Hotărârea Nr.63 din 12.10.2015

privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul economic şi social şi Comitetul Regiunilor - „O Agendă europeană privind securitatea“ - COM (2015) 185
ACT EMIS DE: Senatul Romaniei
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 777 din 19 octombrie 2015

În temeiul dispoziţiilor art. 67, ale art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale Protocolului (nr. 1) anexat Tratatului de la Lisabona, de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,având în vedere Raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/393 din 7 octombrie 2015,Senatul adoptă prezenta hotărâre. Articolul 11 Este salutară Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor -„O Agendă europeană privind securitatea“ - COM (2015) 185, considerând că reprezintă o etapă importantă în realizarea unei viziuni comune la nivelul Uniunii Europene privind principalele ameninţări, principii şi priorităţi pentru următorii ani. 2 Există o gamă largă de instrumente legale, operaţionale şi de sprijin pentru a asigura securitatea internă a acestui spaţiu, însă pentru utilizarea lor cu succes este necesară cooperarea între instituţiile şi agenţiile europene, precum şi cu statele membre. Această cooperare trebuie să se bazeze pe 5 principii de acţiune: a)necesitatea respectării drepturilor fundamentale; b)transparenţă, responsabilitate şi control democratic, pentru a da încredere cetăţenilor; c)o mai bună implementare a instrumentelor legale existente în acest moment; d)o abordare unitară interagenţii şi transsectorial; e)necesitatea complementarităţii între politica de securitate internă a UE şi cea externă.3 Atragem atenţia că, în acest moment, Agenda europeană pentru securitate trebuie privită în strânsă corelare cu Agenda europeană privind migraţia. 4 Agenda pentru securitate reprezintă o etapă importantă în realizarea unei viziuni comune la nivelul Uniunii Europene privind principalele ameninţări, principii şi priorităţi pentru următorii ani. Ca elemente, apreciem legătura stabilită în noua comunicare între dimensiunea internă şi cea externă a politicilor cu relevanţă pentru domeniul securităţii interne a Uniunii Europene, respectiv atenţia acordată domeniului finanţării, cercetării, inovării şi trainingului. Este însă necesară complementaritatea între politica de securitate internă a Uniunii Europene şi aceea externă, asigurând o mai mare sinergie ale celor două dimensiuni, între politica externă şi de securitate comună şi instrumentele din domeniul justiţiei şi afacerilor interne. 5 În ceea ce priveşte combaterea terorismului am apreciat perspectiva Comisiei referitoare la adaptarea la provocările viitoare, ce va permite abordarea unor problematici ad-hoc, pentru a pregăti un răspuns adecvat unor forme noi de manifestare, cum ar fi problematica foreign fighters care nu a fost anticipată în documentele strategice şi tehnice anterioare. Există un consens pentru introducerea unor măsuri noi de către Uniunea Europeană care să permită controlul sistematic al documentelor la graniţele externe, având în vedere că întărirea controlului la frontiere poate preveni tranzitarea teritoriului Uniunii Europene de către foreign fighters sau de către migranţii ilegali. 6 Fenomenul „teroriştilor crescuţi acasă“ nu poate fi estompat dacă nu sunt corect identificate de către statele membre lacunele din sistemul de educaţie şi de asistenţă socială. Tocmai de aceea sunt încurajate demersurile premergătoare pentru incriminarea acţiunilor pregătitoare acţiunilor teroriste, impunându-se cooperarea statelor membre pentru armonizarea procedurilor astfel încât orice acţiune de propagandă, recrutare, aderare la organizaţii teroriste să fie penalizată. 7 Toate instituţiile Uniunii Europene trebuie să fie implicate în stabilirea şi implementarea priorităţilor, date fiind distribuţia responsabilităţilor la nivelul Uniunii Europene şi rolul esenţial al statelor membre în zona de justiţie şi afaceri interne. În acest sens sunt necesare dezbateri la nivel strategic. 8 Este importantă valorificarea maximală a instrumentelor existente, anterior lansării de noi iniţiative, indicând necesitatea unor analize de impact, respectiv costuri-beneficii pentru acţiunile avute în vedere, anterior trecerii la implementare. 9 În contextul necesităţii gestionării corespunzătoare a valului actual al migraţiei, subliniem interesul deosebit pentru problematica managementului frontierelor. Subliniem rolul important al Agendei europene în menţinerea securităţii interne a Uniunii Europene şi în Concluziile Consiliului privind revizuirea Strategiei de securitate internă a Uniunii Europene pentru perioada 2015-2020. Totodată, subliniem nevoia adoptării şi implementării rapide ale noilor prevederi din strategia privind securitatea, în condiţiile conflictelor existente. 10 Subliniem faptul că Agenda europeană privind securitatea va permite serviciilor de poliţie şi altor servicii de aplicare a legii din diferite state membre să facă schimb de date cu mai multă eficacitate şi să coopereze mai bine în ceea ce priveşte combaterea criminalităţii transfrontaliere. 11 Subliniem că agenda se concentrează pe crearea de valoare adăugată la nivelul Uniunii Europene prin facilitarea schimbului de informaţii între autorităţile de aplicare a legii şi agenţii. Sistemul de Informaţii Schengen (SIS) este utilizat de autorităţile de aplicare a legii pentru a consulta alertele privind persoanele şi obiectele căutate sau dispărute. Apreciem iniţiativa Comisiei de a acţiona în direcţia introducerii unor categorii suplimentare de declanşare a alertelor şi a promovării utilizării SIS împreună cu baza de date a Interpol privind documentele de călătorie furate şi pierdute. 12 Sistemul european de informaţii cu privire la cazierele judiciare - ECRIS sprijină deja schimbul de informaţii esenţiale în acest domeniu. Subliniem importanţa utilizării acestui sistem de către statele membre şi necesitatea extinderii sferei ECRIS pentru a include şi a face schimb de date privind resortisanţii ţărilor din afara Uniunii Europene care au fost condamnaţi în Uniunea Europeană. 13 Poziţia României la Consiliului JAI din 15-16 iunie 2015 a fost de susţinere în vederea adoptării Concluziilor Consiliului privind revizuirea Strategiei de securitate internă a Uniunii Europene pentru perioada 2015-2020. Totodată, România a subliniat ideea de efort comun în procesul de revizuire al Strategiei de Securitate Internă a Uniunii Europene, la care au contribuit toţi actorii relevanţi, apreciind că a oferit fundamentul şi direcţia pentru elaborarea documentului de implementare, împreună cu lista de acţiuni prioritare, care să asigure o planificare coerentă, actorii responsabili şi un calendar al implementării. 14 Apreciem susţinerea măsurilor propuse în Comunicarea Comisiei, în special în ceea ce priveşte abordarea ameninţărilor serioase care generează riscuri majore pentru securitatea Uniunii Europene şi a statelor membre - valul de migraţie şi provocările de la graniţa de est fiind câteva dintre acestea. 15 Apreciază abordarea integrată a Comisiei cu privire la acest subiect, cu accentul pe implementarea instrumentelor existente şi asupra importanţei efortului de finalizare a cadrului legislativ curent. 16 Este salutară crearea unui Centru de combatere a terorismului, în cadrul Europol, care să reorganizeze serviciile existente la nivelul Europol. Ne exprimăm speranţa că înfiinţarea Centrului nu va afecta responsabilitatea statelor membre pentru protejarea securităţii naţionale, dar că noua structură va conduce la consolidarea rolului Europol de agenţie europeană de securitate. 17 Schimbul mai eficient de informaţii, intensificarea cooperării operaţionale şi cooperarea cu agenţiile Uniunii Europene, cu organisme internaţionale şi regionale, precum şi sprijinul pentru formare profesională, sursele de finanţare pentru măsurile propuse sunt esenţiale, ţinând cont că astfel de măsuri sprijină o mai mare siguranţă şi reduc efectele negative ale ameninţărilor la adresa securităţii statelor membre. 18 Exprimăm acordul că relaţia cu Statele Unite ale Americii reprezintă o parte semnificativă a strategiei Uniunii Europene, existând acorduri de cooperare în domenii precum finanţarea terorismului, transporturile şi frontierele, asistenţa juridică reciprocă sau extrădarea. 19 Este necesară o abordare reactivă şi operaţională, dar totodată rapidă şi flexibilă în cadrul Strategiei reînnoite de securitate internă, pentru ca Uniunea Europeană să reacţioneze mai rapid şi mai coordonat la ameninţările diverse care pot afecta securitatea cetăţenilor Europei. Securitatea Uniunii Europene şi abordarea fenomenului migraţiei presupun o puternică cooperare atât a organizaţiilor internaţionale, cât şi a sectorului societăţii civile. 20 În acest context este necesară alocarea unui anumit procent din bugetele naţionale pentru finanţarea politicii de apărare naţională a fiecărui stat membru, chiar dacă aceasta ar însemna nerespectarea plafoanelor impuse de Six pack, siguranţa statelor membre fiind un obiectiv strategic prioritar faţă de reducerea deficitelor bugetare. 21 Este necesară identificarea unui mecanism de flexibilizare a politicii fiscale a UE, dată fiind situaţia internaţională, astfel încât, în cazuri fortuite, statele membre să poată finanţa politica de apărare. 22 România a decis alocarea pentru domeniul apărării a 2% din PIB începând cu anul 2017, deşi această măsură a fost propusă din 2015, însă Comisia Europeană şi-a exprimat rezervele. 23 Criza economică, criza migranţilor, evenimentele de la graniţa de est sunt realităţi ce necesită un plan de acţiune concret al Uniunii Europene, care să permită activarea urgentă, în caz de necesitate, a clauzei de solidaritate şi a clauzei de apărare reciprocă. Subliniem că este important ca reprezentanţii Comisiei Europene, ai Serviciului European de Acţiune Externă să determine modalităţi concrete de acţiune. În completare, sunt necesare măsuri operaţionale concrete de cooperare cu NATO şi, în egală măsură, stabilirea unor mecanisme bine definite de cooperare, inclusiv pentru combaterea terorismului şi în special a terorismului cibernetic. 24 Criza refugiaţilor, conflictele din regiune, evenimentele la graniţa de est a Europei ne determină să subliniem că este necesară o politică de securitate comună, cu o abordare integrată. 25 Este de remarcat că a devenit o necesitate integrarea apărării cibernetice în acţiunea externă şi în politica externă şi de securitate comună, necesitatea unui mecanism de evaluare a riscului cibernetic şi coordonarea cu NATO. 26 Statele membre continuă să aibă responsabilitatea principală pentru asigurarea securităţii interne. Cu toate acestea, ameninţările la adresa cetăţenilor Europei sunt din ce în ce mai variate şi au un caracter transfrontalier din ce în ce mai marcant. Statele membre sunt cele care răspund, în primul rând, de securitate, dar nu mai pot reuşi pe deplin acest lucru pe cont propriu. Prin urmare, recomandăm ca planul de acţiune să cuprindă măsuri pentru coordonarea pregătirii unei eventuale intervenţii armate în caz de ameninţare a unui stat membru şi, totodată, coordonarea resurselor, cu respectarea mecanismelor de cooperare cu NATO. 27 Încurajează măsurile de combatere a finanţării terorismului şi cooperarea dintre unităţile naţionale care gestionează informaţii financiare, care vor fi conectate la Europol, pentru a preveni spălarea banilor şi finanţarea terorismului. Totodată, trebuie încurajate progresele privind îngheţarea şi confiscarea activelor provenite din săvârşirea de infracţiuni şi trebuie susţinute iniţiativele Comisiei Europene în combaterea finanţării terorismului, astfel încât noi resurse financiare să fie la dispoziţia statelor membre pentru implementarea politicilor, inclusiv pentru măsurile urgente generate de fenomenul migraţionist. 28 Apreciem drept salutară înfiinţarea Parchetului European pentru apărarea intereselor financiare ale statelor membre şi, totodată, susţinem lărgirea mandatului său asupra combaterii categoriilor de criminalitate transfrontalieră gravă. 29 Este necesară realizarea unui echilibru între măsurile de prevenire şi acelea de combatere, pentru asigurarea unui spaţiu de liberate, securitate, justiţie şi pentru a incrimina, în caz de necesitate, faptele de terorism, respectând cu rigurozitate drepturile fundamentale ale omului. Sunt necesare păstrarea echilibrului şi respectarea statului de drept fără estomparea rolului Uniunii Europene, iar evaluarea periodică de către Consiliul European a ameninţărilor la adresa Uniunii Europene, conform articolului 222 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, să fie activată ca instrument politic important. 30 Susţinem înfiinţarea unui organism european privind schimbul operativ de informaţii, posibil în cadrul Serviciului European de Acţiune Externă, şi trimiterea unor ataşaţi pe probleme de securitate în cadrul delegaţiilor Uniunii Europene în ţările terţe, pentru a dispune de mecanismele necesare prevenirii celor mai grave situaţii. 31 În acelaşi timp încurajăm statele membre în a institui structuri adecvate la nivel naţional, care să integreze şi să coordoneze activitatea autorităţilor relevante, să permită un schimb eficient de informaţii pentru o singură interfaţă între instrumentele Uniunii Europene şi sistemele naţionale. 32 Este salutară intenţia Comisiei Europene de a dezvolta dialogul cu marile companii informatice, în vederea combaterii propagandei teroriste pe internet şi în reţelele de socializare. În acelaşi timp este necesară solidaritatea statelor cu capacităţi cibernetice performante, în sensul de a sprijini celelalte state în considerarea capacităţii lor de apărare. 33 Evoluţiile tehnologice impun reorganizarea activităţii autorităţilor judiciare, pentru a face faţă criminalităţii informatice, cu privire la legislaţia aplicabilă, accesul transfrontalier rapid la dovezi şi informaţii, colectarea dovezilor în timp real din alte jurisdicţii, asigurarea admisibilităţii acestora în instanţă. 34 Este necesară revizuirea legislaţiei de combatere a fraudelor şi de contrafacere a mijloacelor de plată şi susţinem adoptarea unor propuneri concrete cât mai curând posibil. Cu o importanţă deosebită trebuie identificate modalităţile de combatere a exploatării sexuale a minorilor şi o strategie actualizată pentru combaterea traficului de fiinţe umane. 35 Subliniem necesitatea combaterii radicalizării, de aceea este importantă crearea centrului de excelenţă pentru colectarea şi transmiterea de informaţii de specialitate în domeniul radicalizării, având la bază Reţeaua Uniunii Europene pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare - RAN. În completarea acestei iniţiative recomandăm măsuri la nivelul local, inclusiv în programele de educaţie şi asistenţă socială, şi schimb de experienţă a profesioniştilor în domeniu. 36 Pentru o implementare adecvată atragem atenţia asupra resurselor financiare importante pe care le presupun măsurile prevăzute în Agenda europeană pentru securitate şi care vor trebui angrenate. 37 România acţionează deja ca stat membru Schengen, atât prin securizarea graniţelor Uniunii Europene, cât şi prin folosirea sistemului SIS şi implicarea în operaţiuni FRONTEX, cu toate că nu a fost luată nicio decizie în sensul eliminării controalelor la frontierele interne. 38 România susţine respectarea drepturilor fundamentale şi este solidară atât cu acei migranţi ale căror drepturi fundamentale au fost cu adevărat afectate, cât şi cu statele membre care se confruntă cu o migraţie masivă, în ciuda faptului că nu suntem ţară Schengen, deşi îndeplinim criteriile stabilite de acquis-ul Schengen, încă din 2011. Exprimăm speranţa că statele membre s-au convins că gestionăm frontierele externe ale Uniunii Europene în mod responsabil şi performant, cu atât mai mult cu cât avem a doua graniţă externă Uniunii Europene ca mărime şi ţinând cont de existenţa conflictelor îngheţate în regiune. 39 Susţinem o abordare unitară a securităţii statelor membre, eliminarea oricărei abordări cu dublă măsură, diferenţiată între state vechi membre şi state noi membre, şi milităm pentru ceea ce Robert Schuman propunea vizionar - Statele Unite ale Europei. 40 Subliniem faptul că solidaritatea Europei poate fi realizată prin mai multă Europă. Articolul 2Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite către instituţiile europene. Această hotărâre a fost adoptată de Senatul României în şedinţa din 12 octombrie 2015, în conformitate cu prevederile art. 77¹ din Regulamentul Senatului şi ale art. 5 lit. f) şi art. 30 lit. b) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările şi completările ulterioare. p. PREŞEDINTELE SENATULUI, IOAN CHELARU