soluţionarea online a litigiilor.În septembrie 2017, Comisia a adoptat un set de orientări privind aplicarea legislaţiei UE în domeniul alimentelor şi al protecţiei consumatorilor pentru a soluţiona problema produselor cu „dublu standard de calitate". Pregătirea politicii de protecţie a consumatorilor pentru provocările viitoare:
– inteligenţa artificială poate crea dificultăţi din cauza: (i) complexităţii şi a potenţialei lipse de transparenţă a acestor tehnologii; (ii) a lipsei de control din partea utilizatorilor asupra datelor pe care le generează; (iii) a incertitudinilor legate de discriminare, de prejudecăţile integrate în algoritmi, de siguranţă şi de răspunderea pentru daune;
– internetul obiectelor. Se estimează că, până în 2020, vor exista peste 6 miliarde de produse conectate la internet în Uniunea Europeană şi 25 de miliarde la nivel mondial. Este important ca aceste produse şi tehnologii să fie sigure pentru consumatori, asigurându-se totodată o ofertă amplă şi evitându-se ridicarea de obstacole în calea inovării;
– comerţul electronic mobil. Importanţa tot mai mare a comerţului electronic mobil îi poate face vulnerabili pe consumatori în diferite moduri, de exemplu, ca urmare a modului în care le sunt prezentate informaţiile necesare;
– consumul durabil. Creşterea consumului la nivel mondial exercită o presiune sporită asupra mediului. Prin urmare, este esenţial să se pună la dispoziţia consumatorilor produse şi servicii sustenabile şi să se încurajeze un consum mai durabil.Concluzie Prin intermediul „Noilor avantaje pentru consumatori", consumatorilor şi întreprinderilor europene deopotrivă le vor fi garantate securitatea juridică şi protecţia de care au nevoie. „Noile avantaje pentru consumatori" se traduc în mai multă putere pentru consumatori, în promovarea echităţii şi în consolidarea încrederii în cadrul pieţei unice. Ele vor garanta că nu există consumatori de categoria a doua în Uniunea Europeană şi că întreprinderile europene îşi desfăşoară activitatea într-un cadru de reglementare adecvat provocărilor prezentului şi care oferă condiţii de concurenţă echitabile pe întreaga piaţă unică. Articolul 2 Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 20 iunie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. p. PREŞEDINTELE SENATULUI, ADRIAN ŢUŢUIANU