Hotărârea Nr.79 din 13.10.2015

privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu: Propunere de acord interinstituţional privind o mai bună legiferare - COM(2015) 216
ACT EMIS DE: Camera Deputatilor
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 773 din 16 octombrie 2015

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNICLuând în considerare Opinia nr. 4c-19/560 adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 28 septembrie 2015, Camera Deputaţilor: 1. Ia act de Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - O mai bună legiferare pentru rezultate mai bune - O agendă a UE - COM(2015)215, al cărei conţinut este luat în considerare în prezenta opinie. 2. Ia act că propunerea Comisiei privind un nou acord interinstituţional înlocuieşte Acordul interinstituţional din 2003 privind o mai bună legiferare şi Abordarea comună interinstituţională a evaluării impactului din 2005 şi reţine că propunerea vizează creşterea calităţii legiferării. 3. Apreciază că importanţa acordată bunei legiferări de către noua Comisie Europeană, prin includerea acestei teme în portofoliul prim-vicepreşedintelui Comisiei, comisar pentru mai buna legiferare, relaţii interinstituţionale, statul de drept şi Carta drepturilor fundamentale, reprezintă o primă garanţie a determinării Comisiei de a perfecţiona acest domeniu, în sensul celor declarate. 4. Subliniază că mai bunei legiferări i se acordă în mod justificat un loc central, întrucât, împreună cu libera circulaţie, generează valoare economică adăugată, contribuind astfel la realizarea principalului obiectiv al Uniunii de a contribui la bunăstarea economică şi socială a cetăţenilor săi, prin intermediul mijloacelor sale esenţiale, cum sunt piaţa internă şi politicile comune aferente, care sunt masiv reglementate la nivelul Uniunii. 5. Apreciază că valoarea şi performanţele sistemului bunei legiferări al Uniunii Europene erau deja de un nivel superior, comparativ cu sisteme similare ale celor mai multe state membre şi state terţe dezvoltate, şi felicită Comisia Europeană pentru ambiţia de perfecţionare în continuare a acestui sistem şi în special pentru scopul pentru care şi-a asumat această complexă responsabilitate, anume acela de a oferi beneficii concrete şi durabile cetăţenilor, întreprinderilor şi societăţii în sens larg. 6. Apreciază că prin noul pachet Comisia Europeană a stabilit un standard foarte ridicat de bună legiferare, cu angajamentul reînnoit de a consulta părţile interesate în mai multe moduri inovatoare, cu indicarea paşilor importanţi prin labirintul procedurii legislative ordinare, cu mai multe canale care pot fi activate pentru a se asigura că fundamentarea cât mai bună a legislaţiei s-a realizat, cu măsuri dedicate finalizării ciclului de politici, prin reducerea neîncrederii în actele delegate, prin controlul adecvării (fitness checks) şi evaluările ex-post. 7. În privinţa principiilor care stau la baza unei mai bune legiferări salută evidenţierea de către Comisia Europeană a importanţei „metodei comunitare“, a transparenţei procesului legislativ, legitimităţii democratice, subsidiarităţii, proporţionalităţii, securităţii juridice, precum şi a caracterului simplu, clar şi consecvent al redactării textelor legislative. Salută, de asemenea, opţiunea Consiliului ca pe lângă cele deja mai sus enunţate să se ţină seama şi de protecţia consumatorilor, sănătate, mediu şi protecţia angajaţilor. 8. Împărtăşeşte punctul de vedere al Comisiei Europene privind necesitatea de implicare substanţială a Parlamentului European şi a Consiliului în demersurile Comisiei pentru o mai bună legiferare şi în procesul în sine. 9. Consideră că Parlamentul European şi Consiliul, în calitate de colegislatori, au într-adevăr responsabilitatea de a ţine seama de impactul modificărilor pe care le aduc legislaţiei europene, ceea ce impune efectuarea de către Comisie a unei analize adecvate a impactului. 10. Consideră că dacă Parlamentul European şi Consiliul nu îşi vor consolida propriile capacităţi de evaluare a impactului, atunci când, adoptând decizii asupra unor propuneri ale Comisiei Europene, bine fundamentate prin studii de impact şi printr-un elaborat proces de consultare, ajung să ignore fundamentarea propunerii, calitatea şi validitatea întregului proces decizional pot fi puse sub semnul întrebării. O asemenea stare de fapt ar însemna că în sistemul instituţional al Uniunii expertiza Comisiei Europene nu este suficient utilizată, ceea ce ar constitui în acelaşi timp o risipă de resurse şi o îndepărtare de companii, organizaţii ale societăţii civile, cetăţeni, de vreme ce decidenţii care au ultimul cuvânt nu iau în considerare opiniile formulate de părţile interesate. De aceea oferta Comisiei Europene de a acorda asistenţă Parlamentului European şi Consiliului în propria evaluare a studiilor de impact realizate de către Comisie ar trebui să se materializeze şi să se generalizeze. 11. Admite că, în pofida adoptării oficiale a instrumentelor bunei legiferări în majoritatea statelor membre, punerea lor în aplicare rămâne slabă sau inexistentă. 12. Admite că lipsa unei culturi a evaluării, la nivelul multor guverne naţionale, reduce posibilitatea instituţiilor Uniunii Europene de a urmări întreg traseul normelor Uniunii, până la fazele de transpunere şi punere în aplicare, care sunt de competenţa autorităţilor naţionale sau locale. De aceea, susţine prevederile noului acord interinstituţional potrivit cărora statele membre trebuie să ofere o motivaţie detaliată pentru deciziile de a adăuga noi reguli în procesul de transpunere şi să argumenteze motivul pentru care au recurs la supratranspunere (gold-plating), eventual printr-o evaluare de impact. 13. Semnalează că intenţia Comisiei Europene de a-şi consolida capacitatea de supraveghere a măsurilor de transpunere sporeşte obligaţiile statelor membre care vor trebui să prezinte documente explicative suplimentare privind strategia lor de transpunere, în plus faţă de simpla notificare a transpunerii. 14. Dintre măsurile propuse apreciază în mod deosebit: – consolidarea programării anuale şi multianuale a Uniunii Europene, cu îmbunătăţirea schimbului de informaţii între Comisie, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene;

– posibilitatea părţilor interesate de a-şi exprima punctul de vedere asupra propunerii şi a analizei de impact, publicate, în paralel cu procesul de consultare a parlamentelor naţionale în cadrul procedurii de control al principiului subsidiarităţii;

– accesul la informaţii privind lucrările pregătitoare şi legislative în cadrul procedurii legislative ordinare, inclusiv a negocierilor trilaterale;

– accesul la informaţii pentru prima dată al publicului la proiectele de acte delegate şi proiectele importante ale actelor de punere în aplicare şi crearea unui registru al actelor delegate;

– crearea unei baze de date publice cu privire la stadiul dosarelor aflate în procedură de codecizie;

– o explicaţie mai detaliată a modului în care iniţiativa asigură respectarea subsidiarităţii şi proporţionalităţii;

– indicarea clară a situaţiilor în care rezultatele au fost dezamăgitoare şi au apărut consecinţe neintenţionate.

15. Salută propunerea Comisiei Europene de simplificare a gestionării fondurilor UE, monitorizarea progreselor în materie de simplificare prin intermediul unui tablou de bord privind simplificarea administrativă, instituirea grupului la nivel înalt care să monitorizeze măsurile de simplificare adoptate de statele membre, pentru fondurile structurale şi de investiţii. 16. Semnalează că particularitatea abordării UE pentru o mai bună legiferare, în comparaţie cu alte sisteme de evaluare a reglementării, este concentrarea în mod simultan asupra impactului economic, de mediu şi social al legislaţiei propuse, adică o abordare cuprinzătoare de elaborare a politicilor, şi că în aceste condiţii o eventuală supralicitare a simplificării şi reducerii birocraţiei nu ar răspunde dezideratului de creştere a calităţii sistemului. Intenţia declarată a Comisiei Europene de a accentua în evaluările sale impactul social şi de mediu poate fi pusă în discuţie de trimiterile frecvente la sarcinile administrative şi costurile de reglementare, ceea ce sugerează o dificultate de a găsi un echilibru între cele două categorii. În acelaşi sens se poate observa că, adesea, atenţia Comisiei se concentrează mai mult pe sarcinile şi costurile legiferării, decât pe beneficiile legiferării. 17. Observă că, deşi în mod obişnuit evaluarea impactului şi evaluarea riscurilor se completează reciproc, în Uniunea Europeană instrucţiunile despre cum să se evalueze riscul sunt destul de sumare în orientările noului acord; cu toate acestea, reglementarea riscului constituie o parte semnificativă a acquis-ului UE şi de aceea evaluarea riscurilor ar trebui să fie mai bine codificată, cu orientări clare privind modul de realizare. 18. Exprimă rezerve faţă de modul în care Comisia Europeană intenţionează să îşi multiplice activităţile (mai multe runde de consultare, evaluarea preliminară a impactului, evaluarea planurilor de punere în aplicare şi multe altele) fără să sporească în mod semnificativ personalul şi fără să asigure competenţele necesare. 19. Semnalează că aspecte metodologice importante încă aşteaptă clarificări, de exemplu în ce situaţii va fi analiza costuri-beneficii absolut necesară sau în ce situaţii va fi analiza multicriterială cea mai potrivită. 20. Apreciază că ar fi foarte utilă adoptarea de către Comisie, în cazul legislaţiei cu impact economic, de mediu şi social semnificativ, a unui set de criterii şi indicatori adaptaţi viziunii Uniunii Europene pe termen mediu şi lung. Acest lucru ar necesita instituirea unei legături mai puternice între analiza multicriterială în evaluarea impactului şi evaluarea ex-post şi, respectiv, indicatorii strategiei Europa 2020, care reprezintă viziunea Uniunii pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. 21. Semnalează că obligaţia Comisiei Europene de a explica public motivele pentru situaţia în care decide să ia măsuri fără a prezenta o evaluare adecvată a impactului nu oferă suficiente garanţii. 22. Apreciază perspectiva Comisiei Europene de simplificare a cadrului legislativ pentru a permite întreprinderilor mai mici să îl respecte, dar exprimă rezerve faţă de realizarea acestui obiectiv, întrucât o simplificare de asemenea anvergură nu pare posibilă din cauza complexităţii inerente a sistemului decizional al Uniunii. 23. Se raliază punctului de vedere al Comisiei pentru Uniunea Europeană din Camera Comunelor care a subliniat importanţa transmiterii către parlamentele naţionale a evaluărilor iniţiale ale impactului, nu numai a rezultatelor finale ale evaluărilor, elemente utile în cadrul procedurii de control al aplicării principiului subsidiarităţii. 24. Se raliază punctului de vedere al Comisiei pentru Uniunea Europeană din Camera Comunelor care a subliniat că acordul interinstituţional nu aduce nimic nou din perspectiva asigurării transparenţei negocierilor trilaterale, întrucât formularea paragrafului 28 reia echivocul textelor anterioare. 25. Se raliază punctului de vedere al Comisiei pentru afaceri europene a Consiliului Federal al Austriei, care propune verificarea legitimităţii şi identităţii experţilor la care fac apel comitetele Comisiei, precum şi participarea reprezentanţilor statelor membre, în faza pregătitoare a actelor delegate, în beneficiul unei mai bune coordonări ulterioare la nivel naţional. 26. Propune facilitarea prelucrării informaţiilor transmise de către parlamentele naţionale Comisiei Europene, prin publicarea pe platforma IPEX a parlamentelor naţionale a listei de propuneri/recomandări/observaţii transmise de parlamentele naţionale la încheierea procesului de examinare. Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 13 octombrie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA