Hotărârea Nr.7 din 11.03.2014

privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Strategia de extindere şi principalele provocări pentru perioada 2013-2014 COM (2013) 700
ACT EMIS DE: Camera Deputatilor
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 178 din 12 martie 2014

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 40 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 11/2011 privind procedura de lucru şi mecanismul decizional pentru exercitarea controlului parlamentar asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene, în temeiul prevederilor Tratatului de la Lisabona privind rolul parlamentelor naţionale,Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. - Luând în considerare Proiectul de opinie nr. 4c-19/93 adoptat de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 26 februarie 2014,1. Camera Deputaţilor felicită instituţiile Uniunii Europene şi statele membre care susţin politica de extindere, pentru poziţia lor şi pentru contribuţiile aduse la consolidarea acestui proces.2. Camera Deputaţilor apreciază faptul că Strategia de extindere adoptată confirmă faptul că rămân pertinente în continuare criteriile fundamentale de aderare de la Copenhaga, convenite în urmă cu 20 de ani, alături de cele privind guvernanţa economică, competitivitatea, consolidarea instituţiilor democratice, respectarea în practică a principiilor de libertate de exprimare şi a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor, inclusiv romii, protejarea altor grupuri vulnerabile împotriva discriminărilor, relaţiile de bună vecinătate, cooperarea regională şi soluţionarea disputelor bilaterale.3. Camera Deputaţilor subliniază faptul că România a fost şi rămâne un susţinător activ al extinderii Uniunii Europene, apreciind că aceasta este una dintre cele mai de succes politici ale Uniunii Europene. Perspectiva europeană pentru ţările angajate în procesul de apropiere de Uniunea Europeană a contribuit deja la transformarea lor democratică, la modernizare instituţională şi la ample reforme economice.4. Camera Deputaţilor consideră că progresul pe calea aderării depinde de măsurile luate de fiecare ţară pentru a satisface criteriile stabilite, în baza principiului meritelor proprii; susţine necesitatea ca ţările implicate în procesul de extindere să continue punerea în aplicare a unor reforme ambiţioase; apreciază că aceste elemente pot asigura credibilitatea politicii de extindere, în măsura în care „credibilitatea“ ar însemna o creştere a calităţii procesului în ansamblu şi nu un eufemism pentru obturarea căilor de acces către Uniune; în acelaşi timp, crede că oferirea unei perspective de aderare nu ar trebui să fie folosită în discursurile politice ca simplu stimulent, ci să corespundă prevederilor tratatelor Uniunii şi să reflecte realizările şi atitudinea responsabilă a statelor candidate.5. Camera Deputaţilor agreează adaptarea metodei şi a mecanismelor politicii de extindere la evoluţia Uniunii şi a politicilor sale, prin aceea că, în prezent, procesul de aderare este mai riguros şi mai cuprinzător, abordează cu prioritate elementele fundamentale, introduce chiar de la începutul negocierilor domenii ca reforma judiciară şi lupta împotriva criminalităţii organizate şi a corupţiei, care s-au dovedit a fi cel mai dificil de îndeplinit, pune statul de drept în centrul procesului de aderare, ca pilon-cheie al criteriilor politice de la Copenhaga, dar atrage atenţia că aceste ajustări nu trebuie să inducă percepţia înăspririi condiţiilor de aderare generate de lipsa de apetenţă a unor state membre faţă de extindere.6. Camera Deputaţilor admite importanţa oferirii unei perspective europene atât ţărilor din Balcanii de Vest, cât şi altor ţări din vecinătatea Uniunii, angajate în procesul de apropiere de Uniunea Europeană, care înregistrează performanţe notabile în efortul de aliniere la standardele Uniunii.Din perspectiva dificultăţilor deosebite care s-au aflat în calea finalizării negocierilor statelor Parteneriatului Estic a Acordurilor de Asociere, subliniază meritele Republicii Moldova şi ale Georgiei şi solicită instituţiilor europene să întreprindă măsurile necesare pentru semnarea acordurilor şi pentru facilitarea accesului celor două ţări la nivelul superior de integrare.7. Camera Deputaţilor remarcă progresele statelor candidate, aşa cum au fost evidenţiate în rapoartele de ţară din 2013 pentru Albania, Bosnia şi Herţegovina, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Kosovo, Muntenegru, Serbia şi Turcia.8. Camera Deputaţilor consideră că anul 2013 a fost important şi pentru parcursul european al Serbiei, prin decizia Consiliului European din iunie privind deschiderea negocierilor de aderare şi prin intrarea în vigoare a Acordului de Stabilizare şi Asociere, subliniază sprijinul constant pe care România l-a acordat parcursului european al statului vecin, atrăgând atenţia asupra necesităţii implementării coerente a măsurilor privind protecţia minorităţilor.9. Camera Deputaţilor felicită toţi actorii acordului istoric dintre Serbia şi Kosovo, din 19 aprilie 2013, şi consideră că acest acord demonstrează că se pot rezolva situaţii conflictuale complicate şi grave dacă există voinţă politică şi că integrarea europeană îşi păstrează atractivitatea; regretă că nu toate statele din zonă au profitat de acest succes pentru a-şi rezolva propriile diferende.Salută hotărârea Consiliului European de a începe negocierile de aderare cu Serbia, precum şi autorizarea de către Consiliul Uniunii a deschiderii negocierilor pentru un acord de stabilizare şi de asociere între Uniunea Europeană şi Kosovo.10. Camera Deputaţilor invită Serbia să manifeste aceeaşi viziune şi responsabilitate şi în combaterea discriminării şi protecţia minorităţilor naţionale.11. Camera Deputaţilor susţine opţiunea de politică internaţională a României în sensul respectării principiului neutralităţii faţă de statut în privinţa Kosovo şi consideră că Acordul de asociere al Uniunii cu Kosovo ar trebui să fie de competenţă exclusiv comunitară.12. Camera Deputaţilor salută lansarea în anul 2014 a celui de-al doilea instrument de asistenţă pentru preaderare (IPA II) care introduce mai multe inovaţii importante, în special prioritatea acordată definirii politicilor şi strategiilor pe termen lung într-un număr limitat de sectoare prioritare, adaptate nevoilor şi capacităţilor fiecărei ţări.13. Camera Deputaţilor regretă emergenţa şi persistenţa poziţiilor de contestare a procesului de extindere din partea unor grupări politice şi uneori chiar a guvernelor şi parlamentelor naţionale din unele state membre, îşi exprimă preocuparea că aşa-numita „oboseală a extinderii“ indică şi reducerea disponibilităţii unor state membre de a mai contribui la construcţia europeană, dar are convingerea că aceasta este o situaţie temporară, generată de dezechilibrele economice şi sociale provocate de criza economică şi implicit de reducerea capacităţii Uniunii de a-şi asuma anumite responsabilităţi şi costuri. Îşi exprimă satisfacţia că în România nu există curente antieuropene sau eurosceptice şi constată că există un raport direct proporţional între nivelul statistic de încredere al populaţiei în Uniunea Europeană şi nivelul de susţinere a politicii de extindere de către autorităţile naţionale.14. Camera Deputaţilor consideră că elementele de noutate introduse de Pachetul Extindere 2013 pot induce creşterea calităţii procesului de extindere, în special:

– caracterul concret al sprijinului acordat statelor implicate în procesul de extindere, prin pregătirea de către Comisia Europeană a unui set de măsuri generale pentru fiecare dintre provocările identificate;

– o mai mare concentrare pe drepturile fundamentale şi, implicit, completarea acţiunilor Uniunii prin măsuri suplimentare pentru asigurarea libertăţii de exprimare a cetăţenilor şi a mass-mediei, pentru asigurarea drepturilor minorităţilor sexuale şi a minorităţii rome;

– un accent mai mare şi un limbaj mai detaliat pentru depăşirea diferendelor bilaterale nu doar între statele implicate în procesul de extindere, ci şi între acestea şi statele membre.15. Camera Deputaţilor precizează că în România, ca şi în alte state membre s-au făcut eforturi considerabile pentru integrarea romilor, dar că doar strategiile naţionale nu sunt suficiente pentru rezolvarea cu succes a problemelor acestora. 16. Camera Deputaţilor propune Comisiei Europene ca în cadrul conferinţei privind minoritatea romă, preconizată a fi organizată în 2014 la Bruxelles, să se introducă pe agendă tema unei strategii inovatoare axate pe recunoaşterea etniei rome ca etnie europeană, în scopul promovării unui set de principii care să stea la baza elaborării unui proiect unic european dedicat acestei minorităţi, şi nu doar un cadru pentru strategiile naţionale de integrare a romilor, cum există în prezent. 17. Camera Deputaţilor consideră că eforturile pentru a depăşi diferendele bilaterale sunt insuficiente şi observă că, în pofida statutului său de pacificator, Uniunea Europeană a subestimat gravitatea şi sursele de alimentare a diferendelor bilaterale, precum şi riscurile pentru procesul de extindere; această abordare se perpetuează şi în documentul analizat, prin faptul că nu se prevede formalizarea angajamentelor statelor de a rezolva diferendele bilaterale ca normă a procesului de extindere; simpla enunţare a necesităţii de rezolvare a diferendelor bilaterale, recomandarea de a căuta consensul şi argumentul că standardele Uniunii presupun bune relaţii între statele membre nu par să aibă efect. 18. Camera Deputaţilor semnalează că mixul dintre leadershipul slab, lipsa de experienţă în rezolvarea conflictelor şi apetitul scăzut pentru compromis fac ca diferendele bilaterale să afecteze procesul de aderare şi elementul de echitate al principiului condiţionalităţii. 19. Camera Deputaţilor aminteşte că diferendele bilaterale dintre statele din Balcanii de Vest sunt şi în prezent alimentate de probleme privind demarcarea frontierelor, drepturile de proprietate, persoanele strămutate şi refugiaţii, drepturile minorităţilor etnice şi nerecunoaşterea existenţei minorităţilor etnice în alte state, nerecunoaşterea între bisericile ortodoxe, problemele de identitate şi de statut, interpretări contradictorii ale istoriei. 20. Camera Deputaţilor observă că retorica etno-naţionalistă continuă să-şi menţină influenţa în ţări ca, de exemplu, Bosnia şi Herţegovina şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, lăsând puţin spaţiu pentru argumente raţionale; ca urmare, valorile democratice de bază sunt serios subminate, discursul politic este polarizat de-a lungul liniilor etnice, iar societatea rămâne profund divizată. 21. Camera Deputaţilor consideră că explicaţia faptului că soluţionarea diferendului bilateral dintre Grecia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei pe tema denumirii constituţionale nu s-a realizat, deşi constituie o cerinţă esenţială pentru avansarea parcursului euro-atlantic al Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, rezidă în combinaţia elementelor indicate mai sus. Aminteşte că procesul de mediere ONU în problema numelui, care opune Macedonia şi Grecia, intră în cel de-al 18-lea an, iar şansele de rezolvare par mai îndepărtate ca niciodată. Speră că prestigiul exercitării preşedinţiei de 6 luni a Consiliului Uniunii Europene să determine Grecia să se implice mai activ în negocierile cu ţara vecină. 22. Camera Deputaţilor apreciază importanţa acordată de Comisia Europeană întăririi în continuare a cooperării regionale; sprijină implicarea Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est, a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi a Consiliului Europei, datorită expertizei acestor organizaţii în regiunea Balcanilor de Vest şi a statelor din vecinătatea Uniunii Europene; salută numirea Înaltului Reprezentant pentru Balcani al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi crede că ar trebui constituite mecanisme pentru o cooperare mai sistematică şi mai ţintită cu organizaţiile internaţionale care împărtăşesc cu Uniunea Europeană obiective a căror realizare poate contribui la succesul politicii de extindere. Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 11 martie 2014, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA